Layth Hazim - Cladiri Verzi Versus Cladiri Traditionale

CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................4
Cap. 1. Eficiența energetică, o necesitate în contextul unor resurse tot mai
limitate de energie...............................................................................................5
1.1 Ce reprezintă eficiența energetică?.............................................................................................5
1.2 Considerente generale privind eficiența energetică a clădirilor și clădirile verzi..........................7
1.3 Eficiența energetică în context european....................................................................................8
Cap. 2. Casele verzi – o soluție pentru reducerea consumului de energie
din România.......................................................................................................14
2.1 Eficiența energetică la nivelul României – progrese și planuri de îmbunătățire.........................14
2.2 Progresul înregistrat în promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de
energie.............................................................................................................................................17
2.3 Activele verzi, ca element esențial în strategiile de dezvoltare durabilă în lume.......................19
2.4 Construcții verzi sau renovări ale clădirilor rezidențiale sau corporate?....................................20
2.5 Eficiența energetică a clădirilor corporate.................................................................................23
2.6 Eficiența energetică a clădirilor de locuințe...............................................................................25
2.7 Programul „Casa Verde” 2016-2017, un pas mare către creșterea eficienței energetice a
locuințelor........................................................................................................................................26
Cap. 3 – Încurajarea inițiativelor privind clădirile verzi, prin ONG-uri
locale. Romania Green Building Council și Ipoteca Verde..........................28
3.1 Analiza datelor financiar contabile ale ONG-ului Romania Green Building Council...................30
3.2 Analiza cost beneficiu a constrcțiilor și achizițiilor de locuințe prin Programul Ipoteca Verde. .36
ÎNCHEIERE......................................................................................................39
Bibliografie........................................................................................................40
3
INTRODUCERE
În lucrarea de față mi-am propus să realizez un o analiză comparativă a caselor verzi
și cele tradiționale din perspectiva eficienței energetice. Eficiența energetică a clădirilor este
un subiect ce a început din anii 70 în occident, cu referire la clădirile comerciale. Trendul a
luat amploare după anii 2000 când subiectul a devenit unul sensibil. Uniunea Europeană are
un Program de reducere a consumului de energie și a emisiilor de poluanți atmosferici cu o
Țintă ca până în 2020 20% din energia electrică produsă să fie regenerabilă.
Așadar, casele verzi, în contextul în care peste 30-40% din poluare și consumul de
energie se face în gospodării sunt una dintre cele mai bune soluții la reducerea consumului
regional de energie electrică.
Lucrarea este compusă din 3 capitole. Capitolul 1, ne face o introducere teoretică în
tema propusă expicând fenomenul și necesitatea eficientizării energetice a clădirilor.
Capitolul 2 intră în amănunt, explicând despre Casele verzi – o soluție pentru reducerea
consumului de energie din România: Eficiența energetică la nivelul României – progrese și
planuri de îmbunătățire; Progresul înregistrat în promovarea producerii energiei electrice din
surse regenerabile de energie; Activele verzi, ca element esențial în strategiile de dezvoltare
durabilă în lume 19; Construcții verzi sau renovări ale clădirilor rezidențiale sau
corporate ;Eficiența energetică a clădirilor corporate; Eficiența energetică a clădirilor de
locuințe; Programul „Casa Verde” 2016-2017, un pas mare către creșterea eficienței
energetice a locuințelor.
Capitolul 3 aduce în prim plan ONG care se ocupă în Romania de subiectul caselor
verzi și care a implementat un program, Ipoteca Verde, destinat încurajării creditării și
achiziționării de locuințe verzi. Studiul prezintă clar avantajele și economiile gospodăriilor
aflate înlocuințe verzi.
Cap. 1. Eficiența energetică, o necesitate în contextul unor resurse tot mai

4
limitate de energie
1.1 Ce reprezintă eficiența energetică?
Suntem în era energiei solare, a energiei eoliene, a energiei hidraulice și, nu în ultimul
rând, a energiei nucleare. Toate acestea sunt considerate surse de energie nelimitată.
Cu toate acestea, transformarea acestor resurse în energie implică procese tehnologice cu

un impact puternic negativ asupra mediului înconjurător. Mai mult decât atât, este evident
că un consum mai mare de energie implică și costuri mai mari pentru consumator.
Așadar, este necesar să consumăm energie într-un mod responsabil.
Sintagma eficiență energetică își are sensul bine definit doar în contextul unei activități
care implică consumul unui tip sau a mai multor tipuri de energie. Din perspectivă
energetică, se consideră că eficiența unei activități este invers proporțională cu pierderile
de energie.
De regulă, politicile energetice promovate acționează în același timp asupra cererii și

asupra ofertei. Astfel, pe de-o parte, organizațiile Uniunii Europene acționează în vederea
identificării unor noi resurse de gaze naturale, de cărbuni și de petrol, susținând în același
timp financiar companiile cu scopul de a crește gradul de valorificare a energiei
regenerabile. Pe de altă parte, se crează un set de măsuri de educare, stimulare și motivare
a consumatorilor finali de energie (atât industriali, cât și casnici) cu privire la efectele
benefice ale reducerii consumului de energie asupra situației lor financiare dar și asupra
mediului înconjurător.
Reglementările care stau la baza acestor politici se referă la:1

● sprijinul financiar pentru anumite acțiuni demonstrative sau pentru proiecte pilot
în acest domeniu;
● promovarea cercetării și dezvoltării tehnologiilor în domeniul energetic;
● asistența tehnică gratuită în vederea implementării noilor tehnologii;
● condiții și sprijin pentru instruirea personalului;
● cadrul necesar pentru realizarea schimburilor de experiență, relații și contacte
internaționale.
Analizele și studiile efectuate de-a lungul timpului au pus în evidență patru tipuri de
1 Cristian RADUCANU, Roxanda PATRASCU, ”Evaluarea eficienței energetice”, Ed. Agir, București, 2006
5
bariere împotriva aplicării politicilor energetice:2
● bariere tehnice – lipsa echipamentelor performante (ex. aparate de măsură),
lipsa de cunoștințe și/sau de experiență în domeniul managementului energiei,
lipsa cadrului adecvat pentru cercetarea științifică și pentru transferul de
tehnologie;
● bariere economice – prețurile mari care nu sunt justificate de costurile de
producție, transport și distribuție, sistemul de control al prețurilor și neluarea
în considerare a prețurilor marginale dar și în deformarea participării energiei
la prețul total al produselor;
● bariere financiare – fondurile limitate disponibile pentru măsurile de
economie de energie și de lipsa unui cadru potrivit al procurării acestor
fonduri (ex. licitații fiscale și financiare);
● bariere de natură instituțională și managerială – există din cauza structurii
decizionale inadecvate la nivel național și local, din caracterul incomplet al
legislației și al reglementărilor în domeniul eficienței energetice, din lipsa de
cunoaștere a potențialului real de conservare a energiei, din lipsa unor tehnici
de management energetic modern în cadrul întreprinderilor și, nu în ultimul
rând, din lipsa consultanței economice și bancare în domeniu.
Depășirea tuturor acestor bariere implică timp, costuri dar și depășirea unor mentalități
sau a unor idei preconcepute despre consumul de energie și despre eficiența energetică în
general.
Consumurile de energie se pot clasifica în funcție de mai multe criterii3:

● natura purtătorilor (de energie),
● destinația consumului de energie – consumuri pentru realizarea și menținerea
anumitor condiții de muncă sau de locuit (ex. cele pentru climatizare, preparare de
apă caldă menajeră etc.); consumuri tehnologice (activități industriale, procese
tehnologice etc.),
● modul propriu de variație a cererii de energie (zilnică, săptămânală etc.),
● durata anuală de alimentare cu energie – consumuri cu caracter permanent
(tehnologice, încălzire apă etc.); consumuri cu caracter sezonier (încălzire,
ventilare etc.).
2 Cristian RADUCANU, Roxanda PATRASCU, ”Evaluarea eficienței energetice”, Ed. Agir, București, 2006, p. 14
3 Cristian RADUCANU, Roxanda PATRASCU, ”Evaluarea eficienței energetice”, Ed. Agir, București, 2006, p. 76
6
Consumatorul de energie se definește, de asemenea, pe baza sectorului de activitate în:
● consumatorii casnici (gospodăriile);
● consumatorii publici de tip urban (transport în comun, alimentare cu apă etc.);
● consumatori industriali (întreprinderile).
Cantitatea de energie consumată de către o firmă sau o gospodărie nu depinde însă numai
de oameni ci depinde și de modalitatea în care clădirea în care suntem, prin modul în care
a fost construită, participă la procesul de eficientizare a consumului de energie electrică
și/sau termică.
1.2 Considerente generale privind eficiența energetică a clădirilor și clădirile

verzi
Eficiența energetică a clădirilor a devenit un domeniu de interes în ultimii ani în România,

după ce în toată lumea, construcțiile de clădiri verzi, cu consum redus de energie au inceput
să aibă loc tot mai mult în peisajul cartierelor de birouri și mai apoi în cele rezidențiale.
Subiectul este abordat tot mai des în politicile de reducere a poluării și a amprentei de
carbon asupra mediului, reducerea consumului de combustibili fosili, sau energie electrică.
În politicile de inovare la nivelul țărilor dezvoltate, clădirile verzi au un rol important,
deoarece au impact direct asupra comfortului și bunăstării populației. Clădirile verzi sunt un
trend in domeniul arhitectural, de inginerie și construcții.
Peste tot, echipe mixte de ingineri și arhitecți conlucrează pentru a aplica tehnici de
construcții durabile, cu impact minim asupra mediului (luând în calcul deopotrivă consumul
de energie, apa, materialele, ambientul locuinței). Trendul a pornit mai întâi de la
organizațiile non-profit din țările dezvoltate, care au au setat standarde în ceea ce privește
clădirile verzi. Spre exemplu, în Marea Britanie, BRE (Building Research Institute -
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Construcții, o organizație fondată în 1920) a
publicat ghidul BREAM (Building Research Establishment Environmental Assessment
Method) în 1990, cuprinzând metode de construcții cu efect asupra durabilității capitalului
natural. Green Building Council Australia (GBCA, fondată în anul 2002), a elaborat
standardul ”Green Star” în anul 2003; Japan Green Building Council, înființat în anul 2001,
a lansat standardul ”Comprehensive Assessment System for Building Environmental
Efficiency” (CASBEE). Practicile descrise de aceste ONG-uri au devenit valabile în întreaga
lume. Prin urmare, majoritatea țărilor în curs de dezvoltare le-au preluat la nivel local în
comunitățile mici, cu aplicabilitate redusă și mai apoi la nivel de politici publice.
Piața elvețiană a construcțiilor este un exemplu determinant în ceea ce privește

7
cererea de clădiri verzi, Elveția fiind țara cu cea mai mare densitate de clădiri verzi din lume.
Până la jumătatea anului 2010 peste 16000 clădiri noi sau modernizate au primit eticheta
verde elvețiană, “Minergie”. În 2008, aproximativ 15% din construcțiile noi au primit
certificarea Minergie. În unele orașe din Țara Cantoanelor, peste jumătate din clădiri au
certificarea de clădire verde. Unul dintre factorii cerinței de case verzi, eficiente energetic
este reducerea consumului de energie, însă mai important decât acesta este înclinația
cumpărătorilor spre clădirile verzi.
Cu peste 40 000 clădiri certificate până la sfârșitul lui 2014, MINERGIE a influențat
piața elvețiană a construcțiilor, mai mult decât orice alt instrument voluntar. Bazată pe
definiția ”necesități reduse de energie neregenerabilă, climat confortabil și sănătos, valoare a
clădirii”, standardul MINERGIE este foarte atractiv pentru utilizatori, investitori,
producători de sisteme și experți în construcții. Strategia 2020 MINERGIE duce acest
standard mai departe, prin asigurarea unui sistem al calității, al inovării sustenabile,
sustenabilitate extinsă și educație în privința eficienței energetice.
În Romania, un ONG ce promovează dezvoltarea durabilă și responsabilitatea față de

capitalul natural, precum și eficiența energetică pe durata unui ciclu de viață al unei clădiri
(proiectare, construcție, operare-întreținere, demolare) este Romanian Green Building
Concept. Acest ONG promovează împreună cu o bancă regională un produs inovator menit
să stimuleze construcția de case verzi prin credite ipotecare la prețuri avantajoase.
Avantajele se găsesc deopotrivă de partea constructorului care este stimulat și i se oferă
resurse financiare pentru a investi în tehnologii inovatoare cât și viitorilor proprietari care
pot accesa creditul ipotecar la dobânzi preferențiale. Mai mult, viitoarele economii generate
din consumul redus de energie, precum și satisfacția oferită de ambientul acestor clădiri sunt
factori cheie în stimularea deciziei de cumpărare a clienților. Consililul Român Pentru
Clădiri verzi a lansat și un standard pentru certificarea clădirilor verzi, cu consum redus de
energie și care respectă principiile investițiilor durabile, cu impact minim asupra mediului.
1.3 Eficiența energetică în context european
În anul 2006, Comisia Europeană a lansat „Planul de acțiune pentru eficiența energetică:
realizarea potențialului”, COM(2006)0545. Rolul principal al acestui plan este de a
mobiliza atât cetățenii UE cât și actorii din industrie, transport și piață în realizarea unor
infrastructuri (incluzând aici și clădirile), sisteme de energie și produse (incluzând și
autoturismele) foarte eficiente energetic.
Obiectivul principal al acestui plan de acțiune este controlarea și reducerea cererii de
8
energie și luarea unor măsuri punctuale privind consumul și aprovizionarea, astfel încât,
până în anul 2020, UE să economisească 20% din consumul anual de energie primară.
Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice, adoptată în urma abrogării

Ddirectivei 93/76/CEE a Consiliului a încurajat statele membre UE să îmbunătățească
eficiența energetică în ceea ce privește utilizatorii finali și exploatarea posibilelor
economii care sunt rentabile din punct de vedere energetic în mod corect d.p.d.v.
economic. Dispozițiile care au rămas în vigoare priveau realizarea unor obiective
indicative de economisire a energiei de 9% din consumul final de energie al ficărei țări
membre UE, până la sfârșitul anului 2017. Directiva privind eficiența energetică vine să
simplifice Directiva pentru serviciile energetice.
În anul 2011, realizând un bilanț al măsurilor abordate și observând că UE era pe cale de

a atinge doar jumătate din obiectivul stabilit, de 20%, Comisia a elaborat un nou Plan de
acțiune, denumit ”Plan 2011 pentru eficiență energetică”, prescurtat (PEE).
În anul 2012 intră în vigoare ”Directiva privind eficiența energetică”, 2012/27/UE care
are ca principal scop obligarea statelor membre să stabilească obiective naționale
indicative cu privire la creșterea eficienței energetice până în 2020, pe baza consumului
de energie primar sau final. În plus, aceasta stabilește și normele obligatorii aplicate
utilizatorilor finali și furnizorilor de energie. Acestea sunt criterii minime, însă statele
membre UE au posibilitatea de a impune măsuri mai drastice în vederea încurajării
tuturor actorilor consumatori de energie să reducă consumul acesteia.
9
Conform acestei directive, cerințele minime care trebuie impuse sunt4:
● renovarea a cel puțin 3% din totalul clădirilor care aparțin administrațiilor
centrale, în fiecare an începând din 2014, precum și achiziționarea unor noi
clădiri, produse și servicii care să prezinte înalte performanțe de eficiență
energetică, astfel încât celelalte sectoare să primească un exemplu pozitiv din
partea sectorului public;
● elaborarea unor strategii naționale pe termen lung care să prevadă promovarea
investițiilor pentru renovarea clădirilor comerciale și rezidențiale, dar și
elaborarea unor sisteme de eficiență energetică sau a unor măsuri echivalente,
astfel încât la finalul fiecărui an consumatorii finali să fi realizat o economie de
energie de cel puțin 1,5%;
● introducerea unor rețele și a unor contoare inteligente și furnizarea informațiilor
corecte pe facturile de energie, astfel încât un consum de energie mai eficient să
fie încurajat în rândul tuturor consumatorilor;
● obligativitatea realizării la interval de cel puțin 4 ani a unui audit energetic al
companiilor mari (exceptând, bineînțeles, întreprinderile care dispun de sisteme
de certificare a managementului mediului și energiei;
● necesitatea realizării unei evaluari până la finalul anului 2015 cu privire la
potențialul de aplicare în toate statele membre a cogenerării cu randament ridicat
și a sistemelor centralizate eficiente de încălzire și răcire.
Pe 18 noiembrie 2015 Comisia Europeană a publicat ”Raportul Comisiei către

Parlamentul European și Consiliu cu privire la evaluarea progreselor înregistrate de
statele membre în direcția atingerii obiectivelor naționale privind eficiența energetică
pentru 2020 și în punerea în aplicare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența
energetică”.
Strategia privind uniunea energetică a confirmat că până în 2020 se poate atinge

obiectivul de reducere a consumului de energie cu 20%, această reducere reprezentând un
consum final de energie sub 1086 Mtep (Mii tone echivalent petrol) sau un consum de
energie primară sub 1483 Mtep. Atingându-se acest obiectiv, se deschide calea reducerii
4 DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și
de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE - http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de
%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202013/Legislatie/32012L0027.pdf
10
consumului energetic cu cel puțin 27% (cu posibilitate de revizuire până la 30%) până în
2030.
În Comunicarea privind eficiența economică din 2014, COM(2014), Comisia a

concluzionat că UE va realiza economii de energie de aproximativ 18 până la 19% în anul
2020. Din acel moment și până la realizarea raportului din 2015, țările membre și-au
îmbunătățit măsurile privind eficiența energetică, stabilind obiective și mai ambițioase –
economie de energie de 17,4%, comparativ cu 16,4% în 2014. În acest context, Comisia
Europeană își păstrează optimismul în ceea ce privește atingerea obiectivului de 20%
până în 2020.
Raportul din 2015 a prezentat evaluarea progreselor realizate către atingerea acestui
obiectiv. De asemenea, raportul a evaluat și punerea în aplicare a Directivei 2012/27/UE
cu privire la eficiența energetică.
În afară de evaluarea progreselor înregistrate în domeniul creșterii eficienței energetice,

raportul conține și un set de recomandări pentru statele membre bazate pe rapoartele
anuale realizate de fiecare țară în parte și pe planurile de acțiune ale acestora vis-a-vis de
creșterea eficienței energetice.
În urma directivelor impuse de UE, consumul final de energie per total UE a scăzut cu
7%, pe sectoare situația prezentându-se astfel:
● în sectorul industrial, în perioada 2005-2012, consumul de energie a scăzut cu
16%, o scădere care poate să fie însă datorată și crizei economice și efectelor
restructurării din cadrul economiilor europene. În 2013, consumul de energie
crește din nou, în special din cauza creșterii consumului la nivelul industriei
extractive;
● în sectorul rezidențial, în perioada 2005-2013 consumul final de energie a
scăzut cu 3%;
● în sectorul serviciilor, în aceeași perioadă, consumul a crescut cu 6%, această
creștere fiind datorată și valorii adăugate care a crescut la rândul său cu 11%.
Drept urmare, și în acest sector, consumul de energie prezintă o îmbunătățire în
perioada analizată, având în vedere că valoarea adăugată este peste nivelul
creșterii consumului de energie;
● în sectorul transporturilor, s-a observat din nou o scădere a consumului de
energie, cu 6% în perioada analizată.
În ceea ce privește consumul de energie electrică per total UE în perioada 2005-2014,

acesta a scăzut cu 3%, de la 2784718 KWh la 2702623 KWh, conform datelor furnizate
11
de Eurostat și prezente în Anexa 1, pe sectoare economice situația prezentându-se astfel:
● în sectorul industrial, așa cum se observă din Anexa 2 care prezintă consumul de
energie electrică în industrie în perioada 2005-2014 (Sursa Eurostat), în perioada
analizată, consumul de energie electrică a scăzut cu 12%, de la 1131937 KWh la
992315 KWh;
● în sectoarele rezidențial și servicii, conform Anexei 3 care prezintă consumul de
energie electrică în gospodării și servicii în perioada 2005-2014 (Sursa Eurostat),
în această perioadă, consumul final de energie electrică a crescut cu 3%, acest
lucru datorându-se cel mai probabil și creșterii valorii adăugate, fiind în acest timp
construite locuințe și crescând numărul de agenți prestatori de servicii.
● în sectorul transporturilor, conform Anexei 4 care prezintă consumul de energie
electrică în transporturi în perioada 2005-2014 (Sursa Eurostat), s-a observat de
asemenea o îmbunătățire a consumului de energie electrică, aceasta scăzând de la
64542 KWh la 59821 KWh (scădere de 7%).
Același raport din 2015 elaborat de Comisia Europeană, prezintă modul în care statele
membre UE au stabilit obiective naționale specifice, pe baza obiectivelor minime impuse
de Comisie în 2012. Conform raportului,
● Spania, Slovacia, Italia, Austria, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Croația și Cipru și-au
stabilit obiective mai ambițioase;
● Malta și Polonia au stabilit obiective mai puțin ambițioase privind consumul final
de energie;
● Cu toate că au fost peste obiectivele minime impuse de Comisie, obiectivele
indicative stabilite de România, Croația, Cipru, Finlanda, Italia, Grecia și
Portugalia nu au fost suficient de ambițioase, având în vedere că, în comparație cu
progonozele privind evoluția PIB în intervalul 2014-2020, consumul final de
energie este mai mic.
În 2016, Comisia Europeana a adoptat un pachet legislativ denumit ”Energie Curată

pentru toți europenii”5, care urmărește 6 obiective cheie:
1. Crearea și dispunerea condițiilor de aplicare a unui cadru care să permită
desfășurarea ulterioară a energiilor regenerabile în Sectorul Electricității;
2. Integrarea energiilor regenerabile în sectoarele Încălzire și Răcire;
3. Decarbonizarea și diversificarea sectorului transporturilor;
4. Informarea corespunzătoare a consumatorilor;
5 Clean energy for all - The revised Renewable energy Directive, pag. 1 -
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/technical_memo_renewables.pdf
12
5. Întărirea criteriului de sustenabilitate UE în ceea ce privește bioenergia;
Asigurarea că obiectivele impuse la nivelul UE sunt atinse în timp util și, în
același timp, în mod rentabil.
În cadrul acestui pachet legislativ, clădirile ocupă un rol major, având în vedere că
acestea consumă 40% din energia totală la nivel european. Conform datelor furnizate de
Comisia Europeana, 75% dintre clădirile din Europa sunt eficiente din punct de vedere
energetic.6 Acest procent este considerat insuficient, având în vedere că, la o rată de
renovare estimată la 1% pe an, ar fi necesari 100 de ani pentru modernizarea stocului
întreg de clădiri, astfel încât acestea să fie aproape 100% eficiente din punct de vedere
energetic (Nearly-Zero Energy Building). O clădire care este aproape 100% eficientă din
punct de vedere energetic consumă o cantitate mică de energie, aceasta provenind din
surse regenerabile.
În vederea atingerii unui procent cât mai mare de clădiri eficiente energetic într-un timp
cât mai scurt, țările din UE trebuie să realizeze sisteme de planificare la nivel național.
Directiva Europeana de de Performanță Energetică prevede că până în anul 2020, toate
clădirile trebuie să fie eficiente din punct de vedere energetic până la finalul anului 2020,
iar toate clădirile nou construite trebuie să fie eficiente energetic până la finalul anului
2018.
6 Heike Erhorn-Kluttig (Fraunhofer Institute for Building Physics) - ”OVERVIEW | Clean Energy for all
Europeans: Focus on Renovation Case Studies” - http://www.buildup.eu/en/news/overview-clean-energy-all-
europeans-focus-renovation-case-studies-0
13
Cap. 2. Casele verzi – o soluție pentru reducerea consumului de energie
din România
2.1 Eficiența energetică la nivelul României – progrese și planuri de

îmbunătățire
Pe baza directivelor și a planurilor elaborate de Comisia Europeană începând cu anul

2006 cu privire la reducerea consumului de energie cu 20% până în 2020, la nivel UE,
România a luat de-a lungul timpului diferite măsuri legislative pentru a se adapta
cerințelor UE în materie de eficiență energetică.
Pe data de 18 iulie 2014 Parlamentul României a adoptat Legea 121/2014 privind

eficiența energetică. Legea este elaborată având la bază Directiva 2012/27/UE a
Parlamentului European și a Consiliului European privind eficiența energetică.
Măsurile adoptate de lege se aplică în domeniul energetic pe întreg lanțul de consum:

resurse primare, producție, distribuție, furnizare, transport și consumatorul final.
În urma aprobării acestei legi, s-a înființat ANRE, Autoritatea Națională de Reglementare
în Domeniul Energiei, având ca principale atribuții și responsabilități, următoarele7:
● elaborarea propunerilor de politici și legislație secundară în domeniul eficienței
energetice;
● monitorizarea stadiului implementării Planului național de acțiune în domeniul
eficienței energetice și a programelor aferente de îmbunătățire a eficienței
energetice la nivel național 2014 - 2020, precum și a economiilor de energie
rezultate în urma prestării de servicii energetice și a altor măsuri de îmbunătățire a
eficienței energetice;
● asigurarea supravegherii pieței de echipamente și aparate pentru care există
reglementări specifice privind eficiența energetică și proiectarea ecologică;
● transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la data
de 30 aprilie a fiecărui an, începând cu anul 2015, a unui raport privind progresul
7 Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul energiei, Departamentul pentru eficienţă energetică,

”Raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică”, Aprilie
2015, p. 2
14
înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică;
● autorizarea auditorilor energetici din industrie și atestarea managerilor energetici.
Obiectivul naţional indicativ privind eficiența energetică, aprobat prin legea 121/2014, se
bazează pe consumul de energie primară. Astfel, România şi-a stabilit ca obiectiv naţional
indicativ economisirea a 10 mil. tep (tone echivalent petrol) până în 2020, reprezentând o
scădere de 19% a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep). Prin
atingerea acestui obiectiv, în 2020, consumul de energie primară va fi de 42,99 milioane tep,
iar consumul final de energie va fi de 30,32 milioane tep.
Urmărind evoluția consumului de energie electrică anuală a României, începând cu anul

2005, putem observa o creștere de aproape 8% față de anul de referință 2005, în condițiile în
care, la nivelul UE, s-a înregistrat o scădere cu 2,9% a consumului anual de energie electrică
în aceeași perioadă.
Grafic 2.1 - Evoluția consumului de electricitate în industrie (GWh), modificări procentuale

în raport cu anul de bază 2005.
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat și prezente în

Anexa 1 a acestei lucrări.
Cu toate acestea, defalcând analiza aceasta pe sectoarele economiei, putem observa că

România a înregistrat îmbunătățiri majore pe anumite sectoare, în ceea ce privește reducerea
consumului anual de energie electrică.
Astfel, în ceea ce privește consumul de energie electrică din domeniul industrial, România a
reușit la finalul anului 2014 să înregistreze o economisire substanțială a energiei electrice,
consumul pe acest sector fiind redus cu 16,17% față de anul de referință 2005, această
economisire fiind peste nivelul înregistrat la nivel de UE.
15
Grafic 2.2 - Evoluția consumului de electricitate în industrie (GWh), modificări procentuale
în raport cu anul de bază 2005.

În sectorul transporturilor, România prezintă un progres net superior progresului înregistrat

la nivel UE, reușind să înregistreze o economie de energie electrică de peste 34% față de
anul de referință 2005, comparativ cu total UE unde economia este de doar 7,31%.
Grafic 2.3 - Evoluția consumului de electricitate în transporturi (GWh), modificări

procentuale în raport cu anul de bază 2005.

Creșterea consumului de energie înregistrat de către România provine în special de la

consumul de energie electrică al gospodăriilor și al altor servicii. Față de anul de referință
16
2005, România prezintă în 2014 o creștere a consumului de energie electrică pe acest sector
de aproape 55%, mult peste nivelul UE de 3,92%.
Grafic 2.3 - Evoluția consumului de electricitate în transporturi (GWh), modificări

procentuale în raport cu anul de bază 2005.

Creșterea mare a consumului pe gospodării poate fi parțial cauzată și de creșterea masivă a

locuințelor nou construite, începând cu anul 2009 atunci când a fost lansat programul Prima
Casă. De atunci și până în prezent s-au acordat peste 150.000 de credite prin Programul
Prima Casă, astfel fiind încurajată dezvoltarea imobiliară și, implicit, crescând numărul de
gospodării.
Cu toate acestea, România face eforturi mari în a crește eficiența energetică, investind
puternic în sursele de energie regenerabilă.
2.2 Progresul înregistrat în promovarea producerii energiei electrice din surse

regenerabile de energie
Prin hotărârea de guvern nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a

producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, în România s-a instituit
un sistem complex de promovare prin intermediul certificatelor verzi.
Prin insitutirea acestei hotărâri de guvern, ANRE urmărește:

● realizarea unor acțiuni de monitorizare și fluidizare a funcționării pieței de CV;
● menținerea unui impact rezonabil asupra facturilor consumatorilor finali;
● evitarea risculurilor de supracompensare pentru producătorii de E-SRE.
17
În urma instituirii acestei hotărâri și a altor reglementări care să o susțină, conform datelor
furnizate de Eurostat, în perioada 2006-2015, consumul anual de energie provenită din surse
regenerabile a crescut cu aproape 25%, fiind totuși, mult sub nivelul UE de 57,23%.
Grafic 2.4 - Evoluția consumului de energie regenerabilă (Tone echivalent petrol - Tep),
modificări procentuale în raport cu anul de bază 2006.

În ceea ce privește consumul anual de energie regenerabilă produsă de panourile solare
termice și panourile solare fotovoltaice, România a luat având puternic în perioada 2011-
2015.
Astfel, în ceea ce privește energia produsă de panourile solare termice, consumul a crescut
de aproape 10 ori, comparativ cu creșterile înregistrate la nivelul UE de până în 100%, așa
cum reiese și din tabelul 2.1. Cu toate acestea, privind valorile absolute ale cconsumului de
energie provenit din acest sector, disponibile în Anexa 6 privind consumul de energie
regenerabilă provenită de la panouri solare termice, observăm că România încă mai are un
drum lung de parcurs până va ajunge la consumul țărilor precum Spania, Grecia, Franța sau
Austria.
Tabel 2.1 - Creșteri procentuale ale consumului de energie regenerabilă produsă de panouri
solare termice în raport cu anul de referință 2011.
18
Pe de altă parte, așa cum se observă din tabelul 2.2, România a înregistrat progrese imense în
ceea ce privește consumul de energie provenită din panourile solare fotovoltaice. În timp ce
la nivel de UE consumul acesta s-a dublat, în România acesta a crescut de 1399 de ori din
2012 până în 2015, de la un consum de 5,1 terajouli pe an în 2012 la 7135,2 terajouli în
2015, conform datelor furnizate de Eurostat prezente în Anexa 7 privind consumul de
energie regenerabilă provenită de la panouri solare fotovoltaice.
Tabel 2.2 - Creșteri procentuale ale consumului de energie regenerabilă produsă de panouri
solare fotovoltaice în raport cu anul de referință 2011.

Panourile solare, atât termice, cât și fotovoltaice, sunt o alternativă foarte bună la sursele
convenționale de energie pentru încâlzirea și iluminarea locuințelor.
2.3 Activele verzi, ca element esențial în strategiile de dezvoltare durabilă în lume
Este estimat că 64% din producția economică mondială, consumul și poluarea mediului sunt
asociate peisajului urban, respectiv clădirilor de birouri, rezidențiale și clădirile operative
(hale, fabrici, depozitie) ale companiilor. În prezent, clădirile numără până la 40% din
consumul total de energie la nivel mondial, în contextul în care oamenii petrec 80-90% din
timpul zilnic în interiorul lor. Aceasta presupune aproximativ 30% din emisiile globale de
dioxid de carbon. Sectorul construcțiilor are așadar capacitatea de a estompa pe termen lung
trendul emisiilor de gaze cu efecte de seră și să genereze reduceri de costuri semnificative,
comparativ cu alte domenii mari poluatoare precum industria și transporturile. Fără îndoială,
19
o provocare majoră în cadrul sustenabilității pe termen lung o consituie performanțele
energetice reduse ale clădirilor prezente în momentul de față, deopotrivă cele vechi cât și
cele nou construite. Literatura furnizează exemple ale comunităților durabile/sustenabile.
Comunitățile durabile au fost ulterior abordate ca model în planificarea urbană. Termenul
este folosit pentru referire la dezvoltări ecologice la scale diferite, de la cartiere verzi la
structuri mai extinse cum ar fi eco-orașele. Lucrarea de față face mai degrabă referire la
clădiri individuale, decât cartiere, sectoare sau chiar orașe. În viitor, integrarea principiilor
de eficiență energetică de la nivel de gospodărie la nivel de cartier/oraș va lua în calcul
eficientizarea rețelelor de energie, apă, salubritate, canalizare, comunicații pentru adaptarea
la scală mai mare în raport cu progresul tehnologic.
2.4 Construcții verzi sau renovări ale clădirilor rezidențiale sau corporate?
Ținând cont de trendurile actuale în construcții, precum și de principiile economiei durabile

și a construcțiilor durabile, activitatea de construcție a clădirilor eficiente energetic este încă
o fracție din marea industrie a construcțiilor imobiliare. Există diverse bariere în calea
extinderii sectorului, printre care:
● percepția asupra riscului;

● informații incomplete;
● dominanța sectorului clădirilor clasice;
● inerția practicilor curente și a atitudinilor;
● capacitatea pieței.
În general, piața imobiliară consideră investițiile în modernizarea locuințelor spre

performanțe energetice ca o cheltuială mare fără să considere pe termen lung avantajele
asupra reducerii costurilor asupra mediului, precum și economiile exprimate în bani. Actorii
din piața construcțiilor nu percep imediat avantajele evidente ale clădirilor verzi. Deoarece
acestea sunt mai scumpe, justificarea prețului se face greu, pentru că investițiile
suplimentare se cunosc pe termen lung. În cazul modernizării clădirilor, prețul mai mare al
unei locuințe morenizate, dar de același model și aceeași ”vârstă” este greu de explicat. Prin
urmare, beneficiile pentru cumpărători se vor regăsi în costurile reduse cu energia și
consumul de apă, precum și comfortul generat. Astfel de avantaje se numesc ”intangibile” și
se regăsesc în afara evaluărilor convenționale.
În timp ce progresele în domeniul construcțiilor de locuințe și blocuri de locuințe verzi este

lent, din cauza reticenței cumpărătorilor, pentru a realiza totuși o reducere a consumului de
energie, statul a demarat un proces amplu de renovare a blocurilor de locuințe mai vechi,
20
astfel încât acestora să le crească performanța energetică.
În România, prin programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de

locuințe, finanțat potrivit OUG nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 158/2011, au fost
executate lucrări de creștere a eficienței energetice, până la 31.12.2014, la 1518 blocuri de
locuințe, ceea ce reprezintă un număr de 58.255 apartamente.
Potrivit actului normativ mai sus menționat, la locuințele incluse în program au fost realizate
lucrări de intervenție, în special pentru anveloparea acestora, astfel încât consumul anual
specific de energie pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp. Evoluția numărului de clădiri
incluse în acest program până la 31.12.2014 este prezentată în Tabelul 2.3 și Graficul 2.5.
Tab. 2.3 – Evoluția numărului de cladiri
Sursa: RAPORT ANUAL privind monitorizarea realizării economiilor de energie pe baza

rapoartelor primite de la instituțiile implicate în implementarea P.N.A.E.E. conform art.8.8
din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică
Graficul 2.5 – Evoluția numărului de apartamente finalizate
21
Astfel, economia de energie rezultată în clădirile rezidențiale incluse în programul

național (cca. 35%-40% din energia finală consumată înainte de renovarea clădirilor),
este:
Tab. 2.4 - Economii de energie

22
2.5 Eficiența energetică a clădirilor corporate
Managementul consumului de energie este o oportunitate importantă deopotrivă pentru

competitivitatea unor businessuri precum și pentru ținta de reducere de emisii de CO2.
Mărimea corporației și centralizarea managementului constituie roluri esențiale în
determinarea indicatorilor performanțelor corporatiste în ceea ce privește protejarea
capitalului natural (durabilitate, protejarea mediului înconjurător). Profitabilitatea
operațională este direct afectată de costurile legate de consumul de energie electrică,
încălzire, iluminat, etc. Prin urmare, managementul depozitelor, hipermarketurilor au setat
ținte ambițioase de reducere a emisiilor. Începând cu anii 2000, în Marea Britanie retailerii
au început să se concentreze pe ținte specifice de reducere a emisiilor de carbon pe unitate
de suprafață de magazin, sau să construiască clădiri noi și mai eficiente, în comparație cu
cele existente. În perioada 2007-2011 retailerii britanici au redus consumul de energie și
emisii de carbon între 2,5 și 5,5%. Începând cu anul 2005, având ca țintă anul 2011, în
SUA, Walmart a setat ținta de a reduce emisiile de carbon din clădirile și facilitățile sale cu
până la 20%. Pe măsură ce sectorul de retail a devenit din ce în ce mai competitiv, ratele
reduse de profit au împins companiile spre a reduce costurile cu consumul de energie
electrică, pentru maximizarea profiturilor. Un alt exemplu este rețeaua Carrefour care în
aceeași perioadă a ales sa investească 30 milioane de Euro în programe de eficieță
energetică, o sumă foarte mică din totalul de încasări de 900 miliarde Euro obținute în
același an (0,03%)., dar care înseamnă 3% din profitul net. Cu toate astea, în comparație cu
investițiile făcute, acționarii acestor mari grupuri acceptă să să facă schimbări spre
eficientizarea consumului de energie, banii cheltuiți fiind recuperați mai tarziu de 3 ani de
zile. Una dintre măsurile luate de grupul American Wallmart se a se folosi de tot mai multă
lumină naturală pentru iluminarea magazinului, în detrimentul celei artificiale a condus la
creșteri de vânzări pe suprafața de magazin iluminată natural.
S-a constatat, pentru marile corporații că este posibil să se aloce investiții în îmbunătățirea
eficienței energetice și conversia spre clădiri verzi. Un rol important îl are economiile de
scară, posibile la marile corporații cu concentrație industrială mare, dar care au de asemenea
și lichidități să investească. Succesul implementării energiilor verzi la marile corporații se
datorează în mare parte și capitalului uman, fie prin felul cum este el educat în această
direcție la nivel de management, fie cum personalul operativ învață să economisească
energie electrică la locul de muncă (intensitatea folosirii echipamentelor, instalații frigorifice
23
mai performante sau mai bine întreținute, economie de electricitate la folosirea lunimii, etc.).
Sunt de remarcat și campaniile de educare ale angajațiilor și recompensarea lor pentru
îndeplinirea planurilor îndrăznețe de reducere a consumului de energie.
Eficiența energetică în clădirile comerciale reprezintă 30% din cheltuielile operaționale într-
o clădire de birouri tipică, practic singura și cea mai mare cheltuială operativă ce poate fi
gestionată. Asta încurajează investițiile în modernizare, cu toate că una dintre bariere este că
recuperarea lor este de durată. De regulă, investițiile în sisteme de economisire a energiei,
apar în clădiri mai noi, mari și cu consum ridicat de energie, dar care sunt operate de proprii
proprietari. Clădirile proprietăți private primesc o atenție sporită în ceea ce privește
modernizarea lor către clădiri mai verzi, decât cele guvernamentale sau operate de
organizații non-profit. În comparație, economia de energie este mai des aplicată în clădirile
mici, mai vechi și închiriate. Luând în calcul acest trend, în anul 2002, Uniunea Europeană a
emis primele directive în direcția reducerii consumului de energie, actualizate ulterior
începând cu anul 2010. Unul dintre primele motive este informarea cumpărătorilor despre
eficiența energetică a clădirilor.
24
2.6 Eficiența energetică a clădirilor de locuințe
Practicile pentru construirea, modernizarea și întreținerea de locuințe vezi sunt diferite, în

funcție de locație, climă (soare, precipitații), resursele din zonă. Pentru a înțelege motivațiile
cumpărătorilor de locuințe în alegerea unei locuințe verzi este nevoie să vedem cum și ce fel
de economii de pot obține într-o casă (apă, energie electrică, gaze). Printre metodele de a
avea o casă verde, se pot enumera:
● alegerea locației: este de preferat ca orientarea feței clădirii să se facă către răsărit
pentru că astfel permite expunere mai mare la soare. Poziționarea este importantă și
pentru reducerea cheltuielilor cu consumul de combustibil la transport (ex. pentru
cumpărături);
● dimensiunea clădirii: o casă mică cu tehnici prietenoase cu mediul are impact mai
redus asupra mediului decât o casă mai mare. O casă mai spațioasă persupune
cheltuieli mai mari cu încălzirea sau ventilarea spațiului;
● echipamente eficiente energetic: folosirea unor echipamente cu clasă energetică bună
(sau cu eticheta ENERGY STAR spre exemplu) asigură un consum mai redus de
electricitate;
● izolația termică: încălzirea și aerul condiționat reprezintă aproape 50% din consumul
de energie al casei. Pot apărea pierderi de căldură pe la ferestre, uși, guri de aerisire.
Casa trebuie de asemenea, să aibă pereții izolați termic;
● reducerea consumului, reutilizarea și reciclarea diferselor materiale cum ar fi lemnul,
sticla, aluminiul, plasticul, etc. Materialele reciclate și cele de la vechea locuință pot
fi folosite;
● folosirea materialelor de construcție eco-friendly
● instalarea panourilor solare: acestea sunt foarte eficiente întrucât nu numai că produc
energie electrică dar și apă caldă. Deși par scumpe, acestea beneficiază de subvenții
din partea statului;
● folosirea de ferestre termoizolante bune: asigură evitarea risipei de energie;
● sisteme de colectare a apei de ploaie: apa de ploaie poate fi folosită pentru udatul
grădinei sau apă pentru toaletă;
● folosirea de becuri economice: LED-urile sau CFL-urile asigură un consum cu cel
puțin 50% mai mic decât cele clasice incandescente. Chiar dacă inițial costurile
cumpărării acestor becuri sunt mai mari, investiția se cunoaște imediat în economia
de energie electrică;
25
● sisteme de economie a apei: toalete economice, robineți economici, mașini de spălat
economice;
● termostat programabil pentru păstrarea unei temperaturi constante și pentru
reducerea consumului de energie în timupul zilei când locatarii sunt spre exemplu,
plecați la muncă;
● sistem HVAC - pentru ventilație, încălzire, aer condiționat, este foarte eficient
energetic;
● plantarea copacilor - asigură răcoare pe timpul verii iar iarna când frunzele sunt
căzute, asigură mai multă lumină, pentru căldură;
● folosirea energiei geotermale - cere investiții mai mari pentru instalarea sistemului,
dar oferă energie neimitată pentru încălzirea și răcirea casei.
2.7 Programul „Casa Verde” 2016-2017, un pas mare către creșterea eficienței
energetice a locuințelor
ANRE a aprobat normele care incurajeaza instalarea capacitatilor mici de productie a

energiei verzi. Astfel, persoanele fizice și micii agenți economici pot beneficia de o
schemă de subvenție dacă își instalează mici unități de producție de energie regenerabilă
(solare, eoliene, microhidrocentrale, biomasă), care să le acopere necesarul de consum
până într-un MW.
Prin Programul "Casa Verde", populaţia şi persoanele juridice pot fi beneficiarii unor
programe de finanțare prin Administraţia Fondului pentru Mediu pentru instalarea,
înlocuirea, completarea unor sisteme clasice de încălzire cu unele care folosesc energie
regenerabilă (energie verde).
Bugetul alocat pe teritoriul întregii țăsrii este de aproximativ 94 mil. lei, bani din care 60
mil. lei vor ajunge la populație și restul de 34 mil. lei la agenții economici.
Prin "Casa Verde", se finanțează panourile solare şi pompele de căldură, cunatumul

finanţării fiind de:
● până la 3.000 RON pentru instalarea panourilor solare nepresurizate;

● până la 6.000 RON pentru instalarea panourilor solare presurizate;
● până la 8.000 RON pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv pompele de
căldură aer-aer.
Unul dintre principalele sectoare pe care se bazează economia verde sunt energiile
regenerabile. Prin programul ”Casa Verde” se dorește încurajarea unui procent cât mai
26
mare al populației să folosească sisteme verzi de încălzire în locuințe.
România este una dintre ţările cu mare potenţial în domeniul energiilor regenerabile, iar
această resursă este o oportunitate reală de valorificare care trebuie susţinută şi
impulsionată prin astfel de programe.
În vederea accesării finanţărilor prin Casa Verde, dosarele de finanţare trebuie depuse la
Agenţia Teritorială de Protecţie a Mediului, apoi urmărit site-ul Agenției Fondului Pentru
(AFM) Mediu pentru a afla decizia de acceptare. Urmează apoi semnarea contractului de
finanţare cu Administraţia Fondului pentru Mediu, demararea lucrărilor şi depunerea
cererii de decontare a lucrărilor în termen de maximum 12 luni de la data semnării
contractului de finanţare.
În maxim 60 de zile de la publicarea pe site-ul Agenției Fondului Pentru Mediu a listei cu

agențiile teritoriale caure au intrat în posesia contractelor, cetățenii trebuie să semneze
contractul.
27
Cap. 3 – Încurajarea inițiativelor privind clădirile verzi, prin ONG-uri
locale. Romania Green Building Council și Ipoteca Verde
În capitolul de față ne-am propus analizarea fenomenului de încurajare și promovare
a inițiativelor locale privind construcția de clădiri verzi, eficiente energetic. Luând modelul
altor ONG-uri și instituții guvernamentale din țările dezvoltate, Romania s-a aliniat aceluiași
trend, cu un potențial uriaș în domeniu. În Romania, Asociația Romania Green Building
Council (ROGBC) are în desfășurare numeroase proiecte în acest sens. Înființață în anul
2008, această asociație și-a început activitatea în 2011. Având membrii fondatori persoane
și instituții din sistemul bancar, organizații arhitecturale, ingineri, designeri acociația a
început promovarea conceptului de casă verde printre marile ansambluri rezidențiale din
România.
Consiliul Român pentru Clădiri Verzi are are ca fundament următoarele

tendințe:
 O nouă paradigmă în finanțarea eficieței energetice, prin promovarea de

tehnologie performantă și design care să incorporeze materiale de construcție
și finisaje prietenoase cu mediul înconjurător;
 Arhitectura verde, ca exemple de bună practică ale unor businessuri
inteligente;
 Interesul companiilor care au ca principal interes inovarea, pentru dezvoltarea
de know-how, necesar în construcții și industriile conexe pentru generarea de
profit;
 Avansul economic ce pune presiune pe resurse la nivel local și global aduce
constrângeri sectorului construcțiilor și determină alegerea unor variante
ecologice aducătoare de economii și încurajatoare ale dezvoltării durabile;
 Interes deosebit pentru problemele de mediu și integrarea de soluții cu
privire la acestea, în domeniul construcțiilor și a arhitecturii;
 Intensificarea colaborării dintre industrii, societatea civilă și instituțiile
guvrnamentale pentru a elimena piedicile și a alinia toate interesele,
învederea încurajării construcțiilor sustenabile;
 Bogăția și securitatea (energetică) a națiunii poate fi în viitor asigurată de
locuințe sănătoase, eficiente enrgetic;
 Designul prietenos și proiectarea de clădiri sustenabile, mai ales în cazul
companiilor duce la creșterea productivității, mai ales a lucătorilor.
28
 Design prietenos și atractiv, integrat cu natura, în centrele comerciale cu
avantaje pentru cumpărători și proprietari deopotrivă.
Pentru promovarea conceptului de clădiri verzi în piața de Real Estate,

Consiliul Român pentru Clădiri Verzi:
 Asigură accesul la traininguri pentru formarea unui grup de experți în

domeniul clădirilor verzi;
 Vine cu propuneri legislative pentru promovarea construcțiilor sustenabile;
 Elaborează, emite și susține standarde și certificări pentru clădirile
sustenabile;
 Încurajează dezvoltarea industriei de construcții sustenabile pentru a face
Romania un lider regional în domeniul clădirilor verzi;
 Aduce în cadrul organizației toți jucătorii din piață pentru a promova un
mediu contruit cu adevărat durabil din punct de vedere al sustenabilității
mediului;
 Promovează colaborarea la nivelul întregii țări pentru schimb de informații și
asigurarea inovării;
 Aduce în prim plan cele mai bune practici din regiune și încurajează
adoptarea și implementarea acestora.
Printre proiectele cele mai relevante susținute la nivel național de ROGBC,

amintim:
 URBAN WINS (WASTE, RESOURCES, INOVATIONS) – oportunități

pentru o economie circulară, adaptarea urbană ecologică, gestiunea
deșeurilor, prevenirea risipei;
 OER CO2 – Studiu privind încurajarea inovației prin analiza ciclului de viață
al materialelor folosite în construcții;
 Conferința națională ”SCHIMBĂ ROMÂNIA CU BUILD UPON! unde s-a
discutat Strategia Națională de Renovare a României;
 Certificarea RoGBC pentru clădirile sustenabile, eficiente energetic;
 Programul Ipoteca Verde pentru încurajarea creditării construcțiilor și
achizițiilor de locuințe verzi;
29
 Pavilionul Caselor Verzi – Green Home Pavilion la Târgul Imobiliar
Național.
3.1 Analiza datelor financiar contabile ale ONG-ului Romania Green Building
Council
Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe și prelucrate în graficele
de mai jos, societatea a avut activitate începând cu anul 2011, la 3 ani după înființare.
Graficul 3.1. Activele imobilizate și activele circulante ale societății Romania Green Building Council (Lei)
Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice,

http://mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html
Activele circulante ale ONG-ului au crescut în perioada 2011-2013. De aici ne dăm seama
că s-au investit bani și au fost finanțări ale activității curente din partea membrilor și al
sponsorilor. Activele imobilizate au avut valori relativ constante (probabil clădiri și
autoturisme, capacitate logictică ce a rămas constantă)
Graficul 3.2. Capitaluri proprii ale societății Romania Green Building Council (Lei)
30
Exprimate de cele mai multe ori în valori negative în cazul ONG-urilor, capitalurile proprii
ale RoGBC au crescut în perioada 2011-2015 de la -1035876 lei la – 431571 lei.
Graficul 3.3. Venituri din activitățile fără scop patrimonial ale societății Romania Green Building Council
(Lei)

În perioada 2011-2013 ONG-ul a înregistrat venituri fără scop patrimonial, similare cu cele
prevăzute anual acestea datorându-se faptului că sunt anii de început în care ONG-ul trebuia
să aibă banii de pornire. În perioada 2014-2015, spre exemplu societatea nu a mai
previzionat venituri din activități fără scop patrimonial
Graficul 3.4. Cheltuielile privind activitățile fără scop patrimonial ale societății Romania Green Building
Council (Lei)

În perioada 2011-2015 cheltuielile privind activitățile fără scop patrimonial au scăzut de la

1631500 lei la 846953 lei, iar cele prevăzute anual, de la 1631500 la 0. La fel, asta arată că
31
anii de început ai ONG-ului au fost programați clar, după care activitatea ONG-ului a
început să aibă flexibilitate.
32
Graficul 3.5. Excedent din activitățile fără scop patrimonial ale societății Romania Green Building Council
(Lei)

Excedentul din activitățile fără scop patrimonial ale societății a variat de la an la an. Acest
fapt relevă că ONG-ul a avut bugete necheltuite, lăsate de pe un an pe altul, sau a avut sume
rămase din sponsorizări pe care le-a alocat pentru cheltuit în anii următori.
Graficul 3.6. Deficit din activitățile fără scop patrimonial ale societății Romania Green Building Council (Lei)

Deficitul din activitățile fără scop patrimonial a fost cel mai mare în anul 2011, la începutul
activității. Acesta a avut ulterior valori mult mai mici respectiv 57073 lei în 2012 și 160162
lei în 2014
Deficitul din activitățile fără scop patrimonial, prevederi anuale a fost stabilit la 0 pentru
fiecare dintra anii analizați, cu excepția anului de înființare când a fost 526500 lei.
Graficul 3.7. Venituri totale ale societății Romania Green Building Council (Lei)
33
În perioada 2011-2015 veniturile totale ale Romania Green Building Council au fost
relativ constante, oscilând ușor între 1099799 lei și 1151536 lei.
Graficul 3.8. Cheltuieli totale ale societății Romania Green Building Council (Lei)

În perioada 2011-2015 cheltuielile totale ale organizației au scăzut de la 1633552 lei la

857384 lei. Comparând Graficul 3.7 cu graficul 3.8, distanța dintre venituri și cheltuieli s-a
mărit între anii 2013 și 2015, ceea ce demonstrează o activitate sănătoasă a ONG-ului. Când
veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, există mai multe posibilități: fie societatea alege
să păstreze resurse pentru anii următori, fie a reușit să facă economii, fie a atras resurse
bănești (sponsorizări) mai mari decât ce a prevăzut să cheltuie în bugetul stabilit.
Cheltuielile totale, ca prevederi anuale au fost menționate astfel: în anul 2011 – 1631500 lei,
în anul 2012 – 1550000 lei, în anul 2013- 1375000 lei.
Graficul 3.9. Excedent/Profit al societății Romania Green Building Council (Lei)
34
În perioada 2012-2013 organizația a prognozat excedente de 50 000 lei respectiv 75 000 lei.
Excedentul rămas de la un an la altul este bun deoarece asigură resurse bănești pentru ONG
în perioadele în care sponsorizările sunt reduse sau cheltuielile depășesc nivelul prognozat.
În anul 2013, excedentul a fost de 255710 lei iar în anul 2015 de 294152 lei. Aceasta arată
încă o dată, un comportament echilibrat și sănătos față de resursele ONG-ului.
Graficul 3.10. Deficit/Pierdere a societății Romania Green Building Council (lei)

Deficitul/pierderea a fost de 57073 lei în anul 2012 respectiv 160162 lei în anul 2014, adică
exact anii în care excedentul din anii precedenți a trebuit să fie cheltuit.
Graficul 3.11. Efectivul de personal privind activitatea fără scop patrimonial a societății Romania Green
Building Council (Nr. persoane)
35
Numărul mediu de salariați a rămas la 3 la sfărșitul anului 2015, deși pentru ONG nu
au lucrat mai mult de 6 persoane. Asta arată că ONG-ul se folosește strict de personal
administrativ, iar pentru evenimentele pe care le organizează, lucrările pe care le face,
acesta apelează la specialiști din alte organizații.
3.2 Analiza cost beneficiu a constrcțiilor și achizițiilor de locuințe prin Programul

Ipoteca Verde
36
Conform datelor publicate în Ghidul ”Locuințe și ipoteci verzi” al RoGBC, aczhiția unei
locuințe verzi, prin credit ipotecar, aduce avantaje multiple, cum ar fi economisirea de energie
electrică, gaze, etc. ceea ce duce la facturi lunare mai mici. Mai mult, dobânda preferențială acordată
unui credit prin programul Ipoteca Verde aduce avantajul că rata lunară a ipotecii este mult mai
mică. Băncile au tendința naturală să ceară dobânzi mai mari locuințelor vechi, ineficiente energetic,
ale căror valoare de piață scade în timp. Pe de altă parte, băncile vor acorda credite cu dobânzi mai
mici achizițiilor de locuințe verzi, deoarece în timp valoarea locuințelor poate să crească, economiile
de energie și sustenabilitatea clădirilor este un avantaj mare, iar Statul și Banca Centrală au interesul
de a subvenționa dobânzile pentru investiții verzi. În cele ce urmează, conform datelor prezentate în
Anexa 10, în urma căreia a rezultat calculul de mai jos, perioada de plată a creditului luat în calcul
este 20 ani; costul mediu al construcţiei este € 600/m2. Diferența de preț dintre apartamentele tip B,
A, ” Locuințe certificate în programul Ipoteca Verde” este dată doar de investițiile în creșterea
eficienței energetice.
Tab. 3.1 Exemple ale costurilor lunare ale deținerii unui apartament cu eficiență energetică
scăzută.
EPC ”B” apartament
50 mp 70 mp 90 mp
ECONOMII NETE CU IPOTECA VERDE*
Preţul apartamentului (50 mp/ 70 mp/ 90 mp) 70000 98000 120000
Suma totală împrumutată 59500 83300 102000
Rata lunară a ipotecii 356 499 611
Costul energiei/apartament/lună (€) 85 101 120
COSTUL TOTAL TOTAL AL DEŢINERII 441 600 731
Economii lunare nete față de un apartament cu
clasă energetică B 0 0 0
Economii anuale nete la apartamentele
certificate ca Locuinţe Verzi, faţă de ap. de tip
„B” 0 0 0
Sursa: Calcule proprii pe baza Anexei 10
În Tabelul 3.1, este prezentat calculul dobânziilor, al ratei lunare, al cheltuielilor lunare (rate
+ utilități) ale apartamentelor clasice, tradiționale, cu eticheta B a Certificatului Energetic. Astfel,
pentru un apartament de 50 mp., al cărui preț de achiziție este de 70 000 Euro în ansamblurile
rezidențiale mari, Rata lunară a ipotecii este de 356 Euro, iar cheltuielile lunare sunt de 85 Euro,
ducând la cheltuieli totale lunare de 441 euro.
medie.
37
EPC ”A” apartament
50 mp 70 mp 90 mp
ECONOMII NETE CU IPOTECA VERDE* 234 300 318
„B” 234 300 318
În Tabelul 3.2, se simte deja diferența dintre un apartament de tip ”A” și unul te tip ”B”, în
economiile anuale făcute la costul total al deținerii locuinței, respectiv: 234 Euro pentru locuința de
50 mp, 300 Euro pentru locuința de 70 mp, 318 Euro pentru locuința de 90 mp. Aceste economii
reprezintă aproape valoarea unei rate lunare a creditului ipotecar.
ridicată – clădiri verzi
Locuințe certificate în
programul Ipoteca Verde
50 mp 70 mp 90 mp
38
ECONOMII NETE CU IPOTECA VERDE*
„B” 594 744 843
În Tabelul 3.3 , sunt evidente avantajele achiziției de locuițe verzi, cu economii anuale nete
de 594 Euro pentru apartament de 50 mp, 744 Euro pentru apartament de 70 mp si 843 Euro pentru
apartament de 90 mp. Aceste economii anuale însumează echivalentul a două rate lunare ale
creditului ipotecar. Costul total (lunar al deținerii) este așadar cu 10 % mai mic, un avantaj mic, dar
care pe termen lung devine semnificativ.
CONCLUZII
Conform datelor prezentate în această lucrare, casele verzi reprezintă un avantaj,

întrucât aduc economii lunare cu locuitul de peste 10% gospodăriilor care le folosesc.
Avantajele unui credit verde sunt clare, din moment ce tot mai multe bănci și instituții
guvernamentale sunt deschise la finanțarea și subvenționarea energiilor verzi. Recuperarea
39
investițiilor se face in timp, cu toate că de cele mai multe ori, nici investiția inițială în
achiziția unei case verzi nu este cu mult mai mare decât la achiziția unei case convenționale.
În România, trendul acesta al locuințelor verzi este foarte accentuat întrucât piața este
încă la început, în comparație cu Elveția, spre exemplu care are cea mai mare densitate de
locuințe verzi din lume. În paralel cu accentuarea inițiativelor locale privind clădirile verzi,
în cadrul sectorului energetic, ia avânt industria producătoare de energie curată (centrale
eoliene, parcuri solare, chiar hidrocentrale).
O organizație la nivel național care se ocupă de promovarea conceptului . de casă
verde și certificarea caselor verzi este Asociația Romania Green Building Council (ROGBC).
Aceasta încurajează o nouă paradigmă în finanțarea eficieței energetice, prin design și tehnologie
performantă. Mai mult este încurajat modelul arhitecturii verzi ca exemplu al unor businessuri
inteligente (sediile unor companii de renume se află în clădiri verzi). Contextul este dat și de
Avansul economic și limitarea resurselor. Astfel că sectorul construcțiilor este determinat să adopte
tehnologii verzi. Intensificarea colaborării dintre industrii, societatea civilă și instituțiile
guvrnamentale pentru a elimena piedicile și a alinia toate interesele, învederea încurajării
construcțiilor sustenabile;
Vom asista în anii următori la o participare tot mai activă a dezvoltatorilor imobiliari și a
băncilor comerciale în promovarea și încurajarea ”comerțului” de case verzi. În același timp ce
veniturile medii pe economie vor crește, tot mai mulți oameni își vor dori să locuiască în case verzi
pe măsură ce aceștia înțeleg să facă economii pe termen lung și să își asigure sănătatea și confortul.
BIBLIOGRAFIE
1. Aciu, C. (2009). Materiale ecologice în elemente structurale şi nestructurale în

construcţia de locuinţe. Cluj-Napoca: Teză de doctorat, Universitatea Tehnică Cluj-
Napoca, Facultatea de Construcţii.
40
2. Atanasiu, B., & Petran, H. (2012). Implementarea clădirilor cu consum de energie
aproape zero (NZEB) în România. Rezumat. România: Institutul European pentru
Performanţa Energetică a Clădirilor (BPIE).
3. Bhavin, K., Jayeshkumar, P., & Bhavnaben, S. (2013, Februarie). A study on conceptual
aproach to zero energy building in modem era. Global research analysis international,
pp. 69-72.
4. Bojic, M., Yik, F., & Sat, P. (2001). Influence of thermal insulation position in
building envelope on the space cooling of high-rise residential buildings in Hong Kong.
Energy and Buildings, 569-581.
5. Bruma, B., & Dumitrescu, S. (2009). Noţiuni teoretice ale transferului de căldură prin
intermediul radiaţiei termice. Lucrarile celei de a IX-a Conferinte Nationale
Multidisciplinare cu Participare Intemationala-Profesorul Dorin Pavel-Fondatorul
Hidroenergeticii Romanesti Sebes.
6. Bruma, B., & Dumitrescu, S. (2010). Consideraţii teoretice privind apariţia punţilor
termice şi efectul lor asupra elementelor anvelopei clădirii. Lucrarile celei de a X-a
Conferinte Nationale Multidisciplinare cu Participare Intemationala-Profesorul Dorin
Pavel-Fondatorul Hidroenergeticii Romanesti. Sebes.
7. Cobârzan, N. (2007). Dezvoltarea durabilă şi impactul asupra proiectării clădirilor de
locuit (Vol. I). Cluj-Napoca: UT CLUJ.
8. Dumitrescu, S., & Bruma, B. (2009). Materiale compozite utilizate la reabilitarea
rezervoarelor de apă.
9. Lucrarile celei de a IX-a Conferinte Nationale Multidisciplinare cu Participare
Intemationala-Profesorul Dorin Pavel-Fondatorul Hidroenergeticii Romanesti. Sebes.
10. Dumitrescu, S.. & Bruma, B. (2010). Stadiul actual al problemelor în valorificarea
deşeurilor.
11. Insitutul National de Statistica. (2016). Insitutul National de Statistica. Preluat pe 10 ll,
2016. de pe insse: www.insse.ro
12. Ionescu, A. M. (2011). Cercetări privind consumul de energie pentru climatizarea
clădirilor.
13. Kilkis, S. (2007). A New Metric for NetZero Carbon Buildings. ASME 2007 Energy
Sustainability Conference (E82007) July 27-30, 2007 , Long Beach, California, USA
(pp. 219-224). California: Proceedings of the Energy Sustainability Conference 2007.
14. Legea performantei energetice a cladirilor nr. 372/2009), republicata la 23 iulie 2013.
(2013, 07 23). Monitorul Oficial.
41
15. Loes, J., Isolda , S., & Chiel , B. (2006). Energy Saving Potential. European Comision:
PEP: Promotion of European Passive Houses.
16. Mladin, E. C., Georgescu, M., & Dutianu, D. (2011). Eficenta Energiei in Cladiri
Situatia in Romania şi Acquis-ul Comunitar. Universitatea Politehnica Bucureşti, 12.
17. Torcellini, P., Pless, S., & Dem, M. (2006, August 14-18). Zero Energy buildings: A
critical Look at the definition. ACEEE Summer Study, p. California.
18. Mladin, E. C., Georgescu, M., & Dutianu, D. (2011). Eficenta Energiei in Cladiri
Situatia in Romania şi Acquis-ul Comunitar. Universitatea Politehnica Bucureşti, 12.
19. Theodosioua, T., & Papadopoulos, A. (2008). The impact of thermal bridges on the
energy demand of buildings with double brick wall constructions. Energy and Buildings,
20832089.
20. Torcellini, P., Pless, S., & Deru, M. (2006, August 14-18). Zero Energy buildings: A
critical Look at the definition. ACEEE Summer Study, p. California.
21. Wolfgang, F. (2006). 15th Anniversary of the Darmstadt Factor 10 is : reality.
Passivhousc Institute (p. 10). Darmstadt : Passivhouse Institute. Retrieved 01 27, 2017,
from Passive House: http://en.wikipedia.org/wiki/Passive_house
22. Gregory, K., Moghtaderi, B., Sugo, H., & Page, A. (2008). Effect of thermal mass on
the thermal performance of various Australian residential constructions systems. Energy
and Buildings, 459-465.
23. Cristian RADUCANU, Roxanda PATRASCU, ”Evaluarea eficienței energetice”, Ed.
Agir, București, 2006
24. DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor
2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE -
http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza
%20de%20date/Materiale%202013/Legislatie/32012L0027.pdf
25. Sinem Mollaoglu, Citra Chergia, Esin Ergen, Matt Syal, (2016) "Diffusion of green
building guidelines as innovation in developing countries", Construction Innovation,
Vol. 16 Issue: 1, pp.11-29, http://www.emeraldinsight.com/doi/full/10.1108/CI-09-
2014-0045, accesat la data de 10.03.2017
26. Marco Salvi, Juerg Syz, (2011) "What drives “green housing” construction? Evidence
from Switzerland", Journal of Financial Economic Policy, Vol. 3 Issue: 1, pp.86-102,
http://www.emeraldinsight.com/doi/abs/10.1108/17576381111116777, accesat la data
de 11.03.2017
42
27. BUILD -UP The European Portal For Energy Efficiency In Buildings - ”The new
MINERGIE 2020 strategy for energy efficient buildings”,
http://www.buildup.eu/cs/node/43328,
28. Nearly zero energy buildings,
http://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy-efficiency/buildings/nearly-zero-energy-
buildings
29. Heike Erhorn-Kluttig (Fraunhofer Institute for Building Physics) - ”OVERVIEW |
Clean Energy for all Europeans: Focus on Renovation Case Studies” -
http://www.buildup.eu/en/news/overview-clean-energy-all-europeans-focus-renovation-
case-studies-0
30. Maria‐Christina Georgiadou, Theophilus Hacking, (2012) "Strategies and techniques to
future‐proof the energy performance of housing developments", International Journal of
Energy Sector Management, Vol. 6 Issue: 2, pp.160-174,
http://www.emeraldinsight.com/doi/abs/10.1108/17506221211242040, accesat la data
20.03.2017
31. John Morrissey, Niall Dunphy, Rosemarie MacSweeney, (2014) "Energy efficiency in
commercial buildings:capturing added-value of retrofit", Journal of Property Investment
& Finance, Vol. 32 Issue: 4, pp.396-414,
http://www.emeraldinsight.com/doi/abs/10.1108/JPIF-01-2014-0008, accesat la data de
05.04.2017
32. Markus Surmann, Wolfgang Andreas Brunauer, Sven Bienert, (2016) "The energy
efficiency of corporate real estate assets: The role of energy management for corporate
environmental performance", Journal of Corporate Real Estate, Vol. 18 Issue: 2, pp.68-
101, http://dx.doi.org/10.1108/JCRE-12-2015-0045, accesat la data de 08.04.2017
33. REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND
THE COUNCIL Assessment of the progress made by Member States towards the
national energy efficiency targets for 2020 and towards the implementation of the
Energy Efficiency Directive 2012/27/EU as required by Article 24 (3) of Energy
Efficiency Directive 2012/27/EU -
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/1_EEprogress_report.pdf
34. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul energiei, Departamentul pentru
eficienţă energetică, ”Raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor
naţionale de eficienţă energetică”, Aprilie 2015
35. ”Locuinţe & Ipoteci Verzi GHID PENTRU INVESTITORII ȘI DEZVOLTATORII DE
CLĂDIRI REZIDENŢIALE” -
43
http://www.rogbc.org/Downloads/Proiecte/GreenHomes/RoGBC_Ghid_pentru_Investit
orii_si_Dezvoltatorii_de_Cladiri_Rezidentiale.pdf, accesat la data de: 29.04.2017
36. http://www.rogbc.org/ro/proiecte/ipoteca-verde, accesat la data de 28.03.2017
37. http://www.rogbc.org/ro/
38. http://www.conserve-energy-future.com/top-15-green-home-building-techniques-and-
ideas.php, accesat la data de 29.04.2017
39. Baza de date Tempo - www.insse.ro, accesat la data de 31.04.2017
40. Electricity consumption by industry, transport activities and households/services

(GWH) - http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/ten00094, accesat la data
1.05.2017
41. Marius Pirloiu, ”Programul Prima Casă devine «veşnic»” -
http://www.capital.ro/exclusiv-programul-prima-casa-devine-vesnic-183784.html
42. http://afm.ro/casa_verde_plus_intrebari_frecvente_pf.ph
43. http://www.businessmagazin.ro/analize/imobiliare/preturile-imobilelor-vor-creste-
cu-pana-la-10-pana-la-finalul-anului-16253451, accesat la 20.05.2017
44. Clean energy for all - The revised Renewable energy Directive, pag. 1 -
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/technical_memo_renewables.pdf
44

Layth Hazim - Cladiri Verzi Versus Cladiri Traditionale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Layth Hazim - Cladiri Verzi Versus Cladiri Traditionale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Cap. 1. Eficiența energetică, o necesitate în contextul unor resurse tot mai

1.1 Ce reprezintă eficiența energetică?

Cu toate acestea, transformarea acestor resurse în energie implică procese tehnologice cu

De regulă, politicile energetice promovate acționează în același timp asupra cererii și

Reglementările care stau la baza acestor politici se referă la:1

Consumurile de energie se pot clasifica în funcție de mai multe criterii3:

1.2 Considerente generale privind eficiența energetică a clădirilor și clădirile

Eficiența energetică a clădirilor a devenit un domeniu de interes în ultimii ani în România,

Piața elvețiană a construcțiilor este un exemplu determinant în ceea ce privește

În Romania, un ONG ce promovează dezvoltarea durabilă și responsabilitatea față de

1.3 Eficiența energetică în context european

Obiectivul principal al acestui plan de acțiune este controlarea și reducerea cererii de

Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice, adoptată în urma abrogării

În anul 2011, realizând un bilanț al măsurilor abordate și observând că UE era pe cale de

Pe 18 noiembrie 2015 Comisia Europeană a publicat ”Raportul Comisiei către

Strategia privind uniunea energetică a confirmat că până în 2020 se poate atinge

4 DIRECTIVA 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

În Comunicarea privind eficiența economică din 2014, COM(2014), Comisia a

În afară de evaluarea progreselor înregistrate în domeniul creșterii eficienței energetice,

În ceea ce privește consumul de energie electrică per total UE în perioada 2005-2014,

În 2016, Comisia Europeana a adoptat un pachet legislativ denumit ”Energie Curată

2.1 Eficiența energetică la nivelul României – progrese și planuri de

Pe baza directivelor și a planurilor elaborate de Comisia Europeană începând cu anul

Pe data de 18 iulie 2014 Parlamentul României a adoptat Legea 121/2014 privind

Măsurile adoptate de lege se aplică în domeniul energetic pe întreg lanțul de consum:

7 Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul energiei, Departamentul pentru eficienţă energetică,

Urmărind evoluția consumului de energie electrică anuală a României, începând cu anul

Grafic 2.1 - Evoluția consumului de electricitate în industrie (GWh), modificări procentuale

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat și prezente în

Cu toate acestea, defalcând analiza aceasta pe sectoarele economiei, putem observa că

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat și prezente în

În sectorul transporturilor, România prezintă un progres net superior progresului înregistrat

Grafic 2.3 - Evoluția consumului de electricitate în transporturi (GWh), modificări

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat și prezente în

Creșterea consumului de energie înregistrat de către România provine în special de la

Grafic 2.3 - Evoluția consumului de electricitate în transporturi (GWh), modificări

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat și prezente în

Creșterea mare a consumului pe gospodării poate fi parțial cauzată și de creșterea masivă a

2.2 Progresul înregistrat în promovarea producerii energiei electrice din surse

Prin hotărârea de guvern nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a

Prin insitutirea acestei hotărâri de guvern, ANRE urmărește:

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat și prezente în

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat și prezente în

2.3 Activele verzi, ca element esențial în strategiile de dezvoltare durabilă în lume

Ținând cont de trendurile actuale în construcții, precum și de principiile economiei durabile

● percepția asupra riscului;

În general, piața imobiliară consideră investițiile în modernizarea locuințelor spre

În timp ce progresele în domeniul construcțiilor de locuințe și blocuri de locuințe verzi este

În România, prin programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de

Tab. 2.3 – Evoluția numărului de cladiri

Sursa: RAPORT ANUAL privind monitorizarea realizării economiilor de energie pe baza

Graficul 2.5 – Evoluția numărului de apartamente finalizate

Astfel, economia de energie rezultată în clădirile rezidențiale incluse în programul

Tab. 2.4 - Economii de energie

Sursa: RAPORT ANUAL privind monitorizarea realizării economiilor de energie pe baza

Managementul consumului de energie este o oportunitate importantă deopotrivă pentru

Practicile pentru construirea, modernizarea și întreținerea de locuințe vezi sunt diferite, în

ANRE a aprobat normele care incurajeaza instalarea capacitatilor mici de productie a

Prin "Casa Verde", se finanțează panourile solare şi pompele de căldură, cunatumul

● până la 3.000 RON pentru instalarea panourilor solare nepresurizate;

În maxim 60 de zile de la publicarea pe site-ul Agenției Fondului Pentru Mediu a listei cu

Consiliul Român pentru Clădiri Verzi are are ca fundament următoarele