Cercetare - Dezvoltare Si Inovare În Domeniul Energetic În Perioada 2016-2020

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie –
ICEMENERG Bucureşti
Bd. Energeticienilor 8, 032092, Bucureşti 3, România
Nr. R.C: J 40/4323/07.04.2014; C.U.I.: RO 33034832
Tel: +4021 3462769; +4021 3465241; Fax: +4021 3465310
e-mail: icemenerg@icemenerg.ro, web page: http://www.icemenerg.ro
TITLUL LUCRARII:
Stabilirea directiilor strategice si a obiectivelor prioritare ale activitătilor de

cercetare - dezvoltare si inovare în domeniul energetic în perioada 2016-2020 în
raport cu cerintele privind eficienta energetică si energia durabila si curată,
promovate prin politica energetică nationala si europeană
ETAPA 3: Raport preliminar privind directiile strategice si obiectivele prioritare pentru

activitatea de cercetare-dezvoltare si inovare din domeniul energetic în perioada 2016-
2020, detaliate pe tipuri de energie si pe categorii de surse, producatori, transportatori si
consumatori
EXEMPLAR NR.:
CONTRACT: 9S / 20.11.2014
TERMEN DE PREDARE: 30.09.2015
BENEFICIAR: Ministerul Educatiei si Cercetării Stiintifice
EXECUTANT: INCDE ICEMENERG Bucuresti
DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Adrian Andrei ADAM
SEF OEN: dr. ing. Vasile RUGINA
RESPONSABIL: dr. ing. Adrian Andrei ADAM

Stabilirea directiilor strategice si a obiectivelor prioritare ale activitatilor de cercetare-dezvoltare si
inovare in domeniul energetic in perioada 2016-2020 in raport cu cerintele privind eficienta
energetica si energia durabila si curata, promovate prin politica energetica nationala si europeana
INCDE Etapa III: Raport preliminar privind directiile strategice si obiectivele prioritare pentru activitatea de 2/101
ICEMENERG cercetare-dezvoltare si inovare din domeniul energetic în perioada 2016-2020, detaliate pe tipuri de
energie si pe categorii de surse, producatori, transportatori si consumatori
Seria de modificari: 0
CUPRINS
Introducere ....................................................................................................................... 3
2. Prioritati europene asumate prin politica energetica si de cercetare ....................... 4
2.1 Prioritati strategice UE in domeniul energiei ............................................................................. 4
2.1.1 Pachetul Strategic 20 - 20 – 20 ............................................................................................... 4
2.1.2 Documentul strategic Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă, durabilă si
sigură ................................................................................................................................................ 5
2.2 Prioritatile cercetarii stiintifice europene in domeniul energiei ................................................. 6
2.2.1 Planul strategic pentru tehnologii energetice (SET Plan) ....................................................... 6
2.2.2 Programul cadru pentru cercetare si inovare Orizont 2020 .................................................. 11
3. Prioritati nationale asumate prin politica energetica si de cercetare ..................... 18
3.1 Prioritati strategice nationale in domeniul energiei ................................................................. 18
3.2 Prioritatile cercetarii stiintifice nationale in domeniul energiei ............................................... 19
3.2.1 Strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare 2014-2020 ....................................... 19
3.2.2 Planul National CDI 2014-2020 ........................................................................................... 23
3.2.3 Rezultate intermediare in cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei Nationale in domeniul
cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii pentru perioada 2014-2020” ................................... 29
4. Directiile strategice si obiectivele prioritare pentru activitatea de CDI din domeniul
energetic în perioada 2016-2020, detaliate pe tipuri de energie si pe categorii de
surse, producatori, transportatori si consumatori ....................................................... 31
4.1 Probleme cu caracter general ................................................................................................... 31
4.2 Directii prioritare de cercetare in domeniul producerii de energie primara din resurse fosile
(carbune, țiței, gaze naturale) ......................................................................................................... 33
4.3 Directii prioritare de cercetare in domeniul producerii de energie electrica si termica din
combustibil fosil ............................................................................................................................. 38
4.4 Directii prioritare de cercetare in domeniul utilizarii energetice a biomasei ...................... 42
4.5 Directii prioritare de cercetare in domeniul producerii de energie din surse regenerabile,
altele decat biomasa ....................................................................................................................... 45
4.6 Directii prioritare de cercetare in domeniul energeticii nucleare ........................................ 48
4.7 Directii prioritare de cercetare in domeniul transportului si distributiei energiei ............... 50
4.8 Directii prioritare de cercetare in domeniul stocarii energiei .............................................. 53
4.9 Directii prioritare de cercetare privind cresterea eficientei energetice la consumatori ....... 55
4.10 Directii prioritare de cercetare in domeniul modelarii si simularii sistemelor energetice .. 60
5. Concluzii ..................................................................................................................... 64
Anexa 1 Lista companiilor din sectorul energetic cu care au avut loc consultari si
dezbateri ......................................................................................................................... 72
Anexa 2 Lista topicilor elaborate in cadrul componentei Surse de energie sigure,
ecologice si eficiente din programul de lucru Horizon 2020 pentru anii 2014-2015 .. 78
Anexa 3 Principalele prevederi ale Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada
2007-2020 ........................................................................................................................ 86
Anexa 4 Proiect CDI2020 - Lista fiselor de subdomenii - ierarhizate .......................... 90
Anexa 5 Sisteme de stocare a energiei ......................................................................... 95
Acronime ....................................................................................................................... 100
Bibliografie ................................................................................................................... 101
Introducere
Conform planului de realizare a proiectului, in cadrul etapei a treia trebuie realizat un

raport preliminar privind directiile strategice si obiectivele prioritare pentru activitatea de
cercetare-dezvoltare si inovare din domeniul energetic în perioada 2016-2020, detaliate pe
tipuri de energie si pe categorii de surse, producatori, transportatori si consumatori. Aceste
prioritati au fost corelate cu potentialul cercetarii romanesti si cu prioritatile nationale
asumate prin politica energetica nationala si europeana.
Responsabilitatea realizarii acestui raport a revenit ICEMENERG in calitate de
coordonator de proiect. ICEMENERG a colaborat cu ceilalti parteneri la realizarea sa.
Raportul preliminar a fost elaborat pe baza consultarilor si dezbaterilor cu principalele
companii publice si private din domeniul energetic pentru analiza si stabilirea directiilor si
obiectivelor de cercetare-dezvoltare si inovare necesare pentru modernizare si dezvoltare,
la nivelul producatorilor, transportatorilor si al marilor consumatori de energie. O lista a
companiilor din sector cu care au avut loc astfel de consultari si dezbateri este prezentata
in Anexa 1.
La realizarea raportului preliminar au fost luate de asemenea in considerare:
˗ documente publicate de Ministerul Educatiei si Cercetarii/ANCSI si de Ministerul
Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri
˗ documente oficiale ale Comisiei Europene in domeniul cercetarii stiintifice si
energiei
˗ documente publicate pe site-ul UEFISCDI
˗ documente si informatii publicate de companiile din sectorul energiei (la diferite
manifestari publice sau pe site-ul propriu)
˗ lucrari publicate in reviste de specialitate si/sau prezentate la sesiuni tehnico-
stiintifice
˗ lucrari elaborate de organizatiile din consortiu.
2. Prioritati europene asumate prin politica energetica si de

cercetare
2.1 Prioritati strategice UE in domeniul energiei
2.1.1 Pachetul Strategic 20 - 20 – 20
“Pachetul strategic 20-20-20” a fost aprobat de Consiliul European in anul 2007 a decis
orientarile strategice la nivelul UE pana in anul 2020. Acest pachet strategic urmareste
realizarea urmatoarelor obiective pana in anul 2020:
˗ reducerea consumului de energie cu 20% fata de evolutia care s-ar fi
inregistrat in absenta unor masuri de eficienta energetica;
˗ cresterea ponderii surselor regenerabile in consumul total de energie finala
bruta la 20%;
˗ reducerea emisiilor de CO2 cu 20% fata de anul de referinta stabilit prin
protocolul de la Kyoto (de regula anul 1990).
Se mentioneaza ca initial acest pachet strategic a inclus si un al patrulea obiectiv, si
anume cresterea ponderii biocarburantilor in totalul consumului de energie din transporturi
la 10%. Ulterior la acest obiectiv s-a renuntat practic, avand in vedere influenta negativa
asupra suprafetelor de teren destinate culturilor agricole pentru hrana.
In perioada urmatoare au fost elaborate noi documente cu caracter strategic prin care
obiectivele prezentate anterior au fost completate cu alte obiective, urmarindu-se
cresterea sigurantei in alimentare, dezvoltarea pietei energiei, asigurarea unor preturi
suportabile pentru consumatori etc. Examinarea acestor documente si discutiile care au
avut loc la diferite reuniuni internationale conduc la concluzia ca au aparut unele schimbari
de prioritati la nivelul UE. Astfel, in noul context geostrategic (in special evenimentele din
Ucraina si din Orientul Mijlociu), securitatea in alimentarea cu energie a devenit principala
prioritate.
S-au constatat de asemenea o crestere a preturilor energiei si o scadere a competitivitatii
economiei la nivel UE provocate de promovarea surselor regenerabile si reducerea
emisiilor de CO2. Aceasta a facut ca problematica suportabilitatii preturilor prin dezvoltarea
pietei energiei sa creasca in importanta. Obiectivele stabilite in anul 2007 nu au fost
abandonate si sunt in curs de elaborare noi tinte indicative pentru anii 2030-2050.
Accentul se pune tot mai mult pe promovarea eficientei energetice si reducerii consumului
de energie considerandu-se ca a sosit momentul ca sursele regenerabile sa se
autosustina pe piata.
2.1.2 Documentul strategic Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă,

durabilă si sigură
Documentul strategic Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă, durabilă si

sigură (COM (2010) 639) stabileste prioritatile strategiei energetice UE pentru perioada
urmatoare. Acestea sunt:
a) Realizarea unei Europe eficiente din punct de vedere energetic
Actiunea 1: Valorificarea celui mai mare potential de economisire a energiei -constructiile
si transporturile
Actiunea 2: Consolidarea competitivitătii industriale prin eficientizarea industriei
Actiunea 3: Eficientizarea furnizării de energie
Actiunea 4: Valorificarea optimă a Planurilor nationale de actiune în domeniul eficientei
energetice
b) Construirea unei piete energetice integrate cu adevărat paneuropene
Actiunea 1: Implementarea rapidă si corectă a legislatiei privind piata internă
Actiunea 2: Trasarea unui plan de executie aplicabil infrastructurii europene în perioada
2020-2030
Actiunea 3: Simplificarea procedurilor de autorizare si a regulilor de piată pentru
dezvoltarea de infrastructuri
Actiunea 4: Asigurarea cadrului financiar corespunzător
c) Cresterea puterii consumatorilor si realizarea celui mai înalt nivel de
sigurantă si securitate
Actiunea 1: Stabilirea unei relatii mai deschise între consumatori si politica energetică
Actiunea 2: Îmbunătătirea permanentă a sigurantei si securitătii
d) Extinderea rolului de lider al Europei în tehnologia si inovarea energetică
Actiunea 1: Implementarea fără întârziere a Planului SET
Actiunea 2: Comisia va lansa patru noi proiecte europene pe scară largă
Actiunea 3: Asigurarea competitivitătii tehnologice a UE pe termen lung

e) Consolidarea dimensiunii externe a pietei energetice a UE.
Actiunea 1: Integrarea pietelor energetice si a cadrelor de reglementare cu tările vecine
Actiunea 2: Stabilirea de parteneriate strategice cu parteneri cheie
Dintre cele cinci prioritati se considera ca in contextul prezentei lucrari, o importanta

deosebita o are prioritatea d) Extinderea rolului de lider al Europei în tehnologia si
inovarea energetică cu actiunile aferente. Unele detalii vor fi prezentate in continuare.
Comisia va consolida implementarea Planului SET (actiunea d.1), în special a programelor
comune ale Aliantei europene de cercetare în domeniul energiei (EERA) si a celor sase
initiative industriale europene (energia eoliană, energia solară, bioenergia, retelele
inteligente, fisiunea nucleară si CSC).
Referitor la cele patru noi proiecte europene (actiunea d.2), acestea se refera la:
˗ retele inteligente
˗ stocarea energiei electrice
˗ productia de biocarburanti durabili
˗ economisirea energiei pentru orase si zonele urbane si rurale
In cadrul actiunii d.3 sunt enuntate doua programe de cercetare:
˗ un program privind cercetarea de avangarda necesara obtinerii unor rezultate
performante in domeniul energiei cu intensitate scazuta de carbon
˗ un program de cercetare pentru materiale energetice
2.2 Prioritatile cercetarii stiintifice europene in domeniul energiei

2.2.1 Planul strategic pentru tehnologii energetice (SET Plan)
Pentru atingerea tintelor strategice stabilite in anul 2007 a fost elaborat un plan tehnologic
special (Strategic Energy Technology Plan – SET Plan) care contine obiective de
cercetare si actiuni demonstrative ambitioase.
Scopul Planului SET (din noiembrie 2007) este de a accelera si a introduce pe piată
tehnologii cu emisii reduse de carbon si tehnologii de eficientă energetică.
Elementul strategic al planului SET este acela de a identifica acele tehnologii pentru care
este esential ca Uniunea Europeană în totalitate să lucreze într-o manieră integrată, de
exemplu concentrându-se pe actiuni orientate pe rezultat, bazate pe coalitii puternice între
Statele Membre, sau în parteneriate public – privat cu industria.
Initiativele SET Plan se referă la:
˗ energia eoliană;
˗ energia solară, inclusiv cea fotovoltaică;
˗ reteaua de energie electrică;
˗ bioenergia sustenabilă;
˗ captarea, transportul si stocarea CO2;
˗ pilele de combustie si hidrogenul;
˗ utilizarea eficienta a energiei in localitati (smart cities).
Fiecare din aceste initiative va fi descrisa sintetic in continuare:
 Dezvoltarea tehnologiilor în domeniul energiei solare
Initiativa europeană industrială în domeniul energiei solare se concentrează pe
fotovoltaice (PV) si tehnologii de concentrare a energiei solare (CSP).
Obiectivul componentei PV din cadrul acestei initiative este de a îmbunătăti
competitivitatea tehnologiei si de a facilita penetrarea ei pe scară largă în mediul urban si
în zone verzi, precum si integrarea acesteia în retele electrice. Cu aceste măsuri
tehnologia, PV va fi competitivă si durabilă si va contribui până în anul 2020 cu până la
12% din cererea de energie electrică din Europa.
SET Plan a propus un program de cercetare - dezvoltare concentrat pe atingerea
următoarele obiective:
˗ cresterea performantei si extinderea duratei de viată a sistemelor PV si a
componentelor acestora;
˗ realizarea de tehnologii-cheie pentru interfata cu reteaua electrică, cum ar fi
dispozitivele de stocare si invertorul;
˗ până la 5 instalatii pilot destinate proceselor de fabricatie avansate si
automatizate;
˗ un portofoliu de proiecte demonstrative de producere a energiei fotovoltaice

în aplicatii descentralizate si în comunitătile urbane, de exemplu conceptele
de integrare în clădiri si instalatii centralizate de putere de 50-100 MW.
Un alt obiectiv este realizarea la scară largă si implementarea durabilă a instalatiilor de
putere cu concentrarea energiei solare (CSP) avansate, cu mai bune performante tehnice
si de mediu si cu costuri mai mici adresate eficientei sistemului, împreună cu cresterea
disponibilitătii de putere prin sisteme mai bune de stocare si hibridizare si reducerea
consumului de apă prin dezvoltarea de noi cicluri termice si sisteme de răcire uscate.
 Dezvoltarea tehnologiilor în domeniul energiei eoliene
Pentru a valorifica potentialul enorm al energiei eoliene, este necesar să se accelereze
reducerea costurilor, să se pună în functiune mai multe centrale eoliene în larg si să se
solutioneze problemele aferente legate de integrarea acestora în reteaua energetică.
Pentru aceasta este nevoie: să se obtină o imagine mai clară a resurselor eoliene din
Europa prin intermediul unor campanii coordonate de măsurători; să se construiască 5-10
instalatii de testare pentru noi componente ale turbinelor; să se realizeze până la 10
proiecte de demonstratie ale viitoarei generatii de turbine; cel putin 5 prototipuri de noi
substructuri offshore testate în diferite medii; să se demonstreze noi procese de fabricatie,
precum si să se testeze viabilitatea unor noi strategii logistice si a unor tehnici de
constructie în conditii climatice izolate si adesea potrivnice. Toate acestea trebuie cuprinse
într-un program de cercetare complex, în scopul îmbunătătirii randamentului de conversie
al turbinelor eoliene.
Obiective tehnologice sunt:
˗ realizarea de noi turbine si componente cu costuri mai mici ale investitiilor,
montării si mentenantei; dezvoltarea de turbine de putere mare, intre 10-20
MW speciale pentru aplicatiile izolate; dezvoltarea logisticii inovative
incluzând transportul si tehnicile de implementare în locatiile ostile
˗ realizarea de tehnologii offshore concentrate pe turbine de mare putere si
ape adânci (>30 m)
˗ cercetari privind dezvoltarea retelelor electrice in vederea integrarii
centralelor
˗ evaluarea resurselor si planificarea spatială pentru a sprijini dezvoltarea

energiei eoliene.
 Dezvoltarea tehnologiilor privind reteaua de energie electrică
Retelele de energie electrică trebuie să răspundă la trei provocări interconectate –
crearea unei piete interne reale, integrarea numărului din ce în ce mai mare de surse
intermitente de energie, precum si administrarea interactiunilor complexe dintre furnizori si
clienti. În vederea asigurării faptului că retelele noastre de energie electrică răspund
necesitătilor secolului al XXI-lea, este nevoie de un program de cercetare si de
demonstratie puternic integrat: activităti de cercetare în vederea dezvoltării de noi
tehnologii de monitorizare, control si operare a retelelor în conditii normale si de urgentă si
a dezvoltării de strategii si modele de piată optimale în scopul acordării de stimulente
adecvate tuturor actorilor pentru a contribui la eficienta de ansamblu si la rentabilitatea
lantului de aprovizionare cu energie electrică; realizarea a până la 20 de proiecte de
demonstratie de mari dimensiuni la scară reală pentru validarea solutiilor si evaluarea
beneficiilor lor reale pentru retea, înainte de a fi implementate în întreaga Europă.
Obiectivul este ca, până în 2020, 50% din retelele din Europa să permită integrarea fără
întreruperi a energiilor regenerabile si să functioneze pe principii inteligente, echilibrând în
mod eficient cererea si oferta si sprijinind piata internă în beneficiul cetătenilor.
 Bioenergia
Bioenergia cuprinde un lant de tehnologii de la producerea biomasei intr-o manieră
sustenabilă, cultivarea, recoltarea, transportul, depozitarea si eventual pre-tratarea inainte
de utilizarea în procesul de conversie pentru a produce în final energie, biocombustibil sau
reziduuri chimice. În timp ce multe tehnologii utilizate actual sunt invechite, exista încă o
munca considerabilă pentru a se asigura că pragul minim de sustenabilitate este depăsit.
Producerea combinată de căldură si electricitate (CHP) se indreaptă spre exploatarea
comercială a sistemelor de co-ardere cu combustibili fosili, în special cărbune.
Trebuie să se aducă la maturitate comercială tehnologiile cele mai promitătoare, astfel
încât să se permită productia pe scară largă de biocombustibili avansati si cogenerarea
eficientă de căldură si energie electrică din biomasă.
Cercetarile efectuate urmaresc atingerea maturitătii comerciale a celor mai promitătoare

tehnologii prin dezvoltarea si optimizarea procedeului termochimic si a procedeului
biochimic.
În ceea ce priveste procedeul termo-chimic, cercetarile urmaresc:
˗ Producerea de gaz sintetic ca intermediar în crearea de combustibili lichizi
(ex. gazolină, kerosen, cobustibil diesel) si chimici
˗ Producerea de bio-metan si alti combustibili gazosi bio-sintetici
˗ Optimizarea combustiei gazului sintetic pentru producerea caldurii si a
energiei electrice
˗ Optimizarea productiei de uleiuri bioenergetici ca bio-uleiul si intermediari
solizi
˗ Coprocesarea biomasei si uleiurilor bio cu petrol
Cercetarile in domeniul procedeului biochimic urmaresc:
˗ Producerea de etanol si a altor tipuri de alcool din material lignocelulozic
(biomasa agricolă si forestieră) cu producerea simultană a altor co-produse
˗ Sintetizarea de hidrocarburi (combustibil diesel) prin procese biologice si
chimice din biomasa care contine carbohidrati.
˗ Productia bazată pe microorganisme (alge, bacterii) din carierele
bioenergetice (bio-uleiuri) din CO2 si lumina soarelui
 Dezvoltarea tehnologiilor privind captarea, transportul si stocarea CO 2
Un program de cercetare complex va furniza componente îmbunătătite, sisteme si procese
integrate care să facă CCS realizabil din punct de vedere comercial în centralele
energetice pe bază de combustibili fosili, care vor intra în exploatare după 2020.
 Initiativa privind fisiunea nucleară sustenabilă
Fisiunea nucleară trebuie să devină sustenabilă pe termen lung odată cu noua generatie
de reactori – reactorii din Generatia IV. Acestia vor fi conceputi astfel încât să se
maximizeze siguranta in functionare, să se sporească eficienta, să se producă mai putine
deseuri radioactive si să se reducă la minimum riscurile de proliferare. Cea mai mare parte
a programului se refera la proiectarea si constructia de prototipuri si instalatii
demonstrative, ateliere de fabricare a combustibilului si instalatii experimentale, precum si
un program de cercetare pentru dezvoltarea de noi materiale si componente care să

îmbunătătească viabilitatea economică si industrială a reactorilor.
 Celulele de combustibil si hidrogenul
Pentru îndeplinirea obiectivelor de acces pe piată stabilite de industrie sunt necesare
eforturi substantiale. În special, sunt necesare activităti demonstrative si precomerciale de
implementare pe scară largă pentru echipamente portabile, instalatii fixe si transport.
Cercetarea si dezvoltarea tehnologică vor contribui la dezvoltarea unui lant competitiv în
domeniul celulelor de combustibil si a unei infrastructuri sustenabile pentru hidrogen pe
întreg teritoriul UE.
 Initiativa „proiecte urbane inteligente” (smart cities)
Această nouă initiativă europeană are drept obiectiv adoptarea la scară largă de către
piată a tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic.
Initiativa sprijina orasele ambitioase si cu vocatie de pionierat (de exemplu, cele din
Conventia primarilor) care sunt gata să îsi transforme clădirile, retelele energetice si
sistemele de transport pentru a face din ele infrastructuri ale viitorului, demonstrând
concepte si strategii de tranzitie la economia cu emisii reduse de carbon.
2.2.2 Programul cadru pentru cercetare si inovare Orizont 2020
Programul cadru pentru cercetare si inovare Orizont 2020 (2014-2020) a fost instituit prin
Regulamentul UE nr. 1291/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 11
decembrie 2013. Acesta are rolul de a asigura indeplinirea obiectivelor strategice la nivelul
UE (asa cum sunt precizate in strategia Europa 2020) si in particular ale sectorului
energetic precizate anterior.
Acest obiectiv general este urmărit prin intermediul a trei componente complementare
dedicate:
(a) excelentei stiintifice;
(b) pozitiei de lider în sectorul industrial si
(c) provocărilor societale.
 Componenta „Excelenta stiintifică” vizează consolidarea si dezvoltarea nivelului de

excelentă al bazei stiintifice a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde patru obiective
specifice:
(a) „Consiliul European pentru Cercetare (CEC)” pune la dispozitie finantări atractive si
flexibile care să permită cercetătorilor talentati si creativi si echipelor acestora să
exploreze cele mai promitătoare căi la frontierele stiintei.
(b) „Tehnologiile viitoare si emergente (TVE)” promovează colaborarea stiintifică
interdisciplinară cu privire la idei complet noi, care prezintă un grad ridicat de risc.
(c) „Actiunile Marie Skłodowska-Curie” oferă formare excelentă si inovatoare în domeniul
cercetării, precum si oportunităti atractive de carieră prin intermediul mobilitătii
transfrontaliere si intersectoriale a cercetătorilor.
(d) „Infrastructurile de cercetare” dezvoltă si sprijină infrastructuri europene de cercetare
excelente.
 Componenta „Pozitia de lider în sectorul industrial” are ca obiectiv accelerarea
dezvoltării tehnologiilor si a inovatiilor care vor sustine întreprinderile si vor sprijini IMM-
urile inovatoare europene să devină actori majori pe piata mondială. Cuprinde trei
obiective specifice:
(a) „Pozitia de lider în domeniul tehnologiilor generice si industriale” oferă sprijin specific
pentru cercetare, dezvoltare si activităti demonstrative, precum si pentru standardizare si
certificare, după caz, în domeniile tehnologiei informatiilor si comunicatiilor (TIC),
nanotehnologiei, materialelor avansate, biotehnologiei, fabricarii si prelucrarii avansate si
spatiu.
(b) „Accesul la finantarea de risc” vizează depăsirea dificultătilor de acces la finantare cu
care se confruntă societătile de cercetare si dezvoltare în toate etapele evolutiei lor.
(c) „Inovarea la nivelul IMM-urilor” oferă sprijin pentru IMM-uri în vederea impulsionării
tuturor formelor de inovare la nivelul acestora.
Se remarca faptul ca primele doua componente nu vizeaza in mod explicit sectorul
energiei, dar pot avea un anumit impact asupra acestui sector.
 Componenta a treia „Provocări Societale” răspunde direct prioritătilor de politică si
provocărilor societale identificate de Strategia Europa 2020. Finantarea se concentrează
asupra următoarelor obiective specifice:
(a) sănătate, schimbări demografice si bunăstare;

(b) securitate alimentară, agricultură si silvicultură durabile, cercetare marină, maritimă si
fluvială si bioeconomie;
(c) surse de energie sigure, ecologice si eficiente;
(d) transporturi inteligente, ecologice si integrate;
(e) combaterea schimbărilor climatice, mediu, utilizarea eficientă a resurselor si materiile
prime;
(f) realizarea unei societăti inovatoare si reflexive favorabila incluziunii;
(g) protejarea libertătii si a securitătii Europei si a cetătenilor săi.
Toate activitătile pot include cercetarea de bază, cercetarea aplicată, transferul de
cunostinte sau inovarea, concentrându-se pe prioritătile politicilor fără stabilirea, în
prealabil, a tehnologiilor sau solutiilor care ar trebui dezvoltate. Se va acorda atentie
inovării din cadrul sistemelor netehnologice si organizationale dar si inovării din sectorul
public. Activitătile acoperă întregul proces, de la cercetarea de bază la piată, cu o nouă
perspectivă asupra activitătilor legate de inovare, cum sunt proiectele pilot, activitătile
demonstrative, bancurile de testare, sprijinul pentru achizitiile publice, conceperea,
inovarea axată pe utilizatorul final, inovarea socială, transferul de cunostinte si preluarea
pe piată a inovatiilor, precum si standardizarea.
Problemele aferente sectorului energetic sunt abordate in cadrul acestei componente la
obiectivul specific Surse de energie sigure, ecologice si eficiente.
Obiectivul specific este de a realiza tranzitia către un sistem energetic fiabil, durabil si
competitiv, în conditiile unor resurse din ce în ce mai putine, ale unor nevoi de energie tot
mai mari, precum si ale existentei schimbărilor climatice.
Directiile de cercetare stabilite sunt urmatoarele:
(a) Reducerea consumului energetic si a amprentei de carbon
Activitătile se vor axa pe cercetarea si testarea unor noi concepte, a unor solutii
netehnologice mai eficiente si acceptabile din punct de vedere social precum si a unor
componente si sisteme tehnologice abordabile din punctul de vedere al costurilor. Acestea
vor integra realizari din tehnologia informatiilor, pentru a permite:
˗ gestionarea energiei în timp real
˗ realizarea unor clădiri cu consum net de energie aproape de zero si cu încălzire-

racire din resurse regenerabile
˗ realizarea unei industrii eficiente
˗ preluarea în masă de către întreprinderi, persoane fizice, comunităti si
orase/municipalităti a unor solutii de eficientă energetică.
(b) Producerea de energie electrică cu costuri si cu emisii de dioxid de carbon
reduse
Activitătile se vor concentra pe cercetare, dezvoltare si demonstratii la scară completă a
unor tehnologii inovatoare de utilizare a surselor regenerabile de energie si de captare si
stocare a dioxidului de carbon, oferind tehnologii la scară mare, la costuri scăzute, sigure
din punct de vedere ecologic, cu o eficientă de conversiune ridicata si disponibile pentru
piete si medii de operare diverse.
(c) Combustibili alternativi si surse mobile de energie
unor tehnologii pentru ca bioenergia să devină competitivă si durabilă, pentru a facilita
intruducerea pe piata a hidrogenului si celulelor de combustibil.
(d) Retea de energie electrică europeană unică si inteligentă
noilor tehnologii de retea, inclusiv stocare, a sistemelor si modelelor de piată pentru a
planifica, monitoriza, controla si opera în sigurantă retele interoperabile pe o piată
deschisă.
(e) Noi cunostinte si tehnologii
Activitătile se vor concentra pe cercetari multidisciplinare privind tehnologiile energetice
(inclusiv actiuni vizionare) si pe aplicarea în comun a programelor paneuropene de
cercetare.
(f) Proces decizional solid si angajare publică
Activitătile se vor axa pe dezvoltarea de instrumente, metode si modele pentru sprijinirea
autoritatilor cu rol de sinteza si decizie, inclusiv activităti privind acceptarea masurilor luate
de către utilizatori si de catre public, precum si angajarea acestora.
(g) Preluarea pe piată a inovatiilor în domeniul energiei
Activitătile se vor concentra pe facilitarea preluarii pe piată a noilor tehnologii si servicii în

domeniul energiei, pentru a aborda barierele netehnologice si pentru a accelera punerea
efectivă în aplicare a politicilor în domeniul energiei ale Uniunii.
Valoarea indicativa a fondurilor la nivelul intregului program Horizon 2020 este de 77028,3
milioane Euro, dintre care celor trei prioritati prezentate anterior le revin 71135,6 milioane
Euro (92,3% din total). Prioritatea Provocari societale beneficiaza de cele mai multe
fonduri alocate (29679 milioane Euro). Obiectivul „Surse de energie sigure, ecologice si
eficiente” se situeaza pe locul trei din punct de vedere al fondurilor alocate (5931,2
milioane euro) fiind depasit de obiectivele Sanatate si Transporturi.
Cateva aspecte sunt considerate importante:
˗ Structura programului Orizont 2020 difera mult de structura FP7. Programul
Parteneriate din FP7 (structurat practic pe domenii economice si in primul rand
industriale) a fost desfiintat. A fost introdusa componenta “Provocari societale” cu
obiectivul specific “Surse de energie sigure, ecologice si eficiente”. Activitatile
finantate pot include cercetarea de bază si cercetarea aplicativa dar se
concentreaza pe prioritătile politice fără stabilirea, în prealabil, a tehnologiilor
sau solutiilor care ar trebui dezvoltate. Se va acorda atentie inovării din cadrul
sistemelor netehnologice si organizationale dar si inovării din sectorul public.
˗ Odata cu aprobarea Programului Orizont 2020 a fost inchis Programul Energie
Inteligenta pentru Europa. In perioada precedenta acesta era inclus in
Competitiveness and Inovation Framework Programme (CIP), care se derula in
paralel cu FP7 (cu fonduri distincte si importante) si finanta in special actiuni suport.
Astfel de actiuni sunt integrate acum in Programul Orizont 2020, ponderea lor fiind
importanta.
˗ Activitatile de cercetare si demonstrative din cadrul SET Plan sunt integrate de
asemenea in Orizont 2020, inclusiv ca finantare.
In opinia noastra aceste lucruri pot fi interpretate ca o intentie de reducere a finantarii
cercetarilor tehnologice (care vor deveni preponderent cercetari de firma) si de
concentrare a eforturilor (si fondurilor publice) spre actiuni de diseminare si implementare
a rezultatelor deja obtinute in activitati de cercetare stiintifica.
Primul program de lucru pentru anii 2014-2015 din cadrul componentei Surse de energie
sigure, ecologice si eficiente a fost orientat spre urmatoarele domenii:
˗ Eficienta energetica
˗ Tehnologii cu emisii scazute de carbon
˗ Orase si comunitati inteligente
Pentru fiecare din aceste domenii a fost elaborata o lista de topice, lista stabilita in urma
unei analize profunde asupra necesitatilor la nivelul UE in momentul respectiv. Aceasta
lista este prezentata in Anexa 2. Pentru fiecare topic se precizeaza explicit tipul de actiuni
avut in vedere. Tipurile de actiuni care pot fi avute in vedere (conform manualului
programului) sunt prezentate in tabelul 2.1. O descriere a acestora este prezentata de
asemenea in anexa 2. In tabel se prezinta numarul de topice ce corespund fiecarui tip de
actiune conform programului de lucru Horizon 2014-2015.
Tabelul 2.1
Nr. Crt. Tipul actiunii Numar topici
1 Actiuni de cercetare si inovare 14
2 Actiuni inovative 10
3 Actiuni de coordonare si sprijin 30
4 Instrumente pentru IMM-uri 1
5 Cofinantare ERA-NET 1
6 Actiuni de cofinantare a achizitiilor pre- 0
comerciale (PCP)
7 Actiuni de cofinantare pentru achizitii 16
publice de solutii inovative (PPI)
La acestea se adauga unele topice care se refera la contracte ce se vor realiza cu

atribuire directa (de exemplu cu JRC, cu CEN etc).
Se remarca faptul ca numarul topicilor care vizeaza cercetarea este relativ redus; cele mai
multe topice vizeaza actiuni de coordonare si sprijin. Consideram ca acest lucru trebuie
privit in contextul in care obiectivul specific Surse de energie sigure, ecologice si
eficiente este inclus in componenta Provocari societale, iar programul Energie
Inteligenta pentru Europa a fost inchis. La nivelul Comisiei Europene exista astfel
orientarea de a finanta in mai mare masura din fonduri de cercetare activitati de
diseminare, sensibilizare, comunicare etc, care sunt mai curand complementare activitatii
de cercetare stiintifica propriu-zisa. In interpretarea noastra si conexand si cu alte
documente europene se considera ca trebuie pus un accent mai mare pe implementarea
pe scara larga a rezultatelor (tehnologii, produse, servicii etc) deja obtinute in urma unor
proiecte tehnologice de cercetare. Astfel de proiecte urmaresc in mod evident
multiplicarea si dezvoltarea conexiunilor intre organizatiile de cercetare si beneficiarii
rezultatelor obtinute de acestea. Se finanteaza insa si proiecte de cercetare/inovare
propriu-zise, fiind pus accent pe dezvoltarea IMM-urilor inovative.
3. Prioritati nationale asumate prin politica energetica si de

cercetare
3.1 Prioritati strategice nationale in domeniul energiei
In anul 2007 (anul aderarii Romaniei la UE) a fost aprobata de guvern (prin HG
1069/2007) Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020. Strategia este
si acum in vigoare, desi exista opinia larg raspandita (atat la nivelul specialistilor cat si la
nivelul oficialitatilor) ca ea este depasita si se impune elaborarea unei noi strategii. Mai
mult decat atat, in mod frecvent se afirma ca in prezent Romania nu are o strategie
energetica, lipsa acesteia avand un impact negativ asupra evolutiei sectorului energetic in
ansamblu.
Din punctul nostru de vedere o astfel de pozitie este doar partial justificata. Este adevarat
ca de la anul aprobarii sale (anul 2007) si pana in prezent, in situatia nationala si
internationala au intervenit evenimente si modificari semnificative care justifica o
actualizare a strategiei si eventual elaborarea unei noi strategii pentru un orizont de timp
mai indepartat (de exemplu anul 2030). Strategia contine insa multe prevederi care sunt
corecte si care deriva de altfel din politicile si strategiile Uniunii Europene, care nu s-au
schimbat fundamental din 2007 si pana in prezent.
Avand in vedere faptul ca strategia respectiva este in prezent in vigoare si ca o noua
strategie va fi o actualizare si o extensie in timp a acesteia, in Anexa 3 sunt prezentate
principalele sale prevederi.
Organele de sinteza si decizie care au coordonat sectorul energetic la nivel national
(Ministerul Economiei si Comertului, Departamentul pentru Energie, Ministerul Energiei,
IMM-urilor si Mediului de Afaceri) au initiat in mai multe randuri actiuni de actualizare a
strategiei din anul 2007 sau de elaborare a unei strategii noi dar actiunile respective nu au
fost finalizate.
Astfel, in anul 2011 a fost elaborat si publicat pe site-ul Departamentului pentru Energie in
vederea discutiei publice documentul Elemente de strategie energetică pentru perioada
2011 – 2035 - Directii si obiective strategice în sectorul energiei electrice – Draft 1.
Acest document ar fi trebuit completat cu capitolele privind alte sectoare energetice
(carbune, petrol si gaze, energie termica, eficienta energetica etc), finalizat pe baza
observatiilor primate si aprobat de guvern. Aceste actiuni nu au mai avut loc.
In anul 2013 a fost anuntata pe site-ul Departamentului pentru Energie o licitatie publica
pentru un contract de consultanta in vederea realizarii unei noi strategii energetice. Mai
multe firme si consortii s-au inscris in competitie, dar la inceputul anului 2014 licitatia a fost
anulata. Departamentul pentru Energie a demarat intocmirea strategiei prin eforturi proprii,
elaborand primele doua capitole privind politicile europene in domeniul energiei si situatia
actuala in sectorul energiei din Romania (capitole de asemenea publicate pe site-ul
departamentului). S-a sperat ca vor fi elaborate si celelalte capitole in care urma fie
prezentata strategia propriu-zisa, capitole care erau asteptate cu cel mai mare interes, dar
acest lucru nu s-a mai intamplat.
Recent, oficialitati din cadrul Ministerului Energiei au anuntat public intentia de a relua
actiunea de elaborare a unei noi strategii energetice cu un consultant de specialitate care
va fi selectat printr-o licitatie organizata de minister.
3.2 Prioritatile cercetarii stiintifice nationale in domeniul energiei
3.2.1 Strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare 2014-2020
Strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare 2014-2020 a fost aprobata prin HG

929/2014.
Din document au fost selectate doar acele prevederi care, in opinia noastra, prezinta
interes direct si semnificativ pentru proiect.
In document se precizeaza inca din Capitolul 1 – Introducere ca:
“Sectorul CD din ţară este subdimensionat. Pe de-o parte, aceasta se datorează finanţării
reduse. În cifre absolute, în România se cheltuieşte pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap
de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană. Pe de altă parte,
cererea de cercetare şi dezvoltare este scăzută, nu este stimulată suficient şi nici nu
stimulează suficient alte sectoare economice. Sectorul CD se dovedeşte slab conectat,
atât cu mediul de afaceri, cât şi cu publicul în general.
Precizam ca aceste observatii au fost confirmate integral in cadrul consultarilor cu

reprezentanti ai companiilor comerciale din sectorul energetic care au avut loc in cadrul
acestei etape a proiectului.
Strategia CDI 2014-2020 are in vedere următoarele tipuri de priorităţi:
˗ Priorităţile de specializare inteligentă care presupun definirea şi consolidarea
unor domenii de competenţă ridicată, în care există avantaje comparative
reale sau potenţiale, şi care pot contribui semnificativ la PIB. Prin
concentrarea de resurse şi mobilizarea unei mase critice de cercetători,
aceste domenii pot asigura competitivitatea pe lanţurile de valoare adăugată
regionale şi/sau globale.
˗ Priorităţile cu relevanţă publică care vizează alocarea de resurse în domenii
în care cercetarea şi dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale
concrete şi presante. Aceste priorităţi presupun dezvoltarea capacităţii
sectorului public de a supraveghea spaţiul tehnologiilor emergente şi de a
solicita soluţii inovatoare de la operatorii CDI publici şi privaţi. Cercetarea
fundamentală rămâne prioritară în cadrul Strategiei CDI 2014-2020 -
incluzând disciplinele umaniste şi socio-economice - ca sursă pentru
cercetarea de frontieră şi interdisciplinară.
Obiectivele generale şi specifice ale Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi
inovare 2014-2020 sunt urmatoarele:
˗ OG1. Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare
Aceasta presupune dezvoltarea capacităţii firmelor de a absorbi tehnologie
de ultimă generaţie, de a adapta aceste tehnologii la nevoile pieţelor
deservite şi de a dezvolta, la rândul lor, tehnologii sau servicii care să le
permită progresul.
˗ OG2. Creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră
˗ OG3. Creşterea rolului ştiinţei în societate
Strategia urmăreşte atât rezolvarea problemelor societale prin soluţii
inovatoare, cât şi furnizarea de expertiză în elaborarea politicilor publice.
Obiective specifice:
˗ 0S1. Crearea unui mediu stimulativ pentru iniţiativa sectorului privat, prin
instrumente de antrenare a antreprenoriatului şi a comercializării rezultatelor
CD, precum şi prin credibilizarea parteneriatelor dintre operatorii publici şi cei
privaţi.
˗ 0S2. Susţinerea specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în
domenii de cercetare şi inovare cu relevanţă economică şi cu potenţial CD
demonstrat, prin parteneriate public-public - care să conducă la concentrare,
eficienţă şi eficacitate şi public-privat, care să deblocheze potenţialul
identificat.
˗ 0S3. Concentrarea unei părţi importante a activităţilor CDI pe probleme
societale, pentru dezvoltarea capacităţii sectorului CDI public de a solicita şi
adopta rezultatele cercetării şi de a răspunde unor teme legate de
provocările globale de importanţă pentru România.
˗ 0S4. Susţinerea aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontiera
cunoaşterii prin internaţionalizarea cercetării din România, evaluare
internaţională, creşterea atractivităţii sistemului CDI românesc, prin
mobilitate şi parteneriate.
Obiective specifice transversale:
˗ 0S5. Atingerea până în 2020 a masei critice de cercetători necesară pentru
transformarea CDI într-un factor al creşterii economice, prin asigurarea unei
evoluţii rapide şi sustenabile, numerice şi calitative, a resurselor umane din
cercetare, dezvoltare şi inovare.
˗ 0S6. Dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performante, capabile să
devină operatori regionali şi globali, prin stimularea defragmentării sistemului
CDI, concentrarea resurselor şi prioritizarea alocării lor, încurajarea
parteneriatelor public-public şi public-privat, finanţarea ştiinţei şi evaluarea
impactului acesteia, noi modele de finanţare pentru a facilita inovarea.
Specializarea inteligentă susţine reorientarea politicilor CDI către acele activităţi de
cercetare care oferă rezultate cu relevanţă economică.
Domeniile de specializare inteligentă pentru ciclul strategic 2014-2020, identificate pe baza
potenţialului lor ştiinţific şi comercial, în urma unui amplu proces de consultare, sunt:
˗ Bioeconomia
˗ Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate
˗ Energie, mediu şi schimbări climatice.
˗ Eco-nanotehnologii şi materiale avansate
In ceea ce priveste domeniul de specializare inteligenta Energie, mediu şi schimbări
climatice in strategie se specifica urmatoarele:
Cercetările în domeniul energiei susţin reducerea dependenţei energetice a
României, prin valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea
surselor naţionale (nucleară, regenerabile, curate), transport multifuncţional
("smart grids") şi mărirea eficienţei la consumator. Prezervarea mediului
înconjurător constituie o prioritate a tuturor politicilor actuale în condiţiile unor
investiţii masive care urmează să fie făcute în tehnici de depoluare şi de
reciclare, în administrarea resurselor de apă şi a zonelor umede. Conceptul
"oraşul inteligent" oferă soluţii de infrastructuri integrate pentru nevoile
populaţiei în aglomerări urbane.
Strategia stimuleaza realizarea unor proiecte initiate de firme/operatori economici privati,

astfel de proiecte urmand sa beneficieze de mecanisme de suport adecvate in toate
etapele progresului de la idee la valorificarea economica.
Este prevazuta infiintarea unor centre de competenta ca asocieri formale de tip public
privat. Centrele de competenţă constituie un mijloc de a creşte interacţiunea dintre
cercetarea publică, companiile private şi sectorul serviciilor publice, prin susţinerea unor
agende de cercetare comune.
Centrele servesc atât interesului public, cât şi celui al operatorilor economici, prin
programele lor de activităţi comune. Cercetarea în cadrul acestor platforme furnizează
soluţii tehnologice competitive pentru probleme specifice, educă cercetătorii, încurajează
schimburile de personal, transferul de cunoaştere şi crearea de portofolii de proprietate
intelectuală. Strategia susţine astfel de platforme printr-un modul dedicat susţinerii
centrelor de competenţă (cu cofinanţare pe 5-7 ani).
Infiintarea unui astfel de centru de competenta in sectorul energiei a fost sustinuta cu toti
factorii cu care au avut loc consultari/dezbateri.
3.2.2 Planul National CDI 2014-2020
„Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare III pentru perioada 2014-2020”,

aprobat prin HG nr. 583/2015, reprezinta principalul instrument pentru implementarea
Strategiei Nationale in Domeniul CDI.
Colectivul de elaborare a prezentei lucrari a considerat necesar ca directiile
strategice de cercetare-dezvoltare pentru energie care au fost stabilite sa se
incadreze atat in prevederile Strategiei Nationale pentru CDI 2014-2020 cat si in
prevederile Planului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare III.
Principalele prevederi ale Planului National CDI III cu impact direct asupra directiilor
strategice de cercetare in domeniul energiei sunt prezentate in continuare.
PNCDI III este compus din programe si subprograme.
Programele PNCDI III sunt urmatoarele:

˗ Programul 1: Dezvoltarea sistemului national de cercetare-dezvoltare
˗ Programul 2: Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin
cercetare, dezvoltare si inovare
˗ Programul 3: Cooperare europeana si internationala
˗ Programul 4: Cercetare fundamentala si de frontiera
˗ Programul 5: Programe suport conduse de institutii cu rol de coordonare
stiintifica in domenii de interes strategic
Programul 1: Dezvoltarea sistemului national de cercetare-dezvoltare are ca

obiective:
˗ dezvoltarea resurselor umane, a infrastructurii si a institutiilor de profil
˗ cresterea eficientei utilizarii resurselor in organizatiile publice prin
dezvoltarea mecanismelor de monitorizare si de evaluare a calitatii si
relevantei activitatilor CDI
˗ cresterea atractivitatii sistemului si deschiderea organizatiilor de cercetare
catre comunitatea internationala;
˗ Modernizarea administratiei publice din sectorul cercetarii.

Structura programului:
˗ Subprogramul 1.1. Resurse umane - pentru creşterea numărului şi a calitătii
resurselor umane din activitati de cercetare în domeniile prioritare, cu
potenţial de creştere economică.
˗ Subprogramul 1.2. Performanţă instituţională - pentru obţinerea celei mai
mari valori pentru banii investiţi în cercetare, prin concentrarea resurselor
spre organizaţiile publice de cercetare cele mai performante.
˗ Subprogramul 1.3. Infrastructuri de cercetare-dezvoltare - pentru dezvoltarea
integrată şi utilizarea eficientă a bazei materiale publice pentru cercetare.
˗ Subprogramul 1.4. Suport
Programul 2: Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin cercetare,
dezvoltare si inovare are ca obiective:
˗ Stimularea progresului întreprinderilor pe lanţurile de valoare şi a
parteneriatelor cu universităţile publice, prin maximizarea valorii adăugate
din productia de bunuri inovatoare (tehnologii, produse, servicii) bazate pe
cercetare ştiinţifică (proprie sau externalizată);
˗ Creşterea capacităţii întreprinderilor de a absorbi tehnologie de ultimă
generaţie, şi de a adapta aceste tehnologii Ia nevoile pieţelor ţintă;
˗ Crearea unui mediu stimulativ pentru iniţiativa sectorului privat, prin
instrumente de antrenare a antreprenoriatului, de sprijin pentru
comercializarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare, şi de constituire a
parteneriatelor dintre operatorii economici, organizaţiile de cercetare şi
diseminare a cunoştinţelor, şi, eventual, autorităţile publice locale;
˗ Susţinerea proceselor de specializare inteligentă, prin concentrarea
resurselor în sectoare cu relevanţă economică şi cu potenţial de cercetare
demonstrat, prin parteneriate public-public şi public-privat - care să conducă
Ia concentrare, eficienţă şi eficacitate şi la deblocarea potenţialului identificat;
˗ Dezvoltarea activităţilor CDI în domenii de interes social general, pentru a
mări capacitatea sectorului public de cercetare de a răspunde provocărilor
globale care afectează economia României.
˗ Subprogramul 2.1. Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare –
pentru creşterea productivităţii la nivelul întreprinderilor prin CDI şi prin
personal cu înaltă calificare.
˗ Subprogramul 2.2. Transfer tehnologic in sprijinul competitivităţii - pentru
crearea şi dezvoltarea de servicii CDI. Subprogramul este complementar cu
cele existente în POS şi POR.
Programul 3: Cooperare europeană şi internaţională are ca obiective:
˗ Creşterea competitivităţii internaţionale a cercetării româneşti în atragerea
finanţării externe pentru cercetare;
˗ Consolidarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare prin
intensificarea cooperării ştiinţifice internaţionale;
˗ Participarea României la Programul Cadru de cercetare şi inovare al UE -
Orizont 2020, la Initiativele Comune de Programare (JPI), Ia Parteneriatele
Europene pentru Inovare (EIP), la alte iniţiative, programe, organizaţii şi
convenţii europene şi internaţionale bi- şi multilaterale;
˗ Reprezentarea Romaniei in organizatii si programe pan-europene si
internationale de cercetare
˗ Cresterea vizibilitatii Romaniei in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii.
˗ Subprogramul 3.1. Bilateral/multilateral
˗ Subprogramul 3.2. Orizont 2020
˗ Subprogramul 3.3. Sprijinirea participarii romanesti la initiative europene de
programare comuna (JPI)
˗ Subprogramul 3.4. Sprijinirea participarii la initiativele tehnologice comune
(JTI/JU)
˗ Subprogramul 3.5. Alte initiative si programe europene si internationale
˗ Subprogramul 3.6 Suport
Programul 4: Cercetare fundamentala si de frontiera are ca obiective:
˗ Dezvoltarea cercetarii fundamentale in domeniile in care Romania si-a
stabilit prioritati nationale prin SNCDI 2020
˗ Cresterea performantelor calitative si imbunatatirea vizibilitatii internationale

a rezultatelor stiintifice in domeniile in care Romania are potential de
cercetare si in care au fost obtinute rezultate comparabile cu cele ale tarilor
UE – cresterea contributiei Romaniei la dezvoltarea Spatiului European al
Cercetarii (ERA)
˗ Dezvoltarea domeniilor in curs de aparitie in care Romania are interes sa
desfasoare activitati de cercetare stiintifica de frontiera, cu contributii la
dezvoltarea tehnica si tehnologica si la imbunatatirea calitatii vietii
˗ Adoptarea standardelor internationale de evaluare pentru proiectele de
cercetare fundamentala
Tipuri de proiecte:
˗ Proiecte de cercetare fundamentala
˗ Scoala de studii avansate
˗ Proiecte de cercetare de frontiera – instrument de sustinere a rezultatelor
stiintifice cu potential aplicativ, pentru accelerarea transformarii in tehnologii
noi, cu valoare economica sau sociala
˗ Proiecte complexe de cercetare de frontiera (inclusiv ERC-like, cu
mentinerea institutiei gazde romanesti si a bugetului propus, conditie de
pastrare a valabilitatii evaluarii ERC)
˗ „Workshop”-uri exploratorii – destinate identificarii niselor de cercetare
Programul 5: Programe suport conduse de institutii cu rol de coordonare stiintifica
in domenii de interes strategic are ca obiective:
˗ Sustinerea participarii institutiilor de cercetare din Romania la institutiile si
programele stiintifice internationale pentru cresterea capacitatii nationale de
cercetare in domeniile de interes strategic
˗ Identificarea de nise de cercetare, tehnologice si industriale la nivel national,
european si mondial
˗ Utilizarea resurselor internationale de cercetare-dezvoltare prin participarea
in comun, in cadrul organizatiilor si programelor stiintifice europene, la
solutionarea problemelor de interes strategic pentru Romania
˗ Obtinerea de rezultate stiintifice vizibile si cu impact, prin cooperare

internationala, transfer de cunostinte si tehnologii cu aplicatii strategice;
˗ Promovarea inovarii industriale in sectoarele de interes strategic, dezvoltarea
si diversificarea de aplicatii ale cercetarilor in activitati industriale;
˗ Comunicarea eficienta intre institutiile de cercetare, de invatamant,
industriale si economice din Romania, prin popularizarea rezultatelor
stiintifice in domeniile si sectoarele de interes strategic.
˗ Subprogramul 5.1. Cercetare, dezvoltare si inovare pentru tehnologii in domeniul
laserilor de ultra-inalta putere – ELI-RO
˗ Subprogramul 5.2. Participare la organismele si programele international de
cercetare in domeniul atomic si subatomic
˗ Subprogramul 5.3. Programul de cercetare, dezvoltare si inovare pentru tehnologie
spatiala si cercetare avansata – STAR
˗ Subprogramul 5.4 Cercetare dezvoltare si inovare pentru sistele de fluvii, delte,
mari – Danubius
Bugetul total al Planului National CDI III pentru intreaga perioada de implementare este de
maxim 15 miliarde lei.
In vederea atingerii obiectivelor programelor/subprogramelor, in cadrul PNCDI III

se lanseaza trei tipuri de competitii in tematici incadrate in domeniile prioritare ale
PNCDI III:
˗ Competitie de tipul „de jos in sus” („bottom-up”) – propunerile de
proiecte se depun in cadrul unor tematici generale incadrate in
domeniile prioritare ale PNCDI III
˗ Competitie de tipul „tintita” („targeted”) – propunerile de proiecte de
depun in cadrul unor tematici orientate, focalizate pe subdomenii
restranse, incadrate in domeniile prioritare ale PNCDI III
˗ Competitie de tip „de sus in jos” („top-down”) - propunerile de
proiecte se depun in cadrul unor tematici particulare definite concret,
care se incadreaza in domeniile prioritare ale PNCDI III si care au
obiective, rezultate si cerinte specifice de realizare precizate in

detaliu prin termenii de referinta
Tematicile pentru competitii, precum si instrumentele de finantare pe tipurile de proiecte ce

vor fi utilizate in cadrul competitiei sunt stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-
dezvoltare pe baza propunerilor conducatorului de program pe care autoritatea de stat le
aproba.
Domeniile prioritare de specializare inteligenta si prioritatile nationale in
domeniul public sunt urmatoarele:
a) Domeniile de specializare inteligenta sunt domenii in care se
anticipeaza un interes mai mare al investitiilor in CDI din partea
industriei:
˗ Bioeconomie
˗ Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, spatiu si
securitate
˗ Energie, mediu si schimbari climatice
˗ Econanotehnologii si materiale avansate
b) Prioritatile nationale in sectorul public sunt domenii care corespund
atributiilor generale ale statului si care necesita o sustinere
substantiala din partea acestuia:
 Sanatate
 Patrimoniu si identitate culturala
 Tehnologii noi si emergente
c) Cercetarea fundamentala se considera activitate orizontala prioritara
pentru oricare din domeniile de la aliniatele a) si b).
Se remarca faptul ca domeniul „Energie, mediu si schimbari climatice”:

˗ este un domeniu prioritar de specializare inteligenta
˗ se anticipeaza un interes mai mare al investitiilor in CDI din partea industriei
Aceste doua aspecte au reprezentat puncte de plecare in consultarile realizate cu
reprezentantii companiilor din sector.
3.2.3 Rezultate intermediare in cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei Nationale in

domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii pentru perioada 2014-2020”
Proiectul a fost elaborat in anul 2013 de un consortiu coordonat de Unitatea Executiva

pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii –
UEFISCDI, din care au facut parte 11 parteneri si 142 parteneri asociati. In cadrul
proiectului a fost elaborata Strategia Nationala in domeniul CDI (aprobata de Guvern si
prezentata la capitolul 3.2.1) si principalele instrumente de implementare.
Documentul a fost elaborat în urma unui larg proces consultativ, desfasurat in mai multe
etape. Pe site-ul proiectului sunt publicate rezultate intermediare obtinute pe parcursul
desfasurarii proiectului, dintre care unele prezinta un interes direct si semnificativ pentru
lucrarea de fata.
Intr-o prima etapa a fost stabilita o lista cu 13 domenii prioritare la nivel national, „Energia”
fiind unul dintre aceste domenii. Au fost organizate paneluri de specialitate pentru fiecare
domeniu. Fiecare panel a elaborat o lista de directii prioritare de cercetare aferente
domeniului respectiv.
Panelul pentru domeniul „Energie” a elaborat o lista de opt directii prioritate de cercetare ,
aceasta lista fiind prezentata in tabelul 3.1.
Listele de directii prioritare elaborate pentru fiecare domeniu in parte de panelul respectiv
au fost unificate intr-o lista unica la nivel national, in vederea selectarii listei finale de
domenii prioritare. A avut loc o consultare extinsă online, având la bază o procedură
argumentativă de tip Delphi 2.0.
A rezultat o ierarhizare a directiilor prioritare de cercetare stiintifica la nivel national.
Rezultatele acestei ierarhizari sunt prezentate in Anexa 4.
Se remarca faptul ca primele locuri in aceasta ierarhizare sunt ocupate detasat de
agricultura si sanatate. Domeniul „Energie” ocupa pozitii la mijlocul clasamentului, astfel:
Tabelul nr. 3.1

Pozitia Denumirea subdomeniului Nota obtinuta
27 Cresterea eficientei energetice la consumator 0,693
37 Bioenergie – biogaz, biomasa, biocombustibil 0,598
53 Eficienta energetica la generare, transport și distributie in 0,472

Retele inteligente - “Smart Grids”
58 Tehnologii inovative pentru stocarea energiei 0,413
59 Energie Nucleara 0,413
64 Modelarea si simularea sistemelor energetice 0,370
68 Productia sustenabila de energie pe baza combustibililor fosili 0,323
83 Noi tehnologii energetice de microgenerare 0,185
Consultarile care au avut loc cu reprezentanti ai societatilor comerciale din sectorul

energetic au abordat problema acestor subdomenii. S-a plecat de la ideea ca in cadrul
proiectului nu trebuie plecat de la zero, ci trebuie prezentate si valorificate rezultatele
semnificative obtinute in cadrul unor proiecte anterioare recente. S-a urmarit identificarea
gradului in care subdomeniile prezentate in tabelul 3.1 corespund necesitatilor companiilor
din sector in aceasta etapa. S-a urmarit de asemenea identificarea de tematici care sa
detalieze subdomeniile respective.
Pe de alta parte planul de realizare a proiectului a prevazut identificarea directiilor
prioritare de cercetare pe tipuri de energie si pe categorii de surse, producatori,
transportatori si consumatori. Rezultatele sunt prezentate respectandu-se aceasta cerinta.
4. Directiile strategice si obiectivele prioritare pentru

activitatea de CDI din domeniul energetic în perioada 2016-
2020, detaliate pe tipuri de energie si pe categorii de surse,
producatori, transportatori si consumatori
4.1 Probleme cu caracter general
Obiectivul acestei faze a fost elaborarea raportului preliminar privind directiile strategice si
obiectivele prioritare pentru activitatea de cercetare dezvoltare si inovare in domeniul
energetic in perioada 2016-2020, detaliate pe tipuri de energie si pe categorii de surse,
producatori, transportatori si consumatori.
Raportul preliminar a fost elaborat:
 pe baza consultarilor si dezbaterilor cu principalele companii publice si private din
domeniul energetic
 cu luarea in considerare a prevederilor strategice privind cercetarea stiintifica si cele
privind sectorul energiei la nivel european si national
 cu utilizarea rezultatelor obtinute in proiecte similare realizate in tara si la nivel
european (inclusiv a unor proiecte realizate de membrii consortiului).
Pentru determinarea directiilor strategice si a obiectivelor prioritare ale activitatii de CDI din
domeniul energetic, membrii consortiului au realizat un larg proces de consultare cu
reprezentanti ai societatilor comerciale din toate subsectoarele sectorului energetic,
respectiv producatori, transportatori si consumatori, pentru toate tipurile de energie.
Consultarile au avut loc de regula cu reprezentanti ai conducerii unitatilor. Lista unitatilor si
persoanelor respective este prezentata in Anexa 1. In cadrul acestor consultari,
reprezentantii consortiului au prezentat contextul in care este elaborat proiectul si in
particular principalele prevederi ale Strategiei CDI 2015-2020. Consultarile au fost
realizate pe baza unui chestionar si au urmarit obtinerea de informatii privind:
˗ conexiunile existente intre companiile respective si organizatiile de cercetare din
Romania si gradul de implicare a acestor companii in activitatile de cercetare
desfasurate la nivel national/international pe de o parte;
˗ problemele de interes major pentru compania respectiva si pentru subsectorul din

care fac parte care pot fi rezolvate prin activitati de cercetare si incadrarea acestora
in directii strategice de cercetare la nivel national.
Consultarile au avut loc in contextul unei situatii dificile pentru companiile din sector.
 Actiunile de restructurare a marilor companii cu capital de stat (si in principal a
complexelor energetice) se desfasoara de multi ani fara ca rezultatele sa fie cele
asteptate.
 Legislatia specifica si in special cea in domeniul promovarii surselor regenerabile a
suferit modificari numeroase, astfel incat in final se considera dezavantajati atat
producatorii de energie din SRE, cat si cei din surse clasice.
 Strategia energetica in vigoare este pusa sub semnul intrebarii de factorii implicati.
 Directivele specifice UE sunt adoptate si implementate tarziu si defectuos (conform
aprecierilor Comisiei Europene) ceea ce a atras situatii de infringement.
 Proiecte de anvergura si impact sunt anuntate de factorii de sinteza si decizie
(grupurile 3 si 4 de la Cernavoda, CHEAP Tarnita-Lapustesti etc) dar lipsesc
actiunile concrete.
Contextul este astfel instabil, viitorul este incert, iar companiile sunt preocupate
preponderent de activitatile cu caracter imediat si mai putin de perspective.
In cadrul consultarilor s-a plecat de la premiza ca obiectivele prioritare ale activitatii de
cercetare-dezvoltare din domeniul energetic în perioada 2016-2020 trebuie sa fie
subordonate obiectivelor generale si specifice ale Strategiei CDI pentru perioada 2015-
2020.
Discutiile si consultarile avute privind directiile si obiectivele prioritare de CDI au avut ca
punct de plecare o lista de directii prioritare intocmita de membrii consortiului. Aceasta lista
a fost dezvoltata si completata pe parcursul discutiilor avute, urmarindu-se elaborarea
unor directii tematice pe forme de energie si pe zone de activitate specifice sectorului
energetic (producere, transport, distributie, consum) (conform termenilor de referinta
intocmiti de autoritatea contractanta si planului de realizare al proiectului, anexa la
contract).
4.2 Directii prioritare de cercetare in domeniul producerii de energie primara din

resurse fosile (carbune, țiței, gaze naturale)
Uniunea Europeana este puternic dependentă de importul de materii prime si resurse

energetice.
În comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European COM(2011)571final, se
apreciază că mixul energetic al U.E. se va baza în continuare foarte mult pe combustibilii
fosili, inclusiv pe cărbune, iar pentru ţările din Europa Centrala şi de Est, cărbunele va fi
pilonul principal în securitatea energetică chiar până în anul 2035.
Europa se confruntă cu faptul că exploatarea materiilor prime se desfăşoară de secole,
astfel încât zăcămintele sunt în majoritate epuizate iar activităţile de explorare din ultimile
decenii au fost prea reduse pentru a identifica o cantitate suficientă de noi resurse.
Programele europene de cercetare includ şi domeniul exploatării resurselor de energie
primară pe baza combustibililor fosili.
Dintre temele finantate in cadrul programului Horizon 2020 se citeaza:
- Tehnologii flexibile de procesare
- Exploatarea minieră a zăcămintelor mici şi complexe precum si exploatarea
alternativă
- Noi tehnologii de explorare sustenabile şi geomodele
Programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune si otel a fost adoptat prin
Decizia Consiliului din 29 aprilie 2008 si este un instrument financiar al UE destinat
sprijinirii cercetării şi inovării în domeniile cărbunelui şi oţelului. Prin acest program se
alocă anual peste 50 mil Euro pentru proiecte care să conducă la creşterea siguranţei,
eficienţei şi competitivităţii industriilor cărbunelui şi oţelului.
Obiectivele de cercetare pentru cărbune, la nivel comunitar, sunt următoarele:
- Îmbunătătirea pozitiei competitive a cărbunelui comunitar;
- Protectia sănătătii si siguranta în mine;
- Protejarea eficientă a mediului si îmbunătătirea utilizării cărbunelui ca sursă de
energie curată;
- Gestionarea dependentei externe de sursa de energie.
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie

primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze natural şi cărbune. O evaluare corectă a posibilităţilor
de acoperire a necesarului de resurse energetice primare în perspectivă trebuie să
pornescă de la situaţia actuală a rezervelor certe, corelată cu estimarea realistă a
resurselor potenţiale şi în strânsă corelaţie cu previziunile privind consumul de resurse
determinat de cererea de energie finală.
Provocările majore sunt: incertitudinea geologică, tehnologică şi fezabilitatea economică a
dezvoltării miniere precum şi costurile ridicate şi în creştere ale explorării. Deşi se
confruntă cu un declin natural al producţiei de ţiţei, România este a patra ţară
producătoare de ţiţei din Uniunea Europeană, respectiv a cincea ţară din Europa.
Raportată la producţia europeană, producţia naţională de ţiţei reprezintă aproximativ 2%
din producția Europei şi circa 6% din cea a UE.
Există încă zăcăminte mature cu o durată de exploatare de peste 25-30 ani.
Toate informaţiile de care am dispus (inclusiv informatiile din documente oficiale nationale
si internationale), precum si consultarile cu reprezentantii companiiilor din sectorul
energetic au condus la concluzia ca există încă temei şi trebuie sa existe interes pentru
cercetari in domeniul „Valorificarea combustibililor fosili ca surse de energie primară”.
Aceste cercetari ar trebui impartite in doua categorii distincte:
a) Valorificarea titeiului si gazelor naturale ca surse de energie
primară
b) Valorificarea carbunelui ca sursa de energie primară
Fiecare din acestea vor fi tratate distinct in continuare.
a) Valorificarea titeiului si gazelor naturale ca surse de energie primară

Rezervele sigure de ţiţei sunt limitate dar, pe termen scurt şi mediu, se pot majora prin
implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în
zăcămintele existente. Pe termen mediu si lung rezervele se pot majora prin
implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime, a zonelor cu geologie
complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei
de apă adâncă.
Realizarea unor cercetari in domeniul noilor tehnologii si echipamente in domeniul

exploatarii titeiului poate conduce la pastrarea si chiar la cresterea nivelului productiei
actuale.
Ca resursă primară de energie, gazele naturale au o importanţă însemnată pe piaţa
internă de energie, cu o pondere de aproximativ 31% în consumul intern de energie
primară. Rezervele sigure de gaze naturale se pot majora prin implementarea unor noi
tehnologii care să conducă la cresterea gradului de recuperare în 17 zăcăminte, iar pe
termen mediu şi lung prin implementarea proiectelor pentru explorarea de adâncime şi
explorarea zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore si a zonelor domeniului
offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă.
În anul 2012, s-a anunţat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale în Marea Neagră,
perimetrul Neptun, cu resurse estimate la aproximativ 446 - 893 TWh. În situaţia în care
operaţiunile ulterioare vor confirma fezabilitatea din punct de vedere tehnic şi comercial a
producţiei de gaze din perimetrul Neptun, acest zăcământ ar putea creşte rezerva
dovedită de gaze naturale a României cu 40%, până la 80%. Totodată, această rezervă ar
putea spori cu 60% producţia internă anuală de gaze naturale.
Consultările care au avut loc in cadrul proiectului au permis identificarea următoarelor
directii prioritare:
a1) Dezvoltarea tehnologică a sectorului extractiv de ţiţei şi gaze naturale
˗ Mărirea producţiei de ţiţei prin creşterea factorului de recuperare, ca urmare
a utilizării unor tehnologii moderne;
˗ Soluţii tehnologice de creştere a randamentului de exploatare a zăcămintelor
de ţiţei şi gaze naturale epuizate;
˗ Creşterea rezervelor exploatabile prin implementarea sistemului de foraj cu
derivaţie închisă, abordare care încă nu a fost implementată în România;
˗ Modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor si echipamentelor
a2) Intensificarea cercetării geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi
gaze naturale;
˗ Intensificarea lucrărilor de explorare în vederea stabilirii potenţialului
structurilor geologice adânci (sub 3.000 m) în domeniul onshore şi
Intensificarea lucrărilor de explorare în vederea stabilirii potenţialului în

domeniul offshore, în special în sectorul de apă adâncă;
a3) Implementarea de tehnologii inovative / emergente pentru explorarea -
valorificarea argilelor gazeifere.
In contextul mix-ului energetic romanesc situatia gazelor de sist este intr-o faza incipienta.
Nu exista o evaluare calitativa si cantitativa a resursei si a rezervelor de gaze de sist
confirmata de ANRM, care este agentia cu responsabilitati cheie in managementul
resurselor minerale in Romania.
Pe masura ce conditiile de piata vor permite calificarea acestor rezerve ca fiind comerciale
este posibil ca explorarea care se face in Romania sa conduca la exploatare sigura.
Singurul semnal care a venit din piata cercetarii, pe acest domeniu, a fost in anul 2014
cand a fost lansat un apel in cadrul Programului Horizon2020. Acest apel a abordat cel
mai mult sfera intelegerii, prevenirii si diminuarii impactului asupra mediului si a riscului
explorarii si exploatarii gazelor de sist.
Titlul apelului a fost “Potential Impact of the Shale Gas Exploration and Extraction on the
Environment and Risks for Human Health” in cadrul domeniului CALL FOR COMPETITIVE
LOW-CARBON ENERGY (deadline: 1-04-2014, 2nd stage: 23-09-2014), LCE 16.
Strategia europeana a securitatii energetice (COM (2014) 330 final) prevede ca “productia
de petrol si de gaze naturale din surse neconventiale in Europa si in special de gaze de
sist poate compensa partial scaderea productiei de gaze conventionale cu conditia ca
problemele legate de acceptarea de catre public si de impactul asupra mediului sa fie
abordate in mod adecvat…Statele Membre trebuie sa evalueze potentialul hidrocarburilor
neconventionale…Comisia va lansa o retea europeana pentru stiinta si tehnologie privind
extractia hidrocarburilor neconventionale”.
b) Valorificarea carbunelui ca sursa de energie primară

Majoritatea zăcămintelor de huilă din România sunt concentrate în bazinul carbonifer al
Văii Jiului, puterea calorifică medie a rezervelor sigure fiind de 3.650 kcal/kg. Zăcămintele
de huilă din România sunt situate în condiţii geo-miniere complexe, iar caracteristicile
mineralogice, ce influenţează calitatea se situează la limita inferioară.
Deşi în ultimii ani producţia naţională de huilă a avut o tendință descrescătoare, România
ocupă locul 7 între producătorii de huilă din ţările membre ale Uniunii Europene.
In documente ale ministerului de resort (Ministerul Energiei) se arata ca exista rezerve
exploatabile de peste 100 mil. tone, concentrate într-un zăcământ unic, cu grad de
asigurare de circa 60 de ani. In aceste documente de arata ca este necesara menţinerea
unei infrastructuri miniere adecvate cererii interne de huilă, astfel încât să fie asigurată
continuitatea producţiei pe o perioadă mare de timp.
Lignitul reprezintă combustibilul utilizat pentru producerea energiei electrice și termice la
marile termocentralelor din România, energia termoelectrică produsă pe bază de lignit la
nivelul anului 2013 reprezentând 30% din energia electrică produsă în România.
Cea mai mare parte a rezervelor sigure de lignit (95%) sunt localizate în Bazinul Minier
Oltenia (județele Gorj, Mehedinți şi Vâlcea), puterea calorifică a rezervelor sigure fiind
cuprinsă între 1.650 și 1.950 kcal/kg, cu o valoare medie de 1.800 kcal/kg. Zăcămintele de
lignit aflate în exploatare dispun de rezerve de peste 400 milioane de tone.
Consultarile care au avut loc in cadrul proiectului au fost focalizate pe interesul pe care
acest domeniu îl suscită în continuare şi au permis identificarea urmatoarelor directii
prioritare:
b1) Dezvoltarea de echipamente şi tehnologii de extracţie având la bază soluţii
moderne, eficiente economic;
b2) Valorificarea gazului metan din zăcămintele de huilă;
b3) Tehnologii de gazeificare cărbune (exploatări de suprafaţă, mine închise etc.)
Domeniul: Producerea de energie primara din resurse fosile (carbune, țiței, gaze
naturale)
Directii prioritare de cercetare:
 Dezvoltarea tehnologică a sectorului extractiv de ţiţei şi gaze naturale
 Cercetări geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze naturale
 Implementarea de tehnologii inovative / emergente pentru explorarea - valorificarea
argilelor gazeifere
 Dezvoltarea de echipamente şi tehnologii de extracţie a carbunelui având la bază
soluţii moderne, eficiente economic
 Tehnologii de gazeificare cărbune (exploatări de suprafaţă, mine închise etc.)
4.3 Directii prioritare de cercetare in domeniul producerii de energie

electrica si termica din combustibil fosil
Carbunii reprezinta o sursa de energie primara abundenta si importanta. Principalul

producator de lignit din Romania (98% din productia nationala in anul 2013) este sucursala
Divizia Miniera Targu-Jiu apartinand Complexului Energetic Oltenia SA. Aceasta asigura in
totatlitate necesarul de lignit pentru centralele din cadrul Complexului Energetic Oltenia
SA. (Rovinari, Turceni, Isalnita, Craiova), precum si pentru alti producatori de energie
termoelectrica din tara. Pe de alta parte, termocentralele pe carbune din tara se confrunta
cu probleme economice foarte dificile in contextul dezvoltarii pietei energiei (inclusiv prin
introducerea mecanismelor suport pentru electricitatea produsa din surse regenerabile) si
a cerintelor privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera.
In aceste conditii ponderea productiei de energie electrica pe baza de carbune in totalul
productiei de energie electrica a scazut de la circa 40% in anii 2007-2008 la circa 20% in
anul 2013. O astfel de tendinta nu este in concordanta cu prevederile tuturor strategiilor
energetice la nivel national. Punerea in sincronism a tendintelor de pe piata cu prevederile
strategice implica o contributie importanta a cercetarii stiintifice pentru realizarea unor
tehnologii de ardere eficiente energetic si cu impact redus asupra mediului.
Importanta cercetarii stiintifice privind productia energiei electrice si termice din
combustibili fosili (si mai ales din carbune) deriva direct din importanta strategica a
valorificarii eficiente si cu respectarea mediului a acestor surse de energie. Carbunele
reprezinta cea mai abundenta sursa de energie fosila, dar si combustibilul responsabil de
cea mai mare parte a emisiilor de gaze cu efect de sera. Sunt necesare activitati de
cercetare pentru cresterea randamentelor centralelor pe carbune, dar si pentru arderea
curata.
a) Cresterea performantelor tehnice si economice ale termocentralelor clasice
existente
Puterea instalata in termocentralele pe carbune are o pondere importanta in puterea totala
instalata la nivel national. Cel putin pe termen scurt si mediu ele vor continua sa aiba un
rol important in asigurarea functionarii stabile a sistemului energetic national si implicit a
securitatii energetice a Romaniei. Pe de alta parte in cea mai mare parte aceste centrale
au o vechime considerabila. Lucrarile de renovare/reabilitare realizate cu asistenta Bancii
Mondiale in ultimul deceniu din secolul trecut au condus la cresterea randamentelor la

circa 34%. La nivel national exista numeroase discutii privind decomisionarea unora dintre
aceste centrale (sau cel putin a unor grupuri) si construirea unor centrale noi cu tehnologii
moderne. Realizarea de centrale noi implica insa investitii moderne, cu aport ridicat de
capital, investitii care intarzie sa apara. Centralele actuale au in continuare un rol important
si vor trebui mentinute in functionare pana la realizarea noilor investitii. Reprezentantii
societatilor comerciale din acest sector au insistat asupra faptului ca situatia economica
dificila ii impiedica sa finanteze cercetari proprii care le-ar fi extrem de utile.
Principalele tematici care se propun a fi abordate in cadrul acestei directii sunt:
˗ Identificarea potentialului de crestere a eficientei energetice si prelungirea
duratei de viata la blocurile termoenergetice de mare putere
˗ Managementul apei din centrale termoelectrice si utilizarea sustenabila a
acesteia
˗ Infiintarea de culturi energetice pe terenuri degradate (halde de steril si halde
de zgura si cenusa)
b) Reducerea poluării la producerea energiei din combustibili fosili (inclusiv

ecologizarea haldelor de cenușă și steril)
Legislatia interna si internationala cuprinde prevederi clare privind reducerea impactului
local al termocentralelor asupra mediului. Problemele se pun in ceea ce priveste emisiile
de oxizilor de azot si sulf si in ceea ce priveste ecologizarea haldelor de cenusa si steril.
Organizatiile de cercetare din Romania desfasoara in mod curent astfel de cercetari.
Continuarea lor se considera necesara.
c) Captarea si stocarea carbonului

Din cauza emisiilor de CO2 aferente, carbunii (inclusiv lignitul) nu vor avea un viitor în UE
decât dacă se utilizează captarea si stocarea dioxidului de carbon (CSC). Până în prezent,
la nivel european, adoptarea CSC este limitată si se considera ca ar trebui să se depună
eforturi suplimentare în materie de cercetare, dezvoltare si utilizare, pentru a se putea
beneficia pe deplin de această tehnologie.
In Romania a fost demarat un proiect de cercetare (proiectul GETICA) prin care s-a
urmarit realizarea, cu finantare europeana, a unei instalatii pilot in zona Oltenia, prin care
sa se realizeze captarea CO2 de la termocentrala Turceni, transportul si stocarea sa in
zacaminte epuizate de gaze naturale. Proiectul a fost realizat de un consortiu coordonat
de ISPE Bucuresti si din care au mai facut parte GEOECOMAR, precum si organizatii din
strainatate (Alstom Carbon Capture GmbH Germania, Schlumberger Carbon Services
Franta etc). Documentația necesară accesării fondurilor europene a fost depusă de către
Guvernul României - MECMA la Banca Europeană de Investiții – BEI în 09 mai 2011, dar
nu a fost obtinuta finantarea. Este insa cert ca in domeniul utilizarii energetice a carbunilor
(inclusiv a lignitului), tehnologiile CCS se vor generaliza. Documente interne si
internationale prevad introducerea acestei tehnologii nu doar in termocentralele pe
carbune ci si in alte ramuri industriale, si in primul rand in industria siderurgica. Se
considera astfel necesara continuarea si dezvoltarea in Romania a activitatilor privind
CCS. Reprezentantii termocentralelor pe carbuni cu care am avut consultari au subliniat
acest lucru. Toate directivele europene in domeniul energiei si mediului si in primul rand
directivele 2009/31/CE privind stocarea geologică a dioxidului de carbon si 2009/29/CE
privind comertul cu emisii cuprind prevederi si responsabilitati obligatorii care afecteaza
major functionarea termocentralelor pe carbune. In tarile in care carbunii au o pondere
semnificativa inbalanta energetica (in primul rand Germania si Polonia) se inregistreaza
realizari. Statul roman, in calitate de actionar si for de decizie (prin Ministerul Energiei), de
reglementator (prin ANRE) etc se mentine mai curand la nivelul declaratiilor iar rezultatele
se lasa asteptate. Continuarea unor activitati de cercetare in domeniu este necesara.
d) Tehnologii moderne si eficiente de ardere a combustibililor solizi in pat fluidizat

Arderea carbunilor in pat fluidizat s-a dezvoltat, initial, in cazane cu strat fluidizat dens dar
aplicatiile moderne s-au realizat utilizand tehnologia stratului fluidizat circulant.
Arderea in strat fluidizat circulant este o tehnologie care permite arderea cu randamente
ridicate a unei categorii largi de carbuni si ofera posibilitatea unica (intre tehnologiile de
ardere) de a reduce atat NO x cat si SO2 in gaze, prin metode primare aplicate in focar,
metode foarte economice si eficiente.
Aceasta tehnologie moderna de ardere permite respectarea normelor privind emisiile de

oxizi de azot si de sulf fara a fi necesare instalatii suplimentare, costisitoare, pentru
tratarea gazelor de ardere. Respectarea limitelor maxime privind emisiile de oxizi se face
doar prin masuri primare, in focarul cazanului, prin introducerea in strat a unui sorbent
adecvat (calcar, dolomita, etc.). Reducerea emisiilor de oxizi de azot este foarte usor de
controlat prin realizarea unui regim adecvat de temperaturi de ardere in focar si a unei
distributii speciale a aerului pe inaltimea focarului.
In stadiul actual al energeticii romanesti, se impune a se rezolva problema retehnologizarii
unor cazane cu durata de viata epuizata prin trecerea la arderea carbunilor in strat
fluidizat. Aceasta tehnologie moderna se remarca in mod deosebit prin: reducerea
emisiilor poluante la arderea carbunilor, eficienta ridicata si ardere autoterma, utilizarea
unor sorturi diferite de carbune si costuri cu pina la 30% mai reduse la investitii si
exploatare, fata de tehnologiile clasice cu instalatii aditionale de depoluare.
Aceasta tehnologie permite utilizarea intensiva a resurselor interne de combustibili
energetici de calitate inferioara si/sau a carbunilor importati in conditiile impuse de normele
privind reducerea emisiilor poluante din centralele termoelectrice.
e) Instalatii moderne de cogenerare cu ciclu combinat

Cogenerarea de inalta eficienta este considerata drept una din tehnologiile cheie pentru
realizarea obiectivelor in domeniul eficientei energetice si a reducerii emisiilor de gaze cu
efect de sera. Caracteristicile tehnice ale turbinelor cu gaze (constante de timp reduse) fac
ca aceste instalatii sa contribuie la posibilitatile de reglaj intr-un sistem electroenergetic cu
pondere ridicata a surselor regenerabile. Astfel, toate strategiile energetice prevad ca un
obiectiv important extinderea instalatiilor de cogenerare cu ciclu combinat. Cercetarea
stiintifica nationala nu poate sa se sustraga de la indeplinirea acestor obiective.
Domeniul: Producerea de energie electrica si termica din combustibil fosil

 Cresterea performantelor tehnice si economice ale termocentralelor clasice
existente
 Reducerea poluării la producerea energiei din combustibili fosili (inclusiv

 Captarea si stocarea carbonului
 Tehnologii moderne si eficiente de ardere a combustibililor solizi in pat fluidizat
 Instalatii moderne de cogenerare cu ciclu combinat
4.4 Directii prioritare de cercetare in domeniul utilizarii energetice a

biomasei
La nivel european, biomasa reprezintă una dintre iniţiativele cuprinse în Planul strategic
pentru tehnologii europene (SET Plan), plan care îşi propune promovarea tehnnologiilor
cu emisii scăzute de carbon şi eficienţă ridicată. Bioenergia este prevăzută a avea un rol-
cheie în asigurarea securităţii şi durabilităţii sistemului energetic european și realizarea
obiectivului final de reducere a dependenţei Europei de combustibilii fosili.
În prezent în acest domeniu o parte din tehnologiile utilizate sunt depăşite fiind necesară
modernizarea acestora precum şi dezvoltarea tehnologiilor avansate dar necompetitive pe
piaţă datorită preţului ridicat până la un nivel acceptabil pentru comercializare.
România are stabilite prin directiva europeană pentru energie din surse regenerabile, tinte
ambitioase pentru anul 2020, ţinte care ţin cont atat de situaţia potenţialului de surse
regenerabile dar şi de stadiul valorificării acestora în anul de referinţă 2005.
Conform draftului supus dezbaterii publice al Strategiei Energetice a României, mai mult
de 50% din potențialul energetic economic al ţării este reprezentat de biomasă (biomasă
solidă 47%, biogaz 2,4%, deşeuri urbane 2,22%).
În vederea atingerii ţintelor naţionale stabilite pentru 2020 in materie de energie au fost
elaborate mai multe documente strategice si programe nationale in care importanta
valorificarii energetice a biomasei este subliniata explicit. Asfel, Programul Naţional pentru
creşterea Eficienţei Energetice şi utilizarea Surselor Regenerabile de Energie în Sectorul
Public a avut printre obiective reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare
centralizată cu energie termică, inclusiv schimbarea tipului de combustibil la instalaţiile de
ardere energetice (de exemplu, trecere pe biomasă). Programul naţional “Casa verde”,
pentru persoanele fizice şi Programul naţional “Casa verde” pentru autorităţi publice au
finanţat proiecte privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează biomasa.
În condiţiile în care valorificarea biomasei, prin tehnologii pretabile atat la aplicatii la scara
mica (sisteme individuale de incalzire) dar si la aplicatii de putere medie/mare pentru
producerea de energie in cogenerare (energie electrica si termica) este de un mare interes
pe plan economic şi energetic, domeniul dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul
surselor regenerabile de energie şi a fost tratat in mod distinct.
Programul cadru pentru cercetare si inovare Orizont 2020 (2014-2020) cuprinde în cadrul
componentei a treia „Provocări Societale” trei obiective specifice în care cercetările legate
de conversia biomasei în energie îşi găsesc locul:
- surse de energie sigure, ecologice si eficiente;
- transporturi inteligente, ecologice si integrate;
- combaterea schimbărilor climatice, mediu, utilizarea eficientă a resurselor si materiile
prime;
În pachetul de lucru “Energie” 2014-2015 al programului Orizont 2020, printre direcțiile de
cercetare este prevăzută şi direcţia Biocombustibili durabili și biocombustibili alternativi
pentru mix-ul de combustibili la nivel european în cadrul call-ului Energie competitivă cu
emisii reduse de carbon.
Această direcţie de cercetare cuprinde următoarele domenii:
- Dezvoltarea de tehnologii de generație următoare pentru biocombustibili și
combustibili alternativi,
- Demonstrarea tehnologiilor avansate de biocombustibili,
- Introducerea pe piață a bioenergiei durabile existente și a celei emergente,
- Testarea motoarelor care funcționează pe bază de biocombustibili,
- Elaborarea/Dezvoltarea de standarde privind biocombustibilii.
La nivel naţional prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2015 a fost aprobat Planul naţional de
cercetare-dezvoltare şi inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III) în care
valorificarea biomasei este cuprinsă atât în domeniul prioritar Bioeconomie cât şi în
domeniul Energie, mediu şi schimbări climatice
Priorităţile propuse în continuare au fost elaborate în concordanţă cu relevanţa în plan
economic şi energetic, precum şi în ansamblul cercetării ştiinţifice, ţinând totodată seama
de rezultatele consultarilor avute cu firmele care activeaza in domeniu. Astfel, direcțiile de

cercetare de interes comun au vizat tehnologiile de valorificare energetică a deșeurilor și
soluțiile inovative pentru stocarea energiei rezultate în urma valorificării energetice a
biomasei. De asemenea, unii producători au fost interesați în dezvoltarea microinstalațiilor
de biogaz pentru ferme mici și gospodării private, dar și de îmbunătățirea calității
biocombustibililor de producție autohtonă.
În ceea ce privește aplicabilitatea acestor direcții de cercetare la nivel național, consultarile
realizate au relevat că importanța majoră revine tehnologiilor de valorificare energetică a
deşeurilor biodegradabile sub formă de gaze sau lichide combustibile și tehnologiilor cu
grad scazut de poluare în domeniul producerii de energie. În principal, s-a urmărit ca
aceste tematici să se alinieze la următoarele cerinţe:
- creşterea securităţii energetice,
- creşterea eficienţei energetice,
- descentralizarea sistemului energetic naţional,
- promovarea sistemelor energetice locale cu puncte de generare apropiate de cele
de consum,
- implicarea consumatorilor ca agenţi activi în sectorul energetic,
- promovarea producţiei de energie la scară redusă grupată sau în regim de
cooperativă,
- promovarea, cu exclusivitate, numai a tehnologiilor energetice curate, prietenoase
mediului,
- susţinerea asimilării în fabricaţie la firme autohtone a utilajelor şi instalaţiilor
specifice inovative aferente tehnologiilor energetice de valorificare a biomasei.
În aceste condiţii se propun următoarele tematici de cercetare prioritare:

Domeniul: Utilizarea energetică a biomasei
 Dezvoltarea de microinstalaţii de biogaz cu solutii inovative
 Imbunătăţirea calităţii biocombustibililor de producţie autohtonă
 Soluţii inovative pentru recuperarea și valorificarea resturilor de exploatare a
materialelor lemnoase
 Soluţii de tratare a biogazului pentru inserarea lui în reţeaua existentă de gaz

natural şi în sisteme de cogenerare
 Elaborare tehnologii de valorificare energetică a deşeurilor biodegradabile sub
formă de gaze sau lichide combustibile
4.5 Directii prioritare de cercetare in domeniul producerii de energie din

surse regenerabile, altele decat biomasa
La nivel national producerea de energie electrica din surse regenerabile (hidro, solar,
eolian) se realizeaza in special in instalatii de mare putere (zeci si sute de MW pe
amplasament) realizate in ultimii ani de firme straine, cu instalatii de import. In ultimii ani
se insista asupra implementarii conceptului de microgenerare a energiei, respectiv a
producerii energiei in instalatii de puteri reduse.
Comisia Europeana sustine acest concept tinand cont atat de aspecte privind necesitatea
utilizarii mai judicioase a resurselor naturale cat si de aspecte etice.
In spiritul rezolutiei Parlamentului european B7 - 0388/2013 (2012/ 2939 RSP)
microgenerarea (respectiv generarea de energiei electrica si termica redusa) este definita
sub doua aspecte:
˗ generarea la scara redusa a caldurii/racirii si a energiei electrice de catre persoane
fizice si IMM - uri pentru satisfacerea nevoilor proprii.
˗ diferite forme de productie de energie la scara redusa grupata, sau in regim de
cooperativa la nivelul comunitatii cu scopul de a satisface nevoile locale.
Microgenerarea include o varietate de tehnologii ca: energie hidroelectrica, solara, eoliana,
marina, geotermala, pompe de caldura, biomasa, punandu-se accent in special pe
energia regenerabila si sustenabila.
Din precizarile rezolutiei sunt de mentionate urmatoarele provocari si rezultate asteptate,
in urma implementarii unor programe specifice de microgenerare a energiei:
˗ trebuie sa reprezinte un element esential in viitor in ce priveste generarea de
energie
˗ permite un consum eficient de energie, consumatorul fiind aproape de punctul unde
este generata (pierderi reduse in timpul transportului).
˗ este dependenta de factori diferiti: piata functionala, dezvoltarea tehnica a unor

unitati de microgeneratoare, realizarea unei infrastructuri inteligente, precum si
sustinerea de mecanisme de suport eficiente.
˗ evita posibile obstacolele legate de costurile ridicate ale investitiilor initiale.
˗ permite consumatorilor sa devina actori activi in sectorul energetic.
Utilizarea la scara larga a microgenerarii reprezinta un pas important in tranzitia de la
sistemul energetic centralizat traditional la un sistem mai descentralizat si mai flexibil.
In acest sens promovarea microinstalatilor de conversie energetica din surse regenerabile
ce se bazeaza pe noi tehnologii trebuie dezvoltate in cadrul activitatilor de cercetare-
dezvoltare, reprezinta un punct important in promovarea conceptului de microgenerare,
atat in Europa cat si la noi in tara.
Tot acest triunghi "microgeneration", "smart grid" si energy storage" va reprezenta o
provocare importanta in cadrul activitatilor viitoare ce se vor dezvolta in cadrul proiectelor
de cercetare la nivel european.
Pe plan intern direcţia prioritară a tehnologiilor energetice de microgenerare se încadrează
în prevederile “Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020”
(HG1069/2007) si are ca principal obiectiv creşterea eficienţei energetice pe bază de
resurse regenerabile.
Din 2007 şi până în prezent au intervenit evenimente şi modificări semnificative care
justifică actualizarea şi eventual elaborarea unei mici strategii cu bătaie mai lungă (ex.
2030).
În prezent este de actualitate “Programul cadru pentru cercetare şi inovare Orizont 2020”
(regulamentul UE nr. 1291/2013 al PE şi al CE din 11Decembrie 2013). Direcţia prioritară
a microgenerării se încadrează în componenta “Provocări Societate” ale acestui program,
la obiectivul specific ”surse de energie sigure, ecologice şi eficiente”, care vine în
întâmpinarea provocărilor determinate de condiţiile unor resurse din ce în ce mai puţine,
ale unor nevoi de energie tot mai mari, precum şi al existenţei schimbărilor climatice. În ce
priveşte direcţiile de cercetare stabilite, prezintă interes:
- reducerea consumului energetic şi al amprentei de carbon,
- producerea de energie electrică cu costuri şi emisii de dioxid de carbon reduse,
- noi cunoştiinţe şi noi tehnologii,
- preluarea pe piaţă a inovaţiilor în domeniul energiei.

Pe plan intern a fost elaborată şi aprobată prin HG 929/2014, “Strategia naţională de
cercetare dezvoltare şi inovare”, ale cărei priorităţi, obiective generale şi specifice au fost
prezentate pa punctul 3.2.1. al lucrării. De interes major la direcţia prioritară de
microgenerare sunt obiectivele:
- susţinerea specializării inteligente,
- dezvoltarea unor organizaţi de cercetare performante, capabile să devină operatori
regionali şi globali, în mod deosebit înfiinţarea unor centre de competenţă.
În ce priveşte “Planul Naţional CDI 2014-2020” aprobat prin hotărâre de guvern,
prezentat la punctul 3.2.2. al lucrării, este relevant Programul 2 “Creşterea
competitivităţii economiei româneşti prin cercetare, obiectivul “susţinerea proceselor
de specializare inteligentă”, domeniul de specializare inteligentă “Energie, mediu şi
schimbări climatice”.
Lista cu priorităţi privind direcţia prioritară de cercetare a tehnologiilor energetice
inovative de microgenerare
Priorităţile, respectiv tematicile de cercetare propuse în continuare la direcţia prioritară de
cercetare a tehnologiilor energetice inovative de microgenerare, sunt elaborate în
concordanţă cu relevanţa în plan economic şi energetic, precum şi în ansamblul cercetării
ştiinţifice, ţinând totodată seama de specificul actual al dezvoltării industriale autohtone şi
al organizării comunităţilor locale. În principal, s-a urmărit ca aceste tematici să se alinieze
la următoarele cerinţe:
- creşterea securităţii energetice,
- creşterea eficienţei energetice,
- descentralizarea sistemului energetic naţional,
- promovarea sistemelor energetice locale cu puncte de generare a energiei electrice
apropiate de cele de consum,
- implicarea consumatorilor ca agenţi activi în sectorul energetic,
- promovarea dezvoltării unei infrastructuri energetice specifice, cu accent pe soluţii
tehnice “inteligente”,
- promovarea tehnologiilor energetice curate, prietenoase mediului,
- susţinerea asimilării în fabricaţie la firme autohtone a utilajelor şi instalaţiilor

specifice inovative aferente tehnologiilor energetice de microgenerare.
În aceste condiţii se propun următoarele directii de cercetare prioritare:
Domeniul: Producerea de energie din surse regenerabile, altele decat biomasa

Directii prioritare:
 Soluţii tehnice inovative de microgenerare pentru valorificarea surselor regenerabile
de energie (ex.: hidro, eolian, solar, biomasa, pompe de caldura, s.a.)
 Instalaţii specifice şi ansambluri de microcentrale hibride, cu diferite grade de
integrare, în construcţie standard sau cu dedicaţie funcţie de condiţii locale (cu
puteri maxime instalate de 20 kW).
 Elaborarea de norme si standarde specifice in concordanta cu cele ale Comisiei
Europene.
4.6 Directii prioritare de cercetare in domeniul energeticii nucleare
Romania a optat cu claritate pentru dezvoltarea energeticii nucleare si acorda un rol

important acestei forme de energie in mixul energetic la nivel national. Trebuie spus insa
ca realizarile obtinute sunt sub nivelul declaratiilor de intentie. Strategia energetica 2007-
2020 (aprobata prin HG 1069/2007) a prevazut punerea in functiune a grupurilor 3 si 4 de
la CNE Cernavoda in anul 2015 si demararea activitatilor pentru realizarea pe un alt
amplasament si cu o alta tehnologie a unei alte centrale nucleare. La sfarsitul anului 2015
se poate constata ca situatia este la nivelul anului 2007, in sensul ca finalizarea grupurilor
3 si 4 este inca un obiectiv de viitor, iar realizarea unei noi centrale nucleare este tot mai
mult pusa sub semnul intrebarii in contextul dezvoltarii surselor regenerabile si a scaderii
consumului de energie electrica.
Pe de alta parte, acest domeniu se supune unor exigente si reglementari speciale, inclusiv
in ceea ce priveste cercetarea. Baza strategiei nationale de securitate si siguranta
nucleara este reprezentata de legislatia nationala in domeniul nuclear. Comisia Nationala
pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) este autoritatea nationala competenta in
domeniul nuclear care asigura cadrul pentru desfasurarea in siguranta si in scopuri
exclusiv pasnice a activitatilor nucleare. Aceasta gestioneaza normele emise si procesele

de autorizare si control.
Abordarea integrata a securitatii si sigurantei nucleare este in stransa corelatie cu:
Strategia de Securitate Nationala a Romaniei; Strategia Nationala pentru Dezvoltare
Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030; Strategia Energetica a Romaniei pentru
perioada 2007-2020 actualizata pentru perioada 2011-2020; Strategia Nationala de
Dezvoltare a Domeniului Nuclear; Strategia Nationala pe termen mediu si lung privind
Gestionarea Combustibilului Uzat si al Deseurilor Radioactive, inclusiv depozitarea
definitiva si dezafectarea instalatiilor nucleare si radiologice; Strategia Nationala de
Protectie a Infrastructurilor Critice; Strategia Nationala de Prevenire a Situatiilor de
Urgenta; Strategia de Securitate Cibernetica a Romaniei.
La nivelul Uniunii Europene, cercetarile in domeniul energeticii nucleare sunt incluse in
Programul EURATOM. In aprobarea programelor de cercetare si desfasurarea proiectelor
respective, Agentia Internationala pentru Energie Atomica de la Viena are un rol important
stabilit prin reglementarile internationale existente. Domeniul energiei nucleare beneficiaza
de surse de finantare diferite si obtinerea de informatii este una dificila si cu caracter strict
confidential. De altfel reprezentantii CNE Cernavoda au fost foarte rezervati privind
discutiile si consultarile cu reprezentantii consortiului.
Consultarile avute au condus la concluzia ca viitorul energeticii nucleare in Romania este
cert, dar exista inca unele incertitudini asupra calendarului dezvoltarii sale. Existenta unor
activitati de cercetare stiintifica in domeniu ramane necesara pentru a asigura aceasta
dezvoltare in conditii de profesionalitate. Se considera astfel oportuna directia prioritara de
cercetare:
Domeniul: Energetica nucleara

Directie prioritara de cercetare: Dezvoltarea energeticii nucleare in Romania utilizand
tehnologii de fisiune nucleara de noua generatie
4.7 Directii prioritare de cercetare in domeniul transportului si

distributiei energiei
La nivel national si international cercetarile in domeniul retelelor de transport si distributie a

energiei vizeaza introducerea si generalizarea retelelor inteligente (smart grids).
La nivel conceptual, termenul de SMART GRID reprezinta o sinteza intre elementele
componente ale unei retele in intelesul clasic al cuvantului si elemente de tehnologia
informatiilor si comunicatiilor care completeaza functionalitatea respectivei retele.
Elementele intalnite in mod frecvent sunt urmatoarele:
˗ reteaua propriu-zisa
˗ sistemele numerice de calcul sau parti ale lor, specifice tehnologiei
informatiilor si care efectueaza un control asupra elementelor de retea in
functie de diversi algoritmi implementati prin programe numerice
˗ infrastructura de comunicatii care mijloceste schimbul de informatii
bidirectional intre elementele componente.
Acest concept se aplica la producerea energiei din surse conventionale sau regenerabile
distribuite, la transportul energiei, la distributia acesteia si nu in ultimul rand la nivelul
utilizarii de catre consumatorii industriali sau casnici.
Dintre tehnologiile uzuale care sunt corelate cu notiunea de SMART GRID se pot aminti:
˗ la nivel de producere a energiei electrice: integrarea surselor distribuite de energie
regenerabila cu impact semnificativ asupra sistemului
˗ la nivel de transport si de productie: sistemele de masurare sincrona a fazorilor si
sistemele care pot fi dezvoltate pornind de la acestea sunt utilizabile pentru
urmarirea surselor regenerabile si pentru monitorizarea starii sistemului energetic la
un nivel cel putin regional sau chiar pentru implementarea unor protectii si
automatizari la nivel de sistem energetic;
˗ la nivel de distributie: sistemele de automatizare sunt corelate cu tehnologii
specifice sistemelor de tip SCADA si isi realizeaza functiile prin rularea unor aplicatii
software specializate pentru functii de automatizarea distributiei;
˗ la nivel de furnizare a energiei electrice: contoarele inteligente sau chiar sisteme
complexe de telegestiune, capabile sa fie programate sa ia decizii in functie de ora,
de consum sau de alte criterii si care suporta o cale de comunicatie bilaterala.
Toate documentele strategice ale Uniunii Europene insista asupra faptului ca o

infrastructura energetica dezvoltata si la un nivel tehnic ridicat este esentiala pentru
asigurarea securitatii energetice si pentru functionarea pietei energiei. De asemenea
dezvoltarea retelelor inteligente are ca rezultat o reducere a consumului de energie
primara la nivel UE cu 9% până în 2020, la care se adauga dezvoltarea economica si
crearea de noi locuri de munca.
In documentul Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă, durabilă si sigură -
COM(2010) 639 final /3 se mentioneaza ca:
“Trebuie depuse eforturi mari pentru actualizarea infrastructurilor energetice, in special in
statele membre care au aderat la UE incepand cu 2004. … Europei ii lipseste inca
infrastructura de retea care sa permita surselor regenerabile sa se dezvolte si sa
concureze la acelasi nivel cu sursele traditionale. … Retelele electrice inteligente
reprezinta cheia unei valorificari integrale a potentialului pentru energia din surse
regenerabile, pentru economisirea de energie si pentru imbunatatirea serviciilor
energetice.“
Ulterior a fost elaborat documentul COM (2011) 202 final „Reţele inteligente: de la inovare
la implementare” in care sunt prevazute urmatoarele obiective:
˗ elaborarea unor standarde europene comune pentru reţelele inteligente
˗ garantarea protecţiei datelor şi a securităţii
˗ încurajarea statelor membre să conceapă planuri de acţiune pentru implementarea
de reţele inteligente
˗ introducerea contorizarii inteligente si diferenţierea tarifelor în funcţie de intervalele
orare
˗ sprijinirea inovării
Analiza elementelor componente (centrale electrice, reţele de transport şi de distribuţie a
energiei electrice) ale Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) arată existenţa unor
tehnologii la nivelul anilor 70-80 depăşite din punct de vedere tehnic şi moral. Acest lucru
impune realizarea unui efort investiţional important pentru pregătirea SEN astfel ca să se
asigure satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu şi lung la un preţ cât mai
scăzut adecvat unei economii moderne şi unui standard de viaţă civilizat în condiţii de
calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.
Dezvoltarea pe scara larga a retelelor inteligente reprezinta un element important care

contribuie la realizarea tuturor dezideratelor precizate anterior.
Documente legislative din Romania aprobate in ultimii ani (Legea energiei electrice si
gazelor naturale nr. 123/2012, Legea eficientei energetice nr. 121/2014) cuprind prevederi
privind introducerea contorizarii inteligente pentru energia electrica si gazele naturale.
Reprezentantii companiilor cu care au avut loc consultari au aratat faptul ca acest domeniu
de cercetare-dezvoltare are mare importanta si au initiat deja activitati privind introducerea
si generalizarea tehnologiilor aferente in Romania. Astfel, ELECTRICA SA a participat
(alaturi de UPB si alte opt organizatii din Europa de vest) la proiectul VSYNC finantat din
FP6 „Masini sincrone virtuale pentru stabilizarea frecventei in retelele de distributie in care
exista un grad mare de producere de energie electrica descentralizata” si participa la
proiectul SINGULAR finantat din FP7 alaturi de 16 parteneri europeni. Acest proiect
urmareste elaborarea unui cod de acces la retea si a unor pachete de soft ce pot fi
utilizate pentru asigurarea indicatorilor de performanta in alimentarea consumatorilor.
Aceeasi companie finanteaza realizarea unor proiecte, printre care „Realizarea unei
strategii pentru implementarea unui pilot de retea electrica inteligenta in cadrul SC
ELECTRICA SA”.
In urma tuturor analizelor si consultarilor realizate se propun urmatoarele directii si tematici
de cercetare in cadrul acestui domeniu:
a) Retele inteligente de transport si distributie
˗ Dezvoltarea serviciilor auxiliare pentru o funcţionare sigură în contextul
interoperabilităţii europene a reţelelor inteligente;
˗ Sisteme pentru urmărirea productiei de energie din surse regenerabile şi pentru
monitorizarea stării SEN;
˗ Sisteme inteligente de comandă a echipamentelor primare montate în reţelele
electrice de distribuţie;
˗ Retele inteligente de energie locale, integrate in “orase inteligente”;
˗ Cercetări privind controlul calităţii energiei electrice in punctele de racordare la
sistem a surselor distribuite
˗ Realizarea de centrale electrice virtuale si microreţele, adaptate la specificul
românesc
b) Furnizarea energiei in retele inteligente

˗ Contor inteligent cu funcţionalităţi separate;
˗ Sisteme de telegestiune complexe (energie electrică, aer, gaze, apă etc).
Domeniul: Transportul si distributia energiei

 Retele inteligente de transport si distributie
 Furnizarea energiei in retele inteligente
4.8 Directii prioritare de cercetare in domeniul stocarii energiei
Stocarea energiei este o problema clasica in energetica, fiind generata de caracterul

variabil in timp al consumului de energie si de imposibilitatea stocarii energiei electrice in
cantitati comerciale. Trebuia asigurat un echilibru permanent intre productie si consum si
implicit investitii suplimentare pentru acoperirea varfurilor de sarcina. Se inregistrau
regimuri neeconomice in functionarea centralelor termoelectrice. Problema a fost partial
rezolvata prin realizarea in diferite tari cu relief favorabil de centrale hidroelectrice cu
acumulare si pompaj (CHEAP).
In prezent, exista o capacitate limitata de stocare in cadrul sistemului energetic European
~ 5% din capacitatea totala instalata care este practic in intregime acoperita de stocarea
sub forma de hidro-pompaj, localizat in special in zonele muntoase. Cateva tehnologii noi
pentru stocarea energiei sunt cunoscute si au fost dezvoltate sub diferite forme, de la
scara de laborator pana la maturitate comerciala.
Importanta stocarii energiei a crescut exponential datorita promovarii surselor regenerabile
de energie, surse cu caracter variabil, care, in prezent asigura un procent considerabil din
mixul de energie in tarile Uniunii Europene, inclusiv Romania. In acest context ne
confruntam cu necesitatea integrarii in sistemele energetice a unei cantitati foarte mari de
energie produsa din surse cu caracter variabil. Un sistem energetic bazat din ce in ce mai
mult pe surse regenerabile nu poate fi conceput in lipsa solutiilor de stocare a energiei.
Stocarea energiei pe termen scurt (minute, ore) are un rol important in consolidarea
flexibilitatii sistemului energetic prin servicii de sistem. In viitor, prin dezvoltarea solutiilor
de stocare pe termen lung (zile, luni) va fi asigurata securitatea in alimentarea cu energie

si independenta energetica.
Stocarea energiei poate furniza o mai mare flexibilitate si poate echilibra reteaua,
furnizand un sistem tampon pentru energia regenerabila intermitenta. Local, aceste
tehnologii pot imbunatati managementul in retelele de distributie, reducand costurile si
imbunatatind eficienta energetica. In acest fel se realizeaza o mai usoara integrare a
regenerabilelor, se accelereaza decarbonizarea productiei de electricitate, creste gradul
de securitate si eficienta a retelelor de transport si distributie si implicit a furnizarii de
electricitate, se stabilizeaza pretul electricitatii pe piata,.
Dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei are o importanta directa si majora asupra
dezvoltarii pietei energiei electrice si termice. Dezvoltarea acestor piete incurajeaza
dezvoltarea si implementarea tehnologiilor de stocare.
In momentul de fata, costul stocarii energiei este ridicat, iar unul dintre principalele roluri
ale cercetarii stiintifice in următoarea perioada consta in dezvoltarea unor noi materiale si
metode de implementare ce vor cobori costurile pana la un nivel ce va permite
implementarea acestora pe scara larga.
Colaborarea intre partenerii industriali si institutele de cercetare in domeniul tehnologiilor
inovative de stocare a energiei are potențialul de a reprezenta un parteneriat bazat pe
indicatori concreti, pe baza raspunderii unei cereri reale si imediate si cu beneficii de
ambele parti.
Pentru a integra eforturile de cercetare in acest domeniu, a fost creat la nivelul Aliantei
Europene pentru Energie - EERA, primul program comun pan-european JPES – Joint
Programme on Energy Storage. Baza formala a acestui program este reprezentata de
SET - Strategic Energy Technology Plan. De asemenea JPES a stabilit si pentru
necesitatatile de cercetare in cadrul Horizon 2020 si chiar dincolo de acesta.
Studii recente referitoare la noile tehnologii de stocare a energiei au relevat faptul ca
numai in ultimii doi ani, mai multe state europene au primit finantare pentru proiecte in
domeniul stocarii de energie. Aceste cercetari au fost focalizate in special pe bateriile Li-
aer avand o tinta de a atinge densitati de energie de 8-10 ori mai mari decat cele uzuale,
bateriile cu curgere de electrolit redox si supercapacitoare.
O atentie speciala este acordata cercetarilor in domeniul stocarii termice a energiei, aceste
sisteme fiind considerate ca tehnologii cheie pentru utilizarea energiei regenerabile si de
imbunatatire a eficientei energetice in procesele termice.
In ceea ce priveste situatia pe plan national, Romania este una dintre tarile ce se
confrunta cu problemele cauzate de implementarea rapida a unei capacitati semnificative
de producere a energiei din surse regenerabile, iar interesul pentru dezvoltarea unor noi
solutii capabile sa raspunda acestei provocari este manifestat nu doar in mediul stiintific si
academic, cat si printre producatorii de energie din surse regenerabile.
Consultarile care au avut loc cu principalele companii din domeniul energetic au fost
focalizate pe probleme energetice si au permis identificarea urmatoarelor directii prioritare:
Domeniul: Stocarea energiei

 Stocarea chimica sub forma de hidrogen sau SNG (gaz natural sintetic) folosind
capacitatea de stocare a infrastructurii existente de gaz natural.
 Stocarea electrochimica (baterii de tip litiu-ion, litiu-polimer) atat la scara redusa
(aplicatii off-grid sau rezidentiale on-grid de stocare distribuita), cat si la scara mare.
 Stocarea termica – aplicatii distribuite de stocare a energiei termice
 Stocarea energiei sub forma de aer comprimat
 Solutii de stocare a energiei on-board bazate pe baterii Li-ion/polymer pentru
automobile electrice
4.9 Directii prioritare de cercetare privind cresterea eficientei energetice

la consumatori
Cresterea eficientei energetice la consumator reprezinta o componenta esentiala a tuturor

strategiilor europene si nationale in domeniul energiei. Aceasta crestere contribuie pe de o
parte la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si pe de alta parte la reducerea
consumului si implicit la cresterea securitatii in alimentarea cu energie. Exista opinii
calificate conform carora cresterea eficientei in consumul de energie nu mai este un
obiectiv strategic derivat al altor obiective fundamentale (de exemplu dezvoltarea durabila
sau asigurarea accesibilitatii) ci a devenit un obiectiv strategic fundamental. Directiva
27/2012 prevede ca in anul 2020 consumul de energie primara la nivel UE trebuie sa se
reduca cu 368 milioane tep (20%) in raport cu previziunile. In directiva sunt prevazute
masuri obligatorii pentru toate statele membre pentru realizarea acestui obiectiv, printre
care:
˗ realizarea de audituri energetice si sisteme de gestionare a energiei
˗ introducerea contorizarii inteligente
˗ promovarea cogenerarii de inalta eficienta (si in primul rand a celor cu o
putere termica mai mica de 20 MW)
˗ cresterea eficientei cladirilor si in primul rand a cladirilor din sectorul public
etc
Romania este considerata o tara cu un nivel relativ scazut al eficientei energetice, luandu-
se in considerare valoarea intensitatii energiei primare la nivelul economiei. Valoarea
acestui indicator a scazut mult in ultimii ani, dar ea este inca de peste doua ori mai mare in
comparatie cu valoarea medie UE. Directiva a fost transpusa in legislatia nationala prin
Legea 121/2014. In lege este precizat faptul ca Romania isi va reduce consumul energetic
in anul 2020 cu 10 milioane tep fata de previziuni si sunt prevazute masuri care vor duce
la realizarea acestui obiectiv.
In Directiva 27/2012/UE se specifica faptul ca trecerea la o economie mai eficienta din
punct de vedere energetic trebuie sa accelereze difuzarea solutiilor inovatoare in plan
tehnologic si sa imbunatateasca competitivitatea industriei. „Reducerea consumului
energetic si a amprentei de carbon” este una din directiile prioritare de cercetare in cadrul
componentei „Provocari societale” – obiectivul specific „Surse de energie sigure, ecologice
si eficiente” al Programului Orizont 2020. In cadrul planului de lucru 2014-2015 pentru
acest program, 25 de topice dintr-un total de 72 sunt dedicate efectiv problemelor de
eficienta energetica.
La nivel national, in Legea 121/2014 (la articolul 2) se arata ca politica nationala de
eficienta energetica este parte integranta a politicii energetice a statului si urmareste,
printre altele, promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul utilizarii
eficiente a energiei. In mai multe articole din lege se specifica rolul institutelor de cercetare
si proiectare din tara la elaborarea politicilor si strategiilor nationale, precum si la aplicarea

masurilor concrete de eficienta energetica.
In Strategia nationala CDI 2014-2020 domeniul „Energie, mediu si schimbari climatice”
este considerat un domeniu prioritar de specializare inteligenta.
Cercetarea stiintifica trebuie astfel sa joace un rol fundamental pentru atingerea acestui
obiectiv strategic nu doar pentru sectorul energie ci si pentru dezvoltarea economica si
sociala in general. Se considera corect faptul ca in ierarhia directiilor prioritare realizate de
panelul pentru energie in cadrul proiectului UEFISCDI analizat anterior (la capitolul3.2.),
aceasta directie prioritara a primit cele mai mari note dintre cele 8 directii prioritare de
cercetare din domeniul energiei. In cadrul analizei efectuate in aceasta etapa cu specialisti
si cadre de conducere din companii, importanta acestei directii prioritare a fost nu doar
acceptata ci si subliniata.
Problema care se pune este ca in cadrul acestei directii prioritare sa fie stabilita o anumita
lista cu domeniile, respective tematicele care sa fie abordate. Energia se utilizeaza in toate
ramurile economiei nationale (industrie, transport, servicii etc) precum si de catre
populatie. Exista de asemenea, o multitudine de tehnologii de utilizare a energiei in fiecare
ramura (incalzire, actionari electrice, procese electro-chimice etc.). Trebuie stabilita o lista
de prioritati astfel incat eforturile depuse (inclusiv efortul financiar) sa aiba un impact social
si economic maxim.
a) Cresterea eficientei energetice a tehnologiilor industriale

Industria a ramas un sector mare consumator de energie, desi ramurile energo-intensive
cunosc o perioada de declin accentuat. Se afirma in mod curent despre necesitatea
reindustrializarii Romaniei pe baze moderne. Datele statice furnizate de INS
demonstreaza o crestere a volumului productiei industriale pe fondul restructurarii
sectorului. Cercetarea nationala trebuie sa contribuie la realizarea acestor obiective.
Analizele efectuate au subliniat faptul ca cercetarile energetice trebuie sa urmareasca
probleme cu specific energetic, comune mai multor tehnologii/ramuri industriale si cu arie
larga de aplicabilitate. S-a considerat neproductiva includerea cercetarilor strict
tehnologice, care urmaresc elaborarea de noi tehnologii specifice, chiar daca aceste
tehnologii conduc la realizarea unui anumit tip de produs cu consum redus de energie. In
aceasta viziune au fost selectate urmatoarele tematici:
 Cercetari privind noi sisteme de actionari electrice cu turatie variabila
 Recuperarea caldurii-deseu din procese industriale
 Solutii informatice pentru managementul consumului de energie in intreprinderi
industriale
 Incinerarea ecologica a deseurilor industriale cu utilizarea energiei produse
b) Eficienta energetica in cladiri

Toate analizele efectuate la nivel national si international situeaza pe primul loc problema
eficientei energetice in cladiri. Mai multi factori contribuie la acest lucru.
- Sectorul rezidential (consumul populatiei) a devenit in Romania principalul sector la nivel
national din punctul de vedere al consumului de energie. Cca 80% din consumul de
energie al populatiei se utilizeaza pentru incalzire. Se asista la o crestere a consumului de
energie pentru racire datorita extinderii utilizarii aparatelor de aer conditionat si aceasta
tendinta va continua. Cresterea eficientei energetice a locuintelor are un impact social
important.
- Sectorul servicii este sectorul cu o dinamica accentuata la nivelul economiei nationale.
Consumul de energie pentru incalzire-racire in cladiri in care isi desfasoara activitatea
firmele din acest domeniu (mai ales cele din turism, comert, sistemul bancar etc) are o
pondere majoritara.
- Legislatia nationala (aliniata la prevederile UE) insista asupra cresterii eficientei in
sectorul public si rolului de exemplu pe care trebuie sa-l joace acest sector. Cea mai mare
parte a energiei consumate in sectorul public este utilizata in cladiri.
- Consumul de energie in cladirile industriale are o pondere tot mai importanta. Daca in
trecut ramurile energo-intensive (chimie si metalurgie in primul rand) erau ramurile cu cea
mai mare dezvoltare, in prezent se asista la un anumit declin al acestora, iar perspectivele
nu sunt foarte optimiste. Se dezvolta in schimb (inclusiv la nivel national) ramurile
industriale cu valoare adaugata mare (si in primul rand cele din domeniul TIC) in care
consumul in cladiri este important.
Realizarea de cladiri cu consum net de energie „aproape zero” implica cercetari in mai
multe directii tehnice printre care arhitectura, constructii, energetica, materiale noi.
Consultarile care au avut loc au fost focalizate pe probleme energetice si au permis
identificarea urmatoarelor tematici prioritare:
 Sisteme centralizate de incalzire-racire in cladiri
 Utilizarea pompelor de caldura pentru producerea de caldura-frig
 Utilizarea energiei solare pentru producerea de energie electrica si caldura in cladiri
 Solutii informatice pentru managementul cererii de energie in blocurile de locuinte
 Cercetari socio-economice privind cresterea eficientei energetice la nivelul
populatiei
c) Eficienta energetica la nivelul localitatilor

Orientarea actuala in domeniul eficientei energetice este ca activitatile sa se
desfasoare la nivelul unei localitati si nu numai la nivel micro (cladire, societate
comerciala). Se urmareste astfel abordarea integrata a problematicii cu minimizarea
costurilor si maximizarea efectelor. In particular se urmareste atat cresterea eficientei
energetice la fiecare loc de consum prin reducerea pierderilor individuale cat si
dezvoltarea serviciilor energetice la nivel comunitar, realizarea de optimizari prin schimbari
in structura formelor de energie utilizate, realizarea unei sinergii intre diferite masuri luate
etc. A fost introdus in literatura si s-a generalizat conceptul de „oras inteligent”. O astfel de
abordare este evidenta de mai multi ani la nivelul UE. Au fost dezvoltate mai multe
initiative comunitare, printre care Convenant of Mayors, Energy Cities etc.
Initiativa „proiecte urbane inteligente (smart cities)” din cadrul SET Plan are ca obiectiv
transformarea clădirilor, retelelor energetice si sistemelor de transport pentru a face din ele
infrastructuri ale viitorului, demonstrând concepte si strategii de tranzitie la economia cu
emisii reduse de carbon.
Legea 121/2014 cuprinde prevederi explicite privind abordarea problemelor de eficienta
energetica ale localitatilor si rolul autoritatilor locale. Printre altele se prevede dezvoltarea
sistemelor de alimentare centralizata cu caldura alimentate din instalatii de cogenerare de
inalta eficienta, integrarea surselor de energie regenerabila in sistemele energetice locale,
dezvoltarea producerii combinate de caldura/frig etc. Strategia CDI 2014-2020 prevede ca
„Conceptul <<oraşul inteligent>> oferă soluţii de infrastructuri integrate pentru nevoile

populaţiei în aglomerări urbane”. In cadrul acestei directii au fost selectate urmatoarele
tematici:
 Fundamentarea strategiilor locale si a planurilor locale de actiune in domeniul
energiei
 Cogenerarea de inalta eficienta si sisteme de alimentare centralizata cu caldura
 Integrarea surselor regenerabile de energie in sistemele energetice locale
 Sisteme integrate de management al energiei la nivelul localitatilor
Conceptul de oras inteligent trebuie privit in corelatie cu conceptul de retele inteligente.
Astfel, mai multe tematici au fost incluse in directia prioritara „Retele inteligente”.
Domeniul: Creșterea eficienței energetice la consumatori

Direcții prioritare de cercetare:
 Creșterea eficienței energetice a tehnologiilor industriale
 Eficiența energetică în clădiri
 Eficiența energetică la nivelul localităților
4.10 Directii prioritare de cercetare in domeniul modelarii si simularii

sistemelor energetice
Pentru dezvoltarea sistemului energetic este deosebit de importantă cunoaşterea evoluţiei

cererii de energie în funcţie de dezvoltarea economico-socială şi tehnologică a ţării,
precum şi estimarea modului de acoperire a acestei cereri având în vedere cerinţele
naționale, evoluţia preţurilor purtătorilor de energie primară pe piaţa mondială şi directivele
Uniunii Europene în domeniul energie-mediu.
Aparitia de resurse neconventionale si de tehnologii noi necesita capacitati de modelare si
simulare a diverselor sisteme energetice. Modelarea trebuie sa includa pe langa
elementele de tehnologie si capabilitatea de a estima: riscuri, impactul economic si social,
structurile de finantare, elementele de macroeconomie etc. Modelarea serveste la
cresterea sigurantei in functionare a sistemelor energetice asociata cu elementele de
infrastructuri critice precum si cu securitatea generala a tarii in context Euro-Atlantic.
Crearea unor modele specifice economiei romanesti este de natura sa conduca la

cresterea calitatii deciziilor de dezvoltare, precum si la cresterea securitatii sectorului
energetic.
Directiile prioritare propuse se adreseaza entitatilor de decizie din domeniul energetic, la
nivel central si local, furnizand elemente de crestere a calitatii deciziilor si a optimizarii
beneficiilor si costurilor asociate dezvoltarii sistemelor de energie si functionarii optime a
pietei energiei.
Capacitatea ridicata de elaborare de scenarii si urmarire a implementarii acestora permite
identificarea situatiilor detrimentale pentru economie si luarea de masuri corective din
timp, pentru evitarea efectelor acestor situatii.
Va creste capacitatea de negociere cu UE pentru implementarea masurilor de dezvoltare
energetica inclusiv legat de impactul socio-economic si financiar al acestor masuri.
Domeniul analizat este foarte important deoarece ţine cont şi de următoarele aspecte:
 Schimbarea paradigmei energetice în întreaga lume prin apariţia de resurse
neconvenţionale şi de tehnologii noi, care sunt pe curba logistică de penetrare şi
care necesită capacităţi de modelare şi simulare a diverselor sisteme energetice, de
la scară naţională (în context regional) la scara unei clădiri sau a unei comunităţi;
 Modelarea trebuie să includă pe lângă elementele de tehnologie şi capabilitatea de
a estima: riscuri, impactul economic şi social, structurile de finanţare, elementele de
macroeconomie etc.;
 Deciziile din sectorul energetic au orizonturi de timp de ordinul zecilor de ani
acţionând asupra unui sistem care este dinamic cu timpi de acţiune diverşi.
Modelarea bazată pe date în timp real permite creşterea calităţii şi dinamicii
deciziilor;
 Modelarea serveşte la creşterea siguranţei în funcţionare a sistemelor energetice
asociată cu elementele de infrastructuri critice precum şi cu securitatea generală a
ţării în context Euro-Atlantic.
Consultarile cu reprezentantii companiilor din sector au reliefat importanta acestui
domeniu prioritar. Chiar daca la o prima vedere beneficiarii directi sunt autoritatile centrale
si locale, companiile trebuie sa-si dsfasoare activitatea intr-un mediu economic predictibil,
in conditiile existentei si implementarii unor strategii energetice bine fundamentate.
Legislatia specifica sectorului trebuie sa fie una cu un grad ridicat de stabilitate si

adoptarea acesteia trebuie precedata de modelari si simulari din care se rezulte impactul
complex al masurilor. Dezvoltarea pietei energiei si asigurarea functionalitatii acesteia cu
respectarea integrala a drepturilor consumatorilor nu poate fi realizata fara modelari si
simulari.
Activitatile de modelare si simulare sunt necesare si importante nu doar pentru
fundamentarea unor actiuni viitoare care urmeaza a fi adoptate, ci si pentru determinarea
rezultatelor masurilor deja adoptate si analiza acestora. Pot fi astfel identificate masuri
corective necesare. Necesitatea monitorizarii strategiilor/programelor/planurilor de actiune
este insistent subliniata in toate documentele europene.
Modelarea si simularea sistemelor energetice este prin excelenta o activitate desfasurata
la nivelul organizatiilor de cercetare si finantata din fonduri publice. Programul Orizont
2020 prevede in mod explicit in cadrul obiectivului specific „Surse de energie sigure,
ecologice si eficiente” directia de cercetare „Proces decizional solid si angajare publica”.
La acest punct se arata ca activitătile se vor axa pe dezvoltarea de instrumente, metode si
modele pentru sprijinirea autoritatilor cu rol de sinteza si decizie, inclusiv activităti privind
acceptarea masurilor luate de către utilizatori si de catre public, precum si angajarea
acestora.
Comisia Europeana finanteaza direct realizarea unor astfel de studii prin JRC Institute for
Energy and Transport (JRC-IET) – in special prin componenta acestui institut de la Ispra
(Italia). Sunt finantate de asemenea in cadru competitional proiecte de cercetare privind
simularea si modelarea sistemelor energetice.
Se considera necesar ca organizatiile de cercetare din tara sa fie implicate in mai mare
masura si in cadru organizat in actiunile de fundamentare a deciziilor privind dezvoltarea
sectorului energetic sub toate aspectele, precum si in actiuni de monitorizare a deciziilor
luate prin proiecte de modelare si simulare.
Activitatea de cercetare legata de elaborarea de modele complexe poate beneficia de
colaborari cu entitati de cercetare internationale care actioneaza atat sub coordonarea
Bancii Mondiale si a Comisiei Europene, cat si a Consiliului Mondial al Energiei.
Directia prioritara are o importanta strategica din punct de vedere al suportului decizional,
avand un caracter interdisciplinar prin corelarea capabilitatii de cercetare din domeniile
tehnologice cu cea din sectorul economic-financiar.
În acest context se propun următoarele directii si tematici de cercatare:

a) Modelarea si simularea dezvoltarii sistemului energetic; prognoze
 Dezvoltarea de tehnici de prognoză avansate pentru funcţionarea sigură şi
asigurarea alimentării cu energie electrică de calitate;
 Modele privind infrastructura viitorului (Smart Distribution Infrastucture) pentru
reţelele de distribuţie ale viitorului (noi arhitecturi pentru sistemul proiectat şi
participarea consumatorilor, noi concepte de studiu al integrării generării distribuite
în planificarea sistemului);
 Modele pentru evaluarea sustenabilităţii dezvoltării sistemelor energetice;
 Aplicaţii software privind modelele de prognoză în domeniul energetic;
b) Modelarea implementarii strategiilor si programelor energetice
 Modelarea funcţionării pieţelor de energie electrică şi de gaze naturale;
 Monitorizarea efectelor programelor nationale de eficienta energetica
Domeniul: Modelarea si simularea sistemelor energetice

 Modelarea si simularea dezvoltarii sistemului energetic; prognoze
 Modelarea implementarii strategiilor si programelor energetice
5. Concluzii
In cadrul etapei a III-a a proiectului a fost elaborat raportul preliminar privind directiile
strategice si obiectivele prioritare pentru activitatea de cercetare dezvolatre si inovare in
domeniul energetic in perioada 2016-2020. Raportul preliminar a fost elaborat pe baza
consultarilor si dezbaterilor cu principalele companii publice si private din domeniul
energetic. La stabilirea directiilor prioritare CDI au fost avute in vedere prioritatile din
politica energetica nationala si europeana, prevederile documentelor recente aprobate la
nivel national in domeniul CDI (Strategia Nationala si PN III) rezultate ale unor proiecte
relevante realizate la nivel national si international in ultima perioada etc.
In ultimii ani se inregistreaza unele schimbari de prioritati la nivelul UE. Acestea au fost
provocate pe de o parte de evenimentele internationale (evenimentele din Ucraina si din
Orientul Mijlociu) si pe de alta parte de necesitatea asigurarii competitivitatii economiei
europene si a suportabilitatii preturilor pentru populatie. Au fost elaborate noi documente
cu caracter strategic prin care obiectivele prezentate anterior au fost completate cu alte
obiective, urmarindu-se cresterea securitatii in alimentare, dezvoltarea pietei energiei,
asigurarea unor preturi suportabile pentru consumatori etc.
Documentul strategic Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă, durabilă si
sigură (COM (2010) 639) stabileste prioritatile strategiei energetice UE pentru perioada
urmatoare. Acestea sunt:
a) Realizarea unei Europe eficiente din punct de vedere energetic
b) Construirea unei piete energetice integrate cu adevărat paneuropene
c) Cresterea puterii consumatorilor si realizarea celui mai înalt nivel de sigurantă si
securitate
d) Extinderea rolului de lider al Europei în tehnologia si inovarea energetică
e) Consolidarea dimensiunii externe a pietei energetice a UE.
Programul cadru pentru cercetare si inovare Orizont 2020 (2014-2020) are rolul de a
asigura indeplinirea obiectivelor strategice la nivelul UE (asa cum sunt precizate in
strategia Europa 2020) si in particular ale sectorului energetic precizate anterior.
Acest obiectiv general este urmărit prin intermediul a trei componente complementare
dedicate:
(a) excelentei stiintifice;

(b) pozitiei de lider în sectorul industrial si
(c) provocărilor societale.
Primele doua componente nu vizeaza in mod explicit sectorul energiei, dar pot avea un
anumit impact asupra acestui sector.
Componenta a treia „Provocări Societale” răspunde direct prioritătilor de politică si
provocărilor societale identificate de Strategia Europa 2020. Finantarea se concentrează
asupra a sapte obiective specifice.
Toate activitătile pot include cercetarea de bază, cercetarea aplicată, transferul de
cunostinte sau inovarea, concentrându-se pe prioritătile politicilor fără stabilirea, în
prealabil, a tehnologiilor sau solutiilor care ar trebui dezvoltate. Se va acorda atentie
inovării din cadrul sistemelor netehnologice si organizationale dar si inovării din sectorul
public. Activitătile acoperă întregul proces, de la cercetarea de bază la piată, cu o nouă
perspectivă asupra activitătilor legate de inovare, cum sunt proiectele pilot, activitătile
demonstrative, bancurile de testare, sprijinul pentru achizitiile publice, conceperea,
inovarea axată pe utilizatorul final, inovarea socială, transferul de cunostinte si preluarea
pe piată a inovatiilor, precum si standardizarea.
Problemele aferente sectorului energetic sunt abordate in cadrul acestei componente la
obiectivul specific Surse de energie sigure, ecologice si eficiente.
Directiile de cercetare stabilite sunt urmatoarele:
(a) Reducerea consumului energetic si a amprentei de carbon
(b) Producerea de energie electrică cu costuri si cu emisii de dioxid de carbon reduse
(c) Combustibili alternativi si surse mobile de energie
(d) Retea de energie electrică europeană unică si inteligentă
(e) Noi cunostinte si tehnologii
(f) Proces decizional solid si angajare publică
(g) Preluarea pe piată a inovatiilor în domeniul energiei
Cateva aspecte sunt considerate importante:
˗ Structura programului Orizont 2020 difera de structura FP7. Programul Parteneriate din
FP7 (dedicat in primul rand proiectelor de cercetare tehnologice pe domenii economice
si in primul rand industriale) a fost desfiintat fiind introdusa componenta “Provocari
societale” cu obiectivul specific “Surse de energie sigure, ecologice si eficiente”.

Activitatile finantate pot include cercetarea de bază si cercetarea aplicativa dar se
concentreaza pe prioritătile politice fără stabilirea, în prealabil, a tehnologiilor sau
solutiilor care ar trebui dezvoltate. Se va acorda atentie inovării din cadrul sistemelor
netehnologice si organizationale dar si inovării din sectorul public.
˗ Odata cu aprobarea Programului Orizont 2020 a fost inchis Programul Energie
Inteligenta pentru Europa. In perioada precedenta acesta era inclus in Competitiveness
and Inovation Framework Programme (CIP), care se derula in paralel cu FP7 (cu
fonduri distincte si importante) si finanta in special actiuni suport. Astfel de actiuni sunt
integrate acum in Programul Orizont 2020, ponderea lor fiind importanta.
˗ Activitatile de cercetare si demonstrative din cadrul SET Plan sunt integrate de
asemenea in Orizont 2020, inclusiv ca finantare.
Primul program de lucru pentru anii 2014-2015 din cadrul componentei Surse de energie
sigure, ecologice si eficiente a fost orientat spre urmatoarele domenii:
˗ Eficienta energetica
˗ Tehnologii cu emisii scazute de carbon
˗ Orase si comunitati inteligente
Pentru fiecare din aceste domenii a fost elaborata o lista de topice, lista stabilita in urma
unei analize profunde asupra necesitatilor la nivelul UE in momentul respectiv.
Se remarca faptul ca numarul topicilor care vizeaza cercetarea este relativ redus (14
topice), cele mai multe topice vizeaza actiuni de coordonare si sprijin (30 topice).
La nivelul Comisiei Europene exista astfel orientarea de a finanta in mai mare masura din
fonduri de cercetare activitati de diseminare, sensibilizare, comunicare etc.
In Romania in anul 2007 a fost aprobata de guvern (prin HG 1069/2007) Strategia
energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020. Strategia este si acum in vigoare,
desi exista opinia larg raspandita (atat la nivelul specialistilor cat si la nivelul oficialitatilor)
ca ea este depasita si se impune elaborarea unei noi strategii.
Strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare 2014-2020 a fost aprobata prin HG
929/2014.
Domeniile de specializare inteligentă pentru ciclul strategic 2014-2020, identificate pe baza
potenţialului lor ştiinţific şi comercial, în urma unui amplu proces de consultare, sunt:
˗ Bioeconomia
˗ Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate
˗ Energie, mediu şi schimbări climatice.
˗ Eco-nanotehnologii şi materiale avansate
In ceea ce priveste domeniul de specializare inteligenta Energie, mediu şi schimbări
climatice in strategie se specifica urmatoarele:
Cercetările în domeniul energiei susţin reducerea dependenţei energetice a României, prin
valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor naţionale (nucleară,
regenerabile, curate), transport multifuncţional ("smart grids") şi mărirea eficienţei la
consumator. Prezervarea mediului înconjurător constituie o prioritate a tuturor politicilor
actuale în condiţiile unor investiţii masive care urmează să fie făcute în tehnici de
depoluare şi de reciclare, în administrarea resurselor de apă şi a zonelor umede.
Conceptul "oraşul inteligent" oferă soluţii de infrastructuri integrate pentru nevoile
populaţiei în aglomerări urbane.
„Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare III pentru perioada 2014-2020”,
aprobat prin hotarare de guvern, reprezinta principalul instrument pentru implementarea
Strategiei Nationale in Domeniul CDI.
In anul 2013 un consortiu coordonat de Unitatea Executiva pentru Finantarea
Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii – UEFISCDI a elaborat
proiectul „Elaborarea Strategiei Nationale in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si
inovarii pentru perioada 2014-2020”. Documentul a fost elaborat în urma unui larg proces
consultativ, desfasurat in mai multe etape.
Intr-o prima etapa a fost stabilita o lista cu 13 domenii prioritare la nivel national, „Energia”
fiind unul dintre aceste domenii. Au fost organizate paneluri de specialitate pentru fiecare
domeniu. Fiecare panel a elaborat o lista de directii prioritare de cercetare aferente
domeniului respectiv.
Panelul pentru domeniul „Energie” a elaborat o lista de opt directii prioritate de cercetare:
˗ Cresterea eficientei energetice la consumator
˗ Bioenergie – biogaz, biomasa, biocombustibil
˗ Eficienta energetica la generare, transport și distributie in Retele inteligente - “Smart
Grids”
˗ Tehnologii inovative pentru stocarea energiei

˗ Energie Nucleara
˗ Modelarea si simularea sistemelor energetice
˗ Productia sustenabila de energie pe baza combustibililor fosili
˗ Noi tehnologii energetice de microgenerare
In cadrul raportului preliminar si conform cerintelor contractuale, directiile prioritare de
cercetare in energie prntru perioada 2016-202 au trebuit determinate pe tipuri de energie
si pe categorii de surse, producatori, transportatori si consumatori. Membrii consortiului au
realizat un larg proces de consultare cu reprezentanti ai societatilor comerciale din toate
subsectoarele sectorului energetic, respectiv producatori, transportatori si consumatori,
pentru toate tipurile de energie. Consultarile au avut loc de regula cu reprezentanti ai
conducerii unitatilor. In cadrul acestor consultari, reprezentantii consortiului au prezentat
contextul in care este elaborat proiectul si in particular principalele prevederi ale Strategiei
CDI 2015-2020. Consultarile au fost realizate pe baza unui chestionar si a urmarit
obtinerea de informatii privind:
˗ conexiunile existente intre companiile respective si organizatiile de cercetare din
Romania si gradul de implicare a acestor companii in activitatile de cercetare
desfasurate la nivel national/international pe de o parte;
˗ problemele de interes major pentru compania respectiva si pentru subsectorul din
care fac parte care pot fi rezolvate prin activitati de cercetare si incadrarea acestora
in directii strategice de cercetare la nivel national.
Consultarile au avut loc in contextul unei situatii dificile pentru companiile din sector.
Actiunile de restructurare a marilor companii cu capital de stat (si in principal a
complexelor energetice) se desfasoara de multi ani fara ca rezultatele sa fie cele
asteptate. Legislatia specifica a suferit modificari numeroase, ceea ce aprovocat
nemultumirea tuturor participantilor la piata. Strategia energetica in vigoare este pusa sub
semnul intrebarii de factorii implicati. Directivele specifice UE sunt adoptate si
implementate tarziu si defectuos (conform aprecierilor Comisiei Europene) ceea ce a atras
situatii de infringement. Proiecte de anvergura si impact sunt anuntate de factorii de
sinteza si decizie (grupurile 3 si 4 de la Cernavoda, CHEAP Tarnita-Lapustesti etc) dar
lipsesc actiunile concrete. Contextul este astfel instabil, viitorul este incert, iar companiile
sunt preocupate preponderent de activitatile cu caracter imediat si mai putin de

perspective.
Discutiile si consultarile avute privind directiile si obiectivele prioritare de CDI au avut ca
punct de plecare o lista de directii prioritare intocmita de membrii consortiului. Aceasta lista
a fost dezvoltata si completata pe parcursul discutiilor avute. Conform planului de realizare
al proiectului (realizat pe baza termenilor de referinta intocmiti de autoritatea contractanta)
directiile, domeniile si tematicile respective au fost stabilite pe baza consultarii cu mari
societati comerciale din domeniul producerii, transportului, distributiei si consumului de
energie si cu luarea in considerare a prioritatilor nationale si europene asa cum sunt ele
stabilite in documentele oficiale.
Domeniul: Producerea de energie primara din resurse fosile (carbune, țiței, gaze
naturale)
 Dezvoltarea tehnologică a sectorului extractiv de ţiţei şi gaze naturale
 Cercetări geologice în scopul descoperirii de noi rezerve de ţiţei şi gaze naturale
 Implementarea de tehnologii inovative / emergente pentru explorarea - valorificarea
argilelor gazeifere
 Dezvoltarea de echipamente şi tehnologii de extracţie a carbunelui având la bază
soluţii moderne, eficiente economic
 Tehnologii de gazeificare cărbune (exploatări de suprafaţă, mine închise etc.)
Domeniul: Producerea de energie electrica si termica din combustibil fosil

 Cresterea performantelor tehnice si economice ale termocentralelor clasice
existente
 Reducerea poluării la producerea energiei din combustibili fosili (inclusiv
 Captarea si stocarea carbonului
 Tehnologii moderne si eficiente de ardere a combustibililor solizi in pat fluidizat
 Instalatii moderne de cogenerare cu ciclu combinat
Domeniul: Utilizarea energetică a biomasei

 Dezvoltarea de microinstalaţii de biogaz cu solutii inovative
 Imbunătăţirea calităţii biocombustibililor de producţie autohtonă
 Soluţii inovative pentru recuperarea și valorificarea resturilor de exploatare a
materialelor lemnoase
 Soluţii de tratare a biogazului pentru inserarea lui în reţeaua existentă de gaz
natural şi în sisteme de cogenerare
 Elaborare tehnologii de valorificare energetică a deşeurilor biodegradabile sub
formă de gaze sau lichide combustibile
Domeniul: Producerea de energie din surse regenerabile, altele decat biomasa

 Soluţii tehnice inovative de microgenerare pentru valorificarea surselor regenerabile
de energie (ex.: hidro, eolian, solar, biomasa, pompe de caldura, s.a.)
 Instalaţii specifice şi ansambluri de microcentrale hibride, cu diferite grade de
integrare, în construcţie standard sau cu dedicaţie funcţie de condiţii locale (cu
puteri maxime instalate de 20 kW).
 Elaborarea de norme si standarde specifice in concordanta cu cele ale Comisiei
Europene.
Domeniul: Energetica nucleara

Directie prioritara de cercetare: Dezvoltarea energeticii nucleare in Romania utilizand
tehnologii de fisiune nucleara de noua generatie
Domeniul: Transportul si distributia energiei

 Retele inteligente de transport si distributie
 Furnizarea energiei in retele inteligente
Domeniul: Stocarea energiei

 Stocarea chimica sub forma de hidrogen sau SNG (gaz natural sintetic) folosind
capacitatea de stocare a infrastructurii existente de gaz natural.
 Stocarea electrochimica (baterii de tip litiu-ion, litiu-polimer) atat la scara redusa
(aplicatii off-grid sau rezidentiale on-grid de stocare distribuita), cat si la scara mare.
 Stocarea termica – aplicatii distribuite de stocare a energiei termice
 Stocarea energiei sub forma de aer comprimat
 Solutii de stocare a energiei on-board bazate pe baterii Li-ion/polymer pentru
automobile electrice
Domeniul: Creșterea eficienței energetice la consumatori

Direcții prioritare de cercetare:
 Creșterea eficienței energetice a tehnologiilor industriale
 Eficiența energetică în clădiri
 Eficiența energetică la nivelul localităților
Domeniul: Modelarea si simularea sistemelor energetice

 Modelarea si simularea functionarii sistemului energetic si a pietei energiei
 Modelarea si simularea dezvoltarii sistemului energetic; prognoze
 Modelarea implementarii strategiilor si programelor energetice
Anexa 1 Lista companiilor din sectorul energetic cu care au avut loc consultari si dezbateri
Nr.
Denumire Adresa Caracteristici Persoana cu care a avut loc consultarea
crt.
1 S.C. Uzina Navodari, B-dul Navodari, nr. 9A; jud. centrală electrică si de termoficare cu Ing. Wilhelm Herbert
Termoelectrică CONSTANTA; Cod postal: 905700; o capacitate instalata de: 100 MW Director tehnic productie
Midia S.A. Tel.: 0241768944 / 0241486201; Fax: putere electrică si 877 MW putere Tel. 0241486202
0241694439 / 0241486204 termica instalata (debit caloric)
2 S.C. CET PALAS capacitate electrica instalata 100 Ing. Dumitru Tamas
Electrocentrale Str. Aurel Vlaicu nr. 123 Constanta, jud. MW, din care Director tehnic
Constanta SA Constanta, cod 8700 capacitate electrica de inalta eficienta Tel. 0241630950
Tel: 0241585300 70,60 MW
turbina cu abur, de condensatie, cu
prize de termoficare
combustibil: gaze naturale
3 Electrocentrale Splaiul Independenţei 227, 060041 capacitate instalata: 1108 MW Ing. Emilian Mateescu Director Tehnic
Bucuresti 6, Bucureşti, ROMÂNIA
Tel.: +4021-275.11.03
Fax: +4021-275.14.05
Email: office@elcen.ro
4 SC Ventus Renew Str. Grigore Cobalcescu nr. 46, parter, cam. 3, productie de energie electrica din Persoana cu care au avut loc discutii si care a
Romania SRL sector 1 Bucuresti surse regenarabile completat chestionarul: Ovidiu T. Pop
5 Regia Autonoma Str. Badea Cartan nr. 14 A capacitate termica totala instalata de Ing. Bogdan Orozan
de Distributie d Tel: 0341.461.234 0241.616.937 649 MWt/h; Director productie
Energiei Termice - - retele termice secundare de Tel. 0341461232
RADET Constanta distributie intre puncte termice si
consumatori in lungime de 885 km
conducta se compun din retele
termice pentru distributie agent
termic pentru incalzire (tur/retur) si
retele de distributie apa calda de
consum (apa calda/recirculare).
Conductele sunt pozitionate in canale

termice nevizitabile pe un traseu total
de aprox. 222 km;
- bransamente existente 5.154;
- grad de contorizare a
bransamentelor: incalzire 100%, apa
calda de consum 100%.
6 CET Govora SA Str. Industriilor, Nr.1, Cod postal 240050, Unitati de baza: Persoana care a completat chestionarul: Ion
Rm Valcea Ramnicu Valcea, Valcea, - doua cazane de 420 t/h pe gaze AVRAM ion.avram@cetgovora.ro
025 073 36 01 / 025 073 36 03, naturale sau pe pacura Persoana cu care au avut loc discuții: Ion
office@cetgovora.ro (retehnologizate); STOIAN
- doua turbine de 50 MW cu
condensatiesi doua prize reglabile
(10, 16 bar si 0.5, 2.5 bar);
- 3 cazane pe lignit, si suport de
ardere gaze naturale sau pacura, de
420 t/h si doua turbine de 50 MW cu
contrapresiune la 1, 2 bari si prize
reglabile; Cele 5 cazane si 4 turbine
disponibile in prezent, functionand pe
bara colectoare cu o capacitate de
productie de 2100 t/h abur viu la 137
bari si o putere electrica de 200 MW,
si pot livra in conditii economice 485
t/h abur industrial si 270 Gcal/h apa
fierbinte.
7 Regia Autonomă Str. Cavafii Vechi, Nr. 15, Sector 3, Bucuresti, Unitati de baza: Ardenel VASILE –
de Distributie a 037 214 80 00 (centrala) int. 170, 143 / 021 - retele termice primare – 1.063 km 0722/66 32 59 v_ardenel@yahoo.com
Energiei Termice 312 30 18, relatii@radet.ro conducta;
Bucuresti - retele termice secundare –
2970.601 km conducta, dintre care
2768.691 aferente PT-uri si 201.910
aferente CT-uri;
- 672 puncte termice, dintre care
596 urbane si 76 donatii;

- spatii centralizate 29;
- 309 module termice, dintre care 265
urbane si 44 donatii;
- 47 centrale termice, din care 46 de
cvartal si 1 centrala termica de zona;
8 SNTGN Transgaz Piata C.I. Motas, Nr. 1 Cod postal 551130, Transportator de gaze naturale Ing. sef cercetare - CIPRIAN ONIGA,
SA Medias Medias, Jud. Sibiu, 026 980 33 33, 026 980 32 ciprian.oniga@transgaz.ro
61/ 026 983 90 29, relatiipublice@transgaz.ro
9 Adresa: Piaţa C.I. Motaş, nr. 4, Mediaş, Compania opereaza 3.257 sonde de Persoana care a completat chestionarul:
551130, jud. Sibiu productie in Romania, din care 26% Kurtinecz Iosif, tel: 0749331780
Tel. 0269.201020, 0265.402850, 0265.4038 sunt exploatate la o adâncime de Persoana cu care au avut loc discuții: Birsan
Fax: 0269.846901, 0265.306340 peste 2000 m; Lucian, tel: 0749331242
ROMGAZ e-mail: secretariat.medias@romgaz.ro În prezent sunt exploatate 148 de
Persoană de contact: Virgil Metea – Director zăcăminte, din care 143 sunt
General considerate zăcăminte cu perimetru
instituit iar restul de 5 zăcăminte fiind
incluse în categoria zăcămintelor cu
productie experimentală.
10 Adresa: Str. Coralilor, nr.22, Sector 1, Petrom operează în total circa 9.000 Persoana cu care a avut loc consultarea:
013329, Bucureşti de sonde. Adelina Dabu, Expert Afaceri Publice si
Tel. 021.4060666, 021.2125001,0372448588 Deţine peste 230 zăcăminte ţiţei şi Reglementare, adelina.dabu@petrom.com
OMV PETROM* Fax: 021.4060425, 021.2069407 gaze (~45/55% ţiţei/gaze)
E-mail: office@petrom.com
Persoană de contact : Mariana Gheorghe, Petrom a săpat 1.500 de noi sonde
Director executiv din 2005 până acum şi a modernizat
60% din tot parcul de sonde operate.
11 Adresa: Str. Mihai Bravu nr. 235, 100410, Lukoil a investit aproximativ 120 Persoană de contact : Andrei Bogdanov,
Ploieşti, Jud. Prahova, milioane de dolari pentru director general
Tel. 0244/513831 retehnologizarea rafinăriei. Platforma
SC Petrotel-Lukoil
Fax: 0244/544151 rafinăriei deține și o centrală electrică
SA
E-mail: office@petrotel.lukoil.com (CET) aflată pe platforma rafinăriei,
cu o capacitate de 61 MW. Energia
electrică și termică produsă de CET
asigură în totalitate necesarul

rafinăriei.
Capacitate maximă de rafinare
2.400.000 t/an
12 Derivati petrolieri Persoana care a completat chestionarul:
Adresa: Str . Valeni, nr. 146 , 100132, Ploiesti, BUCUR BORIS IONEL – Director Uzina Utilitati,
SC Rompetrol-
Romania tel 0752091786.
Rafinare SA
Tel:+(40)244406110/ +(40)244406113 Persoana cu care au avut loc discuții:
Rafinaria Vega
Fax:+(40)244514469 BOLOHAN CRISTIAN – Director Inginerie si
E-mail: office.vega@rompetrol.com Procese, tel 0746178928.
13 Adresã: Targu Jiu, str. Alexandru Ioan Cuza Capacitate instalata: 3900 MW Persoana cu care au avut loc discutii: dl. Viorel
nr. 5, județul GorjTel. 0253 Gherghina
Complexul
205401/0372819701Fax: 0253 227280
Energetic Oltenia
E- mail:office@ceoltenia.ro
elena.zamfir@ceoltenia.ro
13a Persoana cu care au avut loc discutii: Director:

Sucursala
Dumitrascu Dumitru
Electrocentrale
tel: 0251407633
Isalnita
13b Persoana cu care au avut loc discutii:
Sucursala
Director: Pisc Ion
Electrocentrale
Tel. 0253371580
Rovinari
13c Persoana cu care au avut loc discutii:
Sucursala
Director: Ditescu Corneliu
Electrocentrale
tel: 0253335247
Turceni
13d Sucursala Persoana cu care au avut loc discutii:
Electrocentrale tel: 0251599480
Craiova II Director: Vasile Dan
13e Sucursala Divizia Telefon: 0374 171128 Fax: 0374 171222
Miniera
14 Adresa: Focșani, Str. N. Titulescu, Nr. 9. Tel: Centrala de cogenerare, DN2D- Persoana cu care a avut loc consultarea:
004-0237-226.400, 004-0237-238.531; Fax: Focsani-Braila Putere instalată 0,25 Ing. Jujău Manolache, Tel. 004-0237-226.400 –
004-0237-226.402; e-mail: MW Int.165
S.C. Compania de
secretariat@cupfocsani.ro
Utilități Publice
Caracteristici: Centrală de cogenerare, DN2D-
Focșani-Brăila. Putere instalată 0,25 MW
15 Caracteristici: CET Muntenii de Jos, Persoana cu care a avut loc consultarea:

jud. Vaslui-"Culturi energetice". Gavril Mihaela, Tel. 0374461585
Putere instalată 0,14 MW
Adresă: com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui. Tel.:
CET Muntenii de Jos, judet Vaslui-
S.C. Avicom S.A. 0374461585; 0744293815; Fax: 0374461586;
"Biogaz din dejectii de pasare".
Vaslui e-mail: avicom_sa@yahoo.com
CET Muntenii de Jos- "Cogenerare".
16 Adresă: Str. Bruxelles nr. 877A, com. Ariceștii Caracteristici: Stație de producere a Persoana cu care a avut loc consultarea:
Rahtivani, jud. Prahova. Telefon: 0244406751; energiei regenerabile din biomasă - Dumitrescu Oana, Tel. 0729988145, E-mail:
S.C. Genesis 0729988150; Fax: 0244406752 deșeuri provenite din agricultură și oana_dumitrescu@genesisbiopartner.ro
Biotech S.R.L. industrii conexe. Putere instalată
1,063 MW
17 str. Smardan nr. 1,cod 800100, Galati, jud. industrie siderurgica Persoana cu care au avut loc discutii si care a
Galati completat chestionarul: Corneliu Captalam, tel:
Tel/Fax 0723558709, email:
Arcelor Mittal Galaţi
0236801331, 0372811331; 0236.803030 corneliu.captalan@arcelormittal.ro
S.A.
0372813676; 0236.803040
Country Manager: Ionel Bors
http://galati.arcelormittal.com/
18 str Olteni nr. 2-4, sector 3, cod postal 030786, transport energie electrica Persoana care a completat chestionarul: Victor
CNTEE Bucuresti Manitiu, email: victor.manitiu@transelectrica.ro,
"Transelectrica"- Compartiment Relatii Publice si Comunicare Persoanele cu care au avut loc discutii:
S.A. Tel: 021 303 5822 dir. Ciprian Diaconu, email:
E-mail: ciprian.diaconu@transelectrica.ro
office@transelectrica.ro dir. DTDR Ioan Dorin Hategan, email:

Presedinte Directorat: Ion-Toni TEAU ioan.hategan@transelectrica.ro
sef serviciu Daniela Bolborici, email:
daniela.bolborici@transelectrica.ro
19 Bucureşti, str. Grigore Alexandrescu nr. 9, distributie si furnizare energie Persoana care a completat chestionarul: Mihail
Societatea de Sector 1 electrica Tudor, Serviciul Strategie Dezvoltare Retele, tel:
Distribuţie şi Tel. 021.208.59.99 0727732095, email: mihail.tudor@electrica.ro
Furnizare a Fax. 021.208.59.98 Persoana cu care au avut loc discutii: Dumitru
Energiei Electrice Federenciuc, Serviciul Strategie Dezvoltare
“ELECTRICA” S.A. Retele, tel: 0722269326, email:
dumitru.federenciuc@electrica.ro
20 Str. Pitesti nr.116 Slatina, jud Olt, cod postal productie de aluminiu Persoana care a completat chestionarul: Sterie
230048 Florea, manager Cercetare Dezvoltare, email:
Tel: +40 249 434302 fsterie@alro.ro
Alro S.A.
Fax: +40 249 437500
Director general: Gheorghe Dobra
www.alro.ro
21 Bd. Pallady Theodor, 45, Bucuresti-Sector 3, producator articole de sticlarie Persoana cu care au avut loc discutii si care a
Bucuresti completat chestionarul: dir. Adrian Suciu, tel:
Stirom S.A. www.stirom.ro 021/2018701, email: asuciu@stirom.ro
Director general: Spiros Vamvakas
22 Bd. Basarabia, 250, Bucuresti-Sector 3, Persoana cu care au avut loc discutii si care a
Titan Maşini Grele Bucuresti, 030352 completat chestionarul: Mihai Mares, tel:
S.A. http://www.titan-tmg.com 021/2550371, email: Mihai.mares@itaco.ro
Director general: Ahmed Abou El Nasr
23 Adresã: sediul în municipiul Petroșani, str. Persona de contact: Director ing. Petrescu Puiu
Timișoara nr.2 Gabriel, gabriel.petrescu@sdm-cenhd.ro
Complexul
Telefon: 0254/506200, 506201, 506202
Energetic
Fax: 0254/506269
Hunedoara
Email: office@sdm-cenhd.ro
Anexa 2 Lista topicilor elaborate in cadrul componentei Surse de energie sigure,

ecologice si eficiente din programul de lucru Horizon 2020 pentru anii 2014-2015
CALL – EFICIENTA ENERGETICA

A – Cladiri si consumatori
EE 1 – 2014 Realizarea de module prefabricate pentru Innovation Actions
renovarea cladirilor
EE 2 – 2015 Proiectarea cladirilor noi cu eficienta Innovation Actions
energetica ridicata
EE3 – 2014 Strategii si solutii energetice pentru renovarea Research & Innovation
“profunda” a cladirilor istorice Actions
EE 4 – 2014 Abilitati de constructie Coordination and Support
Actions
EE 5 – 2014/2015 Cresterea performantei energetice a cladirilor Coordination and Support
existente prin inovatii de proces si organizare Actions
si crearea unei piete pentru renovare
„profunda”
EE 6 – 2015 Managementul cererii de energie in blocuri de Innovation Actions
locuinte
EE 7 – 2014/2015 Cresterea capacitatii autoritatilor publice de a Coordination and Support
planifica si implementa masuri si politici Actions
privind energia durabila
EE 8 – 2014 Achizitia publica de solutii inovative privind Coordination and Support
energia durabila Actions
EE 9– 2014/2015: Cresterea capacitatii factorilor de decizie de a Coordination and Support
asigura asistenta autoritatilor publice in Actions
definirea si implementarea masurilor si
politicilor pentru energie durabila
EE 10 – Implicarea consumatorilor in domeniul Coordination and Support
2014/2015 energiei durabila Actions
EE 11 – - Solutii ICT noi pentru eficienta energetica Research & Innovation
2014/2015 Actions
EE 12 – 2014 Cercetari socioeconomice in domeniul Research & Innovation
eficientei energetice Actions
B – Incalzire si racire
EE 13 – Tehnologii pentru incalzire si racire Research & Innovation
2014/2015 centralizate Actions
EE 14 - 2014/2015 Inlaturarea barierelor de piata pentru Coordination and Support
implementarea solutiilor eficiente de incalzire Actions
si racire
C – Industrie si produse
EE 15 – Asigurarea implementarii efective a legislatiei Coordination and Support
2014/2015: UE privind eficienta produselor Actions
EE 16 – Inovatii organizationale pentru cresterea Coordination and Support
2014/2015 eficientei energetice in industrie Actions

EE 17 – 2015 Introducerea inovarii energetice la grupurile Coordination and Support
mari de consumatori Actions
EE 18 2014/2015 Tehnologii noi pentru utilizarea caldurii Research & Innovation
recuperate in sisteme industriale mari, cu Actions
luarea in considerare a intregului ciclu
energetic, de la producerea de caldura pana
la transformare, furnizare si utilizare
D – Finantare pentru energie durabila
EE 19 – Imbunatatirea finantabilitatii si atractivitatii Coordination and Support

2014/2015 investitiilor in energie durabila Actions
EE 20 – Asistenta la dezvoltarea de proiecte pentru Coordination and Support
2014/2015 scheme si proiecte de investitii energetice Actions
bancabile si sustenabile
EE 21 – Introducerea pe piata si dezvoltarea de Coordination and Support
2014/2015 servicii energetice inovative si scheme Actions
financiare pentru energie durabila
CALL – ENERGIE COMPETITIVA CU EMISII REDUSE DE CARBON
LCE 1 - 2014 Noi cunostinte si tehnologii Research & Innovation
Actions
Electricitate si incalzire/racire din surse regenerabile
LCE 2 – Dezvoltarea noii generatii de tehnologii pentru Research & Innovation
2014/2015 electricitate si incalzire/racire din SRE Actions
LCE 3 – Demonstrarea de tehnologii pentru Innovation Actions
2014/2015 electricitate si incalzire/racire din SRE
LCE 4 – Introducerea pe piata a energiei electrice si a Coordination and Support
2014/2015 tehnologiilor de incalzire si racire din surse Actions
regenerabile, existente si emergente
Modernizarea retelei europene de electricitate
LCE 5 – 2015 Inovare si tehnologii pentru dezvoltarea de Innovation Actions
retele off-shore
LCE 6 – 2015 Reteaua de transport si piata en gros Research & Innovation
Actions
LCE 7 – 2014 Reteaua de distributie si piata de retail Innovation Actions
LCE 23 – 2015 Sprijinirea comunitatilor in dezvoltarea unui Coordination and Support
cadru comun pentru masurarea energiei si a Actions
impactului de mediu in sectorul ICT
Furnizarea de flexibilitate sistemului energetic prin tehnologii imbunatatite de stocare a
energiei
LCE 8 – 2014 Stocarea energiei la scara locala/mica Innovation Actions
LCE 9 – 2015 Stocarea energiei la scara mare Innovation Actions
LCE 10 – 2014 Tehnologii de noua generatie pentru stocarea Research & Innovation
energiei Actions
Biocombustibili si combustibili alternativi durabili pentru mixul european de combustibili
in transporturi
LCE 11 – Dezvoltarea noii generatii de tehnologii pentru Research & Innovation

2014/2015 biocombustibili si combustibili alternativi Actions
sustenabili
LCE 12 – Demonstrarea de tehnologii avansate pentru Innovation Actions
2014/2015 biocombustibili
LCE 14 – Introducerea pe piata a biocombustibililor Coordination and Support
2014/2015 sustenabile existenti si emergenti Actions
Decarbonizarea la utilizarea combustibililor fosili pe perioada tranzitiei la o economie cu
emisii reduse de carbon
LCE 15 – Decarbonizarea prin CCS a sectorului Research & Innovation
2014/2015 energetic bazat pe combustibili fosili si a Actions
industriei energointensive
LCE 16 – 2014 Intelegerea, prevenirea si diminuarea Research & Innovation
impactului si riscurilor potentiale asupra Actions
mediului ale explorarii si exploatarii gazelor
de sist
LCE 17 – 2015 Centrale pe combustibil fosil cu flexibilitate si Research & Innovation
eficienta ridicate Actions
Sprijinirea dezvoltarii unui spatiu european de cercetare in domeniul energiei
LCE 18 – Sprijin pentru activitati comune privind ERA-NET Cofund
2014/2015 demonstrarea si validarea de solutii
energetice inovative
LCE 19 – Sprijin pentru coordonarea activitatilor Coordination and Support
2014/2015 nationale de cercetare-dezvoltare Actions
Aspecte sociale, de mediu si economice ale sistemului energetic
LCE 20 – 2014 Factorul uman in sistemul energetic Coordination and Support

Actions
LCE 21 – 2015 Modelarea și analiza sistemului energetic, Research & Innovation
impactul și transformările sale Actions
Probleme transversale
LCE 22 – 2014 Promovarea retelei de puncte nationale de Coordination and Support
contact Action
CALL – ORASE SI COMUNITATI INTELIGENTE
SCC 1 – Solutii pentru orase si comunitati inteligente Innovation Actions
2014/2015 care integreaza energia, transportul, ICT prin
proiecte lighthouse (demonstratii la scara
mare - first of the kind)
Promovarea de solutii pentru orase si comunitati inteligente prin stimularea cererii de
piata
SCC 2 – 2014 Dezvoltatea unei metodologii comune si Coordination and Support
transparente pentru colectarea datelor si Actions
masurarea performantei care sa permita
realizarea de comparatii si identificarea celor
mai bune practici
SCC 3 – 2015 Dezvoltarea de standarde de sistem pentru Coordination and Support
solutii pentru orase si comunitati inteligente Actions

SCC 4 – 2014 Stabilirea de retele de achizitori publici a Coordination and Support
solutiile privind orasele si comunitatile Actions
inteligente in administratiile locale
CALL – IMM-URILE SI CALEA RAPIDA (FAST TRACK) CATRE INOVARE PENTRU ENERGIE
SIE 1 – 2014/2015 Stimularea potentialului de inovare al IMM- SME Instrument (70%)
urilor pentru un sistem energetic cu emisii
reduse de carbon si eficient
ALTE ACTIUNI
B.1. Eficienta energetica
B.1.1 Cladiri si consumatori Coordination and support
action
B.1.2 Incalzire si racire Coordination and support
action
B.1.3 Industrie si produse Public procurement
B.1.4 Finantare inovativa pentru energie durabila Public procurement
B.2. Tehnologii energetice competitive cu emisii reduse de carbon
B.2.1. Sprijin pentru dezvoltarea de politici si Public procurement
implementare a directivei privind energia
regenerabila
B.2.2. Coordonarea dezvoltarii si implementarii de Coordination and support
politici in domeniul surselor regenerabile de action
energie prin actiuni concertate cu statele
membre
B.2.3. Sprijin pentru politica de cercetare si inovare public procurement
in domeniile energiei regenerabile, CCS si
arderii curate a carbunelui
B.2.4. Asistenta JRC pentru politici de cercetare si Provision of
inovare technical/scientific services
by the EC Joint Research
Centre (JRC)
B.2.5. Testarea de motoare cu tipuri noi de Specific Grant Agreement
biocombustibili si dezvoltarea de standarde under existing Framework
pentru biocombustibili in cadrul acordului de Partnership Agreement
parteneriat cu CEN-CENELEC
B.2.6. Realizarea de sisteme sigure si stabile de Public procurement.
alimentare cu energie care sa realizeze
integrarea si stocarea cotelor variabile de
energie din surse regenerabile
B.2.7. Cartografierea si planificarea stocarii energiei Public procurement
B.2.8. Politica energetica suport pentru CCS public procurement
B.2.9. Politica energetica suport pentru petrol si Provision of
gaze neconventionale technical/scientific services
Centre (JRC)
B.2.10. Instrumente financiare inovative pentru Public procurement

proiecte demonstrative comerciale “first-of-a-
kind” in domeniul energiei
B.2.11 Contributii pentru Global CCS Institute Subscription
B.2.12. Studii pentru sprijinul Pietei interne de Public procurement
energie
B.2.13. Cartografierea si analiza dezvoltarii curente si Public procurement
viitoare (2020-2030) a utilizarii combustibililor
pentru incalzire/racire
B.2.14. Sprijin pentru activitati cheie ale Platformei Public procurement
Europene de Tehnologii in domeniul Incalzirii
si Racirii din Surse Regenerabile
B.2.15. Sprijin pentru activitatile cheie ale Platformei Public procurement
Europene pentru Tehnologie in domeniul
Energiei Eoliene - European Wind Energy
Technology Platform (TP Wind)
B.2.16. Sprijin pentru strategia de cercetare- Public procurement
dezvoltare in domeniul activitatilor SET Plan
privind retelele inteligente si stocarea energiei
B.2.17. Contributie la Acordurile de Implementare Subscription
(Implementing Agreements (IA)) ale Agentiei
Internationale pentru Energie (IEA)
B.2.18. Contributie pentru Agentia Internationala Subscription
pentru Energie Regenerabila (IRENA)
B.2.19 Support to key activities of the European Coordination and support

Technology Platform for zero-Emission action
fossil fuel power plants (ETP-ZEP)
B.3. Orase si comunitati inteligente
B.3.1. Studii pentru sprijinul oraselor si comunitatilor Public procurement
inteligente
B.3.2. Studii suport pentru initiativa Conventia Provision of
Primarilor technical/scientific services
Centre (JRC)
B.3.3. Sprijin pentru coordonarea activitatilor Coordination and support
oraselor prin Green Digital Charter action
B.3.4. Aranjamente administrative cu JRC privind
metodologiile de masurare in contextul
Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
(ITU)
B.4. Aspecte transversale
B.4.1 Contributii la IEA Energy Policy Review Coordination and support
action
B.4.2 Modelarea si analiza masurilor de politica Public procurement
energetica, transformare a sistemului si
combatere a schimbarilor climatice

B.4.3. Sprijin pentru conferinta presedentiei italiene Coordination and support
privind SET Plan 2014 action
B.4.4. Sprijin pentru conferinta presedentiei privind Coordination and support
SET Plan 2015 action
B.4.5. Activitati de comunicare Public procurement
B.4.6. Expertiza externa Expert contracts
B.4.7. Experti pentru analize politice relevante si Expert contracts
reflectie anticipativa
Prevederi specifice tipurilor de actiuni
Actiuni de cercetare si inovare

Research and innovation actions
Descriere: Actiuni care constau in primul rand din activitati ce au ca scop stabilirea de
cunostinte noi si/sau explorarea fezabilitatii unor tehnologii, produse, procese, servicii sau
solutii noi sau imbunatatite. In acest scop pot fi incluse cercetari de baza sau aplicate,
dezvoltare si integrare de tehnologii, testarea sau validarea pe un prototip la scara mica
intr-un laborator sau intr-un mediu simulat.
Proiectele pot contine activitati demonstrative sau pilot strans conectate, dar limitate, care
sa arate fezabilitatea tehnica intr-un mediu „aproape” operational.
Rata de finantare: 100%
Actiuni inovative
Innovation actions
Descriere: Actiuni ce constau in primul rand din activitati care tintesc direct catre
producerea de planuri si aranjamente sau proiecte de produse, procese sau servicii noi,
modificate sau imbunatatite. In acest scop pot fi incluse realizarea de prototipuri, testarea,
demostrarea, realizarea de produse pilot, validarea de produse la scara larga, replicarea
pe piata.
Deseori astfel de proiecte implica o validare a performantei tehnice si economice la nivelul
sistemului in conditii reale de operare oferite de piata.
Proiectele pot include activitati de cercetare-dezvoltare limitate.
Rata de finantare: 70% (cu exceptia entitatilor legale non-profit, pentru care se aplica o
rata de finantare de 100%
Actiuni de coordonare si sprijin

Coordination and support actions
Descriere: Actiuni constand in principal din masuri adiacente cum ar fi standardizarea,
diseminare, sensibilizare si comunicare, networking, servicii de coordonare si sprijin,
dialog politic si exercitii de invatare reciproca si studii, inclusiv proiecte pentru infrastructuri
noi si pot include activitati complementare de planificare strategica, networking si
coordonare intre programe din tari diferite.
Rata de finantare: 100%
Instrumente pentru IMM-uri

SME instrument
Descriere: Instrumentul IMM are ca tinta toate tipurile de IMM-uri inovative care au ambitia
sa se dezvolte, sa creasca si sa se internationalizeze. Furnizeaza sprijin etapizat/organizat
in trei faze, sprijin care acopera intregul ciclu de inovare, cu asigurarea unui serviciu
complementar de mentorat si coaching. Tranzitia de la o faza la urmatoarea este continua
daca proiectul dovedeste ca se justifica continuarea acordarii sprijinului. Fiecare faza este
deschisa unor noi participari.
Cofinantare ERA-NET
ERA-NET Cofund
Descriere: Cofinantarea ERA-NET in cadrul Horizon 2020 este proiectata sa sprijine
parteneriatele public-public, inclusiv initiativele privind programele comune intre Statele
Membre, in pregatirea, organizarea structurilor de networking, proiectarea, implementarea
si coordonarea activitatilor comune.
Actiuni de cofinantare a achizitiilor pre-comerciale (PCP)

Pre-Commercial Procurement (PCP) Cofund actions
Descriere: Actiunile de cofinantare a PCP au ca tinta incurajarea achizitiei publice de

rezultate ale cercetarii, dezvoltarii si validarii de solutii noi care pot aduce imbunatatiri
semnificative ale calitatii si eficientei in zonele de interes public, oferind in acelasi timp
oportunitati de piata pentru industria si cercetatorii activi in Europa.
Actiuni de Cofinantare pentru Achizitii Publice de Solutii Inovative (PPI)

Public Procurement of Innovative Solutions (PPI) Cofund actions
Descriere: Obiectivul actiunilor de cofinantare a PPI este de a da posibilitatea grupurilor de
achizitori sa partajeze riscurile pe care si le asuma la adoptarea „timpurie” a solutiilor
inovative, creind in acelasi timp oportunitati de piata pentru industrie. O actiune de
cofinantare PPI ofera Uniunii cofinantare pentru un grup de achizitori („grup de
cumparatori”) pentru a-si asuma o achizitie comuna de PPI, astfel incat sa existe o singura
cerere comuna de oferte PPI lansata de achizitorul principal si o singura evaluare comuna
a ofertelor.
Anexa 3 Principalele prevederi ale Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada

2007-2020
Strategia a fost aprobata de Guvern prin HG 1069/2007
Obiectivul general al strategiei
Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de

energie atât în prezent, cât si pe termen mediu si lung, la un pret cât mai scăzut, adecvat
unei economii moderne de piată si unui standard de viată civilizat, în conditii de calitate,
sigurantă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Obiective strategice
˗ Sigurantă energetică
˗ Dezvoltare durabilă
 Cresterea eficientei energetice
 Promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile
 Promovarea producerii de energie electrică si termică în centrale cu cogenerare, în
special în instalatii de cogenerare de înaltă eficientă
 Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător
 Utilizarea ratională si eficientă a resurselor energetice primare
˗ Competitivitate
Strategia prezinta urmatoarele directii de actiune:
 promovarea producerii energiei din surse regenerabile, astfel încât ponderea energiei
electrice produse din aceste surse în totalul consumului brut de energie electrică să fie
de 33% în anul 2010, 35% în anul 2015 si 38% în anul 2020. Din consumul intern brut
de energie, 11% va fi asigurat din surse regenerabile în anul 2010;
 stimularea investitiilor în îmbunătătirea eficientei energetice pe întregul lant resurse-
productie-transport-distributie-consum;
 promovarea utilizării biocombustibililor lichizi, biogazului si a energiei geotermale;
 sustinerea activitătilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetărilor

aplicabile în domeniul energetic;
 reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător prin
utilizarea tehnologiilor curate.
Dintre masurile cu caracter strategic prezentate in acest document si care au impact direct
asupra activitatilor de cercetare-dezvoltare in domeniul energiei, se mentioneaza
urmatoarele:
 continuarea internalizării costurilor de mediu în pretul energiei;
 încadrarea centralelor termoelectrice în ceea ce priveste emisia gazelor cu efect de
seră în cotele prevăzute în Planul national de alocare (PNA) a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 si 2008—2012, depăsirea cotelor putând
fi realizată doar cu achizitia de certificate si cresterea corespunzătoare a pretului
energiei electrice livrate;
 promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare si depozitare a CO 2 (CSC)
din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustie si utilizarea hidrogenului ca
vector energetic;
 promovarea utilizării deseurilor menajere si industriale la producerea de energie
electrică si termică;
 campanii de informare privind utilizarea eficienta a energiei acorduri voluntare pe
termen lung în diferite sectoare ale industriei prelucrătoare;
 mărirea eficientei energetice a vehiculelor prin stabilirea de criterii minime de eficientă;
 utilizarea combustibililor gazosi si a biocarburantilor în transporturi.
 eficientizarea instalatiilor termice existente in sectorul rezidential
 eficientizarea instalatiilor de iluminat interior si exterior, utilizarea lămpilor cu consum
redus;
 cresterea eficientei si reducerea consumului instalatiilor de alimentare cu apă;
 îmbunătătirea eficientei energetice la clădirile publice.
 cresterea eficientei si utilizarea biocombustibililor la masinile agricole;
 dezvoltarea de culturi energetice atât pentru producerea de biocarburanti, cât si pentru
producerea de energie electrică si termică în cogenerare;
 cresterea eficientei energetice a irigatiilor.

 promovarea cogenerării de înaltă eficientă;
 identificarea si valorificarea potentialului national de cogenerare;
Strategia contine un capitol distinct privind cercetarea stiintifica. Cercetarea stiintifică, cu

toate componentele sale (cercetare aplicativă, dezvoltare, inovare), constituie unul din
factorii importanti în dezvoltarea durabilă a sectorului energetic. Principalele directii
strategice de actiune în acest domeniu vor fi:
 valorificarea potentialului uman existent în prezent în cercetarea energetică, asigurarea
stabilitătii si întineririi în conditiile cresterii nivelului de expertiză care să permită
corelarea cunostintelor despre evolutiile tehnice pe plan global cu posibilitătile de
particularizare la nivel national;
 crearea de oportunităti pentru stimularea tinerilor specialisti pentru a rămâne în tară si a
lucra în cercetarea energetică românească, pentru a contribui la absorbtia fondurilor de
cercetare europene;
 promovarea unor instrumente de încurajare a companiilor de producere, transport si
distributie a energiei electrice pentru finantarea programelor proprii de cercetare-
dezvoltare si cofinantarea proiectelor complexe de cercetare cu specific energetic;
 continuarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare în domeniul energiei si cresterea
fondurilor alocate pentru acest program;
 consolidarea unei structuri nationale responsabile pentru elaborarea de studii necesare
la elaborarea strategiilor si politicilor energetice, pentru fundamentarea unor decizii în
domeniu, pentru coordonarea si chiar elaborarea unor proiecte complexe de dezvoltare
de nivel national, regional, transfrontalier
Domeniile prioritare pentru cercetarea aplicativă, dezvoltarea, inovarea energetică

sunt următoarele:
 sisteme si tehnologii energetice noi care să conducă la cresterea securitătii în
alimentarea cu energie;
 promovarea unei structuri de resurse energetice primare, cu accent pe utilizarea

cărbunilor prin tehnologii curate, a energiei nucleare si a surselor regenerabile, de
natură să mărească competitivitatea si securitatea alimentării;
 informatizarea proceselor de producere a energiei electrice si a proceselor decizionale
în sectorul energetic;
 cresterea eficientei energetice pe întregul lant energetic, cu accent deosebit pe
reducerea pierderilor de energie în clădirile publice si rezidentiale si la consumatorii
industriali;
 promovarea tehnologiilor energetice curate si a reducerii emisiilor de gaze cu efect de
seră;
 promovarea de tehnologii de protectie a mediului de efectele proceselor si
echipamentelor energetice:
˗ redarea haldelor de cenusă în circuitul agricol;
˗ decontaminarea solurilor si apelor din jurul centralelor electrice;
˗ reducerea emisiilor poluante ale centralelor electrice;
˗ captarea si stocarea CO2;
˗ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
 promovarea transferului de cunostinte si tehnologii în domeniul energetic;
 fundamentarea strategiilor energetice ale localitătilor;
 promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă prin:
˗ actualizarea hărtilor cu potentialul eolian, solar, biomasă, plante energetice etc.;
˗ studii cu privire la conectarea la sistemul energetic national a surselor de
energie regenerabilă;
˗ studierea posibilitătii de utilizare a energiei valurilor;
˗ perfectionarea mecanismelor de sustinere a investitiilor în acest domeniu;
 identificarea de noi modalităti de generare si utilizare a hidrogenului si perfectionarea
pilelor de combustie;
 cercetări fundamentale privind identificarea de noi surse de energie.
Anexa 4 Proiect CDI2020 - Lista fiselor de subdomenii - ierarhizate
Ordine Domeniu Fisa Scorul

relativ
1 Agro-Alimentare Tehnologii, echipamente şi sisteme tehnice 1
inovatoare pentru producţia de bioresurse
alimentare şi non-alimentare, adecvate
schimbărilor climatice.
2 Stiinta medicamentului Evaluarea in vitro/ in vivo in procesul de 0,988
proiectare a medicamentelor generice
3 Biotehnologii Biotehnologii medicale si farmaceutice 0,984
4 Sanatate Diagnostic precoce, tratament personalizat, 0,949
monitorizare si prognostic in oncologie.
5 Securitate Securitatea cibernetică pentru creşterea 0,913
rezilienţei în beneficiul sectorului
guvernamental, instituţiilor, mediului de
afaceri şi cetăţeanului.
6 Agro-Alimentare Adaptarea sectorului de zootehnie, medicina 0,890
veterinara, pescuit si acvacultura, la
provocarile sec. XXI
7 Agro-Alimentare Dezvoltarea durabilă a sectorului forestier, 0,886
creşterea competitivităţii acestuia şi a
calităţii vieţii, în context european
8 Stiinta medicamentului Evaluarea calităţii şi riscului utilizării 0,874
neraţionale la nivel populaţional a
medicamentelor şi suplimentelor alimentare
9 Spatiu Aplicatii spatiale dedicate (Observarea 0,874
Terrei, GNSS, Satcom)
10 Securitate Dezvoltarea de metode si tehnologii 0,854
inovative pentru combaterea transfrontaliera
a terorismului, crimei organizate, traficului
ilegal de bunuri şi persoane
11 Agro-Alimentare Produse alimentare sigure, accesibile si 0,843
optimizate nutritional
12 Spatiu Aplicatii spatiale integrate 0,835
13 Stiinta medicamentului Forme farmaceutice cu acțiune sistemica, 0,827
locala si de transport la țintă și tehnologiile
aferente, pentru optimizarea profilului
biofarmaceutic și farmacocinetic
14 Biotehnologii Bionanotehnologii 0,823
15 Agro-Alimentare Dezvoltarea de noi produse, practici, 0,815
procese și tehnologii în sectorul horticol
16 Biotehnologii Biotehnologii agro-alimentare 0,811
17 Stiinta medicamentului Design molecular (bio)sinteza, semi-sinteza, 0,795
screening de inalta performanta

18 Agro-Alimentare Dezvoltarea durabila a producției culturilor 0,780
de câmp adaptate impactului schimbărilor
climatice globale
19 Stiinta medicamentului Terapie personalizată / de grup şi 0,776
monitorizare terapeutică
20 Biotehnologii Biotehnologii de mediu 0,760
21 Transporturi Noi generaţii de vehicule şi tehnologii 0,752
ecologice şi eficiente energetic
22 Biotehnologii Biotehnologii industriale 0,748
23 ICT Internetul Viitorului 0,740
24 Stiinta medicamentului Farmacologie și toxicologie sistemică 0,736
cantitativă: corelare, modelare și predicție
25 Sanatate Imbatranirea sanatoasa, stilul de viata si 0,728
sanatatea publica
26 ICT Analiza, managementul si securitatea 0,724
datelor de mari dimensiuni
27 Energie Cresterea eficientei energetice la 0,693
consumator
28 Biotehnologii Bioanaliza 0,689
29 Sanatate Medicina reproductiva, medicina materno- 0,677
fetala si perinatala.
30 Mediu Refacerea bilanțului de apă. Utilizarea 0,677
optimă a resurselor convenționale și
neconvenționale de apă în Regiunea Dunării
31 Sanatate Cercetarea bolilor neurodegenerative, 0,673
neuroinflamatorii
32 Spatiu Misiuni spatiale proprii si internationale 0,654
33 Securitate CDI pentru managementul situațiilor de 0,646
urgență şi al crizelor de securitate
34 Socio-economice Dezvoltarea economică integrată in spațiul 0,642
rural românesc
35 ICT Tehnologii, instrumente si metode pentru 0,638
dezvoltare de software
36 Securitate Tehnologii şi sisteme pentru securitate şi 0,622
apărare
37 Energie Bioenergie – biogas, biomasa, 0,598
biocombustibil
38 Securitate Protecţia infrastructurilor şi serviciilor critice 0,594
39 Agro-Alimentare Gestionarea riscului indus de schimbarile 0,591
globale asupra resurselor de sol – frontieră
a zonei critice terestre
40 Sanatate Mecanisme celulare si moleculare de 0,575
producere a bolilor cronice netransmisibile
41 Mediu Evaluarea si reducerea riscului la dezastre 0,575
42 Spatiu Tehnologii si Infrastructuri spatiale la sol 0,571
43 Sisteme inteligente Orasul Inteligent 0,571

44 Transporturi Concepte avansate pentru sisteme de 0,563
transport sigure, inteligente si disponibile
24/7
45 Transporturi Solutii inovative radicale (breakthrough) 0,555
pentru vehicule si tehnologii de transport
46 Mediu Cercetari privind realizarea de noi tehnologii 0,539
de depoluare a componentelor de mediu
(apa, sol, aer) pentru reducerea poluarii la
sursa si a poluarii istorice, tehnologii
inovative pentru valorificarea deseurilor si
elaborarea de noi metode/metodologii de
control, monitorizare si evaluare integrata a
poluarii.
47 Spatiu Explorarea stiintifica a spatiului 0,535
48 Sisteme inteligente Sisteme inteligente integrate în 0,528
electroenergetica
49 Sisteme inteligente Sisteme asistive inteligente pentru cresterea 0,516
calitatii vietii personale si publice
50 ICT Calcule de inalta performanta si noi modele 0,504
computationale
51 Sanatate Boli infectioase emergente si reemergente 0,504
52 ICT Micro- si nano-electronica, fotonica 0,500
53 Energie Eficienta energetica la generare, transport și 0,472
distributie in Retele inteligente - “Smart
Grids”
54 Securitate CDI în domeniul securităţii naţionale, 0,465
sisteme de intelligence şi dezvoltarea culturii
de securitate
55 Sisteme inteligente Sisteme avansate de transport multi-modal 0,449
si retele de comunicatii
56 Sanatate Medicina personalizată prin cercetare 0,425
biomedicală translaţională
57 Mediu Managementul biodiversitatii si restaurare 0,425
ecologica
58 Energie Tehnologii inovative pentru stocarea 0,413
energiei
59 Energie Energie Nucleara 0,413
60 Sanatate Cercetare clinică şi translaţională în 0,413
specialităţi medicale şi chirurgicale
61 Mediu Marea Neagra – redresare ecologica si 0,394
valorificarea sustenabila a functiilor,
serviciilor si resurselor sale prin CDI in
perspectiva 2020
62 Materiale Nanomateriale si nanotehnologii 0,394
63 Materiale Materiale si tehnologii pentru sanatate 0,382
64 Energie Modelarea si simularea sistemelor 0,370

energetice
65 Materiale Materiale pentru dezvoltarea infrastructurii, 0,339
constructiilor si mijloacelor de transport
66 Socio-economice Optimizarea folosirii capitalului intelectual 0,339
(Brain circulation)
67 Materiale Materiale pentru energie 0,327
68 Energie Productia sustenabila de energie pe baza 0,323
combustibililor fosili
69 Mediu Cercetari privind interactiunile dintre 0,295
schimbarile climatice si sistemele naturale si
antropice
70 ICT Sisteme autonome si roboti 0,287
71 ICT Tehnologii pentru continut 0,280
72 Spatiu Tehnologii spatiale de bord 0,280
73 Securitate Securitatea internă și securitatea 0,264
cetățeanului, printr-un management
performant, transparent, bazat pe cooperare
şi proactiv, pentru nevoile societăţii.
74 Socio-economice Efectele multiplicative ale parteneriatelor 0,264
dintre mediul universitar și de cercetare -
mediul de afaceri - societatea civilă
75 Stiinta medicamentului Impactul asupra mediului, în special asupra 0,264
ciclului biotrofic, a medicamentelor utilizate
la nivel populaţional
76 ICT Tehnologii și resurse de prelucrare 0,248
multilinguală și interfețe
77 Sisteme inteligente Intreprinderea integrata, adaptiva, senzitiva 0,244
si pro-activa
78 Socio-economice Identificarea şi formularea unei noi 0,228
paradigme a dezvoltării prin creştere
economică sustenabilă.
79 Transporturi Logistici integrate 0,213
80 Transporturi Managementul integrat al sistemului de 0,205
transport in spatiul unic european
81 Socio-economice Coeziune economică, socială, culturală şi 0,197
educaţională
82 Transporturi Mobilitate - Amenajarea teritoriului 0,189
(Interactiuni dinamice)
83 Energie Noi tehnologii energetice de microgenerare 0,185
84 Materiale Materiale si tehnologii pentru dezvoltare 0,185
durabila si utilizarea inteligenta a resurselor
85 Mediu Cercetari privind impactul presiunilor 0,181
antropice si capacitatea de autoreglare a
ecosistemelor
86 Materiale Materiale si procese de productie inovative, 0,154
suprafete si materiale functionale

87 Sisteme inteligente Modele si fundamente teoretice pentru 0,146
sisteme complexe, eterogene, de tip CPS
(Cyber-Physical Systems)
88 Spatiu Tehnici aerospatiale si lansatoare 0,075
89 Materiale Materiale avansate si tehnologii destinate 0,035
aplicatiilor de nisa ale economiei
90 Sisteme inteligente Autoasamblarea contextuala si sisteme 0
cognitive
Anexa 5 Sisteme de stocare a energiei
Exista deja o capabilitate stiintifica de abordare a temelor de cercetare in acest domeniu,

multe dintre universitati si cateva institute de cercetare (ICPE-CA, Institutul de Fizica
Materialelor) avand rezultate notabile in caracterizarea si dezvoltarea de noi materiale cu
aplicatii in domeniul stocarii electrochimice. De asemenea, Laboratorul de Eficienta
Energetica are ca prioritati de cercetare stocarea energiei termice in sisteme bifazice.
Aceasta reprezinta o directie de cercetare relativ noua la nivel mondial si aproape
inexistenta la nivel național, find justificata prin dezvoltarea surselor distribuite de
producere de energie care utilizeaza surse regenerabile in sisteme de poli-generare de
mica putere. Scopul principal al cercetarii este reprezentat de obtinerea unui sistem
eficient de stocare a energiei termice, care poate fi multiplicat la scara comerciala.
Activitati de cercetare in domeniul stocarii de energie se desfasoara si in Centrul National
pentru Hidrogen si Pile de Combustibil si Laboratorul de Temperaturi Scazute din cadrul
Institutului National de CD pentru Tehnologii Criogenice si izotopice Ramnicu Valcea.
Centrul National pentru Hidrogen si Pile de Combustibil are activitati interdisciplinare ce tin
de intregul lant al tehnologiilor hidrogenului, de la producerea sa si pana la elemenetul
central al acestui sistem – pila de combustibil. Una dintre principalele aplicatii ale
hidrogenului, devenita activa in ultimul an, este cea de integrator al vectorilor energetic
avand in speta functia de stocare energie. O atentie speciala este acordata cercetarilor
privind dezvoltarea de sisteme de stocare energie bazate pe fenomenul de
supraconductibilitate – SMES (Superconducting Magnetic Energy Storage) in cadrul
Laboratorului de cercetare la temperaturi scazute. Tehnologiile de tip SMES au fost mult
investigate in ultima perioada de timp, dat fiind ca ofera rate instantanee de descarcare si
un numar teoretic infinit de cicluri de reincarcare. Pana recent, costurile materialelor
aferente sistemelor SMES au fost prohivitive, dar odata cu dezvoltarea de noi materiale ce
prezinta fenomenul de supraconductibilitate la temperature mai ridicate, acestea au
inceput sa scada astfel incat devin atractive pentru noile solutii.
De asemenea, in cadrul INCDTCI Ramnicu Valcea, va fi inaugurat in scurt timp,
Laboratorul de stocare a energiei - ROM-EST, al carui obiectiv este reprezentat de
dezvoltarea de solutii de stocare eficiente si fiabile:
 Stocare electrochimica – dezvoltare, caracterizare si implementare de noi solutii

tehnologice pentru baterii Litiu – Ion si baterii cu curgere de electrolit tip redox,
destinate atat aplicatiilor stationare cat si pentru transporturi. Exista branduri
romanesti de producatori de baterii, care chiar daca sunt focalizate pe tehnologiile
clasice ar putea fi beneficari ai unor transferuri tehnologice in domeniu.
 Stocare chimica a energiei – orientat catre noi tehnologii de stocare a hidrogenului,
in forma gazoasa, lichida sau hidruri metalice. In plus, activitatea grupului are ca
obiectiv stabilirea de noi standarde si cooperare pe plan international pentru noile
regulamente in domeniu.
 Stocare termica a energiei – dezvoltare de solutii tehnologice complexe de stocare
termica a energiei pentru cuplare cu concentratoare solare, bazate pe materiale tip
saruri topite. De asemenea, sunt stabilite obiective pentru implementarea si
caracterizarea de noi materiale de stocare termica cu proprietati superioare
termomecanice si cu densitati energetice ridicate.
In ceea ce priveste stocarea chimica a energiei, Power-to-Gas reprezinta o solutie tehnica
scalabila si complexa ce ofera o capacitate de stocare practic nelimitata si aduce un grad
important de flexibilitate sistemului energetic. Power-to-Gas ofera o solutie pentru
transportul energiei dintr-o anumita regiune fara saturarea retelei electrice, prin folosirea
retelei existente de transport si distributie a gazului natural, care in cazul anumitor piete
specifice, este gata sa accepte si sa livreze energia catre consumatorii finali. Folosind
Power-to-Gas pentru functia sa de transport a energiei va permite evitarea investitiilor
costisitoare in consturirea de noi linii electrice, evitand, de asemenea, si impactul asupra
mediului a acestora.
Moduri de implementare a Power-to-Gas

 Power-to-Gas Hidrogen - reprezinta solutia tehnica mai putin complexa care,
in ceea ce priveste disponibilitatea pe piata a tehnologiei, este gata sa fie
implementata intr-o aplicatie la scara larga in acest moment. Aceasta abordare
propune ca hidrogenul obtinut prin procesul de electroliza sa fie intr-un final
injectat direct in reteaua de gaz natural, beneficiind de capacitatile acesteia de
stocare si transport. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca exista o
anumita limita pentru volumul de hidrogen ce poate fi injectat in reteaua de gaz

natural fara necesitatea unor schimbari majore in infrastructura si in modul de
functionare a aplicatiilor de la capatul retelei. Studiile efectuate pana in acest
moment releva faptul ca aceasta limita se situeaza pana la 7 sau chiar 20%
concentratie de hidrogen, dar o valoare absolut sigura este considerata a fi sub
10 procente. Referinte in acest sens facand si cercetatori din Cluj-Napoca.
 Power-to-Gas Metan - solutia tehnologica completa a conceptului aduce
dioxidul de carbon in ecuatie, cu scoupl de a oferi o mai buna flexibilitate si
capacitate de stocare, punand in acelasi timp in evidenta avantajele Power-to-
Gas in ceea ce priveste impactul asupra mediului prin sechestrarea emisiilor de
CO2 pentru cel putin un ciclu in bucla tehnologica. Aceasta solutie se adreseaza
regiunilor unde pe langa o concentrare a surselor regenerabile gasim si mari
producatori industriali de CO2, cum ar fi centrale electrice, producatori de otel si
ciment sau industrie petrochimica. Procesul de captare a CO2 va asigura
necesarul de dioxid de carbon cu concetratie ridicata care va fi combinat cu
hidrogenul rezultat in urma procesului de electroliza in reactia de metanare.
Rezultatul acestei abordari este SNG (substitute natural gas), similar in ceea ce
priveste compoziția chimică cu gazul natural. Avantajul consta in faptul ca SNG
poate fi stocat si transportat de catre reteaua de gaz natural fara nici o
modificare ulterioara a infrastructurii sau a instalatiilor utilizatorilor finali. Power-
to-Gas Metan poate fi dezvoltata drept o faza ulterioara, o evolutie a Power-to-
Gas Hidrogen, avand in vedere ca procesul de captura a CO 2 prezinta anumite
probleme legate in principiu de eficienta sa economica in acest moment.
Implementarea Power-to-Gas in Romania

Implementarea conceptului Power-to-Gas in situatia actuala din Romania are potentialul
de a rezolva aspectele negative prezentate anterior. Studii complexe privind investigarea
din punct de vedere tehnic, economic si a impactului asupra mediului a implementarii unui
proiect Power-to-Gas in Romania sunt deja in desfasurare. Aceste studii reprezinta
subiectul unei tezei de doctorat ce implica colaborarea ICSI Rm. Valcea, GDF Suez
Energy Romania, Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti, Ecole Nationale Supérieure

d'Arts et Métiers ParisTech, CEA Grenoble si Ambasada Frantei in Romania.
Dupa toate standardele conceptului, Dobrogea reprezinta un scenariu ideal pentru
implementarea Power-to-Gas, concentrand intr-o singura regiune mari producatori de
energie regenerabila, emitatori importanti de dioxid de carbon, o retea electrica ce se
apropie de saturatie, precum si o infrastructura de gaz natural bine dezvoltata, oferind
numeroase posibilitati de interconectare a proceselor tehnice pentru obtinerea celei mai
eficiente solutii.
Beneficiul stocarii electrochimice consta in timpul scurt de raspuns al bateriilor de de tip Li-
ion/polymer, putand fi folosite pentru servicii de sistem in vederea cresterii gradului de
flexibilitate a SEN (permitand astfel continuarea implementarii surselor regenerabile de
energie). Bateriile definesc practic o sectiune majora a pietei sistemelor de stocare energie
si de conversie si difera prin cuplajele electrochimice utilizate, capacitate, marimi fizice,
greutati capabilitati de incarcare-descarcare, performante termice, cicluri de viata si
costuri. Bateriile sunt sisteme de stocare a energiei ideale datorita faptului ca sunt simple
(fara parti in miscare sau zgomot), fiabile (timpi de viata de chiar cativa ani) si au o gama
de densitati de energie si putere larga.
 Aplicatii portabile/flexibile de stocare a energiei in baterii Li-ion/polymer
 Utilizarea sistemelor de stocare a energiei electrice la scara industriala cu ajutorul
bateriilor cu flux de electrolit (oxid de vanadiu) utilizand tehnologia REDOX -
permite stocarea energiei electrice ieftine, produsa in orele de gol de consum, si
injectarea acesteia local, in reteaua electrica a consumatorului in perioada de varf
de sarcina sau in timpul intreruperilor in alimentarea cu energie electrica, sistemul
preluand in acest caz, functia de sursa de alimentare de rezerva. Potentialii
utilizatori atat interni cat si externi pot fi in acest caz, consumatori de energie
electrica de tip industrial, cladiri de birouri sau rezidentiale.
Una dintre tehnologiile care in prezent incepe sa se bucure de un interes din ce in ce mai
mare este stocarea termica a energiei, sub forma de aer comprimat CAES. Alaturi de
centralele hidraulice cu acumulare prin pompaj, CAES este singura technologie care poate
stoca o cantitate de energie de ordinul MW. Concentratoarele solare pot converti energie
solara in energie termica care poate fii utilizata direct, poate fi stocata sau poate fi
convertita in energie electrica prin intermediul unui motor de aer cald (Stirling). In stocarea
energiei sub forma de aer comprimat un rol important il prezinta stocarea si intoarcerea
energiei termice rezultata in urma procesului de comprimare in procesul de expandare cu
scopul de a creste eficienta electrica a sistemului. Noi materiale ca saruri topite, uleiuri
minereale, apa presurizata, fluide organice sunt adesea folosite pentru stocarea energiei
termice in forma lichida, in timp ce materiale precum roca, betonul, materiale ceramice
sunt folosite pentru stocarea in forma solida a energiei termice sub forma de caldura
sensibila.
Un avantaj prezentat de sistemele care isi propun stocarea energiei electrice sub forma de
aer comprimat este reprezentat de faptul ca un astfel de sistem poate deveni cu usurinta
un sistem de trigenerare, in care energia electrica, caldura si frigul sunt folosite la diferite
intrebuintari.
Stocarea energiei sub forma de aer comprimat poate fi facuta atat in subteran, pe teritoriul
Romaniei existand mine de sare deja abandonate ce ar putea fi utilizate in acest scop, sau
poate fi stocata in diferite containere construite la suprafata pamantului. Aceasta solutie
este insa putin utilizata datorita costurilor necesare construirii vasului cum si
constrangerilor impuse de volumul acestuia.
Acronime
1 PNCDI Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare

2 SET Plan Strategic Energy Technology Plan
3 FP7 Programul-Cadru 7 pentru cercetare al Uniunii Europene
4 JRC Centru Comun de Cercetare al Comisiei Europene
5 CEN Comitetul European de Standardizare
6 ANCSI Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica si Inovare
7 UEFISCDI Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a
Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii
8 UE Uniunea Europeana
9 CNP Comisia Nationala de Prognoza
10 CHEAP centrala hidroelectrica cu acumulare si pompaj
Bibliografie
[1] Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă, durabilă si sigură - COM(2010)
639 final /3
[2] Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de
instituire a Programului-cadru pentru cercetare si inovare (2014-2020) – Orizont 2020 si de
abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE
[3] HORIZON 2020 Work Programme 2014 – 2015
[4] Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020 aprobata prin HG
1069/2007
[5] Strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare 2014-2020
[6] Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030;
[7] Strategia Nationala de Dezvoltare a Domeniului Nuclear
[8] Strategia Nationala pe termen mediu si lung privind Gestionarea Combustibilului Uzat
si al Deseurilor Radioactive, inclusiv depozitarea definitiva si dezafectarea instalatiilor
nucleare si radiologice
[9] Strategia Nationala de Protectie a Infrastructurilor Critice
[10] Strategia Nationala de Prevenire a Situatiilor de Urgenta
[11] Strategia de Securitate Cibernetica a Romaniei
[12] Proiect „Elaborarea Strategiei Nationale in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice
si inovarii pentru perioada 2014-2020” – www.cdi2020.ro
[13] HG 583/2015 pentru aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare
pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III)

Cercetare - Dezvoltare Si Inovare În Domeniul Energetic În Perioada 2016-2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetare - Dezvoltare Si Inovare În Domeniul Energetic În Perioada 2016-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie –

Stabilirea directiilor strategice si a obiectivelor prioritare ale activitătilor de

ETAPA 3: Raport preliminar privind directiile strategice si obiectivele prioritare pentru

BENEFICIAR: Ministerul Educatiei si Cercetării Stiintifice

EXECUTANT: INCDE ICEMENERG Bucuresti

DIRECTOR GENERAL: dr. ing. Adrian Andrei ADAM

SEF OEN: dr. ing. Vasile RUGINA

RESPONSABIL: dr. ing. Adrian Andrei ADAM

Conform planului de realizare a proiectului, in cadrul etapei a treia trebuie realizat un

2. Prioritati europene asumate prin politica energetica si de

2.1.2 Documentul strategic Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă,

Documentul strategic Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă, durabilă si

Actiunea 3: Asigurarea competitivitătii tehnologice a UE pe termen lung

Dintre cele cinci prioritati se considera ca in contextul prezentei lucrari, o importanta

2.2 Prioritatile cercetarii stiintifice europene in domeniul energiei

˗ un portofoliu de proiecte demonstrative de producere a energiei fotovoltaice

˗ evaluarea resurselor si planificarea spatială pentru a sprijini dezvoltarea

Cercetarile efectuate urmaresc atingerea maturitătii comerciale a celor mai promitătoare

un program de cercetare pentru dezvoltarea de noi materiale si componente care să

2.2.2 Programul cadru pentru cercetare si inovare Orizont 2020

 Componenta „Excelenta stiintifică” vizează consolidarea si dezvoltarea nivelului de

(a) sănătate, schimbări demografice si bunăstare;

˗ realizarea unor clădiri cu consum net de energie aproape de zero si cu încălzire-

Activitătile se vor concentra pe facilitarea preluarii pe piată a noilor tehnologii si servicii în

La acestea se adauga unele topice care se refera la contracte ce se vor realiza cu

3. Prioritati nationale asumate prin politica energetica si de

3.1 Prioritati strategice nationale in domeniul energiei

3.2 Prioritatile cercetarii stiintifice nationale in domeniul energiei

3.2.1 Strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare 2014-2020

Strategia nationala de cercetare, dezvoltare si inovare 2014-2020 a fost aprobata prin HG

Precizam ca aceste observatii au fost confirmate integral in cadrul consultarilor cu

Strategia stimuleaza realizarea unor proiecte initiate de firme/operatori economici privati,

3.2.2 Planul National CDI 2014-2020

„Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare III pentru perioada 2014-2020”,

Programele PNCDI III sunt urmatoarele:

Programul 1: Dezvoltarea sistemului national de cercetare-dezvoltare are ca

˗ Modernizarea administratiei publice din sectorul cercetarii.

˗ Cresterea performantelor calitative si imbunatatirea vizibilitatii internationale

˗ Obtinerea de rezultate stiintifice vizibile si cu impact, prin cooperare

In vederea atingerii obiectivelor programelor/subprogramelor, in cadrul PNCDI III

obiective, rezultate si cerinte specifice de realizare precizate in

Tematicile pentru competitii, precum si instrumentele de finantare pe tipurile de proiecte ce

Se remarca faptul ca domeniul „Energie, mediu si schimbari climatice”:

3.2.3 Rezultate intermediare in cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei Nationale in

Proiectul a fost elaborat in anul 2013 de un consortiu coordonat de Unitatea Executiva

Tabelul nr. 3.1

53 Eficienta energetica la generare, transport și distributie in 0,472

Consultarile care au avut loc cu reprezentanti ai societatilor comerciale din sectorul

4. Directiile strategice si obiectivele prioritare pentru

4.1 Probleme cu caracter general

˗ problemele de interes major pentru compania respectiva si pentru subsectorul din

4.2 Directii prioritare de cercetare in domeniul producerii de energie primara din

Uniunea Europeana este puternic dependentă de importul de materii prime si resurse

România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie

a) Valorificarea titeiului si gazelor naturale ca surse de energie primară

Realizarea unor cercetari in domeniul noilor tehnologii si echipamente in domeniul

Intensificarea lucrărilor de explorare în vederea stabilirii potenţialului în

b) Valorificarea carbunelui ca sursa de energie primară

4.3 Directii prioritare de cercetare in domeniul producerii de energie

Carbunii reprezinta o sursa de energie primara abundenta si importanta. Principalul

Mondiale in ultimul deceniu din secolul trecut au condus la cresterea randamentelor la

b) Reducerea poluării la producerea energiei din combustibili fosili (inclusiv

c) Captarea si stocarea carbonului

d) Tehnologii moderne si eficiente de ardere a combustibililor solizi in pat fluidizat