MEST/2C, 1.

5L – C – 3 credite

NF =
 Conținut curs

Cap.1. Introducere în metrologie

Noţiuni generale privind procesul de măsurare, definiţia măsurării, sisteme şi unităţi
de măsură. Etaloane, metode de măsurare. Calitatea măsurării: definiţia erorii de
măsurare, clasificarea erorilor, calculul erorilor în măsurările directe, indirecte şi
combinate.

Cap.2.Aparate analogice de măsură

Clasificare, caracteristici metrologice, ecuaţia generală de funcţionare. Tipuri de
aparate: magnetoelectrice, electrodinamice, feromagnetice, etc. Elemente
constructive, principiu de funcţionare, caracteristici metrologice.

Cap.3. Aparate electronice de măsură

Elemente componente ale aparatelor electronice de măsură
Contorul electronic pentru măsurarea energiei electrice
 Conținut curs

Cap.4.Aparate numerice de măsură

Caracteristici metrologice generale ale aparatelor de măsură numerice. Elemente
constructive ale aparatelor de măsură numerice: convertoare analog-numerice,
convertoare numeric-analogice, comparatoare, dispozitive de afişare

Cap.5.Măsurarea timpului, frecvenţelor şi a defazajelor

Frecvenţmetrul şi periodmetrul numeric, frecvenţa critică. Fazmetrul numeric

Cap.6.Măsurări dinamice ale mărimilor electrice

Osciloscopul numeric: principii constructive şi funcţionale, utilizare.
 Conținut curs

Cap.7. Utilizarea instrumentaţiei virtuale în măsurările electrice şi neelectrice.

Sistem cRIO și instrumentația virtuală.

Cap.8.Senzori şi traductoare
Caracteristici generale. Principii constructive.

Cap.9. Traductoare de temperatură: termocuplul, termorezistenţa, termometre cu

semiconductori. Traductoare analogice (rezistive, inductive, capacitive, de tip
resolver) şi numerice pentru deplasări liniare sau unghiulare. Traductoare de
turaţie. Traductoare de tensiune şi de curent electric. Traductoare de vibraţii.
Traductoare de putere, cuplu mecanic şi forţă: traductoare de tip tensorezistiv,
traductoare pentru forţe şi cupluri.
 Conținut laborator
L1. Securitatea și sănătatea în muncă – 1h
L2. Extinderea domeniului de măsură a instrumentului magnetoelectric în schemă de
ampermetru şi voltmetru; verificarea şi etalonarea ohmmetrelor
L3. Studiul și verificarea contoarelor analogice și electronice de energie electrică
L4. Studiul şi utilizarea osciloscopului numeric în măsurări
L5. Studiul convertoarelor numeric analogice
L6. Studiul unor senzori de deplasare
L7. Utilizare sistemului cRIO în reglarea turației unui micromotor de curent
continuu, utilizând un encoder
L8. Studiul unui circuit specializat ce asigură conversia resolver to digital
L9. Studiul unui sistem de achiziţie, monitorizare şi analiză a datelor. Aplicație cu
senzor sonar. Aplicație cu senzor incremental de poziție.
L10. Studiul unui sistem de achiziţie, monitorizare şi analiză a datelor. Aplicație cu
senzor incremental de poziție. Aplicație cu senzor de temperatură cu termistor
L11. Studiul traductoarelor de vibraţie
 Bibliografie minimală
• RAȚĂ, G. Note de curs.
• RAȚĂ Gabriela, RAȚĂ Mihai (2016), Temperature Control Solution With PLC, THE 2016 INTERNATIONAL
CONFERENCE AND EXPOSITION ON ELECTRICAL AND POWER ENGINEERING (EPE 2016), 20-22
Octombrie, 2016, Iasi, Romania, ISSB/ISBN: 978-1-5090-6128-0, pag: 571-575
• RAȚĂ Gabriela, RAȚĂ Mihai (2014), System for Monitoring and Analysis of Vibrations at Electric Motors, Analele
Universitatii Eftimie Murgu , Resita, ISSN: 1453-7397, nr: 3, pag. 97-104
• A solution for study of PID controllers using cRIO system, RAȚĂ Gabriela, RAȚĂ Mihai, Advanced Topics in
Electrical Engineering (ATEE), 7-9 mai 2015, Bucuresti, DOI: 10.1109/ATEE.2015.7133685, pag. 121-124
• ANTONIU, M. Măsurări electronice, vol.1, Editura SATYA, Iaşi, 1999.
• ANTONIU, M. Măsurări electronice, vol.2, Editura SATYA, Iaşi, 2000.
• Dogaru, V.; Ulieru, C.; Cepişcă, Măsurarea electrică a mărimilor neelectrice, Editura Electra, Bucuresti, 2007.
• FOȘALĂU, C. Introducere în instrumentația virtuală, ISBN 978-973-667-378-8, Editura Cermi Iași, 2010.
• IGNEA, A.; STOICIU, D. Măsurări electronice, senzori şi traductoare, Editura Politehnica, Timişoara, 2007.
• Ionescu, G. Măsurări și traductoare, (vol.1), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985.
• TODORAN, GH.; COPÎNDEAN, R. Măsurări electronice, Editura U.T.PRESS, Cluj-Napoca, 2007.
• MILICI, D.; MILICI, M.; RAŢĂ, G. Măsurări electrice şi electronice, senzori şi traductoare – îndrumar de
lucrări practice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007.
• http://www.pcb.com.
• http://www.ni.com/pdf/manuals/371303m.pdf.
• http://www.ni.com, Industrial Monitoring and control Hands-On Seminar with Compact RIO
•
 Noţiuni de metrologie
A măsura o mărime fizică înseamnă a compara acea mărime necunoscută
(X) cu o alta de aceeaşi natură x luată drept unitate, după relaţia:
X  m x (1)
în care m reprezintă valoarea mărimii necunoscute (X). Această comparație
este realizată de un aparat de măsură, ce are memorată unitatea de măsură
pe scara gradată sau pe display.

Mărimea de măsurat (X) se mai numeşte şi măsurand. Indicaţia aparatului de

măsură (m) este percepută de către un operator (uman sau automat), iar
acest rezultat al măsurării este transmis mai departe pentru a fi utilizat în
practică.
FP FP

obiect de
X aparat de
m
operator utilizare rezultat
măsură măsură

Figura 1 Schema bloc a lanţului de măsurare

Procesul de măsurare poate fi considerat ca o interfaţă între obiectul de

măsură şi domeniul de utilizare a rezultatului măsurării.
Când măsurandul este o mărime neelectrică (de exemplu temperatura),
între OM şi AM se interpune un dispozitiv care să-l convertească într-o
mărime electrică X (de exemplu o tensiune). Aceasta este realizată de un
traductor (ex: termocuplu).

LANŢ DE MĂSURĂ

X’ X m
OM traductor AM operator

Figura 1 Schema bloc a lanţului de măsurare a unei mărimi neelectrice

În cazul mărimilor neelectrice este necesar, adesea, nu numai măsurarea ci şi
reglarea mărimii respective (exemplu: reglarea temperaturii la un cuptor de
tratamente termice). În acest caz în schema măsurării apare, în plus, un
organ de decizie şi acţiune (regulator automat de temperatură).

Figura 2 Schema bloc a lanţului de măsurare - reglare a unei mărimi neelectrice

Sistem în buclă închisă cu regulator de tip PID
Din cauza imperfecţiunii aparatului de măsurat (AM) şi a operatorului,
precum şi datorită prezenţei unor factori perturbatori (FP), rezultatul
măsurării este întotdeauna afectat de o eroare, iar nivelul acesteea
defineşte calitatea de bază a unei măsurări: precizia. Cu cât eroarea este
mai mică, cu atât precizia este mai bună. Rezultatul unei măsurări nu
prezintă nici o importanţă practică dacă nu se cunoaşte şi precizia
acesteea!
Pentru a micşora erorile, deci pentru creşterea preciziei de măsurare,
trebuie de eliminat sau de menţinut la nivele constante, controlabile toţi
factorii de influenţă (factori perturbatori).
Factorii de influenţă cei mai obişnuiţi sunt:
• factori caracteristici mediului în care se face măsurarea: temperatura,
umiditatea, presiunea – factori de climă
• factori perturbatori electromagnetici: câmpuri electrice, magnetice,
electromagnetice, sau semnale perturbatoare transmise prin reţeaua
de alimentare (armonici de curent, de tensiune)
• factori nedoriţi proprii fenomenului investigat: rezistenţa internă a
surselor de tensiune.