StudiuTehnologii Mediu Romania

1.
TRECERE IN REVISTA A DEMERSULUI CERCETARII INTREPRINSE

DE CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI
Cercetarea efectuata de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) are
ca obiectiv evaluarea nivelului pietei tehnologiilor de mediu din Romania. Analiza este axata
in special pe identificarea categoriilor de tehnologii de mediu existente pe piata romaneasca
si, de asemenea, pe identificarea producatorilor, importatorilor si distribuitorilor de tehnologii
de mediu. Cercetarea a fost efectuata la nivel national, utilizandu-se urmatoarele instrumente
a caror eficienta este recunoscuta, la scala larga, in domeniul cercetarilor de piata:
selectarea, din baza de date a CCIB, a unui esantion de firme potential implicate in
domeniul tehnologiilor de mediu, avand in vedere faptul ca actuala Clasificare a
Activitatilor din Economia Nationala nu include codificari specifice acestor domenii,
activitatile specifice fiind incluse practic in intreg nomenclatorul;
consultarea informatiilor existente in site-urile web ale firmelor identificate in scopul
determinarii mai exacte a produselor si serviciilor detaliate ale companiilor
respective;
transmiterea de chestionare firmelor identificate;
contactarea telefonica a firmelor ale caror produse puteau fi incadrate in categoria
tehnologiilor de mediu in vederea verificarii acuratetei informatiilor culese si a
obtinerii de detalii suplimentare privind produsele fabricate/importate/distribuite;
intocmirea listelor cu firmele ale caror produse se incadreaza in categoria
tehnologiilor de mediu (atasate in anexa la studiul realizat);
consultarea documentatiilor si surselor de referinta alese (vezi capitolul final de
referinte bibliografice), in vederea selectarii informatiilor documentare de interes
pentru o scurta prezentare a tehnologiilor de mediu si pentru analiza pietei acestor
tehnologii in Romania;
prelucrarea informatiilor documentare selectate, a informatiilor culese prin
interviurile telefonice cu firmele si prin chestionarele transmise;
redactarea studiului referitor la sectorul tehnologiilor de mediu in Romania.
Studiul, redactat ca urmare a cercetarii intreprinse, este axat pe analiza tendintelor actuale
si perspectivelor de dezvoltare a sectorului tehnologiilor de mediu din Romania. Studiul
include, de asemenea, informatii privind obiectivele si strategia de dezvoltare durabila a
Romaniei pana in 2030 si strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020.
ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu
2. ANALIZA STRATEGIEI NATIONALE DE DEZVOLTARE DURABILA

PRIVIND TEHNOLOGIILE DE MEDIU
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei stabileste, pe capitole de
problematici, obiectivele tinta si modalitatile de actiune la orizont 2013, 2020, 2030,
conform orientarilor strategice ale UE.
Principalele capitole care prezinta interes, din punctul de vedere al demersului nostru, se
refera la schimbarile climatice si energia curata, transportul durabil, productia si consumul
durabile, conservarea si gestionarea resurelor naturale.
Pentru aceste capitole, vom analiza obiectivele nationale corelate cu obiectivele UE si
principalele directii de actiune pentru atingerea obiectivelor.
2.1. Schimbrile climatice i energia curat

Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbrilor climatice prin limitarea emisiilor de
gaze cu efect de ser, precum i a efectelor negative ale acestora asupra societii i
mediului.
Orizont 2013. Obiectiv naional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt i
mediu i crearea premiselor pentru securitatea energetic a rii pe termen lung conform
cerinelor unei economii moderne de pia, n condiii de siguran i competitivitate;
ndeplinirea obligaiilor asumate n baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a
emisiilor de gaze cu efect de ser; promovarea i aplicarea unor msuri de adaptare la
efectele schimbrilor climatice i respectarea principiilor dezvoltrii durabile.
Principalele direcii strategice n domeniul politicii energetice, importante pentru piata
tehnologiilor de mediu, sunt:
Securitatea energetic
Dezvoltarea durabil: mbuntirea eficienei energetice pe ntregul lan resurseproducie-transport-distribuie-consum final prin optimizarea proceselor de producie i
distribuie i prin reducerea consumului total de energie primar raportat la valoarea
produselor sau serviciilor; creterea ponderii energiei produse pe baza resurselor
regenerabile n consumul total i n producia de electricitate; utilizarea raional i eficient a
resurselor primare neregenerabile i scderea progresiv a ponderii acestora n consumul
final; promovarea producerii de energie electric i termic n centrale de cogenerare de

nalt eficien; valorificarea resurselor secundare de energie; susinerea activitilor de
cercetare-dezvoltare-inovare n sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eficien
energetic i ambiental; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra
mediului i respectarea obligaiilor asumate n privina reducerii emisiilor de gaze cu efect de
ser i a emisiilor de poluani atmosferici;
Competitivitatea: promovarea surselor regenerabile cu ajutorul certificatelor verzi, n
contextul integrrii regionale; pregtirea pieei de certificate albe privind utilizarea eficient a
energiei; participarea la schema comunitar de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de ser.
Prin msuri coerente de cretere a eficienei energetice se va obine o reducere a
consumului de energie final cu 13,5% n perioada 2008-2016 n comparaie cu nivelul
consumului mediu din perioada 2001-2005, n conformitate cu primul Plan Naional de
Aciune n domeniul Eficienei Energetice 2007-2010.
Pe baza unor politici naionale i a unor strategii energetice la nivel regional i local se va
promova modernizarea sistemelor de cogenerare i nclzire urban prin folosirea unor
tehnologii de nalt eficien. Reabilitarea energetic a cel puin 25% din fondul de cldiri
multietajate va asigura obinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor
de dioxid de carbon i creterea suportabilitii facturilor energetice la nivelul
consumatorilor.
Prin ncurajarea selectiv a investiiilor se va asigura punerea n funciune a unor noi
capaciti de producere a energiei electrice bazate pe tehnologii curate, cu impact major
asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser i a emisiilor de poluani i asupra
siguranei de funcionare a sistemului energetic naional.
n ceea ce privete sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ
prezentat de Comisia European la 23 ianuarie 2008, Romnia are obligaia s elaboreze i s
prezinte Comisiei Europene un Plan Naional de Aciune cu precizarea obiectivelor privind
ponderea consumului de energie din surse regenerabile n domeniile transporturilor,
electricitii, nclzirii i rcirii, precum i a msurilor care urmeaz s fie adoptate n vederea
atingerii acestor obiective, pn la 31 martie 2010. n condiiile n care obiectivul-int pe
ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie s provin din
surse regenerabile n anul 2020, noile obiective pentru Romnia n perioada 2012-2020 se vor
conforma intelor asumate n procesul de distribuire a responsabilitilor statelor membre
UE. La nivelul anului 2010, ponderea resurselor regenerabile va reprezenta n Romnia circa
11% din consumul total de resurse primare de energie, urmnd s ajung la 11,2% n 2015.
Aplicarea sistemului certificatelor verzi va spori ponderea energiei electrice produse din
surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electric raportat la cantitatea de
electricitate vndut consumatorilor, avnd n vedere c mecanismul centralizat de
tranzacionare, Piaa Certificatelor Verzi, funcioneaz nc din anul 2005. De asemenea,
legislaia n domeniu prevede c furnizorii sunt obligai s achiziioneze anual un numr de
certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii, convenite n cadrul UE prin
distribuirea responsabilitilor ntre statele membre privind promovarea energiei
regenerabile, i cantitatea de energie electric furnizat anual consumatorilor finali.
Sectoarele vulnerabile la efectele schimbrilor climatice n Romnia i care necesit o
analiz mai detaliat sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de ap, sectorul forestier,
infrastructur-construcii, transport, turism, energie, industrie, sntate.
Orizont 2020. Obiectiv naional: Asigurarea funcionrii eficiente i n condiii de siguran
a sistemului energetic naional, atingerea nivelului mediu actual al UE n privina intensitii i
eficienei energetice; ndeplinirea obligaiilor asumate de Romnia n cadrul pachetului
legislativ Schimbri climatice i energie din surse regenerabile i la nivel internaional n
urma adoptrii unui nou acord global n domeniu; promovarea i aplicarea unor msuri de
adaptare la efectele schimbrilor climatice i respectarea principiilor dezvoltrii durabile.
Emisiile din sectoarele ETS (operatorii economici care fac parte din schema de
comercializare a certificatelor de emisii) vor fi reglementate prin uniformizarea la nivel
european a metodelor de alocare i distribuire a certificatelor. Se prevede ca, pentru anul
2020, numrul total de certificate de emisii de gaze cu efect de ser la nivel european s fie
redus cu 21% fa de numrul acestora n anul 2005.
Romnia va trebui s majoreze cota parte a surselor regenerabile (solar, eolian, hidro,
geotermal, biogaz etc.) n consumul final de energie de la 17,8% n 2005 la 24% n 2020 (fa
de media UE de 8,5% n 2005, cu obiectivul de a ajunge la 20% n 2020). inta avut n vedere
de Romnia este ca, la nivelul anului 2020, ponderea energiei electrice produse din surse
regenerabile s ajung la 38%.
Prin creterea eficienei energetice, consumul de energie primar se va reduce cu 20%, iar
cel de energie final cu 18% comparativ cu media consumului din 2001-2005.
Nivelul de utilizare n transporturi a biocarburanilor i altor carburani regenerabili va
reprezenta minimum 10%, procent calculat pe baza coninutului energetic al tuturor tipurilor
de benzin i motorin folosite, n condiiile respectrii criteriilor de sustenabilitate aferente
acestor produse, cu o int intermediar de 5,75% n 2010.
Va continua procesul de reabilitare energetic a circa 35% din fondul de cldiri multietajate
de locuit, administrative i comerciale.
Vor fi puse n funciune i racordate la sistemul naional noi uniti de producere a energiei
electrice pentru acoperirea cererii prevzute, inclusiv dou noi reactoare nucleare la centrala
de la Cernavod i finalizarea unor proiecte hidroenergetice.
Orizont 2030. Obiectiv naional: Alinierea la performanele medii ale UE privind indicatorii
energetici i de schimbri climatice; ndeplinirea angajamentelor n domeniul reducerii
emisiilor de gaze cu efect de ser n concordan cu acordurile internaionale i comunitare
existente i implementarea unor msuri de adaptare la efectele schimbrilor climatice.
Prin creterea eficienei energetice, consumul de energie primar se va reduce cu 30%, iar
consumul de energie final cu 26% comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005.
Se va generaliza iluminatul cu lmpi eficiente.
Se va extinde utilizarea tehnologiilor curate de producere a energiei electrice i cldurii
bazate pe surse de energie i centrale electrice cu emisii foarte reduse de carbon, prevzute
cu facilitai pentru captarea i stocarea geologic a dioxidului de carbon.
Va continua construirea de centrale i amenajri hidrotehnice care s prelucreze 15-20%
din potenialul hidroenergetic amenajabil dar nc nevalorificat.
n vederea acoperirii necesarului de energie electric pentru dezvoltarea economic i
consum se vor realiza suplimentar 2 uniti nuclearo-electrice.
Se va continua reabilitarea termic a circa 40% din fondul existent de cldiri multietajate
precum i dezvoltarea de proiecte de cldiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse
(15-50 kWh pe metru ptrat i an).
2.2. Transport durabil

Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport s satisfac nevoile
economice, sociale i de mediu ale societii, reducnd, n acelai timp, la minimum
impactul lor nedorit asupra economiei, societii i mediului.
Pentru mbuntirea comportamentului n raport cu mediul, se va diminua progresiv
impactul global al emisiilor poluante din transporturi n vederea ncadrrii n obiectivele
stabilite pentru Romnia privind plafoanele naionale de emisii. Se va realiza o reducere cu
5% pn n 2015 a depirilor actuale ale nivelurilor limit privind calitatea aerului n orae,
urmnd ca proporia s creasc apoi pn la 15% la emisiile unde transportul constituie sursa
principal de poluare.
Orizont 2013. Obiectiv naional: Promovarea unui sistem de transporturi n Romnia care
s faciliteze micarea n siguran, rapid i eficient a persoanelor i mrfurilor la nivel
naional i internaional, n conformitate cu standardele europene.
Pentru minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului se va elabora o
strategie privind protecia mediului n domeniul transporturilor, corelat cu noile politici ale
UE, inclusiv cu reglementrile n domeniul maritim, focalizat pe indicatori privind nivelurile
admisibile, metodele i mijloacele de monitorizare i control pentru emisiile poluante, gazele
cu efect de ser i pentru zgomotele la surs provenite din activitile de transport. Se va
ntreprinde cartografierea emisiilor sonore provocate de transporturi n marile aglomeraii
urbane i pe reelele de transport cu trafic intens n vederea stabilirii modalitilor optime de
protejare a populaiei i a mediului. Pe baza analizei celor mai bune practici din celelalte ri
ale UE, se vor elabora reglementri privind taxele de utilizare a infrastructurilor i mijloacelor
de transport i se vor promova msuri stimulative, prin instrumente financiare i/sau fiscale
(reducerea sau scutirea de accize, subvenii pentru cercetare-dezvoltare) pentru utilizarea
mai larg a biocarburanilor i a combustibililor alternativi n activitatea de transporturi.
2.3. Producie i consum durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum i producie sustenabile.
Orizont 2013. Obiectiv naional: Gestionarea eco-eficient a consumului de resurse i
valorificarea maximal a acestora prin promovarea unui model de consum i producie care
s permit o cretere economic sustenabil pe termen lung i apropierea treptat de nivelul
mediu de performan al rilor UE.
Pentru perioada 2008-2013, se va stimula dezvoltarea unor categorii de servicii care pot
avea un impact pozitiv major asupra creterii productivitii resurselor i a eco-eficienei, cu
efect de multiplicare n alte sectoare economice: cercetarea tehnologic n scopul reducerii
consumurilor materiale i energetice pentru produse i procese; expertiza i consultana
pentru utilizarea eco-eficient a fondurilor disponibile pentru investiiile destinate
modernizrii infrastructurilor i proceselor de producie; activiti ce promoveaz creterea
eficienei achiziiilor, inclusiv a achiziiilor publice pe criterii ecologice, i valorificarea optim

a bunurilor i serviciilor produse n Romnia pe niele de pia cele mai favorabile.
n perioada 2008-2013 i n continuare, politicile n domeniul dezvoltrii industriale vor
urmri att direciile strategice i obiectivele generale ale economiei Romneti ct i
elementele fundamentale ale evoluiilor din cadrul UE, n conformitate cu preceptele
dezvoltrii durabile. Printre factorii principali care vor influena evoluia diferitelor sectoare
industriale pe termen mediu se numara:
Meninerea i dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, menit s sporeasc fluxul
investiional, s stimuleze modernizarea tehnologic i nnoirea permanent a proceselor i
produselor;
Considerarea impactului produselor asupra mediului pe parcursul ntregului ciclu de via
al acestora (de la proiectare, fabricare, asamblare, marketing, distribuie, vnzare i folosire
pn la reciclare i eliminare);
Susinerea activitilor de cercetare, dezvoltare i inovare n strns legtur cu
necesitile reale ale industriei i cu cerinele pieei pentru a obine avantaje competitive i a
reduce decalajele tehnologice i de productivitate fa de rile mai avansate din UE;
Promovarea tehnologiilor digitale n toate etapele, de la proiectare la producie i
marketing, inclusiv n gestionarea ntreprinderilor;
ncurajarea investiiilor directe ca surs de capital, know-how, tehnologie i abiliti de
management.
Estimrile preliminare conduc la concluzia c, prin aplicarea unor instrumente adecvate de
politic economic, n perioada 2008-2030 productivitatea resurselor materiale i energetice
consumate poate crete cu o rat medie anual de 3-4% prin:
Ajustarea macrostructurii economiei (creterea ponderii serviciilor de la 48,8% n 2005 la
circa 55% n 2013, 60% n 2020 i 70% n 2030) precum i a structurilor intrasectoriale
(reducerea ponderii subsectoarelor energo i material intensive n industrie);
Reducerea cu minimum 1,2-1,5% pe an a consumurilor specifice de materiale i energie
i a pierderilor n industria prelucrtoare, n sectoarele energetic i rezidenial, transporturi i
construcii ca urmare a creterii semnificative a investiiilor destinate modernizrilor
tehnologice i a infrastructurilor precum i a calitii managementului energetic i tehnologic;
Creterea cu 2-3% pe an a ponderii produselor cu valoare adugat mare, bazate pe
tehnologii medii i nalte, precum i a serviciilor, n structura exportului;
Ameliorarea semnificativ a performanelor tehnicoeconomice i a calitii produselor i

serviciilor n scopul creterii gradului de valorificare i, implicit, a valorii adugate, raportat la
aceeai valoare a resurselor consumate;
mbuntirea managementului comercial, a procedurilor de achiziie a materiilor prime
(n special a celor energetice), materialelor, componentelor i serviciilor, precum i
valorificarea produselor i serviciilor pe niele de pia cele mai favorabile, n corelare cu
evoluia preurilor pe pieele internaionale.
Prin realizarea acestor obiective, care sunt pe deplin fezabile, se estimeaz c peste 60%
din creterea economic se poate realiza fr consumuri suplimentare de resurse materiale i
energetice.
Creterea productivitii resurselor consumate va conduce, n acelai timp, la reducerea
ritmului de epuizare a rezervelor la principalele categorii de materii prime i va contribui la
reducerea costurilor, ameliorarea competitivitii i la asigurarea sustenabilitii creterii
economice.
Promovarea modelului de producie i consum durabile concomitent cu protejarea
ecosistemelor i decuplarea creterii economice de degradarea mediului vor asigura
sustenabilitatea produciei alimentare, reducerea i eliminarea dezechilibrelor de pe piaa
agricol generate de modul de utilizare a resurselor naturale i vor duce la o mai bun
valorificare a avantajelor comparative de care dispune agricultura romneasc. n acest scop,
se va aplica o politic raional coerent pentru dezvoltarea sustenabil a agriculturii, a
sectoarelor de procesare a materiilor prime agricole i ncurajarea creterii cantitative i
calitative a produciei de alimente i a consumului alimentar n condiii de sustenabilitate.
Implementarea msurilor cuprinse n planul de aciune ETAP, privind introducerea
tehnologiilor ecologice i stimularea eco-inovaiei prin aplicarea foii de parcurs naionale, va
accelera sporirea cererii i produciei de echipamente i procedee destinate acestui scop n
toate ntreprinderile i sectoarele economice. Prin corelarea obiectivelor-int ale
programelor operaionale sectoriale, n special Strategia Naional n domeniul cercetrii
tiinifice i dezvoltrii tehnologice, cu cele de dezvoltare regional se va stimula diseminarea
inovrilor cu efecte sociale i ecologice i a tehnologiilor orientate spre mbuntirea
condiiilor de mediu, utilizarea raional a resurselor naturale neregenerabile i folosirea
sustenabil a resurselor regenerabile.
Activitile de cercetare-dezvoltare-inovare i de promovare a tehnologiilor eco-eficiente
se vor orienta prioritar spre sectoarele i domeniile unde aplicarea acestora poate crea efecte
semnificative de progres ecologic i de competitivitate (produse alimentare organice,
tehnologia apei, eficiena energetic, transportul urban, industriile cu impact major asupra
mediului, construciile, colectarea selectiv, reciclarea i neutralizarea deeurilor,

biocombustibilii etc.).
Se va introduce treptat sistemul de achiziii publice ecologice n vederea apropierii, pn
n 2013, de obiectivul stabilit al UE de a se situa n 2010 la nivelul mediu atins n 2006 de
statele membre cele mai performante. n acest scop se vor ntreprinde msuri concrete
pentru:
Dezvoltarea unei piee a produselor i serviciilor ecologice care s conduc la
mbuntirea performanelor de mediu i a tehnologiilor folosite;
Modernizarea sistemelor utilizate de autoritile i instituiile publice pentru
achiziionarea de produse, servicii i lucrri care s includ, atunci cnd este posibil, criterii
ecologice n documentaia de atribuire;
Considerarea posibilitii de a elabora, mpreun cu patronatele, reguli i obiective
convenite voluntar pentru introducerea criteriilor ecologice n achiziiile operatorilor
economici din sectorul privat;
Accelerarea procesului de ncurajare a participrii voluntare a organizaiilor i
operatorilor economici la sistemul comunitar de eco-management i audit (EMAS).
Se va extinde treptat, conform deciziilor UE, etichetarea produselor n funcie de
performanele lor ecologice i se vor realiza campanii coerente de informare a
consumatorilor, cu participarea societilor comerciale de desfacere cu amnuntul, a
organismelor de reglementare a pieei i a organizaiilor societii civile, pentru promovarea
produselor i serviciilor eco-eficiente, inclusiv a celor rezultate din agricultura ecologic.
2.4. Conservarea i gestionarea resurselor naturale

Obiectiv general SDD/UE: mbuntirea gestionrii resurselor naturale i evitarea
exploatrii lor excesive, recunoaterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.
Orizont 2013. Obiectiv naional: Reducerea decalajului existent fa de alte state membre
ale UE cu privire la infrastructura de mediu, att din punct de vedere cantitativ ct i calitativ,
prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente n domeniu, conforme conceptului de
dezvoltare durabila i cu respectarea principiului poluatorul pltete.
Pe ansamblu, strategiile i programele naionale referitoare la mediu corespund
orientrilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE rennoite (2006) i vizeaz realizarea
urmtoarelor obiective specifice:
(a) mbuntirea calitii i accesului la infrastructura de ap i ap uzat prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor urbane pn n 2015 i
stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de ap/ap uzat.
Pn n anul 2013 se va aplica Programul (aprobat n 2005) de eliminare treptat a
evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane periculoase n mediul acvatic pentru
prevenirea polurii resurselor de ape interioare de suprafa, costiere, marine i subterane i
limitarea periclitrii ecosistemelor acvatice (Directiva 2006/11/EC). Se va asigura
implementarea Directivei (1991/676/EC) privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai
din surse agricole, transpus n legislaia romneasc nc din anul 2000.
(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor prin mbuntirea
gestionrii deeurilor i reducerea numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de
judee pn n 2015.
Romnia a obinut perioade de tranziie n vederea conformrii cu Directivele UE pentru
depozitele de deeuri municipale pn n 2017; depozitarea temporar de deeuri
periculoase pn n 2009; depozitarea de deeuri industriale nepericuloase pn n 2013. Un
numr de 177 depozite vor trebui s-i nceteze activitatea i se va asigura reducerea treptat
a cantitilor depuse n cele 101 depozite municipale neconforme. Pn n anul 2013 se va
reduce pn la 2,4 milioane tone cantitatea anual a deeurilor biodegradabile depozitate,
reprezentnd 50% din totalul produs n 1995, i se vor implementa msuri pentru reducerea
considerabil a depozitrii deeurilor de ambalaje.
Aciunea n acest domeniu se va concentra pe punerea n aplicare a proiectelor integrate
de gestionare a deeurilor la nivel naional i regional prin orientarea ierarhic a investiiilor
conform prioritilor stabilite: prevenire, colectare selectiv, reciclare, valorificare, tratare i
eliminare. Programele de management integrat se vor extinde progresiv i n mediul rural
prin instituirea unor servicii de colectare, i prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate.
Pn n anul 2013 se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deeurile de
ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hrtie sau
carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticl, 50% pentru metale i 15% pentru
lemn. Se prevd msuri speciale, cu termene de execuie ntre sfritul anului 2008 i 2013
pentru recuperarea deeurilor de echipamente electrice i electronice precum i pentru
nchiderea unor instalaii de incinerare neconforme pentru deeurile medicale.
(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului i diminuarea schimbrilor climatice
cauzate de sistemele de nclzire urban n cele mai poluate localiti pn n 2015.
Romnia a obinut perioade de tranziie pn n anul 2013, respectiv 2017, pentru
respectarea valorilor limit de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi) n vederea
10
conformrii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalaii mari de

ardere.
Aciunile programate prevd utilizarea raional a surselor de energie neregenerabile i,
acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai puin poluante n sistemele de
nclzire urban. Se are n vedere corelarea acestor msuri cu programul de gestionare a apei,
ntruct infrastructura precar a reelelor de nclzire municipal cauzeaz pierderi nsemnate
n reelele de distribuie a apei.
Pentru reabilitarea sistemelor urbane de nclzire n zonele critice, principalele inte
urmrite la nivelul anului 2015 se refer la implementarea celor mai bune tehnici disponibile
pentru reducerea emisiilor. Se prevede reabilitarea sistemelor de nclzire central n 8
municipaliti, avnd ca rezultat o mbuntire substanial a calitii aerului, i elaborarea
studiilor de opiune pentru alte 15 localiti, completat cu reabilitarea depozitelor
neconforme de zgur i cenu precum i a reelelor de distribuie a apei calde i cldurii.
11
3. EVALUAREA CATEGORIILOR DE TEHNOLOGII DE MEDIU

Deoarece preul petrolului continu s urce i un nivel tot mai mare de dioxid de carbon
continu s aib efect asupra climei terestre i a ecosistemelor, adoptarea tehnologiilor de
mediu devine indispensabil pentru dezvoltarea mai durabil a economiilor noastre.
Tehnologiile de mediu ofer soluii pentru reducerea aportului de materiale, reducerea
consumului de energie i a emisiilor, recuperarea produselor secundare valoroase i
minimizarea problemelor de eliminare a deeurilor. Acestea cresc eficiena ecologic sau, cu
alte cuvinte, fac mai mult cu mai puin, sprijin aplicarea sistemelor de gestionare a
mediului i ecologizeaz procesele de producie.
Exist oportuniti mari n Europa de a eficientiza utilizarea celor mai noi tehnologii n
domeniul energiei, transportului i al utilizrii materialelor. Companiile europene sunt
puternice mai ales n producia de energie regenerabil i n gestionarea i reciclarea
deeurilor, n aceste sectoare avnd o cot de pia global de 40% i respectiv 50%.
Tehnologiile de mediu sunt utilizate i pentru colectarea de informaii despre mediu monitorizare i culegere de date pentru identificarea prezenei poluanilor, modificri n
privina suprafeei terestre, sau pentru depistarea efectelor asupra sntii omului prin
biomonitorizare.
Tehnologiile de mediu au capacitatea ca, n urmtorul deceniu, s contribuie la reducerea
cu 25-80% a emisiilor de gaze cu efect de ser, la diminuarea stratului de ozon cu 50% i la
acidifiere i eutrofizare cu pn la 50%. Pentru industria apei, provocarea este dat de
dezvoltarea unor tehnologii noi i rentabile care s in seama de factorii externi de mediu i
de aspectele energetice. Dezvoltrile tehnologice semnificative i extinderea pieei sunt i
acestea preconizate pentru soluii de producere a energiei din deeuri la scar mic i
dezvoltarea de sisteme de producere a energiei din deeuri din biomas la scar mic.
Pentru a ajunge la capacitatea tehnologiilor de mediu, trebuie generat o mai bun
acceptare a pieei. Lipsa sensibilizrii cu privire la costurile reale de obinere, utilizare i
eliminare a materialelor i a energiei reprezint nc un obstacol semnificativ n calea
implementrii extinse a multor inovaii ecologice.
Clienii i investitorii trebuie s cunoasc cu mai mult precizie performana i beneficiile
ecologice ale diferitelor tehnologii astfel nct s poat achiziiona i finana cu ncredere
produsele care sunt deseori noi pe pia. Pentru a veni n sprijin, factorii decizionali din Europa
discut n prezent cum s realizeze astfel de verificri ale acestor tehnologii.
Agentia Europeana de Mediu
12
In cadrul cercetarii intreprinse pentru evaluarea pietei tehnologiilor de mediu din Romania
ne-am axat asupra urmatoarelor categoriile de tehnologii de mediu:
1. tehnologii de control al poluarii (tratarea si potabilizarea apei, epurarea apelor uzate,
decontaminare solului etc.);
2. tehnologii de procese curate (procese de fabricatie noi care sunt mai putin poluante
si/sau utilizeaza mai eficient resursele);
3. managementul deseurilor (servicii de colectare, transport, depozitare, valorificare,
reciclare sau distrugere de deseuri, tehnologii de recuperare substante utile din deseuri,
utilaje folosite in activitatea de gestionare a deseurilor etc.);
4. monitorizarea neinvaziva a mediului si instrumente de monitorizare;
5. tehnologii de obtinere de energie verde (energie electrica si termica din surse
regenerabile);
6. controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor;
7. materiale si tehnologii de constructie ecologice (sisteme ecologice de constructii si
izolatii, casa pasiva, cladiri verzi etc.)
In demersul nostru, am analizat atat situatia actuala, realizarile din fiecare domeniu, dar si
problemele care apar in implementarea fiecarei categorii de tehnologii de mediu, eventualele
tendinte previzibile, cat si reprezentarea si structura categorii de tehnologie.
3.1. Tehnologii de control al poluarii

Romnia va trebui ca, pana in aceasta toamna, s-i rezolve problemele de mediu legate
de poluarea aerului, riscnd altminteri s dea socoteal n faa Curii Europene de Justiie.
Oficialii europeni au transmis n acest sens o avertizare autoritilor de la Bucureti, care au
implementat doar parial regulile europene privind calitatea aerului. Este vorba in special de
excesul de emisii de particule de dimensiuni reduse aflate in suspensie (PM10). n Romnia,
din anul 2005 i pn n prezent nu s-au nregistrat niciodat concentraii ale prafului care s
respecte limita admis, este concluzia ocant a statisticilor furnizate recent de Agenia
Naional de Protecie a Mediului (ANPM).
In decursul cercetarii intreprinse, am identificat tehnologii de purificare a aerului (ex.
tehnologiile dezvoltate de firma Pancuantic, bazate pe generatoare electrohidrodinamice
EHD. Una dintre aceste tehnologii Fumul produs de procedeele tehnologice se descompune
intr-un mediu de plasma rece - a obtinut medalie de aur la Salonul International de Inventii Geneva 2010). Cu toate acestea, din discutiile purtate cu inventatorul acestei tehnologii, in
13
Romania nu exista interes pentru utilizarea acesteia. Firma Pancuantic implementeaza

tehnologiile de depoluare a mediului (aer, apa, fum) in Europa si SUA.
Majoritatea firmelor incluse in ancheta, care furnizeaza tehnologii apartinand acestei
categorii, se incadreaza in subcategoriile de tratare/potabilizare a apei, epurarea apelor uzate
manajere si industriale. Decontaminarea solului (in special in cazul contaminarii cu produse
petroliere) si purificarea aerului sunt mult mai putin reprezentate.
3.2. Tehnologii de proces curate

Domeniul este caracterizat de o mare eterogenitate a tehnologiilor din punctul de vedere
al domeniului de aplicare. In toate sectoarele economiei este necesara retehnologizarea, prin
inlocuirea echipamentelor si instalatiilor vechi in baza principiului BAT (Best Available
Techniques).
Piata tehnologiilor de proces curate este una in dezvoltare, datorita legislatiei care obliga
firmele poluatoare sau mari consumatoare de resurse sa se retehnologizeze. Exista si in
Romania firme care au inteles ca dezvoltarea durabila a companiei, chiar daca necesita
investitii mai mari, poate asigura rezistenta firmei intr-un mediu din ce in ce mai concurential.
Criza economica mondiala a adus in acest domeniu si beneficii, intrucat a dus la o mai buna
constientizare a faptului ca imbunatatirea procesului de productie in vederea reducerii
consumului de resurse, a reducerii cantitatii de deseuri rezultate in urma procesului de
fabricatie duc in final la amortizarea substantiala a costurilor.
In Romania, toate institutele de cercetare dezvolta solutii si tehnologii de proces curate,
beneficiind si de facilitatile oferite prin participarea in diferite consortii in scopul atragerii de
fonduri europene nerambursabile. In cadrul cercetarii intreprinse am identificat si firme cu
capital privat care au activitate de cercetare dezvoltare inovare si care au dezvoltat
propriile tehnologii de proces curate, unele dintre ele fiind si brevetate.
3.3. Managementul deseurilor

Managementul deseurilor se refera la colectarea, transportarea, procesarea, reciclarea si
distrugerea deseurilor.
Uniunea Europeana are principii ferme pe care se bazeaza diferitele niveluri ale sistemelor
de management al deseurilor:
14
Principiul prevenirii producerea deseurilor trebuie minimizata si evitata pe cat

posibil;
Principiul responsabilitatii producerii si al platii poluarii cei care produc deseurile
sau contamineaza mediul inconjurator trebuie sa plateasca costul propriilor actiuni;
Principiul precautiei trebuie anticipate problemele potentiale;
Principiul proximitatii deseurile trebuie depozitate cat se poate de aproape de
locul in care au fost produse.
In perioada actuala redevine tot mai imperativa necesitatea celor 3R: Recuperare,
Revalorificare, Reciclare.
Pe 31 martie 2010, Romnia anuna c depune eforturi pentru a gzdui la Bucureti
viitoarea agenie european care va avea ca obiect activitatea
de reciclare a deeurilor. n ultimii zece ani, Comisia European
a luat o serie de msuri pentru ntrirea implementrii
legislaiei europene de mediu i exploreaz noi iniiative pentru
anii ce vin. Ca parte a acestora, CE urmrete n primul rnd ca
viitoarea agenie s sprijine implementarea legislaiei UE a
deeurilor. (Green Report)
Romnia ocup ultimul loc n Europa n privina reciclrii deeurilor i nu sta bine nici la
colectarea selectiv, conform dlui Mircea Cotoman, secretar de stat n Ministerul Mediului i
Pdurilor. Procentajul de deeuri reciclate este de sub 1%. Problema nu rezida in legislatie, ci
in implementarea acesteia. Totodat, termenul de transpunere a Directivei europene privind
reciclarea de nalt calitate a deeurilor n legislaia romneasc este 12 decembrie 2010.
Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si in
angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea Europeana.
Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze, in 2013, 55% din deseurile de
ambalaje generate.
Dupa modelul european, a fost adoptat si in Romania sistemul "Punctul Verde" (DER
GRNE PUNKT), a carui marca prezenta pe un ambalaj certifica faptul ca producatorul a platit
o taxa, pentru acel tip de ambalaj, unei organizatii nationale de recuperare a ambalajelor, in
concordanta cu Directiva Europeana privind deseurile de ambalaje.
In Romania, organizatia care implementeaza sistemul "Punctul Verde" la nivel national este
ECO ROM AMBALAJE S.A. Organizatia a fost infiintata prin asocierea mai multor companii
mari, precum Coca-Cola, Brau-Union, Tetra Pak sau Unilever, care pun in circulatie mii de
15
tone de ambalaje in fiecare an. Prin sistemul "Punctul Verde", agentii economici pot
transfera, prin contract, responsabilitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje
catre organizatia Eco-Rom Ambalaje SA, care, la randul sau, incheie parteneriate cu autoritati
locale, firme private sau municipale de salubritate si cu companii care, ulterior, valorifica sau
recicleaza ambalajele colectate si sortate.
Ca tara membra a Uniunii Europene, Romania are obligaia asumat de a colecta i recicla,
anual, 80 000 de tone deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE). Colectarea si
gestionarea deseurilor electrice si electronice (DEEE) a fost regementata la nivelul Uniunii
Europene prin Directiva 96/2002 a Comisiei Europene, fiind transpusa in Romania prin
Hotarare de Guvern (HG 448/2005).
Aciunile de colectare organizat au fost iniiate n anul 2007 prin Campania naional de
colectare a deeurilor de echipamente electrice i electronice cunoscut i sub numele de
Marea debarasare, iniiat de Ministerul Mediului. Tot in 2007 a fost introdus si timbrul
verde, reprezentand contributia consumatorilor la costurile implicate de colectarea si
reciclarea DEEE. Timbrul verde este partea din pretul echipamentului electric sau electronic
destinata acoperirii costurilor procesului de colectare si reciclare a DEEE.
Ca si in cazul deseurilor din ambalaje, unde exista o organizatie care preia de la membrii sai
responsabilitatea privind colectarea, reciclarea si valorificarea deseurilor, si in cazul DEEE
exista o astfel de organizatie: Eco Tic.
In Romania exista doua depozite pentru deseurile nucleare. Un depozit se gaseste in cadrul
centralei nucleare de la Cernavoda. Cel de-al doilea se afla in localitatea miniera Baita, din
judetul Bihor. Aici se depoziteaza deseuri provenite din materiale nucleare slabe si medii
degajate de activitatea de cercetare si de industria farmaceutica.
Pana in 2014 va fi amenajat un nou depozit de deseuri nucleare, lnga localitatea
constanteana Anghel Saligny. Depozitul va prelua deseurile mediu si slab radioactive
provenite de la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda. Lucrarile vor costa peste 250 de
milioane de dolari.
Romania intentioneaza sa mai construiasca, pana in 2050, un depozit nuclear geologic,
care ar urma sa fie plasat la cateva sute de metri adancime, in straturile de granit, sare sau
argila. Acest depozit ar urma sa asigure stocarea deseurilor nucleare pentru cel putin 100 de
ani.
16
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

- depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a
apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);
- depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,
conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;
- depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator:
nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii
incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si
cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului
produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu
sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe
depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de
avertizare.
- terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu
mai pot fi utilizate in scopuri agricole;
- colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe
depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie,
sticla, metale, materiale plastice);
- multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind
amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este
dificila.
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea
unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea
acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati
de prezenta deseurilor.
3.4. Monitorizarea neinvaziva a mediului

Activitatea de monitorizare a mediului este efectuata in special de catre institutele de
cercetare si de firmele specializate in consultanta pe probleme de mediu sau in ingineria
mediului. Nu sunt disponibile decat putine informatii privitoare la instrumentele noi,
neinvazive de monitorizare a mediului.
17
3.5. Tehnologii de obtinere de energie verde

In contextul in care in Romania s-a angajat ca pana in 2020 sa depaseasca tinta impusa de
Directiva Europeana cunoscuta ca Directiva 20/20/20 si sa ajunga la o pondere de 24% a
energiei produse din surse regenerabile in totalul consumului, pana in prezent aceste surse
erau aproape exclusiv hidrologice. Daca in 2005 hidrocentralele si biomasa folosita in mediul
rural produceau energie nepoluanta intr-un procent de 17% din consum, pana anul acesta nu
s-au instalat decat capacitati mici de energie din surse regenerabile. Astfel, capacitatile au
fost de 14 MW eolieni, 70 MW in microhidrocentrale si 8 MW din biomasa, in timp ce, in
domeniul fotovoltaic, nu exista nici o centrala care sa livreze energie in sistemul national.
Fig. 3.1. Structura de productie a sistemului energetic national
pe tipuri de resurse
NUCLEAR
14.50%
SOLID
35.50%
HIDRO
44.60%
LICHID
GAZOS 0.50%
4.90%
Sursa: ANRE - Raport privind rezultatele monitorizarii pietei de energie electrica in luna mai 2010
Insa, incepand cu anul 2008, au aparut investitori interesati de realizarea de parcuri

eoliene, in special in zona Dobrogei. Interesul crescut al investitorilor se datoreaza in special
potentialului eolian al Romaniei, estimat la 14.000 MW, cel mai mare din sud-estul Europei,
dar si legislatiei romanesti care ofera stimulente producatorilor de energie si preluarea cu
prioritate a electricitatii in retea. Insa exista si probleme in ceea ce priveste producerea de
energie eoliana. Actuala infrastructura a sistemului energetic romanesc nu poate prelua decat
cel mult 4.000 MW, adica mai putin de 30% din potentialul de productie, iar pentru
18
dezvoltarea unui parc eolian este necesara obtinerea a 47 de avize. Sistemul energetic
romnesc poate prelua 3.000-4.000 MW eolieni, cu posibilitatea extinderii la 6.000 MW n
cinci ani, afirma Adrian Bicui, directorul general al Transelectrica.
Potentialul national al resurselor regenerabile
Resursa
Potential anual
Aplicatie
Energie eoliana
23 TWh
Energie electrica
1,2 TWh
Energie electrica
Energie solara
60 PJ
Energie termica
Energie hidro, din care:
36 TWh
Energie electrica
sub 10 MW
3,6 TWh
Biomasa si biogaz
318 PJ
Energie termica
Energie geotermala
7 PJ
Energie termica
Sursa: Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007 - 2020
Cu toate acestea, in luna iunie 2010, cel mai mare parc eolian de uscat din Europa a a fost
conectat la reteaua nationala de energie electrica. Compania energetica ceha CEZ
construieste in Dobrogea, la Fantanele-Cogealac, un parc eolian cu 240 de turbine care va
produce, atunci cand va fi finalizat, 600 MWh. CEZ a asigurat finanarea proiectului, asistena
n construcie i echipamentul fiind furnizate de EnergoBit, Viarom, GE Wind Energy, Areva i
Emon. Investiiile totale vor reprezenta 1,1 miliarde de euro, cea mai mare investiie strin
direct n Romnia.
In afara grupului CEZ, tot in zona Dobrogei, exista planuri de dezvoltare si a altor parcuri
eoliene. Astfel, Iberdrola Renovables (Spania) a inceput constructia unui prim proiect de 80
MW, care va fi functional in ianurie 2011. Pe langa acesta, Iberdrola are in plan sa dezvolte 50
de parcuri in 7 ani, in perioada 2011 2017, cu o capacitate construita de cca 1.600 MW si o
investie de peste 2 miliarde de euro.
i italienii de la Enel construiesc deja astfel de ferme de 200 MW, pentru care vor aloca
circa 350 de milioane de euro.
Energias de Portugal are n dezvoltare dou proiecte eoliene n Dobrogea de circa 230 MW
cu investiii de 300 de milioane de euro.
19
Cei mai mari investitori in producerea de energie eoliana din Romania

Compania
Capacitate
Investitie
Iberdrola
1.600 MW
2 mld. Euro
CEZ
600 MW
1,1 mld. Euro
Energias de Portugal
230 MW
300 mil. Euro
Enel
200 MW
350 mil. Euro
Petrom
45 MW
100 mil. Euro
Sursa: Strategia energetica a Romaniei
Verbund estimeaza c va ncepe, n luna iunie a anului viitor, la Casimcea, judeul Tulcea,
construcia primului parc eolian din Romnia al companiei austriece, care ar urma s intre n
exploatare n ianuarie 2012. Parcul, care va avea o capacitate instalat de circa 200 MW, ar
urma s produc anual 608 GWh de electricitate. Compania este controlat n proporie de
51% de statul austriac.
OMV Petrom, cea mai mare companie romaneasca, a anuntat achizitia unui proiect de
generare de energie din surse eoliene in Dobrogea, intrand astfel si el in cursa cu marii
producatori europeni de energie pe piata energiei eoliene. Firma achizitionata de Petrom,
Wind Power Park detine in Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene
pentru care au fost obtinute toate autorizatiile, cu o capacitate proiectata de circa 45 MW.
Petrom va construi si opera centrala electrica eoliana, care este estimata sa intre in productie
la jumatatea anului 2011, investitiile fiind estimate la 100 mil. euro.
Nu numai in zona Dobrogei exista interes pentru investitii in domeniul energiei eoliene. Un
grup de oameni de afaceri germani va investi 60 de milioane de euro n construirea unui parc
eolian lng Orova. Acolo vor funciona 32 de centrale eoliene, cu o capacitate total de 50
de MW.
20
Fig. 3.2. Harta resurselor regenerabile disponibile pe regiuni
Sursa: Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020

Legenda:
I. Delta Dunrii (energie solar);
II. Dobrogea (energie solar i eolian);
III. Moldova (cmpie si podi - microhidro, energie eolian i biomas);
IV. Munii Carpai(IV1 Carpaii de Est; IV2 Carpaii de Sud; IV3 Carpaii de Vest (
biomas, microhidro);
V. Podiul Transilvaniei (microhidro);
VI. Cmpia de Vest (energie geotermal);
VII. Subcarpaii (VII1 Subcarpaii Getici; VII2 Subcarpaii de Curbur; VII3
Subcarpaii Moldovei: biomas, microhidro);
VIII. Cmpia de Sud (biomas, energie geotermal i solar).
Prin urmare, in sectorul producerii de energie eoliana, interesul investitorilor este din ce in
ce mai mare. Rod Christie, presedintele pentru Europa Centrala si de Est, Rusia si CSI al GE
Energy arata avantajele Romaniei: Romania are toate componentele pentru a fi un loc ideal
21
pentru investitori: ofera un mediu competitiv, e pozitionata strategic, se afla in dezvoltare, iar
legislatia este extrem de atractiva.
Dup boomul din sectorul eolienelor, care a lsat ntr-un con de umbr celelalte surse
regenerabile, experii se ateapt ca i alte sectoare s nregistreze creteri. n primul rnd,
resursa solar, care, chiar dac nu este suficient pentru a produce electricitate la scar
industrial, poate oferi soluii extrem de atractive pentru asigurarea cldurii i a apei calde.
Iar cele ase certificate verzi acordate prin lege investitorilor din acest domeniu pot fi un
impuls consistent. Totodat, biogazul are un potenial deosebit pentru Romnia, n corelare
cu dezvoltarea agriculturii, la fel i utilizarea biomasei.
Cresterea investitiilor in domeniul producerii de energie verde duce la aparitia
producatorilor de echipamente in domeniu. Compania elveian Windex intenioneaz s
construiasc o fabric de turbine i palete eoliene n judeul Constana, investiie care se va
ridica la 25 de milioane de euro. Aceasta va fi prima fabric de turbine eoliene din Romnia.
Centralele vor avea o capacitate cuprins ntre 225 kW i 2,5 MW. Potrivit estimarilor, fabrica
va fi funcional in 2011.
La Satu Mare, Renovatio Group (Cipru) a inaugurat, la 2 iunie 2010, prima fabric de
panouri fotovoltaice din Romania, care, potrivit companiei, va fi cea mai mare instalaie
complet automatizat din estul Europei. Investiia, realizat prin firma romneasc Renovatio
Solar, se ridic la 10 milioane euro, iar capacitatea total anual de producie de 250.000 de
panouri pe an. Deocamdat, producia este destinat exportului, ns compania mizeaz pe
expansiunea energiei solare n Romnia n urmtorii ani.
In ceea ce priveste problema majora care apare din cauza infrastructurii invechite de
transport al energiei electrice, Ministerul Economiei, care controleaza transportatorul de
energie Transelectrica, a decis sa ia masuri de modernizare. Astfel, Transelectrica a obtinut un
imprumut de 65 de milioane euro de la Banca Europeana pentru Investii (BEI) in vederea
finantarii unui proiect de modernizare a retelelor in valoare totale de 156 de milioane euro.
Investiia Transelectrica este compus din opt subproiecte, din care apte vizeaz
modernizarea unor staii electrice de transformare, potrivit BEI. Transelectrica a bugetat
pentru acest an investiii de 485 milioane lei (114,3 milioane euro), din care 101 milioane lei
vor proveni din taxe de racordare la reeaua de transport pltite de companii.
22
3.6. Controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor

Poluarea fonica este un fenomen tot mai des intalnit, insa nu exista interes in reducerea
intensitatii acesteia. Activitatea din domeniu se limiteaza la monitorizarea nivelului de
zgomot si al vibratiilor si la realizarea de harti de zgomot.
3.7. Materiale si tehnologii de constructie ecologice (case pasive, cladiri verzi)

ncepnd cu data de 1 iulie 2010, Programul privind instalarea sistemelor de nclzire care
utilizeaz energie regenerabil, inclusiv nlocuirea sau completarea sistemelor clasice de
nclzire, denumit popular Programul Casa verde a devenit operaional. Scopul programului
este mbuntirea calitii aerului, apei i solului prin reducerea gradului de poluare cauzat
de arderea lemnului i a combustibililor fosili utilizai pentru producerea energiei termice
folosite pentru nclzire i obinerea de ap cald menajer. Prin finanarea nerambursabil
din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de nclzire care utilizeaz
energie regenerabil, inclusiv nlocuirea sau completarea sistemelor clasice de nclzire, se
ncurajeaz utilizarea sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabil, nepoluante.
Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 110 milioane lei, fiind distribuit la
nivelul fiecrui jude, n funcie de numrul de locuitori al acestuia.
Programul Casa verde a aparut in contextul in care anul trecut Parlamentul European a
votat termenul limita pentru obligativitatea cladirilor verzi. Astfel, din 2019 toate cladirile
nou-construite in Uniunea Europeana trebuie sa produca aceeasi cantitate de energie pe care
o consuma. Pentru cladirile publice, termenul stabilit este 2016. Votul a revizuit o lege
anterioar privind eficientizarea energetic a cldirilor. Noile standarde de eficien
energetic se vor aplica i tuturor cldirilor renovate, nu numai celor cu suprafaa de peste
1.000 de metri ptrai, aa cum prevedea legea anterioar.
Potenialul cldirilor de a consuma mai puin energie i de a produce energie
regenerabil este imens, conform declaratiei dnei Arianna Vitali Roscini, responsabil de
Politici Europene al World Wide Fund. Promovarea eficienei energetice este o strategie
extrem de benefic pentru Europa. Prin implementarea msurilor de eficien energetic se
mbuntete securitatea energetic, se reduc emisiile de gaze, se ncurajeaz dezvoltarea
tehnologic i se creeaz noi locuri de munc.
23
In Romania exista deja firme care proiecteaza si executa case pasive, pretul pe metrul
patrat construit fiind chiar mai mic decat in cazul unei constructii clasice. De asemenea, exista
si producatori de materiale de constructii si de panouri izolante ecologice si cu un bun
randament termic.
Primul parc industrial cu energie curata din Romania
Primarul din oraul sibian Avrig vrea s construiasc un parc industrial care va funciona pe
baz de biomas i panouri solare. Locuitorii oraului vor plti mai puin la facturile pentru
cldur i ap cald odat cu punerea n funciune a parcului industrial, alimentat cu energie
regenerabil.
Consiliul Local i Primria Avrig intenioneaz, cu acordul localnicilor, s transforme izlazul
comunal, denumit Podurile Sailor, ntr-o zon industrial ce se va ntinde pe aproximativ 100
de hectare, dintre care 64 vor fi ocupate de Proiectul Roses, n cadrul cruia vor fi construite
24 de hale industriale. Acestea vor fi concepute astfel nct fiecare acoperi s susin
panouri solare gigant ce vor alimenta cldirile respective cu energie electric i termic.
O alt surs de energie regenerabil, ce va alimenta att spaiile de producie din zona
industrial, ct i dou cartiere din oraul Avrig va fi reprezentat de o central
electrotermic pe baz de biomas i dou centrale hidroelectrice, construite pe malul stng
al rului Avrig.
Exist deja propuneri venite de la oameni de afaceri din Germania i Austria, interesati sa
isi deschida afaceri in zona industriala, iar cu firme specializate n domeniul energiei
regenerabile, din Norvegia i Suedia, au fost deja iniiate colaborri.
Primele hale acoperite cu panouri solare vor fi date n folosin n aproximativ doi ani, iar
firma ce se va ocupa de construirea lor va folosi tehnologii de ultim generaie. (Adevarul)
GBI - Topul celor mai verzi companii din Romania

Asociatia Green Revolution si Asociatia Centrul Ecologic Green Area au lansat Green
Business Index, primul top al celor mai verzi companii din Romania. Lansarea a avut loc in
data de 7 iulie 2010, in cadrul Galei de premiere Green Business Index, realizata sub inaltul
patronaj al Ministerului Mediului si Padurilor, cu sprijinul agentiei OgilvyEarth.
Prima editie a topului Green Business Index a desemnat cele mai responsabile companii pe
baza unor chestionare detaliate, ale caror date au fost analizate de experti independenti de
mediu.
Iata cum arata clasamentul final al celor mai verzi afaceri romanesti:
24
Locul 1 - Siveco Romania

Locul 2 - Holcim Romania
Locul 3 - Danone PDPA
Locul 4 - Coca-Cola HBC Romania
Locul 5 - Rompetrol Rafinare
Locul 6 - Ecosistem
Locul 7 - Carpatcement Holding
Locul 8 - SC Agacon Suceava
Locul 9 - Eco-X
Locul 10 - Rompetrol Petrochemicals
Afaceri sustenabile in Romania

Locul 1 - Siveco Romania
Locul 2 - Holcim Romania
Locul 3 - Danone PDPA
De asemenea, companiile au fost ierarhizate si premiate pentru fiecare dintre cele sapte
categorii ale chestionarului, dupa cum urmeaza:
Categoria Dezvoltare Sustenabila
locul 1: SC Danone PDPA SRL
locul 2: Eco X SRL
locul 3: Holcim Romania
Categoria Impact Asupra Mediului
locul 2: Eco X SRL
locul 3: Carpatcement Holding
Categoria Transport
locul 1: Siveco Romania
locul 2: Raiffeisen Bank
Categoria Utilizarea Resurselor
locul 1: SC Danone PDPA SRL
locul 3: Agacon SRL Suceava
25
Categoria Achizitii Verzi

locul 2: Carpatcement Holding
locul 3: Ecovolt
Categoria Starea Cladirilor
locul 3: Compania de Consultanta si Asistenta Tehnica
Categoria Deseuri
locul 1: Lafarge Romania
locul 2: Rompetrol Chemicals SA
locul 3: Rompetrol Rafinare SA
GBI a oferit si doua premii de excelenta, castigate de Green Fiber si Renovatio Solar, iar
Recolamp a inmanat din partea asociatiei premiul special "Daca s-a ars, recicleaza-l", care a
revenit companiei SC Danone PDPA SRL.
Green Business Index (GBI) este indicatorul responsabilitatii fata de mediu din sectorul de
afaceri romanesc. Este topul companiilor care dovedesc grija fata de mediu si resurse
naturale si care investesc in solutii si tehnologii curate.
Clasamentul se va realiza anual, prin inscrierea companiilor si completarea unui chestionar
ce contine sapte categorii corespunzatoare masurilor luate in domeniul protectiei mediului.
Realizarea Green Business Index a plecat de la necesitatea mediatizarii eforturilor realizate
de companii prin investitii, inovatii, proiecte de mediu si de responsabilitate sociala. Toate
acestea reprezinta un factor de educatie si un exemplu pentru sectorul romanesc de afaceri.
"Recunoasterea eforturilor de a proteja mediul prin reducerea impactului pe care
activitatile economice il au asupra acestuia reprezinta incurajarea companiilor romanesti de a
trece din zona gri in zona verde a business-ului, aceasta fiind si una dintre prioritatile
Asociatiei Green Revolution", a declarat Raluca Fiser, presedintele Asociatiei Green
Revolution.
Prin intermediul Green Business Index vor putea fi obtinute si centralizate informatii
referitoare la activitatile de mediu desfasurate sau angajate de companiile romanesti, ceea ce
poate oferi autoritatilor o viziune de ansamblu a situatiei existente si, implicit, directionarea
fondurilor si initiativelor catre zonele in care este nevoie de acestea.
Raportul Green Index Business va fi distribuit anual tuturor companiilor participante,
autoritatilor centrale si locale si reprezentantilor mass-media.
Sursa: www.greenrevolution.ro
26
4. REZULTATELE CERCETARII PRIVIND TEHNOLOGIILE DE MEDIU

Sectiunea se axeaza pe tehnicile de cercetare aplicate si pe rezultatele obtinute, detaliate
pentru fiecare categorie de tehnologii de mediu analizata.
4.1. Scurta trecere in revista a demersului cercetarii de piata

a. selectarea esantionului reprezentativ de firme
Avand in vedere ca in cadrul Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN)
activitatile de eco-inovare si tehnologiile de mediu nu sunt codificate distinct, activitatea de
identificare si selectare a firmelor potential implicate in acest domeniu s-a realizat atat prin
accesarea informatiilor existente in bazele de date ale CCIB, cat si prin verificarea
informatiilor existente pe site-urile web ale firmelor care activeaza in domenii susceptibile de
a include si activitati de eco-inovare.
In cadrul CAEN apar distinct doar cateva activitati ce pot fi incadrate ca tehnologii de
mediu (ex. epurarea si tratarea apei, managementul deseurilor). Dificultatile au aparut in
special in cazul selectarii firmelor care furnizeaza tehnologii de producere a energiei verzi,
instrumente de monitorizare a mediului, tehnologii de constructie ecologice sau tehnologii de
proces curate. Prin urmare, a trebuit sa selectam in prima faza un numar foarte mare de
firme, in special cele care produc sau distribuie echipamente, pentru a maxima rezultatele
obtinute in urma anchetei (a identifica cat mai multe firme care furnizeaza tehnologii de
proces curate dintre cele care furnizeaza tehnologii si echipamente industriale in general).
Astfel, au fost selectate, intr-o prima faza, un numar de 15.000 firme potential implicate in
domeniul tehnologiilor de mediu carora li s-a transmis chestionarul prin e-mail sau fax.
In urma verificarii informatiilor si din alte surse (site-urile proprii sau cataloage de firme pe
diferite suporturi), au fost selectate pentru a fi incluse in ancheta realizata prin interviu
telefonic un numar de 331 de firme.
Totusi, tinand cont de faptul ca ponderea firmelor care au un site propriu de prezentare
actualizat este relativ mica si ca numarul cataloagelor de firme din domeniu este de
asemenea foarte mic, nesemnificativ, s-a considerat oportun ca acest chestionar sa fie
transmis catre toate cele 15.000 de companii.
27
b. diseminarea de chestionare
Pentru transmiterea chestionarului au fost selectate firme care produc sau comercializeaza
echipamente industriale sau pentru agricultura, firme de constructii, firme specializate in
managementul deseurilor, tratarea apelor, productia de energie. Neexistand codificare
specifica decat pentru activitatile de tratare a apelor, decontaminari si managementul
deseurilor, am selectat toate firmele existente in baza de date a CCIB care au ca domeniu de
activitate producerea sau comercializarea de echipamente si instalatii, fiind in imposibilitatea
de a determina la momentul initial daca aceste echipamente apartin tehnologiilor curate
dupa principiul BAT sau sunt echipamente traditionale.
Pe langa intrebarile specifice tehnologiilor de mediu, in chestionar au fost incluse si
intrebari privind problemele cu care s-au confruntat in implementarea solutiilor eco-inovative
si impactul economic si social pe care aceste solutii le-au avut. Am considerat important de
evaluat si interesul firmelor de a face parte dintr-o retea de transfer tehnologic privind
solutiile eco-inovatoare.
c. contactarea telefonica a firmelor-tinta. Interviul telefonic

CCIB nu si-a limitat metodologia de investigare doar la expedierea chestionarului analizat
anterior, ci a utilizat si instrumentul contactarii telefonice, in incercarea de a convinge
potentialii respondenti de importanta participarii lor la aceasta cercetare a pietei de profil.
Astfel, au fost contactati telefonic un numar de 331 de potentiali producatori, importatori
si distribuitori de tehnologii de mediu. Cu aceasta ocazie, am realizat si un interviu telefonic
pe baza intrebarilor din chestionar, interviuri ce au stat de asemenea la baza realizarii
studiului final. Interviurile telefonice au fost realizate cu firmele despre care existau informatii
conform carora acestea activau in domeniul tehnologiilor de mediu. Culegerea de informatii
suplimentare despre aceste firme a fost realizat folosind cataloagele si literatura de
specialitate, precum si site-urile proprii ale firmelor.
28
4.2. Rezultatele cercetarii intreprinse

a. rata de raspuns
Rata de raspuns la chestionar raportata la numarul de chestionare transmise nu poate fi
considerata un indicator relevant pentru studiu, intrucat chestionarul a fost trimis unor firme
despre care nu se putea stabili apriori daca sunt sau nu implicate in domeniul tehnologiilor de
mediu.
In ceea ce priveste cele 331 de firme incluse in ancheta finala care au fost contactate de
operatorii de interviu, rata de raspuns a fost de 96,37%, doar 12 firme refuzand sau nefiind
interesate sa raspunda la intrebarile puse de operatori. Restul de 319 firme au acceptat sa
participe la ancheta.
Rata de raspuns in cazul interviului telefonic, de 96,37%, reprezinta un procent foarte
ridicat, aratand astfel interesul furnizorilor de tehnologii de mediu pentru promovarea
acestor produse.
Daca luam ca element de referinta numarul firmelor incluse efectiv in ancheta, rata de
raspuns la chestionar este de 19,03%, o rata mare, cu 9 puncte procentuale fata de rata
medie de raspuns la acest gen de anchete din Romania (rata medie este sub 10%). Astfel, din
cele 331 de firme intervievate, 63 au transmis chestionarul completat.
Consideram, astfel, rata de raspuns la chestionar ca fiind irelevanta daca o raportam la
numarul de chestionare transmise, insa o apreciem ca fiind deosebit de importanta raportat
la numarul de interviuri telefonice realizat. Dupa cum s-a mentionat anterior, interviurile
telefonice s-au realizat cu firme despre care s-au putut identifica informatii, din diverse surse,
ca sunt implicate in domeniul tehnologiilor de mediu.
In redactarea rezultatelor cercetarii ne vom referi, prin urmare, la datele obtinute in urma
anchetei telefonice, tinand insa cont si de raspunsurile primite la chestionar deoarece aceste
date sunt mai detaliate.
b. gradul de reprezentativitate a esantionului

Din cele 319 firme respondente in cadrul anchetei, 242 de firme sunt furnizoare de
tehnologii de mediu, restul de 77 fie nu mai activeaza in acest domeniu, fie activeaza in
domenii conexe (consultanta in domeniul protectiei mediului, servicii de montaj de sisteme
de energie verde etc.).
29
Fig. 4.1. Rata de raspuns in cadrul anchetei

NU RASPUND
3.63%
NU SE
INCADREAZA
23.26%
TEHNOLOGII DE
MEDIU
73.11%
Astfel, dintre firmele selectate ca potential furnizoare de tehnologii de mediu, 75,86%

activeaza in acest domeniu. Consideram acest procent ca fiind unul care asigura esantionului
o buna reprezentare.
c. distributia geografica a firmelor respondente

Studiul a fost realizat la nivel national, selectarea firmelor acoperind toate judetele tarii.
Firmele respondente sunt localizate in 31 de judete din totalul de 42 (incluzand si
Municipiului Bucuresti)
30
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
Judet
Alba
Arad
Arges
Bacau
Bihor
Bistrita Nasaud
Botosani
Brasov
Braila
Buzau
Caras Severin
Calarasi
Cluj
Constanta
Covasna
Dambovita
Dolj
Galati
Giurgiu
Gorj
Harghita
Nr. de firme respondente pe judetele in care sunt inmatriculate

Nr.
Nr.
Nr.
%
Judet
%
firme
crt.
firme
1 0.41%
22 Hunedoara
3 1.24%
23 Ialomita
3 1.24%
4 1.65%
24 Iasi
5 2.07%
3 1.24%
25 Ilfov
12 4.96%
12 4.96%
26 Maramures
5 2.07%
4 1.65%
27 Mehedinti
1 0.41%
28 Mures
7 2.89%
14 5.79%
29 Neamt
1 0.41%
30 Olt
1 0.41%
4 1.65%
31 Prahova
10 4.14%
1 0.41%
32 Satu Mare
1 0.41%
1 0.41%
33 Salaj
7 2.89%
34 Sibiu
6 2.49%
11 4.55%
35 Suceava
3 1.24%
4 1.65%
36 Teleorman
3 1.24%
37 Timis
7 2.89%
3 1.24%
38 Tulcea
39 Vaslui
40 Valcea
41 Vrancea
1 0.41%
5 2.07%
42 Municipiul Bucuresti
99 40.91%
Cum acoperirea geografica este de cca 74%, consideram ca esantionul are relevanta
nationala.
Ponderea cea mai mare, cca. 41%, o detin firmele din Municipiul Bucuresti, fapt ce era
previzibil tinand cont de faptul ca Bucurestiul reprezinta zona cea mai dezvoltata si ca tot aici
sunt localizate si majoritatea institutelor de cercetare - dezvoltare. In plus, firmele au
tendinta de a se inregistra in Bucuresti, chiar daca isi desfasoara operatiunile in restul tarii
(birourile sunt in capitala, iar spatiile de productie sau obiectivele dezvoltate sunt in alte zone
ale tarii).
Printre judetele care mai detin ponderi importante se numara Brasov (5,79%), Bihor si
Ilfov, cu ponderi egale (4,96%), Constanta (4,55%) si Prahova (4,14%). Restul judetelor sunt
reprezentate intr-o proportie mai mica de 3%.
31
Fig. 4.2. Repartitia firmelor respondente pe judete

PRAHOVA CONSTANTA
4.14%
4.55%
BIHOR
4.96% ILFOV
4.96%
BRASOV
5.79%
RESTUL
34.69%
BUCURESTI
40.91%
d. reprezentarea fiecarei categorii de firme respondente

Fig. 4.3. Structura categoriilor de firme respondente
IMPORT /
DISTRIBUTIE
41.39%
SERVICII
30.77%
PRODUCTIE
27.84%
32
Din totalul de firme respondente care activeaza in domeniul tehnologiilor de mediu, cea
mai mare pondere o detin importatorii si distribuitorii, cca 41%, in timp ce producatorii detin
o pondere de cca. 28%. Restul de cca. 31% este reprezentat de prestatorii de servicii.
Dintre cei 76 de producatori de tehnologii de mediu, 18 sunt institute de cercetare
dezvoltare. Insa activitatea de cercetare dezvoltare inovare nu se limiteaza numai la
aceste institute, existand si alte companii care, chiar daca nu au cercetarea ca activitate
principala deruleaza si activitati in aceasta directie.
Fig. 4.4. Ponderea institutelor de CDI in totalul firmelor producatoare
INSTITUTE CDI
23.68%
e. categoriile de tehnologii de mediu prezente pe piata

Din totalul de 242 de firme respondente care activeaza in domeniul tehnologiilor de
mediu, 60 de firme pot fi incluse in doua sau mai multe categorii de tehnologii de mediu.
Astfel, 41 de firme au fost incluse in 2 categorii de tehnologii de mediu, 13 firme in 3 categorii
de tehnologii de mediu, 5 firme in 4 categorii, iar 1 firma in 5 categorii.
33
Fig. 4.5. Reprezentarea categoriilor de tehnologii de mediu
33.88%
ENERGIE "VERDE"
MANAGEMENTUL
DESEURILOR
33.47%
31.40%
CONTROLUL POLUARII
19.42%
TEHNOLOGII "CURATE"
10.33%
MONITORIZAREA MEDIULUI
CONSTRUCTII ECOLOGICE
CONTROLUL ZGOMOTULUI
SI VIBRATIILOR
4.96%
2.07%
In aceste conditii, pentru a calcula ponderea detinuta de fiecare categorie de tehnologii de

mediu in total, am procedat la ponderarea celor 60 de firme care se afla in aceasta situatie
pentru a ajunge la totalul real. Consideram astfel ca cele 60 de firme sunt de fapt 86
(ponderand numarul de firme cu numarul de categorii in care se incadreaza dupa formula
nr. total firme =
[. ] ( 1) ). Prin urmare, ponderea fiecarei categorii
=2
de tehnologii de mediu va fi calculata raportat la numarul de firme ponderat, si anume 328.1
In Anexa 1, care contine lista de firme pe baza carora a fost realizata cercetarea, firmele vor fi introduse la
toate categoriile in care se incadreaza, pe baza ponderarii.
34
Fig. 4.6. Structura categoriilor de tehnologii de mediu
MANAGEMENTUL
DESEURILOR
24.70%
MONITORIZAREA
MEDIULUI
7.62%
ENERGIE "VERDE"
25.00%
TEHNOLOGII
"CURATE"
14.33%
CONTROLUL
POLUARII
23.17%
CONTROLUL
ZGOMOTULUI SI
VIBRATIILOR
1.53%
CONSTRUCTII
ECOLOGICE
3.66%
Astfel, din totalul firmelor respondente, cea mai mare pondere, de 25,00%, o detin firmele
care furnizeaza tehnologii de obtinere a energiei verzi, urmate la o foarte mica distanta de
firmele care se incadreaza in categoria de gestionare a deseurilor sau furnizare de
echipamente necesare managementului deseurilor, cu o pondere de 24,70%, si de tehnologii
de control al poluarii, cu o pondere de 23,17%. Firmele din categoria de tehnologii de proces
curate au obtinut o pondere de 14,33%. Restul categoriilor sunt reprezentate mult mai
putin, si anume: monitorizarea mediului 7,62%, tehnologii de contructii ecologice 3,66% si
controlul si reducerea nivelului de zgomot si de vibratii 1,53%.
f. structura fiecarei categorii de tehnologii de mediu

In cadrul acestei sectiuni ne vom raporta fie la numarul de firme respondente, fie, din nou,
la numarul de firme ponderat, pentru a obtine informatii relevante. Vom mentiona de fiecare
data care este baza de raportare in obtinerea rezultatelor.
1. tehnologii de control al poluarii (tratarea si potabilizarea apei, epurarea apelor uzate,
decontaminare solului, purificarea aerului etc.);
35
Din cele 76 de firme care furnizeaza produse sau servicii de control al poluarii, majoritatea,
63 de firme, se axeaza pe activitatea de tratare/potabilizare a apei si de epurare a apelor
uzate. Doar 23 de firme au obiectul de activitate in zona de decontaminare a solurilor si 9 in
zona de depoluare a aerului.
Exista cateva firme care au ca obiect de activitate atat tratarea si epurarea apelor, cat si
decontaminari de soluri (nu ne referim doar la serviciul de decontaminare, ci si la furnizarea
de sorbenti sau alte solutii pentru decontaminari). Organizatiile care se incadreaza in toate
cele trei categorii analizate (tratarea apei, solului si aerului) sunt, de regula, institutele de
cercetare dezvoltare sau firme care au si departamente de cercetare.
Fig. 4.7. Reprezentarea fiecarei activitati importante

din domeniul tehnologiilor de control al poluarii
82.89%
APA
30.26%
SOL
AER
11.84%
Astfel, raportat la numarul de firme respondente, activitatile din domeniul tratarii apei,
epurarii apelor uzate, decontaminarii apelor de suprafata au o pondere de cca 83%, cele de
decontaminare a solului, de cca 30%, in timp ce activitatile din domeniul purificarii aerului au
o pondere de doar 12%. Prin activitati intelegem atat serviciile de tratare si decontaminare,
cat si productia sau importul/distributia de statii de tratare, epurare, materiale ecologice de
decontaminare, instalatii de purificare a aerului (vacuum, plasma rece etc.).
Pentru a evalua structura pietei de tehnologii de control al poluarii va trebui sa consideram
ca baza de raportare numarul de firme ponderat.
36
Astfel, in structura acestei categorii de tehnologii de mediu cea mai mare pondere o detin
tehnologiile de tratare a apei, 66,32%, urmate de cele de tratare a solului, de 24,21%, si a
aerului, 9,47%.
Fig. 4.8. Structura tehnologiilor de control al poluarii
SOL
24.21%
APA
66.32%
AER
9.47%
In ceea ce priveste categoriile de firme din cadrul grupei de tehnologii de mediu de control
al poluarii, cca 36% sunt firme producatoare de tehnologii, echipamente sau materiale
utilizate in tratarea apei, solului, aerului, 43% sunt firme importatoare si/sau distribuitoare, in
timp ce 21% presteaza servicii in domeniul analizat (decontaminari).
IMPORT /
DISTRIBUTIE
43.21%
Fig. 4.9. Structura categoriilor de firme

furnizoare de tehnologii de control al poluarii
SERVICII
20.99%
PRODUCTIE
35.80%
37
Printre cele 76 de societati analizate care se incadreaza in aceasta categorie de tehnologii

de mediu, 12 au si activitate de cercetare dezvoltare - inovare in domeniu, 9 dintre acestea
fiind institute de cercetare dezvoltare. Astfel, ponderea activitatii de cercetare dezvoltare
inovare in cadrul tehnologiilor de control al poluarii este de cca. 16%.
Institute de cercetare dezvoltare:
Centrul de Biochimie Aplicata si Biotehnologie BIOTEHNOL
ICPE Bistrita SA
ICTCM Institutul de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii Masini SA
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie INCDTP
Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - ECOIND
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare IMNR
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului INCDPM
Zecasin SA
Firme care au si activitate de cercetare dezvoltare inovare:
Biosol PSI SRL
Pancuantic SRL
o medalie de aur la Salonul International de Investii Geneva 2010 pentru inventia:
Fumul rezultat din procedee tehnologice se descompune intr-un mediu de plasma
rece
o diploma de excelenta pentru reprezentarea cu succes a Romaniei la Salonul
International de Inventica de la Geneva 2010
o diploma de excelenta si medalie de aur cu mentiune speciala la Salonul
International de Inventica - PRO INVENT 2010 pentru Aparat pentru purificarea
aeurului
o diploma de excelenta si medalie de aur cu mentiune speciala la Salonul
International de Inventica - PRO INVENT 2010 pentru Aparat pentru
decompunerea fumului
o medalie de aur la Salonul International de Inventii - INVENTIKA 2009
Pro Mediu Eco SRL
o brevet - proiecte si instalatii la cheie pentru purificarea emisiilor poluante ale
atmosferei, cu solutii tehnice brevetate, pentru retinerea concomitenta a gazelor
cu efect de sera si iritante, cancerigeni, compusilor organici volatili, pulberilor
minerale si organice, funingine, microelemente, etc., adaptabile la toate tipurile de
38
cosuri industriale existente sau in curs de realizare, pentru debite de gaze poluante
si peste 30000 mc/h, de radamente constant ridicate si deosebit de usor
exploatabile.
o brevet - dispozitiv de purificare a gazelor de esapament, cu chemoabsorbtia
poluantilor iritanti
o proiecte si instalatii la cheie de epurare a apelor reziduale evacuate de la toate
tipurile de industrii, pentru retinerea substantelor organice, suspensiilor,
microelementelor, fosfati, detergenti, etc., cu reactivi chimici ecologici, oxidarea
H2S, NH4+, etc.
o instalatii mobile pentru ecologizarea solurilor poluate cu produse petroliere.
Fig. 4.10. Ponderea activitatii de cercetare - dezvoltare - inovare (CDI)
in cadrul tehnologiilor de control al poluarii
CDI
15.79%
2. tehnologii de proces curate (procese de fabricatie noi care sunt mai putin poluante
si/sau utilizeaza mai eficient resursele);
Categoria tehnologiilor de proces curate este caracterizata in primul rand prin
eterogenitatea solutiilor si tehnologiilor care o compun. Astfel, cele 47 de firme incluse in
aceasta categorie furnizeaza tehnologii pentru aproape toate domeniile de activitate
(agricultura, minerit, industrie chimica si farmaceutica etc.).
Structura pe categorii de firme din acest domeniu arata o pondere considerabil mai mare a
firmelor producatoare fata de firmele importatoare/distribuitoare. Acest fapt se datoreaza si
39
numarului relativ mare de institute de cercetare dezvoltare si de firme cu activitate de

cercetare prezente in aceasta categorie de tehnologii de mediu. Astfel, ponderea activitatii de
productie este de 60% (inclusiv activitatea de cercetare dezvoltare inovare), fata de 38%
cat revine activitatii de import/distributie. In cadrul categoriei de servicii se incadreaza o
singura firma care, pe langa activitatea de cercetare in domeniul tehnologiilor pentru
agricultura, presteaza servicii de reconstructie ecologica a solului si conservarea apei in soluri.
furnizoare de tehnologii de proces "curate"
PRODUCTIE
60.00%
IMPORT /
DISTRIBUTIE
38.00%
SERVICII
2.00%
Printre cele 47 de societati analizate in cadrul acestei categorii de tehnologii de mediu, 20

au si activitate de cercetare dezvoltare - inovare in domeniu sau produse eco-inovatoare
brevetate, 15 dintre acestea fiind institute de cercetare dezvoltare. Astfel, ponderea
activitatii de cercetare dezvoltare inovare in cadrul tehnologiilor de proces curate este
de cca. 43%.
ICCF Institutul national de Cercetare Dezvoltare Chimico Farmaceutica
ICERP SA
ICPE SA
ICPE Centrul de Materiale Electrotehnice & Tehnologii de Mediu SA
ICPE ACTEL SA
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE CA
40
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate

Agriculturii si Industriei Alimentare INMA Bucuresti
Institutul de Cercetari si Proiectari Miniere ICPM SA
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie INCDTP
Iprochim SA
Zecasin SA
Firme care au si activitate de cercetare dezvoltare inovare sau au dezvoltat tehnologii
proprii (unele brevetate):
Kubik Prod Com SRL
o Procedeul ECOBIK, denumirea comerciala a unui serviciu integrat, conceput
pentru imbunatatirea arderii combustibililor in instalatiile de ardere industriale si
reducerea poluarii cu produsi ai arderii
Magic House Trading SRL
o motor functional pe baza de energie alternativa (in curs de brevetare)
Pifati SA
o tehnologie proprie de recuperare a caldurii la cazanele termice (in curs de
brevetare)
in cadrul tehnologiilor de proces "curate"
CDI
42.55%
41
3. managementul deseurilor (servicii de colectare, depozitare, valorificare, reciclare sau

distrugere de deseuri, tehnologii de recuperare substante utile din deseuri, utilaje folosite in
activitatea de gestionare a deseurilor etc.);
Pentru analiza acestei categorii de tehnologii de mediu am considerat necesar sa
identificam categoriile de activitati ce se pot incadra in managementul deseurilor. Astfel, neam axat cercetarea pe identificarea ponderii detinute de productia/importul/distributia de
instalatii de colectare, depozitare, sortare, compactare, tratare, reciclare, eliminare de
deseuri, echipamente si masini specifice domeniului si a ponderii detinute de serviciile de
gestionare a deseurilor. In cadrul serviciilor de gestionare a deseurilor, o categorie aparte,
analizata separat, este cea a deseurilor de echipamentele electrice si electronice (DEEE) si a
deseurilor de surse de lumina.
Fig. 4.13. Reprezentarea principalelor activitati din domeniul managementului deseurilor
TEHNOLOGII
SERVICII
39.51%
75.31%
Din cele 81 de firme incadrate in aceasta categorie, cele mai multe firme, 61, au ca
activitate colectarea, transportul, depozitarea, sortarea, tratarea, valorificarea, reciclarea
deseurilor, prelucrarea deseurilor in materii prime secundare si incinerarea deseurilor
periculoase, in timp ce 32 sunt producatori sau importatori/distribuitori de instalatii,
echipamente, utilaje si masini utilizate in activitatea de gestionare a deseurilor.
42
Cum unele dintre aceste firme se incadreaza in ambele categorii analizate, vom evalua
structura activitatii de management al deseurilor luand in considere, ca baza de raportare,
numarul de firme ponderat.
Asa cum reiese si din graficul de reprezentare a principalelor activitati din domeniul
managementului deseurilor, activitatea de prestari de servicii detine o pondere semnificativ
mai mare decat cea de productie/distributie de instalatii, echipamente si masini. Astfel, un
procent de cca 66% este reprezentat de prestarile de servicii in domeniu.
Fig. 4.14. Structura activitatii de management al deseurilor

SERVICII
65.59%
TEHNOLOGII
34.41%
In prima categorie analizata, aceea a furnizorilor de instalatii, echipamente, masini

specifice managementului deseurilor, firme producatoare si cele importatoare/distribuitoare
detin ponderi egale.
Dintre cei 32 de furnizori de tehnologii (instalatii, echipamente si masini), 9 au si activitate
de cercetare dezvoltare - inovare in domeniu sau au dezvoltat tehnologii proprii, 6 dintre
acestea fiind institute de cercetare dezvoltare, restul de 3 firme dezvoltand tehnologii
proprii (unele brevetate) de management al deseurilor. Astfel, ponderea activitatii de
cercetare dezvoltare inovare in cadrul tehnologiilor de control al poluarii este de cca. 28%.
ICERP
ICTCM Institutul de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii Masini
43

Zecasin SA

Adarco Invest SRL
o brevet de inventie - Prescontainer automatizat, pentru deseuri
o certificat desen/model industrial - "Dispozitiv pentru basculat pubele DBP1100L
Avaco SA
o brevet de inventie - instalatie de sortare al carei scop este recuperarea intr-o
proportie cat mai mare a tuturor tipurilor de materiale recuperabile: hartie,
materiale plastice, sticla, metale, lemn, etc. Toate utilajele componente ale
instalatiei sunt de conceptie romaneasca, elementele specifice (presa,
separatoare, etc.) fiind importate
Ecomaster - Servicii Ecologice SRL
o tehnologii proprii performante de tratare a deseurilor periculoase de tip
gudroane acide si a apelor puternic contaminate aferente acestora
in cadrul tehnologiilor de gestionare a deseurilor
CDI
28.13%
44
Alte exemplificari privind brevetele si medaliile primite la saloanele internationale de

inventii:
o Procedeu de valorificare a plumbului din resurse secundare sulfato-oxidice cu
coninut de plumb - medaliat cu aur Inventika 2008
o Tehnologie neconventionala, ecoeficienta, zero emisii, de de valorificare a
metalelor grele (cupru, zinc) din unele namoluri industriale, in scopul cresterii
calitatii vietii pe platformele industriale unde acestea se produc, obtinerea de
produse cu valoare economica ridicata, brevet acordat, implementat, RO
121108B1/2004, medaliat cu argint la Salonul international de inventii de la
Geneva 2007
o Procesarea deseurilor periculoase din industria aluminiului secundar prin
solubilizarea acida a aluminiului, stabilirea unor metode specifice de purificare a
cristalelor de sulfat de aluminiu, in vederea valorificarii economice superioare a
acestor deseuri, eliminarea impactului asupra mediului, prevenirii poluarii si
conservarii resurselor naturale - brevet acordat si implementat in 2009
o Ecotehnologie de tratare a componenilor lichizi rezultai n procesele de
reciclare a bateriilor plumb acid n vederea obinerii gipsului pur - medalie aur
Inventika 2009
In cadrul celei de a doua categorii analizate, a serviciilor prestate in domeniul gestionarii
deseurilor, din cele 61 de firme, 11 colecteaza si deseuri de echipamente electrice si
electronice (DEEE) si doar 3 firme colecteaza deseuri de surse de lumina. Dintre aceste firme,
4 sunt implicate exclusiv in colectarea si valorificarea DEEE si 1 in colectarea exclusiva a
deseurilor de surse de lumina. Dintre acestea, o singura firma trateaza DEEE - GreenWEEE
International SA, aceasta fiind cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor de
echipamente electrice i electronice (DEEE) din Romania si una din cele mai moderne din
Europa, utilizand tehnologie de ultima generatie ce respecta intru totul exigentele impuse de
standardele europene de mediu (conform art.6 din Directiva Europeana nr. 2002/96/EC). In
romania nu exista nici o fabrica de tratare a deseurilor de surse de lumina, acestea fiind
transportate in Germania, pentru a fi tratate. In ceea ce priveste managementul deseurilor
medicale, o singura firma are ca obiect de activitate tratarea si neutralizarea acesestora, cu
tehnologia HDS (Heat Disinfection System). Cu o capacitate de 2 tone/ora, fabrica Stericare
are cea mai mare capacitate de procesare a deseurilor medicale din tara.
45
Structura acestei subcategorii, pe baza numarului de firme ponderat, va fi repartizata

astfel: 80,33% deseuri (menajere, nepericuloase si periculoase) si 19,67% DEEE si surse de
lumina.
Fig. 4.16. Structura activitatii de gestionare de deseuri

DESEURI
80.33%
DEEE si SURSE DE
LUMINA
19.67%
4. monitorizarea neinvaziva a mediului si instrumente de monitorizare;

Categoria de tehnologii de monitorizare a mediului include furnizori de instrumente si
tehnologii de monitorizare a mediului, dar si activitatea de monitorizare efectiva cu diferite
aplicatii (realizarea studiilor de impact, avertizari privind poluarea etc.)
25 de firme se incadreaza in aceasta categorie, dintre care 15 furnizeaza instrumente si
tehnologii de monitorizare, iar 13 presteaza servicii de monitorizare a mediului. Dupa cum se
poate observa, unele dintre aceste firme se incadreaza in ambele subcategorii analizate, prin
urmare, in evaluarea structurii categoriei de tehnologii de monitorizare a mediului, vom folosi
din nou, ca baza de raportare, numarul de firme ponderat, in timp ce in exprimarea
reprezentarii fiecarei subcategorii vom utiliza numarul de firme respondente.
46
Fig. 4.17. Reprezentarea principalelor activitati din domeniul monitorizarii mediului
INTRUMENTE SI
TEHNOLOGII
MONITORIZARE
62.50%
54.17%
Dupa cum se poate observa imediat cele doua subcategorii sunt reprezentate aproximativ
la fel.
Prin urmare, si in cadrul structurii categoriei, cele doua subcategorii vor detine ponderi
aproximativ egale: furnizori de instrumente si tehnologii de monitorizare 53,57%, servicii de
monitorizare a mediului 46,43%.
Fig. 4.18. Structura activitatiilor de monitorizare a mediului
MONITORIZARE
46.43%
INTRUMENTE SI
TEHNOLOGII
53.57%
47
Dintre cei 15 furnizori de instrumente si tehnologii de monitorizarea a mediului, 7 au si

activitate de cercetare dezvoltare - inovare in domeniu, 6 dintre acestea fiind institute de
cercetare dezvoltare. Astfel, ponderea activitatii de cercetare dezvoltare inovare in
cadrul tehnologiilor de monitorizare a mediului este de cca. 47%.
ICPE Bistrita SA
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - ECOIND
in cadrul furnizorilor de instrumente de monitorizare a mediului
CDI
46.67%
5. tehnologii de obtinere de energie verde (energie electrica si termica din surse

regenerabile);
Cele 82 de firme prezente in aceasta sectiune furnizeaza tehnologii de obtinere de
energie verde impartite in urmatoarele categorii:
48
- panouri solare, sisteme solare pentru producerea apei calde menajere cu si fara aport la
incalzire si conexe (colectoare solare, pompe solare cu controller etc.);
- panouri fotovoltaice;
- pompe de caldura (apa-apa, aer-apa, aer-aer);
- centrale eoliene si conexe (stalpi, controllere etc.);
- micro-hidrocentrale (sub 10MW);
- biocombustibili (biodiesel, biogaz, biomasa, agripeleti, brichete etc.)
- sisteme HVAC (cu condensare, cu recuperare de caldura, centrale termice pe peleti, cogenerare etc.)
- altele (iluminat stradal cu LED, centrala electrice pe baza gazeificarii biomasei)
Fig. 4.20. Reprezentarea fiecarei sectiuni din domeniul tehnologiilor de obtinere a

energiei verzi
50.00%
SOLAR
34.15%
FOTOVOLTAIC
30.49%
BIOCOMBUSTIBILI
29.27%
GEOTERMAL
26.83%
HVAC
18.29%
EOLIAN
HIDRO
2.44%
ALTELE
2.44%
Raportat la numarul de firme respondente, sectiunea cea mai bine reprezentata este cea a
sistemelor termice solare, in proportie de 50%, urmata de sistemele fotovoltaice, cca. 34%,
obtinerea de biocombustibili, cca. 31%, sistemele de pompe de caldura, cca 30%, sistemele
de incalzire, ventilatie si racire, cca. 27% si sistemele eoliene, cca. 18%.
Considerand ca baza de raportare numarul de firme ponderat, obtinem structura pietei
tehnologiilor de obtinere de energie verde.
Astfel, tehnologiile de obtinere de energie termica (panouri solare si pompe de caldura)
detin impreuna cea mai mare pondere in totalul tehnologiilor, cca. 41%, in timp ce
tehnologiile de obtinere de energie electrica (panouri fotovoltaice, centrale eoliene si micro-
49
hidrocentrale) detin 28,30%, ponderea energiei hidro fiind nesemnificativa. Productia de

biocombustibili are o pondere de cca. 16%, iar sistemele HVAC, cca 14%.
Fig. 4.21. Structura tehnologiilor de obtinere a energiei verzi
EOLIAN
9.43%
GEOTERMAL
15.09%
HIDRO
1.26%
BIOCOMBUSTIBILI
15.72%
FOTOVOLTAIC
17.61%
HVAC
13.84%
SOLAR
25.79%
ALTELE
1.26%
In ceea ce priveste categoriile de firme ce furnizeaza tehnologii de obtinere a energiei

verzi, cea mai mare pondere, de cca 58%, o detin societatile importatoare/distribuitoare,
urmate de firmele producatoare, cca 30%, restul fiind detinut de firme ce presteaza servicii in
domeniu. Majoritatea firmelor prestatoare de servicii sunt si producatoare sau distribuitoare
de tehnologii. Serviciile se refera in special la lucrari de foraj pentru captarea energiei
geotermale, la consultanta, proiectare si montare de instalatii, firme ESCO (Energy Service
Company).
Printre cele 82 de societati analizate care se incadreaza in aceasta categorie de tehnologii
de mediu, 13 au si activitate de cercetare dezvoltare - inovare in domeniu, 9 dintre acestea
fiind institute de cercetare dezvoltare. Astfel, ponderea activitatii de cercetare dezvoltare
inovare in cadrul tehnologiilor de control al poluarii este de cca. 16%.
50

furnizoare de tehnologii de obtinere a energiei verzi
SERVICII
11.24%
IMPORT /
DISTRIBUTIE
58.43%
PRODUCTIE
30.34%

ICPE Centrul de Materiale Electrotehnice & Tehnologii de Mediu SA
ICCF Institutul national de Cercetare Dezvoltare Chimico Farmaceutica
ICPE SA
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate
Agriculturii si Industriei Alimentare INMA Bucuresti
Zecasin SA
Eco Engineering Group EEG
Hornet Grup SRL
o tehnologie de producere a energiei termice folosind biomasa granulara sub forma
de peleti prin implementarea in fabricatie a inventiei "Arzator gravitational si
procedeu de ardere a biomasei granulare sub forma de peleti" (brevetata). Produce
centrale termice, arzatoare pentru tuburi radiante si convectoare cu functionare pe
peleti marca ecoHORNET. Centralele termice ecoHORNET au fost incadrate un
urma testelor in clasa 3, clasa care indica o eficienta maxima, cu emisii minime si
51
deplina siguranta in exploatare. Sistemele de incalzire ecoHORNET realizeaza

arderea completa a peletilor, in urma arderii neexistand fum in gazele arse,
depuneri de cenusa sau creozot (gudron).
Iuco Top SRL
o centrala eoliena care incearca eliminarea acumulatorilor si invertorului dintr-un
sistem eolian rezidential in curs de omologare si brevetare.
OPTOTECHNOLOGIES SA
o cercetare, proiectare si model experimental in domeniul sistemelor de energie
alternativa: panouri solare; dupa finalizarea modelului experimental vor demara
activitatea de productie pentru panouri solare
in cadrul tehnologiilor de obtinere a energiei verzi
CDI
15.85%
6. controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor;

Categoria de control al nivelului de zgomot este foarte putin reprezentata in cadrul
tehnologiilor de mediu. Astfel, dintre cele 5 societati care se incadreaza in aceasta categorie,
2 sunt institute de cercetare dezvoltare care au ca directii de cercetare tehnologii de control
si reducere a poluarii fonice, 1 firma produce dispozitive de amortizare a zgomotului pentru
instalatiile de ventilatie produse, 1 firma importa sisteme integrate de masurare si
monitorizare de zgomot si vibratii si presteaza si servicii de monitorizare a zgomotului si
52
realizare de harti de zgomot, iar ultima firma are ca activitate doar monitorizarea nivelului de
zgomot.
7. materiale si tehnologii de constructie ecologice (sisteme ecologice de constructii si
izolatii, casa pasiva, cladiri verzi etc.)
In domeniul materialelor si tehnologiilor de constructie ecologice, cele doua subcategorii
analizate detin ponderi egale.
Subcategoria cladiri verzi include 4 firme care proiecteaza si/sau executa case verzi sau
case pasive, o firma care importa casuta eco mobila si un institut de cercetare dezvoltare
cu activitate de cercetare in domeniul proiectarii caselor pasive inteligente.
In subcategoria materiale de constructie ecologice apar furnizori de sisteme de izolatie
termica si fonica (IsolAir Thermo, izolatie cu celuloza fabricata din deseuri de hartie de ziar,
panouri EVOTHERM), materiale de constructie 100% naturale (caramida Durotherm, sistem
Porotherm) si acoperisuri verzi si gradini verticale (utilizate pentru purificarea aerului, izolarea
termica si fonica, inverzirea oraselor, reducerea costurilor pentru incalzire si racire,
microclimate, retentia apelor pluviale).
furnizoare de tehnologii de constructie ecologice
IMPORT /
DISTRIBUTIE
30.77%
PRODUCTIE
46.15%
SERVICII
15.39%
CERCETARE
7.69%
53
4.3. Concluzii
Tinand cont de rezultatele cercetarii intreprinse, consideram ca in Romania se poate vorbi
despre o piata a tehnologiilor de mediu, cel putin in ceea ce priveste tehnologiile de obtinere
a energiei din surse regenerabile, tehnologiile de control al poluarii si tehnologiile de proces
curate. Ponderea relativ mare (aprox. 28%) a sectorului productiei in randul tuturor firmelor
care au participat la ancheta arata potentialul de dezvoltare interna a tehnologiilor de mediu,
cu atat mai mult cu cat cca. 24% dintre aceste firme producatoare sunt institute de cercetare
dezvoltare inovare.
In domeniul tehnologiilor de control al poluarii, ponderea sectorului de productie este de
asemenea mare, cca 36%, cu o pondere a activitatii de CDI de 16% din totalul firmelor care se
incadreaza in aceasta categorie. Numarul mare de tehnologii proprii (unele brevetate)
recunoscute la saloanele internationale de inventii, face din acest domeniu unul dintre cele
mai bine reprezentate categorii de tehnologii de mediu din punctul de vedere al tehnologiilor
inovatoare.
Problema principala cu care se confrunta, insa, o parte a acestor companii este lipsa de
interes a statului in implementarea solutiilor originale de depoluare, in conditiile in care
Romaniei i-au fost deschise proceduri de infringement din cauza depasirii limitei maxime
admise de emisii. Consideram, prin urmare, oportuna implementarea componentei
GreenProcura a proiectului ECOEMERGE.
In cadrul domeniului tehnologiilor de proces curate ponderea detinuta de activitatile de
CDI este impresionanta: cca. 43% din totalul firmelor incadrate in aceasta categorie. Lista de
tehnologii proprii dezvoltate si domeniile de aplicare ale acestora vor fi detaliate in cadrul
studiului de evaluare a eco-inovarii. Domeniile de aplicare ale tehnologiilor dezvoltate
acopera toate sectoarele economiei nationale (agricultura, industria extractiva, industria
producatoare, industria usoara).
Problemele care apar in acest caz sunt legate in principal de reticenta firmelor
producatoare din domeniile carora li se adreseaza tehnologiile dezvoltate de a investi in
tehnologii noi. Solutia ar fi ca Ministerul Mediului si Padurilor, impreuna cu alti factori cu
influenta in domeniu sa initieze in randul mediului de afaceri romanesc o campanie de
constientizare a avantajelor pe care le ofera tehnologiile eco-inovatoare. Cu toate ca se tot
vorbeste despre conceptul de dezvoltare durabila, putini sunt cei care stiu exact ce
inseamna si care sunt principiile acestui concept.
54
Sectorul tehnologiilor de obtinere a energiei verzi cunoaste o perioada de inflorire datorita

interesului crescut al invetitorilor pentru exploatarea potentialului energetic al Romaniei.
Chiar daca pana acum nu a fost exploatat aproape nimic din potentialul de resurse
regenerabile ale tarii, investitiile incepute si cele preconizate din domeniul eolian poate avea
efecte nu numai din punctul de vedere al obtinerii unei independente energetice a Romaniei,
ci si din punct de vedere social si al dezvoltarii. Astfel, in urma anuntatelor investitii care se
vor face in parcuri eoliene, au inceput sa apara si producatori de echipamente pentru aceste
parcuri. Aceasta nu poate duce decat la dezvoltarea de afaceri noi sau la cresterea celor
existente, la crearea de noi locuri de munca si, in final, la o posibila relansare economica.
Si in cadrul acestui domeniu ponderea reprezentata de activitatea de productie si de cea
de CDI este mare. Productia reprezinta cca. 30%, in timp ce activitatea de cercetare atinge
aproape 16%.
Ciudat pare, poate, ca o pondere mare, de peste 17%, este detinuta de sistemele
fotovoltaice, in conditiile in care in Romania nu exista inca nici o centrala de obtinere a
energiei electrice din sursa solara la nivel industrial.
Devenirea operationala a programului Casa verde poate impulsiona achizitia de panouri
solare, pompe de caldura sau instalatii de producere a energiei termice pe baza de peleti.
Problema care se ridica insa in cazul investitiilor in generarea de energie din surse
regenerabile la nivel industrial (nu casnic) este numarul foarte mare de avize care trebui
obtinute si timpul foarte lung care se scurge pana la posibilitatea demararii investitiei.
Daca despre primele trei domenii analizate putem spune ca rezultatele sunt incurajatoare,
activitatea de management al deseurilor nu este inca asa cum ar fi normal sa fie.
Sunt probleme majore cu colectarea selectiva a deseurilor, cu existenta de depozite
ecologice, cu compactarea sau cu reciclarea si valorificarea.
Insa, datorita legislatiei, a Planului National si a Planurilor Regionale de Gestionare a
Deseurilor, activitatea de management al deseurilor va trebui sa inregistreze progrese. Deja
se vad primii pasi, macar prin faptul ca au inceput sa apara organizatii de preluare a
responsabilitatii in ceea ce priveste colectarea si reciclarea in domeniul DEEE (EcoTic) si al
ambalajelor (EcoRom Ambalaje), care au si rolul de a promova in randul populatiei colectarea
selectiva. Problema nu este cu legislatia, ci cu implementarea ei.
Exista pe piata romaneasca furnizori de tehnologii pentru managementul deseurilor. Exista
chiar si activitate de cercetare dezvoltare in domeniu, cu rezultate in dezvoltarea de utilaje
si solutii noi de colectare, sortare, compactare sau tratare de deseuri. Exista firme de
colectare, tratare, valorificare si reciclare. Insa este imperativa colectarea selectiva si
55
depozitarea deseurilor in conditii propice protejarii mediului, nu in conditii improvizate si

neconforme.
Este posibil ca inititativa Ministerului Mediului si Padurilor de a ajuta cu bani operatorii
economici si unitatile administrativ-teritoriale din Romania pentru a derula proiecte n
sectorul managementului deeurilor, n scopul evitrii declanrii procedurii de infringement,
sa duca la cresterea procentului de reciclare a deseurilor, astfel incat Romania sa isi atinga
tintele propuse.
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea
unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze a procesului, de la colectare la reciclare,
valorificare sau eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca
obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.
In ceea ce priveste celelalte trei domenii analizate, ponderea acestora in totalul
tehnologiilor de mediu este mica, chiar nesemnificativa. Monitorizarea mediului si controlul si
reducerea nivelului de zgomot detin impreuna 9,15%, in timp ce materialele si tehnologiile de
constructii ecologice detin 3,66%.
Monitorizarea este realizata in special de catre institutele de cercetare, insa nu sunt
rezultate marcante in ceea ce priveste dezvoltarea de noi tehnologii neinvazive de masurare
si monitorizare.
Ca urmare a implementarii programului Casa verde este posibil ca ponderea
tehnologiilor de constructie ecologice sa inregistreze o crestere, cu atat mai mult cu cat,
pentru inceput, se pare ca exista un interes crescut din partea populatiei pentru accesarea
acestui program.
In concluzie, in Romania exista o piata a tehnologiilor de mediu in dezvoltare, insa aceasta
poate inregistra o dinamica sustinuta daca se vor aplica masurile stabilite prin Strategia
Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei.
56
Surse de referinta
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
Autoritatea Nationala de Reglemetare in domeniul Energiei ANRE

Agentia Nationala de Protectie a Mediului - ANPM
Ministerul Mediului si Padurilor
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei. Obiective: 2013 2020 - 2030
Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007 - 2020
colectia Green Report, 2010
colectia Ziarul financiar, 2010
colectia Capital, 2010
colectia Bursa, 2010
colectia Financiarul
colectia Adevarul
www.greenrevolution.ro
www.green-report.ro
www.hotnews.ro
www.energieregenerabila.org
www.ecomagazin.ro
www.eea.europa.eu
www.euractiv.ro
57
ANEXA. Lista furnizorilor de tehnologii de mediu incluse in ancheta
1. Tehnologii de control al poluarii

productie
1. APA CRES SRL
Brasov
Tel: +40 268 41.30.87
E-mail: apacres.romania@yahoo.com
Web: www.apacres.ro
2. AQUAPROIECT SA
Bucuresti
Tel: +40 21 316.00.35
Fax: +40 21 316.00.42
E-mail: office@aquaproiect.ro
Web: www.aquaproiect.ro
3. ASIO ROMANIA SRL

Cluj
Tel: +40 264 59.55.79
Fax: +40 264 59.86.85
E-mail: office@asio.ro
Web: www.asio.ro
4. C&V WATER CONTROL SRL

Ilfov
Tel: +40 374 20.14.40
Fax: +40 374 20.14.41
E-mail: water@cnv.ro
Web: www.cv-water.ro
5. CAST SA
Bucuresti
Tel: +40 21 317.09.04; +40 21 318.98.61
Fax: +40 21 317.09.04; +40 21 317.09.05
E-mail: director@cast-sa.ro; cast_sa@zappmobile.ro

Web: www.cast-sa.ro
58
6. CENTRUL DE BIOCHIMIE APLICATA SI BIOTEHNOLOGIE - BIOTEHNOL

Bucuresti
Tel: +40 21 318.04.68
Fax: +40 21 318.04.68
E-mail: office@biotehnol.eu
Web: www.biotehnol.eu
7. COMELF SA
Bistrita-Nasaud
Tel: +40 263 23.44.62; +40 263 23.44.63
Fax: +40 263 23.80.92
E-mail: comelf@comelf.ro
Web: www.comelf.ro
8. ECO BIO LAND SRL

Constanta
Tel: +40 753 85.45.16
E-mail: ecobioland@gmail.com
Web: ecobioland.ro.tl
9. ECO ENGINEERING GROUP EEG

Cluj
Tel: +40 264 44.44.72
Fax: +40 264 41.30.30
E-mail: office@eeg.ro
Web: www.eeg.ro
10. ECO TANK SRL

Brasov
Tel: +40 728 03.25.55
Fax: +40 368 80.79.41
E-mail: marian@statii-de-epurare.ro
Web: www.statii-de-epurare.ro
11. ECOMASTER-SERVICII ECOLOGICE SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 305.25.11; +40 21 314.04.85
Fax: +40 21 319.68.02
E-mail: ecopark@eco-master.com
Web: www.ecomaster.ro
59
12. ECOROM 2000 SRL

Constanta
Tel: +40 241 54.16.74
Fax: +40 241 54.16.74
E-mail: ioanpecheanu@Xnet.ro
Web: www.ecorom2000.go.ro
13. ENVIROTECH SRL

Constanta
Tel: +40 241 58.38.04
Fax: +40 241 58.38.04
E-mail: office@envirotech.ro
Web: www.envirotech.ro
14. ICPE BISTRITA SA

Bistrita-Nasaud
Tel: +40 263 21.09.38; +40 263 21.07.47
Fax: +40 372 75.27.62
E-mail: icpe@icpebn.ro
Web: www.icpe-bn.ro
15. ICTCM SA - INSTITUTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE TEHNOLOGICA PENTRU

CONSTRUCTII MASINI
Bucuresti
Tel: +40 21 332.58.24; +40 21 332.31.45
Fax: +40 21 332.07.75
E-mail: ictcm@ictcm.ro; fteodorescu@ictcm.ro

Web: www.ictcm.ro
16. INSTITUTUL NATIONAL DE CD PENTRU TEXTILE SI PIELARIE - INCDTP

Bucuresti
Tel: +40 21 340.49.28
Fax: +40 21 340.55.15
E-mail: certex@ns.certex.ro
Web: www.certex.ro
60
17. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU CHIMIE SI

PETROCHIMIE - ICECHIM
Bucuresti
Tel: +40 21 316.30.77; +40 21 315.32.99
Fax: +40 21 312.34.93
E-mail: general.manager@icechim.ro
Web: www.icechim.ro
18. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE

INDUSTRIALA - ECOIND
Bucuresti
Tel: +40 21 410.67.16
Fax: +40 21 410.05.75
E-mail: ecoind@incdecoind.ro
Web: www.incdecoind.ro
19. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU METALE NEFEROASE

SI RARE - IMNR
Bucuresti
Tel: +40 21 352.20.48
Fax: +40 21 352.20.46
E-mail: imnr@imnr.ro
Web: www.imnr.ro
20. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI BUCURESTI - INCDPM
Bucuresti
Tel: +40 21 318.20.57
Fax: +40 21 318.20.01
E-mail: icim@icim.ro
Web: www.icim.ro
21. KEMA TRONIC SRL

Maramures
Tel: +40 362 80.20.64
Fax: +40 362 80.20.65
E-mail: kematronic@rombiogaz.ro
Web: www.rombiogaz.ro
61
22. MANZ GALVANO TEC SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 460.32.04
Fax: +40 21 460.33.95
E-mail: office@manz.ro
Web: www.manz.ro
23. OST GRUP SRL

Maramures
Tel: +40 362 80.93.93
Fax: +40 362 80.93.93
E-mail: office@ost-group.eu
24. PANCUANTIC SRL

Prahova
Tel: +40 726 84.89.76
E-mail: vanzari@pancuantic.ro
Web: www.pancuantic.ro
25. PRO MEDIU ECO SRL

Iasi
Tel: +40 232 21.36.43
Fax: +40 232 21.36.43
E-mail: promediu@yahoo.com
Web: www.promediueco.com
26. PROEXROM SRL

Iasi
Tel: +40 232 23.36.68
Fax: +40 232 23.36.68
E-mail: nbotu@proexrom.ro
Web: www.proexrom.ro
27. SCHACHTBAU ROMANIA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 315.00.20
Fax: +40 21 315.00.91
E-mail: office@schachtbau.ro
Web: www.schachtbau.ro
62
28. TEHNIX SRL

Bacau
Tel: +40 21 413.76.82
Fax: +40 21 413.76.82
E-mail: tehnix@tehnix.ro
Web: www.tehnix.ro
29. ZECASIN SA
Bucuresti
Tel: +40 21 316.34.48
Fax: +40 21 312.52.41
E-mail: office@zecasin.ro
Web: www.zecasin.ro
import/distributie
1. ABRAXAS SRL
Caras-Severin
Tel: +40 255 21.55.56
Fax: +40 255 22.00.10
E-mail: office@abraxas.ro
Web: www.abraxas.ro
2. ADISS SA
Maramures
Tel: +40 262 21.68.43
Fax: +40 262 21.70.08
E-mail: office@adiss.ro
Web: www.adiss.ro
3. AQUA EXPERT SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 255.26.43
Fax: +40 727 02.94.73
E-mail: aquaexpert@aquaexpert.ro
Web: www.aquaexpert.ro
63
4. AQUAPUR SRL
Harghita
Tel: +40 266 31.54.58
Fax: +40 266 31.54.58
E-mail: aqua@kabelkon.ro
Web: www.aquapur.ro
5. ATVA SRL
Arges
Tel: +40 248 21.12.06
Fax: +40 248 21.12.06
E-mail: comercial@atva.ro
Web: www.atva.ro
6. BIOSOL PSI SRL

Prahova
Tel: +40 244 51.74.08
Fax: +40 344 10.78.13; +40 244 51.74.08
E-mail: laborator@biosol.ro
Web: www.biosol.ro
7. CELSIUS PLUS SRL

Bucuresti
Tel: +40 371 17.23.55
Fax: +40 21 420.07.41
E-mail: office@celsius-plus.ro
Web: www.celsius-plus.ro
8. COMMAZ SERV SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 310.77.41
Fax: +40 21 310.77.41
E-mail: office@commaz.ro
Web: www.commaz.ro
9. COVIMPEX SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 324.14.65
Fax: +40 21 324.49.40
E-mail: covimpex@covimpex.ro
Web: www.covimpex.ro
64
10. DANEX CONSULT SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 252.73.24
Fax: +40 21 252.51.53
E-mail: office@danex.ro
Web: www.danex.ro
11. DFR SYSTEMS SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 413.40.91; +40 21 413.14.39
Fax: +40 21 413.40.91
E-mail: dfr@mail.matco.ro; info@dfr.ro

Web: www.dfr.ro
12. ECO BIO MAGIC SRL

Constanta
Tel: +40 241 51.16.60
Fax: +40 241 51.16.60
E-mail: ecobiomagic@yahoo.com
Web: www.ecobiomagic.ro
13. ECOTEC SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 252.85.35
Fax: +40 21 252.85.35
E-mail: ecotec@home.ro
Web: www.ecotec.home.ro
14. EDWARDS INTERNATIONAL GROUP SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 311.15.12
Fax: +40 21 311.17.25
E-mail: info@edwards.ro
Web: www.edwards.ro
15. EMMETI PLAST SRL

Arges
Tel: +40 348 43.93.34
Fax: +40 348 43.93.35
E-mail: emmetiplast@hotmail.com
Web: www.emmetiplast.ro
65
16. ENVIRO TECH SRL

Bihor
Tel: +40 259 41.31.10
Fax: +40 259 41.31.10
E-mail: envirot@gmail.com
Web: www.envirot.rdsor.ro
17. ENVIRO-CHEMIE ROMANIA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 311.28.70
Fax: +40 21 311.28.71
E-mail: office@envirochemie.ro
Web: www.envirochemie.ro; www.epurare-ape.ro
18. EUROMARKET WATER & WASTEWATER ENGINEERING SRL

Iasi
Tel: +40 232 22.02.73
Fax: +40 232 22.02.73
E-mail: office@euromarket-ro.com
Web: www.euromarket-ro.com
19. FAIR INVEST SRL

Bucuresti
Tel: +40 722 29.18.42
E-mail: office@diavolina.ro
Web: www.diavolina.ro ; www.biotehnologie.ro
20. FERRY TRADING SRL

Covasna
Tel: +40 267 31.51.31
Fax: +40 267 31.52.06
E-mail: ferrytrading@xnet.ro
Web: www.ferry.co.hu
21. INSERV AQUA SRL

Buzau
Tel: +40 238 72.61.39
Fax: +40 238 72.61.39
E-mail: office@inservaqua.ro
Web: www.inservaqua.ro
66
22. JAREX FILTERTECHNIK SRL

Sibiu
Tel: +40 264 40.38.00
Fax: +40 269 22.59.53
E-mail: info@jarex-filtertechnik.ro
Web: www.jarex.ro
23. JETRUN SRL

Ilfov
Tel: +40 372 74.84.23
Fax: +40 21 266.65.51
E-mail: office@jetrun.ro
Web: www.jetrun.ro
24. KOGAION COM SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 211.79.80
Fax: +40 21 211.66.23
E-mail: kogaion@iprochim.ro
Web: www.kogaion.com.ro
25. MARTI SERVICE GROUP SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 760.37.88
Fax: +40 21 769.37.88
E-mail: contact@dedurizatoare.ro
Web: www.apafiltrata.ro
26. NHN ECOINVEST SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 336.01.42
Fax: +40 21 336.15.16
E-mail: office@nhn.ro
Web: www.nhn.ro
27. PRATCO SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 345.17.25
Fax: +40 21 345.17.25
E-mail: office@pratco.ro
Web: www.pratco.ro
67
28. PURATOR SYSTEMS SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 315.18.51; +40 21 315.18.52
Fax: +40 21 315.18.60
E-mail: comercial@purator.ro
Web: www.purator.ro
29. RALSOR SRL

Prahova
Tel: +40 244 33.50.51
Fax: +40 244 33.50.51
E-mail: contact@ralsor.ro
Web: www.ralsor.ro
30. ROLLIT PRODIMPEX SRL

Ilfov
Tel: +40 21 490.81.30
Fax: +40 21 490.81.40
E-mail: office@rollit.ro
Web: www.rollit.ro
31. ROSANA COMPANY SRL

Timis
Tel: +40 721 61.74.23
Fax: +40 256 49.88.12
E-mail: contact@rosana-co.ro
Web: www.biokube.ro
32. SYRINX SRL

Harghita
Tel: +40 266 31.13.01
Fax: +40 266 31.13.01
E-mail: syrinx@syrinx.ro
Web: www.syrinx.ro
33. TEHNIX SRL

Bacau
Tel: +40 21 413.76.82
Fax: +40 21 413.76.82
Web: www.tehnix.ro
68
34. ULTRAFILTER SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 326.00.03
Fax: +40 21 326.00.04
E-mail: office@ultrafilter.ro
Web: www.donaldson.com
35. WEDECOR TECH SRL

Bistrita-Nasaud
Tel: +40 263 23.03.75
Fax: +40 263 23.03.75
E-mail: wedecor@karmanet.ro
Web: www.wed.ro
servicii
1. APA NOVA BUCURESTI SA
Bucuresti
Tel: +40 21 207.77.77
Web: www.apanovabucuresti.ro
2. ASA HOLDING SA
Bucuresti
Tel: +40 21 202.03.50; +40 21 260.23.55
Fax: +40 21 260.23.60
E-mail: DoinaCucueteanu@asa.ro; alex@asa.ro

Web: www.ecosystem.ro; www.asa.ro
3. AUDITECO SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 411.51.51; +40 21 411.51.55
Fax: +40 21 411.54.54
E-mail: office@auditeco.ro
Web: www.auditeco.ro
69
4. BIOSOL PSI SRL

Prahova
Tel: +40 244 51.74.08
Fax: +40 344 10.78.13; +40 244 51.74.08
Web: www.biosol.ro
5. BIOTECH CENTER SRL

Arges
Tel: +40 248 22.18.32
Fax: +40 248 22.18.34
E-mail: office@biotechcenter.ro
Web: www.biotechcenter.ro
6. DTM WASTE RECYCLING SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 457.06.50
Fax: +40 21 457.06.50
E-mail: office@wasterecycling.ro
Web: www.wasterecycling.ro

Constanta
Tel: +40 241 51.16.60
Fax: +40 241 51.16.60

Cluj
Tel: +40 264 44.44.72
Fax: +40 264 41.30.30
Web: www.eeg.ro
9. ELECDAN IMPEX SRL

Prahova
Tel: +40 722 35.11.44
Fax: +40 244 34.11.44
E-mail: elecdan@gmail.com
Web: www.elecdan.ro
70
10. GEIGER GROUP ROMANIA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 320.94.66; +40 21 320.94.64
Fax: +40 21 320.94.75
E-mail: office@geiger.ro
Web: www.geiger.ro
11. I.G.U.T. SRL

Brasov
Tel: +40 724 64.20.94
E-mail: iuliana_dumi2002@yahoo.com

Bucuresti
Tel: +40 21 336.01.42
Fax: +40 21 336.15.16
Web: www.nhn.ro
13. OIL DEPOL SERVICE SRL

Constanta
Tel: +40 241 55.45.20; +40 744 35.19.81
Fax: +40 241 55.45.20
E-mail: office@oildepol.ro
Web: www.oildepol.ro
14. PERFECT METAL SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 319.82.12
Fax: +40 31 102.38.33; +40 21 319.82.41
E-mail: office@perfectmetal.eu
Web: www.perfectmetal.eu
15. RECYCLING PROD SRL

Mures
Tel: +40 723 36.83.04; +40 265 31.49.06
Fax: +40 265 25.37.98
E-mail: office@recyclingprod.ro
Web: www.recyclingprod.ro
71
16. SETCAR SA
Braila
Tel: +40 334 40.12.16; +40 727 38.57.69
Fax: +40 239 61.48.52
E-mail: office@setcar-braila; setcar@clicknet.ro

Web: www.setcar-braila.ro
17. VIVANI SALUBRITATE SA

Ialomita
Tel: +40 749 19.57.99
Fax: +40 749 71.57.98
E-mail: office@vivani-deseuri.ro
Web: www.vivani-deseuri.ro
2. Tehnologii de proces curate

productie
1. AGROVET SA
Bucuresti
Tel: +40 21 208.03.00
Fax: +40 21 208.03.10
E-mail: office@agrovetmang.ro
Web: www.agrovetmang.ro
2. AIR FLEX SRL

Ilfov
Tel: +40 21 490.05.55
Fax: +40 21 490.05.85
E-mail: office@airflex.ro
Web: www.airflex.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 318.04.68
Fax: +40 21 318.04.68
72
4. ECO HIGH TECH SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 777.44.96; +40 746 74.73.18
Fax: +40 21 777.44.86
E-mail: ecohightech2000@yahoo.com
5. ECOAIR SRL
Maramures
Tel: +40 743 33.76.30
Fax: +40 318 16.20.62
E-mail: dm@ecoair.ro
Web: www.ecoair.ro; www.ecotech.ro
6. GRIRO SA
Bucuresti
Tel: +40 21 224.48.70
Fax: +40 21 224.05.27
E-mail: mail@griro.ro
Web: www.griro.ro
7. ICCF - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE CHIMICO FARMACEUTICA

Bucuresti
Tel: +40 21 322.29.10
Fax: +40 21 322.29.17
Web: www.ncpri.ro
8. ICERP SA
Prahova
Tel: +40 723 18.94.27
Fax: +40 244 59.98.41
E-mail: torban@icerp.ro; office@icerp.ro

Web: www.icerp.ro
9. ICPE - CENTRUL DE MATERIALE ELECTROTEHNICE & TEHNOLOGII DE MEDIU

Bucuresti
Tel: +40 21 589.34.80
Fax: +40 21 589.34.80
Web: www.cablurisiconductoare.net
73
10. ICPE ACTEL SA

Bucuresti
Tel: +40 21 346.86.90; +40 21 346.86.91
Fax: +40 21 346.86.91
E-mail: geta.neagu@icpe-actel.ro
Web: www.icpe-actel.ro
11. ICPE SA
Bucuresti
Tel: +40 21 589.33.00
Fax: +40 21 589.34.34
E-mail: icpe.sa@icpe.ro
Web: www.icpe.ro

CONSTRUCTII MASINI
Bucuresti
Tel: +40 21 332.58.24; +40 21 332.31.45
Fax: +40 21 332.07.75

Web: www.ictcm.ro
13. INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI MINIERE SA - ICPM SA

Hunedoara
Tel: +40 254 54.14.63
Fax: +40 254 54.21.58
E-mail: office@icpm.ro
Web: www.icpm.ro
14. INSTITUTUL NATIONAL DE CD PENTRU TEXTILE SI PIELARIE - INCDTP

Bucuresti
Tel: +40 21 340.49.28
Fax: +40 21 340.55.15
E-mail: certex@ns.certex.ro
Web: www.certex.ro
74

Bucuresti
Tel: +40 21 316.30.77; +40 21 315.32.99
Fax: +40 21 312.34.93
Web: www.icechim.ro
16. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU INGINERIE

ELECTRICA ICPE CA
Bucuresti
Tel: +40 21 346.72.31; +40 21 346.72.35
Fax: +40 21 346.82.99
E-mail: office@icpe-ca.ro
Web: www.icpe-ca.ro
17. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU MASINI SI

INSTALATII DESTINATE AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE - INMA BUCURESTI
Bucuresti
Tel: +40 21 269.32.55
Fax: +40 21 269.32.73
E-mail: icsit@inma.ro
Web: www.inma.ro

SI RARE - IMNR
Bucuresti
Tel: +40 21 352.20.48
Fax: +40 21 352.20.46
Web: www.imnr.ro
19. IPROCHIM SA
Bucuresti
Tel: +40 21 211.76.54
Fax: +40 21 210.27.01
E-mail: office@iprochim.ro
Web: www.iprochim.ro
75
20. KUBIK PROD COM SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 242.54.14
Fax: +40 21 322.93.67
E-mail: geo1960@xnet.ro; westtechon@yahoo.com

Web: www.kubik.ro
21. LIVINGJUMBO INDUSTRY SRL

Buzau
Tel: +40 338 10.11.20
Fax: +40 338 10.11.22
E-mail: office@livingjumbo.ro
Web: www.livingjumbo.ro
22. MAGIC HOUSE TRADING SRL

Bucuresti
Tel: +40 788 89.24.43
Fax: +40 21 321.04.61
E-mail: office@magichouse.ro
Web: www.magichouse.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 460.32.04
Fax: +40 21 460.33.95
Web: www.manz.ro
24. NAPA IMPEX SRL

Mures
Tel: +40 265 31.52.68
Fax: +40 265 31.52.69
E-mail: office@napa.ro
Web: www.napa.ro
25. PIFATI SA
Bucuresti
Tel: +40 21 410.46.00
Fax: +40 21 410.06.38
E-mail: office@pifati.ro
Web: www.pifati.ro
76
26. TECHNOSAM SRL

Satu-Mare
Tel: +40 261 76.92.85
Fax: +40 261 76.92.86
E-mail: office@technosam.ro
Web: www.technosam.ro
27. TEHNIX SRL

Bacau
Tel: +40 21 413.76.82
Fax: +40 21 413.76.82
Web: www.tehnix.ro
28. TERRA PRETA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 326.85.67
Fax: +40 31 101.66.76
E-mail: office@terra-preta.ro
Web: www.terra-preta.ro
29. UNIFORT TRADING SRL

Ilfov
Tel: +40 723 38.31.36
Fax: +40 31 815.29.40
Web: www.monalisa.com.ro
30. ZECASIN SA
Bucuresti
Tel: +40 21 316.34.48
Fax: +40 21 312.52.41
Web: www.zecasin.ro
77
import/distributie
1. ABRAXAS SRL
Caras-Severin
Tel: +40 255 21.55.56
Fax: +40 255 22.00.10
Web: www.abraxas.ro
2. ALUMATIC SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 255.40.65
Fax: +40 21 255.40.65
E-mail: bucuresti@alumatic.ro
Web: www.alumatic.ro
3. BLUE NEON SRL

Dolj
Tel: +40 744 76.35.59
Fax: +40 251 59.28.58
E-mail: office@fineamin.ro
Web: www.fineamin.ro
4. CORTROM B.G. SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 335.94.91
Fax: +40 21 335.94.91
E-mail: contact@cortrom.ro
Web: www.cortrom.ro
5. ELECTRIC GENERAL STOICA SRL

Calarasi
Tel: +40 242 31.62.90
Fax: +40 242 31.62.90
E-mail: bucuresti@electricgenerals.ro
Web: www.electricgenerals.ro
78
6. ELECTRO SISTEM PROIECT SRL

Timis
Tel: +40 256 22.10.49
Fax: +40 256 22.10.49
E-mail: esp@automatizaritm.ro
Web: www.automatizaritm.ro
7. ENERIA SRL
Bucuresti
Tel: +40 31 824.46.00
Fax: +40 31 824.46.90
E-mail: office@eneria.ro
Web: www.eneria.ro
8. FERRY TRADING SRL

Covasna
Tel: +40 267 31.51.31
Fax: +40 267 31.52.06
E-mail: ferrytrading@xnet.ro
Web: www.ferry.co.hu
9. JAREX FILTERTECHNIK SRL

Sibiu
Tel: +40 264 40.38.00
Fax: +40 269 22.59.53
E-mail: info@jarex-filtertechnik.ro
Web: www.jarex.ro
10. JOHNSON CONTROLS INTERNATIONAL ROMANIA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 330.40.50
Fax: +40 21 330.12.50
Web: www.johnsoncontrols.ro
11. KOGAION COM SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 211.79.80
Fax: +40 21 211.66.23
E-mail: kogaion@iprochim.ro
Web: www.kogaion.com.ro
79
12. KSK CLEAN SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 232.32.87
Fax: +40 21 232.87.20
E-mail: consultanta@ipcleaning.ro
Web: www.ipcleaning.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 336.01.42
Fax: +40 21 336.15.16
Web: www.nhn.ro
14. PIFATI SA
Bucuresti
Tel: +40 21 410.46.00
Fax: +40 21 410.06.38
E-mail: office@pifati.ro
Web: www.pifati.ro
15. PUROLITE SRL

Brasov
Tel: +40 21 211.03.00
Fax: +40 21 211.01.84
E-mail: office@purolite.ro; andrei.mihaila@proinstal.net

Web: www.purolite.com
16. ROLLIT PRODIMPEX SRL

Ilfov
Tel: +40 21 490.81.30
Fax: +40 21 490.81.40
E-mail: office@rollit.ro
Web: www.rollit.ro
17. ROMPOLIPROCES SRL

Bistrita-Nasaud
Tel: +40 744 60.05.90
Fax: +40 363 81.41.02
E-mail: contact@rompoliproces.com
Web: www.rompoliproces.com
80
18. TEHNIX SRL

Bacau
Tel: +40 21 413.76.82
Fax: +40 21 413.76.82
Web: www.tehnix.ro
19. WERINDUSTRY SRL

Bihor
Tel: +40 359 43.03.00; +40 725 56.29.01
Fax: +40 359 43.03.00
E-mail: contact@weri.ro; info@tepet.ro

Web: www.weri.ro; www.tepet.ro
servicii
1. AGROVET SA
Bucuresti
Tel: +40 21 208.03.00
Fax: +40 21 208.03.10
E-mail: office@agrovetmang.ro
Web: www.agrovetmang.ro
3. Managementul deseurilor
productie
1. ADARCO INVEST SRL
Hunedoara
Tel: +40 254 50.60.01
Fax: +40 254 51.33.03
E-mail: office@adarco.ro
Web: www.adarco.ro
81
2. AQUAPROIECT SA
Bucuresti
Tel: +40 21 316.00.35
Fax: +40 21 316.00.42
E-mail: office@aquaproiect.ro
Web: www.aquaproiect.ro
3. AVACO SA
Bihor
Tel: +40 259 41.11.92
Fax: +40 359 41.08.73
E-mail: contact@avaco.ro
Web: www.avaco.ro
4. DEPONIA TECHNIKA SRL

Mures
Tel: +40 365 43.03.87; +40 741 19.06.47
Fax: +40 365 43.03.88
E-mail: info@deponiatechnika.ro
Web: www.deponiatechnika.ro
5. DONAU CHEM SRL

Teleorman
Tel: +40 247 41.64.38
Fax: +40 247 41.33.79
E-mail: office@donauchem.ro
Web: www.donauchem.ro
6. DRAGONARA CONSULTING SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 252.29.63
Fax: +40 21 252.24.07
E-mail: office@dragonaragrup.ro
Web: www.dragonaragrup.ro
7. ECOMASTER-SERVICII ECOLOGICE SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 305.25.11; +40 21 314.04.85
Fax: +40 21 319.68.02
E-mail: ecopark@eco-master.com
Web: www.ecomaster.ro
82
8. GEIGER GROUP ROMANIA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 320.94.66; +40 21 320.94.64
Fax: +40 21 320.94.75
E-mail: office@geiger.ro
Web: www.geiger.ro

CONSTRUCTII MASINI
Bucuresti
Tel: +40 21 332.58.24; +40 21 332.31.45
Fax: +40 21 332.07.75

Web: www.ictcm.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 316.30.77; +40 21 315.32.99
Fax: +40 21 312.34.93
Web: www.icechim.ro

SI RARE - IMNR
Bucuresti
Tel: +40 21 352.20.48
Fax: +40 21 352.20.46
Web: www.imnr.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 318.20.57
Fax: +40 21 318.20.01
Web: www.icim.ro
83
13. SEBA INDUSTRIAL SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 318.36.67; +40 21 318.36.69
Fax: +40 21 318.36.75; +40 21 493.60.08
E-mail: office@seba.ro
Web: www.seba.ro
14. TEHNIX SRL

Bacau
Tel: +40 21 413.76.82
Fax: +40 21 413.76.82
Web: www.tehnix.ro
15. ZECASIN SA
Bucuresti
Tel: +40 21 316.34.48
Fax: +40 21 312.52.41
Web: www.zecasin.ro
import/distributie
1. ABRAXAS SRL
Caras-Severin
Tel: +40 255 21.55.56
Fax: +40 255 22.00.10
Web: www.abraxas.ro
2. AWE WASTE COMPACTORS SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 430.30.92
Fax: +40 21 430.30.97
E-mail: office@awecompactors.ro
Web: www.awecompactors.ro
84
3. C GEANGU CONSULTING SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 222.48.91
Fax: +40 21 222.48.91
E-mail: geangu@easynet.ro
Web: www.deseuri-online.ro/geangu/
4. DANUBIATEC SRL
Brasov
Tel: +40 268 31.19.75
Fax: +40 268 31.19.75
E-mail: office@danubiatec.ro
Web: www.danubiatec.ro
5. ENTCH SRL
Maramures
Tel: +40 362 40.14.26
Fax: +40 262 21.68.41
E-mail: office@entech.ro; oana.horotan@entech.ro

Web: www.entech.ro
6. EURITEH ROMANIA SRL

Bihor
Tel: +40 259 47.11.92
E-mail: office@euriteh.ro; e.gherdan@euriteh.ro

Web: www.euriteh.ro
7. EUTRON INVEST ROMANIA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 233.13.45; +40 21 233.13.46
Fax: +40 21 233.13.49
E-mail: office@eutron.ro
Web: www.eutron.ro
8. GREMLIN COMPUTER SRL

Constanta
Tel: +40 241 58.66.06
Fax: +40 241 48.14.56
E-mail: office@gremlincom.ro
Web: www.gremlincom.ro
85
9. INTERBUSINESS PROMOTION & CONSULTINGSRL

Bucuresti
Tel: +40 31 101.31.80
Fax: +40 31 101.31.90
E-mail: office@interbusiness.ro
Web: www.interbusiness.ro
10. IRIDEX GROUP CONSTRUCTII SRL

Ilfov
Tel: +40 21 240.40.41
Fax: +40 21 240.40.41
E-mail: marketing@iridexgroup.ro;
Web: www.iridexcons.ro; www.iridexplastic.ro
11. NICORA GROUP SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 223.53.66
Fax: +40 21 335.09.52
E-mail: office@nicora.ro
Web: www.nicora.ro
12. POLYTECHNIK SIETA SA

Cluj
Tel: +40 264 41.50.37
Fax: +40 264 41.50.32
E-mail: office@sieta.ro
Web: www.polytechnik.com
13. ROPECO BUCURESTI SRL

Ilfov
Tel: +40 21 317.37.50
Fax: +40 21 317.39.06
E-mail: office@ropeco.ro; anca.bagiu@ropeco.ro

Web: www.ropeco.ro
14. SCHUSTER SRL

Bihor
Tel: +40 359 46.70.66, +40 766.26.92.63
Fax: +40 359 46.19.61
E-mail: office@schuster-teh.ro
Web: www.schuster-teh.ro
86
15. TEHNIX SRL

Bacau
Tel: +40 21 413.76.82
Fax: +40 21 413.76.82
Web: www.tehnix.ro
16. WERINDUSTRY SRL

Bihor
Tel: +40 359 43.03.00; +40 725 56.29.01
Fax: +40 359 43.03.00
E-mail: contact@weri.ro; info@tepet.ro

Web: www.weri.ro; www.tepet.ro
servicii
1. ASA HOLDING SA
Bucuresti
Tel: +40 21 202.03.50; +40 21 260.23.55
Fax: +40 21 260.23.60

2. ASOCIATIA RECOLAMP
Bucuresti
Tel: +40 21 223.02.56
Fax: +40 21 223.02.57
E-mail: office@recolamp.ro
Web: www.recolamp.ro; www.omuletiiverzi.ro
3. ASOCIATIA ROMANA PENTRU RECICLARE ROREC

Bucuresti
Tel: +40 21 232.71.82
Fax: +40 21 232.71.83
E-mail: office@rorec.ro
Web: www.rorec.ro
87
4. AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL

Harghita
Tel: +40 266 21.74.07; +40 730 71.13.03
Fax: +40 266 21.74.08
E-mail: harghita@avero.ro; lorand.kovacs@avero.ro

Web: www.avero.ro
5. AVE-HURON SRL
Harghita
Tel: +40 266 37.27.18
Fax: +40 266 31.31.18
E-mail: csilla.balazs@avero.ro; mciuc@avero.ro

Web: www.avero.ro
6. C&C COMERCIAL SRL

Mures
Tel: +40 721 81.38.03; +40 788 81.38.03
Fax: +40 365 43.03.77
E-mail: contact@gestionareadeseurilor.ro
Web: www.gestionareadeseurilor.ro
7. CARGOFOOR TRANSPORT SRL

Prahova
Tel: +40 244 59.23.60
Fax: +40 244 51.26.60
E-mail: cargofoor@upc.ro; cristian.badila@cargofoor.ro

Web: www.cargofoor.nl
8. CIBIN SRL
Brasov
Tel: +40 268 27.21.15; +40 752.24.69.20
Fax: +40 268 27.21.16
E-mail: office@cibin.ro
Web: www.cibin.ro
9. COMTURSERV BOBES SRL

Brasov
Tel: +40 745 09.32.01
E-mail: ovidiubobes@gmail.com
88
10. CONCEPT SOLUTION SYSTEM SRL

Bucuresti
Tel: +40 740 03.78.13
E-mail: agtransport@gmail.com
11. DRAGONARA CONSULTING SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 252.29.63
Fax: +40 21 252.24.07
E-mail: office@dragonaragrup.ro
Web: www.dragonaragrup.ro
12. DTM WASTE RECYCLING SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 457.06.50
Fax: +40 21 457.06.50
E-mail: office@wasterecycling.ro
Web: www.wasterecycling.ro

Constanta
Tel: +40 241 51.16.60
Fax: +40 241 51.16.60
14. ECO FIRE SISTEMS SRL

Constanta
Tel: +40 241 76.05.75
Fax: +40 241 76.05.76
E-mail: office@ecofire.ro
Web: www.ecofire.ro
15. ECO MARGINIME SRL

Sibiu
Tel: +40 735 15.13.29
E-mail: ecomarginime@yahoo.com
89
16. ECO ROM AMBALAJE SA

Bucuresti
Tel: +40 21 413.08.44
Fax: +40 21 413.08.57
E-mail: lorita.constantinescu@ecoromambalaje.ro
Web: www.ecoromambalaje.ro
17. ECO-SAL SA
Sibiu
Tel: +40 269 21.12.81; +40 369 80.10.54
E-mail: ecosal2009@gmail.com
18. ECO-VALEA HARTIBACIULUI

Sibiu
Tel: +40 761 67.82.91
E-mail: marcelcalugar@yahoo.com
19. ECOVALOR SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 203.91.11
Fax: +40 21 203.91.19
E-mail: info@ecovalor.ro
Web: www.ecovalor.ro
20. EURITEH ROMANIA SRL

Bihor
Tel: +40 259 47.11.92
E-mail: office@euriteh.ro; e.gherdan@euriteh.ro

Web: www.euriteh.ro
21. FIN-ECO SA
Brasov
Tel: +40 268 41.04.35; +40 268 47.72.52
Fax: +40 268 41.04.35; +40 268 47.72.52
E-mail: lianna_craciun@yahoo.com; office@fin-eco.ro

Web: www.fin-eco.ro
90
22. GETESIB SA
Sibiu
Tel: +40 269 21.09.14; +40 728 55.54.59
Fax: +40 269 21.39.10
E-mail: nicolaesorita@gmail.com
23. GOS-TRANS-COM SRL

Covasna
Tel: +40 752 27.10.01; +40 744 84.96.93
Fax: +40 267 34.15.20
24. GREENTECH SA
Buzau
Tel: +40 238 72.57.59
Fax: +40 238 72.57.96
E-mail: office@greentech.ro
Web: www.greentech.ro
25. GREENTRONICS SRL

Teleorman
Tel: +40 722 32.20.85; +40 722 21.07.27
Fax: +40 247 31.30.18
E-mail: office@greentronics.ro
Web: www.greentronics.ro
26. GREENWEEE INTERNATIONAL SA

Buzau
Tel: +40 338 10.06.01; +40 338 10.06.02
Fax: +40 338 10.06.04
E-mail: office@greenweee.ro
Web: www.greenweee.ro; www.greenweee.eu
27. GREMLIN COMPUTER SRL

Constanta
Tel: +40 241 58.66.06
Fax: +40 241 48.14.56
E-mail: office@gremlincom.ro
Web: www.gremlincom.ro
91
28. I.G.U.T. SRL

Brasov
Tel: +40 724 64.20.94

CONSTRUCTII MASINI
Bucuresti
Tel: +40 21 332.58.24; +40 21 332.31.45
Fax: +40 21 332.07.75

Web: www.ictcm.ro
30. INDECO GRUP SRL

Bucuresti
Tel: +40 374 01.08.99
Fax: +40 318 17.25.96
E-mail: info@indecogroup.ro
Web: www.indecogrup.ro
31. JIFA SRL

Sibiu
Tel: +40 269 23.44.84
Fax: +40 269 23.44.84
E-mail: office@jifa.ro
Web: www.jifa.ro
32. MATIRO SA
Bucuresti
Tel: +40 21 210.39.30
E-mail: matiro@qnet.ro
33. MULLER-GUTTENBRUNN RECYCLING SRL

Timis
Tel: +40 256 28.54.23
Fax: +40 256 28.54.11
E-mail: juridic@mgr.ro
Web: www.mgr.ro
92

Bucuresti
Tel: +40 21 319.82.12
Fax: +40 31 102.38.33; +40 21 319.82.41
35. PRO AIR CLEAN SA

Timis
Tel: +40 256 30.60.18
Fax: +40 256 29.09.18
E-mail: office@proairclean.ro
Web: www.proairclean.ro
36. RE PET SRL

Mures
Tel: +40 265 26.90.13; +40 743.15.50.00
Fax: +40 265 26.90.13
E-mail: repet@rdslink.ro; re_pet_ms@yahoo.com

Web: www.repet.ro
37. RECHORALEX SRL

Hunedoara
Tel: +40 745 51.15.81
E-mail: rechoralex@yahoo.com
38. RECYCLING PROD SRL

Mures
Tel: +40 723 36.83.04; +40 265 31.49.06
Fax: +40 265 25.37.98
E-mail: office@recyclingprod.ro
Web: www.recyclingprod.ro
39. REMAT BRASOV SA

Brasov
Tel: +40 268 31.67.52
Fax: +40 268 33.08.08
E-mail: rematbvsb@clicknet.ro
Web: www.rematbv.ro
93
40. REMATHOLDING CO SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 334.56.68
Fax: +40 21 334.52.94
E-mail: office@rematholding.ro
Web: www.rematholding.ro
41. RIAN CONSULT SRL

Brasov
Tel: +40 268 51.60.65; +40 268 51.60.23
Fax: +40 268 51.60.24
E-mail: rianconsult@yahoo.com
Web: www.periculoase.ro
42. RO ECOLOGIC SRL

Ialomita
Tel: +40 21 344.00.56, +40 756.19.49.94
Fax: +40 21 344.40.56
E-mail: office@roecologic.ro
Web: www.roecologic.ro
43. ROSAL GRUP SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 255.35.65
Fax: +40 21 255.35.65
E-mail: secretariat@rosal.ro
Web: www.rosal.ro
44. SETCAR SA
Braila
Tel: +40 334 40.12.16; +40 727 38.57.69
Fax: +40 239 61.48.52
E-mail: office@setcar-braila; setcar@clicknet.ro

Web: www.setcar-braila.ro
45. SILNEF M.G. SRL

Brasov
Tel: +40 268 42.61.38; +40 745 11.15.68
Fax: +40 268 42.66.30
E-mail: msav_silnef@yahoo.com
Web: www.silnef.ro
94
46. SMART-GEO-ENERGY SRL

Brasov
Tel: +40 722 60.61.12
E-mail: mr.vaduva@gmail.com
47. SOMA SRL

Bacau
Tel: +40 234 51.48.00
Fax: +40 234 51.48.00
E-mail: office@soma.ro
Web: www.soma.ro
48. STE SO SAMAC SRL

Brasov
Tel: +40 268 33.81.07; +40 740 05.04.32
E-mail: florin_stoleru2000@yahoo.com
Web: www.ste-so-samac.ro
49. STENA DTM SRL

Ilfov
Tel: +40 31 824.76.80; +40 31 824.76.81
Fax: +40 31 824.76.73
E-mail: office@stenadtm.ro
Web: www.stenadtm.ro
50. STERICARE ROMANIA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 457.09.75
Fax: +40 21 457.06.99
E-mail: office@stericare.com
Web: www.stericare.com
51. TEGA SA
Covasna
Tel: +40 367 40.19.11
Fax: +40 267 35.18.97
E-mail: office@tega.ro
Web: www.tega.ro
95
52. URBAN SA RM VALCEA SUCURSALA BUCURESTI

Bucuresti
Tel: +40 21 413.91.15
Fax: +40 21 413.67.02
E-mail: office@urbansa.ro; office@salubritate.ro

Web: www.urbansa.ro
53. VIVANI SALUBRITATE SA

Ialomita
Tel: +40 749 19.57.99
Fax: +40 749 71.57.98
E-mail: office@vivani-deseuri.ro
Web: www.vivani-deseuri.ro
4. Monitorizarea neinvaziva a mediului si instrumente de monitorizare

productie
1. CAST SA
Bucuresti
Tel: +40 21 317.09.04; +40 21 318.98.61
Fax: +40 21 317.09.04; +40 21 317.09.05
E-mail: director@cast-sa.ro; cast_sa@zappmobile.ro

Web: www.cast-sa.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 316.30.77; +40 21 315.32.99
Fax: +40 21 312.34.93
Web: www.icechim.ro
96

Bucuresti
Tel: +40 21 410.67.16
Fax: +40 21 410.05.75
4. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU INGINERIE ELECTRICA

ICPE CA
Bucuresti
Tel: +40 21 346.72.31; +40 21 346.72.35
Fax: +40 21 346.82.99
Web: www.icpe-ca.ro

SI RARE - IMNR
Bucuresti
Tel: +40 21 352.20.48
Fax: +40 21 352.20.46
Web: www.imnr.ro
6. MULTIDIMENSION SRL
Bucuresti
Tel: +40 314 05.32.90
Fax: +40 314 02.87.16
E-mail: office@multidimension.ro
Web: www.multidimension.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 336.01.42
Fax: +40 21 336.15.16
Web: www.nhn.ro
97
8. TERRA PRETA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 326.85.67
Fax: +40 31 101.66.76
E-mail: office@terra-preta.ro
Web: www.terra-preta.ro
import/distributie
1. AFRISO-EURO-INDEX SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 410.07.02
Fax: +40 21 410.07.12
E-mail: info@afriso.ro
Web: www.afriso.ro
2. ELECTRO SISTEM PROIECT SRL

Timis
Tel: +40 256 22.10.49
Fax: +40 256 22.10.49
E-mail: esp@automatizaritm.ro
Web: www.automatizaritm.ro
3. INCOTECH SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 335.37.07
Fax: +40 21 335.37.07
E-mail: incotech@rdsmail.ro
Web: www.incotech.ro
4. JETRUN SRL
Ilfov
Tel: +40 372 74.84.23
Fax: +40 21 266.65.51
Web: www.jetrun.ro
98
5. PRATCO SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 345.17.25
Fax: +40 21 345.17.25
Web: www.pratco.ro
6. RONEXPRIM SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 314.35.98
Fax: +40 21 313.62.44
E-mail: office@ronexprim.com
Web: www.aparate-masura-control.ro
servicii
1. ASA HOLDING SA
Bucuresti
Tel: +40 21 202.03.50; +40 21 260.23.55
Fax: +40 21 260.23.60

2. BIOSOL PSI SRL

Prahova
Tel: +40 244 51.74.08
Fax: +40 344 10.78.13; +40 244 51.74.08
Web: www.biosol.ro
3. D&V ENVIRONMENT SRL

Ialomita
Tel: +40 243 23.02.46
Fax: +40 243 23.02.46
E-mail: davidmediu@yahoo.com
Web: www.dvwaste.ro
99
4. ECO SIMPLEX NOVA SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 301.85.80
Fax: +40 21 301.85.80
E-mail: ecosimplexnova@yahoo.com
Web: www.ecosimplexnova.ro
5. ECO-BREF SRL
Brasov
Tel: +40 268 47.00.95
Fax: +40 268 47.00.95
E-mail: ecobref@gmail.com
Web: www.ecobref.ro
6. ICPE BISTRITA SA
Bistrita-Nasaud
Tel: +40 263 21.09.38; +40 263 21.07.47
Fax: +40 372 75.27.62
E-mail: icpe@icpebn.ro
Web: www.icpe-bn.ro
7. IMSYS RO SRL
Harghita
Tel: +40 366 10.52.29; +40 733 95.50.00
Fax: +40 366 10.52.29
E-mail: office@imsys.ro
Web: www.imsys.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 410.67.16
Fax: +40 21 410.05.75

Bucuresti
Tel: +40 21 336.01.42
Fax: +40 21 336.15.16
Web: www.nhn.ro
100
10. PRO MEDIU ECO SRL

Iasi
Tel: +40 232 21.36.43
Fax: +40 232 21.36.43
E-mail: promediu@yahoo.com
Web: www.promediueco.com
11. TECHNOSAM SRL

Satu-Mare
Tel: +40 261 76.92.85
Fax: +40 261 76.92.86
E-mail: office@technosam.ro
Web: www.technosam.ro
12. WESSLING ROMANIA SRL

Mures
Tel: +40 265 21.29.53
Fax: +40 265 20.64.19
E-mail: office@wessling.ro
Web: www.wessling.ro
5. Tehnologii de obtinere de energie verde

productie
Bucuresti
Tel: +40 21 318.04.68
Fax: +40 21 318.04.68
2. DGM SOLAR SYSTEMS

Olt
Tel: +40 374 00.95.23
Fax: +40 754 71.95.23
E-mail: info@dgmsolarsystems.com
Web: www.dgmsolarsystems.com
101
3. DUO BEST GRUP SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 450.45.04
Fax: +40 21 450.45.04
E-mail: solarduobest@gmail.com
Web: www.solarduobest.ro

Cluj
Tel: +40 264 44.44.72
Fax: +40 264 41.30.30
Web: www.eeg.ro
5. ECO HIGH TECH SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 777.44.96; +40 746 74.73.18
Fax: +40 21 777.44.86
E-mail: ecohightech2000@yahoo.com

Prahova
Tel: +40 722 35.11.44
Fax: +40 244 34.11.44
Web: www.elecdan.ro
7. ENERGIE VERDE SA
Bucuresti
Tel: +40 21 322.46.42
Fax: +40 21 322.46.42
Web: www.enerverde.eu
8. HORNET GRUP SRL

Bucuresti
Tel: +40 745 05.00.50
Fax: +40 21 351.58.63
E-mail: ident@ecohornet.ro
Web: www.ecohornet.ro
102
9. I.G.U.T. SRL
Brasov
Tel: +40 724 64.20.94
10. ICCF - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE CHIMICO FARMACEUTICA

Bucuresti
Tel: +40 21 322.29.10
Fax: +40 21 322.29.17
Web: www.ncpri.ro
11. ICPE - CENTRUL DE MATERIALE ELECTROTEHNICE & TEHNOLOGII DE MEDIU

Bucuresti
Tel: +40 21 589.34.80
Fax: +40 21 589.34.80
Web: www.cablurisiconductoare.net
12. ICPE SA
Bucuresti
Tel: +40 21 589.33.00
Fax: +40 21 589.34.34
Web: www.icpe.ro

CONSTRUCTII MASINI
Bucuresti
Tel: +40 21 332.58.24; +40 21 332.31.45
Fax: +40 21 332.07.75

Web: www.ictcm.ro
103

Bucuresti
Tel: +40 21 316.30.77; +40 21 315.32.99
Fax: +40 21 312.34.93
Web: www.icechim.ro
15. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU INGINERIE

ELECTRICA ICPE CA
Bucuresti
Tel: +40 21 346.72.31; +40 21 346.72.35
Fax: +40 21 346.82.99
Web: www.icpe-ca.ro
16. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU MASINI SI

INSTALATII DESTINATE AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE - INMA BUCURESTI
Bucuresti
Tel: +40 21 269.32.55
Fax: +40 21 269.32.73
E-mail: icsit@inma.ro
Web: www.inma.ro
17. IUCO TOP SRL

Vrancea
Tel: +40 237 25.88.88
Fax: +40 237 25.88.88
E-mail: admin@iucotop.ro
Web: www.iucotop.com
18. KEMA TRONIC SRL

Maramures
Tel: +40 362 80.20.64
Fax: +40 362 80.20.65
E-mail: kematronic@rombiogaz.ro
104
19. KUBIK PROD COM SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 242.54.14
Fax: +40 21 322.93.67
E-mail: geo1960@xnet.ro; westtechon@yahoo.com

Web: www.kubik.ro
20. OPTOTECHNOLOGIES SA
Bucuresti
Tel: +40 21 320.45.85
Fax: +40 21 320.45.85
E-mail: sales@advanced-sistems.com
Web: www.advanced-sistems.com
21. OST GRUP SRL

Maramures
Tel: +40 362 80.93.93
Fax: +40 362 80.93.93
E-mail: office@ost-group.eu
22. PRO AIR CLEAN SA

Timis
Tel: +40 256 30.60.18
Fax: +40 256 29.09.18
E-mail: office@proairclean.ro
Web: www.proairclean.ro
23. RENOVATIO SOLAR

Bucuresti
Tel: +40 21 316.74.32
Fax: +40 21 316.74.32
E-mail: office@renovatiosolar.com
Web: www.renovatiosolar.ro
24. SEBA INDUSTRIAL SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 318.36.67; +40 21 318.36.69
Fax: +40 21 318.36.75; +40 21 493.60.08
E-mail: office@seba.ro
Web: www.seba.ro
105
25. SOLARGE TEHNIC SRL

Bihor
Tel: +40 742 89.68.52
E-mail: solargetehnic@yahoo.com
Web: www.solargetehnic.ro
26. TRIBOD SRL

Suceava
Tel: +40 230 56.03.00; +40 230 56.22.45
Fax: +40 230 56.16.44
E-mail: biodieselcom002@yahoo.com
Web: www.biodieselcom.ro
27. ZECASIN SA
Bucuresti
Tel: +40 21 316.34.48
Fax: +40 21 312.52.41
Web: www.zecasin.ro
import/distributie
1. AB INSTAL ECO UNIVERSAL SRL
Bucuresti
Tel: +40 723 22.70.43
Fax: +40 371 06.10.59
E-mail: office@ekoinstal.ro
Web: www.ekoinstal.ro
2. ADF INDUSTRIES SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 341.12.00
Fax: +40 21 341.12.00
E-mail: office@adf.ro
Web: www.adf.ro
106
3. ALCANO IMPEX SRL

Bihor
Tel: +40 259 41.45.66
Fax: +40 259 41.45.66
E-mail: scule@alcano.ro
Web: www.alcano.ro
4. AMA SERCOM SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 460.02.19
Fax: +40 31 810.56.19
E-mail: andrei.alcea@sun-power.ro
Web: www.sun-power.ro
5. ASETA ECOSOL SRL

Timis
Tel: +40 256 44.41.11
Fax: +40 256 44.41.11
E-mail: office@aseta.ro
Web: www.aseta.ro
6. ASON TRADING SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 413.31.70
Fax: +40 21 413.31.70
E-mail: office@ason.ro
Web: www.ason.ro
7. CARPAT ENERGY SRL

Cluj
Tel: +40 264 53.04.00
Fax: +40 264 53.04.00
E-mail: office@carpatenergy.ro
Web: www.carpatenergy.ro
8. CASE SOLARE SRL

Ilfov
Tel: +40 723 66.72.05
E-mail: office@casesolare.ro
Web: www.casesolare.ro
107
9. CELSIUS PLUS SRL

Bucuresti
Tel: +40 371 17.23.55
Fax: +40 21 420.07.41
E-mail: office@celsius-plus.ro
Web: www.celsius-plus.ro
10. CENTRAL INSTAL IMPEX SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 644.13.23
Fax: +40 21 644.13.23
E-mail: central_instal@yahoo.com
Web: www.centralinstal.ro
11. DATAS SRL

Covasna
Tel: +40 267 36.48.47
Fax: +40 267 36.21.99
E-mail: office@datas.ro
Web: www.sunergizer.ro

Cluj
Tel: +40 264 44.44.72
Fax: +40 264 41.30.30
Web: www.eeg.ro
13. ECOHORNET SRL

Ilfov
Tel: +40 21 311.30.68
Fax: +40 21 312.86.42
E-mail: esident@ecohornet.ro
Web: www.ecohornet.ro
14. ECOSOLARIS SERVICES SRL

Bucuresti
Tel: +40 721 72.30.63
Fax: +40 31 428.91.42
E-mail: office.ecosolaris@gmail.com
Web: www.ecosolaris.ro
108
15. ECOSYSTEM INTER SRL

Cluj
Tel: +40 264 44.68.52
Fax: +40 264 44.68.52
E-mail: contact@ecosysteminternational.ro
Web: www.ecosysteminternational.ro
16. ELIBOG SRL

Bihor
Tel: +40 724 06.66.16
Fax: +40 359 80.04.44
E-mail: elibogromania@yahoo.com
Web: www.solarfocus.ro
17. ENERIA SRL

Bucuresti
Tel: +40 31 824.46.00
Fax: +40 31 824.46.90
Web: www.eneria.ro
18. EOLOS ENERGY SRL

Botosani
Tel: +40 742 07.21.30
Fax: +40 231 51.85.18
E-mail: vanzari@eolosenergy.ro
Web: www.eolosenergy.ro
19. EXPONENTIAL AG SRL

Dolj
Tel: +40 251 54.44.81
Fax: +40 251 54.44.81
E-mail: magazincraiova@exponential.ro
Web: www.exponential.ro
20. FAVIT SERVCOM SRL

Cluj
Tel: +40 264 45.22.87
Fax: +40 264 45.22.87
E-mail: tehnic@favitsrl.ro; office@favitsrl.ro

Web: www.favitsrl.ro
109
21. GOMBOSH INDUSTRY EXIM SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 252.75.08
Fax: +40 21 252.75.08
E-mail: gombosh@mailbox.ro
Web: www.gombosh.ro
22. HOLDMAS M.C. SRL

Prahova
Tel: +40 722 37.82.63
Fax: +40 244 51.47.61
E-mail: mosneanu_marian@yahoo.com
Web: www.centrale-solare.ro
23. IDEAL STANDARD SRL

Constanta
Tel: +40 241 61.24.95
Fax: +40 241 61.24.96
E-mail: office@idealstandard.ro
Web: www.idealstandard.ro
24. IDELLA SRL

Timis
Tel: +40 742 20.01.12
E-mail: domitiancovaci@yahoo.com
Web: www.idella.ro
25. INTERBUSINESS PROMOTION & CONSULTINGSRL

Bucuresti
Tel: +40 31 101.31.80
Fax: +40 31 101.31.90
E-mail: office@interbusiness.ro
Web: www.interbusiness.ro
26. IUCO TOP SRL

Vrancea
Tel: +40 237 25.88.88
Fax: +40 237 25.88.88
E-mail: admin@iucotop.ro
Web: www.iucotop.com
110
27. JETRUN SRL

Ilfov
Tel: +40 372 74.84.23
Fax: +40 21 266.65.51
Web: www.jetrun.ro
28. MAG DESIGN CONSTRUCT SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 781.47.41
Fax: +40 21 781.47.41
E-mail: pandele.a@magdesign.ro
Web: www.magdesign.ro
29. MANGUS SOL SRL

Bucuresti
Tel: +40 31 808.99.03; +40 21 311.09.30
Fax: +40 31 807.20.08
E-mail: office@mangus.ro
Web: www.mangus.ro
30. MONSSON SOLARIA SRL

Constanta
Tel: +40 241 61.12.44
Fax: +40 241 61.12.44
E-mail: mugur.voiculescu@solaria.ro
Web: www.solaria.ro
31. NEDAVI COM SRL

Bihor
Tel: +40 757 02.65.01
E-mail: office@nedavi-solar.ro
Web: www.nedavi-solar.ro
32. OST-WEST SRL

Timis
Tel: +40 256 29.31.82
Fax: +40 256 29.31.82
E-mail: ostwest@rdslink.ro
Web: www.casaeficienta.ro
111
33. PAC SYSTEMS ROMANIA SRL

Bihor
Tel: +40 259 40.62.71
Fax: +40 259 40.62.70
E-mail: office@pacsystems.ro
Web: www.pacsystems.ro
34. PRATCO SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 345.17.25
Fax: +40 21 345.17.25
Web: www.pratco.ro
35. PRESIDENT IMPEX SRL

Mures
Tel: +40 752 20.29.52
Fax: +40 265 26.83.85
E-mail: president.impex@gmail.com
Web: www.presidentinstalatii.ro
36. PRO INSTAL LTD SRL

Bucuresti
Tel: +40 31 405.28.53
Fax: +40 31 405.28.54
E-mail: office@proinstal.net
Web: www.contoare.ro
37. RADIANCE ENERGY SRL

Constanta
Tel: +40 751 90.09.00
Fax: +40 241 62.30.60
E-mail: balascan.radiance@yahoo.com
Web: www.radiance.ro
38. RALCO ACTIV SRL

Arges
Tel: +40 248 21.13.79; 0724046640
Fax: +40 248 21.53.98
E-mail: ralco@pitesti.ro
Web: www.ralco-activ.ro
112
39. RALSOR SRL

Prahova
Tel: +40 244 33.50.51
Fax: +40 244 33.50.51
E-mail: contact@ralsor.ro
Web: www.ralsor.ro
40. REGENERGY INTERNATIONAL SRL

Bacau
Tel: +40 766 40.93.15
E-mail: office@regenergyinternational.ro
Web: www.regenergyinternational.ro
41. RIGORINSTAL SRL

Prahova
Tel: +40 244 34.73.49
Fax: +40 244 34.73.49
E-mail: office@rigorinstal.ro
Web: www.rigorinstal.ro
42. ROBOTERMO SRL

Suceava
Tel: +40 230 54.20.37
Fax: +40 230 54.20.37
E-mail: robotermosv@yahoo.com
Web: www.robotermo.ro
43. SENTIS SRL

Iasi
Tel: +40 232 26.67.67
Fax: +40 232 26.67.67
E-mail: sentisiasi@yahoo.com
Web: www.sentisiasi.ro
44. SEVCO INSTALATII SRL

Alba
Tel: +40 258 83.21.21
Fax: +40 258 80.62.83
E-mail: sevcoinstalatii@yahoo.com
Web: www.sevco-instalatii.ro
113
45. SIS MULTISERVICE SRL

Dolj
Tel: +40 251 41.39.31
Fax: +40 251 41.16.62
E-mail: sismultiservice@xnet.ro
Web: www.sismultiservice.ro
46. SOLARIS ENERGIE NECONVENTIONALA SRL

Bucuresti
Tel: +40 722 40.62.42
E-mail: office@solarisenergy.ro
Web: www.solarisenergy.ro
47. TERMOLINE SRL

Bihor
Tel: +40 259 30.60.35
Fax: +40 259 30.60.35
E-mail: office@termoline.ro
Web: www.termoline.ro
48. TERMOPLUS SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 250.70.68
Fax: +40 21 250.70.68
E-mail: office@termoplus.ro
Web: www.termoplus.ro
49. TERMOSTAR 2000 SRL

Constanta
Tel: +40 241 55.53.95
Fax: +40 241 55.53.95
E-mail: office@termostar2000.ro
Web: www.termostar2000.ro
50. TODDY ENERGY SRL

Teleorman
Tel: +40 722 42.70.08
Fax: +40 247 31.07.61
E-mail: toddy_group@yahoo.com
Web: www.calduragratis.ro
114
51. TRIGON SERVICE SRL

Prahova
Tel: +40 244 51.92.92
Fax: +40 244 51.23.80
E-mail: office@trigonservice.ro
Web: www.e-panourisolare.ro
52. YONDCLIMA SRL

Prahova
Tel: +40 244 59.66.63
Fax: +40 244 59.66.63
E-mail: yondclima@xnet.ro
Web: www.yondclima.ro
servicii
1. ASA GEOEXCHANGE
Ilfov
Tel: +40 21 202.03.50
Fax: +40 21 260.23.60
E-mail: info@asa.ro
Web: www.asa.ro
2. ECOSOLARIS SERVICES SRL

Bucuresti
Tel: +40 721 72.30.63
Fax: +40 31 428.91.42
E-mail: office.ecosolaris@gmail.com
Web: www.ecosolaris.ro
3. ENERIA SRL
Bucuresti
Tel: +40 31 824.46.00
Fax: +40 31 824.46.90
Web: www.eneria.ro
115

Bucuresti
Tel: +40 21 319.82.12
Fax: +40 31 102.38.33; +40 21 319.82.41
5. REGENERGY INTERNATIONAL SRL

Bacau
Tel: +40 766 40.93.15
E-mail: office@regenergyinternational.ro
Web: www.regenergyinternational.ro
6. SENTIS SRL
Iasi
Tel: +40 232 26.67.67
Fax: +40 232 26.67.67
E-mail: sentisiasi@yahoo.com
Web: www.sentisiasi.ro
7. SIS MULTISERVICE SRL

Dolj
Tel: +40 251 41.39.31
Fax: +40 251 41.16.62
E-mail: sismultiservice@xnet.ro
Web: www.sismultiservice.ro
8. SOLAR DESIGN & PRODUCT SRL

Bihor
Tel: +40 723 13.94.39
Fax: +40 359 40.73.32
E-mail: solardesignproduct@yahoo.com
Web: www.solardesignandproduct.ro
9. SOLARIS ENERGIE NECONVENTIONALA SRL

Bucuresti
Tel: +40 722 40.62.42
E-mail: office@solarisenergy.ro
Web: www.solarisenergy.ro
116
10. UBI-THERM CONSULTING SRL

Iasi
Tel: +40 232 21.70.55
Fax: +40 232 21.70.55
E-mail: office@ubi-therm.ro
Web: www.ubi-therm.ro
6. Controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor

productie
Bucuresti
Tel: +40 21 318.20.57
Fax: +40 21 318.20.01
Web: www.icim.ro

Bucuresti
Tel: +40 21 460.32.04
Fax: +40 21 460.33.95
Web: www.manz.ro
import/distributie
1. ENVIRO CONSULT SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 311.80.80
Fax: +40 21 311.80.80
E-mail: office@anvi.ro
Web: www.envi.ro
117
servicii
1. ENVIRO CONSULT SRL
Bucuresti
Tel: +40 21 311.80.80
Fax: +40 21 311.80.80
E-mail: office@anvi.ro
Web: www.envi.ro
2. IMSYS RO SRL
Harghita
Tel: +40 366 10.52.29; +40 733 95.50.00
Fax: +40 366 10.52.29
E-mail: office@imsys.ro
Web: www.imsys.ro
7. Materiale si tehnologii de constructie ecologice

productie
1. AIR FLEX SRL
Ilfov
Tel: +40 21 490.05.55
Fax: +40 21 490.05.85
E-mail: office@airflex.ro
Web: www.airflex.ro
2. BIROU DE ARHITECTURA PINTILIE SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 211.01.91
Fax: +40 31 102.73.00
E-mail: office@bap.ro
Web: www.bap.ro
118

Prahova
Tel: +40 722 35.11.44
Fax: +40 244 34.11.44
Web: www.elecdan.ro
4. GREEN PANEL SRL

Ilfov
Tel: +40 21 311.24.78
Fax: +40 21 311.24.82
E-mail: customer.service@green-panel.eu
Web: www.green-panel.eu
5. ICPE SA
Bucuresti
Tel: +40 21 589.33.00
Fax: +40 21 589.34.34
Web: www.icpe.ro
6. LUXBAU SRL
Suceava
Tel: +40 330 40.13.48
Fax: +40 330 40.13.47
Web: www.luxbau.ro
7. SOCERAM SA
Bucuresti
Tel: +40 21 315.17.90
Fax: +40 21 315.14.65
E-mail: comercial.am@soceram.ro
Web: www.soceram.ro
119
import/distributie
1. DON PROD IMPEX SRL
Cluj
Tel: +40 264 43.79.07
E-mail: condor@don-acoperisuri.ro
Web: www.acoperisuri-tigle.ro
2. TEHNIX SRL
Bacau
Tel: +40 21 413.76.82
Fax: +40 21 413.76.82
Web: www.tehnix.ro
3. WIENERBERGER SISTEME DE CARAMIZI SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 361.04.50
Fax: +40 21 361.04.55
Web: www.wienerberger.ro
4. WIND 94 PROD SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 456.20.27
Fax: +40 21 424.31.87
E-mail: office@wind94.ro
Web: www.greenroof.ro
servicii
1. IDELLA SRL
Timis
Tel: +40 742 20.01.12
Fax: Web: www.idella.ro
E-mail: domitiancovaci@yahoo.com
120
2. WIND 94 PROD SRL

Bucuresti
Tel: +40 21 456.20.27
Fax: +40 21 424.31.87
E-mail: office@wind94.ro
Web: www.greenroof.ro
121

StudiuTehnologii Mediu Romania

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

StudiuTehnologii Mediu Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

TRECERE IN REVISTA A DEMERSULUI CERCETARII INTREPRINSE

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

2. ANALIZA STRATEGIEI NATIONALE DE DEZVOLTARE DURABILA

2.1. Schimbrile climatice i energia curat

final; promovarea producerii de energie electric i termic n centrale de cogenerare de

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

2.2. Transport durabil

2.3. Producie i consum durabile

eficienei achiziiilor, inclusiv a achiziiilor publice pe criterii ecologice, i valorificarea optim

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

Ameliorarea semnificativ a performanelor tehnicoeconomice i a calitii produselor i

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

mediului, construciile, colectarea selectiv, reciclarea i neutralizarea deeurilor,

2.4. Conservarea i gestionarea resurselor naturale

(a) mbuntirea calitii i accesului la infrastructura de ap i ap uzat prin asigurarea

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

conformrii cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalaii mari de

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

3. EVALUAREA CATEGORIILOR DE TEHNOLOGII DE MEDIU

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

3.1. Tehnologii de control al poluarii

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

Romania nu exista interes pentru utilizarea acesteia. Firma Pancuantic implementeaza

3.2. Tehnologii de proces curate

3.3. Managementul deseurilor

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

Principiul prevenirii producerea deseurilor trebuie minimizata si evitata pe cat

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

3.4. Monitorizarea neinvaziva a mediului

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

3.5. Tehnologii de obtinere de energie verde

Insa, incepand cu anul 2008, au aparut investitori interesati de realizarea de parcuri

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

Cei mai mari investitori in producerea de energie eoliana din Romania

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

Fig. 3.2. Harta resurselor regenerabile disponibile pe regiuni

Sursa: Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

3.6. Controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor

3.7. Materiale si tehnologii de constructie ecologice (case pasive, cladiri verzi)

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

GBI - Topul celor mai verzi companii din Romania

Locul 1 - Siveco Romania

Afaceri sustenabile in Romania

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

Categoria Achizitii Verzi

4. REZULTATELE CERCETARII PRIVIND TEHNOLOGIILE DE MEDIU

4.1. Scurta trecere in revista a demersului cercetarii de piata

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

c. contactarea telefonica a firmelor-tinta. Interviul telefonic

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

4.2. Rezultatele cercetarii intreprinse

b. gradul de reprezentativitate a esantionului

Fig. 4.1. Rata de raspuns in cadrul anchetei

Astfel, dintre firmele selectate ca potential furnizoare de tehnologii de mediu, 75,86%

c. distributia geografica a firmelor respondente

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu

Nr. de firme respondente pe judetele in care sunt inmatriculate