REFERATE

LUCRĂRI DE LABORATOR
ELECTRONICĂ DIGITALĂ – SL2

Filip Claudiu 3123B

 Cuprins

Cuprins.......................................................................................................................................2
I REFERAT4 . Generatoare de tensiune liniar valabilă..........................................................4
I.1 Conținutul referatului....................................................................................................4
I.2 Definițiile circuitelor realizate.......................................................................................4
I.3 Circuit GTLV cu sursă de curent constant....................................................................5
I.3.1 Schema circuitului – teoretic..................................................................................5
I.3.2 Simularea circuitului GTLV cu sursă de curent constant......................................5
I.3.3 Determinări practice...............................................................................................6
I.4 Circuit GTLV cu scurtcircuitare....................................................................................9
I.4.1 Determinări practice...............................................................................................9
I.5 Circuit GTLV de tip bootstrap....................................................................................11
I.5.1 Schema circuitului – teoretic................................................................................11
I.5.2 Simularea circuitului GTLV de tip bootstrap......................................................11
I.5.3 Determinări practice.............................................................................................11
I.6 Răspunsurile la întrebări..............................................................................................12
II REFERAT 2. Studiul tranzistorului bipolar....................................................................14
II.1 Conținutul referatului...............................................................................................14
II.2 Definițiile circuitelor realizate.................................................................................14
II.3 Primul montaj cu tranzistor bipolar – caracteristica transfer tensiune....................15
II.3.1 Schema circuit – teoretic..................................................................................15
II.3.2 Simularea primului montaj cu tranzistori bipolari - caracteristica transfer
tensiune 15
II.3.3 Determinări practice.........................................................................................16
II.4 Reducerea timpilor de comutație prin utilizarea condesatorului de saturație..........19
II.4.1 Schema circuit – teoretic..................................................................................19
II.4.2 Simularea utilizării condensatorului de saturație.............................................19
II.4.3 Determinări practice.........................................................................................20
II.5 Evitarea intrării în saturație.....................................................................................23
II.5.1 Schema circuit – teoretic..................................................................................23
 II.5.2 Simularea evitării intrării în saturație...............................................................23
II.5.3 Determinări practice.........................................................................................24
II.6 Răspunsurile la întrebări..........................................................................................27
II.7 Observații personale................................................................................................27
III REFERAT6. Circuite bistabile de tip Schmit.................................................................28
III.1 Conținutul referatului...............................................................................................28
III.2 Definițiile circuitelor realizate.................................................................................28
III.3 Circuit memorator de polaritate...............................................................................29
III.3.1 Schema circuit – teoretic..................................................................................29
III.3.2 Simularea circuitului memorator de polaritate.................................................30
III.3.3 Determinări practice.........................................................................................31
III.4 Răspunsurile la întrebări..........................................................................................32
III.5 Observații personale................................................................................................33
I REFERAT4 . Generatoare de tensiune liniar valabilă

I.1 Conținutul referatului

Generatoarele de tensiune liniar variabile sunt foarte răspândite în electronică, fiind utilizate
în tehnica TV, aparate de măsură, circuite de conversie a datelor etc.

I.2 Definițiile circuitelor realizate

Curba tensiunilor liniar variabilă este reprezentată în figura
următoare. Parametri principali care caracterizează o tensiune liniar
variabilă sunt:
- durata cursei utile TU
- durata cursei de revenire TR
- perioada de repetiţie T0
- amplitudinea Um
- tensiunea iniţială Ui
- viteza medie de creştere
pe porţiunea liniară v = Um / TU
- coeficient de utilizare a tensiunii
sursei de alimentare  = Um / E
- coeficient de neliniaritate a cursei
utile, 
- stabilitatea

Există mai multe metode de obținere a tensiunii liniar valabile:

- cu circuit de încărcare(simplu sau cu generator de curent constant)
- cu circuit de încărcare cu reacție pozitivă de tensiune
- cu circuit de încărcare cu reacție negativă de tensiune
I.3 Circuit GTLV cu sursă de curent constant
I.3.1 Schema circuitului – teoretic

Figura I.1
I.3.2 Simularea circuitului GTLV cu sursă de curent constant

Pentru simularea circuitului de integrare RC în tensiune a fost utilizată schema electrică

ilustrată în Figura I.2.

Figura I.2Schema electrică a circuitului GTLV cu sursă de curent constant

 Figura I.3 Oscilograma cu formele de undă ale circuitului GTLV cu sursă de curent constant
I.3.3 Determinări practice

o un semnal dreptunghiular cu A= 1,5 V (3 Vpp) și f=10 kHz

o o sursă de tensiune Ec de 12,6 V

o 4 condensatoare C11= 100 nF, C1_1= 1.2nF, C1_2= 1.2nF, C1_3= 1.5nF

o 4 rezistențe R11=12 kΩ, R12=38,3 kΩ, R13=1,2 kΩ, R14=0,8 kΩ

o 2 diode D11de tip 1N4001 și DZ de tip BZX5V

o 2 tranzistoare T11 (NPN) si T12 (PNP)

o o rezistență reglabilă RS11

Figura I.4Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a circuitului GTLV cu sursă de
curent constant

T0 TU TR Vm

Perioada cursa activă cursa de Vm=Vf-Vi

semnalului de revenire
(mA) intrare

0,1mA 3.046 ms 1.46 ms 0.03ms 1.272 V

0,5mA 3.028 1.559 ms 0.14 ms 4.79 V
1mA 3.028 ms 0.813 ms 0.16 ms 5.18 V
I.4 Circuit GTLV cu scurtcircuitare
I.4.1 Determinări practice
 Figură I-5 Oscilograma circuitului GTLV cu scurtcircuitare

T0 TU TR Vm

Perioada cursa activă cursa de Vm=Vf-Vi

semnalului de revenire
(mA) intrare

0,1mA 2.99 ms 1.51 ms 0.07 ms 2.58 V

0,5mA 1.61 ms 0.81 ms 0.11 ms 5.2 V
1mA 1.55 ms 0.77 ms 0.14 ms 5.68 V

I.5 Circuit GTLV de tip bootstrap

I.5.1 Schema circuitului – teoretic

Figura I.6
I.5.2 Simularea circuitului GTLV de tip bootstrap

Figura I.7Schema electrică a circuitului GTLV de tip bootstrap

I.5.3 Determinări practice

 un semnal dreptunghiular cu A= 1,5 V (3 Vpp) și f=10 kHz

 o sursă de tensiune Ec de 12,6 V

 5 rezistențe: R21= 12 kΩ, R22= 38,3 kΩ, R23= 18 kΩ, R24= 12 kΩ, R25= 3,1 kΩ

 4 condensatoare: C21= 1nF, C22= 1nF, C2_1= 47nF, C2_2= 100nF

 2 tranzistoare T21 și T22 , ambele de tip NPN

 o diodă D21 de tip 1N4148

I.6 Răspunsurile la întrebări

1.Care sunt parametrii unei tensiuni liniare variabile în timp?

Parametrii principali care caracterizează o tensiune liniar variabilă sunt:
- durata cursei utile TU
- durata cursei de revenire TR
- perioada de repetiție T0
- amplitudinea Um
- tensiunea inițială Ui
- viteza medie de creștere pe porțiunea liniară v = Um / TU
- coeficient de utilizare a tensiunii sursei de alimentare ξ = Um / E
- coeficient de neliniaritate a cursei utile ξ
- stabilitatea

2. Ce condiții trebuie să îndeplinească elementele de circuit pentru ca

forma de undă să fie cât mai liniară ?
Pentru obținerea unei tensiuni absolut liniare, sau pentru ca forma de undă să fie cât mai
liniară este suficient să se asigure un curent de încărcare constant.

3. Precizați câteva utilizări ale GLTV.

Generatoarele de tensiune liniar variabilă sunt foarte răspândite în electronică, fiind
utilizate în tehnica TV, aparate de măsura, circuite de conversie a datelor, etc.
II REFERAT 2. Studiul tranzistorului bipolar

II.1 Conținutul referatului

Tranzistorul bipolar este un element activ de circuit comandat în curent, care
realizează funcţia de amplificare în circuitele analogice sau este folosit ca element
de comutaţie în circuitele digitale (porţi logice).

II.2 Definițiile circuitelor realizate

Tranzistorul bipolar are o structură alcătuită din trei zone semiconductoare
adiacente (npn sau pnp). Cele trei terminale se numesc emitor – E, bază – B şi
colector – C. Denumirile sugerează funcţia pe care o îndeplineşte fiecare dintre cele
trei zone: emitorul este furnizorul principal de sarcini electrice, colectorul colectează
sarcinile electrice, iar baza poate controla cantitatea de sarcină care ajunge la
colector.
O structură se numeşte bipolară deoarece la conducţia electrică participă
sarcini electrice de ambele polarităţi, goluri şi electroni, cu contribuţii diferite la curent
în funcţie de tipul de tranzistor. În funcţie de ordinea zonelor, tranzistorii bipolari pot
fi de tip pnp sau npn.
Simbolurile tranzistorului bipolar sunt prezentate în Fig. 1:

Fig.1. Simbolurile tranzistorului bipolar

De regulă, atunci când este folosit pentru îndeplinirea funcţiei de amplificare,

joncţiunea emitor – bază este polarizată direct, iar joncţiunea bază – colector este
polarizată invers. Polarizarea joncţiunilor se face folosind o singură sursă de
tensiune continuă, prin intermediul unor rezistori.
II.3 Primul montaj cu tranzistor bipolar – caracteristica transfer tensiune
II.3.1 Schema circuit – teoretic

FigurăII-1 Caracteristica transfer tensiune

II.3.2 Simularea primului montaj cu tranzistori bipolari - caracteristica transfer tensiune

Figură II-2 - Schema electrică a primului montaj cu tranzistori bipolari

 Figură II-3 Oscilograma primului monataj cu tranzistor bipolar

Figură II-4 Oscilograma primului monataj cu tranzistor bipolar cu timpi

II.3.3 Determinări practice

 o sursă de semnal dreptunghiular cu frecvență intre f= 10--500 kHz și amplitudine A=5V

 o sursă de curent EC = 5V
 2 rezistențe R= 30 kΩ și RC 1.2 kΩ
 un condensator C= 1nF
 o diodă D de tip 1N4148 pentru protecție
 un tranzistor bipolar T de tip NPN

Figura II-5 - Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a primului montaj cu

tranzistor bipolar 10 khz - caracteristica transfer tensiune
Figura II-6 - Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a primului montaj cu
tranzistor bipolar 100 khz - caracteristica transfer tensiune

Figura II-7 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a primului montaj cu

tranzistor bipolar 500 khz - caracteristica transfer tensiune

Figura
Specială –
forma de undă
atunci când nu
știi ce trebuie
să îți dea
II.4 Reducerea timpilor de comutație prin utilizarea condesatorului de
saturație
II.4.1 Schema circuit – teoretic

FigurăII-8 Al doilea montaj cu tranzistori bipolari

II.4.2 Simularea utilizării condensatorului de saturație

Figură II-9 Schema electrică a celui de-al doilea montaj cu tranzistori bipolari
 Figură II-10 Oscilograma specifică utilizării condensatorului de saturație

II.4.3 Determinări practice

 o sursă de semnal dreptunghiular cu frecvență intre f= 10--500 kHz și amplitudine A=5V

 o sursă de curent EC = 5V
 o diodă D de tip 1N4148 pentru protecție
 un tranzistor bipolar T de tip NPN
 3 rezistențe: R1= 2.7 kΩ, R2 1 kΩ și R3 = 2.7kΩ
 Figura II-10 Formele de undă specifice utilizării condensatorului de saturație cu tranzistor
bipolar 10 khz

Figura II-11 Formele de undă specifice utilizării condensatorului de saturație cu tranzistor

bipolar 100 khz
Figura II-12 Formele de undă specifice utilizării condensatorului de saturație cu tranzistor
bipolar 500 khz
II.5 Evitarea intrării în saturație
II.5.1 Schema circuit – teoretic

FigurăII-8 Al doilea montaj cu tranzistori bipolari – evitarea intrării în saturație

II.5.2 Simularea evitării intrării în saturație

Figură II-9 Schema electrică specifică evitarii intrării în saturație

 Figură II-10 Oscilograma specifică evitarii intrării în saturație
II.5.3 Determinări practice

 o sursă de semnal dreptunghiular cu frecvență intre f= 10--500 kHz și amplitudine A=5V

 o sursă de curent EC = 5V
 2 rezistențe R= 30 kΩ și RC 1.2 kΩ
 o diodă D de tip 1N4148 pentru protecție
 un tranzistor bipolar T de tip NPN
 3 rezistențe: R= 30 kΩ, RC 1.2 kΩ și RI = 6kΩ
Figura II-10 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a celui de-al doilea montaj
cu tranzistor bipolar 10 khz

Figura II-11 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a celui de-al doilea montaj
cu tranzistor bipolar 100 khz
Figura II-12 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a celui de-al doilea montaj
cu tranzistor bipolar 500 khz
II.6 Răspunsurile la întrebări

1. De ce se numește un tranzistor bipolar?

Se numește bipolar deoarece la conducția electrică participă sarcini electrice de ambele

polarități, goluri și electroni, cu contribuții diferite la curent în funcție de tipul de tranzistor .

2. De câte tipuri sunt tranzistorii bipolari? Desenați simbolurile.

Sunt de două tipuri: PNP și NPN. Desenele sunt prezentate la începutul lucrării.

3. Descrieți cele 3 tipuri de conexiuni ale unui tranzistor bipolar.

Un tranzistor bipolar are 3 conexiuni:
- conexiunea emitor comun (a)
- conexiunea bază comună (b)
- conexiunea colector comun (c)

4. Care sunt regimurile de funcționare ale tranzistorului?

Un tranzistor bipolar are 3 regimuri de funcțioare:
-regimul blocat
-regimul în zona activă
-regimul saturat

5. Când un tranzistor biplar este folosit în circuitele digitale?

Este folosit când dorim să realizăm un element de comutație (porți logice).

II.7 Observații personale.

La frecvente mai mari de 500kHz nu mai rezistă tranzistorul.
Pentru a arăta ceva pe oscilogramă trebuie folosit alt tranzistor.
III REFERAT6. Circuite bistabile de tip Schmit

III.1 Conținutul referatului

Un dispozitiv capabil să transforme un semnal având orice formă de undă într-un
semnal dreptunghiular se numeşte Trigger Schmitt. In această lucrare de laborator se
studiază funcţionarea unui trigger Schmitt care face parte din categoria circuitelor
basculante nesimetrice cu cuplaj în emitor. Acest circuit este utilizat în mod curent ca
formator de impulsuri, discriminator de nivel, divizor de frecvenţă etc..

III.2 Definițiile circuitelor realizate

Fig.1. Structura unui circuit de tip

Schmitt

Circuitul trigger Schmitt este folosit în tehnica impulsurilor ca detector de nivel sau
formator de impulsuri dreptunghiulare din semnal de intrare lent variabil. Un astfel de circuit
este caracterizat cu două stări cu echilibru stabil. Structura unui astfel de circuit este asimetrică şi
constă dintr-un amplificator cu două etaje cuplate direct pe o rezistenţă comună de emitor
(circuite cu cuplaj prin emitor).
 Fig. 6.1. Structura unui circuit de tip
Schmitt

Circuitul trigger Schmitt este folosit în tehnica impulsurilor ca detector de nivel sau
formator de impulsuri dreptunghiulare din semnal de intrare lent variabil. Un astfel de circuit
este caracterizat cu două stări cu echilibru stabil. Structura unui astfel de circuit este asimetrică şi
constă dintr-un amplificator cu două etaje cuplate direct pe o rezistenţă comună de emitor
(circuite cu cuplaj prin emitor).

III.3 Circuit memorator de polaritate

III.3.1 Schema circuit – teoretic
 FigurăIII-4Circuit memorator de polaritate
III.3.2 Simularea circuitului memorator de polaritate

Figură III-5Schema electrică a circuitului memorator de polaritate simulat

 Figură III-6 Oscilograma circuitului memorator de polaritate(semnal triunghiular) cu pragul
de declanșare și pragul de revenire

III.3.3 Determinări practice

 un circuit de tip Schmitt

 o rezistență semireglabilă RS11aflată pe circuit

 o sursă de semnal sinusoidal cu frecvență f= 10KHz și amplitudine A= 3Vpp(vârf la vârf)

 o sursă de alimentare cu tensiunea de 12,6V

Figură III-5 Oscilograma circuit memorator de polaritate(semnal triunghiular)

E1=1.218 V
E2=693.208 mV
 Figură III-6 Oscilograma circuit memorator de polaritate(semnal sinusoidal )

E1=1.237 V
E2=618.267 mV

III.4 Răspunsurile la întrebări

2.Care este rolul capacității C1 și cum se modifică parametrii semnalului de

ieșire dacă semnalul de intrare are o tensiune de offset de 2,5V?
La aplicarea unei tensiuni de offset de 2.5V semnalul de ieșire rămâne același, nu se
modifică.
 3.Definiți pragurile de declanșare pentru circuitul Schmitt.
Pragul de declanșare ar acestui tip de circuit este pragul pe care dacă tensiunea de intrare
nu-l depășește circuitul se va menține în starea 1, astfel dacă acest prag este depășit va trece în
starea 0.

4.Enumerați câteva aplicații ale circuitului Schmitt.

Circuitul mai poate fi folosit și ca formator de impulsuri dreptunghiulare daca la intrare
se aplică semnal lent variabil periodic(ex: sinusoidal sau triunghiular). Răspunsul la ieșire are
aceeași perioadă ca semnalul de la intrare.

O altă utilizare a acestui circuit este cel de comparator de amplitudine.

III.5 Observații personale.

Pragul de declanșare este considerabil mai mare decât pragul de revenire la circuitul
triunghiular, cât și la cel sinusoidal.