9 Eficienţa energetică

în zone rezidenţiale

9.1 Aspecte generale

Zonele rezidenţiale necesită în Uniunea Europeană circa 35% din energia
primară utilizată în ţară şi produc circa 30% din emisiile de CO 2 (fig. 9.1). Oamenii
petrec peste 80% din timp în clădiri, ceea ce determină ca acestui interval de timp
să i se acorde o atenţie maximă şi din punctul de vedere al energiei raţional
utilizate. Se consideră că până în anul 2030 necesarul de energie în aplicaţii urbane
va creşte anual cu circa 1,9% faţă de creşterea anuală a energiei totale de 1,6%.
p [%]

30

20

10

2010 2011 2012 2013 2014 2015 [An]

Fig. 9.1 −Ponderea p[%] a energiei utilizată în sectorul
rezidenţial, faţă de energie finală utilizată în ţară.

Principalele domenii în care se consideră că pot fi obţinute substanţiale

reduceri ale energiei electrice utilizate prin creşterea eficientei energetice sunt:
echipamentele electrocasnice, sistemele de încălzire şi răcire, iluminatul electric şi
sistemele în aşteptare (standby).
Energia electrică este principala sursă de energie pentru asigurarea
necesităţilor populaţiei în societatea actuală. Necesarul de energie electrică în
aplicaţiile rezidenţiale, cu o pondere de circa 30% în Uniunea Europeană din
energia electrică utilizată (fig. 9.2) [9.1], are tendinţă de creştere datorită apariţiei
unor noi echipamente specifice dar şi o tendinţă de reducere datorită creşterii
performanţelor energetice ale echipamentelor moderne. Utilizarea raţională a
energiei electrice are un rol important în reducerea facturii energetice a populaţiei.
Se consideră că prin adoptarea unui comportament energetic inteligent al populaţiei
304 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

poate fi valorificat un potenţial de economie de energie între 30 şi 40% din nivelul

actual de energie utilizată.
Altele
0,25%

Servicii
Industrie
29,25%
36,5%
Agricultură/
silvicultură Transport
1,75% Rezidenţial
29,75% 2,5%

Fig. 9.2 – Utilizarea energiei electrice în UE, in diferite sectoare.

În realitate, utilizatorii nu necesită energie electrică ci serviciile pe care le pot

obţine cu ajutorul acesteia: lumină, căldură, comunicaţii, aer condiţionat.
În zonele rezidenţiale, o atentie deosebită este acordată cunoaşterii unor
indicatori de eficienţă energetică privind încălzirea şi climatizarea clădirilor,
prepararea apei calde şi prepararea hranei. De asemenea, un rol important îl are
evaluarea eficienţei energetice a echipamentelor utilizate pe durata vârfului
graficului de sarcină: iluminatul electric, echipamente audio, TV etc.
Eficienţa energetică se referă la o utilizare raţională a energiei prin schimbarea
comportamentului energetic al populaţiei dar şi prin utilizarea de echipamente cu
randament ridicat.
Utilizarea echipamentelor dotate cu noi tehnologii din interiorul clădirilor
precum şi sistemele de management energetic al clădirilor pot asigura reducerea
necesarului de energie şi limitarea emisiilor de CO 2 .
Aparatele electrocasnice au o pondere importantă în energia utilizată în clădiri
dar sunt elemente principale pentru asigurarea confortului populaţiei. În acest sens,
măsurile pentru creşterea eficientei energetice în sistemele rezidenţiale nu trebuie
să conducă la reducerea nivelului de confort.
Limitarea energiei utilizate în clădiri, în special pentru încălzire şi răcire este
în atenţia specială a organismelor naţionale şi europene. În acest sens, sunt stabilite
o serie de obiective pentru limitarea energiei utilizate în clădiri:
 realizarea, până în anul 2020 a noilor clădiri neutre din punct de vedere
energetic, cu o reducere de 2035 a emisiilor de CO2 faţă de anul 1990:
 realizarea, până în anul 2018 a clădirilor guvernamentale, neutre din punct
de vedere energetic;
 reducerea până la jumătate a energiei totale utilizate în clădiri până în anul
2030;
 reducerea necesarului de energie prin încorporarea de sisteme eficiente de
anvelopare a clădirilor, de sisteme eficiente de condiţionare a aerului, de sisteme
eficiente de iluminat, de management energetic al clădirilor;
 reabilitarea vechilor clădiri pentru a răspunde exigenţelor energetice actuale.
Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 305

Obiectivele acţiunilor legate de realizarea de locuinţe şi oraşe „inteligente”

includ [9.2].
− surse locale de energie, conversia şi stocarea acestora;
− realizarea de clădiri eficiente;
− reţea eficientă de energie în zonă;
− creşterea confortului în noile clădiri.
Evoluţia tehnologică şi instrumentele legislative (etichetare şi standardizare)
au un rol important în creşterea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial.
Principalele domenii de utilizare a energiei electrice în sectorul rezidenţial sunt
indicate în figura 9.3 [9.1]. UE estimează că în sectorul rezidenţial (domestic) şi în
sectorul terţiar (servicii) există un potenţial de economisire de energie de 27% şi
respectiv 30% (tabelul 9.1). În sectorul rezidenţial cel mai mare potenţial de
economisire îl are reabilitarea clădirilor, iar în sectorul terţiar este important
managementul energiei.

Tabelul 9.1 − Potenţial de economisire de energie în UE 25

Energie utilizată Necesar energie Potenţial de economisire (2020)
Sector (2005), (2020),
[PJ] [%]
[PJ] [PJ]
Rezidenţial
11732 14162 3813 27
(domestic)
Comercial
6578 8841 2640 30
(servicii)

p [%]
25
20
15
10
5
0
Sisteme de încălzire,
Maşini spălat vase

Maşini spălat rufe

Sisteme de răcire
Aer condiţionat,

boilere electrice
Plite electrice
Audio-video

Încălzire apă
ventilaţie

Iluminat
Altele

Fig. 9.3 − Ponderea p [%]energie electrice utilizate

pentru diferite activităţi rezidenţiale în UE.

Cei mai importanţi utilizatori de energie electrică în sectorul comercial

(servicii) sunt supermarketurile prevăzute cu sisteme de refrigerare, iluminat
306 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

artificial, instalaţii de aer condiţionat, sisteme de comandă control etc. Se consideră

că într-un supermarket în medie 50% din energia total utilizată este folosită în
instalaţiile de refrigerare, 20% pentru iluminat, 20% pentru aer condiţionat şi 10%
în alte echipamente [9.2]. Datorită progreselor importante în creşterea eficienţei
energetice a echipamentelor specifice supermarketurilor se consideră că există un
important potenţial de reducere a necesarului de energie electrică (construcţiile
actuale pot să prezinte o energie anuală utilizată raportată la m 2 de suprafaţă
comercială la jumătate faţă de construcţiile mai vechi). Pentru supermarketurile cu
suprafeţe de vânzare până la 1500 m 2 pot fi obţinute reduceri de la circa 900
kWh/an/m2 la circa 500 kWh/an/m2 [9.2].
Utilizarea tehnologiilor BAT (best available technologies) se poate aplica la:
− înlocuirea sistemului de iluminat cu lămpi cu descărcare în vapori metalici
de joasă sau înaltă presiune cu lămpi cu LED-uri; dotarea sistemului de iluminat cu
senzori de prezenţă şi sisteme automate de control al nivelului de iluminare;
− utilizarea de geamuri cu performanţe ridicate de izolare termică, sisteme de
iluminat cu LED-uri, sisteme de control automat, motoare şi compresoare
performante, ciclu performant de răcire în vitrinele frigorifice;
− utilizarea de sisteme refrigeratoare de înaltă performanţă, cu control automat
şi optimizat al temperaturii de răcire, recuperarea căldurii reziduale;
− integrarea tuturor receptoarelor de energie electrică într-un sistem integrat
de management al energiei.
Dotarea centrelor comerciale cu tehnologii BAT permite recuperarea
investiţiilor în circa 46 ani [9.2], ceea ce reprezintă circa jumătate din durata de
viaţă a unui supermarket. Puterile instalate într-un centru comercial pot avea valori
de 510 MVA şi asigură cele mai importante funcţionalităţi ale acestora (fig. 9.4).
Alte
Sistemul
echipamente
Calculatoare national de date
6%
6% 13%
Echipamente
electronice
6%
Frigotehnica
6%
Iluminat
24%
Amenajare
spaţii 6%

Încălzire
Pregătit hrană
14%
Ventilaţie 2%
6% Încălzire apă
6%
Fig. 9.4 – Energia utilizată într-un centru comercial.
Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 307

9.2 Economia de energie în sectorul rezidenţial

Zonele rezidenţiale utilizează circa 30% din energia electrică generată. O
pondere importantă privind energia electrică utilizată în sectorul rezidenţial o au
echipamentele electrocasnice. Avantajul principal al acestora în raport cu alte
sisteme utilizate în operaţiuni gospodăreşti constă în:
− reducerea efortului fizic;
− reducerea timpului acordat activităţilor din gospodărie;
− reducerea timpului de preparare a hranei;
− eliminarea emisiilor poluante (în general CO şi CO 2);
− creşterea confortului, a nivelului de sănătate;
− limitarea pericolului de incendiu;
− limitarea efectelor de poluare a locuinţelor asupra mediului citadin.
Utilizarea intensă a echipamentelor electrocasnice permite şi limitarea surselor
energetice într-o locuinţă (energie electrică, gaze, apă caldă menajeră, căldură etc.)
cu efecte benefice asupra infrastructurii urbane.
Posibilităţile oferite de acumulatoarele de căldură permit utilizarea eficientă a
instalaţiilor electrice în orele de gol ale sistemului energetic, cu implicaţii
importante asupra eficienţei sistemelor de producere a energiei electrice şi, în
consecinţă, asupra nivelului de poluare determinat de centralele electrice.
Desigur că o creştere a ponderii echipamentelor electrocasnice impune şi
reanalizarea sistemului de alimentare cu energie electrică a locuinţelor (alimentare
trifazată, circuite de curenţi electrici relativ mari etc.).
Un rol important în penetrarea echipamentelor electrocasnice este atenţia
acordată aspectelor estetice şi ergonomice ale acestora, la plasarea în interiorul
locuinţelor.
Datele indicate în figura 9.5 pun în evidenţă faptul că dotarea locuinţelor cu
echipamente electrocasnice în locuinţe, în România, este încă redusă, fiind practic
la jumătate faţă de UE [9.3].
E [kWh/loc]
24
UE
22
20
18
16
14
12
România
10
8
6
4
2
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Fig. 9.5 − Variaţia nivelului energiei electrice medii utilizate zilnic pe cap de
locuitor în România şi în UE.
308 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

În tabelul 9.2 sunt indicate valori orientative pentru energia electrică utilizată
anual de echipamente electrocasnice în funcţie de numărul de camere dintr-o
locuinţă şi numărul de persoane permanente din locuinţă [9.4]
Deşi soluţiile moderne au determinat creşterea în timp a eficienţei
receptoarelor electrice (tabelul 9.3) [9.5], creşterea numărului aplicaţiilor electrice
în zonele rezidenţiale a condus la creşterea energiei utilizată în acest sector
determinată de:
− creşterea gradului de echipare cu echipamente electrice;
− creşterea populaţiei urbane;
− reducerea dimensiunii unei familii;
− modificarea modului de viaţă.

Tabelul 9.2 Energie utilizată anual de echipamente electrocasnice [kWh/an]

Număr camere 1 2 3 4 5 6
Număr persoane 1 2 2 3 4 5
Frigider 250*) 250*) 270*) 270*) 170+) 170+)
Congelator 0 0 0 0 200 200
Maşină de spălat vase 110 150 210 260 320 330
Radiator electric 30 40 80 80 80 80
Maşină de spălat rufe 70 100 130 200 270 330
Uscător electric 130 200 260 300 340 380
Maşină electrică de gătit 220 240 260 300 340 380
Alte echipamente electrice 130 150 180 220 270 290
Total 940 1130 1390 1720 2175 2440
*) cu congelator
+)
fără congelator

Tabelul 9.3 Evoluţia necesarului de energie electrică la echipamente casnice

[kWh/ciclu echipament]
Maşini de Maşini de Plite
Anul Frigidere Congelatoare Uscătoare
spălat vase spălat rufe electrice
1977 0,90 1,10 0,21 0,42 0,90 1,50
1999 0,49 0,48 0,10 0,19 0,64 1,10
2015 < 0,06 < 0,12 < 0,06 < 0,07 < 0,14 < 0,63
Reducere
1977-2015 93 89 75 83 85 58
[%]

Se consideră că, în continuare, există un important potenţial de creştere a

eficienţei energetice la echipamentele electrocasnice (tabelul 9.4) [9.6]
Utilizarea echipamentelor electrice eficiente permite reducerea substanţială a
energiei electrice utilizate. Ca exemplu, în tabelul 9.5 este indicată orientativ
energia electrică utilizată într-o încăpere de birouri la utilizarea unor echipamente
eficiente.
 Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 309

Tabelul 9.4 Potenţialul de creştere a eficienţei energetice la echipamente electrocasnice

[Wh/ciclu echipament*]
Congelatoar Maşini de Maşini de Plite
Anul Frigidere Uscătoare
e spălat vase spălat rufe electrice
2015 60 120 53 70 134 630
2025 45 90 40 53 118 550
2040 30 60 27 35 100 473
Reducere
2015-2040 50 50 50 50 25 25
[%]
*)
Pentru frigidere şi congelatoare, un ciclu corespunde duratei unei porniri şi a pauzei până la
o nouă pornire; pentru maşini de spălat vase, maşini de spălat rufe şi uscătoare, un ciclu
corespunde unei operaţii complete iar în cazul plitelor electrice un ciclu corespunde
intervalului mediu de timp pentru o operaţie de pregătire a hranei.

9.2.1 Frigidere şi congelatoare

Cele două tipuri de echipamente au acelaşi tip de schemă electrică (fig. 9.6).
Frigiderul este calculat pentru temperaturi de 5C iar congelatoarele sunt
dimensionate pentru −12C până la −20C.
Presiune redusă Presiune ridicată
Stare gazoasă Compresor
Aer cald

Evaporator Energie Condensator

electrică

Aer rece

Valvă de Stare lichidă

expansiune
Fig. 9.6 – Schema electrică de principiu a unui
frigider.

În principiu un frigider are un evaporator, un compresor şi un condensator iar

energia utilizată în proces depinde de:
− izolaţia termică a echipamentului;
− modul de utilizare;
− eficienţa compresorului;
− sistem eficient de control;
− calitatea materialelor utilizate.
310 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Pentru echipamente cu acelaşi volum, eficienţa energetică poate fi estimată cu

ajutorul indicatorului privind energia utilizată într-un an (kWh/an);
În prezent sunt comercializate frigidere „inteligente” prevăzute cu calculator
specializat pentru optimizarea regimului de funcţionare şi „răspuns” la „cereri” ale
utilizatorilor.
Funcţionarea intermitentă a sistemului de menţinere a temperaturii interioare
poate determina perturbaţii în sistemul de alimentare cu energiei electrică. În figura
9.7 este prezentată variaţia puterii absorbită de un frigider cu compresor pe durata
de funcţionare.
P [W]
250
200
150
100
50
0

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 t [ore]
Fig. 9.7 – Variaţia puterii absorbite de un frigider pe durata unei zile.

Principalele măsuri pentru reducerea necesarului de energie electrică pentru

frigidere şi congelatoare sunt:
− achiziţia de echipamente cu performanţe energetice superioare;
− amplasarea echipamentelor în afara acţiunii surselor de căldură şi asigurarea
unui spaţiu suficient pentru eliminarea căldurii;
− aşezarea adecvată a produselor în interior pentru a permite circulaţia liberă a
aerului;
− efectuarea corectă a operaţiunilor de întreţinere.
Studiile actuale urmăresc creşterea eficienţei echipamentelor de refrigerare
utilizând efectul magnetocaloric. Se consideră că viitoarele echipamente de
refrigerare bazate pe acest efect vor utiliza practic jumătate din energia folosită în
prezent pentru acelaşi serviciu.
Efectul magnetocaloric cunoscut încă din anul 1917 determină o variaţie
practic instantanee şi reversibilă a temperaturii şi a entropiei unor materiale
magnetice sub efectul unui câmp magnetic variabil [9.7].

9.2.2 Maşini de spălat vase

Maşinile de spălat vase încep să fie utilizate din ce în ce mai mult în
gospodăriile moderne, având următoarele caracteristici:
− asigura spălarea vaselor cu jet fierbinte de apă şi detergent;
Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 311

− utilizează o pompă pentru realizarea jetului;

− încălzirea apei se face cu rezistor electric;
− uscarea se face cu aer cald antrenat de un ventilator;
− selectarea programelor de lucru determină valori diferite ale energiei utilizate;
− utilizarea maşinii de spălat vase oferă o creştere a timpului liber cu circa 6%
şi creşterea confortului locuitorilor.
Pentru a realiza programul de spălare prestabilit, maşina de spălat vase necesită
apă (circa 14 litri la sarcină nominală şi 11 litri la încărcare 50%) şi energie
electrică (circa 1,2 kWh/ciclu în sarcină nominală şi circa 0,9 kWh). Cea mai mare
parte din energie se utilizează pentru prepararea apei calde.
Reducerea energiei utilizate pentru desfăşurarea procesului se obţine prin:
− o mai bună distribuţie a jetului de apă;
− utilizarea unui detergent mai bun (temperatură mai redusă şi durată mai
redusă pentru spălare);
− încărcarea maşinii la capacitatea nominală.
Pentru analiza eficienţei maşinilor de spălat rufe pot fi utilizaţi următorii
indicatori:
 indicator de eficienţă energetică (kWh/ciclu) ;
 indicator de eficienţă a procesului de spălare:
 indicator de eficienţă a procesului de uscare;
 cantitate de apă utilizată.
Dotarea maşinilor de spălat cu senzori de încărcare a maşinii, pentru stabilirea
automată a necesarului de apă şi aer cald permite reducerea energiei utilizate şi
posibilitatea realizării maşinilor inteligente conectate la sistemul de management al
energiei.
Procesul specific al maşinii de spălat vase cuprinde cele două etape principale:
spălare şi uscare, care se observă şi în curba puterii absorbite din reţeaua electrică
(fig. 9.8). Este posibil astfel să apară perturbaţii în reţeaua electrică publică sub
forma variaţiilor de tensiune la alţi utilizatori conectaţi în acelaşi punct de
alimentare.
Recuperarea căldurii apei cu ajutorul unei pompe de căldură inclusă în
echipament va permite o creştere importantă a eficienţei procesului ciclului de
spălare şi uscare.

9.2.3 Maşini de spălat rufe

Spălarea rufelor folosind maşini specializate utilizează efecte, mecanice,
termice şi chimice, incluzând mai multe etape: prespălare, spălare, limpezire,
centrifugare sau uscare cu aer cald, care sunt vizibile în curba puterii absorbite din
reţeaua electrică de alimentare (fig. 9.9).
În cea mai mare parte, energia electrică este utilizată pentru alimentarea
motorului electric de antrenare şi pentru alimentarea rezistorului de încălzire.
Creşterea eficienţei energetice se poate obţine printr-o mai bună circulaţie a
apei, utilizarea unor detergenţi cu acţiune la temperatură mai scăzută, optimizarea
formei interioare a cuvei de spălare, optimizarea procesului de spălare în funcţie de
materialul procesat, creşterea vitezei de rotaţie (dublarea vitezei de rotaţie conduce
312 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

la o reducere cu 33% a energiei utilizate pe durata centrifugării), îmbunătăţirea

izolaţiei termice a cuvei de spălare.

P [W]
2000
1500
1000
500
0

0 15 30 45 60 75 t[minute]
Fig. 9.8 – Variaţia puterii absorbite de o maşină de spălat vase.

P [W]
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0

0 20 40 60 80 t[minute]
Fig. 9.9 – Variaţia puterii absorbită de o maşină de spălat rufe.
Dotarea maşinilor de spălat cu calculator şi includerea acestora într-un sistem
de management energetic permite controlul global al proceselor dar şi reducerea
costurilor prin conectarea maşinii în orele din afara vârfului de sarcină.
Evaluarea eficienţei energetice se face pe baza energiei utilizate pe durata unui
ciclu (kWh/ciclu) dar şi pe baza cantităţii de apă utilizată într-un ciclu de spălare.
Desigur că aceşti indicatori depind şi de clasa de eficienţă a procesului de spălare.
Un rol important în limitarea energiei utilizate este alegerea adecvată a tipului
de maşină de spălat rufe în funcţie de necesarul real şi încărcarea completă a
maşinii cu rufe pentru spălat.
Creşterea eficienţei întregului proces de spălare poate avea loc prin includerea
Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 313

în echipament a unei pompe de căldură.

9.2.4 Echipamente pentru pregătirea hranei

Echipamentele electrice pentru pregătirea hranei sunt larg utilizate având
importante avantaje faţă de sistemele pe bază de combustibili fosili:
− asigură creşterea calităţii produselor;
− determină creşterea nivelului sanitar – higenic al hranei preparate;
− conduc la îmbunătăţirea gradului de sănătate a locuitorilor;
− rezultă o reducere cu (2030)% a duratei preparării hranei;
− există posibilitatea controlului eficient al procesului de preparare;
− asigură îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în bucătărie;
− conduce la limitarea poluării zonei şi reducerea timpului pentru întreţinerea
în condiţii corespunzătoare a locului de preparare a hranei;
− reducerea riscului de accidentare prin ardere, explozie sau incendiu;
− permite modernizarea completă a bucătăriei şi trecerea de la conceptul de
bucătărie separată la complexul modern bucătărie – sufragerie.
Plitele electrice utilizate pentru prepararea hranei sunt receptoare electrice, de
obicei monofazate, cu puteri nominale până la 2500 W, randament electric peste
75% şi temperatura la suprafaţa plitei, în regim de mers în gol, de maxim 800C.
Se consideră că pentru prepararea hranei pentru o familie compusă din patru
persoane se utilizează (3,03,5) kWh/zi.
Sistemul de reglare a temperaturii la suprafaţa plitei permite utilizarea
eficientă a sursei de încălzire la prepararea diferitelor produse. Pentru a asigura un
transfer eficient de căldură de la plită la vasul în care se pregăteşte hrana, o atenţie
deosebită trebuie acordată corelării diametrului plitei cu diametrul şi suprafaţa de
contact ale vasului în care se realizează prepararea hranei.
Sunt utilizate 3 tipuri de plite:
− plite cu conducţie (fig. 9.10 a));
− plite cu radiaţii infraroşii (fig. 9.10 b));
− plite cu inducţie electromagnetică (fig. 9.10 c));

a) b) c)
Fig. 9.10 − Plite electrice.

Plitele cu conducţie folosesc ca sursă de căldură un rezistor electric; eficienţa

energetică depinde în mare măsură de eficienţa transferului de energie prin
conducţie de la plită la vasul în care se prepară hrana. Acest tip de plită (fig. 9.11)
314 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

cuprinde, în principal, elementul rezistiv 1 (deobicei fir rezistiv spiralat) plasat în

partea inferioară a plăcii metalice 2 faţă de care este izolat electric. Placa metalică
2 este izolată termic (izolaţia termică 3) faţă de suportul metalic 4.
Temperatura maximă, la funcţionarea în gol (fără cratiţă), pe suprafaţa plitei,
poate atinge 750C asigurând la funcţionarea în 1 2
sarcină (la o temperatură de cel mult 110C) o
putere specifică maximă de 78 kWcm2 (puterea
unitară a unei plite putând ajunge la 2500 W).
Temperatura de lucru, pe suprafaţa plitei se atinge 3 4 în
câteva minute. Fig. 9.11 Plită electrică.
Realizarea unui transfer termic eficient prin conducţie de la suprafaţa plitei la
vasul în care se prepară hrana, impune utilizarea de vase cu fundul plat (de obicei
placat cu cupru) şi de diametru egal cu cel al plitei.
Pentru a se asigura adaptabilitatea la procesul de preparare a hranei, plitele
electrice sunt prevăzute de cele mai multe ori cu regulatoare de temperatură,
asigurând o reglare a puterii absorbite în intervalul 10100% din puterea sa
nominală. În instalaţiile actuale este larg răspândită reglarea în trepte, cu mai multe
rezistoare conectate în mod adecvat. Încep să fie din ce în ce mai utilizate
instalaţiile de reglare continuă, cu tiristoare.
La utilizarea unui element încălzitor compus din mai multe segmente, reglarea
se poate face prin conectarea în scheme serie, paralel a diferitelor elemente, astfel
încât să rezulte o variaţie în trepte constante a puterii absorbite de la sursa de
alimentare.
Plitele cu radiaţii infraroşii au amplasate sub suprafaţa de lucru surse de
radiaţii infraroşii. Folosesc rezistoare sau lămpi cu incandescenţă pentru generarea
radiaţiilor infraroşii.
Plitele cu inducţie electromagnetică au, sub suprafaţa de lucru, o bobină care
generează un câmp magnetic intens, variabil în timp. Degajarea de căldura are loc
în partea inferioară a vasului în care se prepară hrana.
Faţă de plitele cu gaz, cel mai răspândite în prezent în România, plitele
electrice au o serie de avantaje:
 nu apar gaze de ardere (important deoarece cele mai multe clădiri nu au un
sistem eficient de ventilaţie);
 au o întreţinere mai simplă;
 în cazul plitelor cu inducţie, suprafata de lucru este rece (avantajos pentru
familii cu copii mici);
 pericol redus de incendiu;
 preparare mai rapidă şi curată a hranei;
 un impact social important.
Studiile privind creşterea eficienţei procesului de preparare a hranei se
concentrează pe realizarea plitelor mixte (gaz şi energie electrică), îmbunătăţirea
izolaţiei termice a cuptorului; automatizarea proceselor de preparare a hranei;
dezvoltarea plitelor cu inducţie electromagnetică.
Cuptoarele electrice sunt destinate preparării hranei prin încălzire cu radiaţie şi
convecţie. Drept elemente încălzitoare sunt utilizate în mod obişnuit radiatoare cu
Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 315

cuarţ, care asigură încălzirea practic uniformă a interiorului cuptorului până la

maxim 300C. În mod obişnuit, cuptoarele electrice au şi elemente încălzitoare
speciale pentru prăjit (grille) având la suprafaţa încălzitorului o temperatură de
circa 800C.
Puterea încălzitoarelor instalate este de 22,5 kW iar puterea medie absorbită
este reglabilă în intervalul 15100%, în funcţie de necesităţile procesului de
preparare a hranei.
Instalaţiile moderne de gătit sunt prevăzute cu programatoare care asigură
controlul automat al graficului de temperatură impus.
Sunt folosite diferite tipuri de cuptoare electrice:
− cu convecţie naturală;
− cu circulaţie forţată (cu ventilator);
− cu abur umed sau uscat, produs separat şi injectat în partea de jos a
cuptorului.
Cuptoarele cu microunde permit obţinerea unei temperaturi de 100260C.
Deşi necesită cea mai redusă cantitate de energie, acoperă un alt domeniu de
preparare a hranei.

9.2.5 Aparate de aer condiţionat

În clădirile rezidenţiale şi de servicii, încălzirea, ventilarea şi condiţionarea
aerului reprezintă între 50% şi 80% din factura de energie electrică.
Utilizarea aerului condiţionat pe durata verii devine din ce în mai amplă
asigurând confortul termic, creşterea productivităţii activităţilor desfăşurate dar şi
creşterea energiei utilizate şi deci a amprentei de CO 2 a utilizatorului. În unele
clădiri energia utilizată pentru aer condiţionat depăşeşte 20% din energia electrică
total utilizată. Creşterea eficienţei sistemelor de aer condiţionat reprezintă unul
dintre obiectivele importante ale măsurilor de limitare a energiei utilizate în zone
rezidenţiale.
Principalele măsuri care pot fi adoptate pentru limitarea necesarului de energie
pentru sistemele de aer condiţionat sunt:
− îmbunătătirea izolaţiei termice a clădirii pentru reducerea pierderilor de
energie şi limitarea energiei utilizată de sistemele de aer condiţionat pe durata verii
şi a sistemelor de încălzit pe durata sezonului rece;
− setarea nivelului de temperatură în funcţie de tipul activităţilor defăşurate în
fiecare încăpere; blocarea accesului aerului condiţionat în încăperile în care nu se
desfăşoară activităţi;
− oprirea echipamentelor care nu sunt necesare, pentru limitarea sarcinii
termice a sistemului;
− mentenanţă corespunzătoare a sistemului de aer condiţionat;
− stabilirea randamentului sistemului de aer condiţionat prin măsurarea
energiei absorbite, a temperaturii setate şi a debitului de aer rece şi înlocuirea
echipamentelor uzate cu echipamente performante, în urma unui calcul tehnico-
economic;
− în cazul clădirilor administrative, culturale şi sociale este recomandată
 316 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

trecerea la sisteme centralizate de aer condiţionat;

− inventarierea instalaţiilor vechi având ca fluid de refrigerare R22 (HCFC,
Hydrochlorofluo-Rocarbur) pentru înlocuirea acestora cu fluid HFC (R404a,
R407c, R507 sau R134a) pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Schema electrică a unui aparat de aer condiţionat este aceeaşi cu a unui
frigider (fig. 9.6). Reglarea temperaturii în incinta în care este amplasat aparatul de
aer condiţionat se face prin reglarea vitezei de rotaţie a motorului ventilatorului şi
reglarea corespunzătoare a motorului compresorului.
În figura 9.12 este indicată o schemă pentru reglarea continuă a motoarelor
aparatului de aer condiţionat conectat în schemă monofazată. Prin reglarea
unghiului de intrare în conducţie a semiconductoarelor de putere se asigură
modificarea curentului electric în motor şi modificarea vitezei de rotaţie.
Utilizarea reglajului prin modificarea unghiului de intrare în conducţie

F N PE

M
3~

Fig. 9.12 – Schema electrică de alimentare a

motorului unei intalaţii de aer condiţionat.
C u rre n t
determină absorbţia unui curent electric nesinusoidal (fig. 9.13) şi un defazaj
u [V] i [A]
20 THDI=42%; PF=0,86; DPF=0,95 15
300
15 200 u 10
100 5
10 0 0
5 −100 −5
−200 −10
Amps 0 −300 0 −15
0.00 10 20
i 31.96 30 t[ms] 63.91 95.8
−400 −20
-5  
-10
-15
-20
Fig. 9.13 − Forma curbei curentului electric absorbit mS e c
de un sistem de aer condiţionat.
capacitiv al armonicei fundamentale.

Amplasarea optimă a sistemului cu aer condiţionat într-o incintă astfel încât să

se asigure o circulaţie adecvată a aerului, stabilirea unor parametri corespunzători
incintei şi a specificului activităţii precum şi o mentenanţă corespunzătoare a
Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 317

sistemului oferă atât confortul utilizatorilor dar şi o importantă economie de

energie electrică.
O poziţionarea corectă a echipamentului de insuflare de aer condiţionat,
utilizarea sistemului de reglare a vitezei motorului de antrenare a suflantei prin
alimentarea motorului cu frecvenţă variabilă precum şi curăţarea periodică a
filtrelor echipamentului poate determina o economie de până la 40% în special în
cazul unor sarcini reduse. De asemenea, este puternic redus zgomotul pe durata de
funcţionare.

9.2.6 Echipamente electrice de încălzit

Încălzirea locuinţelor pe durata sezonului rece are o pondere importantă în
energia totală utilizată în ţară. În prezent, în cea mai mare parte încălzirea
locuinţelor este asigurată prin termoficare, centrale electrice murale, centrale
electrice locale sau utilizarea de biomasă (lemne de foc). Trecerea la sisteme
moderne de încălzire electrică, cu utilizarea intensivă a surselor regenerabile de
energie, este limitată de costul energiei electrice (circa de 3 ori mai mare decât a
echivalentului în gaz natural), de lipsa infrastructurii electrice necesare, de izolarea
termică necorespunzătoare a marii majorităţi a locuinţelor actuale din România. În
acest mod, în cele mai multe cazuri echipamentele electrice de încălzit sunt
utilizate pentru realizarea unei cantităţi de căldură care să suplimenteze aportul
surselor clasice (încălzire centralizată, încălzire locală), asigurând confortul termic
personalizat în diferitele locuri dintr-o încăpere, independent de temperatura
exterioară.
Timpul de răspuns redus al echipamentelor electrice de încălzire precum şi
posibilitatea de reglare adaptivă, conduce la introducerea din ce în ce mai largă a
sistemelor electrice de încălzire pentru a asigura componenta variabilă a
necesarului de căldură, urmând ca sistemele clasice să asigure componenta fixă
acestuia.
Sistemele electrice de încălzire pot fi cu sau fără acumulare de căldură, mobile
sau fixe, pentru încălzire locală sau centralizată etc.
În principiu sistemele electrice de încălzire sunt:
− convective;
− radiante;
− mixte.
Datorită avantajelor importante legate de posibilitatea programării pe durate
mari de timp a temperaturii în fiecare încăpere, odată cu îmbunătăţirea izolaţiei
termice a clădirilor, încălzirea electrică devine avantajoasă în raport cu încălzirea
centralizată şi începe să fie luată în consideraţie la realizarea noilor tipuri de
locuinţe.
Sistemele convective (calorifere electrice) sunt destinate încălzirii mediului
interior prin convecţie naturală sau forţată şi devin eficiente economic în special în
clădirile cu o bună izolaţie termică a pereţilor. Utilizarea reglării automate în
funcţie de temperatura încăperii asigură un confort termic corespunzător. În cazul
construcţiilor actuale, pentru încălzirea unei încăperi este necesar un sistem de
încălzire care să asigure (100150) W/m2.
318 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

Sistemele convective sunt în general prevăzute cu sisteme de acumulare a

căldurii (ulei mineral), ceea ce are un efect benefic asupra confortului termic în
încăpere.
Caloriferele electrice (fig. 9.14) asigură la suprafaţa exterioară a corpului etanş
1 o temperatură maximă de 90100 C, astfel că transferul termic spre exterior se
face în mare parte prin convecţie.
Elementul încălzitor 2 (tubular acoperit  fig. 9.11 a)) este alimentat din
reţeaua electrică prin intermediul termoregulatorului 3, de obicei bimetalic, şi al
unui limitator de temperatură 4. Căldura degajată
de încălzitorul 2 este transmisă corpului ~ 230 V
caloriferului prin intermediul unui agent lichid (în 1 3
mod obişnuit, ulei mineral). Funcţionarea 5 2 7
caloriferului este semnalizată de lampa 6 conectată
în serie cu rezistorul 7. 4
2
Prezenţa agentului termic intermediar asigură
realizarea unei suprafeţe încălzitoare cu arie 2
relativ mare şi cu temperatură practic constantă, în
condiţiile unui pericol redus de incendiu şi cu a) b)
Fig. 9.14 Calorifer electric.
inerţie termică relativ ridicată.
În mod obişnuit, caloriferele electrice au puteri unitare până la 2,5 kW, sunt
alimentate de la reţeaua de 230 V şi pot fi dotate cu programatoare care asigură, pe
intervale mari de timp, regimul termic dorit.
Aparatele convective (fig. 9.15) sunt destinate
încălzirii prin convecţie naturală în special a unor
încăperi cu o izolaţie termică bună. Funcţionează 1
fără zgomot şi asigură o încălzire uniformă în 1
încăpere. 2
2
Principalele componente ale aparatului sunt:
corpul 1, elementul încălzitor 2 şi sistemul de
reglare a temperaturii. Corpul aparatului reprezintă un
ecran termic pentru radiaţia termică a a) b)
încălzitorului, asigurând în acest fel intensificarea Fig. 9.15 Aparate
proceselor de transfer termic prin conducţie. Pot fi convective de încălzit.
amplasate pe podea (fig. 9.15 a)) sau pe perete (fig. 9.15 b)).
Pentru a asigura o circulaţie corespunzătoare a aerului, în interiorul aparatului
se realizează un traseu cu rezistenţă aerodinamică minimă.
Sistemele radiante asigură emisia unei radiaţii termice în domeniul lungimilor
de undă de (0,88) m, având o temperatură de (650900)C la suprafaţa
încălzitorului. Randamentul electric al sistemului de încălzire nu depăşeşte circa
25%. În construcţiile obişnuite sistemele radiante pentru interior nu depăşesc o
putere nominală de 2 kW.
Sistemele mixte de încălzire permit realizarea atât a unei încălziri de ansamblu
a încăperii cât şi o încălzire localizată.
9.2.7 Echipamente pentru încălzirea electrică a apei
Echipamentele pentru încălzirea apei sunt, în principiu, de două tipuri:
Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 319

− cu încălzire de volum;
− cu încălzire prin trecere.
Echipamentele electrice de încălzire de volum, cu recipiente de diferite
dimensiuni, de la 5 litri la 150 litri, sunt destinate producerii apei calde pentru
spălat, la temperaturi de maxim (80100)C, în locurile în care nu este asigurată
apa caldă în mod centralizat, în echipamente specializate (maşini electrice de spălat
rufe, maşini electrice de spălat vase etc.) sau în locurile în care soluţia electrică
reprezintă rezerva la alimentarea centralizată.
Puterea nominală a echipamentului poate ajunge la 2,5 kW, iar energia
electrică pentru încălzirea apei este de circa 0,05 kWh/litru apă caldă.
Izolaţia termică a rezervorului permite menţinerea temperaturii apei calde
timp de (12) zile cu un gradient de răcire de (0,40,5)C/h.
Echipamentele de încălzire de acest tip pot fi utilizate economic prin
pregătirea apei calde în orele de gol ale sistemului energetic, la un tarif redus.
Echipamentele electrice de încălzire prin trecere asigură încălzirea rapidă a
unor cantităţi relativ reduse de apă (maxim 25 litri), până la maxim 80C, utilizând
puteri până la 5 kW. Sunt utilizate în bucătării, pentru operaţiuni de spălare sau
pentru duş.

9.2.8 Echipamente pentru igiena personală

În categoria echipamentelor pentru igiena personală intră o mare varietate de
echipamente: uscător de păr, uscător de mâini etc., cu puteri până la 1500 W,
asigurând o temperatură a jetului de aer de circa 70C la o viteză de circa 10 m/s.
În aceeaşi categorie sunt cuprinse şi echipamentele de temperatură joasă
(pernă electrică, pătură electrică) asigurând o temperatură de maxim 50C, cu
puteri relativ reduse (până la 200 W). Determină confortul necesar pentru odihnă.
Fierul de călcat este unul dintre cele mai răspândite echipamente electrice din
locuinţe. Permite obţinerea unei temperaturi, pe talpa fierului de călcat, de până la
230C, reglabilă în funcţie de materialul călcat. În mod obişnuit, puterea nominală
a echipamentului nu depăşeşte 2500 W, asigurând şi încălzirea apei din vaporizator
(maxim 150 cm3).

9.2.9 Echipamente electrice cu utilizare în gospodării

În aplicaţiile rezidenţiale este utilizată o gamă largă de echipamente electrice
care asigură confortul şi o importantă reducere a efortului persoanelor.
Aparate electrice pentru încălzirea apei, tip plonjor, ceainic electric, cafetieră
etc. sunt realizate cu puteri până la 2,5 kW şi au ca principal avantaj
disponibilitatea, obţinerea unor produse de calitate ridicată, în condiţii
corespunzătoare din punct de vedere higienic, într-un timp redus şi cu energie
utilizată eficient.
Aparate electrice pentru prăjit (carne, pâine etc.) folosesc elemente
încălzitoare, în general cu cuarţ, cu puteri până la 2,5 kW, cu temperatura la
suprafaţa elementului încălzitor până la 800C şi asigură o importantă reducere a
duratei de preparea a hranei (până la 50% în cazul cărnii şi 30% la peşte) cu
320 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

menţinerea calităţilor biologice ale produsului.

Robotul de bucătărie este utilizat pentru pregătirea produselor în bucătărie,
cuprinde un ansamblu de instrumente, acţionate cu ajutorul unui motor electric
monofazat, cu viteză de rotaţie adaptabilă diferitelor procese. Are puteri nominale
până la 1 kW şi asigură o reducere substanţială a duratei proceselor de pregătire a
hranei, în condiţii superioare calitate şi higienă.
Aspiratoare echipate cu motor cu viteza variabilă cu puteri, în mod obişnuit
până la 2,5 kW.
De asemenea, sunt larg utilizate echipamente IT, echipamente audio-video,
sisteme de ventilaţie (hota electrică), sisteme de pompare a apei, lifturile electrice.
Folosirea, cu precădere, pe scară din ce în ce mai extinsă, a echipamentelor
neliniare având circuite electronice de reglare favorizează circulaţia unor curenţi
electrici armonici în reţeaua electrică
Noile tehnologii, în special privind reglajul adaptiv, cu utilizarea calculatoa-
relor pentru programarea optimă a proceselor au determinat modernizarea
aparatelor şi a echipamentelor din sectoarele casnic şi terţiar, ceea ce a condus la
importante modificări în natura sarcinilor conectate la sistemele electroenergetice.

9.2.10 Sisteme în aşteptare (standby)

Multe dintre echipamentele electronice din clădiri sunt prevăzute cu sisteme în
aşteptare (standby) alimentate în mod continuu cu energie electrică. Deşi puterea
absorbită este redusă (fig. 9.16) [9.8], faptul că funcţionează pe intervale mari de
timp determină ca, în ansambu, să reprezinte un receptor important care trebuie luat
în considerare în analiza economiei de energie electrică. În figura 9.16 sunt indicate
şi puterile medii ale echipamentelor care sunt prevăzute, în mod obişnuit, cu
sisteme standby.
Analiza datelor din figura 9.16 pune în evidenţă faptul că pentru un televizor
care este folosit 4 ore pe zi energia utilizată este de 81,76 kWh iar sistemul în
aşteptare necesită 27,74 kWh, o valoare care nu poate fi neglijată faţă de funcţia
principală a echipamentului. Desigur că în afară de eficienţa energetică şi reducerea
posibilă a facturii de energie electrică trebuie luat în consideratie şi confortul
utilizatorului care este dispus să plătească suplimentar pentru a avea acest serviciu.
Având în vedere aportul relativ important al sistemelor în aşteptare în
necesarul de energie electrică dar şi creşterea în continuare a numărului acestor
echipamente, furnizorii de energie electrică nu pot să neglijeze contribuţia acestor
sisteme în cererea generală de energie electrică iar producătorii de echipamente
studiază posibilitatea realizării de sisteme în aşteptare cu putere cât mai redusă.

9.3 Perturbaţii electromagnetice determinate de

echipamente electrocasnice
Multe dintre echipamentele electrocasnice, în special echipamentelor IT sunt
alimentate cu tensiune continuă ceea ce impune existenţa unui circuit de redresare
cu filtru capacitiv sau inductiv, cu posibilitatea de reglare a tensiunii continue
obţinută. Circuitul neliniar astfel realizat determină importante perturbaţii armonice
Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 321

în reţeaua electrică de alimentare (fig. 9.17).

Odată cu creşterea numărului acestor echipamente, în special în clădirile de

birouri, apare necesitatea adoptării de soluţii pentru limitarea acestor perturbaţii. Ca
P[W]
9 12 39
8
7
6
5 82
4 56 57
3 106 12
39 24
2
15
1
0 Sistem cinematograf
înregistrare şi redare

Set audio performant

TV cu cristale lichide
Încărcătoare baterii
Alarmă electronică

Set audio compact

Sistem audio HiFi

Sistem DVD

TV plasmă
în locuinţă

TV clasic

Fig. 9.16 – Puteri absorbite în regim de aşteptare

(standby) de echipamente electronice
exemplu, în figura 9.17 sunt indicate formele curentului electric absorbit de diferite
echipamente IT precum şi spectrul armonic al acestuia.
În figura 9.17 a) este prezentat cazul tipic al unui echipament alimentat prin
intermediul unei surse de tensiune continuă realizată sub forma unui redresor
bialternanţa cu filtru capacitiv. Analiza Fourier a formei curentului electric absorbit
pune în evidenţă două aspecte importante: curentul electric prezintă un spectru larg
în care componenta de rang 3 poate ajunge peste 70% din componneta
fundamentală şi componenta fundamentală i1 are un caracter capacitiv. În acest fel,
într-o clădire cu multe echipamente informatice, având în mod obişnuit o schemă
de alimentare cu tensiune continuă cu redresor bialternanţă cu filtru capacitiv,
factorul de putere poate indica o funcţionarea în regim capacitiv (cu consecinţe în
factura de energie electrică).
În figura 9.17 b) este reprezentată curba curentului electric absorbit de un
echipament alimentat prin intermediul unui redresor bialternanţă având un filtru
inductiv, cu reglare simetrică a curentului electric. Rezultă un spectru larg al
armonicelor din curba curentului electric dar componenta fundamentală este în fază
cu tensiunea aplicată, determinând un factor de putere PF inductiv, determinat de
prezenţa armonicelor. Curba tensiunii fiind practic sinusoidală, factorul de putere
se determină din relaţia
P cos φ1
PF= = (9.1)
S √1+THDI 2 ,
 322 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

în care cos1 este defazajul dintre componentele fundamentale ale tensiunii şi

curentului electric (în fig. 9.17 b), cos1 =1) iar THDI – factorul total de
distorsiune al curbei de curent electric (diferit de zero în fig.9.17 b)).
I [A]
i [A]
0,6 THDI = 180200% 15 i u
0,4 i1 u
i 10
0,2
5 i1
0
0
0,2
−5
0,4
−10
0,6
−15
0 5 10 15 20 t[ms] −20
0 5 10 15 20 t[ms]
a) b)
ik*
0,7 Lampă fluorescentă compactă
0,6 Aspirator reglabil
0,5 Aparat de condiţionat aerul
0,4   Maşină de gătit prin inducţie
0,3
0,3
0,1
0 3 5 7 9 11 h
c)
Fig. 9.17 − Forme ale curbelor şi niveluri ale armonicelor de curent electric pentru
diferite echipamente electrocasnice:
a) tensiunea şi curentul electric corespunzătoare unei lămpi flurescente compacte (7 W);
b) tensiunea şi curentul electric corespunzătoare unei instalaţii de condiţionare
a aerului (1200 W); c) nivelul armonicelor de curent electric pentru unele aparate
electrocasnice.

Televizoarele, ca şi alte aparate de uz casnic, au la intrare o punte redresoare

cu diode şi un condensator electrolitic de mare capacitate (pentru filtrarea tensiunii
redresate). Condensatorul de filtrare precum şi fitrul de reţea au o deosebită
influenţă asupra formei curentului absorbit din circuitul de alimentare (fig. 9.18).
În tabelul 9.5 este indicat spectrul de frecvenţă al curentului electric absorbit
de un televizor color.

Tabelul 9.5 Spectrul armonic al curentului electric absorbit de un televizor color

Rang armonic
Nivel armonic [%]
1
100 86,50
3 5
77,60
7
60,50
9
48,40
11
33,20 Curre
Curre
nt
13 15
22,30 13,80

2.0 2.0
1.5 u [V] 1.5 i [A]
THDI=80,5%; PF=0,56; DPF=0,96 15
300
1.0 200 1.0 u 10
5
100
0
0.5 −100
0
0.5 −5
Amps0.0
Amps0.0 −200
−300 0 10 i 20 30 t[ms]
−10
−15
0.00 0.00 35.93
−400 35.9371.85
−20 71.85107
-0.5  
-0.5  
 Fig. 9.18 − Forma curbei curentului electric absorbit
de un televizor.

Eficienţa energetică în zone rezidenţiale 323

9.4 Managementul energiei electrice în clădiri

Sistemul de management al energiei electrice dintr-o clădire comercială,
rezidenţială sau industrială trebuie încadrat în sistemul general de managemnt al
clădirii.
Energia electrică utilizată în clădiri reprezintă de multe ori partea cea mai
importantă a facturii pentru energie, utilizată de către sistemele de iluminat electric,
aer condiţionat, echipamente de birou, sisteme de încălzire electrică etc.
Reducerea facturii de energie electrică poate fi realizată în mare măsură printr-
un management adecvat al energiei utilizate prin reducerea duratei de operare a
echipamentelor, cu scoaterea din funcţiune a echipamentelor care nu sunt necesare,
şi setarea celor în funcţiune corelat cu serviciul care trebuie realizat, utilizarea de
echipamente cu eficienţă ridicată. În acest sens, trebuie tratate în mod diferit
echipamentele care funcţionează permanent (frigider, congelator) sau care sunt
utilizate comandat (aer condiţionat pe durata verii, televizor, echipamente de igienă
personală etc.) şi echipamente care pot fi folosite în funcţie de preţul momentan al
energiei electrice (maşini de spălat, aspiratoare, încărcătoare ale acumulatoarelor
etc.).
Auditul energetic realizat în clădiri pune în evidenţă soluţii eficiente pentru
creşterea eficienţei energetice, reducerea nivelului energiei utilizate şi reducerea
facturii de energie electrică [9.9].
Dezvoltarea echipamentelor informatice determină ca în multe clădiri să fie
implementat un sistem de management al energiei EMCS (Energy Management
and Control System) care asigură monitorizarea şi controlul tuturor echipamentelor
utilizatoare de energie în funcţie de informaţiile obţinute de la senzorii montaţi în
clădire (ajustarea temperaturii din interiorul clădirii, controlul nivelului de
iluminare atât prin reglarea fluxului luminos al surselor de lumină dar şi prin
acţionarea perdelelor la niveluri care depăşesc pe cele normate, controlul energiei
utilizate în orele de vârf de sarcină) pe baza unor programe predefinite.
Se consideră că în cadrul sistemului rezidenţial de utilizare a energie electrice
există un potenţial important de reducere a energiei utilizate. De multe ori acest
potenţial nu poate fi valorificat având în vedere că, de obicei, confortul prevalează.
În acest sens, acţiunile de informare şi educaţie pot avea un rol important în
modificarea comportamentului energetic al utilizatorilor.

Bibliografie
[9.1] Sigurjónsdóttir S.,B., Monitoring and reducing the consumption of home electric
appliances, Master’s thesis, University of Groningen, 2013.
[9.2] *** World Energy Perspective. Energy Efficiency Technologies, Overview Report,
Annex II Energy Efficient Solutions for Existing Communities, World Energy
Council, 2013
[9.3] Santi F., Caiazzo P., Marciano Nigro T., Energy efficiency in supermarkets:
Structured project financing for ESCOs, 15th International Conference on
Environment and Electrical Engineering, IEEE EEEIC Roma, 2015, rap.409.
[9.4] *** http://www.indicators-odyssee-mure.en/online-indicators.html
324 Eficienţa în utilizarea energiei energiei electrice şi mediul ambiant

[9.5] *** Energy performance of buildings - Overall energy use and definition of
energy ratings, EN 15603:2008.
[9.6] Dickert J., Schegner P., Evolution and Future Prospects of Electricity Demand for
Residential Customers, PESGM_2015, Denver, rap. 002346.
[9.7] Mahdy A.M.J., Mohammad W.S., Mortada T.K., A Novel Design of a Domestic
Magnetic Refrigerator, International Journal of Application or Innovation in
Engineering & Management (IJAIEM), Volume 4, Issue 2, February 2015.
[9.8] *** The role of electricity. A new path to secure, competiyive energy in carbon-
constrained world, Eurelectric, 2007.
[9.9] *** Energy audits. Part 2:Buildings, EN 16247-2:2014,