La nivel mondial, situația referitoare la Eficiența Energetică, este perfect prezentată în

cadrul Figurii 1. Acest scoring a fost realizat de către Consiliul American pentru o Economie
Eficientă Energetic și este realizat prin combinarea următoarelor aspecte:
 Evaluarea intensității energetice ( ex: consumul de energie per individ și performanța
energetică pe metru pătrat util în clădiri );
 Evaluarea politicilor energetice ( ex: promulgarea standardelor referitoare la
sistemele de iluminat, normativelor privind eficiența energetică în clădiri,
standardelor privind economia de combustibil în domeniul Auto ).

Figura 1 - Nivelul global al eficienței energetice

Piețele de produse asociate sectorului energetic, la fel ca toate celelalte piețe, sunt
incapacitate de imperfecțiuni ce pot împiedica adoptarea de noi produse la nivel global, chiar
dacă acestea sunt adesea benefice sectorului energetic și sunt viabile din punct de vedere
economic – există o multitudine de măsuri de creștere a eficienței energetice care sunt
aplicabile din punct de vedere tehnico-economic dar care nu sunt implementate.
Dimensiunea potențialului economic pentru creșterea eficienței energetice a fost
denumit „energy efficiency gap ”.
Barierele de care tehnologiile necesare creșterii eficienței energetice se lovesc, apar la
toate nivelele comercializării și implementării acestora și au drept cauze inițiative adoptate
greșit, reglementări inconsistente, politicilor energetice a căror adoptare este amânată, ș.a.m.d.
 Pentru a pune în lumină importanța pe care implementarea măsurilor de creștere a
eficienței energetice în clădiri ( atât rezidențiale cât și comerciale ) o are asupra scăderii
prețului energiei ( LCOE – Levelized Cost of Energy ), în cadrul Figurii 2 se va prezenta
previziunea realizată de către Sistemul Național de Modelare a Energiei ( NEMS ), aferentă
anului 2020.

Figura 2 - Evaluarea impactului diferitelor politici energetice

Se poate observa așadar că, dacă s-ar însuma politicile referitoare la construcția /
modernizarea clădirilor și cele referitoare la receptoarele electrice și termice aferente acestora,
impactul obținut ar fi cu adevărat semnificativ.
Un aspect esențial în evaluarea corectă a evoluției în timp a eficienței energetice, atât
la nivel regional cât și național sau chiar global, constă în luarea în considerare a
Comportamentului Consumatorilor. În industria auto a Statelor Unite ale Americii, acest efect
este cunoscut sub numele de „Efectul Prius” – dacă poți conduce o mașină cu cheltuieli mai
mici, vei sfârși prin a conduce mai mult, conducând astfel la o scădere a economiei efective
de combustibil.
În ceea ce privește industria energetică, trebuie luat în considerare, de exemplu, faptul
că odată cu obținerea unei cantități de căldură cu un cost mai mic ( de exemplu prin
intermediul unui puț Canadian ) este foarte posibil ca cererea de căldură să crească – factorul
uman să dorească o temperatură mai mare la nivelul clădirii, aceasta fiind mai accesibilă din
punct de vedere financiar.
Sectoarele rezidențiale și comerciale reprezintă, în momentul de față, cei mai mari
consumatori de energie electrică din lume, fiind responsabile, de exemplu, la nivelul Statelor
Unite ale Americii de peste 70% din consumul total de energie electrică.
Cei mai semnificativi consumatori de energie electrică din aceste două sectoare sunt
reprezentați de sistemele de iluminat și de electrocasnice, acestea însumând peste 50% din
cantitatea de energie consumată. În acest context, la nivel mondial, interesul acordat
optimizării consumului de energie în sectoarele rezidențiale și comerciale este din ce în ce
mai mare.
La nivelul României, sectorul rezidențial și cel comercial reprezintă, împreună, un
total de 45% din consumul total de energie.
Pe lângă ponderea semnificativă în cererea de energie, pe care aceste clădiri o au, un
alt considerent ce pune în evidență importanța și viabilitatea unor programe de creștere a
eficienței energetice la nivelul acesotra este dată gradul redus de izolare termică – marea
majoritate a sectorului rezidențial fiind realizat înainte de criza energetică din 1973, moment
până la care nu existau reglementări în privința eficienței energetice. Consumul de energie
finală la aceste clădiri variază între 150 și 400 kWh/m 2an, față de un consum mediu de 175
kWh/m2an aferent clădirilor construite după anul 2000.
Principala soluție de optimizare a cererii de energie electrică constă în implementarea
de proiecte de eficiență energetică, sub forma înlocuirii echipamentelor existente, în cazul în
care acestea sunt ineficiente energetic, cu echipamente noi, eficiente energetic ( de exemplu,
înlocuirea Iluminatului Incandescent cu Iluminat de tip LED poate conduce la o reducere a
consumului de energie electrică a sistemului de iluminat cu cca. 70% ).
În cadrul prezentului proiect, s-au neglijat aspectele referitoare la Comportamentul
Consumatorilor, respectiv energy efficiency gap.
Din punct de vedere legislativ, la nivelul Uniunii Europene, Directiva 27 prevede o
obligativitate a tuturor statelor membre de a îmbunătăți indicatorii de performanță energetică
cu cel puțin 20% până în anul 2020.
Dată fiind contribuția semnificativă a sectoarelor rezidențiale și comerciale la
consumul național de energie, este evidentă viabilitatea proiectelor de eficiență energetică
aplicate acestora.