3 Eficienţa energetică

şi mediul ambiant

3.1 Aspecte generale

Practic 65% din emisiile globale de CO2 , 80% din emisiile de dioxid de sulf,
80% din particulele poluante şi 70% din emisiile de oxizi de azot sunt determinate
de sectorul energiei electrice şi de sectorul transporturi. În acest sens, preocupările
pentru reducerea emisiilor de carbon în sectorul energetic prezintă un interes
deosebit pentru dezvoltarea sustenabilă a societăţii. Creşterea eficienţei energetice
este una dintre metodele cele mai eficiente pentru reducerea nivelului de emisii.
Adoptarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice numai pe baza unei
analize de cost-beneficiu poate să nu includă aspecte importante ale efectelor
asupra mediului ambiant. O importanţă deosebită trebuie acordată aspectelor legate
de reducerea emisiei de dioxid de carbon prin implementarea noilor tehnologii,
ceea ce reprezintă unui dintre obiectivele principale ale preocupărilor pentru
creşterea eficienţei energetice.
Creşterea eficienţei energetice în procesele de utilizare a energiei contribuie la
realizarea obiectivului general al oamenilor de a avea o atmosferă mai curată, o
sănătate mai bună şi un confort mai ridicat. În acest sens, eforturile pentru creşterea
eficienţei energetice trebuie îndreptate către toate domeniile în care se utilizează
energie şi către toate etapele în care are loc extracţia, prelucrarea, transportul,
transformarea şi mai ales utilizarea finală care sunt însoţite de importante efecte
asupra mediului ambiant (tabelele 3.1, 3.2 şi 3.3). Eficienţa energetică trebuie astfel
să reprezinte o preocupare importantă în special pentru organismele cu
responsabilităţi privind viitorul, în primul rând guvernele [3.1].
Limitarea nivelului de poluare a mediului pentru o dezvoltare sustenabilă şi
menţinerea rezervelor de materii prime şi energie pentru generaţiile viitoare sunt
obiective importante ale preocupărilor privind eficienţa energetică. În acest sens,
eficienţa măsurilor pentru reducerea necesarului de energie poate fi evaluată, într-o
primă aproximaţie, prin kg. CO2 evitat. Deşi nu este singurul element poluator,
dioxidul de carbon reprezintă un factor important, care însoţeşte toate procesele
energetice, fiind luat ca indicator de bază în evaluarea nivelului de poluare [3.2].
Datele din tabelele 3.1, 3.2 şi 3.3 pun în evidenţă faptul că în România la
generarea energiei electrice în centralele electrice rezultă un factor mediu de emisie
de substante poluante de circa fc = 0,9 kg/kWh.
64 Eficienţa în utilizarea energiei electrice şi mediul ambiant

Preocupările privind poluarea mediului ambiant şi dezvoltările tehnologice

actuale permit reducerea importantă a amprentei de carbon a utilizatorilor de
energie electrică. Apariţia vehiculelor electrice, preocupările pentru izolarea
termică a clădirilor şi încălzirea electrică a locuinţelor, utilizarea eficientă a
energiei electrice în procesele de preparare a hranei, noi tehnologii în industrie cu
eficienţă ridicată conduc, în mod constant, la reducerea necesarului de energie
pentru aplicaţiile industriale şi rezidenţiale, cu reducerea amprentei de carbon a
acestor aplicaţii.

Tabelul 3.1 Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului solid (lignit)

CO2
Etapa SO2 NOx Praf CH4
(kg/MWh)
Cariera de lignit 12 24,3 1,9 19,6 50,6
Transport lignit   447  12,0
Transport calcar 0,4 7,0 0,5 0,4 
Centrala electrică 655 655 167 1124,3 14,9
Transport deşeuri 1,0 17,3 1,3 0,9 
Total 668,4 703,6 617,7 1145,2 77,5

Tabelul 3.2 Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului lichid (păcură)

CO2
Etapa SO2 NOx Praf CH4
(kg/MWh)
Extracţie 15,4 6,8 − 4,2 14,4
Transport ţitei,
32 31 2 2,5 −
în tanc
Transport ţitei,
1,1 1,1 0,3 1,3 −
prin conducte
Rafinărie − − − 0,03 0,002
Transport păcură 2,6 35 2,1 2,6 −
Centrala electrică 798 798 12 608 22,7
Total 849 872 16 619 37

Tabelul 3.3 Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului gazos (păcură)

CO2
Etapa SO2 NOx Praf CH4
(kg/MWh)
Extracţie, scurgeri,
transport lichid, − − − 6,2 0,11
compresie
Transport conducte − − − 0,02 0,06
Tratare − − − − 0,11
Centrală electrică 2,14 mg/m3 0,71 − 393 −
Total − 0,71 0,014 401,22 0,28

În calculele practice, pentru evaluarea reducerii de emisii determinate de

energia economisită prin creşterea eficienţei energetice se foloseşte factorul de
emisie cu substante poluante fc [kgCO2/kWh], pentru diferite substante poluante,
Eficienţa energetică şi mediul ambiant 65

calculat pe baza valorilor indicate în tabelul 3.4 [3.3], în funcţie de purtătorul de

energie utilizat pentru generarea energiei electrice.
În evaluarea emisiilor generate de producerea energiei electrice trebuie luate
în consideraţie în toate etapele începând de la extracţia combustibilului până la
furni-zarea energiei electrice la bornele utilizatorilor finali:
− extracţia combustibilului: tipul combustibilului, modul de extracţie şi
cantitatea extrasă; efectele reziduale ale extracţiei (ape reziduale, iazuri de
decantare, depozite de reziduuri etc.);
− transportul combustibilului: modul de transport, ruta de transport,
capacitatea sistemelor de transport;
− generarea de energie electrică: tipul centralei electrice, puterea instalată a
centralei, randamentul centralei, energia anuală produsă, natura şi cantitatea de
produse reziduale, măsuri pentru limitarea emisiilor, durata de viaţă a centralei;
− transferul energiei electrice prin reţelele de transport, de distribuţie, prin
reţelele interne ale utilizatorilor, prin unităţile de transformare;
− dezafectarea centralei: modul de dezafectare, soluţiile pentru materialele
reziduale.

Tabelul 3.4 Valorile factorului de emisie

Factorul de emisie fc (kg/kWh)
Combustibil
CO2 SO2 NOx CO
Cărbune 1,18 0,0139 0,0052 0,0002
Petrol 0,85 0,0164 0,0025 0,0002
Gaz natural 0,53 0,0005 0,0009 0,0005
Hidro − − − −
Soare, vânt − − − −

Arderea combustibililor fosili este unul dintre factorii cei mai importanţi care
determină emisiile de CO2 în atmosferă. În figura 3.1 [3.4] este indicată contribuţia
combustibililor utilizaţi in anul 2014 la poluarea atmosferei cu CO 2 . Datele din
figura 3.1 pun în evidenţă faptul că arderea cărbunelui are ponderea cea mai
importantă în emisiile care apar la utilizarea combustibililor fosili. Dacă se are în
vedere şi faptul că la arderea cărbunelui rezultă cei mai ridicaţi factori de emisie (a
se vedea tabelul 3.4) rezultă preocupările pentru limitarea utilizarii cărbunelui
pentru reducerea poluării mediului ambiant.

3.2 Generarea de CO2 în procese industriale

Eficienţa energetică este o importantă „resursă” de energie fiind uşor
disponibilă, cea mai puţin poluantă şi relativ ieftină.
Deşi prin creşterea eficienţei energetice se reduce necesarul de combustibili
fosili pentru necesităţi energetice, obiectivul principal al creşterii eficienţei
energetice este reducerea poluării mediului ambiant. Astfel că principalul indicator
care defineşte creşterea eficienţei energetice este reducerea cantităţii de CO 2
echivalent corespunzătoare unui serviciu energetic. Evoluţia amprentei de carbon a
unui serviciu energetic poate fi considerată ca cel mai important indicator pentru
66 Eficienţa în utilizarea energiei electrice şi mediul ambiant

evaluarea măsurilor adoptate pentru creşterea eficienţei în utilizarea energiei.

Emisiile determinate de activitatea umană nu conţin numai CO 2 dar deoarece acest
Altele **)
0,5%

Gaz natural
19,7%

Cărbune *)
45,9%
Petrol
33,9%

Fig. 3.1 – Emisii de CO2 , la nivel global, prin arderea

combustibilor fosili în anul 2014; total 32 381 Mt CO2 :
sunt incluşi combustibilii folosiţi în aviaţie şi în transportul marin;
*) emisiile determinate de arderea turbei şi arderea petrolului de şist
sunt incluse în emisiile determinate de cărbune;
**) sunt incluse emisiile determinate de arderea deşeurilor
industriale şi a deşeurilor urbane neregenerabile
gaz însoţeşte toate procesele energetice este utilizat ca principal indicator al
poluării mediului ambiant.

Desigur că reducerea poluării mediului ambiant este realizată şi prin alte

metode dar se consideră că creşterea eficienţei energetice este principala metodă
pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă cu o emisie redusă de CO 2 .
Măsurile principale care trebuie avute în vedere în sectorul energiei electrice
pentru limitarea efectelor asupra mediului ambiant sunt:
a) decarbonarea sistemelor de producere a energiei electrice;
b) creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul energetic de la producere până la
utilizare;
c) înlocuirea tehnologiilor industriale bazate pe combustibili fosili cu
tehnologii electrice.
Limitarea nivelului de poluare a mediului şi menţinerea rezervelor de materii
prime şi energie pentru generaţiile viitoare sunt obiective importante ale analizelor
privind eficienţa energetică în contextul general al cerinţelor privind dezvoltarea
sustenabilă.
Energia neutilizată datorată creşterii eficienţei energetice, măsurată în
Negajouli, are un rol important în reducerea poluării mediului ambiant prin
reducerea cantităţii combustibililor fosili utilizaţi în centralele electrice.
Eficienţa măsurilor pentru reducerea energiei utilizate poate fi evaluată, într-o
primă aproximaţie, prin kg. CO2 evitat.
Producţia de CO2 a principalelor ţări poluatoare din lume este indicată în
figura 3.2 (pentru anul 2014) [3.1]. Eforturile UE de a asigura decarbonarea
Eficienţa energetică şi mediul ambiant 67

economiilor lumii, cu eforturile financiare corespunzătoare, trebuie să ia în

considerare nevoia de dezvoltare a ţărilor emergente care nu au fondurile necesare
utilizării tehnologiilor cu amprentă redusă de carbon. Deşi UE determină numai
11% din productia de CO2 a lumii are o strategie solidă pentru reducerea poluării
mediului ambiant şi acordă o atenţie deosebită evitării relocării industriilor cu
emisii importante de carbon din zona UE datorită reducerii competitivităţii spre

Celelalte ţări (24%) China (26%)

Arabia Saudită(2%)
Canada (2%)
Coreea de Sud (5%)
Japonia (4%)
USA (18%)
Rusia (5%)
India (5%)
UE 27 (12%)
Fig. 3.2 – Principalii poluatori cu CO2 din lume.
alte zone unde reglementările privind producţia de CO2 sunt mai puțin stringente.

În UE se preconizează că până în anul 2030 nivelul emisiilor de CO 2 se va

reduce cu 40% față de nivelul anului 1990 [3.5].
Prin închiderea industriilor energofage dar şi prin măsuri de creştere a
eficienţei energetice în toate procesele utilizatoare de energie, în România
producţia de CO2 a scăzut de la 178,1 milioane tone în anul 1990 la 68,16 milioane
tone în anul 2014 [3.4].
Costul daunelor pentru mediul ambiant determinate de producerea de energie
electrică din surse fosile trebuie să ia în considerare şi activităţile din etapele ante-
rioare de extragere şi transport ale combustibilului, precum şi etapele de după
gene-rarea energiei electrice, în special transportul, distribuţia energiei şi utilizarea
energiei electrice, procese care determină pierderi şi deci creşterea energiei necesar
a fi produsă în centralele electrice. În general, contribuţia acestor procese este sub
10% din emisiile poluate determinate în centralele electrice la generarea energiei
electrice.
Se consideră că eficienţa energetică va avea cel mai important aport la
reducerea emisiilor de CO 2 . În figura 3.3 este prezentat un scenariu pe termen lung
privind reducerea emisiilor de CO2 . Conform acestui scenariu aportul diferitelor
măsuri adoptate, pentru anul 2020 şi anul 2030 sunt indicate în tabelul 3.5 [3.6].
Măsurile adoptate permit reducerea emisiilor de CO 2 cu 2,5 Gt în anul 2020 şi cu
14,8 Gt în anul 2035, ajungând la circa 21 GT în anul 2030 faţă de circa 30 Gt în
anul 2010.
Obiectivul ca să se ajungă la un nivel de 45 Gt/an CO2 în anul 2050 necesită
continuarea programului 450 ppm care asigură limitarea creşterii temperaturii
mediului ambiant cu 2K şi realizarea în continuare a programului Blue 14 (fig. 3.4)
68 Eficienţa în utilizarea energiei electrice şi mediul ambiant

în care se preconizează ca reducerea emisiilor de fie determinată în mare măsură de

eficienţa energetică astfel ca nivelul emisiilor să se reducă până la 14 Gt/an.
CO2
[Gt]
36
34
32
30
28
26
24
22
20

2010 2015 2020 2025 2030 2035 [an]

Fig. 3.3 – Scenariu pentru reducerea emisiilor de CO2 :
aport eficienţa energetică; aport surse regenera-
bile; aport biocombustibili; aport energie
nucleară;
aport captare şi stocare carbon.

Tabelul 3.5 Aportul diferitelor măsuri la reducerea emisiei de CO2

Măsura adoptată Anul 2020 Anul 2030
Eficienţa energetică 72% 44%
Surse regenerabile
17% 21%
de energie
Biocombustibili 2% 4%
Energie nucleară 5% 9%
Captare şi stocare
3% 22%
carbon

Centralele electrice utilizând combustibili fosili, în special cărbune, reprezintă

sursa cea mai importantă de generare a emisiilor de CO 2, alte gaze cu efect de seră
şi pulberi solide. De asemenea, apa caldă deversată în râuri (în cazul centralelor cu
răcire în circuit deschis), depozitele de zgură şi cenuşă afectează calitatea aerului în
zonă şi a apelor subterane.
Creşterea eficientei energetice asigură, în afara reducerii nivelului emisiilor de
CO2 , monoxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, particole nearse, limitând
astfel nivelul local de poluare. Utilizarea din ce în ce mai largă a gazului natural în
termocentrale precum şi îmbunătăţirile tehnologice au permis reducerea nivelului
emisiilor determinate de generarea energiei electrice în aceste centrale.
Deşi centralele electrice nucleare se consideră că au un efect redus asupra
mediului ambiant este necesar să se aibă în vedere poluarea generată de tot lanţul
de producere şi utilizare a combustibilului, procesele din centrala electrică având o
pondere sub 5% din această valoare. Un aspect important îl prezintă reziduurile
radioactive care necesită stocarea în siguranţă pe termen lung. Apa caldă evacuată
Eficienţa energetică şi mediul ambiant 69

din sistemele de răcire determină poluarea termică a zonei în care are loc
deversarea.
CO2
[Gt/an]
60 Nivelul de calcul al emisiilor 62 Gt
50 1
40 2
30
3
20
10 4
0
5
6
7

8
Scenariul 450 ppm Scenariu Blue 14 Gt

2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 [an]
Fig. 3.4 – Aportul măsurilor pentru reducerea nivelului emisiilor de
CO2 la nivel global:
1 – captarea şi stocarea carbonului în industrie (9%); 2 – captarea şi
stocarea carbonului în centralele electrice (10%); 3 – centrale nucleare
(6%) ; 4 – surse regenerabile de energie (21%); 5 – eficienţa la
producerea energiei electrice; schimbarea combustibilului fosil (7%); 6
– înlocuirea combustibilului fosil la utilizatorii finali (11%); 7
– eficienţa utilizării energiei electrice la utilizatorii finali (12%); 8
– eficienţa utilizării combustibilului fosil la utilizatorii finali (24%).

Hidrocentralele, deşi determină o poluare redusă, fără generare de gaze cu

efect de seră pe durata funcţionării, afectează mediul ambiant prin modificarea
peisajului, modificarea ecosistemului, perturbaţii climatice.
Dezvoltarea surselor regenerabile de energie are un aport important la
reducerea poluării mediului ambiant dar trebuie avut în vedere că prezenţa
metalelor grele în procesul de producţie a celulelor PV este un factor important de
poluare, în special în etapa de producere dar şi în etapa de desfiinţare a centralei.
În tabelul 3.6 sunt indicate calitativ efectele diferitelor sisteme de producere a
energiei electrice asupra mediului ambiant [3.7].
În figura 3.5 este prezentată evoluţia nivelului emisilor de CO 2 în sectorul de
producere a energiei electrice pe perioada 1989 – 2014 din România. Dacă în anul
1989 ponderea emisiilor de CO2 generate de centralele electrice era de 53% din
emisiile totale la nivelul ţării, în anul 2014 datorită prezentei surselor regenerabile
de energie, a reducerii energiei utilizate dar şi a măsurilor adoptate pentru limitarea
emisiilor de CO2 ponderea emisilor generate de centralele electrice a scăzut la 39%
[3.8, 3.9].
70 Eficienţa în utilizarea energiei electrice şi mediul ambiant

Asigurarea unui mediu cu poluare cât mai redusă este unul dintre obiectivele
importante ale oraşelor viitorului (smart city).

Tabelul 3.6 Efecte ale sistemelor de producere de energie asupra mediului ambiant
Modificare Poluare Poluare Utilizare
Sistemul de energie
climat aer apă teren
Eficienţa energetică minimal minimal minimal minimal
Centrale nucleare moderat minimal severă severă
Termocentrale cu
severă severă severă severă
lignit
Termocentrale cu
severă moderat severă severă
huilă
Termocentrale cu
moderat moderat severă severă
petrol sau cu gaz
Hidrocentrale moderat minimal severă severă
Centrale eoliene minimal minimal minimal moderat
Centrale fotoelectrice minimal minimal minimal severă
Centrale geotermale minimal minimal moderat moderat
Centrale cu biomasă minimal moderat moderat moderat

CO2 [kt]
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
1989

Fig. 3.5 – Emisia de CO2 a centralelor de producere a energiei electrice.

O responsabilitate deosebită revine statelor care determină un nivel ridicat de
emisii (fig. 3.6) [3.10].
Nivelul de emisii determinate de utilizarea energiei, pentru un anumit proces,
depinde în mare măsură de nivelul de dezvoltare al ţării. Ţările dezvoltate
caracterizate de eficienţă ridicată a proceselor prezintă emisii ridicate la nivelul
ţării şi la nivel de locuitor dar reduse la nivel de proces iar ţările mai puţin
dezvoltate caracterizate de o eficienţă redusă a proceselor prezintă niveluri mai
reduse de poluare la nivelul ţării şi la nivel de locuitor, dar ridicate la nivel de
proces.
Creşterea eficienţei energetice în procesele de generale, transport, distribuţie şi
utilizarea a energiei electrice precum şi promovarea tehnologiilor cu emisii reduse
de CO2 sunt principalele soluţii pentru limitarea poluării mediului ambiant. O
Eficienţa energetică şi mediul ambiant 71

atenţie deosebită este acordată decuplării creşterii necesarului de energie electrică

şi a creşterii emisiilor. Se consideră faptul că în prezent de observă tendinţe de
decuplare a celor două procese, cu o puternică limitare a creşterii nivelului de
emisii (fig. 3.7) [3.8].
72 Eficienţa în utilizarea energiei electrice şi mediul ambiant

Emisii de CO2 datorate Pe cap de

utilizării energiei, în anul 2013 în locuitor,
milioane tone în tone
China 7,9 10533
SUA 21 6550
India 2486 2,0
Rusia 2374 16,6
10,2
Japonia 1307 3,4
835 Indonezia 9,27
759 Germania 9,5
716 Iran 20,9
Canada 13,8
716
Coreea de Sud 19,2
688 Arabia Saudită 2,53
533 Brazilia 4,15
482 Mexic 7,45
466 Marea Britanie 9,18
462 Africa de Sud 5,82
Italia 5,23
448
Franţa 14,2
353 Austalia 4,88
344 Thailanda 4,35
341 Turcia
327
325
Fig. 3.6 – Emisiile de CO2 pentru principalele ţări poluatoare.

W; E
[%] Date istorice Prognoză
200
100 W
0

1990 2000 2010 2020 2030 [an]

Fig. 3.7 − Creşterea relativă a necesarului global de
energie electrică W şi creşterea nivelului emisiilor E.
Eficienţa energetică şi mediul ambiant 73

3.3 Evaluarea unui produs

Analiza efectelor unui produs asupra mediului ambiant se face pe baza
unor indicatori obţinuţi pe durata întregului ciclu de viaţă (Life Cycle
Assessement).
Analiza Life Cycle Assessment (LCA) este o metodă obiectivă pentru a evalua
şi cuantifica efectele generale şi de mediu şi potenţialele impacturi ale unui produs,
ale unui proces sau ale unei activităţi de achiziţionare a materiei prime la sfârşitul
ciclului de viaţă.
LCA este un instrument fundamental pentru implementarea unei  Politici
Integrate a Produselor şi este şi util pentru a stabili schemele de etichetare a
produselor.
Metodologia LCA este conformă cu normele ISO ale seriei 14040 şi prevede:
definirea obiectivului şi a sectorului de aplicare, completarea unui inventar de
intrări şi ieşiri ale unui sistem, evaluarea potenţialului impact de mediu corelat cu
aceste intrări şi ieşiri şi, în final, interpretarea rezultatelor.

3.4 Tehnologii cu amprentă redusă de carbon

Creşterea eficienţei în utilizarea energie este una dintre măsurile cele mai
importante pentru reducerea necesarului de energie electrică şi în consecinţă a
nivelului de emisii de CO2 . Mecanismele financiare privind taxarea nivelului de
CO2 de tipul ETS (Emission Trading Scheme) şi stabilirea preţurilor pentru tona
CO2 pe piaţa de carbon au un rol important în creşterea responsabilizării privind
reducerea emisiilor poluante.
Eficienţa energetică – resursă energetică disponibilă - are rol important prin
diminuarea necesarului de resurse energetice, respectiv reducerea poluării mediului
ambiant şi contribuie la realizarea obiectivului de dezvoltare sustenabilă cu emisii
reduse de CO2; obiectivul constă în decuplarea creşterii necesarului de energie de
dezvoltarea economică, ca urmare a creşterii eficienţei energetice.
Tehnologiile cu amprentă redusă de carbon LCT (Low Carbon Technologies)
sunt dezvoltate având în vedere preocupările pentru reducerea poluării mediului
ambiant. Implementarea unor tehnologii moderne, cu eficienţă ridicată şi energie
utilizată redusă are o importanţă deosebită pentru asigurarea sustenabilităţii,
competitivităţii, creşterii productivităţii, calităţii produselor fabricate,
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în industrie, reducerea costurilor de mediu ale
utilizatorilor. În acest sens, se acordă o atenţie deosebită creşterii ponderii surselor
regenerabile de energie pentru alimentarea utilizatorilor de energie, dezvoltarea
vehiculelor electrice, a încălzirii electrice, realizarea pompelor de căldură, a
iluminatului electric cu lămpi cu LED-uri etc.
Trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon,
aplicabilă în toate sectoarele economice, prin creşterea eficienţei energetice,
promovarea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea sectorului nuclear,
dezvoltarea studiilor privind captarea şi stocarea dioxidului de carbon vor asigura
reducerea până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8095% faţă de
74 Eficienţa în utilizarea energiei electrice şi mediul ambiant

nivelul din 1990. De asemenea, decarbonarea sectorului energie, a sectorului

industrie şi a sectorului rezidenţial vor asigura un aport important la dezvoltarea
sustenabilă a României şi creşterea nivelului de competitivitate pe piaţa interna-
ţională a produselor româneşti.
Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei electrice poate asigura o creştere
importantă a ponderii surselor regenerabile de energie dar şi necesitatea de a realiza
schimbări importante în structura reţelelor electrice, în special a celor de
distribuţie, astfel încât creşterea capacităţii de transfer de energie a acestor reţele să
nu se facă prin realizarea de noi linii ci prin utilizarea inteligentă a celor existente.
Creşterea ponderii surselor regenerabile de energie bazată pe scheme de
subvenționare a fost determinată de politicile de mediu adoptate, dar au şi un rol
important pentru securitatea alimentării cu energie electrică, cu toate problemele
determinate de volatilitatea producţiei.
Reducerea nivelului emisiilor poluante în sectorul energie impune adoptarea
unor măsuri care să conducă la:
− creşterea randamentului în centralele termoelectrice de la circa 30% în
prezent, până la 50% la grupurile energetice noi şi/sau modernizate;
− reducerea pierderilor în sistemele de transport şi distribuţie de la circa 16%,
la cel mult 8% în „reţelele viitorului”, restructurarea liniilor de transport şi
distribuţie de energie electrică, localizarea marilor utilizatori de energie electrică în
zone cu surse importante de energie;
− creşterea randamentului de conversie a energiei electrice în activităţile
industriale cu circa 10%.
Ponderea energiei obţinută din surse regenerabile în nivelul final al energiei
utilizate de energie a crescut, ajungând la 13% în 2012 și se estimează că va crește
în continuare până la 21% în 2020 și 24% în 2030 [3.4]. Producţia de energie
electrică din surse regenerabile a determinat ca în anul 2012, nivelul emisiilor de
gaze cu efect de seră să fie cu 18% mai scăzut în raport cu nivelul înregistrat în
1990 și se estimează că emisiile vor scădea în continuare, atingând niveluri reduse
cu 24% față cele din 1990 până în 2020, respectiv cu 32% mai mici până în 2030,
dacă se va continua politica actuală privind mediul ambiant.
Dezvoltarea tehnologiilor eficiente, cu amprentă redusă de carbon, determină
reducerea necesarului de energie pentru utilizatorul care a adoptat aceste măsuri şi
disponibilizarea astfel a unei energii nepoluante pentru alţi utilizatori. Se poate deci
considera că eficienţa energetică este o importantă „resursă de energie”.
Înlocuirea tehnologiilor din industrie care utilizează combustibili fosili (gaze
naturale) pentru prelucrare termică în procese electrotermice va asigura o reducerea
importantă a emisiilor poluate, posibilitatea creşterii calităţii şi competitivităţii
produselor pe piaţă.
Eficienţa energetică şi mediul ambiant 75

Bibliografie
[3.1] *** Energy for Germany. Facts, outlook and opinions in a global context, World
Energy Council, 2013.
[3.2] Kreith F., Goswami D.Y., Handbook of Energy Efficiency and Renewable Energy,
Taylor & Francis Group, LLC, London, 2006.
[3.3] Bendary S.ş.a., Demand-Side Management Programms for Insustrial Sector. Case
Study: Energy Saving in Petrolium Pipeline Co., CIGRE 2014, Paris, rap. C5-202.
[3.4] *** Key world energy statistics , International Energy Agency, 2016.
[3.5] *** Analiza sistemului energetic, Ministerul energiei, februarie 2016.
[3.6] *** World Energy Perpective. Energy Efficiency Technologies. Overview Report,
2013 World Energy Council.
[3.7] Sovacool B.K., Environmental Issues, Climate Changes, and Energy Security in
Developing Asia, ADB Economics Working Paper Series, no. 399, 2014
[3.8] *** Energy and Climate Change, IEA World Energy Outlook, Special Briefing for
COP21, 2015.
[3.9] *** Descrierea Inventarului Naţional de Emisii de Gaze cu Efect de Seră, Ministerul
Mediului Apelor şi Pădurilor, www.mmediu.ro
[3.10] *** ABB Energy Efficiency Handbook, Power Generation Energy Efficient Design
of Auxiliary Systems in Fossil-Fuel Power Plants, ABB 2009.
[3.11] *** Capturing the Multiple Benefits of Energy Efficiency, International Energy
Agency, 2014, www.iea.org