12 Monitorizarea energiei

electrice utilizate

12.1 Aspecte generale

Procesul de monitorizare a energiei electrice are rolul de a determina nivelul
actual al energiei utilizate şi variaţia în timp a acesteia, pe baza unei proceduri de
achiziţie sistematică, urmărind să se obţină informaţii privind modul de utilizare a
energiei. Datele obţinute prin măsurare urmează a fi colectate, stocate şi apoi
analizate, fiind una dintre etapele importante în evaluarea mijloacelor adoptate
pentru creşterea eficienţei energetice a procesului monitorizat.
Măsurarea şi managementul energiei utilizate implică existenţa unor
echipamente specifice şi a unor programe de calcul care să permită evaluarea
performanţelor diferitelor procese în care se utilizează energie. Măsurarea energiei
utilizate este un element esenţial în elaborarea unui plan de management.
Principalele funcţii ale procesului de monitorizare privind eficienţa energetică
sunt:
− evaluarea progreselor privind nivelul energiei utilizate;
− evaluarea măsurilor care au fost puse în aplicare;
− evidenţierea măsurilor care nu au fost aplicate.
Obiectivele procesului de monitorizare a eficienţei energetice constă în
reducerea energiei utilizate şi deci protecţia mediului ambiant precum şi reducerea
ponderii costului energiei în costurile totale de producţie.
Monitorizarea energiei electrice utilizată pentru fiecare proces tehnologic şi
compararea valorilor obţinute cu valori prestabilite, cunoscute sau corespunzătoare
unor condiţii optimizate, sunt importante pentru adoptarea de măsuri necesare
creşterii eficienţei activităţii, pentru cunoaşterea zonelor de utilizare ineficientă şi
stabilirea cauzelor corespunzătoare. Cantitatea şi calitatea informaţiilor obţinute
oferă baza de date necesară adoptării de decizii privind îmbunătăţirea sau
înlocuirea tehnologiilor şi pentru îmbunătăţirea comportamentului energetic al
utilizatorilor de energie electrică, cunoaşterii în timp real a impactului costurilor cu
energia şi a efectelor asupra mediului ambiant. Se consideră că îmbunătăţirea
comportamentul energetic poate conduce la economii de 510% din energia
utilizată.
Condiţiile specifice industriei moderne, în care utilizatorul pune un accent
deosebit pe calitatea energiei electrice, iar furnizorul urmăreşte ca perturbaţiile
384 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

electromagnetice, care apar la funcţionarea utilizatorului, să fie sub cele admise,

face ca informaţiile corecte privind mărimile electrice, determinate în prezenţa
unor importante perturbaţii electromagnetice, să prezinte un interes deosebit.
În condiţiile actuale de tarifare a energiei electrice, mărimile principale, care
urmează a fi măsurate, sunt puterea activă şi puterea reactivă, ca mărimi trifazate.
Analiza calităţii energiei electrice necesită şi monitorizarea distorsiunilor armonice
ale curbelor de tensiune şi de curent electric, a nesimetriilor, a nivelului
fluctuaţiilor de tensiune, a golurilor şi a întreruperilor de tensiune.
Utilizarea, practic în exclusivitate, a echipamentelor numerice, de fapt
calculatoare specializate, pentru înregistrarea mărimilor urmărite, face ca
informaţiile obţinute să fie puternic dependente de algoritmele de calcul
încorporate în echipamentul de monitorizare. Cunoaşterea acestora este necesară în
evaluarea veridicităţii informaţiilor obţinute, pentru condiţiile specifice ale fiecărui
utilizator.
În mod obişnuit, cei mai mulţi utilizatori industriali sunt conectaţi la reţelele
de medie tensiune (20 kV) sau chiar la înaltă tensiune (110 kV şi 400 kV) şi au
punctul de delimitare la acest nivel de tensiune. Echipamentele de monitorizare
sunt conectate în punctul de delimitare prin intermediul unor grupuri de măsurare.
Transferul informaţiilor, de la nivelul de tensiune ridicată până la nivelul
echipamentelor de măsurare, determină o serie de erori care trebuie analizate şi
luate în calcul pentru evaluarea mărimilor reale. Nu este suficientă existenţa unor
echipamente de măsurare de exactitate ridicată, este necesar ca grupurile de
măsurare să aibă caracteristică de transfer adecvată.
Obţinerea informaţiilor necesare evaluării unui proces cuprinde o serie de
etape principale (fig. 12.1) [12.1].
Măsurarea
energiei

Măsurare

Estimare

Monitorizare

Evaluare

Fig. 12.1 – Obţinerea

informaţiilor privind procesele
analizate.

Măsurarea energiei utilizată în cadrul proceselor analizate constă în obţinerea

uneia sau a mai multor valori care pot fi atribuite energiei. Măsurarea implică
contorizarea şi compararea de cantităţi.
Contorizare implică utilizarea unui dispozitiv de măsurare a energiei sau a
unui alt consum prin integrare în timp a mărimilor achiziţionate.
 Monitorizarea energiei electrice utilizate 385

Estimarea este un proces constând în evaluarea uneia sau a mai multor valori
care pot fi atribuite unei cantităţi. Estimarea pe baza experienţei profesionale
corespunzătoare poate furniza date cu acurateţe rezonabilă.
Monitorizarea constă în înregistrarea şi verificarea datelor măsurate şi a altor
date într-o perioadă de timp.
Evaluarea se referă la compararea rezultatelor monitorizate în raport cu
obiectivele propuse.
În principiu, pot fi întâlnite două tipuri de monitorizări:
− pasive;
− active.
În cadrul monitorizării pasive sunt înregistrate datele care pot fi obţinute de la
echipamentele de măsurare existente (în mod obişnuit, transformatoare de măsurare
de tensiune şi de curent electric pe liniile electrice de alimentare a receptoarelor
electrice din proces). În general, monitorizarea pasivă permite obţinerea unor
informaţii globale privind performanţa procesului.
Monitorizarea activă implică utilizarea de echipamente suplimentare (senzori,
contoare, sisteme de control) care să permită obţinerea unor informaţii mai
amănunţite şi mai ample privind procesele analizate.

12.2 Măsurarea energiei electrice

12.2.1 Condiţii generale pentru sistemele de măsurare
Sistemele actuale de măsurare a energiei electrice se bazează pe procesarea
numerică a datelor privind tensiunea şi curentul electric pe circuitul care urmează a
fi analizat. Veridicitatea informaţiilor obţinute poate fi afectată de incertitudinea
datelor obţinute în etapele de transfer către contor (de fapt un procesor specializat).
Evaluarea mărimilor electrice din circuitele de medie, înaltă şi foarte înaltă
tensiune se face pe baza unor determinări, efectuate în circuite de joasă tensiune,
asupra unor mărimi care, teoretic, sunt scalate faţă de mărimile primare ce urmează
a fi analizate. În circuitele de joasă tensiune, în general, informaţiile privind
tensiunea sunt preluate direct din reţeaua electrică analizată, dar informaţiile
privind curentul electric sunt preluate prin intermediul unui element care permite
reducerea valorii curentului electric primar la o valoare măsurabilă în
echipamentelele de monitorizate.
Obţinerea unor informaţii reale privind mărimile primare măsurate necesită
cunoaşterea caracteristicilor întregului lanţ de măsurare (fig. 12.2).
Informaţiile, privind tensiunea U de pe bare şi intensitatea curentului electric
Ip , absorbit de utilizator, sunt transmise spre dispozitivul wattmetric (de
multiplicare) prin intermediul a două circuite fizice care traversează zone puternic
poluate electromagnetic. Mărimea rezultată (în general puterea activă sau reactivă)
este integrată în timp.
Informaţiile, rezultate la ieşirea transformatoarelor de măsurare de tensiune şi
curent electric, sunt caracterizate de erorile TT şi respectiv TC . Circuitul fizice de
386 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

transfer a informaţiilor este caracterizat de eroarea t , dispozitivului de multiplicare

wattmetric i se poate ataşa eroarea m , iar echipamentului de prelucrare p.
Principalele condiţii impuse traductorului de măsurare sunt:
 realizarea unui nivel al mărimii analizate adecvat intrării echipamentului de
măsurare, utilizând cât mai bine întreg domeniul de măsurare al acestuia;
 liniaritate a răspunsului pe tot domeniul de măsurare;
 un răspuns corespunzător în frecvenţă, atât ca amplitudine, cât şi ca fază, pe
întreg domeniul de frecvenţă al semnalelor analizate;
 asigurarea izolaţiei electrice între circuitul analizat şi circuitul de măsurare;
 protecţia personalului şi echipamentelor de măsurare în cazul unor avarii în
sistemul electroenergetic.
Bară de
înaltă
U
tensiune
TT
TT Circuit de t Unitate de m Unitate de p Rezultatul
TC transfer al măsurare prelucrare
TC procesării
informaţiilor
Ip Traductoar
Semnal de intrare Rezultatul
e de
în echipamentul măsurării
măsurare
Linie de măsurare
electrică
Fig. 12.2 Lanţul de măsurare într-o instalaţie electrică de înaltă tensiune.

În mod obişnuit, în sistemele de măsurare din sistemul electroenergetic,

traductoarele de măsurare au ponderea cea mai importantă în erorile de măsurare,
fapt ce impune ca la evaluarea energiei electrice utilizate şi analiza eficienţei
energetice să se acorde o atenţie deosebită cunoaşterii caracteristicilor acestor
echipamente din lanţul de măsurare.
În reţeaua electrică sunt utilizate ca traductoare, transformatoarele de măsurare
de tensiune şi transformatoarele de măsurare de curent electric.
În instalaţiile electrice moderne, în locul transformatoarelor de măsurare,
încep să fie folosite traductoare (senzori) conectate în sisteme numerice de achiziţie
şi prelucrare de date [12.2].
În funcţie de domeniul de utilizare, transformatoarele de măsurare sunt
destinate operaţiilor de măsurare sau sunt utilizate în circuitele de protecţie şi
automatizare. Cele două tipuri de transformatoare au caracteristici diferite,
transformatoarele folosite pentru măsurare fiind caracterizate, în special, de
exactitate, iar cele pentru alimentarea circuitelor de protectie şi automatizare de
capacitatea de a răspunde la solicitările din sistemul electroenergetic.
Transferul informaţiilor în instalaţiile electrice, care, de cele mai multe ori,
reprezintă un mediu puternic perturbat electromagnetic, necesită adoptarea unor
măsuri eficiente de limitare a nivelului de distorsiune a semnalului util datorită
acestor pertubaţii (utilizarea de cabluri ecranate, utilizarea cablurilor din fibră
optică etc.).
 Monitorizarea energiei electrice utilizate 387

Evaluarea exactităţii informaţiilor finale obţinute depinde, în mare măsură, de

caracteristicile de transfer ale fiecărui element al lanţului de măsurare. În etapa
actuală, transformatoarele de măsurare de tensiune TT şi cele de curent electric au
caracteristicile de transfer cel mai puţin performante dintre toate elementele
lanţului de măsurare. Informaţiile imprecise de la bornele de ieşire ale
transformatoarelor de măsurare de tensiune şi de curent electric sunt determinate,
atât de caracteristicile de frecvenţă limitate ale acestora, cât şi de utilizarea lor în
afara zonelor normate de lucru (transformatoare de măsurare de curent electric
parcurse de curenţi electrici primari prea mici sau cu o sarcină excesivă în
secundar, transformatoare de tensiune cu o sarcină excesivă în secundar sau cu o
tensiune prea mare în primar). Pentru măsurări privind calitatea energiei electrice,
transformatoarelor de măsurare trebuie să aibă o clasă de exactitate mai bună de 0,5
şi să nu fie încărcate mai mult de 25 VA.
Caracteristica de frecvenţă a transformatoarelor de măsurare în intervalul 45
2000 Hz nu trebuie să prezinte erori peste 5% . Deoarece au o caracteristică de
transfer necorespunzătoare, transformatoarele de măsurare de tip capacitiv (TECU)
nu sunt recomandate pentru analiza perturbaţiilor electromagnetice din reţelele
electrice [12.3].
Alegerea transformatoarelor de măsurare se face în funcţie de parametrii
electrici ai circuitului în punctul de măsurare, dar şi în funcţie de categoria
punctului de măsurare (tabelul 12.1) [12.2].

12.2.2 Transformatoare de măsurare de tensiune

Sunt utilizate în principal două tipuri de transformatoare de măsurare de
tensiune:
 transformatoare de măsurare de tensiune de tip capacitiv (TECU);
 transformatoare de măsurare de tensiune de tip inductiv (TEMU);

Tabelul 12.1 Alegerea transformatoarelor de măsurare în funcţie de clasa punctului

de măsurare
Clasa Clasa de Clasa de exactitate
punctulu exactitate a a transformatorului
Caracteristicile clasei punctului
i de transformatorului de măsurare de
de măsurare
măsurare de măsurare de tensiune
curent electric
A 0,2 S 0,2  Puncte prin care este vehiculată
Secţiunea şi lungi- energie electrică pe circuite cu
mea circuitelor putere nominală mai mare decât
care fac legătura 100 MVA între reţeaua de
dintre transforma- transport, reţelele de distribuţie şi
toarele de tensiune unităţile de producere a energiei
pentru măsurare şi electrice.
contoare trebuie  Puncte de măsurare aferente
astfel alese încât circuitelor pentru alimentarea
căderile de locurilor de utilizare de energie
tensiune pe aceste electrică cu energie folosită anual
388 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

circuite să nu fie mai mare decât 100 GWh.

mai mari de 0,05
V.

Tabelul 12.1 (continuare)

0,5 0,5  Puncte prin care este vehiculată
În punctele în Secţiunea şi lungi- energie electrică pe circuite cu
care curentul mea circuitelor putere nominală mai mai mică
electric scade, în care fac legătura decât 100 MVA între reţeaua de
mod obişnuit sub dintre transforma- transport, reţelele de distribuţie şi
20% din curentul toarele de tensiune unităţile de producere a energiei
electric nominal pentru măsurare şi electrice;
al transformato- contoare trebuie  Puncte de măsurare aferente
B rului de măsu- astfel alese încât circuitelor pentru alimentarea
rare, se reco- căderile de locurilor de utilizare de energie
mandă utilizarea tensiune pe aceste electrică cu energie folosită anual
clasei de exacti- circuite să nu fie între 200 MWh şi 100 GWh.
tate 0,2 sau 0,5S mai mari de 0,25
pentru transfor- V.
matoare de mă-
surare de curent
electric.
1  Puncte prin care este vehiculată
Secţiunea şi lungi- energie electrică pe circuitele care
mea circuitelor alimentează locuri de utilizare de
care fac legătura energie electrică cu energie
dintre transforma- folosită anual sub 200 MWh.
toarele de tensiune
C 1 pentru măsurare şi
contoare trebuie
astfel alese încât
căderile de
tensiune pe aceste
circuite să nu fie
mai mari de 0,5 V.
Caracteristicile tehnice ale transformatoarelor de măsurare de curent electric trebuie să
corespundă CEI 60044-1 [9.4].
Caracteristicile tehnice ale transformatoarelor măsurare de tensiune trebuie să
corespundă CEI 60186 şi CEI 60044-2 [9.5].
Clasa de exactitate S se referă la transformatoarele de măsurare de curent electric cu
caracteristici care permit măsurarea corectă în intervalul de încărcate (1120)%, faţă de
transformatoarele de măsurare obişnuite care permit măsurarea corectă în intervalul de
încărcare de (25100)%.

Pentru a asigura îmbunătăţirea caracteristicilor de transfer încep să fie utilizate

transformatoare de măsurare de tensiune neconvenţionale: divizoare capacitive,
sisteme bazate pe efectul Hall, sisteme bazate pe efecte optice.
 Monitorizarea energiei electrice utilizate 389

Transformatoarele de măsurare de tensiune de tip capacitiv (TECU) reprezintă

o soluţie economică pentru măsurarea tensiunilor înalte. Schema de principiu a
unui asemenea echipament şi schema echivalentă sunt indicate în figura 12.3
[12.4].
Tensiunea u' la bornele condensatorului de joasă tensiune C2 este:
C2 1
u '= ⋅u1 = ⋅u1 (12.1)
C k ,
în care C = C1 + C2 , iar k este raportul de divizarea al divizorului capacitiv.

A i1
C M L R a i5
C L D 1 i2 i3 i4
u1 T R
1 a u' R u2 s
M D Lt Ct
u' C Zt u2 2 Ls
N
2 n
N a) b) n

Fig. 12.3 Schema de principiu a unui transformator de măsurare capacitiv

TECU (a)) şi schema echivalentă corespunzătoare (b)).
Tensiunea U', având o valoarea de circa 20/ √ 3 kV, este redusă la nivelul
tensiunii de măsurare U 2 =100/ √ 3 V cu ajutorul transformatorului inductiv de
tensiune T.
În figura 12.3 b), transformatorul inductiv este modelat printr-o schemă
echivalentă în , în care rezistorul R2 corespunde pierderilor active în miezul
magnetic, bobina Lt corespunde curentului de magnetizare al transformatorului, iar
Ct corespunde capacităţii de intrare a transformatorului. Rezistorul R1 modelează
pierderile active, atât în înfăşurările transformatorului, cât şi în bobina LD . În
schema echivalentă din figura 12.3 a), LD include inductivitatea bobinei LD şi
inductivitatea de scăpări a transformatorului.
Sarcina electrică conectată la bornele de ieşire ale transformatorului T este
modelată prin rezistorul Rs şi prin bobina Ls . În mod obişnuit, se poate considera că
sarcina transformatorului este rezistivă.
Inductivitatea bobinei LD se stabileşte astfel încât, la frecvenţa nominală, să
aibă aceeaşi impedanţă cu condensatorul echivalent C . În acest fel, impedanţa serie
a circuitului echivalent este practic nulă (rezonanţa serie), iar tensiunea u2 are
practic aceeaşi valoare (raportată) cu tensiunea u' şi deci cu u1 (se urmăreşte ca
rezistenţa electrică echivalentă R1 să fie neglijabilă). Bobina cu miez magnetic este
astfel dimensionată încât să funcţioneze pe caracteristica liniară pentru curenţi i1 în
limitele admise. În cazul unui scurtcircuit sau în cazul unei suprasarcini, bobina LD
intră în regim de saturaţie, ceea ce permite limitarea valorii curentului i1 şi, deci, a
solicitării electrice a condensatoarelor C1 şi C2 .
Valori uzuale ale mărimilor din figura 12.3 sunt indicate în tabelul 12.2.

Tabelul 12.2 Valori ale mărimilor din schema transformatoarelor de tensiune TECU
U1 C LD R1 Lt Ct
390 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

kV nF H  [mH] pF
110/3 26.6 381 600 50 200
400/3 85 119 400 50 200

Avantajul principal al transformatorului de măsurare de tensiune, de tip

capacitiv, constă în simplitatea sa şi posibilitatea de a obţine informaţii
corespunzătoare privind tensiunea măsurată, cu condiţia ca aceasta să aibă o formă
strict sinusoidală, cu frecvenţa egală cu cea pentru care se asigură rezonanţa
circuitului. Pentru o frecvenţă diferită sau o tensiune cu o curbă nesinusoidală pot
să apară erori importante de măsurare. Din acest motiv, utilizarea
transformatoarelor capacitive de tensiune, pentru analiza problemelor legate de
eficienţa energetică, dacă tensiunea nu este sinusoidală, este contraindicată, acestea
indicând valori în limita de exactitate prevăzută numai pentru frecvenţa pentru care
au fost dimensionate.
Alegerea transformatoarelor de măsurare de tip capacitiv se face, în principal,
pe baza tensiunii normate din primar, a tensiunii normate din secundar, a frecvenţei
normate, a puterii admise în secundar şi a clasei de exactitate.
Transformatoarele de măsurare de tensiune de tip inductiv (fig. 12.4 a))
prezintă schema echivalentă indicată în figura 12.4 b).

A i1 L R a is
B A' 1 1 i2 i3 i4
C R
a uA1/ R u2
uA Lt Ct s
uA k 2 Ls
1
2n N' n
a) N b)
Fig. 12.4 Schema de principiu a unui transformator de măsurare de
tensiune, de tip inductiv (a)) şi schema echivalentă corespunzătoare
(b)).
În figura 12.4 b) transformatorul de măsurare este modelat printr-o schemă
echivalentă în , în care rezistorul R2 corespunde pierderilor active în miezul
magnetic, bobina Lt corespunde curentului electric de magnetizare al transformato-
rului, iar Ct corespunde capacităţii de intrare a transformatorului. Rezistorul R1
modelează pierderile active în înfăşurările transformatorului, iar bobina L1
reprezintă inductivitatea de scăpări a transformatorului.
Dacă se consideră neglijabili curenţii electrici din circuitele transversale ale
schemei din figura 12.4 b)), tensiunea de ieşire u2 a transformatorului de măsurare
este egală cu tensiunea de măsurat uA1/k dacă curentul electric de sarcină is este nul.
Rezultă, în acest fel, principala condiţie impusă la utilizarea transformatorului de
măsurare de tensiune, de tip inductiv, pentru a menţine erorile de amplitudine şi
cele de unghi în limite admise şi anume funcţionarea practic în gol a trans-
formatorului de măsurare (o sarcină care nu trebuie să depăşească valoarea maxim
admisă).
O altă sursă de erori de măsurare la transformatorul de tensiune, de tip
inductiv, este determinată de funcţionarea transformatorului la o tensiune
Monitorizarea energiei electrice utilizate 391

superioară tensiunii de dimensionare. Această situaţie apare, în special, în orele cu

sarcină redusă în reţeaua electrică, atunci când tensiunea poate depăşi cu peste 10%
tensiunea normată a transformatorului.
Transformatoarele de măsurare de tensiune cu circuit inductiv prezintă costuri
ridicate, care cresc odată cu creşterea tensiunii nominale.
Datele din figura 12.5 [12.5] pun în evidenţă faptul că răspunsul în frecvenţă
al transformatoarelor de măsurare de tensiune depinde, în mare măsură, de
tensiunea nominală a echipamentului. Practic numai 10% dintre transformatoarele
de măsurare de tensiune, cu tensiunea nominală de 400 kV, au o caracteristică de
frecvenţă adecvată măsurării componentelor armonice cu frecvenţa de 1000 Hz şi
numai circa 10% dintre transformatoarele de măsurare de tensiune, cu tensiunea
nominală de 110 kV permit măsurarea componentelor armonice cu frecvenţa de
3000 Hz.
p[%]
UN 33 kV
100

80
110 kV
60
400 kV
40

20

0
50 100 200 500 1000 2000 5000 10000
f [Hz]
Fig. 12.5 − Probabilitatea p a transformatoarelor de tensiune de tip
inductiv, a căror funcţie de transfer prezintă o abatere maximală (în
raport cu valoarea nominală) sub 5% sau 5 până la frecvenţa f .

Pentru obţinerea unor date corecte privind tensiunea la bare în cazul în care
aceasta prezintă un factor total de distorsiune peste 5% sunt utilizate în prezent
tranformatoare de măsurare neconvenţionale cu caracteristică practic constantă
până la frecvenţe de peste 10 kHz:
− divizoare capactive;
− transformatoare de măsurare bazate pe efect Kerr sau Pockels;
− transformatoare bazate pe efect Hall.
De menţionat faptul că transformatoarele neconvenţionale pot fi asociate
numai cu sistemele numerice de prelucrare de date, având în vedere faptul că
puterea disponibilă în secundarul acestora este compatibilă numai cu aceste
sisteme.

12.2.3 Transformatoare de măsurare de curent electric

392 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Pe durata funcţionării utilizatorilor de energie electrică, curentul electric în

circuit poate să varieze între valoarea zero şi valoarea curentului electric de
scurtcircuit care poate depăşi cu mult curentul electric nominal. În mod obişnuit,
curentul electric de scurtcircuit nu depăşeşte de 20 ori curentul electric nominal
[12.3]. În acest domeniu, curentul electric trebuie să fie posibil a fi măsurat cu
exactitatea necesară pentru operaţii de măsurare a energiei utilizate, cât şi pentru
protecţia circuitelor la solicitările care apar la scurtcircuit sau suprasarcină.
Cel mai întâlnit traductor de curent electric este transformatorul de măsurare
de curent electric cu circuit inductiv (fig. 12.6).

S1 i2 i'1
P1 Z'
i2 Z S1
P1 1 i0 2
n1 n2 Zs
P2 Z Zs
T S2
i1 S2 P2 0
C
a) b) c)
Fig. 12.6 Conectarea unui transformator de măsurare de curent
electric în circuit (a)), reprezentarea grafică a acestuia (b)) şi schema
echivalentă (c)).

Pentru un transformator de măsurare de curent electric, curentul electric din

primar i1 este egal şi în fază cu curentul electric secundar i2 raportat la primar.
Raportul de transformare kTC este determinat de raportul numărului de spire ale
celor două înfăşurări
n I
k TC = 1 ≃ 2 (12.2)
n2 I 1 .
Deoarece transformatorul de măsurare de curent electric lucrează ca o sursă
de curent, impedanţele din schema echivalentă nu influenţează valoarea curentului
din circuitul principal. Valoarea măsurată i2 depinde numai de repartiţia curentului
din primar între impedanţa de magnetizare Z0 şi impedanţa circuitului secundar
Z2+Zs în care Z2 este impedanţa înfăşurării secundare, iar Zs impedanţa de sarcină.
Pot fi definite următoarele erori de măsurare
 eroarea de amplitudine i
I −I ' 1 k TC⋅I 2−I 1
εi = 2 =
I '1 I1 (12.3)
;
 eroarea de unghi I , determinată de unghiul dintre fazorul I 2 şi fazorul I'1 .
Eroarea totală ti este îndicată, în mod obişnuit, ca valoare procentuală a

√
abaterii pătratice în raport cu intensitatea curentului electric din primar.
T
100 1
ε ti = ⋅ ⋅∫ ( k TC⋅i2−i1 )⋅dt (12.4)
I1 T 0 ,
 Monitorizarea energiei electrice utilizate 393

în care i1 şi i2 sunt valorile instantanee ale curentului electric din primarul şi,
respectiv, din secundarul transformatorului de măsurare, iar T  perioada mărimii
alternative.
Analiza schemei echivalente pune în evidenţă faptul că nivelul erorilor
depinde în mare măsură de valoarea impedanţei de sarcină Zs . Valoarea minimă a
erorilor rezultă pentru Zs = 0. În cazurile practice, pentru menţinerea erorilor în
limitele admise se impune valoarea maximă a impedanţei de sarcină.
Din punct de vedere al impedanţei secundare, funcţionarea transformatorului
de măsurare de curent electric, în regim normal de funcţionare, este asemănătoare
cu cea a transformatoarelor de putere în regim de scurtcircuit. Proiectarea,
construcţia şi utilizarea transformatoarelor de măsurare de curent electric se fac în
condiţiile maximizării exactităţii şi nu a randamentului.
Funcţionarea în gol a transformatorului de măsurare de curent electric este
contraindicată, având în vedere faptul că pentru Zs =  rezultă I0 = I'1 , ceea ce
determină o creştere substanţială a fluxului magnetic în transformator, încălzirea
excesivă a acestuia şi apariţia unei tensiuni ridicate la bornele de ieşire ale
transformatorului, însoţită de străpungeri ale izolaţie şi pericol pentru personalul
din zonă.
Caracteristicile de frecvenţă ale acestor transformatoare de măsurare depinde
de clasa de exactitate a echipamentului, de tip, de materialele magnetice utilizate,
de dimensiunea acestora, precum şi de sarcina la bornele secundare. În mod
obişnuit frecvenţa de tăiere este până la câţiva kHz.
Alegerea transformatoarelor de măsurare de curent electric se face, în
principal, pe baza valorii curentului electric din primarul trasformatorului
(valoarea nominală a curentului electric din secundar poate fi 1 A sau 5 A), a
încărcării maxime a înfăşurării secundare şi a clasei de exactitate.
Pentru circuitele parcurse de curenţi electrici distorsionaţi cuprinzând un
spectru larg de frecvenţe se recomandă utilizarea de transformatoare de măsurare
de curent electric neconvenţionale :
− transformatoare de măsurare bazate pe efect Hall ;
− transformatoare de măsurare cu circuite optice bazate pe efect Faraday ;
− traductoare Rogowski.
De menţionat faptul că transformatoarele neconvenţionale de curent electric
pot fi asociate numai cu sistemele numerice de prelucrare de date, având în vedere
faptul că puterea disponibilă în secundarul acestora este compatibilă numai cu
aceste sistemele moderne numerice de monitorizare.

12.3 Contorizarea energiei electrice

Cunoaşterea energiei transmisă în punctele de interfaţă cu utilizatorii, cu
operatorii de transport sau de distribuţie precum şi cu producătorii de energie
electrică prezintă o importanţă deosebită pentru evaluarea eficienţei întregului lanţ
de transfer de energie de la producător la utilizatorul final.
Comunicaţia dintre sistemele de contorizare cu centrele în care se face
achiziţia, stocarea şi analiza datelor se poate face prin canale diferite (fig. 12.7) la
394 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

care o atenţie deosebită este acordată fiabilităţii şi securităţii transferului [12.6,

12.7].
Sistemele actuale de contorizare sunt de fapt microcalculatoare specializate
care pot oferi o cantitate mare de informaţii ce pot sta la baza calculelor privind
eficienţa energetică a sistemului de transport şi de distribuţie precum şi a
proceselor de utilizare. Posibilitatea includerii contoarelor de energie într-un circuit
informatic extins permite urmărirea eficienţei energetice a sistemului în timp real.
În prezent sistemele de contorizare sunt dotate şi cu module de calitate a
energiei electrice astfel că pot fi obţinute date utile pentru evaluarea perturbaţiilor
electromagnetice şi efectele acestora asupra pierderilor în reţeaua electrică.
În principiu, contorul electric operează cu mărimile tensiune şi curent electrice
obţinute de la bornele transformatoarelor de măsurare de tensiune TT (în reţelele de

Valori Valori
prelucrate măsurate
Cablu
Baza Baza GPRS; Concentrato
Internet; r Cablu
date date reţea Terminal
Intranet
Legătură
Printer radio
Terminal

Fig. 12.7 – Transferul informaţiilor în bazele de date ale operatorilor de

reţea.
joasă tensiune conectarea se face direct la bare) respectiv de curent electric TC
(fig. 12.8).

Elaborarea unei scheme de monitorizare implică stabilirea unui plan coerent al

punctelor în care sunt necesare informaţii relevante privind procesul monitorizat.
Planul implică următoarele etape [12.8]:
 Elaborarea planului
− stabilirea punctelor de monitorizare;
− stabilirea senzorilor necesari în punctele de monitorizare;
− alegerea sistemelor de transfer a datelor;
 Analiza resurselor existente
− cunoaşterea punctelor în care sunt conectate sisteme de monitorizare;
− cunoaşterea caracteristicilor echipamentelor de măsurare şi a
senzorilor;
− compararea informaţiilor privind schema electrică existentă cu
necesităţile impuse ale schemei de monitorizarea şi necesitatea unor completări şi
înlocuiri.
 Stabilirea domeniilor de măsurare şi a limitelor pentru echipamentele de
măsurare;
Monitorizarea energiei electrice utilizate 395

 Stabilirea centrului de achiziţie, stocare, prelucrare a datelor şi semnalizare

la evenimente;
 Analiza informaţiilor obţinute şi necesitatea unei eventuale extinderi a
schemei de monitorizare.
Pentru a avea informaţii clare privind utilizarea energiei în cadrul unei
întreprinderi este necesar a monitoriza separat energia utilizată în procesele de
producţie şi energie utilizată în zona administraţiei.

12.4 Achiziţia datelor

Un rol important în asigurarea unei monitorizări eficiente a unui proces îl are
obţinerea unor date corecte, credibile şi verificabile. În mod obişnuit, monitorizarea
poate fi afectată în cazul unei funcţionări necorespunzătoare a terminalelor de
măsurare, întreruperii canalelor de comunicaţie sau la o procesare deficitară a
datelor.
396 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

TCA TCB TCC

A TCN
B
C
N
PE
D
TC T
m
RC
m

Ure
Convertor analog numeric cu
f
8 canale
Ceas

Alimentare circuite
Reset
Ceas electronice
Date

Circuit de procesare a semnalelor (DSP)

specializat pentru determinarea puterilor şi a
energiilor utilizate

Bloc de ieşire
(afişare, memorare, transfer în exterior)

Fig. 12.8 Schema bloc a unui echipament de contorizare a energiei

electrice în circuite trifazate de joasă tensiune.

De asemenea, securitatea canalelor de transfer de date trebuie avută în vedere

la evaluarea rezultatelor monitorizării. Perturbaţiile electromagnetice care pot
distorsiona informaţiile transmise precum şi interceptarea transferului de date de
către terţe persoane care nu trebuie să aibă acces la date şi care ar putea interveni în
acurateţea transmisiei trebuie avute în vedere la stabilirea veridicităţii datelor
utilizate. În acest sens utilizarea canalelor securizate şi adoptarea de măsuri pentru
 Monitorizarea energiei electrice utilizate 397

limitarea interferenţelor de înaltă frecvenţă sunt măsuri obligatorii pentru obţinerea

de date fiabile pentru analiza energetică a unui proces [12.9].
În reţelele de medie şi înaltă tensiune, achiziţia datelor se face, în mod
obişnuit, de la bornele transformatoarelor de măsurare de tensiune şi de curent
electric de tip capacitiv respectiv electromagnetic. În cazul curbelor nedeformate
de tensiune şi de curent electric aceste echipamente asigură obţinerea unor date
veridice (în limitele de exactitate ale transformatoarelor de măsurare).
În cazul curbelor distorsionate de tensiune sau de curent electric precum şi în
zona valorilor reduse ale mărimilor măsurate pot să apară erori suplimentare care
trebuie luate în considerare în evaluarea veridicităţii datelor primare. Dacă aceste
erori, pot afecta corectitudinea informaţiilor obţinute pot fi utilizate traductoare de
tensiune sau de curent electric cu caracteristică liniară pe un domeniu larg de
frecvenţă: traductoare Hall (pentru tensiune şi pentru curent electric), traductoare
optice (pentru tensiune şi pentru curent electric), traductoare Rogowski (pentru
curent electric); traductoare Faraday (pentru curent electric), traductoare Pockels şi
Kerr (pentru tensiune), divizoare capacitive (pentru tensiune).

12.5 Monitorizarea calităţii serviciului de alimentare

Cele mai importante daune în activitatea unui utilizator sunt determinate, în
general, de întreruperile în alimentarea cu energie electrică din sistemul
electroenergetic. Având în vedere faptul că sistemul electroenergetic nu poate fi
considerat ca sistem neîntreruptibil apare necesară cunoaşterea calităţii acestui
sistem de alimentare (numărul şi durata întreruperilor într-un an) şi compararea
daunelor rezultate cu daunele acceptate de către utilizator. În cazul în care calitatea
serviciului de alimentare nu este sustenabilă pentru utilizator, acesta trebuie să
adopte măsuri, cu asumarea investiţiilor necesare, pentru a realiza un nivel acceptat
al calităţii energiei electrice.
În principiu, echipamentele de monitorizare oferă informaţiile necesare
privind durata întreruperilor şi numărului acestora. Trebuie precizat faptul că
durata întreruperii în alimentarea cu energie electrică este diferită pentru furnizor şi
pentru utilizator. Durata întreruperii măsurată de către furnizorul de energie
electrică cuprinde intervalul de timp din momentul întreruperii alimentării cu
energie electrică până în momentul reapariţiei tensiunii la barele de alimentare.
Această valoare este înregistrată de sistemul de contorizare. Durata întreruperii la
utilizator include intervalul de timp din momentul întreruperii şi până în momentul
reluării producţiei la parametrii anteriori întreruperii. Acest interval de timp poate
fi mult mai mare decât valoarea înregistrată de echipamentele de măsurare şi este
dependent de tipul procesului.
Pentru evaluarea calităţii serviciului de alimentare, furnizorul de energie
calculează următorii indicatori care oferă utilizatorilor informaţii importante
privind calitatea energiei electrice la bara de alimentare [12.10]:
 Durata medie de întrerupere la nivelul utilizatorului întrerupt CAIDI
(customer average interruption duration index) calculată ca raport între durata
totală a întreruperilor pe durata unui an, la toţi utilizatorii întrerupţi şi numărul total
al utilizatorilor, întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de lungă durată:
398 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant
n
∑ ( N s⋅D s )
CAIDI= s=1 n
∑ Ns (12.5)
s=1 ,

în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n 

numărul total de întreruperi, Ds  durata de întrerupere a utilizatorilor (minute) la
întreruperea s.
Indicatorul CAIDI indică durata medie a unei întreruperi la un utilizator şi se
măsoară în minute/întrerupere şi an).
 Frecvenţa medie de întrerupere la nivelul utilizatorului întrerupt CAIFI
(customer average interruption frequency index) calculată ca raport între numărul
total al utilizatorilor, întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de lungă durată şi
numărul total Nca al utilizatorilor afectaţi de cel puţin o întrerupere în perioada
analizată: n
∑ Ns
s=1
CAIFI= (12.6)
N ca ,

în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n 

numărul total de întreruperi. Un utilizator afectat de mai multe întreruperi se
numără o singură dată în calculul acestui indicator.
Indicatorul CAIFI indică numărul mediu de întreruperi de lungă durată pentru
utilizatorii care au fost afectaţi de cel puţin o întrerupere pe durata unui an.
Valoarea indicatorului se măsoară în număr de întreruperi/utilizator şi an.
 Energia nelivrată ENS (energy not supplied) este determinată ca suma
energiilor nelivrate pe durata fiecărui eveniment,
n pe durata unui an:
ENS=∑ ENS s (12.7)
s=1 ,
în care ENSs este energia nelivrată la fiecare dintre întreruperile s.
Indicatorul se măsoară în MWh/an.
Îndicatorii utilizaţi în retelele electrice de distribuţie sunt, în general, valori
medii care nu pot să pună în evidenţă unele situaţii speciale sau evenimente
singulare iar acestea pot avea însă efecte importante. În acest sens, utilizatorii pot
utiliza indicatori proprii care să ofere informaţii suplimentare faţă de cele oferite de
indicatorii reglementaţi.

12.6 Monitorizarea şi managementul energiei

Sistemul de management al unui utilizator necesită informaţii privind distri-
buţia şi utilizarea eficientă a energiei electrice în cadrul unui proces. Atât auditul
Monitorizarea energiei electrice utilizate 399

energetic cât şi programul de management nu pot fi desfăşurate fără o atentă

monitorizare a tuturor proceselor din cadrul conturului luat în consideraţie, fiind
necesar a cunoaşte ponderea fiecărui proces în energia utilizată şi a putea pune în
evidenţă unele diferenţe faţă de valori luate în considerare. În acelaşi timp, pot fi
remarcate defecte în desfăşurarea proceselor sau o funcţionare necorespunzătoare.
Cunoaşterea în detaliu a proceselor din interiorul conturului analizat permite
elaborarea unui plan corect de măsurare, alegerea adecvată a punctelor de
măsurare, alegerea corectă a echipamentelor de măsurare şi a senzorilor pentru
evaluarea mărimilor relevante [12.11].
În cadrul zonelor prevăzute cu echipamente de măsurare şi senzori, o reeva-
luare a planului de măsurări poate fi necesar pentru a obţine date reprezentative
pentru desfăşurarea analizei efectuate şi a extragerii informaţiilor necesare îmbună-
tăţirii eficienţei energetice. Un aspect esenţial, la achiziţia datelor este realizarea
sincronizării echipamentelor de măsurare pentru a fi posibilă corelarea datelor la
acelaşi timp.
În figura 12.9 este prezentat, ca exemplu, un sistem de monitorizare a unui
transformator ca fiind cel mai important echipament dintr-o staţie electrică.
Monitorizare Monitorizare
temperatura mediului treceri izolante Monitorizare nivel
ambiant ulei în condensator
Monitorizare Monitorizare releu Bucholtz
temperatura Monitorizare ulei în
ulei de intrare partea superioară a cuvei
în baterie Monitorizare temperatura
înfăşurării în punctul cald
Monitorizare Monitorizare descărcări
temperatura parţiale
ulei de ieşire Monitorizare ventilatoare,
din baterie pompe de ulei şi eficienţa
răcirii
Concentrator Monitorizare gaze
dizolvate şi conţinutul de
apă în ulei

Modem
Fibră
optică Terminal în Terminal
camera de operator
comandă reţea
Fig. 12.9 – Schema de monitorizare a unui transformator electric.
Semnalele din schema de monitorizare necesare analizei stării
transformatorului sunt preluate din:
− sistemul de răcire a uleiului;
− termometre;
400 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

− comutatorul de ploturi;
− echipamentul de analiză a gazelor din ulei;
− nivelul de ulei din conservator;
− filtre de umiditate;
− capacitate treceri izolante;
− releu Bucholtz;
− transformatoare de măsurare de tensiune şi de curent electric.
Semnalele sunt transmise spre un concentrator din care, prin intermediul unui
cablu optic, ajung în camera de comandă şi, posibil, la operatorul de reţea.
Din punct de vedere al monitorizării este ideal ca fiecare receptor de energie
electrică să fie dotat cu un echipament de măsurare care să ofere posibilitatea
transferului de date la centrul de monitorizare.
Lipsa unor echipamente de măsurare în schema monitorizată, datorită unor
probleme organizationale, financiare sau tehnice poate conduce la informaţii
incomplete privind comportarea receptoarelor de energie electrică din sistemul
monitorizat sau poate conduce la informaţii distorsionate. În acest fel, nu pot fi
adoptate cele mai adecvate măsuri pentru creşterea eficienţei energetice.
Un rol important în evaluarea eficienţei sistemului de monitorizare îl are
evaluarea performanţelor impuse pentru fiecare proces. Cunoaşterea celor mai bune
practici în domeniu BAT şi a performanţelor energetice ale acestora oferă
informaţii utile pentru stabilirea parametrilor de consemn ai sistemului de
monitorizare.
Sistemele de monitorizare pe arii extinse WAMS (Wide Area Monitoring
Systems) permit funcţionare cu încărcări mai ridicate având în vedere faptul că
monitorizarea permite cunoaşterea precisă a stării sistemului electric şi adoptarea
măsurilor necesare pentru evitarea unor evenimente.

Bibliografie
[12.1] *** Energy management systems − Energy management systems - Measurement and
Verification of Organizational Energy Performance − General Principles and
Guidance, ISO/DIS 50015.
[12.2] *** Codul de măsurare a energiei electrice, ANRE.
[12.3] *** Electromagnetic Compatibility (EMC): Testing and measurement techniques -
Power Quality Measurement Methods, CEI 61000-4-30/2007.
[12.4] *** Instrument transformers  Part 5  Capacitor voltage transformers, CEI
60044-5.
[12.5] *** Electromagnetic compatibility (EMC) – Testing and measurement techniques –
General guide on harmonics and interharmonics measurements and
instrumentation, for power supply systems and equipment connected thereto CEI
61000-4-7.
[12.6] Parker S.A.ş.a., Metering Best Practices: A Guide to Achieving Utility Resource
Efficiency, Release 3.0, Pacific Northwest National Laboratory, SUA, March 2015.
[12.7] Sunna Björg Sigurjónsdóttir, Monitoring and reducing the consumption of home
electric appliances, Master’s thesis, University of Groningen december 2013.
 Monitorizarea energiei electrice utilizate 401

[12.8] *** Energy management systems - Measuring energy performance using energy
baselines (EnB) and energy performance indicators (EnPI) − General principles and
guidance, ISO 50006:2014
[12.9] Norford L. K., Leeb S. B., Luo D., Shaw S. R., Advanced Electrical Load
Monitoring:
A Wealth of Information at Low Cost, Massachusetts Institute of Technology.
[12.10] Albert H.ş.a., Calitatea energiei electrice. Contribuţii. Rezultate. Perspective,
Editura AGIR, Bucureşţi, 2013, ISBN 978-973-720-497-4.
[12.11] Elvira Moukhametshina, Monitoring of electrical energy – Why and how do
Swedish industries do it?, IIIEE Theses 2007:04, Lund, Sweden.