Raport de Mediu. PUZ Corbu

EXPERT EVALUATOR / AUDITOR PRINCIPAL VIOREL PAUL COSTACHE
COSTACHE VIOREL PAUL

EXPERT EVALUATOR/AUDITOR PRINCIPAL
CONSTANŢA
STADA OLEG DANOVSKI NR. 38
C.I.F. 22438126
TELEFON: 0745.047.512
FAX: 0241/61.42.14.
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU

“INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI LOTIZARE TEREN IN
VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINTE PERMANENTE,
SEZONIERE, SPATII CAZARE SI ALIMENTATIE,
CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII TEHNICO EDILITARE
SI AMENAJARI AFERENTE”,
COMUNA CORBU, JUDETUL CONSTANTA
14. 10. 2015
PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 1

„ INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI LOTIZARE TEREN IN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINTE
PERMANENTE, SEZONIERE, SPATII CAZARE SI ALIMENTATIE, CONSTRUCTII AFERENTE
ECHIPARII TEHNICO EDILITARE SI AMENAJARI AFERENTE”
RAPORT DE MEDIU
« PLAN URBANISTIC ZONAL »
“INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI LOTIZARE TEREN IN VEDEREA
CONSTRUIRII DE LOCUINTE PERMANENTE, SEZONIERE, SPATII
CAZARE SI ALIMENTATIE, CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII
TEHNICO EDILITARE SI AMENAJARI AFERENTE”,
COMUNA CORBU, JUDETUL CONSTANTA
OBIECTIV: PLANUL URBANISTIC ZONAL “INTRODUCERE IN

INTRAVILAN SI LOTIZARE TEREN IN VEDEREA CONSTRUIRII DE
LOCUINTE PERMANENTE, SEZONIERE, SPATII CAZARE SI
ALIMENTATIE, CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII TEHNICO
EDILITARE SI AMENAJARI AFERENTE”, COMUNA CORBU, JUDETUL
CONSTANTA.
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CORBU, prin

initiatori particulari reprezentati prin: GHEZEA MARIAN, domiciliat in Constanta,
Strada Pescarilor, nr.1A, Bl. PA 7, Sc. B, Et. 3, Ap. 43, identificat cu CI, seria KT,
nr. 708514, CNP: 1590727131220, Judetul Constanta, co - proprietar al terenului
situat in extravilanul Satului Corbu de Jos, Comuna Corbu, Judetul Constanta, in
suprafata totala de 92,820 ha, parcela A – 575, A – 577, A – 579, A – 610, PS – 596
si Nm - 594.
PROIECTANT GENERAL: Initial PUZ-ul a fost realizat de catre SC

Proiect Unique SRL – arh. D. Nachiu, Strada Basarabia nr. 29, Localitatea
Fantanele, Judetul Constanta. Ulterior acesta a fost corectat de catre SC Arhigraf
SRL Constanta, Arhitect Diana Bucur.
ELABORATOR: EXPERT EVALUATOR / AUDITOR PRINCIPAL
COSTACHE VIOREL PAUL – inscris in Registrul National
al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia
nr. 453. Certificatul de inregistrare a fost emis la data de
23.02.2012. Valabil pana la data de 23.02.2017.
TELEFON : 0241/61.42.14; 0745.047.512.
FAX: 0241.61.42.14.
e-mail: viorelpaulcostache@yahoo.com

CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................................................4
1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ-ului......................................................................10
2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării
planului sau programului propus................................................................................................................................. 65
2.1. Date geomorfologice şi hidrologice de bază……………………………...................................67
2.2. Consideraţii geologice...............................................................................................................70
2.3. Consideraţii hidrologice şi hidrochimice.................................................................................78
2.4. Particularităţile climatice ale zonei.........................................................................................83
2.5. Caracterizarea zonei de amplasare…………………………...................................................90
2.6. Starea ecosistenului marin.......................................................................................................134
2.7. Starea calitatii apelor costiere……………………….............................................................149
2.8. Solurile ...........................................................................................................................................194
2.9 Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii
planului ( varianta 0)………………………………………………………………….……….…195
3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ.....................................................216
4. Alte probleme de mediu existente pe amplasment……………………………………………...….....….254
5. Obiective de protectie a mediului relevante pentru plan……………………………………………..….256
6. Potentiale efecte semnificative asupra mediului.........................................................................................267
6.1. Impactul direct si indirect……………………………….........................................................268
6.2. Impactul asupra factorului de mediu apa……………….………………………………..….315
6.3. Impactul asupra factorului de mediu aer……………………..………………………..…....317
6.4. Impactul asupra forei, faunei, biodiversitatii……………………………………………......320
6.5. Impactul asupra factorului de mediu sol-subsol………………..........................…....….......328
6.6. Impactul asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei......................................................330
6.7. Mediul social si economic, peisaj, patrimoniu cultural si arheologic..................................332
6.8. Sursele şi nivelul de zgomot în zonă.........................................................................................333
6.9. Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii.....................................................336
6.10. Gestiunea deseurilor................................................................................................................336
6.11. Impactul populatiei asupra sectorului de plaja intre Midia si UM Vadu..........................338
7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context
transfrontalier..............................................................................................................................................................339
8. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers asupra mediului..................339
8.1. Diminuarea impactului asupra mediului în timpul realizării investiţiei..............................341
8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea
efectelor adverse asupra factorului de mediu aer...................................................................341
efectelor adverse asupra factorului de mediu apa..................................................................342
efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol………………………………..…..343
efectelor adverse asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei…………………..…......346
efectelor adverse asupra florei, faunei, biodiversitatii............................................................347
8.7. Masuri propuse pentru diminuarea impactului produs de zgomot si vibratii....................356
8.8. Evaluarea riscului declanserii unor accidente si avarii..........................................................357
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese…………………………………….358
10. Monitorizare....................................................................................................................................................376
11. Rezumat fara caracter tehnic.........................................................................................................................386
BIBLIOGRAFIE .. .............................................................................................................................401
ANEXE........................................................................................................................ ..........................405

INTRODUCERE
Prezenta lucrare s-a întocmit la cererea Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL, Brie
Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel, Streza Bogdan, Ghezea Marian, SC BLACK SEA MAG
SRL, SC ARCASII VESELI SRL, Penciu Anghel, Parvu Floarea, Corolevschi Constantin, Visan
Ioana, Matei Nicolae,Tuica Ioana, Carbunaru Gigi, Sarbu Maria, Sarbu Aurel, Taifas Sofia,
Ardeleanu Anuta, Popa Ana, Mandler Iancu, Poteleanu Ioana, Ion Laurentiu, Sotir Constantin,
Belsaschi Maria, Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu Virgil, Marin Emil, pentru
PLANUL URBANISTIC ZONAL – “INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI LOTIZARE
TEREN IN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINTE PERMANENTE, SEZONIERE,
SPATII CAZARE SI ALIMENTATIE, CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII
TEHNICO EDILITARE SI AMENAJARI AFERENTE”, COMUNA CORBU, JUDETUL
CONSTANTA, amplasat în extravilanul Comunei Corbu, pe o suprafata de 92,82 ha, situat la est
de Localitatea Corbu, in imediata apropiere a Marii Negre.
Prezentul Raport de mediu are ca scop principal obtinerea Avizului de mediu pentru PUZ
- ul sus amintit. Acest raport a fost solicitat in cadrul procedurii de emitere a Avizului de mediu,
derulata de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Tulcea si a fost realizat de
Costache Viorel Paul, persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii
pentru protectia mediului la pozitia nr. 453, pentru RM, RIM, BM, RA, conform Certificatului de
Inregistrare, valabil pana la data de 23.02.2017, inclus in Anexa nr. 1 al acestui raport.
Raportul de mediu pentru PUZ a fost realizat in conformitate cu cerintele de continut,
precizat in legislatia de mediu in vigoare la data realizarii acestuia, repectiv H.G. nr. 1076 / 2004
privind stabilirea procedurii de autorizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Obiectul prezentului PUZ consta in aprofundarea si rezolvarea complexa a problemelor
functionale, tehnice si estetice in zona, in scopul valorificarii potentialului turistic si natural al
zonei.
Planul are la baza Certificatul de Urbanism nr. 119 din 25.07.2015, eliberat de Primaria
Comunei Corbu, prelungit de la data de 25.07.2015, pana la data de 24.07.2016.
In cadrul prezentei documentatii se preiau prevederile cuprinse in documentatiile de
urbanism si amenajarea teritoriului aprobate conform legii aferente zonei de amplasament, adica
Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism al Comunei Corbu.
Avand in vedere pozitia in teritoriul administrat in comuna Corbu, documentatia isi propune
urmatoarele obiective:
 stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;
 reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie; organizarea retelei stradale;
 stabilirea si delimitarea zonelor construibile;
 stabilirea si delimitarea zonelor functionale; zonarea functionala a terenurilor;
 stabilirea si delimitarea zonelor protejate;
 delimitarea suprafetelor pe care se intentioneaza realizarea obiectivelor de utilitate publica;
 valorificarea potentialului natural, economic si uman;
 organizarea urbanistic arhitecturala in functie de caracteristicile urbane;
 Indici si indicatori urbanistici ( regim de aliniere, regim de inaltime, POT,CUT,etc);
 Dezvoltarea infrastructurii edilitare;
 Statutul juridic si circulatia terenurilor;
 Delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic cu valoare deosebita,daca exista
in zona;
 Masuri de delimitare pana la eliminarea efectelor unor riscuri naturale, daca acestea exista;
 Masuri de protectie a mediului;

 Reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de

urbanim, aferent PUZ-ului.
Planul Urbanistic Zonal stabileste amplasamentele constructiilor prevazute a fi realizate.

Terenul aflat in studiu este liber de constructii, fiind teren arabil, pasune, si teren neproductiv,
proprietate privata a persoanelor fizice si juridice.
In functie de noua politica de dezvoltare urbana a administratiei locale, se considera
necesar a se rezolva in cadrul Planului Urbanistic Zonal urmatoarele obiective principale:
 reconsiderarea structurii functionale si realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerintele
beneficiarului si prevederile PUG, exprimand in forme specifice continutul si
personalitatea zonei nou create;
 asigurarea constructiilor si amenajarilor necesare noilor functiuni;
 armonizarea noilor constructii, cu diferite functiuni din punct de vedere arhitectural;
 organizarea circulatiei carosabile la nivelul cresterii traficului in zona si asigurarea unor
legaturi corespunzatoare cu subzonele functionale ale teritoriului studiat, inclusiv cu
celelalte zone ale orasului, propunerea, pe cat posibil a unor spatii verzi;
 completarea si refacerea infrastructurii tehnico-edilitare, echiparea cu noi astfel de utilitati;
 condiţiile de construibilitate a terenurilor;
 funcţiunea urbană;
 regimul de înălţime;
 alinierea;
 procentul de ocupare a terenului;
 circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor;
 restricţiile şi interdicţiile generate de elemente existente sau de propuneri de organizare la
nivel urban sau teritorial;
 situaţia juridică şi circulaţia terenurilor;
 stabilirea de masuri pentru protectia si conservarea mediului inconjurator;
 necesitatea si oportunitatea planului;
 dorinta autoritatilor locale si a populatiei comunei, precum si punctele de vedere ale
factorilor interesati, cu privire la extinderea localitatii in partea de est, obtinute de
proiectant prin discutii directe si consultari au fost pentru:
- extinderea intravilanului Localitatii Corbu de Jos;
- lotizarea in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii de cazare
si alimentatie;
- amenajarea zonelor de protectie a Marii Negre;
- echiparea edilitara completa a terenului;
- realizarea unei trame stradale care sa deserveasca intrega zona studiata.
Principiul urbanistic de la care se porneste este acela de realizare a unui ansamblu de

locuinte unitar, coerent, armonios, care sa valorifice amplasamentul pe malul lacului Corbu, dotat
cu retele editilare moderne, necesare pentru un nivel de trai civilizat, adecvat principiilor
urbanistice moderne.
Raportul de mediu are ca scop:

- analiza tehnică a impactului asupra mediului în cazul execuţiei şi exploatării obiectivului;
- precizarea stării actuale a factorilor de mediu din zona obiectivului;
- stabilirea surselor şi a cauzelor care pot genera, la un mement dat un anumit nivel al
emisiilor de poluanţi evacuaţi în mediu şi alte efecte cu impact negative asura factorilor de
mediu, provocate de execuţia sau exploatarea obiectivului;

- stabilirea modalităţilor de acţiune pentru respectarea normelor şi standardelor în vigoare

pentru protecţia mediului.
Obiectivele Raportului de mediu sunt:

1. identificarea potenţialelor pericole pentru mediu şi evaluarea nivelurilor expunerii;
2. estimarea riscurilor pentru mediu;
3. impactul produs asupra mediului atât în perioada de execuţie a investiţiilor prevăzute prin
PUZ, cât şi în timpul funcţionării viitoarelor obiective;
4. declararea estimativă a emisiei în zona studiată;
5. analiza nivelului de zgomot;
6. modul de gestionare a deşeurilor, inclusiv a celor reciclabile;
7. prezentarea situatiei existente privind factorii de mediu, evolutia preconizata prin
implementarea planului si a reamenajării zonelor adiacente perimetrelor ce vor fi
construite;
8. impactul produs asupra populaţiei locale;
9. identificarea măsurilor pentru minimizarea efectelor asupra factorilor de mediu;
10. evidentierea speciilor de interes comunitar din situl ROSPA 0031 – Delta Dunarii si
Complexul Razim - Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSPA 0076 Marea Neagra,
ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina, impactul PUZ-ului asupra speciilor de pasari si
identificarea măsurilor pentru minimizarea efectelor asupra pasarilor din aceasta zona;
11. corelarea planului cu proiectele derulate in zona;
12. impactul PUZ – ului asupra florei si faunei bentonice si timpul de restabilire a echilibrului
ecologic;
13. modul de asigurare al utilitatilor;
14. monitorizarea factorilor de mediu;
15. recomandări generale privind exploatarea obiectivului.
În legislatia din domeniul urbansimului este prevazut ca Planul Urbanistic Zonal (PUZ)
are caracter de reglementare specifica si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu
prevederile Planului Urbanistic General (PUG) a unei zone delimitate din teritoriul localitatii.
In general, PUZ cuprinde reglementari cu privire la:
 organizarea retelei stradale;
 organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane;
 modul de utilizare a terenurilor;
 dezvoltarea infrastructurii edilitare;
 statutul juridic si circulatia terenurilor;
 protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora.
Lucrarea de faţă se efectuează în baza Directivei 2001/42/EC ce a fost transpusă în
legislaţia română prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe, O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea O.U.G.
nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată, modificată şi completată prin Legea protecţiei
mediului nr. 265/2006.
Este bine cunoscut faptul că orice activitate umană are o gamă largă de implicaţii care se
pot resimţi în cele mai diverse domenii. În general, trebuie să se ţină seama de întreg spectrul de
implicaţii, efectele indirecte putând să le depăşească ca importanţă, pe cele directe.
Astfel, o anumita tehnologie produce, pe lângă efectele directe, pentru care a fost
concepută – proiectată şi o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin evaluarea
implicaţiilor, pot pune sub semnul întrebării valabilitatea tehnologiei.

Necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activitaţi umane asupra tuturor

domeniilor, dar în special asupra mediului, este justificată prin trei mari categorii de argumente:
 iniţierea în timp a unor acţiuni menite să reducă efectele colaterale, determinate de
activitatea respectivă;
 evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor în vederea selectării strategiei
de acţiune într-o perspectivă sistematică;
 necesitatea implicării populaţiei la procesele de decizie de promovare a unor activităţi sau
proiecte care le vor influenţa viaţa într-un fel sau altul.
Evaluarea impactului asupra mediului prognozează relaţia sau efectul asupra mediului
înconjurător a unor activităţi existente, în diferite condiţii, posibile să apară într-un viitor mai
apropiat sau mai îndepărtat.
Evaluările de mediu nu au menirea de a furniza decizii, ele lărgesc aria de informaţii care
să constituie, pentru factorii de decizie baza adoptării acelor măsuri pe termen lung sau scurt, care
să reducă la minimum efectele negative şi să le stimuleze pe cele pozitive.
Sensibilitatea populaţiei faţă de problemele de mediu, interesul crescând al mass-mediei
privind poluarea, preocupările diferitelor organisme ale administraţiei de stat, abilitate cu protecţia
mediului, de a soluţiona în timp optim problemele de mediu ce apar în teritoriu controlat, fac ca în
acest caz comunicarea rezultatelor să aibă semnificatii deosebite. Rezultatele nu trebuie să rămână
în circuitul închis al unor iniţiaţi, ele trebuie să cunoască o anume circulaţie, care să conducă la
eleborarea unor decizii conform cu interesul ecologico-economic al zonei şi situaţiei. Trebuie
subliniat că metodologia de realizare a fiecărui bilanţ de mediu este specifică, ea fiind condiţionată
de o serie întreagă de factori ce determină atât modul de parcurgere a etapelor de investigare, cât şi
selecţia şi tehnicile ce vor fi utilizate. Raportul de mediu s-a întocmit pe baza datelor puse la
dispoziţie de beneficiar, a analizelor existente şi pe baza studiilor efectuate de autor.
Scopul Raportului de mediu este, conform Legii nr. 265/2006 de aprobare a OUG nr.
195/2005 privind protecţia mediului, obţinerea de către Consiliul Local Corbu, a Avizului de
Mediu pentru investiţia: „PLAN URBANISTIC ZONAL – PENTRU “INTRODUCERE IN
INTRAVILAN SI LOTIZARE TEREN IN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINTE
ECHIPARII TEHNICO EDILITARE SI AMENAJARI AFERENTE”, COMUNA CORBU,
JUDETUL CONSTANTA, amplasat în extravilanul Comunei Corbu, pe o suprafata de 92,82 ha,
situat la est de Localitatea Corbu, in imediata apropiere a Marii Negre.
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076 / 2004
Metodologia elaborării Raportului de mediu este în conformitate cu:
1. Legea protecţiei mediului nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind
protecţia mediului, modificata si completata de OUG nr. 114/2007, modificata si
completata de OUG nr. 164/2008.
2. Legea Apelor nr.107/1996, modificată şi completată de Legea nr. 310 / 2004 şi Legea
nr. 12/2006.
3. Legea nr. 280/2003 pentru modificarea şi aprobarea O.U.G. nr. 202/2002 privind
gospodărirea integrată a zonei costiere.
4. Legea privind calitatea apei potabile nr. 458 / 2002 modificată şi completată de Legea
nr. 311 / 2004.
5. Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica,
adoptata la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994;

6. Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vietii salbatice si
a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979;
7. Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a, zone
protejate;
8. Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;
9. Ordinul nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura
2000 si a manualului de completare al acestuia;
10. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului;
11. Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice;
12. Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;
13. Legea privind amenajarea teritoriului şi urbanismul nr.350/2001, modificata şi
completata de Legea nr. 289/2006;
14. Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
15. OUG nr. 200 / 2000 modificata de OG 53/2006, privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;
16. Legea nr. 84 / 206 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152 /
2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;
17. Legea nr. 544 / 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu
modificările şi completările ulterioare;
18. Legea nr. 50/1991 republicată, privind autorizarea executării construcţiilor şi unele
măsuri pentru realizarea locuinţelor;
19. Legea nr. 5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede de
importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice;
20. Ordonanţa de urgenţă nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării;
21. Ordin nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata
a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de
interes comunitar Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Conventiei asupra zonelor
umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice,
incheiata la Ramsar;
22. H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si
parcurilor naturale si infiintarea administratiilor acestora modificata cu H.G.
1529/2006;
23. HG nr. 749 / 2004 privind stabilirea responsabilităţilor, criteriilor şi modului de
delimitare a fâşiei de teren aflate în imediata apropiere a zonei costiere, în scopul
conservării condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi peisagistice din zonele
situate în apropierea ţărmului;
24. H.G. nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi
zone;
25. H.G. nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi
zone;
26. H.G. nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
27. Hotarârea Guvernului nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr.
1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
28. H.G. nr. 1076 / 2004 privind stabilirea procedurii de autorizare a evaluării de mediu
pentru planuri şi programe;

29. H.G. nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele
naturale amenajate pentru îmbăiere;
30. H.G. nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi
control al zonelor naturale utilizate pentru îmbaiere;
31. H.G. nr. 511/2001 privind unele măşuri de organizare a activităţii de agrement în
staţiunile turistice;
32. HG nr. 525/1996, republicată pentru aprobarea regulamentului general de urbanism;
33. H.G. nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologica;
34. H.G. nr.856/16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor în conformitate cu
Catalogul European al Deşeurilor – Decizia 2001/119 privind lista deşeurilor;
35. HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje,
modificată și completată prin Hotarârea Guvernului 247/2011;
36. H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de
baterii si acumulatori;
37. HG nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
38. H.G. nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi
control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere;
39. H.G. nr.188/20.03.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare
în mediul acvatic a apelor uzate, modificat şi completat de HG nr. 352/2005.
o Normativul NTPA 001/2005 privind stabilirea limitelor de încărcare cu
poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii
naturali;
o Normativul NTPA 002/2005 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în
reţelele de canalizare a localităţilor şi direct în staţiile de epurare.
40. Ordinul MAPPM nr.756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea
poluării mediului;
41. Ordin nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata
a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de
interes comunitar;
42. Ordinul MAPPM nr.462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia atmosferei;
43. Ordinul M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică
privind mediul de viaţă al populaţiei;
44. Ordinul MMP nr. 2.387 din 29 septembrie 2011, pentru modificarea Ordinului
ministrului mediului şi dezvoltării durabile, nr. 1.964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
45. STAS 1343/0 – 2006 – Determinarea cantităţilor de apă de alimentare.
46. STAS 1343/1 – 2006 – Alimentări cu apă, determinarea cantităţilor de apă potabilă
pentru localităţi.
47. STAS 1343/4 – 1986 - Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru irigaţii.
48. SR 1628/1 – 1995 – Alimentări cu apă, surse de apă subterană.
49. SR 1629/2 – 1996 - Alimentări cu apă, captarea apelor subterane prin puţuri.
50. STAS 1846/1990 – Determinarea debitelor de apă de canalizare.
51. STAS 10.009/1988 – Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
52. STAS 6156/1986 – protectia impotriva zgomotului in construcţii civile şi social –
culturale, limite admisibile şi parametri de izolare acustică.

La realizarea Raportului de mediu s-a tinut cont si de urmatoarele orientari si standarde

internationale:
1. IPIECA: Chestionarele si normele de prestare a serviciilor oferite ecosistemelor;
2. Normele EBI: Standardele de buna practica in prevenirea si micsorarea efectelor
adverse, primare si secundare, asupra biodiversitatii;
3. BERD CP 6: Conservarea biodiversitatii si managementul durabil al resurselor naturale
vii.
1. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL PENTRU “AMENAJAREA
FACILITATILOR TURISTICE SI DE AGREMENT LA MAREA NEAGRA”, IN
MUNICIPIUL CONSTANTA SI STATIUNEA MAMAIA, JUDEŢUL CONSTANŢA,
PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
Prezentul Raport de mediu are ca obiect PLANUL URBANISTIC ZONAL si

REGULAMNETUL DE URBANISM, pentru “INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI
LOTIZARE TEREN IN VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINTE PERMANENTE,
SEZONIERE, SPATII CAZARE SI ALIMENTATIE, CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII
CONSTANTA.
Denumirea completă a societăţii beneficiare:
Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL, Brie Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel,
Streza Bogdan, Ghezea Marian, Scarlat Marian, SC BLACK SEA MAG SRL, SC ARCASII
VESELI SRL, Penciu Anghel, Parvu Floarea, Corolevschi Constantin, Visan Ioana, Matei
Nicolae,Tuica Ioana, Carbunaru Gigi, Sarbu Maria, Sarbu Aurel, Taifas Sofia, Ardeleanu Anuta,
Popa Ana, Mandler Iancu, Poteleanu Ioana, Ion Laurentiu, Sotir Constantin, Belsaschi Maria,
Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu Virgil, Marin Emil.
Directiva Europeană din 2002/C58E/01, privind implementarea managementului integrat

al zonei de coastă în Europa, recomandă o abordare strategică bazată pe păstrarea integritatii şi
funcţionării ecosistemului şi pe managamentul durabil al resurselor naturale din componentele
marine şi terestre ale zonei de coastă. În acest sens, statele membre ale U.E. trebuie să dezvolte
strategii care să identifice rolul diferitelor structuri administrative în acest proces şi să stabilească
instrumentele necesare pentru implementarea principiilor în context national, regional sau local.
În Romania gospodărirea integrate a zonei costiere este reglementată prin Legea nr.
280/2003, care include prevederi referitoare la principiile generale şi regimul de folosire al zonei
costiere diferenţiat pe activitătile economice principale. Totodată, se stabilesc şi principalele
măsuri, mecanismele economice şi financiare necesare, atribuţiile şi răspunderile autoritatilor
implicate, participarea publicului şi controlul activităţii de gospodărire integrată a zonei costiere.
Având în vedere cele expuse mai sus, Planul Urbanistic Zonal, pentru “Introducere in
intravilan si lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si
alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente” este supus unei
evaluări strategice din punct de vedere al mediului, conform reglementărilor legale, care se referă
la obligativitatea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor.
In cadrul PUG se face analiza critica a situatiei existente prin care se pun in evidenta
disfunctiile, deficientele tendintele de evolutie si rolul teritorial si zonal, pe baza acestora si a
solicitarilor populatiei si a factorilor din administratia locala se intocmesc propunerile de
dezvoltare a localitatii, pentru o perioada de 25 – 30 de ani.

PLANUL URBANISTIC ZONAL, insotit de Regulamentul Zonal de Urbanism cuprinde

principiile de aplicare detaliate pentru terenul din zona studiata.
zonei.
 reconsiderarea structurii functionale si realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerintele
 asigurarea constructiilor si amenajarilor necesare noilor functiuni;
 armonizarea noilor constructii, cu diferite functiuni din punct de vedere arhitectural;
 organizarea circulatiei carosabile la nivelul cresterii traficului in zona si asigurarea unor
 completarea si refacerea infrastructurii tehnico-edilitare, echiparea cu noi astfel de utilitati;
 condiţiile de construibilitate a terenurilor;
 funcţiunea urbană;
 regimul de înălţime;
 alinierea;
 procentul de ocupare a terenului;
 circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor;
 restricţiile şi interdicţiile generate de elemente existente sau de propuneri de organizare la
 situaţia juridică şi circulaţia terenurilor;
 stabilirea de masuri pentru protectia si conservarea mediului inconjurator;
 necesitatea si oportunitatea planului;
 dorinta autoritatilor locale si a populatiei comunei, precum si punctele de vedere ale
factorilor interesati, cu privire la extinderea localitatii in partea de est, obtinute de
- extinderea intravilanului Localitatii Corbu de Jos;
- lotizarea in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii de cazare
si alimentatie;
locuinte unitar, coerent, armonios, care sa valorifice amplasamentul pe malul lacului Corbu, dotat
Criteriile principale de organizare arhitectural-urbanistică a zonei au fost în principal
următoarele:
- asigurarea amplasamentelor și amenajărilor necesare pentru noile obiective stabilite prin
temă;

- reorganizarea circulației carosabile și pietonale la nivelul creșterii traficului în cadrul zonei

și legăturilor acesteia cu celelalte zone funcționale ale localității;
- armonizarea noilor construcții și amenajări astfel încât să constituie un ansamblu unitar;
- completarea infrastructurii tehnico-edilitare.
Valorificarea cadrului natural, al reliefului și armonizarea acestuia cu amplasamentele
propuse, asigurarea unor legaturi pietonale și carosabile directe și usoare a zonei cu cele limitrofe,
o funcționare optimă a întregului ansamblu și o încadrare organică a acestuia în structura localității
au fost factorii de bază ce au determinat compoziția de ansamblu.
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU

“INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI LOTIZARE TEREN IN VEDEREA CONSTRUIRII DE
LOCUINTE PERMANENTE, SEZONIERE, SPATII CAZARE SI ALIMENTATIE,
CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII TEHNICO EDILITARE SI AMENAJARI
AFERENTE”, COMUNA CORBU, JUDETUL CONSTANTA, care face obiectul prezentei
documentaţii, este situat în extravilanul Comunei Corbu, are o suprafata de 92,82 ha, este amplasat
la est de Localitatea Corbu, in imediata apropiere a Marii Negre.
In vederea elaborarii Raportului de mediu privind Planul Urbanistic Zonal pentru
introducere in intravilan si lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere,
spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente,
Primaria Comunei Corbu a emis Certificatul de Urbanism nr. 119 din 25.07.2013, care a fost
prelungit de la data de 25.07.2015 pana la data de 24.07.2016 (pe care il atasam in anexa).
1.2. Amplasamentul obiectivului şi adresa

Localitatea Corbu este amplasata in zona nord-estica a Judetului Constanta si este
traversata de la nord la sud de drumul judetean DJ226, drum ce asigura legatura localitatii cu
resedinta de judet si localitatile invecinate
Terenul studiat in suprafata de 92,822 ha se afla la est de localitatea Corbu, in apropiere de
malul Marii Negre. Terenul este limitat pe latura de vest si nord de un drum de beton cu o latime
de 4 m.
Terenul se desfasoara pe o suprafata relativ plana, cu o panta lina spre mare de 1%; in zona
studiata s-au mai realizat constructii cu destinatii de anexe agricole sau constructii de agrement
sau turistice. Terenul are o forma neregulata cu orientare de la nord la sud.
Accesul la aceste loturi se face prin:
- amenajarea (latirea la 12,00 m si asfaltarea) De 576, De 578, De 580, De 608 ( latirea
drumurilor care au actualmente latime variabila, de cca. 4,5 m, se va face simetric fata de
ax);
- amenajarea (latirea la 18 m si reasfaltarea) drumurilor Dc 574 si De 547 (latirea acestor
drumuri, actualmente betonate, dar avand o ampriza redusa, se va face simetric fata de ax);
- amenajarea de noi drumuri, in interiorul zonei studiate, cu latimea de 12 m;
Suprafetele de teren necesare latirii drumurilor si a drumurilor noi amenajate vor fi trecute
in domeniul public de interes local, in conformitate cu legislatia in vigoare, privind exproprierea
pentru cauza de utilitate publica.
Parcarile se vor rezolva integral in interiorul lotului, in loc de parcare pentru fiecare 200
mp de suprafata construit – desfasurata.

Vecinatatile terenului studiat sunt:

- la nord: drum de exploatare De 547, Dc 574 si proprietati particulare (parcelele A
575/3 – 10);
- la sud: limita faleza si proprietati particulare (parcelele A 610/18 - 19);
- la est: terenuri proprietate privata – pasuni, limita faleza si drum De 608;
- la vest: drum comunal Dc 574 si terenuri arabile, proprietate privata (parcelele A
575/10, A 577/3, A 579/12, A 610/19 ).
Suprafata de teren a PUZ – ului = 92,822 ha.

Suprafata de teren studiata = 131 ha (suprafata PUZ-ului este de 92,822 ha + vecinatatea
acestuia de 38,178 ha = 131 ha).
Functiunea actuala = categoria de folosinta teren arabil, pasune si teren neproductiv.
Functiunea propusa = teren curti constructii.
Comuna Corbu are o buna legatura rutiera judeteana, pe DJ 226. Acesta porneste din zona
Midia Navodari, cu relatii pe DN 22 B, prin Navodari - Ovidiu, la DN 2 A - E 60 spre Bucuresti -
Constanta si pe litoral prin zona turistica Navodari -Mamaia - Constanta.
Accesul la zona se va inbunatati odata cu finalizarea autostrazii ce se va avea punct final la
5 km de Corbu continuat de un nou drum expres ce va trece prin Corbu spre Delta Dunarii.
Din punct de vedere urbanistic Comuna Corbu se incadreaza, partial, in Rezervatia
Biosferei Deltei Dunarii. In prevederile Regulamentului Local de Urbanism sunt prevazute, pentru
zona care se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, urmatoarele utilizari admise:
a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta, cazare
turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200 mp;
b) institutii, servicii, dotari publice;
c) spatii verzi pentru agrement, sport;
d) gospodarie comunala;
e) amenajari piscicole;
f) unitati agricole, mestesugaresti, industriale, de prestari de servicii si de transport;
g) circulatii rutiere si navale, cu dotarile aferente;
h) edificii de cult, cu constructii anexe.
Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni:

a) camparea, inclusiv in zonele de locuit, conditionata de dotarea cu instalatii tehnico-
sanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turistica;
b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiile de
configurare a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditionari care se refera la forma, materiale
de constructie si finisaj;
c) sunt permise constructii izolate pentru alimentatie publica, cu conditionari referitoare la
forma, materiale de constructie si finisaj, in conformitate cu legislatia specifica, cu prevederile
prezentului regulament si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului;
d) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucrari de infrastructura si anexe ale
exploatatiilor agricole, piscicole sau zootehnice;
e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentatie publica sunt admise cu
conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinatatilor, precum si cu respectarea
normelor privitoare la forma, materiale de constructie si finisaj din prezentul regulament;
f) locuinte cu suprafata construita la sol pana la 300 mp, cu conditia incadrarii in
indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil;
g) case de vacanta cu suprafata construita la sol pana la 350 mp, cu conditia incadrarii in
h) depozitari de materiale refolosibile, cu conditia respectarii legislatiei specifice;
i) platforme de precolectare a deseurilor menajere, cu respectarea legislatiei privind
protectia mediului;
j) activitati care utilizeaza pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulatiile
publice sau de pe parcelele adiacente, cu conditia respectarii normelor sanitare si neproducerii de
noxe sau zgomote care deranjeaza vecinatatile;
k) spatii comerciale cu suprafata utila peste 300 mp, cu conditia asigurarii locurilor de
parcare pentru aprovizionare si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului.
Conform regulamentului de urbanism al Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii coeficientii
maximi admisi pe teren sunt:
1). Procentul maxim de ocupare a terenului (POT) pe parcela, inclusiv constructiile
existente si anexe, va fi de 30% pentru parcelele de pana la 1.000 mp si de 15% pentru parcelele
mai mari de 1.000 mp.
2). Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) pe parcela va fi de 0,5.
3). Pentru dotarile publice, procentul maxim de ocupare a terenului va fi conform
Regulamentului general de urbanism, in functie de amplasarea in cadrul localitatii.
Având în vedere vecinătăţile şi potenţialul zonei credem că funcţiunea sat de vacanta este
posibila si recomandabila, fiind compatibilă cu oricare din strategiile de dezvoltare a zonei, fără
să modifice “imaginea de ansamblu”.
Planul urbanistic general si regulamentul Local de Urbanism al Comunei Corbu.
Figura nr. 1. Plan de incadrare in zona

Coordonatele Stereo 1970 sunt urmatoarele:

PUZ CORBU
PARCELELE: A 575, 577, 579 SI 610, PS 596, NM 594
COORDONATE STEREO 1970
Nr punct X (m) Y (m) Lungimi laturi

128 326439.808 794645.944 33.762
2 326465.236 794668.154 15.303
3 326476.762 794678.221 55.683
4 326518.699 794714.852 17.588
5 326531.945 794726.422 25.98
6 326551.512 794743.513 23.85
129 326569.464 794759.215 23.855
8 326587.419 794774.921 28.731
9 326609.08 794793.796 41.138
10 326640.063 794820.858 22.294
11 326656.854 794835.524 31.86
12 326680.849 794856.483 22.43
13 326697.742 794871.238 33.551
14 326723.01 794893.31 22.747
15 326738.403 794910.058 26.084
16 326756.054 794929.262 26.667
17 326729.422 794930.627 25.835
18 326703.621 794931.949 1.652
19 326701.971 794932.033 27.177
20 326674.83 794933.424 22.088
21 326652.771 794934.555 21.648
22 326631.151 794935.662 11.495
23 326619.671 794936.251 22.285
24 326597.415 794937.388 35.45
25 326562.012 794939.205 19.443
26 326542.594 794940.2 31.11
27 326511.525 794941.79 27.116
28 326484.445 794943.18 26.239
29 326458.24 794944.523 44.314
30 326460.919 794988.756 22.001
31 326462.25 795010.717 11.856
32 326462.967 795022.551 14.298
33 326463.831 795036.823 19.993
34 326465.04 795056.779 35.115
35 326467.163 795091.83 17.141
36 326468.2 795108.94 9.336
37 326468.764 795118.259 24.43
38 326470.241 795142.644 28.16
39 326471.944 795170.752 64.131
40 326475.822 795234.766 17.767
41 326476.896 795252.501 42.948
42 326479.493 795295.37 38.636
43 326518.078 795293.393 555.765

44 327073.115 795264.95 42.224

45 327079.219 795306.73 39.61
46 327084.947 795345.924 24.602
47 327088.504 795370.267 19.793
48 327091.366 795389.852 28.096
49 327095.429 795417.653 29.508
50 327099.696 795446.851 31.24
51 327104.212 795477.763 15.19
52 327106.408 795492.793 33.626
53 327111.271 795526.065 34.668
54 327116.283 795560.369 33.876
55 327105.446 795592.465 25.257
56 327089.09 795611.711 9.572
57 327079.603 795612.982 15.959
58 327063.785 795615.102 26.58
59 327037.354 795612.292 23.421
60 327014.064 795609.816 46.521
61 326973.445 795587.138 29.998
62 326947.253 795572.515 4.293
63 326943.505 795570.422 30.159
64 326915.241 795559.899 55.649
65 326863.089 795540.483 70.058
66 326797.433 795516.041 84.725
67 326713.523 795527.762 13.18
68 326700.47 795529.585 26.923
69 326674.424 795522.768 62.85
70 326613.622 795506.854 81.958
71 326534.335 795486.102 12.144
72 326522.587 795483.027 5.798
73 326519.716 795477.99 20.428
74 326509.602 795460.242 26.148
75 326488.54 795444.746 4.229
76 326484.463 795443.623 57.439
77 326435.037 795414.361 25.602
78 326416.688 795396.506 7.394
79 326411.388 795391.35 24.657
130 326396.951 795371.362 17.064
81 326391.416 795355.221 55.669
82 326370.764 795303.524 32.31
83 326353.206 795276.401 18.391
84 326343.212 795260.962 18.352
85 326331.089 795247.184 12.418
86 326321.86 795238.876 13.888
87 326313.378 795227.582 34.596
88 326303.517 795194.543 27.475
89 326289.906 795170.676 20.852
158 326274.436 795156.695 5.36
131 326269.076 795156.743 91.552
92 326245.643 795245.245 40.046
93 326231.718 795282.792 77.106
94 326156.481 795265.917 36.325

95 326158.924 795229.674 90.06

96 326171.23 795140.459 55.198
132 326116.288 795135.148 47.658
133 326123.508 795182.256 43.476
134 326080.299 795177.446 42.984
135 326037.857 795170.643 29.483
136 326009.178 795163.804 16.519
137 325993.265 795159.371 12.425
138 325980.901 795158.146 13.677
139 325968.777 795151.817 24.307
140 325945.505 795144.799 153.018
141 325793.871 795124.262 46.125
142 325748.77 795133.925 39.485
143 325709.368 795131.362 43.312
144 325669.688 795148.723 130.886
145 325547.349 795195.244 33.325
146 325516.085 795206.781 34.64
147 325484.485 795220.972 24.307
148 325461.809 795229.726 59.403
149 325416.403 795268.028 32.662
150 325389.146 795286.025 53.595
151 325335.515 795296.239 49.853
152 325286.021 795290.266 67.385
153 325221.124 795272.042 27.135
154 325196.517 795260.654 27.091
155 325174.637 795244.68 169.036
156 325251.618 795094.19 87.373
110 325170.319 795062.181 101.392
111 325104.138 795138.995 40.267
112 325064.626 795131.233 25.36
113 325042.175 795119.44 127.43
131 324929.363 795060.179 38.245
114 324936.332 795022.574 12.011
372 324938.342 79.5010.732 7.356
116 324939.861 795003.535 16.942
117 324942.948 794986.877 169.164
118 324973.829 794820.556 42.051
119 324991.99 794858.483 21.809
120 325004.418 794876.404 220.899
121 325224.925 794863.242 183.262
122 325218.285 794680.1 565.869
123 325783.15 794646.399 64.848
124 325804.265 794707.51 635.142
125 326439.359 794699.154 21.958
159 326438.044 794677.235 16.541
157 326437.044 794660.724 6.498
126 326436.658 794654.338 5.582
127 326437.318 794648.795 3.785
S = 928219.06 mp

P = 7075.457 m
Figura nr. 2. Delimitarea PUZ –ului Corbu

1.3. Elemente de temă
Prezenta documentatie are ca obiect PLANUL URBANISTIC ZONAL si
CONSTANTA.
reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie; organizarea retelei stradale;
 indici si indicatori urbanistici ( regim de aliniere, regim de inaltime, POT,CUT,etc);
 dezvoltarea infrastructurii edilitare;
 statutul juridic si circulatia terenurilor;
 delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic cu valoare deosebita,daca exista in
zona;
 masuri de delimitare pana la eliminarea efectelor unor riscuri naturale, daca acestea exista;
 masuri de protectie a mediului;
 reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de

1.4. Surse de documentare

Abordarea pentru realizarea prezentului Raport de mediu a fost bazata pe urmatoarele surse
de informatii:
- „ Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026” , elaborat in anul
2007 de catre Organizatia Mondială a Turismului (UNWTO);
- „ Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, aprobata in sedinat de
guvern din 12 noiembrie 2008;
- Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;
- Regulamentul cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aprobat prin
HG 1516 / 2008;
 Planuri:
- Plan Urbanistic General şi Regulamentul de Urbanism al Comunei Corbu;
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ): “Introducere in intravilan si lotizare teren in vederea
construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente
echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, in suprafata de 92,820 ha, Comuna Corbu,
Judetul Constanta, beneficiar: Primaria Comunei Corbu, Consiliul Local Corbu prin investitori
particulari – mandatar Ghezea Marian;
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ): „Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare teren -
ansamblu rezidenţial” (locuire si dotări aferente ) extravilan Comuna Corbu, sola 111, parcelele
A571/34+A571/35 lot 1, beneficiar: Primaria Comunei Corbu, Consiliul Local Corbu prin
investitori particulari – mandatar Pirlea Laurentiu Cristian;
- PUZ : „Introducerea in intravilan si lotizare in vederea construirii de locuinte si
amenajare zona Loisir / sport / spatii verzi”, Sola 112, parcela 573/26, in suprafata de 2 ha,
beneficiar: Primaria Comunei Corbu, Consiliul Local Corbu prin investitori particulari – mandatar
Pirlea Laurentiu Cristian;
- Plan Urbanistic Zonal: „Introducere in intravilan ( trup izolat) si parcelare teren pentru
ansamblu rezidential ( locuire si dotari aferente ) extravilan , Comuna Corbu, sola 112, parcela A
573/39 lot 1, A573/39 lot 2, A573/40, in suprafata de 3,78 ha, beneficiar: Primaria Comunei
Corbu, Consiliul Local Corbu prin investitori particulari – mandatar Pirlea Laurentiu Cristian;
- Plan Urbanistic Zonal - Introducere in intravilan ( trup izolat) si parcelare teren pentru
ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente) extravilan, Comuna Corbu, sola 111, parcela A
573/45 lot 2/2, in suprafata de 5000mp, beneficiar: Primaria Comunei Corbu prin investitori
particulari, Mandatar Pirlea Laurentiu Cristian;
610/31, in suprafata de 5000mp, beneficiar: Primaria Comunei Corbu prin investitori particulari,
Mandatar Pirlea Laurentiu Cristian;
573/16 + A573/17/2 + A573/17/3 + A573/18 +A573/19, in suprafata de 7 ha, beneficiar: Primaria
Comunei Corbu prin investitori particulari, Mandatar Pirlea Laurentiu Cristian;
- PUZ in suprafata, S =30.000 mp : A 575/6, LOT1+ A 575/6, LOT2+ A 575/8 LOT 1,
situat in partea de vest a planului analizat;
- PUZ in suprafata, S =23.700 mp A 579/7 - situat in partea de vest a planului analizat;
- PUZ in suprafata, S =25.000 mp A 573/3- situat in partea de vest a planului analizat;
- PUZ in suprafata, S =25.000 mp : A 573/3,situat in partea de vest a planului analizat;

- PUZ in suprafata, S = 5000 mp -A 610/31 LOT1-LOT7, situat in partea de sud - est a

planului analizat;
- Bibliografie;
- Legislatia de mediu in vigoare.
- Datele si informatiile referitoare la prima varianta a PUZ – ului din 2013, revizuita in
2015 si puse la dispozitie de catre titularul de plan;
- Studiul de evaluare adecvata, ale carui concluzii au fost acceptate de catre ARBDD
Tulcea si preluate in Raportul de mediu;
- Avizul zonei costiere; conditiile impuse prin acest aviz au fost preluate in Raportul de
mediu;
- Avizul de gospodarire a apelor; conditiile impuse prin acest aviz au fost preluate in
Raportul de mediu;
- Avizul U.M. nr. 01853 Cap Midia; conditiile impuse prin acest aviz au fost preluate in
Raportul de mediu;
- Avizul Custodelui SC EURO LEVEL SRL Constanta; conditiile impuse prin acest aviz
au fost preluate in Raportul de mediu;
- Vizitarea amplasamentului PUZ – ului, de nenumarate ori;
- Discutiile purtate, in cadrul Primariei Corbu, intre arhitect, consilierii locali, investitori si
elaboratorul Raportului de mediu;
- Discutiile purtate in cadrul sedintelor grupului de lucru din etapa de definitivare a
draftului PUZ – ului si de realizare a Raportului de mediu, consemnate in procesele verbale
aferente;
In ceea ce priveste elementele din Studiul de evaluare adecvata, au fost urmarite si

respectate prevederile din procesul verbal aferent sedintei primului grup de lucru, dupa cum
urmeaza:
- Raportul de mediu trebuie sa aprofundeze impactul asupra tuturor factorilor de mediu si

asupra ariilor naturale protejate aflate in zona;
- Raportul de mediu trebuie sa respecte structura cadru din Anexa 2 la H.G. nr. 1076 / 2004;
- Capitolul de biodiversitate din cadrul Raportului de mediu va prelua concluziile Studiului
de evaluare adecvata.
Ca parte a procesului SEA, pentru Planul Urbanistic Zonal – “Introducere in intravilan si

lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie,
constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, in suprafata de 92,820 ha,
Comuna Corbu, Judetul Constanta, au fost organizate mai multe consultări, concretizate prin
Avizul de gospodarire a apelor nr. 89 din 16 iulie 2015, emis de catre A.N.A.R. Bucurest (pe care
il anexam in xerocopie), Decizia adoptata in sedinta CNZC din data de 29.09.2015 (pe care o
anexam in xerocopie), obtinerea avizelor solicitate prin Certificatul de urbanism si grupuri de
lucru (cf. H.G. nr. 1076/2004). Observaţiile, recomandările, problemele ridicate de către
participanţi au fost luate în considerare la pregătirea ultimei versiuni a PUZ-ului şi a acestei
versiuni a Raportului de mediu. Observaţiile, recomandările si problemele discutate in cadrul
grupului de lucru, incheiat printr-un proces verbal, au fost respectate si incluse in prezentul Raport
de mediu.

1.4.1. Relaţia cu alte planuri şi programe relevante

Planul are in vedere obiectivele si prioritatile strategice stabilite in planuri si strategii
nationale si locale. Aceste planuri si strategii, care au in comun cu PUZ – ul analizat fie domeniul
de implementare, fie zona teritoriala in care se propune ca acesta sa fie implementat, sunt
prezentate in continuare:
1.4.1.1. Protecția mediului reprezintă și una dintre marile provocări actuale ale Europei
dată fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de către poluare. Uniunea Europeana a fost
adesea criticată că a pus dezvoltarea economica și comerțul înaintea problemelor de mediu, ceea
ce adus la o schimbare de optică. La ora actuală, modelul de dezvoltare europeană ce nu se
bazează pe deteriorarea mediului și sărăcirea resurselor naturale este recunoscut ca unul foarte
avansat.Actțiunile comunității privind protecția mediului au început în 1972 cu patru programe de
acțiune succesive bazate pe programe ecologice, având atât o abordare verticală cât și sectorială.
Tratatul asupra Uniunii Europene (1993) a atribuit acțiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul
de politică a Uniunii introducând conceptul de “creștere durabilă respectând mediul” și
introducând “principiul precauției”.
Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat în continuare principiul dezvoltării durabile ca fiind
unul din scopurile Uniunii, făcând din protecția mediului una din prioritatile absolute. Pentru
punerea în practică a noilor dispoziții introduse prin Tratatul de la Amsterdam , “Al cincilea
Program de Acțiune al Comunității privind mediul” numit “Către o dezvoltare durabilă” a stabilit
principiile strategiei europene în perioada 1992-2000 marcând începutul abordării orizontale care
să ia în considerare toate cauzele poluării( industrie, energie, turism, transport, agricultură,etc.).
Al șaselea Program de Acțiune privind Mediul denumit “Mediu 2010 - Viitorul nostru,
opțiunea noastra”, stabilește prioritatile UE în intervalul prescris în patru domenii mari:
schimbările climatice, natura și biodiversitate, mediu și sanatate și managementul resurselor
naturale și al deșeurilor. Dintre măsurile ce trebuie luate pentru atingerea scopului urmărit în cele
patru domenii se menționeaza:îmbunătățirea legislației în domeniul protecției mediului,
întreprinderea unor acțiuni comune cu cetățenii și piața, integrarea politicii mediului în celelalte
politici ale UE. Una din inovațiile programului o constituie dezvoltarea conceptului de politică a
produsului integrat, ceea ce înseamna dezvoltarea unei piețe a produselor ecologice care sa aiba un
ciclu de viață durabil.
In ceea ce privește mediul și sănătatea, obiectivul acțiunilor din acest domeniu este de
atingere a unei calități a mediului care să nu producă impacte majore asupra sănătații populației.
Dintre acțiunile propuse pot fi menționate: identificarea riscurilor ce aduc prejudicii sănătații,
dezvoltarea unui sistem de evaluare și management al riscului produs de chimicale noi, limitarea
folosirii celor mai periculoase pesticide, implementrea legislației în domeniul apelor, definirea
unei strategii în domeniul poluării aerului, etc.
In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar- Protecția mediului înconjurator, sunt
enunțate principiile ce trebuie să stea la baza politicilor de mediu ale statelor ce vor să adere la
Uniunea Europeană și anume:
- principiul răspunderii pentru poluarea mediului (denumit si “poluatorul plateste”) prin care
se are în vedere ca persoanele fizice și juridice ce aduc prejudicii mediului să plăteasca
pentru acest prejudiciu;
- principiul precauției, care urmărește asigurarea unei protecții sporite a mediului, a sănătății
populației, a plantelor și animalelor si prevenirea adoptării unor măsuri și a întreprinderii
unor acțiuni atunci când datele științifice nu permit o evaluare completă a riscului.
- La nivel național, Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de
mediu a României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând
protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a
componentelor acesteia.

- In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în
anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca
principii generale:
- conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
- dezvoltarea durabilă;
- evitarea poluării prin măsuri preventive;
- conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate;
- conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;
- principiul “poluatorul plăteşte”;
- stimularea activităţii de redresare a mediului.
- Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:
- menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;
- menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice
naturale;
- apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor;
- respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor internaţionale
privind protecţia mediului;
- maximizarea raportului beneficiu / cost;
- integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.
Actualul program de guvernare, în capitolul 18 - Politica privind protecția mediului

înconjurator precizeză că “tinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea
prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări
climatice sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a
impactului şi degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin
interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea de
noi pieţe şi oportunităţi de afaceri”.
Strategia de protecție a mediului în țara noastră a adoptat o serie de principii și criterii
generale de stabilire a obiectivelor : conservarea condițiilor de sănătate a oamenilor,dezvoltarea
durabilă, evitarea poluării prin măsuri preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea
moștenirii valorilor culturale și istorice, cine poluează plătește,apărarea împotriva calamităților
naturale și a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Convențiilor și
Programelor internaționale privind protecția mediului.
Programul Național de Protecția Mediului în România reprezintă o particularizare a
Programului general de protecție a mediului din Europa, o abordare specifică tării noastre a
problemelor de protecția mediului, o concretizare a politicii românesti în domeniul mediului, în
stransă corelație cu obiectivele dezvoltării durabile.
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal a avut în vedere integrarea acestuia în planurile
elaborate la nivel teritorial superior şi corelarea cu prevederile documentaţiilor de urbanism
aprobate.
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) are caracter director şi fundamentează
programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi
priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor europene.
PATN se elaborează pe secţiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de către
Parlamentul României.
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), cuprinde mai multe secţiuni, din care
au fost aprobate:
 Secţiunea I – Reţele de transport (Legea 363 din 21 septembrie 2006),

 Secţiunea a II-a – Apa (Legea 171 din 24 noiembrie 1997),

 Secţiunea a III-a – Zone protejate (Legea 5 din 6 martie 2000),
 Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi (Legea 351 din 6 iulie 2001),
 Secţiunea a V-a – Zone de risc natural (Legea 575 din 22 octombrie 2001),
 Secţiunea a VI-a – Zone cu resurse turistice (Legea 190 din 25 mai 2009).
În prezent, se află în curs de aprobare Secţiunea a VII-a – Infrastructura pentru educație şi
Secţiunea a VIII-a – Zone rurale.
Planul de Amenajare al Teritoriului Judeţean Constanţa (PATJ Constanţa), are rol director
şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului.
PATJ are rolul de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente
la nivelul întregului judeţ, asigurând un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în
context regional, naţional şi european. Prevederile PATJ reprezintă elemente obligatorii de temă
pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se realizează pentru unităţile teritorial-
administrative aferente judeţului.
În cadrul Planului Urbanistic General se stabilesc direcțiile de dezvoltare ale zonei în
condițiile dreptului de proprietate și ale interesului public. Noile propuneri corelează potențialul
economic și uman disponibil cu aspirațiile de ordin social și cultural ale populației.
Strategia de dezvoltare economico-socială locală, prin consolidarea resurselor existente,
furnizează localității stabilitate şi extindere economică solidă. Dezvoltarea investiţiilor locale
presupune crearea unui climat atractiv pentru investiţii externe, cu impact pozitiv asupra
comunităţii, prin creşterea ofertei de noi locuri de muncă create și creșterea veniturilor.
Terenul aflat în studiu are interdicție de construire până la aprobarea Planului Urbanistic
Zonal. P.U.Z.-ul cu Regulamentul de Urbanism aferent, va fi instrumentul cu ajutorul căruia se
vor acorda autorizații de construire pentru zona studiată.
Ariile protejate contribuie la dezvoltarea durabilă prin:

1. Conservarea solului şi a apei în zonele de eroziune.
2. Regularizarea şi purificarea cursului de apă, în special prin protejarea zonelor umede şi a
pădurilor.
3. Protejarea oamenilor în faţa dezastrelor naturale, cum ar fi inundaţii sau furtuni.
4. Menţinerea vegetaţiilor naturale importante pe solurile de joasă productivitate moştenite şi în
zonele sensibile.
5. Menţinerea resurselor genetice sălbatice, importante pentru medicină, sau pentru plante, sau
pentru hrănirea animalelor.
6. Protejarea speciilor care sunt foarte sensibile la distrugerea din partea oamenilor.
7. Asigurarea habitatelor critice pentru hrănirea, reproducerea sau odihna speciilor care sunt
folosite durabil.
8. Asigurarea veniturilor şi a locurilor de muncă prin turism.
Realizarea investiției nu are un efect negativ asupra factorilor de mediu, totuși trebuie luate
măsuri stricte privind realizarea obiectivului, mai ales în ceea ce privește zona litorală a Mării
Negre şi factorul biodiversitate, măsuri care să aibă în vedere conservarea cadrului natural al
zonei, punerea în valoare a frumuseților locurilor, fără ca acest lucru să ducă în timp la degradarea
zonei, a peisajului și a condițiilor turistice. De aceea trebuie ca în următoarele etape ale proiectării,
obținerii avizelor necesare și realizării obiectivului să nu se piardă din vedere scopurile pentru care
se realizează acesta și activitățile ce urmează să se desfășoare în cadrul obiectivului, respectiv
amenajarea zonelor de protecţie a litoralului, echiparea edilitară completă a terenului, spaţii verzi
și desfășurarea de activități de turism durabil. Totul trebuie foarte bine integrat în peisaj pentru a
putea asigura în continuare caracterul natural al zonei și a face astfel încât intervenșia antropică să
pună în valoare frumusețea locurilor și nu să o distrugă.

1.4.1.2. Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2013–2020–

2030
Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei 2013–2020–2030 stabileşte
obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de
dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi
inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în
armonie cu mediul natural.
Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen
scurt, mediu şi lung:
Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în

ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al
ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Obiectivele formulate în Strategie, în urma dezbaterilor la nivel naţional şi regional,

vizează menţinerea, consolidarea, extinderea şi adaptarea continuă a configuraţiei structurale şi
capacităţii funcţionale ale capitalului natural ca fundaţie pentru menţinerea şi sporirea capacităţii
sale de suport faţă de presiunea dezvoltării sociale şi creşterii economice şi faţă de impactul
previzibil al schimbărilor climatice.
Prezenta Strategie propune o viziune a dezvoltării durabile a României în perspectiva
următoarelor două decenii, cu obiective care transced durata ciclurilor electorale şi preferinţele
politice conjuncturale. Tocmai de aceea Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a fost
supusă spre adoptare de către Parlamentul României, iar mecanismele de implementare,
monitorizare şi raportare, precum şi cele de consultare a ocietăţii civile şi cetăţenilor sunt
reglementate prin lege.
În paralel cu urmărirea aplicării prevederilor prezentei Strategii, mecanismele executive şi
consultative vor începe, încă din anul 2009, un proces de re-evaluare complexă a documentelor
programatice, strategiilor şi programelor naţionale, sectoriale şi regionale pentru a le pune de
acord cu principiile şi practicile dezvoltării durabile şi cu evoluţia dinamică a reglementărilor UE
în materie. Tot în acest cadru se va elabora punctul de vedere al României şi contribuţia sa în
cadrul procesului de revizuire a Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a UE.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene şi statelor sale
membre, implicând toate componentele instituţionale la nivel comunitar şi naţional.
Este subliniată, de asemenea, importanţa unei strânse conlucrări cu societatea civilă,
partenerii sociali, comunităţile locale şi cetăţenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile.
În acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:
Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul
negativ asupra mediului;
Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii
culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminării de orice fel;
Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităţii
pentru asigurarea unor standarde de viaţă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi
bine plătite;
Îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea instituţiilor
democratice în slujba păcii, securităţii şi libertăţii, a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile
pretutindeni în lume.

Pentru a asigura integrarea şi corelarea echilibrată a componentelor economice, ecologice

şi socio-culturale ale dezvoltării durabile, Strategia UE statuează următoarele principii
directoare:
- Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului;
- Solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii;
- Cultivarea unei societăţi deschise şi democratice;
- Informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional;
- Implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali;
- Coerenţa politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi global;
- Integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluări de impact şi
consultarea factorilor interesaţi;
- Utilizarea cunoştinţelor moderne pentru asigurarea eficienţei economice şi investiţionale;
- Aplicarea principiului precauţiunii în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte;
- Aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”.
Dintre obiectivele tinta care au legatura cu planul, mentionam:

1. Schimbările climatice şi energia curată
Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de
gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi
mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor
unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea
obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze
cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor
climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă
a sistemului energetic naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi
eficienţei energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ
„Schimbări climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării
unui nou acord global în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performanţele medii ale UE privind indicatorii
energetici şi de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor
de gaze cu efect de seră în concordanţă cu acordurile internaţionale şi comunitare existente şi
implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
2. Transport durabil
Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile
economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor
nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care
să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional
şi internaţional, în conformitate cu standardele europene.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa
eficienţei economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale
în dezvoltarea infrastructurii de transport.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi
parametrii de bază ai sustenabilităţii în activitatea de transporturi.

3. Producţie şi consum durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum şi producţie sustenabile.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi
valorificarea maximală a acestora prin promovarea unui model de consum şi producţie care să
permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi apropierea treptată de nivelul mediu de
performanţă al ţărilor UE.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului
prin inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea
de indicii medii de performanţă ai UE privind sustenabilitatea consumului şi producţiei.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de ţările
membre UE din punctul de vedere al producţiei şi consumului durabile.
4. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

Obiectiv general SDD/UE: Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea
exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre
ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin
dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare
durabila şi cu respectarea principiului «poluatorul plăteşte».
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la
parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de performanţele de mediu ale
celorlalte state membre UE din acel an.
5. Sănătatea publică
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de
egalitate şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calităţii
actului medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de
sănătate a populaţiei şi creşterea performanţei sistemului de sănătate.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi de nivelul mediu actual
al stării de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale
UE; integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile publice ale României.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea deplină la nivelul mediu de performanţă,
inclusiv sub aspectul finanţării serviciilor de sănătate, al celorlalte state membre ale UE.
6. Incluziunea socială, demografia şi migraţia

Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială prin luarea
în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calităţii vieţii
cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ
modern pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale,
egalităţii de şanse şi diversităţii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor
demografice şi migraţiei.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi
instituţional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi
sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe
termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii.

Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte

state membre ale UE în privinţa coeziunii sociale şi calităţii serviciilor sociale.
7. Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global şi
asigurarea punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu principiile
dezvoltării durabile şi angajamentele sale în această privinţă.
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Implementarea instrumentelor legislative şi instituţionale
aferente statutului României de ţară donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, conform obligaţiilor
de stat membru al UE; stabilirea priorităţilor şi modalităţilor de acţiune, şi alocarea în acest scop a
circa 0,25% din venitul naţional brut (VNB) în 2013 şi 0,33% în 2015, cu ţinta intermediară de
0,17% din VNB în 2010.
Orizont 2020. Obiectiv naţional: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei şi
resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi alocarea în acest scop a
circa 0,50% din venitul naţional brut.
Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea completă a României la politicile Uniunii
Europene în domeniul cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocărilor
bugetare ca procent din venitul naţional brut.
8. Educatie si formare profesionala
Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu de performanta al UE in

domeniul educatiei si formarii profesionale, cu exceptia serviciilor in mediul rural si pentru
grupurile dezavantajate, unde tintele sunt cele ale UE pentru 2010.
Orizont 2030. Obiectiv national: Situarea sistemului de invatamant si formare profesionala
din Romania la nivelul performantelor superioare din UE; apropierea semnificativa de nivelul
mediu al UE in privinta serviciilor educationale oferite in mediul rural si pentru persoanele
provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilitati.
9. Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea
Orizont 2020. Obiectiv general: Incadrarea cercetarii romanesti in fluxul principal al

evolutiilor stiintifice si tehnologice din UE; generalizarea activitatilor inovative; aparitia unor
centre de excelenta cu impact international.
Orizont 2030. Obiectiv general: Statornicirea principalelor elemente ale societatii si
economiei bazate pe cunoastere; contributii esentiale ale cercetarii romanesti la realizarea
obiectivelor complexe ale dezvoltarii durabile.
1.4.1.3. Programul Operational Regional 2014 - 2020

POR 2014-2020 isi propune sa asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea
regionala in Romania, completand si dezvoltand directiile si prioritatile de dezvoltare regionala
continute in PND si CNSR 2007–2013 si implementate prin POR 2007–2013 si alte programe
nationale. Aceasta abordare are la baza recomandarile Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–
2013, conform carora pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regionala va putea
fi atins daca se urmaresc in continuare prioritatile majore de dezvoltare din perioada 2007-2013.
De asemenea, concluziile Raportului Actualizarea evaluarii intermediare a POR 2007–2013
confirma ca nevoile de dezvoltare identificate in perioada anterioara de programare, nu numai ca
raman actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul crizei financiare si economice care a
afectat profund economia si societatea romaneasca, avand implicatii majore asupra nivelului de

crestere economica, ocuparii, mediului de afaceri, sistemelor de sanatate si pensii, educatiei,

turismului si, inevitabil, asupra nivelului de trai al populatiei.
Viziunea strategica pentru POR 2014-2020 are la baza urmatoarele linii de dezvoltare,
identificate si prioritizate ca fiind cele mai relevante in contextul stadiului actual de dezvoltare
socio-economica a regiunilor Romaniei, precum si a principalelor directii de actiune strategica
mentionate in documentele strategice nationale si europene relevante:
- Axa prioritara 1: Promovarea transferului tehnologic
- Axa prioritara 2: Imbunataţirea competitivitaţii intreprinderilor mici şi mijlocii
- Axa prioritara 3: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon
- Axa prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile
- Axa prioritara 5: Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea

durabila a patrimoniului cultural
- Axa prioritara 6: Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala
- Axa prioritara 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului
- Axa prioritara 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale
- Axa prioritara 9: Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate

din mediul urban
- Axa prioritara 10: Imbunatatirea infrastructurii educationale
- Axa prioritara 11: Extinderea geografica a sistemului de inregistrare a proprietaţilor in

cadastru şi cartea funciara
- Axa prioritara 12: Asistenta tehnica
POR 2014 - 2020 asigura, in cadrul axelor prioritare propuse, corelarea consolidata intre
dezvoltarea regionala, abordarea teritoriala si interventiile specifice, prioritatile de investitii
selectate si obiectivele lor specifice concentrand investitiile propuse in scopul maximizarii
rezultatelor asteptate. Strategia POR s-a construit prin promovarea unui mix adecvat de politici,
adaptand o parte din interventiile relevante planificate la nevoile si potentialul local si regional, si
asigurand, pentru alte tipuri de actiuni, o abordare nationala coerenta.
POR 2014-2020 asigura, in cadrul axelor prioritare propuse, corelarea consolidata intre
dezvoltarea regionala, abordarea teritoriala si interventiile specifice, prioritatile de investitii
selectate si obiectivele lor specifice concentrand investitiile propuse in scopul maximizarii
rezultatelor asteptate. Strategia POR s-a construit prin promovarea unui mix adecvat de politici,
adaptand o parte din interventiile relevante planificate la nevoile si potentialul local si regional, si
asigurand, pentru alte tipuri de actiuni, o abordare nationala coerenta.
Inovarea este esenţiala pentru creşterea productivitaţii regionale, intrucat competitivitatea
unei economii depinde si de capacitatea de a stimula inovarea in domeniul produselor, serviciilor,
modelelor si proceselor sociale si comerciale. In consecinta, este necesara concentrarea
interventiilor pe eliminarea blocajelor aflate in calea inovarii.

Masurile ce urmeaza a fi implementate vizeaza:

- Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice şi a inovarii
- Imbunataţirea competitivitaţii intreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a
sectorului pescuitului şi acvaculturii
- Sprijinirea tranziţiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in toate
sectoarele
- Protecţia mediului şi promovarea utilizarii eficiente a resurselor
- Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore
- Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile
- Promovarea ocuparii fortei de munca sustenabile si de calitate si sprijinirea mobilitatii fortei

de munca
- Promovarea incluziunii sociale şi combaterea saraciei
- Investiţiile in educaţie, competenţe şi invaţare pe tot parcursul vieţii
- Consolidarea capacitatii institutionale si o administratiei publica eficienta
- Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea durabila a

patrimoniului cultural
- Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala si locala
- Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului
- Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale
- Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate din mediul urban
- Imbunatatirea infrastructurii educationale
- Extinderea geografica a sistemului de inregistrare a proprietaţilor in cadastru şi cartea

funciara.
1.4.1.4. Strategia Nationala si Planul de Actiune pentru Conservarea

Biodiversitatii 2014 - 2020 (SNPACB), aprobata prin H.G. nr. 1081 din 2013
Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a
componentelor sale, urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la
adresa biodiversităţii, pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi pentru împărţirea
echitabilă a beneficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite următoarele 10 obiective
strategice:
A. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general;
B. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale
protejate;

C. Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate;

D. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice;
E. Conservarea ex-situ;
F. Controlul speciilor invazive;
G. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din
utilizarea acestor resurse;
H. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor şi inovaţiilor tradiţionale;
I. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea transferului de tehnologie;
J. Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului.
Pentru fiecare obiectiv strategic, după analiza situaţiei existente la momentul actual, a fost
stabilit un set de obiective operaţionale şi un plan de acţiuni.
Planul de acţiune este parte integrantă a Strategiei şi conţine o listă a modalităţilor prin care
se vor concretiza obiectivele Strategiei naţionale pentru Conservarea Biodiversităţii.
Conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale, bază a dezvoltării
durabile a societăţii româneşti, are un puternic impact social pozitiv, prin promovarea dezvoltării
comunităţilor local şi prin asigurarea împărţirii echitabile a beneficiilor rezultate din utilizarea
resurselor genetice şi prin promovarea practicilor şi metodelor tradiţionale durabile de utilizare a
resurselor şi serviciilor oferite de mediul natural.
Aplicarea Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune privind conservarea biodiversităţii
va conduce la atingerea următoarelor rezultate:
- Menţinerea diversităţii ecosistemelor, habitatelor şi biomurilor în interiorul ariilor
naturale protejate.
- Menţinerea diversităţii specifice prin reducerea declinului, refacerea
şi menţinerea stării de conservare a populaţiilor aparţinând speciilor protejate şi îmbunătăţirea
statutului speciilor periclitate.
- Menţinerea diversităţii genetice prin conservarea diversităţii genetice a plantelor de
cultură, a animalelor domestice, a speciilor cu importanţă economică, precum şi menţinerea
tradiţiilor comunităţilor locale de utilizare a acestora.
- Limitarea impactului negativ al speciilor invazive.
- Stoparea exploatărilor nedurabile.
- Reducerea presiunilor datorate schimbărilor climatice, poluării şi eroziunii solului.
- Menţinerea capacităţii ecosistemelor de a furniza bunuri şi servicii ecologice şi de a
funcţiona ca sistem suport al vieţii.
Planul de acţiune este parte integrantă a Strategiei şi conţine o listă a modalităţilor prin
care se vor concretiza obiectivele prezentei Strategii. Precizăm că Strategia Naţională, inclusiv
Planul de Acţiune privind conservarea biodiversităţii, nu propune proiecte concrete, neexistând
intenţia de a crea un cadru în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de
funcţionare. Totodată proiectele propuse nu au caracter de executare a lucrărilor de construcţii sau
a altor instalaţii sau scheme sau de exploatare a resurselor minerale. În acest sens, pentru Strategia
Naţională şi Planul de Acţiune privind Conservarea Biodiversităţii a fost derulată etapa de
încadrare a procedurii de evaluare de mediu unde s-a concluzionat că nu este necesară derularea
procedurii.
1.4.1.5. Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 are ca

obiectiv global Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la
standarde europene, in vederea crearii premiselor unei creşteri economice sustenabile, in condiţii
de siguranta şi utilizare eficienta a resurselor naturale. POIM adreseaza nevoile de dezvoltare din
patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi

adaptarea la schimbarile climatice, energie şi eficienţa energetica, contribuind la Strategia Uniunii

pentru o creştere inteligenta, durabila şi favorabila incluziunii, prin finanţarea a 4 din cele 11
obiective tematice din Regulamentul nr. 1303/2013:
- sustinerea productiei de energie din surse regenerabile, masurilor de eficienţa energetica,
introducerea tehnologiilor de tip smart;
- finanţarea masurilor de prevenire si protectie impotriva riscurilor naturale, menite sa
atenueze şi sa combata efectele schimbarilor climatice, si consolidarea capacitaţii de intervenţie in
domeniu;
- promovarea investiţiilor in sistemele de apa şi apa uzata, managementul integrat al

deşeurilor, protecţia biodiversitatii şi monitorizarea calitaţii aerului;
- sprijinirea investiţiilor in infrastructura pentru toate modurile de transport, precum şi

transportul de energie.
1.4.1.6. Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei 2030 are ca obiectiv

integrarea Romaniei in structurile teritoriale europene prin: afirmarea identitatii
regional/continentale, dezvoltarea competitivitatii, cresterea coeziunii teritoriale, dezvoltarea
teritoriala durabila. Obiectivele specifice sunt:
- Racordarea teritoriului naţional la reţeaua europeana şi inter-continentala a polilor şi
coridoarelor de dezvoltare;
- Structurarea şi dezvoltarea reţelei de localitaţi urbane;
- Stimularea solidaritaţii funcţionale urban-rural şi dezvoltarea rurala adecvata diferitelor

categorii de teritorii;
- Consolidarea şi dezvoltarea reţelei de legaturi inter-regionale;
- Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.
1.4.1.7. Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor 2014-2020 propune cadrul de

masuri care sa asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producţie şi consum la
un model bazat pe prevenirea generarii deşeurilor şi utilizarea materiilor prime din industria de
valorificare, asigurand astfel prezervarea resurselor naturale naţionale, creand premisele
reconcilierii imperativelor economice şi „de mediu“. Scopul SNGD este de a indrepta Romania
catre o „societate a reciclarii” prin:
- prioritizarea eforturilor din domeniul gestionarii deşeurilor in conformitate cu ierarhia
deşeurilor;
- incurajarea prevenirii generarii deşeurilor şi reutilizarea pentru o mai mare eficienţa a

resurselor;
- dezvoltarea şi extinderea sistemelor de colectare separata a deşeurilor in vederea

promovarii unei reciclari de inalta calitate;
- dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalaţiilor de reciclare şi/sau valorificarea cu

randament ridicat de extragere şi utilizare a materiei prime din deşeuri;

- susţinerea recuperarii energiei din deşeuri, dupa caz, pentru deşeurile care nu pot fi
reciclate; - reducerea cantitaţilor de deşeuri eliminate prin depozitare.
1.4.1.8. Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii din anul

2015 a fost aprobat prin H.G. 763 din 2015
Planul de management cuprinde obiective şi măsuri organizate într-un program de acţiuni
planificate pentru următorii 5 ani şi care vor constitui un instrument de lucru atât pentru
Administraţia Rezervaţiei cât şi pentru cei care doresc să desfăşoare activităţi pe teritoriul
Rezervaţiei. Condiţiile în care se vor desfăşura principalele activităţi în perimetrul Rezervaţiei sunt
cuprinse în Regulamentul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (Anexa 7.5).
Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii
biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit
cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de
regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim
diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi de valorificare a resurselor, după cum urmează:
1. zone strict protejate, având regimul de conservare al rezervaţiilor ştiinţifice;
2. zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise
activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu planurile de
management aprobate;
3. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiţionale sau
tehnologii noi, ecologic admise;
4. zone de reconstrucţie ecologică, în care se realizează numai măsuri de refacere a
mediului deteriorat, devenind ulterior zone de dezvoltare durabilă sau zone strict protejate.
Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele
de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural.
Planul de Management are la bază principiile unui management adaptabil, care să
permită o modificare relativ uşoară a deciziilor, ca răspuns la schimbările ce pot apărea ulterior.
Motivele pentru care se impune adoptarea unui management adaptabil sunt:
- identificarea de noi nişe ecologice funcţionale;
- declararea Rezervaţiei ca sit Natura 2000 poate aduce abordări noi în procesul managerial
al Rezervaţiei;
- modificarea cadrului legislativ poate aduce modificări în activitatea unor agenţi în
perimetrul Rezervaţiei.
- fenomene naturale imprevizibile pot produce schimbări care impun reconsiderarea unor
măsuri;
- prezenţa şi activitatea omului poate accentua şi accelera unele schimbări;
- factorul social şi economic este în continuă schimbare, influenţând resursele umane şi
economice de care dispune Administraţia Rezervaţiei pentru realizarea obiectivelor de
management;
- implementarea/realizarea unor acţiuni nu au efectele planificate;
- în atingerea unor obiective pot apărea ameninţări noi.
Obiectivele principale urmărite de Administraţia Rezervaţiei în gestionarea ecologică a

teritoriului Rezervaţiei sunt conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent şi promovarea
utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale Rezervaţiei. Acţiunile
necesare pentru a realiza aceste obiective fundamentale trebuie să se bazeze pe cea mai bună

înţelegere actuală a fenomenelor care se dezvoltă atât pe teritoriul Rezervaţiei cât şi în amonte de
aceasta incluzând întregul bazin al Dunării şi Mării Negre. Prin diversitatea impresionantă a
habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, Rezervaţia a
fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor de
apă (9 septembrie 1990).
Criterii generale pentru stabilirea priorităţilor acţiunilor

În vederea stabilirii priorităţilor acţiunilor stabilite pentru realizarea obectivelor de
management s-au avut în vedere o serie de criteriile generale:
- Menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii în comunităţile locale,
inclusiv prin apărarea acestora împotriva efectelor negative ale calamităţilor naturale (inundaţii,
secetă, cutremure, etc.).
- Menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al ecosistemelor naturale, inclusiv
utilizarea durabilă a resurselor naturale regenerabile: apele, solul, flora şi fauna din perimetrul
Rezervaţiei.
- Respectarea prevederilor convenţiilor şi programelor internaţionale privind protecţia
mediului, conservarea diversităţii biologice, protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural,
etc.
- Raportul cost/beneficiu.
Temele managementului
În urma unui proces de analiză a modului în care au fost realizate obiectivele de
management în perioada 2002-2006 de către un colectiv format din membrii ai Consiliului
Ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei şi din responsabilii principalelor compartimente funcţionale
din Administraţia Rezervaţiei, au fost identificate temele managementului şi acţiunile necesare
pentru realizarea temelor. În urma unui proces complex de consultare publică cu specialişti din
domeniul cercetării ştiinţifice, reprezentanţi ai principalilor agenţi economici, ai populaţiei locale
şi ai instituţiilor cu activităţi şi responsabilităţi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,
temele managementului Rezervaţiei au căpătat o formă finală.
A. Managementul protecţiei speciilor şi habitatelor

Managementul protecţiei speciilor şi habitatelor naturale din perimetrul Rezervaţiei
impune acţiuni al căror efect trebuie să conducă la stoparea declinului diversităţii biologice,
refacerea stării ecologice bune a ecosistemelor şi reconstrucţia ecologică a unor zone afectate de
impactul antropic, inclusiv a incintelor îndiguite si anume:
A1. Stoparea declinului diversităţii biologice şi conservarea patrimoniului natural;

A2. Menţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor;
A3. Reconstrucţie ecologică în incintele îndiguite.
B. Monitoring integrat, GIS

B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervaţiei.
C. Resurse naturale, utilizare durabilă

C1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosisteme.
D.Turismul şi recreerea
D1. Promovarea turismului tradiţional local.
D2. Managementul vizitatorilor din Rezervaţie.

E. Patrimoniul cultural
E1: Conservarea patrimoniului cultural
F. Dezvoltarea comunitară, implicarea populaţiei locale

F1. Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la
resurse.
G. Conştientizare, informare şi educare
G1. Informare, comunicare şi educaţie.
H. Cooperare transfrontalieră, cooperare internaţională

H1: Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei
Dunării şi Prutului Inferior.
H2: Dezvoltarea participării în programele de cooperare internaţională.
I. Management eficient.
I1: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a Administraţiei Rezervaţiei, a metodelor de
management adaptativ integrat.
I2: Eficientizarea actului decizional al Administraţiei Rezervaţiei prin implicarea
comunităţilor locale, a tinerilor şi a agenţilor voluntari.
Administraţia Rezervaţiei emite actele de reglementare, pentru planuri/proiecte/ activităţi,

în calitate de autoritate competentă de protecţia mediului în perimetrul Rezervaţiei şi în condiţiile
procedurilor specifice aprobate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor.
Procedurile reglementează condiţiile de solicitare şi de emitere a acordurilor, avizelor,
autorizaţiilor de mediu, perioada de valabilitate şi modalitatea de revizuire şi prelungire a acestora,
condiţiile de suspendare şi anulare, precum şi cuantumul taxelor şi tarifelor aferente în vederea
reglementării funcţionării persoanelor fizice şi juridice, agenţilor economici care desfăşoară
activităţi în perimetrul Rezervaţiei.
Emiterea actelor de reglementare, din punct de vedere al protecţiei mediului, pentru
planuri/proiecte/activităţi în vecinătatea Rezervaţiei se realizează cu avizul Administraţiei
Rezervaţiei.
Administraţia Rezervaţiei are obligaţia de a emite acordurile, avizele, autorizaţiile de
mediu şi permisele în termenele legale, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru eliberarea acestora,
conform dispoziţiilor legale.
Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri din perimetrul
Rezervaţiei, cu excepţia celor aflate în zonele economice, se poate face numai pentru obiective
care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi
animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice
şi bunei administrări a ariei naturale protejate, cu acordul Administraţiei Rezervaţiei emis în baza
aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a autorităţii publice centrale în
domeniul agriculturii şi/sau silviculturii.
În zonele tampon se pot desfăşura în baza acordurilor, autorizaţiilor de mediu şi a

permiselor emise de Administraţia rezervaţiei, următoarele activităţi:
a) valorificarea resurselor regenerabile prin folosirea tehnologiilor tradiţionale sau a
tehnologiilor aprobate acceptate de Administraţia Rezervaţiei, în limita capacităţii productive şi de
suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, cu respectarea normativelor în vigoare.
b) valorificarea resursei peisagistice prin activităţi de turism;

c) activităţi de cercetare ştiinţifică

d) activităţi de educaţie ecologică;
e) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii pe domeniul
public de interes naţional;
f) realizarea de filme.
g) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
h) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri
de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului;
i) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării
unor ecosisteme degradate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului cu
avizul Consiliului ştiinţific;
În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura, în baza acordurilor, autorizaţiilor de

mediu şi a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei, următoarele activităţi:
a) activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi

recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes, pescuit
sportiv şi de recreere, vânătoare, păşunat, recoltarea fânului, exploatarea masei lemnoase,
apicultură, recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.),
turism, precum şi alte activităţi economice specifice zonei (acvacultură, agricultură, silvicultură,
creşterea animalelor, transport naval şi rutier, prestări de servicii în concordanţă cu normele de
protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervaţiei etc.
b) activităţi de cercetare ştiinţifică
c) activităţi cultural-educative.
d) intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de
specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului.
e) intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării
unor ecosisteme degradate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
f) acţiuni de înlăturare a efectelor unor situaţii de urgenţă (incendii, poluări accidentale,
etc.).
g) acţiuni de înlăturare a efectelor negative ca urmare a producerii unor calamităţi, cu
aprobarea autorităţii publice centrale pentru mediu. În cazul în care calamităţile afectează
suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac şi cu aprobarea autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
h) activităţi de protecţie a pădurilor, cu aprobarea autorităţilor publice centrale pentru
protecţia mediului şi silvicultură în cazul în care este necesară evacuarea materialului lemnos din
pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor.
i) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare.
j) activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea
principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative
semnificative asupra biodiversităţii.
k) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.
Lucrările de construcţii-montaj se execută de persoane fizice şi juridice autorizate, conform

prevederilor acordurilor de mediu, a autorizaţiilor de construire şi a celorlalte avize obţinute în
baza dispoziţiilor legale.

Pe teritoriul Rezervaţiei construcţiile vor respecta tradiţiile arhitectonice locale conform

Regulamentului de urbanism, în scopul conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional.
Persoanele fizice sau juridice autorizate să desfăşoare lucrări de construcţii montaj sunt
obligate:
a) să amenajeze organizările de şantier în limitele terenurilor atribuite în acest scop.
b) să nu afecteze terenurile cuprinse în perimetrele şantierelor cu deşeuri de orice fel,
gunoaie menajere, sau altele asemenea, care să producă poluări punctuale sau deteriorări ale
mediului natural.
c) să nu modifice cadrul natural limitrof organizării de şantier.
d) să respecte limitele aprobate pentru emisiile de praf, zgomote şi vibraţii.
e) să readucă, la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj, la starea iniţială suprafeţele de
teren ocupate de organizarea şantierelor.
La proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţii se va avea în vedere:
a) utilizarea, cu precădere a materialelor de construcţie locale, folosite în mod tradiţional în
perimetrul Rezervaţiei.
b) folosirea soluţiilor arhitectonice care să pună în valoare tradiţia locală şi specificul zonei
în care se încadrează construcţiile respective.
c) punerea în valoare a cadrului natural al Rezervaţiei.
d) menţinerea nemodificată a elementelor cadrului natural (canale, gârle, etc.).
e) asigurarea protecţiei habitatelor animalelor sălbatice din zona amplasamentului
investiţiei sau din vecinătatea acesteia şi pe toată durata execuţiei lucrărilor.
Obiectivele Strategiei de la Sevilla pentru Rezervaţiile Biosferei

- Utilizarea rezervaţiilor biosferei pentru conservarea diversităţii naturale şi culturale.
- Utilizarea rezervaţiilor biosferei ca modele pentru managementul terenurilor şi ca
abordare pentru dezvoltarea durabilă.
- Utilizarea rezervaţiilor biosferei pentru cercetare, monitoring, educaţie şi instruire.
- Implementarea conceptului de rezervaţie a biosferei.
1.4.1.9. Planul de Management pentru Situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea
Neagra, aprobat prin Decizia etapei de incadrare nr. 30 din 30.12.2015
Obiectivele Planului de Management al sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagra
Obiectivul general al planului vizeaza eficientizarea masurilor de conservare a
biodiversitatii din situl Natura 2000 Marea Neagra, prin asigurarea unui management
adecvat/eficient.
Conservarea si managemntul biodiversitatii (al speciilor de pasari de interes conservativ);
Inventarierea/evaluarea detaliata si monitoringul speciilor de interes conservativ;
Administrarea si managementul efectiv al ariei naturale protejate si asigurarea durabilitatiii
managementului;
Comunicare, educatie ecologica si constientizarea publicului;
Utilizarea durabila a resurselor naturale;
Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale si culturale).
Obiectivele specifice prin care se urmareste indeplinirea acestui plan sunt:

- eficientizarea managemntului ariei naturale protejate ROSPA 0076 Marea Neagra, in
vederea dezvoltarii durabile a intregii zone;

- protectia si mentinerea starii de conservare a speciilor de pasari din cadrul ROSPA Marea
Neagra;
- cresterea gradului de informare – constientizare a publicului larg cu privire la importanta
conservarii biodiversitatii;
- cresterea capacitatii institutionale a custodelui sitului ROSPA Marea Neagra, in vederea
aplicarii unui management integrat eficient;
- asigurarea conservarii speciilor si habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala
protejata, in sensul mentinerii starii de conservare favorabila acestuia;
- asigurarea bazei de informatii/date referitoare la speciile pentru care a fost declarata aria
pnaturala protejata (inclusiv starea de conservarea a ascetuia) cu scopul de a oferi suportul
necesar pentru managementul conservarii biodiversitatii si evaluarea eficientei
managementului;
- cresterea nivelului de constientizare (imbunatatirea cunostintelor si schimbarea atitudinii si
comportamentului), pentru grupurile interesate care au impact asupra conservarii
biodiversitatii;
- promovarea utilizarii durabile a resurselor naturale, ce asigura suportul pentru speciile si
habitatele de interes conservativ;
- asigurarea unei baze de date referitoare la speciile de pasari penrtru care a fost declarata
ROSPA 0076 Marea Neagra (inclusiv starea de conservare a acestora), pentru a oferi
suportul necesar pentru managementul conservarii populatiilor si pentru evaluarea eficientei
managementului;
- asigurarea unui management eficent al RO SPA 0076 Marea Neagra si asigurarea
durabilitatii managementului;
- cresterea gradului de constientizare a opiniei publice si in primul rand a comunitatilor
locale riverane cu impact asupra conservarii biodiversitatii si schimbarea atitudinii si
comportamentului fata de speciile de pasari protejate;’
- promovarea unei utilizari sustenabile a resurselor naturale care asigura baza trofica pentru
speciile de pasari protejate pe teritoriul RO SPA 0076 Marea Neagra;
- dezvoltarea unor facilitati pentru desfasurarea unui turism ecologic, in scopul limitarii si
eficientizarii managementului ariei naturale protejate RO SPA 0076 Marea Neagra in
vederea dezvoltarii durabile a intregii zone.
1.4.1.10. Regulamentul de Urbanism al Comunei Corbu
PUG-ul impreuna cu regulamentul local de urbanism aferent cuprinde norme

obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor pe orice categorie de terenuri in
intravilan si extravilan, in limitele teritoriului administrativ al Comunei Corbu, in vatra
localitatilor si trupurilor izolate.
Regulamentul de Urbanism al Comunei Corbu este structurat astfel:

- reguli privind modul de ocupare al terenului din extravilan;
- reguli generale in intravilan;
- interdictii, restrictii sau conditionari de construire ce decurg din reglementari si norme
in vigoare;
- reguli specifice zonelor functionale;
- reguli specifice UTR-uri.

1.4.1.11. Reletia cu alte planuri propuse sau aprobate, inclusiv ale titularului planului
analizat
In urma informatiilor de pe paginile de internet ale APM Constanta si ARBDD Tulcea, au
fost identificate planurile existente din zona cuprinsa intre Corbu di Marea Neagra, propuse sau
aprobate ce pot genera impactul cumulativ cu PUZ – ul analizat si este in procedura de evaluare.
Celelalte planuri din zona (PUZ-uri), prezentate mai sus, la inceputul capitolului 1.4. sunt
planuri care au aceleasi obiective, de a introduce in intravilan suprafetele aferente si de a fi
construite locuinte, case de vacanta sau zone turistice. In decursul timpului aceste constructii se
vor uni, creind o zona dezvoltata economic, avand principii durabile si respectand legislatiade
mediu in vigoare. De asemenea se vor marii retelele de alimentare cu apa si canalizare, se vor
creea sisteme moderne de colectare a deseurile, reducand gradul de poluare din zona.
Prin respectarea legislatiei de mediu privind biodiversitatea, speciile sensibile vor avea
sanse mai mari de supravietuire decat daca aceste zone se dezvolta haotic, fara o dezvoltare
economica durabila.
Avand in vedere ca aceste planuri sunt amplasate in zona costiera a Marii Negre si in
apropierea zonelor sensibile (ROSPA, ROSCI, RBDD), este mult mai indicat ca aceasta zona sa
fie tratata unitar (atat din punct de vedere al constructiilor, cat si, mai ales, al realizarii utilitatilor),
decat pe parcele mici, fiecare plan fiind tratat separat (in acest caz impactul asupra factorilor de
mediu va fi mai mare decat in cazul tratarii unitare a zonei). Toate celelalte planuri, cu suprafete
mici, de 0,5 ha si pana la 10 ha, ar trebui sa se urmeze liniile generale ale planului analizat, de
peste 92,8 ha.
In acest moment nu se cunosc detaliile cu privire la perioadele cand vor fi realizate aceste
investitii (oricum aceste investitii nu pot fi realizate in acelasi timp, ci in decursul a mai multor
ani, sau chiar zeci de ani).
Putem totusi anticipa ca va exista un impact cumulat cauzat de constructiile care se vor
realiza in baza planurilor din zona, asupra factorului de mediu apa, sol, aer, biodiversitate, prin
reducerea suprafetei de teren, cresterea emisiilor de poluanti in atmosfera, a nivelului de zgomot,
ca urmare a intensificarii traficului auto si exploatarii drumurilor.
Ca urmare a masurilor de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, impactul
cumulativ se va reduce, incadrandu-se in limite admisibile.
Aceste afirmatii vor putea fi confirmate in cadrul celorlalte proceduri de avizare ale
proiectelor (in faza de PAC), cand in baza unor noi informatii, mai amanuntite, privind perioada
de realizare a investitiilor, va putea fi analizat si confirmat impactul cumulat cu planul analizat si
vor fi propuse masuri concrete si mai amanuntite de reducere a impactului asupra tuturor factorilor
de mediu.
De asemenea planul analizat va respecte prevederile strategiilor si planurilor de dezvoltare
nationale, regionale si locale, prezentate mai sus.
1.5. Proiectantul general pentru PUZ: SC Proiect Unique SRL – arh. D. Nachiu, Strada
Basarabia nr.29, Localitatea Fantanele, Judetul Constanta. Ulterior acesta a fost corectat de catre
SC Arhigraf SRL Constanta, Arhitect Diana Bucur.
1.6. Titularul şi beneficiarul investiţiei: Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL,

Brie Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel, Streza Bogdan, Gheza Marian. SC BLACK SEA MAG
SRL, SC ARCASII VESELI SRL, Penciu Anghel, Parvu Floarea, Corolevschi Constantin, Visan
Ioana, Matei Nicolae,Tuica Ioana, Carbunaru Gigi, Sarbu Maria, Sarbu Aurel, Taifas Sofia,
Ardeleanu Anuta, Popa Ana, Mandler Iancu, Poteleanu Ioana, Ion Laurentiu, Sotir Constantin,
Belsaschi Maria, Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu Virgil, Marin Emil.
Forma de detinere a terenului:contracte de vanzare cumparare - titlu de proprietate.

Suprafata de teren = 92,822 ha.

Functiunea actuala = teren arabil, pasune si teren neproductiv.
1.7. Regimul juridic

Forma de proprietate: Primaria Corbu in parteneriat public privat cu firmele si persoanele
fizice mentionate mai sus.
REGIMUL JURIDIC
Terenul studiat se afla in posesia persoanelor fizice sau juridice.
In zona studiata se gasesc imobile a caror functiune dominanta este de locuit. Regimul de
inaltime al acestora este de P, P+1E - 2E.
Terenul studiat se afla partial in perimetrul siturilor Natura 2000:
 ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe;
 ROSCI 0065 Delta Dunarii;
 la o distanta de 37 de m fata de limita ROSPA 0076 Marea Neagra;
 la o distanta de 35 m fata de limita Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunarii
Zona Marina.
Conform situaţiei existente în teren rezultă ca terenul este liber de constructii.
În legislatia din domeniul urbansimului este prevazut ca Planul Urbanistic Zonal (PUZ)
are caracter de reglementare specifica si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu
prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitatii.
In general, PUZ cuprinde reglementari cu privire la:
- organizarea retelei stradale;
- organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane;
- modul de utilizare a terenurilor;
- dezvoltarea infrastructurii edilitare;
- statutul juridic si circulatia terenurilor;
- protejarea zonelor sensibile, a monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie
ale acestora.
Obiectul lucrarii consta in aprofundarea si rezolvarea complexa a problemelor functionale,
tehnice si estetice in zona.
Terenul aflat in studiu este liber de constructii, fiind teren arabil - pasune, proprietate privata a
persoanelor fizice si juridice.
- reconsiderarea structurii functionale si realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerintele
beneficiarului si prevederile PUG, exprimand in forme specifice continutul si personalitatea zonei
nou create;
- asigurarea constructiilor si amenajarilor necesare noilor functiuni;
- armonizarea noilor constructii, cu diferite functiuni din punct de vedere arhitectural;
- organizarea circulatiei carosabile la nivelul cresterii traficului in zona si asigurarea unor
legaturi corespunzatoare cu subzonele functionale ale teritoriului studiat, inclusiv cu celelalte zone
ale orasului, propunerea, pe cat posibil a unor spatii verzi;
- completarea si refacerea infrastructurii tehnico-edilitare, echiparea cu noi astfel de
utilitati;
- condiţiile de construibilitate a terenurilor;
- funcţiunea urbană;
- regimul de înălţime;

- alinierea;
- procentul de ocupare a terenului;
- circulaţia rutieră şi pietonală cu asigurarea acceselor şi parcărilor;
- restricţiile şi interdicţiile generate de elemente existente sau de propuneri de organizare la
- situaţia juridică şi circulaţia terenurilor;
- stabilirea de masuri pentru protectia si conservarea mediului inconjurator.
locuinte unitar, coerent, armonios, care sa valorifice amplasamentul pe malul Marii Negre, dotat
Terenul aflat in studiu are o suprafata de 92,822 ha, este situat la est de Localitatea Corbu, in
imediata apropiere a Marii Negre. Terenul este limitat pe latura de vest si de nord de un drum de
beton cu o latime de 4 m. Functiunea actuala = teren arabil.
beneficiarului si prevederile PUG, exprimand in forme specifice continutul si personalitatea zonei
nou create;
legaturi corespunzatoare cu subzonele functionale ale teritoriului studiat, inclusiv cu celelalte zone
ale orasului, propunerea, pe cat posibil a unor spatii verzi;
- completarea si refacerea infrastructurii tehnico-edilitare.
1.8. Necesitatea si oportunitatea investitiei

În vederea valorificării la maximum a potenţialului Comunei Corbu se propune
introducerea in intravilan si lotizarea terenului studiat in suprafata de 92,82 ha, in vederea
construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii de cazare si alimentatie, constructii aferente
echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente.
Dorinta unanima a autoritatilor locale si a populatiei comunei, precum si punctele de
vedere ale factorilor interesati, cu privire la extinderea localitatii in partea de est, obtinute de
- extinderea localitatii;
- lotizarea in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii de cazare si
alimentatie;
- echiparea edilitara completa a terenului ;
PLANUL URBANISTIC ZONAL, insotit de Regulamentul Zonal de Urbanism cuprinde

principiile de aplicare detaliate pentru terenul din zona de est a localitatii Corbu.

Planul Urbanistic Zonal stabileste amplasamentele constructiilor prevazute a fi realiate.

beton cu o latime de 4 m.
Terenul este incadrat la categoria de folosinta ,,arabil, pasune si teren neproductiv“.

Dezvoltarea propusa se inscrie in tendinta generala, de realizare a unor extinderi sau a unor
noi zone rezidentiale in localitati rurale, dotate corespunzator unui trai civilizat, in zone cu accese
auto facile si care beneficiaza de un cadru natural valoros, ca urmare a cresterii populatiei
localitatilor rurale cu potential de dezvoltar, cum este localitatea Corbu.
Din punct de vedere urbanistic, zona este reglementata de prevederile P.U.G -ului
Comunei Corbu ca zona pentru dotari turistice, locuinte, inclusiv locuinte de vacanta si functiuni
complementare. Astfel se pot propune cladiri cu regim de inaltime parter, P+1, P+2, cu functiunile
mentionate.
Soluția de organizare funcțională a amplasamentului propus are ca idee centrală
accentuarea specificului local, precum și utilizarea cât mai judicioasă a teritoriului și inserarea
într-un mod optim în cadrul acestei zone. Precauția noastră este legată mai cu seamă de scara
locului care trebuie respectată și de necesitatea ca noul implant funcțional și spațial să nu creeze
un contrast puternic față de ceea ce există și să păstreze valorile locale antropice și peisagere, chiar
dacă nu au o mare anvergură și nu sunt foarte cunoscute.
Pe de alta parte, prezența Mării Negre este o resursă importantă, un capital care nu poate fi
epuizat. Noua zonă de agrement va trebui să utilizeze teritoriul adiacent valorificându-i cât mai
bine geometria și orientarea spațială, fără însă a-i agresa ecosistemele naturale; este foarte
important a dezvolta aici activități durabile de turism - astfel incât zona să nu fie afectată sau
agresată. Zonele de protecție sanitară vor trebui respectate și dezvoltarea plajelor va trebui să se
facă într-un mod rațional și fara excese: amenajarea plajei de nisip va trebui să aibă un caracter
minimal, strict funcțional, iar zona adiacentăa poate rămâne la un nivel de amenajare naturală,
împreuna cu oglinda de apă care va trebui ferită într-un areal definit, de anumite activități turistice
deranjante.
In vederea asigurării unui climat agreabil și potejării împotriva vânturilor, curenților de
praf, s-au propus zone de plantație forestieră - perdea de protecție pe parcelele agricole învecinate.
Circulațiile carosabile propuse vor avea plantație de aliniament.
Analiza de mediu va urmări identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea
cadrului natural, cu evidențierea problemelor și disfuncționalităților.

1.9. Planuri urbanistice relevante

In perioada 1993 - 1995, institutul de cercetari in domeniul urbanismului si amenajarii
teritoriului, Urbanproiect, a asigurat coordonarea unui amplu studiu interdisciplinar pentru
regiunea litorala si pentru ansamblul spatiului dobrogean.
Plan urbanistic zonal al plajelor turistice din Judetul Constanta a avut ca scop analiza
situatiei ocuparii plajelor turistice de constructii inadecvate si ilegale in vederea luarii masurilor ce
se impun pentru intrarea in legalitate si dotarea, echiparea plajelor, in vederea ridicarii calitatii
turistice la standarde internationale, fara a afecta suprafata de plaje si calitatea nisipului in zona.
In cadrul Planului Urbanistic General se stabilesc directiile de dezvolatrea ale localitatilor
amplasate pe malul marii, in conditiile dreptului de proprietate si ale interesului public. Noile
propuneri coreleaza potentialul economic si uman disponibil cu aspiratiile de ordin social si
cultural ale populatiei, tinandu-se seama si de posibilitatea de incadrare a zonei in reteaua de
localitati ale judetului. Din concluziile Planului Urbanistic General, rezultate in urma analizei
situatiei existente si a disfunctionalitatilor si aspectelor critice, mentionam:
- directia principala de dezvoltare ramanea cea turistica, acordandu-se o atentie deosebita
cresterii numarului de locuri de munca din sfera sectorului tertiar;
- echiparea edilitara a localitatii se propunea a fi dezvoltata cu noi trasee si retele pentru
alimentare cu apa, canalizare, telefonie, etc.;
- fata de situatia existenta si necesitatile localitatii se propun a fi realizate P.U.Z.-uri si
P.U.D.-uri pentru diverse zone de interes al zonei;
- lipseste oferta alternativa pentru turisti, precum si oferta pentru divertisment,
amenajarile sportive.
1.10. Date generale privind planul analizat

Obiectul prezentei documentatii il constituie studierea unui teren in suprafata totala de 131
ha (suprafata PUZ-ului este de 92,822 ha + vecinatatea acestuia de 38,178 ha = 131 ha), alcatuit
din parcelele:
- A 575 / 1–3 si 11-18, A 577/4-19, A 579/13-26, A610/20-21, arabil, pasune si teren
neproductiv, toate fiind proprietati particulare a persoanelor fizice sau juridice.
- drumurile de exploatare De 576, De 578, De 580, precum si Dc 574, facand parte din
domeniul public al localitatii si determinarea conditiilor in care acest teren poate fi introdus in
intravilan ca trup izolat cu destinatia de < ansamblu rezidential >.
Prevederile acestei documentatii vor fi reluate si cuprinse in PUG-ul localitatii.
Terenul este incadrat la categoria de folosinta “teren arabil, pasune si teren neproductiv”.
1.10.1. Stadiul actual al dezvoltarii

Evolutia zonei
Zona studiată se afla acum in extravilanul Comunei Corbu si terenul are folosinta de teren
arabil (802.882 mp, reprezentand 86,5 % ), pasune (78.916 mp reprezentand 8,5 % ) si teren
neproductiv (15.000 mp, reprezentand 1,62 % ).
Încadrarea în localitate
Terenul ce face obiectul acestei documentatii se afla in estul Localitaii Corbu, are suprafata
totala de 131 ha (Sup. PUZ = 92,822 ha + vecinatatile de 38,178 ha) si are urmatoarele vecinatati:

- sud – limita faleza, proprietati particulare parcelele A610/18-19;

- est – proprietati particulare pasuni, limita faleza, drum De 608;
- nord - drum de exploatare De 547, Dc 574, proprietati particulare parcelele A575/3-10;
- vest – proprietati particulare parcelele A 575/10 , A577/3, A579/12, A610/19, drum Dc
574.
Elemente ale cadrului natural
Terenul nu are accidente de relief majore care să reprezinte riscuri naturale. Limita faleze,
care este pe alocuri limita terenului reglementat impune, pe langa cerinte de ordin architectonic
care sa vizeze punerea in valoare a acestui spectaculos element de relief natural, respectarea stricta
a legislatiei in domeniu ( art.6.al.2 pct. d din OUG 202/2002 ).
Vecinatatea plajei si a Marii Negre sunt alte doua elemente majore care determina – prin
necesitatea de a fi valorificate ca imagine si vecinatate si deasemeni de a fi protejate – caracterul
propunerilor prezentului plan urbanistic.
Circulaţia
Circulatia majora in zona se desfasoara, in acest moment, pe DJ 226 (venind din
Constanta) de unde, pe drumuri de exploatare si pe DC 574 se ajunge la toate parcele.
Ocuparea terenurilor
Întregul teren ce urmează a fi parcelat este ocupat de teren agricol (arabil, pasune si teren
neproductiv) si este lipsit de orice constructii.
Pe parcelele invecinate exista imobile, in general cu destinatia < locuinta > si cu regim de
inaltime P, P+1, P+2.
Echiparea edilitară
Pe terenul studiat nu exista retele de alimentare cu apa sau canalizare, dar exista retele
electrice subterane si aeriene.
Utilitatile vor face parte integranta din proiectul de executie al ansamblului de case
individuale si dotari conexe.
Probleme de mediu
Functiunea propusa este ansamblu residential - locuinte permanente sau de vacanta cu
dotari conexe si prin regulamentul de urbanism se va urmari crearea unui impact nesemnuficativ
asupra mediului. Conform Hotararii nr. 152/22/05.2013 al Consiliului Judetean Constanta, pe o
suprafata de minimum 5 mp / locuitor din teren se vor amenaja spatii verzi si plantate, spatii de
joaca si de odihna, asa cum este detaliat la capitolul < ZONIFICARE FUNCTIONALA –
REGLEMENTARI >
Deasemeni prevederile OUG 202/2002 vor fi respectate), astfel fasia de 10,0 m de la
marginea falezei va fi neconstruibila si va face parte din domeniul public al Localitatii Corbu, iar
constructiile definitive sunt interzise in fasia de 150 mp de la linia cea mai inaintata a marii.
Suprafata de teren care face obiectul PUZ-ului se suprapune cu:
- RBDD ( Rezervatia Biosferei Delta Dunarii );
- ROSCI 0065 Delta Dunarii – pe 78.916 mp = 7,89 ha;
- ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe – pe 42.934 mp = 4,29 ha,
aceste suprapuneri fiind pe zona Z5 si se suprapune peste suprafata de 78.916 mp = 7,89 ha
<pasuni> din totalul PUZ de 928.219 mp = 92,82 ha.
De mentionat ca exista deasemenea, suprapuneri intre Siturile ROSCI 0065 si ROSPA
0031 ocupand in acelas timp aceeasi suprafata din PUZ si, partial, se gaseste la 37 m fata de limita

ROSPA 0076 Marea Neagra si la o distanta de 35 m fata de limita Sitului Natura 2000 ROSCI
0066 Delta Dunarii Zona Marina.
Nici un fel de constructii nu vor fi realizate pe suprafata din zona Z5 care se suprapun cu
RBDD, acest lucru fiind interzis.
Avand in vedere ca populatia totala ( in varf de sezon turistic) a intregii suprafete de teren
studiate se estimeaza a fi:
Total persoane cazate in hoteluri + total persoane din locuintele colective + total persoane
din locuintele individuale, in timpul sezonului = 21.520 persoane, astfel:
- Zona Z1 = 5.500 locuri cazare in hoteluri;
- Zona Z2 = 6.200 persoane in locuinte;
- Zona Z5 = 300 persoane cazate in corturi si rulote;
Total populatie PUZ = 5.500 + 6.200 + 7.710 + 1810 + 300 persoane = 21.520 persoane.
Suprafata de plaja adiacenta ( intre Cap Midia si UM 01853 ) fiind de cca. 558. 000 mp,
rezulta o suprafata de cca. 26 mp de plaja / persoana (558.000 mp : 21.520 persoane = 25,93 mp
plaja /persoana = cca. 26 mp plaja / persoana). In legislatia sanitara sunt prevazuti 8mp de plaja
/persoana.
Dintr-un calcul simplu (558.000 mp : 8 mp plaja = 69.750 persoane) rezulta faptul
suprafata de plaja adiacenta PUZ-ului, ar putea suporta simultan cca. 69.750 persoane, adica mai
mult decat dublul decat total personal cumulat de toate planurile care sunt in lucru in momentul de
fata, inclusiv populatia Comunei Corbu.
Opţiuni ale populatiei

Cererea continuă de terenuri pentru construcţia de case de vacanta si dotari turistice este
cea care a facut proprietarii terenurilor sa ia in considerare considere dezvoltarea acestor terenuri
si sa doreasca dezvoltarea intregii zone. Orientarea terenului si vecinatatea Marii Negre ii confera
acestui teren o pozitie aparte.

In cadrul prezentei documentatii, dezvoltarea propusa se inscrie in tendinta generala, de

realizare a unor extinderi sau a unor noi zone rezidentiale in localitati rurale, dotate corespunzator
unui trai civilizat, in zone cu accese auto facile si care beneficiaza de un cadru natural valoros, ca
urmare a cresterii populatiei localitatilor rurale cu potential de dezvoltar, cum este localitatea
Corbu.

Din punct de vedere urbanistic, zona poate fi reglementata pentru dotari turistice, locuinte,
inclusiv locuinte de vacanta si functiuni complementare. Astfel se pot propune cladiri cu regim de
inaltime parter, P, P+1, P+2 si P+4, cu functiunile mentionate.
Lucrarea îşi propune stabilirea reglementarilor necesare pentru ca dezvoltarea zonei să se
realizeze in condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public.
Solutia de organizare functionala a amplasamentului propus are ca idee centrala
accentuarea specificului local, precum si utilizarea cat mai judicioasa a teritoriului si inserarea
intr-un mod optim in cadrul acestei zone. Precautia noastra este legata mai cu seama de scara
locului care trebuie respectata si de necesitatea ca noul implant functional si spatial sa nu creeze
un contrast puternic fata de ceea ce exista si sa pastreze valorile locale antropice si peisagere, chiar
daca nu au o mare anvergura si nu sunt foarte cunoscute.
Pe de alta parte, prezenta Marii Negre este o resursa importanta, un capital care nu poate fi
epuizat. Noua zona de agrement va trebui sa utilizeze teritoriul adiacent valorificandu-i cat mai
bine geometria si orientarea spatiala, fara insa a-i agresa ecosistemele naturale; este foarte
important a dezvolta aici activitati durabile de turism - astfel incat zona sa nu fie afectata sau
agresata. Zonele de protectie sanitara vor trebui respectate si dezvoltarea plajelor va trebui sa se
faca intr-un mod rational si fara excese: amenajarea plajei de nisip va trebui sa aiba un caracter
minimal, strict functional, iar zona adiacenta poate ramane la un nivel de amenajare naturala,
impreuna cu oglinda de apa care va trebui ferita intr-un areal definit, de anumite activitati turistice
deranjante.
In vederea asigurarii unui climat agreabil si potejarii impotriva vanturilor, curentilor de
praf, s-au propus zone de plantatie forestiera - perdea de protectie pe parcelele agricole invecinate.
Circulatiile carosabile propuse vor avea plantatie de aliniament.
Analiza de mediu va urmari identificarea elementelor care conditioneaza dezvoltarea cadrului
natural, cu evidentierea problemelor si disfunctionalitatilor.
1.10.2. Descrierea lucrărilor propuse
Ansamblul se doreste a fi o oaza de liniste si relaxare pentru familii cu un venit mediu sau
ridicat de trai. Valorificarea unui bogat potential natural si cultural, descongestionarea zonelor
turistice aglomerate, imbunatatirea nivelului de trai al populatiei acestor perimetre, stabilizarea
fortei de munca locala prin crearea de noi locuri de munca in domeniul serviciilor, constructiilor,
cresterea rapida a echipamentelor de cazare datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul
unor categorii sociale cu un nivel mediu sau ridicat la aceste oferte de petrecere a concediilor.
Valorificarea cadrului natural

Principalele elemente ale cadrului natural - Marea Neagra si plaja vor fi puse in valoare in
primul rand prin functiunile permise pe acest teren (ansamblu residential), prin celelalte prevederi
ale regulamentului de urbanism (procent de ocupare al terenului, regim de inaltime, etc.), cat si
prin prevederile ce tin de imaginea aansamblului ce urmeaza a fi construit (material, finisaje, stil
architectonic, orientare a locuintelor, etc. ).
Modernizarea circulatiei
Drumurile de acces existente se vor moderniza pentru a putea corespunde standardelor
impuse; accesul la amplasament se va realiza din nord si din vest si se va opri in zona de parcare –
ce va deservi intregul complex.
Accesul la terenul studiat se va face din drumul judetean DJ 226, pe drumurile de
exploatare existente, a caror ampriza urmaeaza a fi marita.


ax);
Suprafetele de teren necesare latirii drumurilor actuale si a drumurilor noi amenajate vor fi
trecute in domeniul public de interes local, in conformitate cu legislatia in vigoare, privind
exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Circulatia carosabila si pietonala ce se va realiza va avea o suprafata totala de 162.883,5
mp (17,54% din suprafata PUZ - ului).
Lungimea totala a drumurilor existente (drumuri de exploatare), ce vor fi amenajate si cele
propuse din interiorul PUZ-ului, inclusiv Drumul de Faleza (D.e.608) este de: 13.583 m liniari.
De asemenea se va amenaja "Vechiul drum al Armatei", adica DC.574, in lungime de 380 m. care
este amplasat pe latura Parcelei A 575.
Lungimea totala a drumurilor existente modernizate si a celor noi va fi de 13.583 m + 380
m = 13.963 m.
Parcelarea
Parcelele lotizate vor fi construibile numai daca respecta dimensiunile geometrice stabilite
prin prezentul PUZ si au acces direct la un drum interior cu o latime de 12 m.
O parcela poate fi adusa in conditiile de construibilitate in asociere cu unele din parcelele
vecine sau prin contopirea cu aceasta (regrupare parcele).
Inaltimea constructiilor
Constructiile propuse trebuie sa asigure insorirea constructiilor invecinate, iluminatul
natural si confortul psihologic a acestora. Constructiile invecinate trebuie sa beneficieze de durata
minima de insorire ceruta de normele sanitare pentru constructiile de locuit (1,5 ore la solstitiul de
iarna si de 2 ore in perioada 21 februarie – 21 octombrie).
Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri

Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu spatii verzi in suprafata minima de
20% din suprafata lotului.
Imprejmuirile dinspre strada vor avea inaltimi intre 1,8 m – 2,2 m si vor fi realizate din
materiale si forme care sa permita vederea cu soclu opac, cu Hmax. = 0,60 m, dublate de gard viu,
iar spre vecinatati din materiale care sa nu permita vederea.
Spatiile comerciale si alte servicii pot fi lipsite de imprejmuire la strada, pot fi separate cu
gard viu sau cu borduri.
Zonificarea functionala - reglementari

Planul Urbanistic Zonal impreuna cu Regulamentul Local de Urbanism privind efectuarea
PUZ – pentru terenul delimitat de parcelele cuprinse in Anexa la HCL nr. 65/15.05.2009 –
denumite in continuare Suprafete de Studiu – teren in suprafata de 928.220 mp, cuprinde norme
obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor pe orice categorie de terenuri din perimetrul
aferent.

Prevederile PUG Corbu, aprobat prin HCL nr. 40/12.04.2007 incadreaza parcelele studiate
in extravilanul Comunei Corbu.
Prevederile Regulamentului de Urbanism sunt corelate in permanenta cu evolutia
legislatiei cu caracter general, precum si cu cea a legislatiei de specialitate, relevante pentru
activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului.
Intreg terenul cuprins in suprafata de studiu va fi introdus in intravilanul Comunei Corbu.
Suprafața studiată în extravilanul Comunei Corbu unde se propun urmatoarele reglementări

urbanistice:
- trecerea terenului din extravilan în intravilan;
- dimensionarea loturilor;
- organizarea rețelei stradale, ampriza străzii, studierea corelării circulației aprobate cu cele
propuse;
- organizarea structurii urbane;
- statutul juridic și circulația terenurilor;
- stabilirea funcțiilor permise, regimul maxim de înalțime, regimul de aliniere a construcțiilor,
indicatorii urbanistici.
Zone functionale propuse:
- zone rezidentiale cu functiuni complementare;
- turism si servicii;
- dotari si servicii publice la nivel de cartier;
- spatii verzi.
Unitati teritoriale de referinta

Stabilirea UTR-urilor s-a realizat in PUG Corbu. Prevederile PUG Corbu incadreaza
suprafata studiata in extravilanul Comunei Corbu.
Se propune trecerea suprafetei studiate in intravilanul Comunei Corbu si impartirea
suprafetei studiate in 5 zone functionale si anume:
Terenul ca face obiectul variantei finale a prezentului PUZ va fi zonificat astfel:

1. Zona Z1 – cu suprafata S = 36.560 mp, are o destinatie mixta, activitati turistice (cazare,
alimentatie publica, agrement), terenuri de joaca si recreere, locuinte permanente si sezoniere;
2. Zona Z2 – cu suprafata S = 412.723,5 mp, cu destinatie locuire permanenta si sezoniera,

in regim de locuire individuala;
3. Zona Z3 – cu suprafata S = 96.386 mp, cu destinatia locuire permanenta si sezoniera, in

sistem de locuinte colective;
4. Zona Z4 – cu suprafat S = 125.750 mp, cu destinatia mixta de servicii la nivel de cartier,

serviciile de interes general, comert de tip mall, comert en – detail, institutii, locuinte colective si
individuale, cazare, agrement, terenuri de joaca si recreere, spatii verzi;
5. Zona Z5 - cu suprafata S = 93.916 mp, cu destinatia de agrement (terenuri de sport,

piscine descoperite, locuri de joaca pentru copii), constructii usoare, provizorii, sezoniere, cazare
turistica de tip camping (corturi si rulote), alimentatie publica de tip beach-bar si spatii verzi.

Nota: aceste suprafete ale zonelor cuprind strict loturile destinate constructiilor si
amenajarilor, nu si strazile adiacente (existente largite si modernizate sau nou create).
Pentru respectarea art. 10 alin. 2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la marginea falezei va
fi neconstruibila si va face parte din domeniul public al localitatii.
De asemenea, conform Legii 280/2003, de aprobare a OUG 202/2002 sunt interzise
constructiile definitive in banda de 150 m de la linia cea mai inaintata a marii.
In zona care se suprapune cu suprafata apartinand ARBDD (teren neproductiv), nu vor fi
realizate constructii.
Conform Hotararii Consiliului Judetean Constanta nr. 152/22/ 05.2013, a Consiliului
Judetean Constanta, pe o suprafata de minimum 5mp / locuitor din teren se vor amenaja spatii
verzi si plantate, spatii de joaca si de odihna, asa cum este detaliat la capitolul “Zonificare
functionala – Reglementari ”.
Un procent intre 20 si 30% pe loturile destinate construirii vor fi ocupate cu spatii verzi -
spatiu verde plantat la sol constand in gazon + flori, Lavandula (lavanda ), Myosotis alpestris
(nu ma uita), Nicotiana alatum (regina noptii), trandafiri, Petunia grandiflora, Portulaca
grandiflora (floare de piatra ), etc., plante urcatoare - azalea, Lonicera nitida (caprifoi) + arbusti -
Cornus alba (corn alb), Cornus sanguinea (corn rosu) + arbori - Acer palmatum (artar japonez),
Betula alba (mesteacan), Magnolia grandiflora (magnolie), Malus red sentinel (mar ornamental),
Robinia hispida rosea (salcam rosu), Taxus cuspidata (tiza japoneza).
Adiacent acestui spatiu verde care acopera cerintele Hotararii 152/22.05.2013, se
recomanda:
- terasele imobilelor sa fie amenjate, pe cat posibil cu spatiu verde, gazon + flori
Lavandula (lavanda), Myosotis alpestris ( nu ma uita ), Nicotiana alatum ( regina noptii ),
trandafiri, Petunia grandiflora, Portulaca grandiflora ( floare de piatra ), etc.
-inchideri perimetrale (garduri despartitoare intre proprietati sau intre proprietate si
domeniul public sa fie alcatuite din gard viu, Chamaecyparis globosa ( chiparos ) de cca. 1,5 m
inaltime.
-jardiniere pe fatade; sa fie montate flori - Petunia grandiflora, Portulaca grandiflora
(floare de piatra), etc., realizate din material, de preferinta, natural (ceramic, lemn); pot fi
prevazute la parapetele balcoanelor si a ferestrelor ;
- se recomanda ca parcarile sa fie acoperite, iar acoperisul amenajat cu gazon si plantatii
florale.
Elemente de regulament de urbanism aplicabile zonelor Z1, Z2, Z3, Z4

Pe aceste loturi urmează a se construi locuinte (permanente sau case de vacanta) si dotari
complementare turistice, pensiuni, unitati de alimentatie publica, cluburi sau dotari specifice
zonelor de locuire - turism, servicii, fie ca unica functiune, fie ca anexa a spatiului de locuit (spatii
comerciale, gradinita, mini unitati de alimentatie publica, etc., cu conditia ca acestea sa nu
provoace discomfort functiunii principale), spatii de agrement, spatii verzi.
Sunt strict interzise activitatile productive, activitatile de prestari servicii generatoare de
poluare de orice fel (inclusiv reparatii auto, etc.).
Constructiile vor avea un regim de inaltime ce poate varia de la parter in zona Z5 (aici vor
fi realizate constructii nepermanente, din lemn, stuf, etc,), la parter la P+2 eteje pentru zonele Z1,
Z2, Z4, si maximum P+4 etaje in zona Z3.
Procentul de ocupare al terenului va fi de maxim 40 % pentru zona Z2 si parcelele
destinate locuintelor individuale din celelalte zone (Z1, Z3, Z4) si maximum 60 % pentru celelalte
zone Z1, Z3 si Z4.

Coeficientul de utilizare al terenului va fi de maximum 1,4 pentru zona Z 2 si parcelele

destinate locuintelor individuale din celelalte zone (Z1, Z2, Z3, Z4), maxim 1,8 % pentru zonele
Z 1, Z 4 si maximum 3 pentru zona Z3.
Piscinele descoperite, terenurile de sport, locurile de joaca pentru copii, etc. nu se iau in
calcul la procentul de ocupare al terenului.
20% si pana la 30 % din suprafata lotului.
In zona in care terenul se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, ne se va
realiza nici un fel de constructie.
Imobilele (atat locuintele cat si dotarile aferente) urmează a fi construite cu materiale şi
finisaje de calitate superioară. Pentru placaje si socluri este recomandată piatra naturală, pentru
finisaje exterioare tencuielile drişcuite fin, vopsite cu vopseli lavabile în culori pastelate.
Panta invelitorilor va fi de maximum 40 % şi se vor prefera materiale în culori şi texturi
tradiţionale (olane si ţigle în culori naturale, roşu / cărămiziu / brun). Pentru învelitoare vor fi
evitate culorile nenaturale (albastru, verde) şi va fi strict interzisă folosirea tablei zincate ori a celei
din aluminiu stralucitoare, precum şi a azbocimentului ondulat. Este posibila folosirea stufului
pentru invelitori; deasemeni sunt acceptate si acoperirile in terasa (amenajarea acesteia ca spatiu
verde este de dorit).
Ampalsarea constructilor se va face cu o retragere de cca. 4,0 m de la limita spre strada a
lotului.
Constructiile invecinate se pot amplasa cuplat. Amplasarea fata de limitele laterale si catre
spate se va face cu respectarea prevederilor Codului Civil.
Amplasarea constructiilor fata de constructiile vecine se va face respectand distanta intre
ele de minimum jumatate din inaltimea cea mai mare, dar nu mai mica de 4 m.
Gardurile spre strada se recomandă a fi executate din zidarie de cca 40 de cm înălţime,
placata cu piatra naturala (sau sa fie executat integral din piatra) sau din gard viu.
Gardurile spre vecini vor fi realizate din de gard viu.
Parcarea autovehicolelor se va face in interiorul loturilor.
Divizarea loturilor se admite doar daca, cumulativ se respecta urmatoarele conditii:
- fiecare lot sa aiba suprafata minima de 350 mp;
- fiecare lot sa aiba asigurat acces auto cu latime minima de 3,5 m;
- latimea fiecarui lot sa fie de minimum 12,0 m;
- toate celelate conditii privind procentul de ocupare al terenului, coeficientul de utilizare
al terenului, amplasarea constructiei pe lot sa fie respectate pentru fiecare din loturi.
Se admite comasarea loturilor.

Nu se admite cresterea animalelor pe lot (cu exceptia celor de companie).
Spatiile verzi si plantate, spatiile de joc si odihna vor ocupa minimum 30% din suprafata
de teren a lotului pentru locuinte si 20% pentru celelalte functiuni.
Elemente de regulament de urbanism aplicabile zonei Z5

Functiuni permise: sport, agrement, piscine in aer liber, terenuri de golf, minigolf, tenis,
volei, baschet, etc., promenade, spatii de joaca pentru copii cazare turistica de tip camping (corturi
si rulote), alimentatie publica de tip beach-bar, spatii verzi.
poluare de orice fel (inclusiv reparatii auto, etc) ; sunt interzise constructiile definitive.
Este permisa doar amplasarea de constructii parter, usoare si provizorii cu destinatie
sezoniera pentru agrement si deservirea turistilor - grupuri sanitare si vestiare in containere mobile

sau similar, pergole si tende, chioscuri deschise pentru servire de bauturi racoritoare, scene mobile
pentru spectacole in aer liber sau similar, din material de calitate superioara, finisate
corespunzator, rulote si corturi.
Procentul de ocupare al terenului va fi de maxim 30 % .
Coeficientul de utilizare al terenului va fi de maxim 0,3.
Orice imprejmuire se va realiza din gard viu.
Parcarea autovehicolelor se va face in locuri amenajate la limita de vest a zonei, restul
zonei ramanand pietonala (exceptand accesul in campingurile amenajate si autovehicolele de
aprovizionare si deservire).
Spatiile verzi si plantate vor ocupa minimum 50% din suprafata de teren a lotului.
In zona perimetrului ARBDD (teren neproductiv), sunt interzise constructiile.
Functiuni strict interzise: Sunt strict interzise: activitati productive; activitati de prestari
servicii generatoare de poluare de orice fel (inclusiv reparatii auto, statii de benzina, etc),
depozitare en-gros, depozitare de fier vechi, ferme pentru cresterea animalelor, statii de betoane,
orice lucrari de terasament care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care
impiedica eavcuarea si colectarea acesora.
BILANT TERITORIAL
Nr. Existent Propus
crt.
1. Teren agricol: -
- teren arabil 802.882 mp – 86,5%
- pasune 78.916 mp - 8,5 %
- teren neproductiv 15.000 mp - 1,62 %
2. Loturi construire locuinte
individuale, din care: 412.723,5 mp – 44,46%
- constructii, maxim: - 165.089 mp - 17,78 %
- spatii verzi, minim: 123.816 mp – 13,33 %
3. Loturi construire locuinte colective,
din care: - 96.386 mp – 10,4 %
- constructii, maxim: 57.831 mp – 6,238 %
4. Loturi construire dotari turistice si
complementare, din care: - 162.310 mp – 17,49 %
5. Agrement, spatii verzi, din care:
- constructii usoare, provizorii, - 93.916 mp – 10,11 %
sezoniere, maxim: 28.175 mp – 3,03 %
6. Circulatii carosabile si pietonale 31.421 mp – 3,38% 162.883,5 mp – 17,54%
7. Total suprafata studiata 928.219 mp 928.219 mp – 100%
Astfel, din suprafata totala de 928.219 mp este propusa pentru implementarea PUZ-ului,
802.882 mp (86,5 %) reprezinta teren arabil, 78.916 mp (8,5 %) pasune si 15.000 mp (1,62 %),
teren neproductiv, diferenta de 31.421 mp (3,38% ), o reprezinta suprafata pentru circulatii
carosabile si pietonale.

Terenul aferent realizarii constructiilor individuale este de max. 16,51 ha, pentru locuinte
colective este de max. 5,8 ha, pentru dotari turistice si complementare este de max. 16,23 ha.
Total teren alocat costructiilor este de max. 320.306 mp, reprezentand max. 34,508 % din
suprafata totala a planului.
Suprafata de teren reprezentand circulatii carosabile si pietonale este de 16,288 ha,
reprezentand max. 17,54 %, iar pentru spatiu verde, raportat la perimetrul analizat este de
minim 222.524 mp, reprezentand min. 23,94 %. Fiecare lot propus pentru construire va fi
amenajat cu spatii verzi in suprafata minima cuprinsa intre 20% - 30 % din suprafata lotului.
In zonele in care terenul se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii procentul de
ocupare a terenului (POT) va fi de 30 %, iar Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), va
fi de 0,3.
Terenul studiat se afla partial in perimetrul siturilor Natura 2000, astfel:
Zona Marina.
Suprafata ROSCI 0065 Delta Dunarii se suprapune, partial, pe Zona Z5, din cadrul PUZ –
ului analizat pe o suprafata de 78.916 mp = 7,89 ha.
Suprafata ROSPA 0031 Delta Dunarii si Razim – Sinoe se suprapune, partial, pe Zona Z5,
din cadrul PUZ – ului analizat, pe o suprafata de 42.934 mp = 4,29 ha, suprarunandu-se, in acelasi
timp si peste ROSCI 0065 Delta Dunarii.
Pe suprafata din Zona Z 5, din cadrul PUZ – ului, care se suprapune peste R.B.D.D, nu vor
fi realizate nici un fel de constructii.
Plan de situatie – circulatii si echipare edilitara, Scara 1: 5000. Au fost respectate

prevederile Legii 280 / 2003 pentru aprobarea O.U.G. nr. 202 / 2002 privind gospodarirea
integrata a zonei costiere, art. 16 (1): sunt interzise orice fel de constructii definitive in banda
litorala de 50 m – 150 m, masurati de la linia cea mai inalta a marii si conform art. 35 (1): sunt
interzise autorizarea de construire de noi sosele in banda litorala de 50 m – 150 m, paralel cu linia
tarmului.
Pentru respectarea art. 10 alin.2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la marginea falezei
va fi neconstruibila si va face parte din domeniul public al localitatii. De asemenea, conform Legii
280/2003, de aprobare a OUG 202/2002 sunt interzise constructiile definitive in bana de 150 m de
la linia cea mai inaintata a marii.
Dezvoltarea echipării edilitare

Utilitatile vor face parte integranta din proiectul de executie al ansamblului PUZ - ului si
vor fi rezolvate astfel:
Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin prelungirea retelei de alimentare cu apa din
actualele retele din Localitatea Corbu de Jos (in prezent alimentarea cu apa potabila este realizata
de SC RAJA SA Constanta), Corbu de Sus si Vadu (in prezent aceste Localitati sunt alimentate cu
apa potabila de catre Primaria Corbu). In cazul in care, pe viitor, va creste consumul de apa
potabila, iar SC RAJA SA Constanta nu va avea capacitatea necesara (acest fapt este putin
probabil deoarece consumul de apa este in continua scadere), in timp se va realiza o noua sursa de
apa din subteran (vor fi forate unul sau mai multe puturi de alimentare cu apa in zona).

Necesarul de apă va asigura:

- alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor;
- udatul spaților verzi;
- pentru stingerea incendiilor.
Cantitățile de apă necesare vor fi calculate conform SR 1343/1-1995, STAS 1478-90,
STAS 1846-90. Debitul de apă necesar consumului se va asigura din sursă proprie, foraje de medie
adâncime și gospodărie de ape. Rețeaua de distribuție se va realiza din materiale folosite în prezent
pentru transportul apei potabile. Ea va fi echipată cu cămine pentru vane de aerisire și pentru golire
și cu hidranți de incendiu exteriori. Apa pentru incendiu se va asigura din sursa propusă. Hidranți
supraterani vor fi amplasați pe rețeaua de apă în punctele principale. Hidranți pentru incendiu se
proiectează pentru un debit de 10 l/s. Stația de pompare de la bazinul de stocare a apei potabile va
avea cel puțin o pompă de rezervă pentru incendii, care va asigura presiunea (10 bar) și debitul în
rețea (Die = 10 l/s), pe timpul incendiului.
Realizarea lucrărilor necesare pentru asigurarea alimentării cu apă se va face pe baza unui
proiect de execuție întocmit de o firma de specialitate cu respectarea legislației și normativelor în
vigoare, precum și a avizelor necesare.
Alimentarea cu apă se va realiza în regim centralizat, format din:

- puțuri de alimentare cu apă – numărul acestora, precum și suprafața aferentă pentru numărul
de foraje se va determina funcție de cerințele de apă pentru consum menajer;
- lânga amplasamentul acestor puțuri forate, se va mai amplasa rezerva intangibilă de apă
pentru incendiu și casa de pompe;
- rețelele necesare de distribuție a apei pentru întreaga localitate.
Distribuția apei potabile se face printr-o rețea de tuburi din polietilena de înalta densitate
(PEID). Rețeaua este amplasată pe toate strazile, este echipată cu cămine de vane pentru golirea și
aerisirea rețelei, hidranți exteriori supraterani. Pentru asigurarea calității apei potabile distribuită
pentru consum este necesară instituirea și păstrarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever
prevăzute în HG 930/2005, astfel pentru:
- aducțiunea de apă potabilă de la puțurile de alimentare cu apă, limitele minime sunt 10 m de
la generatoarele exterioare ale conductei;
- stațiile pompare apă potabilă, 10 m de la zidurile exterioare ale clădiriilor;
- rezervoarele de apă, îngropate, distanța de minim 20 m de la zidurile exterioare ale acestora;
- rețelele de distribuție a apei potabile, distanța minimă este de 3m.
Zona de protecție sanitară cu regim sever, cu excepția celei instituite pentru aducțiuni și
rețele de distribuție, se împrejmuiește și se marchează cu plăcuțe avertizoare.
Terenurile din interiorul acesteia sunt folosite numai pentru asigurarea exploatării și
întreținerii obiectelor sistemului de alimentare cu apă.
Canalizarea apelor uzate se propune a se realiza în sistem divizor. Debitul apelor uzate
menajere, calculate conform SR 1846-1 / 2006 este de 10 1/s.
Apele uzate menajere sunt canalizate printr-o rețea de tuburi din PVC-KG, rețea amplasată
pe toate străzile stațiunii. Aceasta este echipată cu cămine de vizitare, de schimbare de direcție și
cămine de record. In funcție de cota terenului, pentru asigurarea evacuarii apei uzate către stația de
epurare, rețeaua este echipată si cu stații de pompare ape uzate.
Apa uzata va fi, fie preluata de catre canalizarea SC RAJA SA Constanta si pompata in
Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L., fie va fi pompata direct in
baza unui contract de prestari servicii incheiat intre Primaria Comunei Corbu si SC Ecomaster
Servicii Ecologice S.R.L. Pe plan sunt amplasate retelele de apa potabila si apa uzata, doua foraje,
doua rezervoare de alimentare cu apa potabila si trei statii de pompare ape uzate.

Realizarea lucrărilor necesare pentru asigurarea canalizării se va face pe baza unui proiect
de execuție întocmit de o firma de specialitate cu respectarea legislației și normativelor în vigoare,
precum și a avizelor necesare.
Canalizarea pluvială. Apele pluviale care se scurg la suprafața terenului din statiune sunt
canalizate prin curgere gravitaționala prin rețea separata si dirijate către bazine de retenție
prevazute cu separatoare de hidrocarburi. Se propune ca apele pluviale să fie dirijate prin
sistematizare verticală spre spațiile verzi din incinta loturilor și spațiile verzi publice.
Instalaţii de stins incendiu. Conform normelor în vigoare (Normativ NP 086-05,

Normativ P118-99, STAS 1478, etc.) s-au prevăzut:
a. instalații de stins incendiu cu hidranți exteriori.
Hidranții exteriori sunt supraterani avand Dn 100 mm, cu două racorduri tip B, instalați pe
o rețea inelara de PEHD cu Dn 160 mm.
Rezerva intangibilă de apă pentru stins incediu este de 500 mc incluzand volumul de apă
pentru stins efectiv incendiu de 300 mc și volumul de apă de consum pe perioada incendiului de
200 mc. Rezerva de apă potabilă este de 500 mc propusă a fi înmagazinată în 2 rezervoare cu 250
mc capacitate fiecare.
In continuare va prezentam breviarul de calcul pentru lucrarile hidro - edilitare.
Volumele totale calculate de apa vor fi urmatoarele:
1. Zona Z1: pentru 5.500 locuri de cazare si 8.200 locuri la restaurante:
1.1. Cazare pentru 5.500 locuri in hotel:
Qzi med. = 12,73 l/s = 1100 mc/zi;
Qzi max. = 17,2 l/s = 1485 mc/zi;
1.2. Restaurante cu capacitatea de 8.200 locuri:
Qzi med. = 3,8 l/s = 328 mc/zi;
Qzi max. = 5,1 l/s = 443 mc/zi;
Total apa potabila med. = 16,53 l/s = 1428 mc/zi.
Total apa potabila max. = 22,3 l/s = 1928 mc/zi.
1.3. Debit de incendiu:
Qincendiu exterior = 20 l/s;
Qincendiu interior = 5 l/s;
1.4. Debitul de apa uzata:
Qhotel = 11,45 l/s = 990 mc/zi
Qrestaurant = 3,41 l/s = 295,2 mc/zi.
Total apa uzata med. = 14,86 l/s = 1284,48 mc/zi
Total apa uzata max. = 20,1 l/s = 1734 mc/zi
2. Zona Z2: locuinte, 6.200 persoane:

2.1. Locuinte pentru 6.200 persoane:
Qzi med. = 12,9 l/s = 1116 mc/zi
Qzi max. = 17,4 l/s = 1506,6 mc/zi
2.2. Debitul de incendiu:

Qzi med. = 10,32 l/s = 891,6 mc/zi

Qzi max. = 13,9 l/s = 1203,7 mc/zi
3. Zona Z3: locuinte pentru 7710 locuitori:

3.1. Locuinte pentru 7.710 persoane:
Qzi med. = 16,05 l/s = 1387 mc/zi
Qzi max. = 21,67 l/s = 1872,45 mc/zi
Qzi med. = 14,44 l/s = 1.248,3 mc/zi
Qzi max. = 19,5 l/s = 1685,2 mc/zi
4. Zona Z4: gradinite cu 100 copii, spatii comerciale cu 250 persoane si cluburi cu 250
locuri:
4.1. Locuinte cu 2.110 persoane:
Qzi med. = 4,39 l/s = 379,80 mc/zi
Qzi max. = 5,93 l/s = 512,17 mc/zi
4.2. Pentru gradinite cu 100 copii: Qzi med. = 0,06 l/s = 2 mc/zi
4.3. Spatii comerciale cu 250 persoane: Qzi med. = 0,14 l/s = 6,25 mc/zi
4.4. Cluburi cu 250 locuri: Qzi med. = 1,44 l/s = 62,50 mc/zi
Total apa potabila med. = 6,03 l/s = 521,5 mc/zi.
Total apa potabila max. = 8,13 l/s = 702,17 mc/zi.
4.5. Debitul de incendiu: Qincendiu exterior = 5 l/s;
Qincendiu interior = 2,5 l/s;
Quzat locuinte = 341,82 mc/zi;
Quzat gradinita = 180 mc/zi;
Quzat spatii comerciale = 5,62 mc/zi
Quzat cluburi = 56,2 mc/zi
Total apa uzata max. = 7,5 l/s = 647,84 mc/zi
5. Zona Z5: locuinte sezoniere, alimentatie publica si spatii comerciale:

5.1. Cazare sezoniera si alimentatie publica cu 7.500 persoane si 300 persoane cazare corturi si
rulote:
Qzi med. = 3,47 l/s = 300 mc/zi
Qzi max. = 4,68 l/s = 405 mc/zi
5.2. Spatii comerciale:
Qzi med. = 0,11 l/s = 9,5 mc/zi
Qzi max. = 0,15 l/s = 12,96 mc/zi
Total apa potabila max. = 10,76 l/s = 929,66 mc/zi.


Quzat alimentatie publica = 300 mc/zi
Quzat spatii comerciale = 4,5 mc/zi
Total apa uzata max. = 4,75 l/s = 411 mc/zi
6. Total debite de apa pentru intreg PUZ-ul:
Total apa potabila max. = 74,37 l/s = 6427 mc/zi.
Total debit de incendiu exterior = 55 l/s.
Total debit de incendiu interior = 22,5 l/s.
Total apa uzata max. = 72 l/s = 6221,6 mc/zi
Rețea de termoficare și gaze naturale.

Alimentarea cu caldură a locuințelor și dotărilor de utilitate publică din comună se face în
prezent, în principal, cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne).
Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz și, într-o anumită masură, în special în
perioada de iarnă, cu combustibil solid (lemne de foc).
In localitatea de reședință a comunei există o serie de centrale termice pe combustibil solid,
lichid sau pe gaze petroliere lichefiate (GPL), în principal la clădirile de utilitate publică, dar și la
unele persoane particulare.
In localitățile comunei, cea mai importantă disfuncționalitate în ce privește alimentarea cu
energie termică o constituie dificultatea în aprovizionarea cu combustibili solizi, precum și
cantitatea insuficientă, calitatea necorespunzatoare și prețul ridicat al acestora.
Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru mulți locuitori din mediul rural
constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu
risipa și reducerea confortului în bucătarii în special în perioada de vară.
Distanțele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, butelii de aragaz la locul de
utilizare, precum și existența intermediarilor conduc și acestea la creșterea suplimentară a
costurilor combustibililor.
Cele mai importante disfunctionalități în ceea ce privește alimentarea cu CLU sau GPL
sunt constituite în principal din costul foarte ridicat al acestor combustibili, precum și din
condițiile obligatorii de stocare: recipiente etanșe, rezistente la presume, distanțe de siguranță,
măsuri privind securitatea la incendiu. In cazul manipulării și stocării necorespunzatoare a CLU,
poluarea solului și a apelor freatice constituie un pericol cu urmări de lungă durată și care se
manifesta de multe ori mult în afara proprietății utilizatorului.
Datorită caracterului sezonier al investiției pentru moment aceste aspect urmează a fi
analizate și corelate cu planurile de dezvoltare ale localității și integrarea în acestea.
Datorită avantajelor pe care le prezintă folosirea gazelor naturale față de folosirea
combustibilului solid sau lichid se propune alimentarea cu gaze naturale a locuințelor și dotărilor
din zona studiată.
Alimentarea cu gaze naturale a zonei studiate se poate face prin combustibil lichid sau
gazos din rezervor Butan gaz până la realizarea rețelei de distribuție a localității Corbu. Se
recomandă ca locuințele și dotările să fie dotate cu instalații de încălzire centrală și centrale
termice proprii.
In fiecare vilă de contort ridicat s-a considerat a fi instalată o centrală murală de 24 kW cu
boiler încorporat, precum și o mașină de gătit tip aragaz. Urmează ca, pe baza calculelor făcute de

proiectanții de specialitate autorizați, să se stabilească valoarea exactă a debitului de gaze maxim

instalat, precum și diametrul conductei de aducțiune de la magistrala de transport la amplasament
(medie sau redusă presiune), în funcție de pierderile de presiune pe traseu. De asemenea,
considerăm că trebuie pus accentul pe utilizarea surselor regenerabile de energie, în concordanță
cu statutul de sit natural de protecție specială avifaunistică, dar și cu utilizarea arhitecturii
specifice și materialelor locale. Este util ca astfel de zone de agrement (cu mai puține cerințe decât
zonele locuite permanent) sa devină zone de studiere in-situ a modului de montare, exploatare și
de satisfacere a cerințelor beneficiarilor de către sistemele de utilizare a surselor regenerabile de
energie. Se vor putea, de asemenea, cuantifica costurile de exploatare.
In zonă pot fi utilizate în primul rând energia solară (cu cele două componente: termică și
fotovoltaică); zona studiată face parte din zona I, în care potențialul energetic al radiației solare are
valoarea cuprinsa între 1150 si 1250 kWh/irr.an. Cea mai răspândită utilizare a energiei solare,
constă în prepararea apei calde menajere. Sistemele avansate permit o utilizare sigură (in special
din punct de vedere al temperaturii maxime și minime a apei utilizate, asigurată în tot timpul
zilei), precum și în zilele înnorate și pe o perioadă de timp mai lungă în cursul anului.
Din punct de vedere al principiului de funcționare folosit de captatoare sunt:
- Captatoare cu rezervor atmosferic exterior - captatoarele sunt nepresurizate, presiunea la
punctele de consum fiind asigurată de înalțimea la care se află amplasat rezervorul de
colectare a apei calde menajere; sunt recomandate pentru activități sezoniere și case de
vacanță.
- Captatoare cu rezervor presurizat exterior - captatoarele funcționează la presiunea rețelei
exterioare de apș, fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului.
Pot fi echipate cu o rezistență electrică încorporată cu funcționare automată.
- Captatoare fără rezervor - acestea se utilizează în instalații mai complexe sau de capacități
mai mari, care stochează apa caldă într-un boiler din incinta clădirii deservite sau în
subteran.
Incalzirea spatiilor (necesara in mica masura in casele de vacanta) si prepararea apei calde
menajere se va face cu ajutorul centralelor termice individuale, pe baza gazelor naturale.
Adiacent solutiei alese, panourile solare ar fi de dorit sa fie amplasate pe acoperisurile
constructiilor.
Alimentarea cu gaze naturale se realizeaza prin extractia din Marea Neagra, care sunt
prelucrate de statia OMV Petrom (fost Petromar), aceasta fiind amplasata pe teritoriul Comunei
Corbu, apoi prin intermediul Congaz vor fi realizate conducte de gaz in lungul strazilor aferente
PUZ – ului analizat, odata cu pozarea retelelor de apa si canalizare si de aici se va realiza
bransamentul pentru fiecare consumator. In prezent sunt in derulare lucrarile de alimentare cu
gaze naturale a Comunei Corbu.
Alimentare cu energie electrică.

Din punct de vedere al rețelelor edilitare, zona este deficitară, deoarece în prezent face
parte dintr-un teritoriu afectat agriculturii. Terenul studiat este traversat în zona de nord-est și de
nord de o linie electrică aeriană de 20 kV.
Reteaua de alimentare cu energie electrica (din localiate) va fi prelungita – pe baza unui
proiect de specialitate aprobat conform legislatiei in vigoare. Reteaua va trece pe domeniul public
si va fi in beneficiul tuturor posesorilor de terenuri din zona.
Adiacent acestei solutii, panourile solare ar fi de dorit sa fie amplasate pe acoperisurile
constructiilor.

Pentru noii consumatori se poate realiza branșarea la rețeaua din zonă prin extinderea
acesteia, în masura în care rețeaua existenta o permite, și cu acordul deținătorului, și alimentarea
prin intermediul unui post trafo a viitorului ansamblu de locuințe.
Soluția de alimentare cu energie electrică va trebui sa aibă în vedere o serie de
considerente obligatorii pentru a asigura un serviciu energetic performant și sigur.
La proiectarea și executarea rețelelor de alimentare cu energie electrică se vor respecta
următoarele standarde și prescriptii CONEL în vigoare: STAS 8591/1 -91 - Amplasarea în
localități a rețelelor subterane; STAS 234 – Branșamente electrice; Condiții de proiecatare și
execuție PE 107 - Normativ pentru proiectarea rețelelor de cabluri electrice; PE 132 -Normativ
pentru proiectarea rețelelor de distribuție publica; PE 155 - Normativ pentru proiectarea și
executarea branșamentelor pentru clădiri civile; SR 13433 Iluminatul căilor de circulație.
Pentru stabilirea necesarului de putere alimentării cu energie electrică a noilor consumatori

din zonă se vor avea în vedere următoarele considerente:
a) încalzirea clădirilor se va face prin centrale proprii cu sisteme alternative de energii
regenerabile (panouri solare).
b) energia electrica va fi utilizată pentru iluminatul interior și exterior (inclusiv decorativ),
pentru utilizări casnice obișnuite, instalații de aer condiționat, aparaturș TI&C, etc.
c) unitățile de alimentație publica vor prepara hrana în instalații alimentate cu gaze.
Telecomunicații
Rețeaua locala se va extinde și la viitorul ansamblu, pentru a asigura legaturi telefonice
fixe. Racordul telefonic al zonei la rețeaua ROMTELECOM va face obiectul unui proiect separat
elaborat de firme acreditate de ROMTELECOM și care va fi avizat de către Direcția de
Telecomunicații Constanța.
Obiective de utilitate publică

Pentru modernizarea circulatiilor – extinderea la 12,0 m sau la 18,0 m a drumurilor
existente, plus crearea de noi drumuri ( cu latimea de 12,0 m) de acces la loturile propuse,
suprafata de 162.883,5 mp va apartine domeniului public al localitatii (aceasta suprafata include
suprafata actuala a drumurilor plus terenul proprietate particulara ce va fi expropiat pentru latirea
acestora).
Constructiile vor avea un regim de inaltime ce poate varia de la parter la P+2 eteje pentru
zonele Z1, Z2, Z4 si maximum P+4 etaje in zona Z3.
Procentul de ocupare al terenului va fi de maxim 40 % pentru zona Z 2 si parcelele

destinate locuintelor individuale din celelalte zone si maximum 60 % pentru celelalte zone: Z1,
Z3, Z4.
Coeficientul de utilizare al terenului va fi de maximum 1,4 pentru zona Z2 si parcelele

destinate locuintelor individuale din celelalte zone, maxim 1,8 % pentru zonele, Z 1, Z 4, si
maximum 3 pentru zona Z3.

BILANT TERITORIAL
ZONA FUNCTIUNE SUPRAFATA POT CUT REGIM DE
MP INALTIME
Z1 ACTIVITATI TURISTICE (CAZARE, 36 560 60% 1,8 P+2
ALIMENTATIE PUBLICA,
AGREMENT ) TERENURI DE JOACA
SI RECREERE, LOCUIRE
PERMANENTA SI SEZONIERA
Z2 LOCUIRE PERMANENTA SI 412 723,5 40% 1,4 P+2
SEZONIERA IN REGIM DE
LOCUINTE INDIVIDUALE
Z3 LOCUIRE PERMANENTA SI 96 386 60% 3 P+4
LOCUINTE COLECTIVE
Z4 DESTINATIE MIXTA –SERVICII LA 125 750 60% 1,8 P+2
NIVEL DE CARTIER, SERVICII DE
INTERES GENERAL, COMRT DE
TIP MALL, COMERT EN-DETAIL,
INSTITUTII, LOCUINTE
COLECTIVE SI INDIVIDUALE ,
CAZARE, AGREMENT, TERENURI
DE JOACA SI RECREERE, SPATII
VERZI
Z5 AGREMENT ( TERENURI DE 93.916 30% 0,3 P
SPORT, PISCINE DESCOPERITE),
CONSTRUCTII USOARE
PROVIZORII - PARTER - CU
DESTINATIE SEZONIERA PENTRU
DESERVIREA TURISTILOR,
LOCUIRI DE JOACA PENTRU
COPII, SPATII VERZI
CIRCULATII CAROSABILE SI 162 883,5 - - -
PIETONALE
TOTAL PUZ 928.219 37,54 1.28 Intre P si
P+4
POT RAPORTAT LA SUPRAFTA LOTURILOR 45,53%

( S.teren-S.drumuri )
765 335,5 MP
RAPORTAT LA INTREAGA SUPRAFATA DE TEREN 37,54 %
928 219 MP
CUT RAPORTAT LA SUPRAFTA LOTURILOR 1,55
765 335,5 MP
RAPORTAT LA INTREAGA SUPRAFATA DE TEREN 1,28
928 219 MP
1.10.3. Stabilirea modului de organizare

Elemente de tema
Prezenta documentatie are ca obiect PLANUL URBANISTIC ZONAL si


CONSTANTA.
 Indici si indicatori urbanistici ( regim de aliniere, regim de inaltime, POT,CUT, etc);
in zona;
Zonificarea teritoriului, bilant teritorial

aferent.
Tipul de proprietate a terenurilor

Primaria Corbu in parteneriat public privat cu firmele si persoanele fizice mentionate mai
sus.
REGIMUL JURIDIC

Zona Marina.
Echiparea cu utilitati tehnico-edilitare

1. Alimentarea cu apa
STAS 1846-90. Debitul de apă necesar consumului se va asigura din sursă proprie, foraje de
medie adâncime și gospodărie de ape. Rețeaua de distribuție se va realiza din materiale folosite în
prezent pentru transportul apei potabile. Ea va fi echipată cu cămine pentru vane de aerisire și
pentru golire și cu hidranți de incendiu exteriori. Apa pentru incendiu se va asigura din sursa
propusă. Hidranți supraterani vor fi amplasați pe rețeaua de apă în punctele principale. Hidranți
pentru incendiu se proiectează pentru un debit de 10 l/s. Stația de pompare de la bazinul de stocare
a apei potabile va avea cel puțin o pompă de rezervă pentru incendii, care va asigura presiunea (10
bar) și debitul în rețea (Die = 10 l/s), pe timpul incendiului.
Alimentarea cu apă se va realiza în regim centralizat propriu întregului complex, format
din:
aerisirea rețelei, hidranți exteriori supraterani.
Pentru asigurarea calității apei potabile distribuită pentru consum este necesară instituirea
și păstrarea zonelor de protecție sanitară cu regim sever prevăzute în HG 930/2005, astfel pentru:
Pe plan sunt amplasate retelele de apa potabila, doua foraje si doua rezervoare de
alimentare cu apa potabila.
2. Evacuarea apelor uzate menajere

Localitatea Corbu nu are rețea de canalizare menajeră.
Canalizarea pluvială
Apele pluviale care se scurg la suprafața terenului din statiune sunt canalizate prin curgere
gravitaționala prin rețea separata si dirijate către bazine de retenție prevazute cu separatoare de
hidrocarburi. Se propune ca apele pluviale să fie dirijate prin sistematizare verticală spre spațiile
verzi din incinta loturilor și spațiile verzi publice.
Instalaţii de stins incendiu

Conform normelor în vigoare (Normativ NP 086-05, Normativ P118-99, STAS 1478, etc.)
s-au prevăzut instalații de stins incendiu cu hidranți exteriori.
3. Alimentarea cu energie electrica

Pentru noii consumatori se poate realiza bransarea la reteaua din zona prin extinderea
acesteia, in masura in care reteaua existenta o permite, si cu acordul detinatorului, si alimentarea
prin intermediul unui post trafo a viitorului ansamblu de locuinte.
Solutia de alimentare cu energie electrica va trebui sa aiba in vedere o serie de
considerente obligatorii pentru a asigura un serviciu energetic performant si sigur.
La proiectarea si executarea retelelor de alimentare cu energie electrica se vor respecta
urmatoarele standarde si prescriptii CONEL in vigoare: STAS 8591/1 -91 - Amplasarea in
localitati a retelelor subterane; STAS 234 - Bransamente electrice; Conditii de proiecatare si

executie PE 107 - Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice; PE 132 -Normativ
pentru proiectarea retelelor de distributie publica; PE 155 - Normativ pentru proiectarea si
executarea bransamentelor pentru cladiri civile; SR 13433 - Iluminatul cailor de circulatie.
Pentru stabilirea necesarului de putere alimentarii cu energie electrica a noilor consumatori

din zona se vor avea in vedere urmatoarele considerente:
d) - incalzirea cladirilor se va face prin centrale proprii cu sisteme alternative de energii
e) - energia electrica va fi utilizata pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv
decorativ), pentru utilizari casnice obisnuite, instalatii de aer conditionat, aparatura
TI&C, etc.
c) -unitatile de alimentatie publica vor prepara hrana in instalatii alimentate cu gaze
naturale.
4. Telecomunicatii
Pe terenul studiat nu exista utilizatori de retea telefonica si nici instalatii de comunicatii.
Racordul la o astfel de retea este optional.
5. Retea de termoficare si gaze naturale.

Alimentarea cu caldura a locuintelor si dotarilor de utilitate publica din comuna se face in
prezent, in principal, cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne si carbuni) si deseuri
vegetale.
Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz si, intr-o anumita masura, in special in
perioada de iarna, cu combustibil solid si resturi vegetale din zona.
In localitatea de resedinta a comunei exista o serie de centrale termice pe combustibil solid,
lichid sau pe gaze petroliere lichefiate (GPL), in principal la cladirile de utilitate publica, dar si la
unele persoane particulare.
Din punct de vedere al retelelor edilitare, zona este deficitara, deoarece in prezent face
parte dintr-un teritoriu afectat agriculturii. Terenul studiat este traversat in zona de nord-est si de
nord de o linie electrica aeriana de 20 kV.
In localitatile comunei, cea mai importanta disfunctionalitate in ce priveste alimentarea cu
energie termica o constituie dificultatea in aprovizionarea cu combustibili solizi, precum si
cantitatea insuficienta, calitatea necorespunzatoare si pretul ridicat al acestora.
Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz pentru multi locuitori din mediul rural
constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu
risipa de combustibil si reducerea confortului in bucatarii in special in perioada de vara.
Distantele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, carbuni, butelii de aragaz la locul
de utilizare, precum si existenta intermediarilor conduc si acestea la cresterea suplimentara a
costurilor combustibililor.
Cele mai importante disfunctionalitati in ceea ce priveste alimentarea cu CLU sau GPL
sunt constituite in principal din costul foarte ridicat al acestor combustibili, precum si din
conditiile obligatorii de stocare: recipiente etanse, rezistente la presume, distante de siguranta,
masuri privind securitatea la incendiu. In cazul manipularii si stocarii necorespunzatoare a CLU,
poluarea solului si a apelor freatice constituie un pericol cu urmari de lunga durata si care se
manifesta de multe ori mult in afara proprietatii utilizatorului.
Datorita caracterului sezonier al investitiei pentru moment aceste aspect urmeaza a fi
analizate si corelate cu planurile de dezvoltare ale localitatii si integrarea in acestea.

Propuneri
Datorita avantajelor pe care le prezinta folosirea gazelor naturale fata de folosirea
combustibilului solid sau lichid se propune alimentarea cu gaze naturale a locuintelor si dotarilor
din zona studiata.
gazos din rezervor Butan gaz pana la realizarea retelei de distributie a localitatii Corbu. Se
recomanda ca locuintele si dotarile sa fie dotate cu instalatii de incalzire centrala si centrale
termice proprii.
In fiecare vila de contort ridicat s-a considerat a fi instalata o centrala murala de 24 kW cu
boiler incorporat, precum si o masina de gatit tip aragaz. Urmeaza ca, pe baza calculelor facute de
proiectantii de specialitate autorizati, sa se stabileasca valoarea exacta a debitului de gaze maxim
instalat, precum si diametrul conductei de aductiune de la magistrala de transport la amplasament
(medie sau redusa presiune), in functie de pierderile de presiune pe traseu. De asemenea,
consideram ca trebuie pus accentul pe utilizarea surselor regenerabile de energie, in concordanta
cu statutul de sit natural de protectie speciala avifaunistica, dar si cu utilizarea arhitecturii
specifice si materialelor locale. Este util ca astfel de zone de agrement (cu mai putine cerinte decat
zonele locuite permanent) sa devina zone de studiere in-situ a modului de montare, exploatare si
de satisfacere a cerintelor beneficiarilor de catre sistemele de utilizare a surselor regenerabile de
In zona pot fi utilizate in primul rand energia solara (cu cele doua componente: termica si
fotovoltaica); zona studiata face parte din zona I, in care potentialul energetic al radiatiei solare are
valoarea cuprinsa intre 1150 si 1250 kWh/irr.an. Cea mai raspandita utilizare a energie solare,
consta in prepararea apei calde menajere. Sistemele avansate permit o utilizare sigura (in special
din punct de vedere al temperaturii maxime si minime a apei utilizate, asigurata in tot timpul
zilei), precum si in zilele innorate si pe o perioada de timp mai lunga in cursul anului.
Din punct de vedere al principiului de functionare folosit de captatoare sunt:

punctele de consum fiind asigurata de inaltimea la care se afla amplasat rezervorul de colectare a
apei calde menajere; sunt recomandate pentru activitati sezoniere si case de vacanta.
- Captatoare cu rezervor presurizat exterior - captatoarele functioneaza la presiunea retelei

exterioare de apa, fiind recomandate pentru prepararea apei calde menajere tot timpul anului. Pot fi
echipate cu o rezistenta electrica incorporata cu functionare automata.
- Captatoare fara rezervor - acestea se utilizeaza in instalatii mai complexe sau de

capacitati mai mari, care stocheaza apa calda intr-un boiler din incinta cladirii deservite sau in
subteran.
1.10.4. Descrierea etapelor de implementare a planului

Se estimeaza ca inceperea lucrarilor de constructie vor fi demarate, cel mai devreme, la
inceputul anului viitor, 2017, deoarece obtinerea actele de reglementare dureaza foarte mult.
Aceste lucrari vor fi realizate esalonat si anume:
- in primul rand va fi realizata lotizarea terenului;
- apoi va fi amenajata organizarea de santier pentru trasarea si realizarea cailor de acces;
- amenajareaa organizarii de santier pentru realizarea retelelor de apa potabila si a retelelelor
de canalizare; concomitent cu acestea vor fi realizate statiile de pompare a apelor uzate in Statia de
epurare Ecomaster;

- realizarea celorlalte utilitati (reteaua electrica, reteaua de gaze naturale, telefonie, etc.);
In acest timp posesorii parcelelor de teren vor incepe, functie de buget, sa-si obtina
certificatele de urbanism, autorizatiile de construire si sa inceapa realizarea constructiilor, acest
proces durand o perioada foarte mare, de ordinul anilor.
In aceasta etapa de avizare a PUZ – ului, nu au fost stabilite locatia exacta a organizarilor de
santier, insa acestea vor fi amplasate in partea de vest a PUZ-ului, in apropierea Localitatii Corbu,
pentru a fi cat mai aproape de utilitatile necesare si, in acelasi timp, sa fie cat mai departe de ariile
naturale protejate si a teritoriului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Modificarile fizice ce decurg din implementarea planului, in principal sunt reprezentate de
indepartarea covorului vegetal, pentru realizarea constructiilor, a drumurilor, a retetelelor de
alimentare cu apa si de canalizare, gaze naturale, electricitate (care vor fi pozate in subteran), etc.
Dupa realizarea constructiilor si a utilitatilor volumul de pamant excavat va fi utilizat pentru
acoperirea santurilor, iar stratul de sol vegetal va fi folosit pentru refacerea solului in zonele
excavate, pentru ecologizarea eventualelor suprafete afectate si pentru realizarea spatiilor verzi.
Activitatile care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului sunt cele aferente
construirii de locuinte individuale sau colective, permanente sau sezoniere, constructii pentru
activitati turistice (cazare, alimentatie publica, agrement, constructii cu destinatie mixta – servicii
la nivel de cartier, servicii de interes general, comert de tip mall, comert en-detail), institutii,
terenuri de sport, piscine descoperite, locuri de joaca pentru copii, terenuri de joaca si recreere,
spatii verzi, drumuri carosabile si pietonale, utilitati, etc. Aceste activitati constau din:
Lucrari de constructii:
- construirea organizarilor de santier (care vor fi amplasate cat mai aproape de Localitatea
Corbu, pentru a fi cat mai aproape de utilitatile necesare si, in acelasi timp, sa fie cat mai departe
de ariile naturale protejate si a teritoriului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii);
- decopertarea stratului de sol vegetal de pe locatiile constructiilor si a cailor de acces si
depozitarea acestuia in zone special amenajate pentru a fi folosite in ecologizarea zonelor afectate;
- amenajarea drumurilor de acces;
- amenajarea utilitatilor (alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate, alimentarea cu gaze
naturale, pozarea retelei de curent electric, telefonie, etc.); astuparea santurilor si refacerea
terenului afectat;
- realizarea constructiilor prevazute in fiecare zona in parte;
- realizarea spatiilor verzi aferente fiecarei zone;
- respectarea tuturor masurilor impuse prin Avizele de gospodarire a apelor, atat in faza de
PUZ cat si in faza PAC, precum si a Avizului si a Acordurilor de mediu.
Modul de gospodarire a deseurilor pe perioada de implementare a planului este urmatorul:

- deseurile de pamant, piatra si sol vegetal, rezultate in urma excavatiilot de toate tiputile vor fi
depozitate separat si vor fi folosite pentru refacerea zonelor afectate;
- deseurile menajere vor fi colectate selectiv in containere sau pubele; in perioada

constructiilor acestea vor fi amplasate in organizarile de santier, iar dupa finalizarea
constructiilor acestea vor fi pastrate in curtile private sau pe platforme betonate, special
amenajate in cazul locuintelor comune, hotelurilor sau sistemelor de alimentatie publica; in
ambele cazuri deseurile municipale vor fi colectate de firme specializate, in baza unor
contracte si transportate in depozitele ecologice de deseuri;
- deseurile reciclabile (hartie, carton, metalice si de material plastic), vor fi colectate selectiv
in containere sau pubele inscriptionate; in perioada constructiilor acestea vor fi amplasate in

organizarile de santier, iar dupa finalizarea constructiilor acestea vor fi pastrate in curtile
private sau pe platforme betonate, special amenajate in cazul locuintelor comune, hotelurilor
sau sistemelor de alimentatie publica; in ambele cazuri deseurile municipale vor fi colectate
de firme specializate, in baza unor contracte si transportate in depozitele ecologice de
deseuri;
- cauciucurile uzate, dupa schimbarea cu altele noi, vor fi predate firmelor de vulcanizare;
- deseurile periculoase, precum si ambalajele de substantele toxice si periculoase (generate in
perioada de construire), vor fi depozitate in siguranta, in containere metalice, etanse, in
magazii incuiate din cadrul organizarii de santier si predate societatilor specializate pentru
depozitare definitiva, reciclare sau incinerare. Dupa caz, combustibili si uleiurile uzate vor fi
colectate in recipiente metalice, etanse si predate unitatilor specializate in vederea
valorificarii sau incinerarii acestora.
- in acelasi timp va fi tinuta gestiunea deseurilor, in conformitate cu legislatia de mediu in
vigoare si va fi raportata APM sau ARBDD, dupa caz, in conformitate cu actele de
reglementare.
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI A

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI
PROPUS
Localitatea Corbu este amplasata in zona nord-estica a judetului Constanta si este
de 4 m.
ax);

575/3 – 10);


575/10, A 577/3, A 579/12, A 610/19 ).
5 km de Corbu continuat de un nou drum expres ce va trece prin Corbu spre Delta Dunarii.
Din punct de vedere urbanistic Comuna Corbu se incadreaza, partial, in Rezervatia
Biosferei Deltei Dunarii. In prevederile Regulamentului Local de Urbanism sunt prevazute, pentru
zona care se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, urmatoarele utilizari admise:
a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta, cazare
turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200 mp;
b) institutii, servicii, dotari publice;
c) spatii verzi pentru agrement, sport;
d) gospodarie comunala;
e) amenajari piscicole;
f) unitati agricole, mestesugaresti, industriale, de prestari de servicii si de transport;
g) circulatii rutiere si navale, cu dotarile aferente;
h) edificii de cult, cu constructii anexe.
Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni:

a) camparea, inclusiv in zonele de locuit, conditionata de dotarea cu instalatii tehnico-
sanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turistica;
b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiile de
configurare a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditionari care se refera la forma, materiale
de constructie si finisaj;
c) sunt permise constructii izolate pentru alimentatie publica, cu conditionari referitoare la
forma, materiale de constructie si finisaj, in conformitate cu legislatia specifica, cu prevederile
prezentului regulament si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului;
d) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucrari de infrastructura si anexe ale
exploatatiilor agricole, piscicole sau zootehnice;
e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentatie publica sunt admise cu
conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinatatilor, precum si cu respectarea
normelor privitoare la forma, materiale de constructie si finisaj din prezentul regulament;
f) locuinte cu suprafata construita la sol pana la 300 mp, cu conditia incadrarii in
g) case de vacanta cu suprafata construita la sol pana la 350 mp, cu conditia incadrarii in
h) depozitari de materiale refolosibile, cu conditia respectarii legislatiei specifice;
i) platforme de precolectare a deseurilor menajere, cu respectarea legislatiei privind
protectia mediului;

j) activitati care utilizeaza pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulatiile
publice sau de pe parcelele adiacente, cu conditia respectarii normelor sanitare si neproducerii de
noxe sau zgomote care deranjeaza vecinatatile;
k) spatii comerciale cu suprafata utila peste 300 mp, cu conditia asigurarii locurilor de
parcare pentru aprovizionare si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului.
Conform regulamentului de urbanism al Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii coeficientii maximi
admisi pe teren sunt:
1). Procentul maxim de ocupare a terenului (POT) pe parcela, inclusiv constructiile
existente si anexe, va fi de 30% pentru parcelele de pana la 1.000 mp si de 15% pentru parcelele
mai mari de 1.000 mp.
2). Coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT) pe parcela va fi de 0,5.
3). Pentru dotarile publice, procentul maxim de ocupare a terenului va fi conform
Regulamentului general de urbanism, in functie de amplasarea in cadrul localitatii.
Având în vedere vecinătăţile şi potenţialul zonei credem că funcţiunea sat de vacanta este
posibila si recomandabila, fiind compatibilă cu oricare din strategiile de dezvoltare a zonei, fără
să modifice “imaginea de ansamblu”.
Planul urbanistic general si regulamentul Local de Urbanism al Comunei Corbu.
2.1. Date geomorfologice si hidrologice de bază

Comuna Corbu este amplasat la nord – est de Municipiul Constanţa, la cca. 35 km distanţă,
pe DJ Constanţa – Mihai Viteazu.
Ţinutul Dobrogei centrale şi de sud, sub aspect geomorfologic, aparţine Podişului
Prebalcanic, individualizându-se ca Podişul Dobrogean.
Podişul Dobrogean este un podiş tabular, cu interfluvii larg vălurite şi plane, cu înălţimi
medii cuprinse între 100 m şi 200 m, care se termină printr-un abrupt către Dunăre şi mare.
Relieful a fost modelat de ape, în trepte, de la vest la est şi către Valea Carasu (zonă de maximă
coborâre a reliefului Dobrogei Centrale şi de Sud) ce coincide cu o arie de afundare tectonică.
Caracterul de platformă este evidenţiat de depozite slab ondulate, aproape plane, care au suferit
mişcări de basculare epirogenetice, ultima afectând zona recent. Prezenţa văilor meandrate, cu
pereţi abrupţi, care se continuă şi pe platforma continentală, sunt consecinţa acestor mişcări
epirogenice. Energia mică de relief (în jur de 50 m ), suprafeţele interfluviale întinse şi slab
văluite, cu înălţimi medii de 100 – 200m, dau un aspect de câmpie tabulară – structurală.
Plecând din Ovidiu spre nord, se poate observa că între acesta şi zona Lumina - Capul
Midia - Fantanele apare un relief mai mult plat, constituit mai întâi dintr-o treaptă de podiş înaltă
de 85 – 70 m, puţin fragmentată, uşor înclinată spre sud – est; în continuare se reamarcă o treaptă
mai joasă (65 – 50m.) cu acelaşi grad de fragmentare. Ambele sunt acoperite cu depozite
loessoide, pe care, din loc în loc, îşi fac apariţia martori de eroziune. A treia treaptă, şi cea mai
joasă – cu două nivele – se prezintă în bună parte ca o formă aluvională, nisipoasă – sediul unor
active procese de acumulare sau eroziune – pe care sunt amplasate cuvetele lacurilor Taşaul,
Corbu si Nuntasi izolate de mare prin perisipuri destul de bine consolidate.
În general, relieful de pe latura de vest a acestui sistem lacustru nu prezintă complicaţii
geomorfologice – nota dominantă fiind uniformitatea – decât acolo unde apar calcarele, ca pe
versantul Lacului Taşaul; acest fapt se poate remarca străbătând regiunea mai ales pe şoseaua care
merge de la Constanţa spre Babadag.
Ceea ce atrage atenţia în mod deosebit în acest sector este sistemul lacustru (Taşaul,
Corbu, Nuntasi), separat de mare printr-o barieră lungă de nisip, sprijinită pe Capul Midia
constituit din conglomerate şi calcare jurasice. Marea a constituit acest cordon în tendinţa ei de

regularizare a ţărmului, ca şi în alte părţi de altfel, ceea ce ne face să presupunem că nu este un

ţărm de dată recentă; dimensiunile barierei sunt diferite – mai lată în nord, ajungând la cca.
1400m. în dreptul oraşului Năvodari şi mai îngustă în sud, cca. 400m, în dreptul Staţiunii Mamaia;
altimetric, scade de la 6 – 7m în sud, la 4 – 5m, în nord.
Lacul Taşaul, ocupă o suprafaţă de 1830 ha. Configuraţia alungită dă imaginea clară a unui
sector din valea Casimcei, inundat de apele mării şi ulterior izolat printr-un perisip (cordon litoral)
pe care trece o şosea şi o cale ferată. Cuveta lacustră prezintă în general adâncimi mici.
Versantul sudic al ţărmului, între Năvodari şi Sibioara, este abrupt în cea mai mare parte,
prezentând o faleză lacustră.
Lacurile Taşaul şi Corbu s-au format prin bararea gurilor de vărsare a râurilor Casimcea,
respectiv Corbu, prin cordoane de nisip, la contactul cu linia ţărmului, în decursul ultimei secvenţe
transgresive (flandriene) din evoluţia Mării Negre.
Cuveta Lacului Taşaul este amplasată pe zona de contact a calcarelor jurasice, cu soclul,
proterozoic superior – cambrian inferior, al şisturilor verzi. În lungul acestui contact stratigrafic s-
a insinuat traseul Râului Casimcea, mult mai activ în perioadele reci, glaciare, din Cuaternar.
Morfologia cuvetei lacustre scoate în relief atât diferenţele structurale, cât şi pe cele
petrografice ale formaţiunilor de pe cele două flancuri, nordic şi sudic. Cele mai mari adâncimi
(4,00 – 4,60 m.) se întâlnesc, de fapt, în apropierea ţărmului sudic, unde formaţiunea şisturilor
verzi prezintă strate în poziţie aproape verticală.
Nivelul Lacului Taşaul se situează la cote medii de + 1,2 m…..1,45 m, rnMN, fiind impus, în
actualele condiţii, de nivelul apei din Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari. Alimentarea lacului
se face din surse subterane carstice şi din canal, digul de îl separă de acesta fiind permeabil.
Cordonul de nisip ce separă lacurile Corbu şi Taşaul de Marea Neagră avea o lăţime de cca.
400m., înălţându-se cu 1,5 – 2 m. deasupra nivelului mării. Morfologia actuală a cordonului litoral
este marcată de relieful tehnogen creat prin supraînălţarea terenului, a cărui cotă se situează la 2,5
– 3 m.
La nord de grupa lacustră Taşaul – Corbu, aproximativ până în valea Râului Slava, zona de
litoral corespunde unei suprafeţe de abraziune înclinată spre est, constituită ca şi precedenta din
trei trepte realizate pe seama şisturilor verzi, mulată de depozite loessoide şi marine. Pe această
zonă litorală se suprapun o serie de văi ale unor sisteme hidrografice dominant intermitente, pe
alocuri cu un profil transversal foarte larg, dând impresia de golfuri insinuate în uscat.
În cele mai multe cazuri aceste ape au erodat învelişul loessoid, apărând la zi substratul
şisturilor verzi.
Ceea ce atrage atenţia, ca elemente de relief, sunt o serie de înălţimi izolate – martori de
eroziune – constituit din calcare, în apropiere de Lacul Taşaul, dar mai ales din şisturi verzi
acoperite în parte de depozite loessoide, ca Movila lui Hogea şi Gargalâcul Mare (şisturi verzi),
din apropiere de localitatea Corbu de Sus.
Lacul Sinoe este încadrat între Grindul Chituc, care îl separă de mare şi Insula Lupilor care-l
desparte de Lacul Zmeica; pe latura vestică prezintă două braţe care intră adânc în uscat, Lacul
Istria şi Lacul Nuntaşi. Lacul Sinoe comunică cu marea prin Buhazul Mic şi Buhazul Mare în sud,
dar cele mai leznicioase comunicări le are prin deschideri în cordonul litoral marin: Portiţei sau
Periboinei.
Reţeaua hidrografică este foarte săracă, cu excepţia Râului Casimcea, care izvorâşte de la
Altân Tepe şi se varsă în Lacul Taşaul.

Lacurile litorale fac parte din categoria limanelor fluvio – marine (Lacul Taşaul şi Lacul
Corbu), şi a lagunelor marine (Complexul Razelm – Sinoe, Lacul Siutghiol).
În timpul glaciaţiunii Wurm I, ca urmare a reţinerii unei cantitãţi imense de apã în calota
glacialã, în bazinul Mãrii Negre - ca de altfel în toate mãrile de pe glob - s-a produs o scãdere
puternicã a nivelului apei, apreciatã de unii cercetãtori la -80 m, iar de alţii la -46 m faţã de nivelul
actual. Dupã aceastã regresiune, numitã neoeuxinicã, a urmat o transgresiune lentã (Marea Neagrã
Veche), care a continuat şi în perioada Marea Neagrã Nouã, întreruptã de mici regresiuni
coincizând glaciaţiunilor Wurm II, III şi IV. Transgresiunea Marea Neagrã Nouã, care corespunde
fazei optimului climatic în care nivelul mãrii a atins cota maximã în postglaciar de +5 m faţã de
nivelul actual, a fost denumitã neoliticã (Banu, 1964) sau histrianã (Bleahu, 1965). Dupã ea
urmeazã o micã regresiune numitã dacicã (Banu, 1964), în care nivelul mãrii era de cca. 4 m sub
cel actual şi apoi din nou o creştere a nivelului coincizând transgresiunii valahe, care continuã şi
astãzi.
Vãile râurilor şi golfurilor marine au fost supuse succesiv pãtrunderii şi retragerii apelor
marine, însoţite de întreaga gamã a proceselor : de adâncime prin eroziune, lãrgire prin abraziune,
înãlţare prin aluvionare, închidere a gurilor de cãtre cordoane litorale sau grinduri fluviatile.
Numai prin aceste procese repetate în timp şi cu intensitãţi diferite, se poate explica lãrgirea
exageratã a gurilor micilor râuri dobrogene. Cea mai puternicã acţiune de eroziune pe verticalã a
fost în timpul transgresiunii neoeuxinice, când râurile dobrogene care se varsã în mare şi-au sãpat
vãi pe platforma continentalã, în prezent submersã. Momentul în care gurile vãilor sunt lãrgite
cãpãtând aspectul unor golfuri, corespunde transgresiunii neolitice (histriene), când invadarea
vãilor de cãtre apele mãrii a dus, prin abraziune şi aluvionare, la modificarea profilului transversal
caracteristic unei vãi, într-un profil propriu unei depresiuni lacustre. Repetarea fazelor de eroziune
şi adâncire - şi în unele cazuri de izolare - n-a fãcut decât sã contureze mai mult depresiunile şi sã
genereze aspectul actual al limanelor şi lagunelor litorale.
Cele mai interesante şi mai caracteristice aspecte le oferã particularitãţile hidrochimice ale
lacurilor care sunt în strânsã legãturã atât cu factorii chimici, hidrologici, litologici etc, cât şi cu
evoluţia paleogeograficã a cuvetelor lacustre şi a regiunii în care se gãsesc.
Complexul Razelm-Sinoe, prin poziţia sa intermediarã şi prin particularitãţile alimentãrii, face
tranziţia dintre apa dulce primitã din Dunãre prin canalele din nordul Complexului, pânã la apa
sãratã, cu o concentraţie mai ridicatã decât apa de mare, în sudul acestuia, în special în Lacul Istria
(40g/l).
Aceastã succesiune hidrochimicã se datoreşte pãtrunderii apei de mare prin "portiţe" în timpul
furtunilor şi evaporaţiei puternice, şi a lipsei unui aport de apã dulce.
Lacurile litorale de la sud de Capul Midia sunt destul de variate din punct de vedere
hidrochimic. Lacurile Taşaul şi Corbu conţin apã salmastrã (între 1-2 g/l în Taşaul şi între 2-3 g/l
în Corbu), datoritã atât infiltraţiilor prin cordonul litoral şi concentraţiei ridicate a apei aduse din
bazinul Casimcei, cât şi întreruperii legãturii cu Siutghiolul, de unde se alimenta în bunã parte.
Adâncimea de îngheţ luată în calcul conform STAS 6054 / 1977 este de 0,9 m.
Teritoriul administrativ al Comunei Corbu, inclusiv al Satului Vadu, Judeţul Constanţa,
aparţine din punct de vedere geomorfologic Platformei Dobrogei Centrale. În cadrul acestei unităţi
de relief se pot individualiza mai multe trepte diferenţiate ca altitudine.
Partea nordică a Podişului Casimcei (treapta Sacârbair) prezintă înălţimile cele mai ridicate
(300 – 400 m), constituind nodul orohidrografic, de unde apele se răsfiră spre sud – vest, sud şi
sud – est.

Orientarea generală a acestei subunităţi este mai mult spre mare decât spre Dunăre. Înspre
vest se diferenţiază Prispa Hârşova, Prispa Dăienilor, Podişul Înşiratele, Podişul Tortomanului,
fragmentate de văi cu direcţia sud – vest, cu interfluvii largi, din care se detaşează înălţimi mai
mari de 200 m.
Spre Marea Neagră, Podişul Casimcei coboară în trepte şi domină cu cca 100 – 150 m
depresiunea Pantelimon, situată în cursul superior al râului Casimcea.
Ultimele trepte, cu altitudini sub 100 m sunt Prispa Fântânele, la nord şi la vest de Lacul
Taşaul şi Prispa Hamangia în bazinul inferior al râului Slava.
Zona cercetată face parte din subunitatea Fântânele. Altitudinea variază între + 5,00 m (cota
Balta Mare) şi 77,1 m (Movila Caraharman = 80,1 m).
Elementul morfologic dominant este dat de traseul cumpenei de ape dobrogene, care separă
bazinul hidrografic tributar Dunării (spre vest) de bazinul hidrografic Marea Neagră .
Cumpăna apelor se poate urmări la sud de comuna M. Kogalniceanu, prin Movila lui Topor
(+ 120,2 m), apoi în lungul Aeroportului International pe direcţia nord – sud pe un platou cu
amplitudinea de cca 100 m. La nord de comună, linia celor mai mari înălţimi se abate spre nord –
vest, continuând prin partea de sud a comunei Târguşor (amplitudini de 140 – 160 m).
La est de cumpăna apelor energia de relief este mai accentuată. Văile afluente râului
Casimcea secţionează cuvertura de depozite loessoide determinând aflorarea ”şisturilor verzi”, sau
a calcarelor jurasice.
Înălţimile mai importante sunt: Dealul Dalufac (101,5 m), format din şisturi verzi acoperite
de loess; Dealul Mare (78,2 m) şi Dealul Sârtorman (116,8 m) reprezentate prin calcarele jurasice
ale ”formaţiunii de Casimcea”, intens exploatate în cariere.
Valea Dalufac este actualmente secată. Pe cursul inferior al Văii Dalufacu Mic apare un
izvor din pânza freatică de la baza loessului.
Pe versantul stâng al Văii Casimcea, monotonia reliefului este întreruptă de Dealul Piatra ( +
50,4 m), alcătuit din calcare jurasice intens carstificate (lapiezuri, avene, galerii inundate).
Cursul inferior al râului Casimcea a fost transformat în liman fluvio – marin (lacul Taşaul),
urmare a barării sale de un cordon litoral marin pe măsura creşterii nivelului Mării Negre.
Cuveta Lacului Taşaul este amplasată pe zona de contact a calcarelor jurasice cu
fundamentul proterozoic superior – cambrian inferior al formaţiunii şisturilor verzi. În lungul
acestui contact stratigrafic s-a insinuat traseul râului Casimcea, mult mai activ în perioadele reci,
glaciare, din Cuaternar.
Nivelul lacului Taşaul se situează la cote medii de + 1,20 m ..... + 1,45 m r.M.N., nivel impus
în actualele condiţii, de cota apei din Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari. Alimentarea lacului
se face din surse subterane carstice şi din Canal, digul ce îl separă de acesta fiind permeabil.
În partea de nord – est a Localităţii Vadu se află Lacul Sinoe, inconjurat, în partea de sud
de Balta Verde, Grindul Plantaţiei şi Gura Buhaz.
În partea de sud a satului Vadu întâlnim Valea Vadului, pârâu care pe timpul verii seacă.
2.2. Consideraţii geologice

Din punct de vedere geologic zona Localităţii Corbu de Sus face parte integrantă din
unitatea structurală majoră a Dobrogei Centrale şi anume Masivul Central Dobrogean.
Masivul Central Dobrogean a fost obiectul unor ample studii geologice şi a mai multe teze
de doctorat dintre care amintim: Glicherie Caraivan, 1981, “Studiul sedimentologic al depozitelor
din zona de plajă şi a şelfului intern, din faţa ţărmului românesc, între Portiţa şi Tuzla”,
Universitatea din Bucureşti şi Viorel Paul Costache, 1998, “Geologia litoralului românesc al Mării
Negre de la Sud de linia Pecineaga – Camena şi implicaţiile de ordin ecologic”, Universitatea
Bucureşti.

Masivul Central Dobrogean se caracterizează, din punct de vedere geostructural, prin

apariţia la zi, pe arii foarte extinse, a soclului Precambrian, motiv pentru care a fost desemnat sub
numele de “masiv”, acest termen având o semnificaţie geostructurală. Cuvertura în schimb ocupă
suprafeţe restrânse.
2.2.1. Stratigrafia
Soclul. Aşa cum sugereazã şi termenul de “masiv” central-dobrogean, formaţiunile
soclului aparţin unor cicluri geotectonice precambriene. Acestea predominã în structura spaţiului
central-dobrogean. Deşi în zona litoralã propriu-zisã nu se întâlnesc toate elementele constitutive
şi semnificative ale unitãţii geostructurale majore (Masivul Central-Dobrogean), în prezentarea
care urmeazã vom face referiri şi la acestea.
În alcătuirea soclului se deosebesc două unităţi cu caractere petrofaciale bine distincte.
Aceste unităţi se delimitează printr-o discordanţă stratigrafică şi de metamorfism. Astfel,
se individualizează, ca primă unitate, grupa şisturilor cristaline mezometamorfice, iar cea de-a
doua include formaţiunea şisturilor verzi.
Grupa şisturilor cristaline mezometamorfice, apare la zi numai în partea nordică a
Masivului Central Dobrogean, într-o zonă de ridicare. Acestea sunt reprezentate prin micaşisturi
cu muscovit, biobit, granat, uneori şi staurolit, prin cuarţite şi amfibolite, totul fiind străbătut de
filoane de pegmatite. La partea superioară a şisturilor cristaline, se individualizează o zonă
retromorfozată. Determinările de vârstă pe cale radiometrică efectuate asupra şisturilor cristaline
mezometamorfice au indicat valori între 634 – 711 milioane ani, iar pentru cele retromorfozate
530 milioane ani. Fără îndoială însă că aceste valori sunt aparente, inclusive cele mai mari,
reprezentând de fapt efectele ultimelor procese geodinamice care le-au afectat. Interpretând aceste
date, se poate spune că şisturile cristaline mezometamorfice au luat naştere prin metamorfozarea
în condiţiile faciesului amfibolitic al unui material sedimentogen şi magmatogen într-o fază de
metamorfism anterioară ciclului baikalian. Ele reprezintă de fapt nuclee foarte vechi provenind din
domeniul consolidat care făcea corp comun cu soclul Platformei est-europene, dar care au fost
regenerate în ciclul baikalian.
Formaţiunea şisturilor verzi. Transgresiv şi discordant, peste şisturile cristaline, se dispune
o suită sedimentară cu caracter de fliş, având în jur de 3000 – 4000 de metri grosime, intens cutată
şi slab metamorfozată (anchimetamorfozată). Culoarea verde este dată de clorit.
În ansamblu, formaţiunea şisturilor verzi este alcătuită din şisturi sericito – cloritoase,
pelite, şisturi sericito – grezoase, şisturi clorito – carbonatice, şisturi sericito – hematice, gresii
cloritoase, gresii de tip greywacke, arcoze, microconglomerate arcoziene, conglomerate cloritoase
şi conglomerate cu fragmente de şisturi verzi.
Din studiul microscopic al şisturilor verzi a rezultat că iniţial ele au fost roci sedimentare
care au suferit un slab metamorfism, manifestat printr-o uşoară orientare a mineralelor din
cimentul rocilor, cât şi prin prezenţa, în cantitate mare, a cloritului, epidotului şi sericitului. Pe
lângă materialul detritic, şisturile verzi conţin şi o oarecare cantitate de material piroclastic acid.
Investigaţiile petrografice şi sedimentologice relevă că aproape 6% din materialul
constituient al şisturilor verzi este de origine magmatică, 30% este de origine metamorfică şi 10 –
15% este de provenienţă sedimentară.
Vărsta formaţiunii şisturilor verzi, pe baza conţinutului palinologic, se dovedeşte a fi
neoproterozoic terminal – eocambriană.

În masa Formaţiunii şisturilor verzi s-au identificat mai multe subformaţiuni care se succed
pe verticalã, şi anume: subformaţiunea infragraywackicã, subformaţiunea graywackelor inferioare,
subformaţiunea graywackelor superioare, subformaţiunea supragraywackicã (Mirãuţã, 1964).
Toate acestea se întâlnesc şi în zona litoralã, însã, în cea mai mare parte, sunt acoperite de mantia
de loess de sub care apar sporadic.
Subformaţiunea infragraywackicã. Primele secvenţe ale Formaţiunii şisturilor verzi care
afloreazã în zona litoralã, în împrejurimile localitãţii Ceamurlia de Sus, sunt reprezentate printr-o
alternanţã de cuarţite verzi cloritice şi filite sericito-cloritoase, în grosime de 500-600 m. În baza
suitei predominã cuarţitele şi gresiile cuarţitice verzi, în strate ce pot atinge 3-5m grosime. Treptat,
pe verticalã se trece la cuarţite verzi, în plãci, care alterneazã cu filite verzi, acestea devenind
predominante. La microscop, cuarţitele verzi aratã o matrice cuarţiticã finã, cu clorit, în care se
disting cristale mari de cuarţ, feldspaţi plagioclazi şi feldspaţi potasici, alteraţi. Acestora li se
adaugã lamele de biotit, în parte cloritizat, epidot, zoizit, piritã şi magnetit. Se poate spune cã
aceste cuarţite au luat naştere prin metamorfozarea slabã a unor gresii argiloase, de tip graywacke.
Roca este prin urmare o metagraywacke.
Filitele la microscop apar formate din benzi sericitice şi benzi cu cuarţ fin.
Subformaţiunea graywackelor inferioare. În zona litoralã aceasta se întâlneşte în
împrejurimile Istriei. Are o grosime de 1000-1200 m şi este reprezentatã printr-o succesiune de
ritmuri formate din graywacke, siltite şi roci pelitice argiloase, fiind evident caracterul de fliş slab
metamorfozat. Ritmurile au grosimi variate de la 1-3 m, pânã la 30-80 cm. Frecvent sedimentaţia
gradatã este evidentã. În stratele de graywacke groase sunt frecvente fragmente de roci pelitice
remaniate intraformaţional. Acestea sunt bine rulate şi ocupã spaţii lenticulare sau formeazã
adevãrate pungi. Este de asemenea prezentã pirita sub formã de cuburi a cãror dimensiune poate
atinge 1 cm3.
Pe feţele inferioare ale straturilor de graywacke apar mecanoglife, iar pe feţele superioare
ale stratelor pelitice se remarcã ripple-marks.
La microscop graywackele aratã ca fiind formate din granule colţuroase de cuarţ nesortate,
feldspaţi, plagioclazi şi feldspaţi potasici alteraţi, epidot, rutil etc., iar masa de bazã este formatã
din cuarţ fin detritic, clorit şi sericit. Roca este maturã, fapt ce indicã o sedimentare rapidã
caracteristicã depozitelor de fliş. În rocile acestei subformaţiuni, în afara perimetrului cercetat, s-
au identificat fragmente de roci bazice alterate (Ionescu B.,1937) şi intercalaţii lenticulare de
diabazporfirite (Cosma et.al., 1963).
Subformaţiunea graywackelor superioare. Acestea, în zona litoralã, afloreazã în
împrejurimile lacurilor Taşaul şi Siutghiol şi urmeazã în continuitate de sedimentare peste
graywackele inferioare. Este reprezentatã printr-o suitã pararitmicã în care pachetele de graywacke
alterneazã cu depozite pelitice. Elementele distinctive faţã de graywackele inferioare constau în
reducerea frecvenţei termenilor arenitici în raport cu pelitele, deşi stratele de graywacke pot atinge
grosimea de 2-6 m. De asemenea un element caracteristic îl reprezintã apariţia unor intercalaţii
subţiri (5-20 cm) de microconglomerate arcoziene, pelite violacee, gresii calcaroase adesea sub
formã de lentile. Spre partea superioarã a suitei adesea se întâlnesc intercalaţii subţiri de calcare
verzui. Elementele conglomeratelor sunt reprezentate prin roci bazice, granite cu feldspat potasic,
adesea de culoare roşie şi cuarţ.
Ritmurile au grosimi diferite, preponderente fiind acelea ce pot atinge 20-80 cm. Un ritm
este format de regulã dintr-o graywacke de culoare verde-albãstrui sau brunã, când este alteratã, cu
granulaţie medie, cu stratificaţie gradatã şi care pe verticalã trece la o gresie finã, ce se desface în
plãci, prezentând adesea texturã curbicorticalã şi laminaţii oblice. Termenul pelitic cu care se

încheie ritmul este un pelit de culoare verzuie sau brunã, când este alteratã, cu spãrturã aşchioasã.
În astfel de roci, pe malul Lacului Taşaul, la Sibioara s-a gãsit o asociaţie protisto-palinologicã cu:
Leiominuscula rugosa Naum., Margominuscula rugosa Naum., Lophominuscula prima Naum.,
Leioligotriletum compactum Tim., Stenozono-ligotriletum sokolovi Tim. etc (Iliescu, Mutihac,
1965).
La microscop graywackele acestei subformaţiuni apar formate din granule colţuroase,
nesortate, de cuarţ, feldspaţi plagioclazi potasici, fragmente de roci (cuarţite şi roci bazice
alterate), epidot, zoizit şi rutil. Matricea este alcãtuitã din cuarţ fin, clorit şi plaje mari de lamele de
sericit. Pe feţele inferioare ale gresiilor din baza ritmului se gãsesc mecanoglife. Şisturile pelitice
apar constituite din cuarţ fin detritic, clorit şi lamele de sericit orientate care conferã rocii o texturã
şistoasã.
Subformaţiunea supragraywackicã. Numitã şi stratele de Bãltãgeşti, aceasta încheie
Formaţiunea şisturilor verzi, iar în zona litoralã se întâlneşte, sporadic, la est de satul Sinoe. În
general, aceastã subformaţiune este predominant şistoasã, având o grosime de 600-800 m.
Subformaţiunea debuteazã prin roci pelitice, compacte cu lamine siltice. În aceste pelite se
intercaleazã treptat graywacke cuarţitice verzi, în care este evident fenomenul de sedimentare
gradatã, şi conglomerate ale cãror elemente sunt formate din cuarţite, şisturi amfibolice,
micaşisturi cu granaţi, bazalte şi granite. Din secvenţele pelitice ale subformaţiunii
supragraywackicã, care adesea au culoare roşie, provin exemplare de Archaoehystricosphaera sp.
(Iliescu, 1973).
Cu privire la vârsta formaţiunii şisturilor verzi în ansamblu, în istoricul cercetãrilor
acestora pãrerile au variat de la Neoproterozoic la Carbonifer şi chiar Permian. În prezenat
problema este lãmuritã pantru cã vârsta Neoproterozoic târziu-Eocambrian a formaţiunii şisturilor
verzi este atestatã de conţinutul protisto-polinologic menţionat.
Din analiza complexã a formaţiunii şisturilor verzi în ansamblu, se poate rezuma cã aceasta
reprezintã o formaţiune sedimentarã în grosime de câteva mii de metri, în care predominã
graywackele şi şisturile pelitice. Intercalaţiile de material eruptiv bazic sunt cu totul subordonate.
Trãsãturile litofaciale şi stratonomice aratã clar cã Formaţiunea şisturilor verzi prezintã caracter de
fliş, fapt remarcat pentru prima datã de I.Atanasiu (1940). Mai trebuie adãugat faptul cã sursa de
furnizare a materialului terigen a constituit-o atât ariile din sud, adicã Platforma Sud-Dobrogeanã,
cât şi cele din nord care, la vremea aceea, constituiau Platforma Est-Europeanã (Anastasiu, Jipa,
1984). Aceasta înseamnã cã formaţiunea şisturilor verzi s-a acumulat într-o zonã labilã care a
funcţionat între douã unitãţi geostructurale rigide, evoluând ca arii exondate supuse acţiunii de
denudare. Întreaga formaţiune a suferit o cutare accentuatã şi în acelaşi timp a fost supusã unui
metamorfism regional, de tip incipient, ceva mai accentuat cãtre nivelele inferioare. Culoarea
predominant verzuie a rocilor constituente, de la care vine şi denumirea de “şisturi verzi”, se
datoreazã prezenţei cloritului, generat de metamorfismul incipient la care au fost supuse, însã, în
ansamblu, faciesul acestei formaţiuni nu corespunde faciesului matamorfic de şisturi verzi.
Denumirea însã s-a încetãţenit ca atare. Acestea fiind caracterele Formaţiunii şisturilor verzi, este
evident cã ele nu au putut sã se formeze pe un substrat consolidat cum era acela al Dobrogei de
Sud. La întrebarea “Care a fost substratul pe care s-au acumulat şisturile verzi ?”, rãspunsul este
uşor de dat. Acesta era un substrat mixt rezultat în urma riftãrii şi regenerãrii unui soclu mai vechi
(eoproterozoic). Substratul era alcãtuit din relicte ale acestui soclu, însã regenerate; exemplul cel
mai edificator îl oferã Cristalinul de Altân Tepe. Acestora li se adaugã materialul specific ce
însoţeşte asemenea procese de riftare, în primul rând ofiolitele.
Cuvertura sedimentara.

Cele mai vechi depozite ale cuverturii, în zona de interes aparţin Jurasicului şi constituie
un singur ciclu de sedimentare Dogger-Malm. Formaţiunile postjurasice nu au o dezvoltare
semnificativã.
Jurasicul. Depozitele de vârstã jurasicã din zona cercetată, afloreazã pe o arie relativ
restrânsã, aceasta limitându-se la o zonã cu lãţimea de câţiva kilometri, ce urmãreşte malul nordic
al Lacului Taşaul, între Valea Taşaul şi Lacul Corbu. Ca iviri foarte limitate, depozitele jurasice
mai afloreazã la Capul Clisargic şi ceva mai extinse pe malul sudic al Lacului Siutghiol. Aşa cum
am amintit, depozitele jurasice din zona litoralã a Masivului Central-Dobrogean, ca de altfel din
întreaga unitate structuralã majorã, se înscriu în intervalul Bathonian-Kimmeridgian.
Entitãţile litofaciale care s-au delimitat în perimetrul cercetat, chiar pe hãrţile cele mai
detaliate, corespund urmãtoarelor intervale cronostratigrafice: Bathonian superior - Callovian
inferior, Oxfordian, Kimmeridgian inferior, Kimmeridgian superior.
Bathonianul superior-Callovianul inferior. Aparţine acestui interval cronostratigrafic o
formaţiune calcaroasã detriticã cu o grosime de cca. 20 m, reprezentând de fapt primul termen al
cuverturii care se dispune pe fundamentul de şisturi verzi. Aceastã formaţiune afloreazã la nord de
localitatea Piatra, pe o zonã cu lãrgimea de 150 m şi lungã de 1 km. În afarã de aceasta se mai
întâlneşte, pe o micã distanţã, pe malul Lacului Taşaul, la baza dealului Gogea Bair. Succesiunea
stratigraficã debuteazã printr-un nivel de calcare conglomeratice pânã la microconglomeratice, în
care masa este calcareniticã pânã la calciruditicã, iar elementele terigene sunt reprezentate prin
cuarţ psamitic şi fragmente psefitice de şisturi verzi. Masa calcaroasã conţine numeroase
fragmente de echinide şi bivalve. Succesiunea se continuã prin calcare grezoase, spatice sau oolite,
de culoare gãlbuie, bine stratificate. Acestea alterneazã cu intercalaţii subţiri de calcare
microconglomeratice. Suita se încheie cu un nivel de calcare biosparite grezoase-argiloase, slab
feruginoase.
În general bioclastele, sau chiar exemplarele de cochilii întregi, dar care sunt foarte rare,
prezintã o stare de conservare improprie pentru o determinare, nici chiar genericã. În consecinţã pe
baza acestora nu se poate stabili vârsta acestei formaţiuni.
Analizând situaţia la scarã regionalã, se poate afirma, fãrã teama de a greşi, cã formaţiunea
calcaroasã detriticã din zona Lacului Taşaul este identicã şi sincronã cu formaţiunea descrisã de
A.Bãrbulescu (1961) pe Valea Tichileşti, din zona Hârşova şi care a devenit Formaţiunea de
Tichileşti (Drãgãnescu, Beauvais, 1981). Şi aceasta debuteazã cu un nivel de conglomerate
calcaroase şi calcare detritice, urmate de marne grezoase şi intercalaţii detritice din care provine o
bogatã faunã în care abundã Hommomya gibbosa Sow., la care se adaugã Posidonia alpina Gras.,
Phylloceras hatzegi Loczy., Entolium demissum Phill, Anabachia orbulites M.Edw.&Haine etc.
(Bãrbulescu, 1961) asociaţia fiind semnificativã pentru Bathonian superior. Şi aici, formaţiunea
reprezentând primul termen al cuverturii jurasice, se încheie, cu o secvenţã reprezentatã prin
calcare detritice feruginoase, din care provine o faunã cu Macrocephalites macrocephalus
Schloth.-Blake, Chlamys fibrosus Sow., Entolium demissum (Phill.) (Bãrbulescu, 1961) care
atestã vârsta Callovian inferior a ultimului termen al Formaţiunii de Tichileşti şi în acelaşi timp
confirmã vârsta Bathonian superior a termenului subiacent.
Revenind la regiunea litoralã, se poate afirma cã formaţiunea calcaroasã-detriticã descrisã
este de fapt Formaţiunea de Tichileşti, pe care în continuare o vom denumi ca atare. De menţionat
cã, în zona Lacului Taşaul, Formaţiunea de Tichileşti afloreazã cu totul sporadic (numai în
punctele menţionate), ea fiind depãşitã transgresiv de formaţiunile superioare care iau contact
direct cu structurile fundamentului soclului.

Oxfordianul. Formaţiunile atribuite Oxfordianului urmeazã dupã o întrerupere a

procesului de sedimentare corespunzãtoare Callovianului târziu. Începând cu Oxfordianul, în
bazinul de sedimentare se creeazã condiţiile acumulãrilor calcaroase, în care materialul alohton
(detritic) lipseşte. Aceste condiţii au dãinuit şi în Kimmerdigian, încât s-a format o importantã
platformã carbonaticã. Ansamblul formaţiunilor calcaroase constituente ale acestei platforme
carbonatate este cunoscut sub numele de Formaţiunea de Casimcea (Drãgãnescu, 1976).
Din aceastã stivã, Oxfordianului îi revine prima secvenţã (cea inferioarã), preponderent
calcaro-clasticã (Drãgãnescu, 1970). Aceasta are o grosime de 70-80 m şi afloreazã pe o zonã
continuã la marginea nordicã a ariei din lungul Lacului Taşaul, cu o lãrgime de 1 km. La marginea
sudicã se întâlneşte pe malul Lacului Taşaul, la sud de localitatea Piatra, unde este intens
exploatatã în carierã; mai spre sud-est formeazã în întregime Dealul Gogea Bair. Suita calcaro-
clasticã este alcãtuitã din calcarenite şi calcirudite, foarte variate, având ca trãsãturi comune
abundenţa materialului biogen reprezentat mai ales prin fragmente scheletice sau exemplare
întregi de brachipode, bivalve, corali, briozoane, echinoderme etc (Drãgãnescu, 1970). Se remarcã
o anumitã proporţionalitate şi specificitate în ceea ce priveşte materialul constituent al suitei
calcaro-clastice. Astfel, în timp ce materialul bioclastic arenitic şi ruditic mãrunt este alcãtuit
preponderent din fragmente de corali solitari sau coloniali, de crinoide şi echinide, în materialul
organogen în care s-au conservat schelete întregi predominã brachiopodele şi bivalvele, la care se
adaugã subordonat briozoare, corali solitari, fragmente de bioherme coraligene, spongieri,
echinide şi gastropode.
Suita calcaro-clasticã debuteazã printr-un calcar biomicritic cu echinoderme şi mai rar
bivalve şi spongieri. Aceştia din urmã au generat în masa rocii calcaroase numeroase accidente
silicioase, de tip silexit, a cãror dimensiuni pot ajunge de ordinul centimetrilor. Acest episod
spongalgal se dezvoltã ca un facies local şi apare în cariera Corbu de la marginea nord-esticã a
zonei Taşaul, pe dreapta Vãii Taşaul.
Privitã în anasamblu, suita calcarelor clastice, luând în consideraţie caracterele biofaciale şi
petrofaciale, apare ca provenind dintr-un sediment carbonatic, constituit, în cea mai mare parte,
din schelete şi fragmente scheletice de organisme, la care s-au adãugat elemente de tip intraclaste,
oncolite, oolite etc. Este deci un sediment acumulat în condiţiile de facies neritic distal.
Din partea superioarã a suitei de calcare clastice, din perimetrul Piatra-Valea Câş-Capan,
provine o asociaţie cu: Chlamys sp., Entolium sp., Diceras arietinum (Lam.), iar dintre alge :
Bacinella irregularis Radoicic, Clypeina jurassica Favre, Tentloporella sp. etc. În zona imediat
învecinatã, din aceleaşi depozite s-a identificat un exemplar de Perisphinctes cotovui
Sim.(Drãgãnescu, 1970).
Conţinutul paleontologic menţionat şi identitatea calcarelor clstice cu acelea din zona
Hârşova, în care s-a gãsit o faunã cu Ochetoceras maranţianum, Epipeltoceras bimammatum
Quenstedt, Perisphinctes cotovui Sim. (Bãrbulescu, 1961), atestã cu certitudine vârsta oxfordianã
a acestora.
Kimmeridgianul. Ultimile secvenţe ale Formaţiunii de Casimcea, în zona litoralã,
respectiv în zona Taşaul, aparţin Kimmeridgianului. În cuprinsul acesteea se distinge o primã
secvenţã preponderent calcareniticã-calciruditicã şi coralgalã, şi o a doua secvenţã suprapusã,
predominant calcilutiticã.
Secvenţa calcareniticã-calciruditicã apare pe o zonã largã pe flancul nordic şi în partea
centralã a zonei Taşaul. Aceasta urmeazã în continuitate de sedimentare peste suita calcarelor
clastice. Este reprezentatã preponderent prin calcarenite-calcirudite coralgale, în speţã coralo-

crinoidal-oncolitice şi subordonat prin calcarenite-microcalcirudite echialgale, respectiv crinoidal-

oncolitice şi algale oncolitice. Întreg ansamblul de calcare este uşor dolomitizat.
Secvenţa calcilutiticã încheie suita Formaţiunii de Casimcea. Aceasta ocupã partea axialã a
zonei Taşaul, cea mai esticã apariţie fiind aceea de pa ţãrmul mãrii, la locul numit Capul lui Ivan.
Grosimea cea mai mare o are în regiunea localitãţii Luminiţa, de aceea a mai fost descrisã şi sub
numele de seria de Luminiţa. Este alcãtuitã în principal din calcilutite, calcilutite cu ostracode şi
miliolide şi diferite varietãţi de calcarenite.
Ca vârstã, secvenţa calcareniticã-calciruditicã fiind echivalentã cu calcarele care, în zona
Hârşova, urmeazã peste calcarele cu “bimammatum”, ele nu pot aparţine decât Kimmeridgianului
inferior. De aici se poate deduce cã secvenţa superioarã calcilutiticã ar reveni Kimmeridigianului
superior, fãrã a acoperi întreg intervalul.
Cu Formaţiunea de Casimcea se încheie de fapt suita formaţiunilor constituente ale
cuverturii Masivului Central-Dobrogean. În continuare aceastã unitate a evoluat ca arie emersã.
Numai zona marginalã sudicã a fost temporar sub influenţa condiţiilor de acumulare a depozitelor
continentale fluviatil lacustre.
Kimmeridgianul inferior aflorează în partea de sud a Dealului Luminiţa şi în partea de sud
– vest a Insulei Ada, fiind constituit din calcarenite şi calcirutite coralgale, subordonat calcarenite
şi microcalcirudite echinalgale şi algale.
Kimmeridgianul superior aflorează pe suprafeţe vaste în perimetrul cercetat. Se întâlnesc
calcilutite cu ostracode şi miliolide calcarenite lutacee, calcarenite şi calcilutite peletale (Seria de
Luminiţa).
Întreg complexul calcaros jurasic este intens fisurat şi carstificat.
Cretacicul. Aşa cum am amintit, în timpul Perioadei cretacice, marginea sudicã a
Masivului Central-Dobrogean, care evolua ca uscat în imediata vecinãtate a mãrii ce acoperea
Platforma Sud-Dobrogeanã, a fost acoperitã parţial de depozite continentale, fluviatil-lacustre.
Acestea, în cea mai mare parte, au fost îndepãrtate de eroziune, încât s-au conservat pe suprafeţe
foarte limitate. Una dintre ele este aceea de pe dreapta Vãii Taşaul, la poalele Dealului Taşaul.
Acestea sunt reprezentate prin pietrişuri nesortate, nisipuri grosiere şi argile. Vârsta lor apţianã se
deduce din similitudinea cu acelea din Platforma Sud-Dobrogeanã.
Cretacicul prezintă o arie restrânsă de dezvoltare, depozitele aparţinând, din punct de
vedere stratigrafic, intervalului Apţian – Senonian.
Apţianul se dezvoltă în faciesul continental lacustru, fiind dispus transgresiv peste şisturile
verzi şi jurasic. În zona cercetată Apţianul aflorează la nord şi la sud de Dealul Furcil.
Din punct de vedere litilogic, depozitele apţiene sunt constituite din argile caolinoase
multicolore, nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri.
Albianul, nisipos – grezos, cu glauconit, îl găsim dispus pe formele negative de relief ale
Jurasicului.
Cenomanianul, în facies detritic, reprezentat prin conglomerate şi gresii glauconitice, se
dispune transgresiv peste şisturile verzi sau peste apţian.
Aceste depozite au fost întâlnite în foraje în zona cuprinsă între falia Palazu, Lumina,
Mamaia Sat şi marginea de nord a Lacului Siutghiol. În această zonă Cenomanianul este constituit
dintr-un microconglomerat bazal peste care urmează gresii calcaroase, glauconitice.

Peste aceste depozite urmează în continuitate de sedimentare Turonianul, reprezentat prin

două complexe litologice, unul inferior alcătuit din calcare grezoase gălbui şi altul, superior,
constituit din calcare grezoase albe şi Senonianul (Santonianul) întâlnit în mai multe foraje din
perimetrul comunei Lumina, reprezentat prin gresii calcaroase, fosfatice şi glauconitice, bogate în
fragmente de inocerami.
În unele foraje efectuate în peninsula din nordul Lacului Siutghiol şi în împrejurimile
localităţii Mamaia Sat au fost întâlnite depozite de cretă cu intercalaţii subţiri de gresii calcaroase
şi cretoase, glauconitice aparţinând campanianului.
Senonianul. Depozitele aparţinând Coniacianului aflorează în partea de nord – est a
regiunii între Mihai Viteazu şi marginea vestică a Lacului Sinoe. Ele sunt reprezentate prin calcare
grezoase şi marnoase.
Neozoicul. Ca şi Platforma Sud-Dobrogeanã şi Masivul Central-Dobrogean, în bunã parte,
este acoperit de o mantie de loess şi depozite loessoide reprezentate prin silturi şi silturi argiloase
revenind Pleistocenului mediu-superior.
Cuaternarul. Formaţiunile aparţinând Pleistocenului constituite din argile verzui şi roşcate
cu gips, lehmuri şi loessuri, mulează un relief preexistent.
Depozitele Holocene sunt constituite din loessuri resedimentate, depozite lacustre şi
nisipuri de plaje.
Tectonica. Spaţiul central – dobrogean, în Proterozoicul terminal şi la începutul
paleozoicului, a evoluat ca arie labilă intracratonică. Consolidarea Dobrogei centrale a avut loc în
urma orogenezei baikaliene, când a suferit principalele deformări şi a devenit sistem cutat, în
structura actuală constituind Masivul Central Dobrogean. În alcătuirea acestuia, pe lângă
formaţiunea şisturilor verzi care îi este proprie, sunt incluse şi nuclee mai vechi, reprezentate prin
mezometamorfitele de la Altân Tepe.
Din descifrarea tectonicii acestuia s-a putut distinge structuri majore pe fondul cărora
există mai multe cute secundare. Structurile majore au caracter de anteclinorii şi sinclinorii. Dintre
acestea, în zona cercetată menţionăm: anteclinoriul Crucea – Sibioara – Năvodari şi sinclinoriul
Casimcea – Midia. În zona de la nord – est de Falia Palazu structurile majore sunt orientate NV –
SE. Această situaţie tectonică a fost explicată ca o consecinţă a forţelor tangenţiale ce s-au
exercitat asupra Dobrogei centrale în timpul mişcărilor preaustrice (la limita dintre Barremian şi
Apţian), atât dinspre Dobrogea de nord, cât şi din Dobrogea de sud. În urma acestor presiuni s-a
produs deversarea bilaterală a şisturilor verzi, pe de o parte peste Dobrogea de nord pe linia
Pecineaga – Camena, iar pe de altă parte peste Dobrogea de sud pe linia Palazu – Ovidiu.
Încălecarea Dobrogei Centrale peste Dobrogea de sud şi peste Dobrogea de nord s-a produs în faza
preaustriacă deoarece depozitele apţiene sunt dispuse transgresiv peste cele două linii de
încălecare.
În axele cutelor şi direcţiile şistuozităţii se constată uneori un paralelism, iar în alte cazuri
direcţiile şistuozităţii devin oblice faţă de axele cutelor, ceea ce arată că şisturile verzi au fost
afectate de mai multe faze de cutare.
Cuvertura sedimentară se aşează discordant peste şisturile verzi, mulând un relief
preexistent.
Jurasicul, formează trei cute sinclinale orientate nord-vest – sed-est, cunoscute sub numele
Casimcea - Midia, Hârşova – Topalu şi Dorobanţu – Ovidiu. Aceste sinclinale au următoarele
caracteristici:

- sunt uşor asimetrice, având flancul nord-vestic mai înclinat;

- prezintă o serie de cute secundare, ceea ce le conferă caracter de sinclinorii slab pronunţate;
- au aceaşi orientare ca şi structura şisturilor verzi.
În ordinea importanţei structurale au fost determinate falii de ordinul I, II si III. Elementul
tectonic dominant în zona cercetată (falia de ordinul I) este Falia Palazu (Mutihac V., 1983) care a
fost descrisă aflorând la zi în cuprinsul carierei de la Ovidiu (de R. Ciocârdel şi D. Patrulius 1950).
Ca fractură de ordinul II considerăm Falia Lumina – Palazu Mare – Constanţa Nord, în lungul
căreia se produce culisarea atât a Faliei Capidava şi a Faliei Palazu cât şi a Faliei Constanţa.
Deşi toate aceste fracturi sunt antejurasice, prezintă o deosebită importanţă hidrogeologică
pentru acviferul jurasic, pe care-l afectează indirect.
Jocul, chiar minor, din timpul cutremurelor de pământ, ar fi suficient pentru a favoriza în
dreptul fracturilor adânci o mai intensă fisuraţie a depozitelor acoperitoare şi implici o mai mare
capacitate de retenţie a apei.
Ca fisuri de ordinul III considerăm: Falia Năvodari, Falia Lebăda şi Falia Constanţa.
Faliile puse în evidenţă şi în deosebi joncţiunile lor, marchează zonele cu fisuraţia şi
fragmentarea cea mai intensă, favorizând acumularea apei. De remarcat este faptul că o „falie”
este reprezentată de fapt printr-un set de fracturi paralele, culisate, urmând în ansamblu o direcţie
preferenţială.
Tot în categoria surselor structurale menţionăm sistemul de fisuri circulate de apă din
Complexul şisturilor verzi şi din calcarele jurasice din jurul Localităţilor Piatra şi Luminiţa.
Sistemele de fisuri circulate din cadrul şisturilor verzi sunt reflectate, cu fidelitate în
geomorfologie, văile fiind axate în jurul acestora. Direcţiile predominante sunt: vest-est, nord-sud,
nord nord est – sus sud est, nor nord vest – sud sud est.
Zonele fisurate sunt circulate de apă cu nivelul piezometric situat în general la 1 – 5 m sub
cota Mării Negre.
Adâncimea caestor surse locale de apă poate fi deci apreciată cunoscând altitudinea
punctului respectiv. Direcţia de curgere este către cuveta Lacului Taşaul.
Elementele structurale ale şisturilor verzi şi-au pus amprenta şi în configuraţia ţărmului sud
vestic al Lacului Taşaul, segmentele liniare corespunzând cu regularitate unor fisuri importante.
Sistemul de fisuri circulate din calcarele Jurasice de la Piatra prezintă, ca direcţii
preferenţiale: nord - sud, nord nord vest - sud sud est şi nord nord est – sud sud vest. În lungul lor
s-au schiţat văile ce debuşează în Lacul Taşaul precum şi sistemul carstic inundat din partea de
vest a Satului Piatra, pe malul lacului.
Cele mai noi depozite de cuvertură (cuaternare) se aştern transgresiv peste un relief
preexistent, nefiind afectate de mişcări de cutare.
Zonarea seismică. Zona este activă geoseismic. Normativul românesc P 100 – 1/ 2006
“Alternative de proiect pentru protecţia împotriva cutremurelor a lucrărilor civile, industriale şi
agricole” indică faptul că amplasamentul actual este situat în zona E, cu un coeficient seismic k s =
0,12 şi o perioadă de colţ unghiular de Tc = 0,7 sec. iar potrivit SR 11100/1-1993 echivalenţa în
zonarea seismică se încadrează în izolinia “71” grade MSK (indicele 1 corespunde unei perioade
de revenire de minimum 50 de ani). Adâncimea maximă de îngheţ, conform STAS 6054 – 77 este
de 80 cm.
2.3. Consideraţii hidrogeologice şi hidrochimice

2.3. 1. Consideraţii hidrogeologice
În cadrul teritoriului administrativ al Comunei Corbu pot fi diferenţiete mai multe tipuri de
surse de apă, de interes local, sau regional şi anume:

 apele de suprafaţă;
 “acviferul “ din şisturile verzi;
 acviferul jurasic;
 acviferul cuaternar.
Apele de suprafaţă
Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin:
Valea Taşaul;
Râul Casimcea;
Lacul Taşaul.
Valea Taşaul traversează satul Piatra, urmând un traseu orientat aproximativ NNE – SSV.
Izvoarele sale sunt alimentate din freaticul cantonat la baza depozitelor loessoide din dealul care
delimitează bazinul hidrografic al Văii Săcele de cel al Văii Casimcea.
Pe traseul Văii Taşaul există o captare de apă şi conducta de aducţiune aferentă până la
marginea satului Piatra, la o cismea comunala.
Râul Casimcea este una dintre văile cele mai importante ale Dobrogei, avându-şi
izvoarele la cca 12 km nord de satul cu acelaşi nume. Traseul său urmăreşte o direcţie generală
NV – SE, debuşând în lacul Taşaul în dreptul localităţii Piatra.
Profilul văii este asimetric, datorat diferenţelor petrografice ale substratului, talvegul
localizându-se, uneori, la contactul dintre şisturile verzi şi calcarele jurasice.
Debitul mediu anual al Văii Casimcea este foarte redus (cca 0,38 mc/s la postul
hidrometric Casian).
Pe cursul inferior al văii, în coada lacului Taşaul, procesele de colmatare aluvială şi
deluvială au condus la formarea unei lunci de mici dimensiuni.
Lacul Taşaul s-a format prin bararea gurii de vărsare în mare a Râului Casimcea printr-
un cordon litoral, pe măsura creşterii nivelului Mării Negre în Cuaternarul târziu.
Apa lacului, având un volum de cca 49 mil. mc, are un caracter mixo – oligohalin, suferind
în ultimii ani un intens proces de eutrofizare sub influenţa factorilor poluanţi din bazinul său de
recepţie.
Apele de suprafaţă enumerate nu constituie o sursă de apă potabilă, atât cantitatea, dar mai
ales calitatea acestora nefiind corespunzătoare.
Local apa lacului Taşaul ar putea fi utilizată pentru irigaţii.
”Acviferul” din şisturile verzi

Pe baza datelor prezentate în consideraţii geologice se poate arăta că:
- şisturile verzi reprezintă o formaţiune practic lipsită de capacitatea de a înmagazina apă (cu
exceptia zonei de alterare);
- depozitele sedimentare capabile să înmagazineze apă, au o dezvoltare redusă.
Şisturile verzi, reprezintă o formaţiune de orogen – afectată de un metamorfism regional,
care a produs suficiente transformări în structura şi textura rocilor, făcându-le impermeabile.
Sistemul acvifer din şisturile verzi nu reprezintă un potenţial important.
Fiind supuse la degradare fizică şi chimică în mediul subaerian, la partea superioară a acestei
formaţiuni apare o scoarţă de alterare, mai consistentă în zonele intens fisurate, care permite
circulaţia şi chiar cantonarea apei. Se cunosc astfel de izvoare (ex. Valea Dolufac, Valea Taşaul –

Piatra, Valea Vadului) din şisturile verzi. Alimentarea lor este dependentă însă de acviferul freatic
din baza depozitelor cuaternare (loess, grohotişuri, coluvii, deluvii).
Depozitele sedimentare jurasice, dezvoltate în facies calcaros, nu pot constitui acvifere
importante deoarece au o dezvoltare redusă în suprafaţă, sau datorită unor particularităţi structural-
tectonice, situate la cote superioare reţelei hidrografice, fiind drenate puternic de către aceasta.
În văile ce se dezvoltă pe şisturi verzi, se găsesc uneori grohotişuri depuse la baza
versanţilor văii, care împreună cu materialul fin ce provine din spălarea loessurilor, formează
depozite cu o permeabilitate mai ridicată în care apa poate fi reţinută, formând acvifere cu
dezvoltare locală.
Forajele executate în Dobrogea centrală în marea lor majoritate au investigat formaţiunile
cuaternare, loessurile şi depozitele proluviale ale văilor. Prin aceste foraje au fost puse în evidenţă
depozite cu capacităţi reduse de debitare, 30% dintre foraje evidenţiind ape potabile, având în
vedere criteriile expuse anterior.
În cele ce urmează vom analiza condiţiile hidrogeologice existente în zona de interes.
Fiind supuse la degradare la mediul subaerian, la partea superioară a acestor formaţiuni
apare o zonă de alterare, în care se dezvoltă, pe grosimi reduse, un sistem de fisuri, care permit
circulaţia şi chiar cantonarea apei.
În văile ce se dezvoltă pe şisturi verzi se găsesc uneori grohotişuri depuse la baza
versanţilor văii care, împreună cu materialul deluvial şi coluvial provenit din spălarea loessului,
formează depozite cu o permeabilitate mai ridicată, în care apa poate fi reţinută, formând acvifere
cu dezvoltare locală.
Sistemul acvifer din calcarele jurasice. Aceste depozite se dezvoltă în partea sudică a
Dobrogei Centrale şi reprezintă circa 7% din suprafaţa Masivului Central Dobrogean (aprox.210
km2 din 2875 km2).
Depozitele jurasice se dispun discordant peste şisturile verzi, simulând un relief
preexistent.
Structural, depozitele jurasice alcătuiesc trei cute sinclinale orientate nord-vest – sud-est,
afectate de un sistem fisural cu dezvoltare până la carst.
Calcarele aflorează la zi de sub cuvertura de loessuri, în versanţii abrupţi ai văilor,
prezentând aspecte ruiniforme. Când apar de sub loessuri în zona culmilor, calcarele prezintă
forme rotunjite.
Sistemul acvifer jurasic este reprezentat prin hidrostructura Târguşor – Sârtorman – Piatra
– Luminiţa (Planşa 1). Aceasta este un sinclinal orientat NV – SE, ridicat axial spre NV. Şisturile
verzi apar pe văile mai adânci care taie structura, delimitând bazine hidrogeologice cu regim
propriu.
Fragmentarea structurii a determinat apariţia unor izvoare, aşa cum sunt cele de la Visterna
(5 l/s), Piatra (2 – 5 l/s), Fântânele (15 l/s), Gura Dobrogei (9,7 l/s). O continuitate mai mare o
prezintă bazinul Piatra – Corbu de Jos – Capul Midia, pe o lungime de 10 km.

Un corp compact de calcare este reprezentat de Dealurile Sârtorman şi Dealul Mare, intens
exploatate în regim de carieră. La baza calcarelor, la contactul cu şisturile verzi, condiţiile
hidrogeologice locale au permis formarea unui important acvifer. În anii 1975 şi 1976 au fost
săpate 4 foraje hidrogeologice de exploatare a apei pentru necesităţile carierei. Trei dintre acestea
au fost identificate pe teren, fiind abandonate. Forajele au adâncimea de 20 – 28 m, de la talpa
carierei, nivelele de captare cuprinzând aproape întreaga coloană de apă. Nivelele piezometrice
sunt foarte apropiate de suprafaţa terenului (0,5 – 7,4 m) din carieră .
Debitele iniţiale depăşeau 7– 10,55 l/s (30 – 38 mc/h) la denivelări de 1,45 – 3,80 m. Apa
este potabilă.
Forajele sunt amplasate pe talpa carierei, foarte aproape de aflorările de şisturi verzi, înspre
Valea Casimcei.
Forajul F1 (Ferma Anton) se află la nivelul luncii Casimcei şi prezintă următoarea litologie:
0,00 – 1,00 m - sol vegetal argilos;
1,00 – 5,00 m - argilă compactă gălbuie;
5,00 – 14,50 m - material loessoid compact gălbui cu blocuri de calcare;
14,50 – 18,50 m - şisturi verzi fisurate şi alterate;
18,50 – 20,00 m - şisturi verzi compacte.
Debitul obţinut a fost QF1 = 11,23 mc /h = 3,11 l/s la o denivelare de S = 5,68 m. Apa
este potabilă. Se exploatează de fapt acviferul din baza depozitelor cuaternare, alimentat însă de
acviferul din calcarele jurasice.
Forajul F4 exploatat intens în carieră, prezintă următoarea litologie:

0,00 – 1,00 m - sol vegetal;
1,00 – 10,00 m - umplutură de carieră: blocuri de calcare şi de şisturi
verzi în masă de argilă gălbuie;
10,00 – 11,00 m - calcar gălbui degradat;
11,00 – 21,00 m - calcar gălbui dur, fin fisurat;
21,00 – 22,50 m - şisturi verzi slab alterate.
Debitul obţinut a fost QF4 = 30 mc /h = 8,33 l/s la o denivelare de S = 1,45 m.
Un alt foraj din carieră F3, săpat până la adâncimea de 28 m a produs un debit
QF3 = 38 mc /h = 10,55 l/s
Se constată faptul că acviferul cantonat în calcarele jurasice trebuie forat până la nivelul
său de bază, reprezentat de contactul cu şisturile verzi.
Zona Dealului Caraula, Dealul Sârtorman şi Dealul Mare, precum şi din sinclinalul Piatra
Luminiţa, posedă un potenţial acvifer important cantonat în calcarele jurasice. Acesta este
alimentat din precipitaţii şi prin condensare endocarstică.
Sistemul acvifer cuaternar. Acestui sistem îi corespund depozitele eoliene ce acoperă
şisturile verzi. Ele sunt alcătuite din argile verzui – roşcate, cu concreţiuni de gips, lehmuri şi
loessuri şi mulează un relief preexistent. Pe văi găsim depozite holocene, alcătuite din loessuri
resedimentate în care se găsesc dispersate elemente grosiere ce provin din dezagregarea şisturilor
verzi.

Aceste depozite au o porozitate crescută (peste 40%) reflectate în capacitatea crescută de

înmagazinare, dar datorită elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de cedare este foarte
scăzută.
Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniformă, acestea fiind depuse pe un relief
preexistent.
În unele zone au fost reintroduse irigaţiile, deoarece deficitul de apă în această zonă nu
depăşea 400 – 500 mm anual. În prezent, în zonele unde s-au introdus irigaţii, acest deficit de apă
a fost compensat. Acumularea apei în loessuri şi în scoarţa de alteraţie a şisturilor verzi, a condus
la apariţia unei scurgeri superficiale cu caracter permanent pe văile care până nu de mult erau seci.
Se remarcă valori scăzute ale adâncimii nivelurilor piezometrice, pentru că majoritatea
forajelor au fost executate pe văi, iar aportul de apă din irigaţii, a contribuit şi în această zonă la
ridicarea nivelurilor apelor subterane.
Din analiza valorilor debitelor de exploatare, şi a debitelor modul, rezultă că acestea
variază între 0,5 – 20,3 l/s/foraj, respectiv între 0,2 – 7,0 l/s/km2, ponderea valorilor aparţine celor
scăzute, valoarea medie a debitului de exploatare fiind de 1,98 l/s/foraj, iar a debitului modul fiind
de 0,64 l/s/km2.
geomorfologie, văile fiind axate în jurul acestora. Direcţiile predominante sunt V – E, N – S, NNE
– SSV, NNV – SSE. Zonele fisurate sunt circulate de apă pe o lăţime de cca. 20m, cu nivelul
piezometric situat, în general, la 1 – 5m sub cota zero. Adâncimea acestor surse locale de apă
poate fi apreciată cunoscând altitudinea punctului respectiv. Direcţia de curgere este către cuveta
Lacului Taşaul.
Depozitele aluvionare sunt alcătuite din nisipuri argiloase, argile nisipoase, nisipuri şi
pietrişuri cu rar bolovăniş, având o extindere limitată şi grosimi, de regulă reduse, excepţie făcând
unele văi care au formă de cordon cu aluviuni a căror grosime poate atinge 30m, valorile debitelor
de exploatare şi a debitelor modul fiind de 0,47 l.s/foraj şi respectiv 1,5 l/s/ Km2.
Sub aspect calitativ, apele din loessuri sunt puternic mineralizate şi conţin în special
cantităţi însemnate de azotiţi, azotaţi, fosfaţi şi cloruri.
Sistemul acvifer cuaternar este relativ important, fiind cantonat în masa depozitelor
loessoide, fie la baza acestora având ca suport impermeabil şisturile verzi, fie suspendat pe
nivelele argilizate de paleosoluri.
În depozitele cuaternare din lunca râului Casimcea se dezvoltă, de asemenea, un acvifer
local, exploatat la Piatra prin două foraje (F1, F2) al căror debit este de cca 3 l/s fiecare; apa este
potabilă.
În puţurile forate în aluviunile Râului Casimcea, la coada lacului, se menţionează debite
cuprinse între 2,9 – 23,1 l/s, apele fiind, în general, potabile.
În secvenţele nisipoase ale umpluturii sedimentare cuaternare din Cordonul Taşaul (la
adâncimea de 20,80 – 14,20 m şi 10,80 m şi 5,60m) sunt înmagazinate volume relative importante
de apă, cu potabilitate acceptabilă astfel, prin similitudine, forajul F12 de la Mamia Sat oferă un
debit de 3,5 l/s de apă potabilă.
In zona de nord – est a Localităţii Corbu de Sus, pe Valea Vadului, în decursul timpului au
fost realizate mai multe foraje de alimentare cu apă, dintre care amintim:
Foraj F CAP, săpat în 1968 – adâncimea = 30 m; NHs = 1,2 m; NHd = 7,5 m, S = 6,3 m;
Q = 15 mc/h = 4,2 l/s.
Litologia:

0,0 m – 0,8 m = sol vegetal;

0,8 m – 12 m = loess;
12 m – 21 m = loess argilos gălbui – roşcat, cu fragmente şistoase;
21 m – 24 m = praf argilos cu bolovăniş;
24 m – 25 m = argilă prăfoasă maroniu deschis, cu bolovăniş;
25 m – 27 m = nisip roşcat cu material rulat;
27 m – 29 m = şisturi verzi alterate;
29 m – 30 m = şisturi verzi compacte.
Foraj F1 IMR – adâncimea = 30 m; NHs = 1 m; NHd = 10,5 m, S = 9,5 m; Q = 15 mc/h

= 4,2 l/s.
Foraj F2 IMR – adâncimea = 15 m; NHs = 6,5 m; NHd = 7,4 m, S = 0,9 m; Q = 4 mc/h =

1,1 l/s.
Alimentarea sistemelor acvifere

În Dobrogea Centrală, alimentarea sistemelor acvifere se realizează din:
- precipitaţii, a căror valoare este de cca. 400 mm anual;
- irigaţii;
- din condensare endoreică ( pentru structurile acvifere calcaroase).
Datorită deficitului în apă ce atinge 400 – 500 mm anual, Dobrogea Centrală, era
considerată ca una din cele mai deficitare zone din ţară.
2.4. Particularităţi climatice ale zonei

Deşi Dobrogea se învecinează cu Marea Neagră, clima acesteia este tipic continentală,
marea exercitând o influenţă pe cuprinsul unei fâşii litorale de 15-20 km lăţime.
Temperatura medie multianuală are valoarea de 11,20 C, iar precipitaţiile sunt reduse.
Repartiţia areală a acestora este neuniformă. Astfel, în zona centrală a Dobrogei, cantitatea de
precipitaţii este de cca. 400 mm anual, acestea cresc spre nord-vest şi sud-vest (500 mm anual).
Diferenţa între evapotranspiraţia potenţială şi suma precipitaţiilor atinge anual cca. 400-500 mm,
ceea ce conduce la un însemnat deficit de apă.
Precipitaţiile reduse fac ca reţeaua hidrografică să aibă o densitate scăzută (maximum 0,1
km/km ). La aceasta contribuie şi alcătuirea petrografică şi structura geologică.
2
Variaţia temperaturii aerului în spaţiul microclimatic, pe plaja litoralului românesc, este

condiţionată de factorul local-caracteristica nisipurilor şi prezenţa Mării Negre. Influenţa mării
asupra temperaturii în timpul zilei se simte prin mărirea cantităţii de vapori în spaţiul
microclimatic şi prin mişcarea locală a aerului (brizele).
Mişcările locale ale aerului sunt o consecinţă directă a încălzirii diferenţiate uscat-apă.
Aceste mişcări cu dublu sens (noaptea dinspre uscat spre mare şi ziua invers) influenţează, la
rândul lor, variaţia temperaturii într-un caz şi în altul. Influenţa se simte fie direct, prin acţiunea
mecanică a vântului asupra temperaturii, făcând-o să scadă, fie indirect, prin încărcarea aerului cu
vapori de apă, care coboară temperatura . Se remarcă faptul că această influenţă indirectă se simte
mai bine ziua, ca o consecinţă a activităţii brizei. Fenomenul este caracteristic zonei de plajă pe
litoral şi se simte cu intensitate din ce în ce mai diminuată, cu cât coborâm în spaţiul microclimatic
spre suprafaţa activă, unde rugozitatea este mai mare şi cu cât ne depărtăm de ţărm, unde apariţia
obstacolelor îi încetineşte viteza.

O particularitate climatică distinctă a climei din Dobrogea este frecvenţa prioritară a

fenomenului de secetă, care se formeaza pe fondul celor mai reduse cantităţi de precipitaţii
atmosferice de pe teritoriul României.
Dobrogea este caracterizată, în general, prin existenţa a două unităţi climatice bine
individualizate:
- o unitate orientală, a cărei extensiune creşte în perioada caldă a anului
( lunile IV – X ) în raport de influenţa Mării Negre şi care se continuă, până la extremitatea vestică
a Dobrogei, cu unitatea unde trăsăturile climatului continental sunt pronunţate. Iarna, sub influenţa
moderatoare a apei marine, temperatura medie a aerului rămâne pozitivă la altitudini de sub 100
m, până la distanţa de 50 km faţă de litoral.
În perioada caldă a anului, clima dobrogeană este determinată de dezvoltarea brizelor
marine. Modificarea gradată a valorilor principalelor elemente climatice de la estul spre vestul
Dobrogei, reflectă gradul de atenuare a acţiunilor frontului brizelor marine şi de modificarea
proprietăţilor aerului marin, care pătrunde în interiorul uscatului. Acest fenomen este deosebit de
evident în Dobrogea de Sud, unde relieful de podiş cu aspect de câmpie stepică, are o altitudine
redusă, ce nu depăşeşte în medie, 100 – 120 m.
- o unitate situată peste distanţa de 50 km de litoral, unde regimul de
inversiune este accentuat pe terenurile joase, în timp ce în partea medie şi înaltă a reliefului, se
măresc valorile deficitului de saturaţie, a duratei de însorire şi a cantităţilor de precipitaţii
atmosferice.
2.4.1. Potenţialul energetic relativ. Durata de strălucire a soarelui şi radiaţia globală.

Litoralul Mării Negre este situat în zona celor mai mari sume medii anuale ale duratei de
strălucire a soarelui de pe teritoriul ţării, care depăşesc, in medie, 2250 – 2300 ore. Aria valorilor
ridicate ale radiaţiei globale este cea mai extinsă în Dobrogea de Sud, conturând, în ansamblu,
domeniul de influenţă predominantă a frontului brizelor marine – de zi, însoţit de inversiuni şi
timp senin, care în condiţiile contrastului termic tranşant dintre mare şi uscat, pătrunde adânc pe
suprafaţa terestră, deasupra reliefului relativ plan, cu altitudini mici ( 100 – 200 m, în medie). Aici,
la limita de acţiune maximă a brizelor marine ( 30 – 35 km ), pe terasele însorite înalte ale Văii
Carasu, durata medie anuală de strălucire a soarelui este, de asemenea, mai mare de 2300 de ore.
În aceste condiţii, litoralul Mării Negre, în zona Constanţa, aflat în domeniul de acţiune
maximă a brizelor marine, se remarcă prin potenţialul energetic cel mai ridicat, valorile medii
anuale ale radiaţiei globale fiind de peste 14 MJ/m2/zi ( 123 – 124 kcal/cm2).
În perioada rece a anului, sumele medii ale însoririi şi radiaţiei globale, sunt în medie de
cca. patru ori mai mici, faţă de perioada caldă a anului, iar contrastul teritorial maxim este de peste
60 – 70 de ore de strălucire a soarelui şi 0,6 – 0,7 MJ/m2/zi.
2.4.2. Temperatura aerului

Temperaturile medii anuale ale aerului oscilează în limite restrânse, valorile cele mai
ridicate, de peste 11°C fiind înregistrate în fâşia litorală.
Izotermele anuale se micşorează, ca valoare pe măsura creşterii distanţei faţă de litoral şi a
altitudinii reliefului.
Diferenţierile termice din Dobrogea, produse pe fondul regimului annual de tip temperat –
continental, cu minima în luna ianuarie şi maxima în luna iulie, sunt o expresie a bilanţului caloric
diferit al celor două componente majore ale suprafeţei active ce se întâlnesc aici: apa marină şi
întinderea terestră.
În luna ianuarie, valorile medii ale temperaturii aerului sunt negative în interiorul uscatului
şi pozitive în fâşia litorală, care resimte cel mai puternic influenţa apei marine, prin transferul
căldurii, maselor de aer limitrof, prin radiaţie, schimb cinetic şi turbulent.

În luna iulie, valorile medii cele mai scăzute ale temperaturii aerului se înregistrează pe
litoral, de unde cresc treptat spre limita vestică a teritoriului dobrogean, odată cu atenuarea acţiunii
frontului rece al brizelor marine de zi.
Iarna, influenţa Mării Negre, mai caldă decât suprafaţa terestră, se resimte cel mai puternic,
pe litoral. Frecvenţa temperaturilor medii zilnice ale aerului cu valori negative creşte, iar a celor cu
valori pozitive scade, treptat, dinspre litoral spre extremitatea vestică a teritoriului dobrogean. Pe
litoral se observă frecvenţa cea mai ridicată a temperaturilor minime şi maxime zilnice ale aerului
cu valori pozitive, ca şi frecvenţa cea mai redusă a îngheţurilor şi gerurilor, atât în intervalul
nocturn ( tmax.< - 10°C), cât şi în intervalul diurn ( tmin. < 0°C şi tmax.< -10°C). Frecvenţa gerurilor
(tmin.< - 10°C) se dublează pe terasele Dunării în comparaţie cu cele înregistrate pe litoral, unde
depăşesc, în medie 5 – 6 zile / an.
Primăvara, începând din luna martie, suprafaţa Mării Negre rămâne mai rece decât
suprafaţa uscatului limitrof. Datorită inerţiei termice, apa mării se încălzeşte mai lent în
comparaţie cu suprafaţa terestră, prin creşterea unghiului de incidenţă a razelor solare. În
consecinţă, contrastul termic dintre suprafaţa apei mării şi suprafaţa solului din zona litorală,
creşte treptat spre sezonul cald, depăşind 1,5°C în luna martie şi 5,5°C în luna mai. De asemenea
se accentuează contrastul termic teritorial pe fondul dezvoltării circulaţiei periodice locale, care
prin comportament de zi – briza de mare – transportă dinspre mare aerul rece şi umed influenţând
clima uscatului limitrof, mai accentuat pe distanţa de 30 km faţă de ţărm.
Influenţa Mării Negre asupra regimului temperaturii aerului se manifestă primăvara atât
prin atenuarea invaziilor de aer rece şi cald, cât şi a răcirilor şi încălzirilor de origine radiativă.
Frecvenţa temperaturilor medii zilnice ale aerului cu valori negative şi a celor cu valori
ridicate ( tmed > 10°C ) se măreşte treptat dinspre litoral, spre extremitatea vestică a teritoriului
dobrogean. În schimb, frecvenţa temperaturilor medii zilnice ale aerului cu valori moderate (tmed =
0 - 10°C ), dispuse într-o poziţie intermediară în registrul termic de primăvară, are o repartiţie
inversă.
Pe litoral se observă frecvenţa cea mai redusă a duratei gerurilor (tmin < -10°C) şi a
îngheţurilor (tmin < 0°C ) şi frecvenţa cea mai mare a zilelor cu temperaturi minime ridicate (tmin >
10°C ).
Vara, contrastul termic dintre Marea Neagră şi uscatul limitrof este cel mai accentuat din
timpul anului. În zona litorală, temperatura medie a suprafeţei apei marine este mai mică cu cca.
6°C, faţă de suprafaţa solului şi cu 1°C, faţă de aer, la fel ca şi primăvara. Reducerea contrastului
termic dintre apă şi aer este determinată de periodicitatea ridicată a brizelor care ziua, transportă în
interiorul uscatului, aerul marin rece şi umed.
Sub influenţa mării sunt atenuate atât răcirile nocturne, cât şi încălzirile excesive diurne.
Vara, pe litoral, zilele senine şi noroase cu temperaturi minime ridicate (tmin > 20°C ) sunt de peste
3 – 4 ori mai numeroase, iar frecvenţa zilelor cu temperaturi maxime > 30°C este cu ¼ mai mică,
în comparaţie cu extremitatea vestică a Dobrogei. În zilele de vară, cu cer acoperit, contrastul
termic teritorial dispare sau devine minim.
Toamna, apa mării cedează lent căldura acumulată în sezonul cald, în timp ce suprafaţa
terestră se răceşte intens atât prin reducerea insolaţiei, datorită micşorării unghiului de incidenţă a
razelor solare, cât şi prin radiaţia nocturnă favorizată de predominarea situaţiilor anticiclonice cu
nebulozitate redusă. În zona litorală temperatura medie a suprafeţei apei marine din luna
septembrie este mai redusă decât la suprafaţa solului, dar mai mare decât a aerului. În lunile
octombrie şi noiembrie apa marină rămâne mai caldă decât aerul şi suprafaţa solului. În
consecinţă, frecvenţa zilelor cu temperaturi medii negative şi scăzute ale aerului (tmed < 10°C ) se
măreşte treptat odată cu creşterea distanţei faţă de ţărmul Mării Negre. Pe litoral lipsesc gerurile,
sunt cele mai puţine îngheţuri, iar zilele cu temperaturi minime ridicate (tmin > 10°C ) sunt cele
mai numeroase.

Suma medie a temperaturilor zilnice ale aerului > 0°C este de peste 4200°C pe litoral.
Limitele extreme ale temperaturilor aerului variază între -15oC şi +34oC atât la coasta cât şi
în larg. Amplitudinile termice diurne pot ajunge destul de rar până la 23oC sau chiar peste 25oC la
litoral, unde pe timpul iernii aceste variaţii trec prin punctul de înghet. În general, amplitudinile
diurne sunt moderate, media situându-se între 5oC şi 10oC.
Îngheţurile şi dezgheţurile
În perioada rece a anului, influenţa termică a apei Mării Negre, mai caldă decât suprafaţa
terestră, se resimte cel mai puternic pe litoral. Această influenţă este evidenţiată de o serie de
caracteristici ale regimului temperaturii aerului din perioada rece a anului, din care fac parte şi
fenomenele atmosferice de risc, ca îngheţurile şi dezgheţurile. Durata medie anuală a îngheţurilor
creşte de la circa 2 luni pe ţărmul Mării Negre, la circa 3 luni în extremitatea vestică a Dobrogei.
Frecvenţa maximă a îngheţurilor este în luna ianuarie.
Cel mai timpuriu îngheţ pe litoral este în a doua decadă a lunii octombrie, iar cel mai târziu
îngheţ s-a observat în prima decadă a lunii aprilie pe litoral.
Temperaturile minime ale aerului de - 10°C, -20°C, sunt legate de anticiclonii de iarnă. Ele
se asociază, de obicei la Constanţa cu valori zilnice mari ale radiaţiei globale, de 150 – 200
kcal/cm2/min., care sunt cele mai frecvente pe timp senin.
Pe timp noros, contrastul teritorial cel mai pronunţat se deplasează spre temperaturile
minime cuprinse între 0 şi -10°C, asociate de asemenea cel mai frecvent cu valori ale radiaţiei
globale de 150 – 200 kcal/cm2/min.
Frecvenţa maximă a dezgheţurilor se observă în luna februarie. În această lună, ca şi în
luna martie, există decalajul cel mai pronunţat între frecvenţa mai redusă a dezgheţurilor din
sectorul litoral şi frecvenţa crescută a dezgheţurilor din partea înaltă a reliefului.
2.4.3. Umezeala relativă a aerului

Litoralul Mării Negre se detaşează prin valori crescute ale umezelii relative a aerului, în
comparaţie cu regiunile cu altitudine joasă şi medie.
Mediile anuale ale umezelii relative a aerului la Constanţa şi Mangalia este în general intre
80-90% pe timpul sezonului rece şi de 70-80% pe timpul celui cald, deşi în aceste puncte se
înregistrează cele mai mari medii anuale ale temperaturilor aerului din Dobrogea ( 11,4°C –
11,6°C ). În larg, umiditatea aerului este în cea mai mare parte a timpului între 80-90% pe tot
timpul anului, extrema maxima înregistrându-se de mult mai multe ori decât la uscat. Un rol major
în repartiţia umezelii relative revine circulaţiei periodice locale a aerului, sub formă de brize şi în
primul rând celor dinspre mare, din interiorul diurn.
La Constanţa “zilele umede” (umiditatea U > 80% ) înregistrează o frecvenţă medie anuală
de cca. 60%, oscilând între 75%, la ora 1 şi cca. 40%, la ora 13. În acelaşi timp, frecvenţa medie
anuală a “zilelor uscate” ( U < 40% ) este cuprinsă între cca. 0,1 % la ora 1 şi aproape 3 % la ora
13.
2.4.4. Precipitaţiile atmosferice
Cantitatea medie anuală de precipitaţii creşte neuniform dinspre litoralul Mării Negre, spre
extremitatea vestică a Dobrogei, iar izohietele tind să devină paralele cu ţărmul Mării Negre în
estul Dobrogei, în aria de influenţă a brizelor marine. Valoarea izohietelor anuale creşte în
interiorul uscatului de la sub 350 mm, până la 400 – 450 mm. Astfel, la Constanţa se înregistrează
378,7 mm precipitaţii, după datele multianuale. Studiind cantităţile de precipitaţii căzute în
intervalul de timp considerat, se observă o creştere a cantităţilor de la acelaşi timp, respectiv o
creştere ciclică a precipitaţiilor faţă de media multianuală.

Cantitatea medie lunară cea mai ridicată de precipitaţii atmosferice se înregistrează la

majoritatea posturilor pluviometrice în luna iunie şi variază între 30 – 45 mm în zona litorală şi 60
– 65 mm în extremitatea sud-vestică a Dobrogei.
Media anuala a precipitatiilor pe cuprinsul Marii Negre este de cca. 290mm. Pe litoralul
românesc al Marii Negre regimul precipitatiilor este dependent de circulaţia atmosferică din zona
temperată a emisferei nordice. Pe coasta românească media multianuală a precipitaţiilor anuale
este de 371 mm. În timpul anului nu se constată o variaţie sezonieră a precipitaţiilor, mediile
lunare oscilând între 20 şi 43 mm. În schimb, valorile maxime lunare şi maxime zilnice pe luni
variază sezonier, cu valori mai mici iarna şi mai mari vara. Precipitatiile solide, sub formă de
zăpadă, au o frecvenţă medie de cca. 12 zile pe an.
În sezonul cald există situaţii pe durata producerii precipitaţiilor cu plafoane joase de nori
cumulonimbi, când în zona costirră a litoralului românesc se produc trombe marine. Deşi aceste
fenomene sunt neânregistrate în mod sistematic, observatiile vizuale au permis aprecieri asupra
diametrelor acestor trombe, de până la 5m.
Cele mai reduse cantităţi lunare se constată în perioada februarie – aprilie şi la sfârşitul
verii şi începutul toamnei, iar cantităţile cele mai mari în lunile mai, iunie, iulie (cu predominare în
iunie) şi în noiembrie – decembrie (cu predominare în decembrie). Zăpada şi lapoviţa se produc în
semestrul rece, octombrie – martie şi întâmplător şi în septembrie până în mai. Valorile medii
pentru volumul de precipitaţii în judeţul Constanţa sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 2.4.4.a

Maxime (mm)
în 24 h cu Ploi torenţiale
Medii Maxime Nr. zile cu
asigurarea de
Luna lunare lunare precipitaţii
Durata
(mm) (mm) Intensitate solide
1% 5% 10% (ore)
(mm/min)
Ianuarie 29,2 46,7 4,1
Februarie 26,8 31,4 3,6
Martie 23,3 31 3,5
Aprilie 26,9 35,4 0,64 8 0,3
Mai 25,2 49,3 1,3 2
Iunie 40,1 75 1,4 1
Iulie 35,9 112,3 3,8 1
August 29,1 84 3,3 1
Septembrie 28,8 62 1,23 5
Octombrie 32,9 65,7 1,4 1
Noiembrie 34,2 49 0,8
Decembrie 35,6 36 2,9
ANUAL 378 112,3 14,2
Maxim mm. 121 8 68
2.4.5.Vânturile
În Dobrogea, periodicitatea vântului se micşorează concomitent cu creşterea distanţei faţă
de ţărmul Mării Negre, mai accentuat în primii 10 – 20 km, adică în arealul de influenţă maximă a
bazinelor marine. Frecvenţa brizelor, redată prin indicele de periodicitate a vântului, prezintă o
variaţie asemănătoare temperaturii aerului. În decembrie – ianuarie se înregistrează frecvenţa

minimă, de 5 – 10 %, iar în iulie – august frecvenţa maximă, care oscilează între 50 – 60% pe
litoralul Mării Negre şi cca. 15 – 20 % pe relieful înalt de dealuri şi podişuri.
Direcţia şi viteza vântului sunt determinate de acţiunea de deplasare a maselor de aer cu
proprietăţi fizice şi chimice diferite; în zona litorală se dezvoltă o circulaţie locală a aerului, sub
forma brizelor (dinspre mare în timpul zilei şi dinspre uscat în timpul nopţii, cauza fiind modul
diferit de încălzire şi răcire a apei şi a uscatului).
Vântul dominant în zona Municipiului Constanţa este în proporţie de 19,8% din direcţia
vest, şi de 13,7% din direcţia nord. Frecvenţa calmului este de 13,3 %. S-au înregistrat viteze
medii anuale maxime din direcţia nord de 6,6 m/s, şi urmate de cele din direcţia nord est de 6,3
m/s. Ca viteze medii lunare multianuale, acestea se înregistrează în lunile ianuarie, februarie şi
decembrie cu valori între 4,7 şi 5,1 m/s.
Din analiza statistică privind măsurătorile direcţiei şi vitezei vânturilor efectuate la Staţia
Meteorologică din Constanţa, se desprind următoarele:
 direcţia predominantă este sectorul nordic, cu o frecvenţă medie anuală de 40 – 50 %;
 durata de persistenţă a circulaţiei atmosferice medii este, în 77% din cazuri, de 6 – 12 ore;
 durata de persistenţă a circulaţiei atmosferice maxime este de 210 ore, din direcţia nord –
est;
 vânturile din vest sunt dominante în lunile noiembrie – ianuarie şi iulie – septembrie;
 vânturile din sud sunt frecvente în aprilie – iunie;
 vânturile din nord sunt dominante în februarie şi octombrie;
 vânturile din nord – est sunt frecvente în martie;
 vânturile puternice apar la sfârşitul toamnei (octombrie) şi în timpul iernii (ianuarie), cu
furtuni care ating uneori viteze de până 20 – 30 m/s. Cea mai mare viteză a vântului
înregistrată a fost de 40 m/s (decembrie 1969);
 vremea liniştită este tipică pentru sfârşitul verii şi începutul toamnei, înregistrându-se la 80
– 90% dintre valorile vitezelor măsurate, depăşiri peste 2 m/s. Din acestea, 30 – 35%
depăşesc 6 m/s, iar 4 – 15% sunt mai mari de 11 m/s.
O trăsătură importantă a vânturilor tari în zona litoralului românesc al Mării Negre, o
constituie furtunile marine, cu vânturi ale căror viteze depăşesc 10 m/s. Durata furtunilor din NE
atinge în medie 107 ore, din care durata de intensificare este de cca. 47 de ore, cu viteze la apogeu
de peste 28 m/s.
În timpul furtunilor marine, vitezele vânturilor în zonă ating valori de peste 28 m/s, cu
efecte puternice de valuri mari, curenţi puternici si avarii ale construcţiilor şi instalaţiilor
tehnologice de coastă şi de larg.
Numărul furtunilor dintr-un an variază între 16 şi 37, cu o medie de 29, care scade la 12
pentru o durată a furtunilor mai mare de 24 ore şi la 4 pentru o durată mai mare de 48 ore.
Datele multianuale pun în evidenţă variaţiile frecvenţei şi vitezei vântului.
În zona Constanţei, frecvenţa medie (%) cea mai ridicată se întâlneşte în cazul vânturilor
din direcţia Nord (21,5%), urmată de cele din direcţia Vest (12,7%) şi Nord – Est (11,7%).
Cea mai scăzută frecvenţă se înregistrează în cazul vânturilor din direcţia Sud-Vest 5,9% şi
Est (6,1%), urmate de cele din Sud 8,7%, Nord – Vest 8,8% şi Sud (9,4%).
Analiza datelor existente pentru întreaga perioadă a scos în evidenţă dominaţia vânturilor
din direcţia vest, care reprezintă 18,7% din total, faţă de 12,5% în cazul echipartiţiei pe cele 8
direcţii. Cea mai mică frecvenţă (7,1%) o au vânturile din direcţia opusă – Est. Vânturile din vest
sunt dominante în 6 luni (noiembrie-ianuarie şi iulie-septembrie), iar în alte 4 situându-se pe locul
al doilea ca frecvenţă. Cea de-a doua perioadă în care sunt preponderente vânturile din Vest este
datorată brizelor din sezonul cald. În perioada de primăvară (aprilie-iunie), vânturile din Sud au
cea mai ridicată frecvenţă. Numai în februarie şi octombrie domină vânturile din Nord, iar în
martie, cele din Nord-Est.

Cu toate acestea, vânturile din sectorul nordic (NV, N şi NE) reprezintă 40,3% din totalul
anual, comparativ cu 3%, cât reprezintă cele din sectorul sudic. Pe aceste direcţii se înregistrează
şi cele mai mari viteze medii anuale: 7,4 m/s pentru nord, 6,7 m/s pentru nord-est şi 4,7 m/s pentru
nord-vest.
Modificarea sezonieră a parametrilor regimului eolian este ilustrată de repartiţia pe direcţii
a vânturilor în lunile caracteristice fiecărui anotimp. Astfel, fecvenţele cele mai mari le au
vânturile din Nord, în februarie (22,2%), cele din Sud şi Sud-Est (cate 19,4%) în mai şi cele din
Vest în august şi noiembrie (15,9% şi respectiv 24,4%).
Vânturile din Nord-Est au cea mai mare viteză medie în noiembrie, iar cele din Nord – în
celelalte trei luni. În decursul unui an, atât viteza medie a vânturilor, cât şi durata perioadelor de
calmau o evoluţie ciclică destul de pronunţată.
Viteza medie lunară multianuală are un maxim în februarie (5,75 m/s) şi un minim în iulie
(4,15 m/s). În luna august se înregistrează cele mai multe situaţii de calm (15,8% din totalul
observaţiilor), iar în februarie şi decembrie – cele mai puţine (8,4% adică aproximativ 56 şi
respectiv, 62 de ore). Viteza vânturilor înregistrate la Constanţa este foarte variabilă, acoperind
domeniul 0-26 m/s. Trebuie menţionat faptul că viteza maximă înregistrată în perioada analizată a
fost de 40 m/s, dar această valoare nu este inclusă în setul de date standard luat în considerare.
Identificarea furtunilor individuale s-a bazat pe existenţa a minimum două măsurători
consecutive în care viteza vântului depăşeşte 10 m/s.
Rezultatele obţinute au confirmat faptul că în covârşitoarea lor majoritate (75,1%),
furtunile înregistrate în zona centrală a litoralui românesc sunt datorate vânturilor din sectorul
nordic (N şi NE), cele din E şi SE având o frecvenţă de numai 5,0%. Pe aceleaşi direcţii se
înregistrează şi cele mai mari durate medii (33 de ore pentru furtunile din NE şi 31 de ore pentru
cele din N), precum şi durata meximă: 138 de ore cu viteză mei mare de 10 m/s.
Pentru durate de peste 72 de ore, furtuna cu cea mai mare intensitate, în care viteza
maximă a vântului a atins 24 m/s, iar viteza medie pătratică, 17,5 m/s, s-a înregistrat în perioada 8-
11 ianuarie 1981 şi a avut o durată de 84 de ore. Aceiaşi viteză maximă s-a înregistrat şi la furtuna
din 6 – 10 decembrie 1991, dar viteza medie a fost de 16,9 m/s, la o durată de 102 ore. Pentru
durate mai mici, valorile care caracterizează intensitatea sunt mai mari. Astfel, la furtuna din 9 –
10 noiembrie 1981, viteza maximă a vântului a atins 28 m/s (valoarea maximă pentru toate datele
de vânt analizate), viteza medie a fost de 19,4 m/s, dar durata a fost de 36 de ore.
Pe lângă gruparea pe direcţii, este evidentă gruparea furtunilor (71,1% din totalul celor cu
durata de peste 12 ore) în perioada rece a anului (octombrie – martie), când gradienţii barici au
valori ridicate. Gruparea este mai accentuată pentru furtunile cu durate mai mari. Aceste
caracteristici ale regimului vânturilor determină particularităţile de lungă durată ale stării de
agitaţie a mării în zona litoralului românesc.
2.4.6. Ceaţa
Umezeala atmosferei şi contrastele termice dintre atmosferă şi masele de apă, generează
procese de condensare a vaporilor de apă, cu efecte de reducere a vizibilităţii atmosferice. Aceste
procese sunt frecvente primăvara şi toamna, la trecerea dintre sezoane. Media pe întregul litoral
este de cca. 65 de zile cu ceaţă pe an. Numărul mediu de zile cu ceaţă în Constanţa este de 50 zile /
an, numărul maxim fiind în timpul iernii, cu o medie de 8 zile / lună şi cu un maxim înregistrat de
16 zile / lună. Ceaţa poate fi destul de persistentă, în special în timpul iernii.
Vizibilitatea este redată în tabelul următor:

Clasa de vizibilitate Distanţa de vizibilitate (km) Frecvenţa perioadelor de timp (%)
1 > 10 77
2 1 - 10 19

3 <1 4
Frecvenţa maximă a ceţei în clasa 3 a fost de 10% în ianuarie şi februarie, frecvenţa în

clasa 2 a fost de 38% în decembrie şi februarie.
2.4.7. Fenomene electrice

Miscările convective ale maselor de aer instabile produse în furtunile atmosferice
generează fenomene electrice însoţite de fulgere şi tunete. Numărul mediu annual cu zile de
fulgere şi tunete pe litoralul românesc este de cca. 12. Aceste procese sunt frecvente în lunile mai-
iunie.
2.4.8. Fenomene meteorologice
Din numărul total de zile în care s-au înregistrat fenomene meteorologice, inclusiv
precipitaţiile atmosferice, fenomenele care au însotit acest lucru au fost ploaia, ninsoarea, ceata,
grindina, orajele şi viscolul. Ca fenomen predominant este ploaia, cu o medie de peste 30% pe
litoral şi de peste 20% din observaţii, în larg. Ninsoarea este prezenta pana la 20% din cazuri la
coasta, respectiv de pana la 15% în largul marii, concentrata în sezonul rece, în special pe timpul
iernii. Fenomenul de ceata este prezent pe tot timpul anului, atât în larg, cit mai ales la coasta, la
mai puţin de 20% din cazuri, având distribuţie predeominantã pe timp de iarna şi în cel de
tranziţie. Grindina s-a înregistrat în puţine cazuri, sub 1%, dar intensitatea acesteia trebuie luata în
considerare, fiind apreciabila mai ales din cauza faptului ca însoteste furtunile convective şi cade
sub forma de aversa. Orajele sunt fenomene des întâlnite, mai ales pe timpul sezonului cald, pana
la 20% din cazuri. Descărcările electrice sunt uneori violente, ating solul şi suprafaţa marii pe
timpul furtunilor convective. raritatea viscolelor puternice, sub 1%, nu face acest fenomen de
neglijat, deoarece pe timpul acesteia, când vântul depãseste 25m/sec, sunt transportate în mod
defavorizant importante cantitãti de zăpada sau nisip de pe plaje.
2.4.9. Fenomenul de înghet al marii la coasta

Acest fenomen este de asemenea prezent la litoralul românesc (figura 18 şi 19). Datorită
salinităţii relativ mici, comparativ cu cea a Oceanului Planetar, datorită temperaturilor scăzute din
timpul iernilor şi aportului de apă dulce de către râurile si fluviile din nord, în Marea Neagra se
formează gheata pe litoralul vestic şi nord-vestic. Mediile arata ca îngheţul apare în perioada
ianuarie-februarie, în medie o data la 5-7 ani, cu o durata de 24 zile. Intensitatea îngheţului este în
funcţie de condiţiile favorizate, maximele înregistrându-se în iernile anilor 1928-1928 şi 1953-
1954, când marea a îngheţat până la orizontul vizibil iar gheaţă a avut o grosime de pana la 2m.
Acest fenomen poate pune serioase probleme construcţiei în zona de coastă, din cauza
faptului că structurile prinse în sloiuri de gheaţă pot fi dislocate prin variaţiile nivelului mării la
coastă.
2.4.10. Evaporaţia
Evapotranspiraţia potenţială (medie anuală) este de 697 mm la Constanţa şi de 699 mm la
Basarabi.
Evapotranspiraţia reală prezintă valori de numai 370 mm la Constanţa, excedentul de apă
faţă de evapotranspiraţia petenţială fiind de 0 mm; iar deficitul faţă de aceiaşi evapotranspiraţie
potenţială ajunge la 327 mm.
2.4.11. Nebulozitatea
În ceea ce priveşte nebulozitatea, putem spune că media lunară şi anuală variază între
Basarabi şi Constanţa.

La Basarabi, cea mai scăzută medie lunară se întâlneşte în luna august, când valoarea este
de 2,9, iar cea mai ridicată medie lunară a nebulozităţii s-a înregistrat în decembrie, când valorile
cresc până la 6,9. Media anuală este de 5,2, cu o amplitudine anuală de 4,0.
La Constanţa, ca urmare a condiţiilor geomorfologice şi climetice în care este situat oraşul,
minima lunară întâlnită în august este scăzută (2,7), iar maxima anuală creşte până la 7,2 în luna
decembrie. Valoarea medie anuală creşte la 5,3, iar amplitudinea anuală creşte la 4,5. Aceste
condiţii de nebulozitate influenţează distribuţia poluanţilor în atmosferă.
Numărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate 1 – 3,5) este de 134 la Basarabi şi de
133,5 la Constanţa.
2.5. Caracterizarea zonei de amplasare

Planul Urbanistic Zonal pentru “Introducere in intravilan si lotizare teren in vederea
echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, Comuna Corbu, Judetul Constanta, care face
obiectul prezentei documentaţii, este situat în extravilanul Comunei Corbu, are o suprafata de
92,82 ha, este amplasat la est de Localitatea Corbu, in imediata apropiere a Marii Negre.
de 4 m.
ax);
in domeniul public de interes local, in conformitate cu legislatia in vigoare, privind

575/3 – 10);
575/10, A 577/3, A 579/12, A 610/19 ).

2.5.1. Factorul de mediu apa

În cadrul zonei PUZ – ului analizat pot fi diferenţiete mai multe tipuri de surse de apă, de
interes local, sau regional şi anume:
 apele de suprafaţă;
 “acviferul “ din şisturile verzi;
 acviferul cuaternar.
Apa de suprafata
Lacul Corbu. Satul Corbu este străjuit în partea de vest de Lacul Corbu, separat de un dig
în două parti, Corbu Mare şi Corbu Mic.
Lacul Taşaul, ocupă o suprafaţă de 1830 ha. Configuraţia alungită dă imaginea clară a
unui sector din valea Casimcei, inundat de apele mării şi ulterior izolat printr-un perisip (cordon
litoral) pe care trece o şosea şi o cale ferată. Cuveta lacustră prezintă în general adâncimi mici.
Versantul sudic al ţărmului, este abrupt în cea mai mare parte, prezentând o faleză lacustră.
Lacurile Taşaul şi Corbu s-au format prin bararea gurilor de vărsare a râurilor Casimcea,
respectiv Corbu, prin cordoane de nisip, la contactul cu linia ţărmului, în decursul ultimei secvenţe
transgresive (flandriene) din evoluţia Mării Negre.
Cuveta Lacului Taşaul este amplasată pe zona de contact a calcarelor jurasice, cu soclul,
proterozoic superior – cambrian inferior (cadomian), al şisturilor verzi. În lungul acestui contact
stratigrafic s-a insinuat traseul Râului Casimcea, mult mai activ în perioadele reci, glaciare, din
Cuaternar.
Morfologia cuvetei lacustre scoate în relief atât diferenţele structurale, cât şi pe cele
petrografice ale formaţiunilor de pe cele două flancuri, nordic şi sudic. Cele mai mari adâncimi
(4,00 – 4,60 m.) se întâlnesc, de fapt, în apropierea ţărmului sudic, unde formaţiunea şisturilor
verzi prezintă strate în poziţie aproape verticală.
Nivelul Lacului Taşaul se situează la cote medii de + 1,2 m…..1,45 m, RMN, fiind impus,
în actualele condiţii, de nivelul apei din Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari. Alimentarea
lacului se face din surse subterane carstice şi din canal, digul de îl separă de acesta fiind
permeabil.
Cordonul de nisip ce separă lacurile Corbu şi Taşaul de Marea Neagră avea o lăţime de
cca. 400m., înălţându-se cu 1,5 – 2 m deasupra nivelului mării. Morfologia actuală a cordonului
litoral este marcată de relieful tehnogen creat prin supraînălţarea terenului, a cărui cotă se situează
la 2,5 – 3 m.
Reţeaua hidrografică este foarte săracă, cu excepţia Râului Casimcea, care izvorâşte de la
Altân Tepe şi se varsă în Lacul Taşaul.
Lacurile litorale fac parte din categoria limanelor fluvio – marine (Lacul Taşaul şi Lacul
Corbu), şi a lagunelor marine (Complexul Razelm – Sinoe, Lacul Siutghiol).
Vãile râurilor şi golfurilor marine au fost supuse succesiv pãtrunderii şi retragerii apelor
marine, însoţite de întreaga gamã a proceselor: de adâncime prin eroziune, lãrgire prin abraziune,
înãlţare prin aluvionare, închidere a gurilor de cãtre cordoane litorale sau grinduri fluviatile.
Numai prin aceste procese repetate în timp şi cu intensitãţi diferite, se poate explica lãrgirea
exageratã a gurilor micilor râuri dobrogene. Cea mai puternicã acţiune de eroziune pe verticalã a
fost în timpul transgresiunii neoeuxinice, când râurile dobrogene care se varsã în mare şi-au sãpat
vãi pe platforma continentalã, în prezent submersã. Momentul în care gurile vãilor sunt lãrgite

cãpãtând aspectul unor golfuri, corespunde transgresiunii neolitice (histriene), când invadarea
vãilor de cãtre apele mãrii a dus, prin abraziune şi aluvionare, la modificarea profilului transversal
caracteristic unei vãi, într-un profil propriu unei depresiuni lacustre. Repetarea fazelor de eroziune
şi adâncire - şi în unele cazuri de izolare - n-a fãcut decât sã contureze mai mult depresiunile şi sã
genereze aspectul actual al limanelor şi lagunelor litorale.
Cele mai interesante şi mai caracteristice aspecte le oferã particularitãţile hidrochimice ale
lacurilor care sunt în strânsã legãturã atât cu factorii chimici, hidrologici, litologici etc, cât şi cu
evoluţia paleogeograficã a cuvetelor lacustre şi a regiunii în care se gãsesc.
Lacurile litorale de la sud de Capul Midia sunt destul de variate din punct de vedere
hidrochimic. Lacurile Taşaul şi Corbu conţin apã salmastrã (între 1-2 g/l în Taşaul şi între 2-3 g/l
în Corbu), datoritã atât infiltraţiilor prin cordonul litoral şi concentraţiei ridicate a apei aduse din
bazinul Casimcei, cât şi întreruperii legãturii cu Siutghiolul, de unde se alimenta în bunã parte.
Cursul inferior al râului Casimcea a fost transformat în liman fluvio – marin (lacul Taşaul),
urmare a barării sale de un cordon litoral marin pe măsura creşterii nivelului Mării Negre.
Cuveta Lacului Taşaul este amplasată pe zona de contact a calcarelor jurasice cu
fundamentul proterozoic superior – cambrian inferior al formaţiunii şisturilor verzi. În lungul
acestui contact stratigrafic s-a insinuat traseul râului Casimcea, mult mai activ în perioadele reci,
glaciare, din Cuaternar.
În partea de nord – est a Localităţii Corbu de Sus se află Lacul Sinoe, inconjurat, în partea
de sud de Balta Verde, Grindul Plantaţiei şi Gura Buhaz.
Apa subterana
”Acviferul” din şisturile verzi
Fiind supuse la degradare fizică şi chimică în mediul subaerian, la partea superioară a
acestei formaţiuni apare o scoarţă de alterare, mai consistentă în zonele intens fisurate, care
permite circulaţia şi chiar cantonarea apei. Se cunosc astfel de izvoare (ex. Valea Dolufac, Valea
Taşaul, Valea Vadului) din şisturile verzi. Alimentarea lor este dependentă însă de acviferul freatic
din baza depozitelor cuaternare (loess, grohotişuri, coluvii, deluvii).
În văile ce se dezvoltă pe şisturi verzi, se găsesc uneori grohotişuri depuse la baza
versanţilor văii, care împreună cu materialul fin ce provine din spălarea loessurilor, formează
depozite cu o permeabilitate mai ridicată în care apa poate fi reţinută, formând acvifere cu
dezvoltare locală.
Forajele executate în Dobrogea centrală în marea lor majoritate au investigat formaţiunile
cuaternare, loessurile şi depozitele proluviale ale văilor. Prin aceste foraje au fost puse în evidenţă
depozite cu capacităţi reduse de debitare, având în vedere criteriile expuse anterior.
În cele ce urmează vom analiza condiţiile hidrogeologice existente în zona de interes.
Fiind supuse la degradare la mediul subaerian, la partea superioară a acestor formaţiuni
apare o zonă de alterare, în care se dezvoltă, pe grosimi reduse, un sistem de fisuri, care permit
circulaţia şi chiar cantonarea apei.
În văile ce se dezvoltă pe şisturi verzi se găsesc uneori grohotişuri depuse la baza
versanţilor văii care, împreună cu materialul deluvial şi coluvial provenit din spălarea loessului,
formează depozite cu o permeabilitate mai ridicată, în care apa poate fi reţinută, formând acvifere
cu dezvoltare locală.

Sistemul acvifer cuaternar. Acestui sistem îi corespund depozitele eoliene ce acoperă

şisturile verzi. Ele sunt alcătuite din argile verzui – roşcate, cu concreţiuni de gips, lehmuri şi
loessuri şi mulează un relief preexistent. Pe văi găsim depozite holocene, alcătuite din loessuri
resedimentate în care se găsesc dispersate elemente grosiere ce provin din dezagregarea şisturilor
verzi.
Aceste depozite au o porozitate crescută (peste 40%) reflectate în capacitatea crescută de
înmagazinare, dar datorită elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de cedare este foarte
scăzută.
Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniformă, acestea fiind depuse pe un relief
preexistent.
Loessurile reprezinta depozite avand o porozitate ridicata, 40-50%, situatie reflectata in
capacitatea sa mare de inmagazinare. Datorita dimensiunilor mici ale porilor, circulatia apei este
lenta, iar capacitatea de cedare este foarte scazuta. Aparitia in masa loessurilor, la diferite nivele, a
unor soluri fosile argilizate, cu dezvoltare lentiliforma si a argilelor rosii din baza acestora, de
asemenea discontinui, creaza conditii favorabile pentru aparitia unor acvifere suspendate,
nepermanente.
Se remarcă valori scăzute ale adâncimii nivelurilor piezometrice, pentru că majoritatea
forajelor au fost executate pe văi, iar aportul de apă din irigaţii, a contribuit şi în această zonă la
ridicarea nivelurilor apelor subterane.
Din analiza valorilor debitelor de exploatare, şi a debitelor modul, rezultă că acestea
variază între 0,5 – 20,3 l/s/foraj, respectiv între 0,2 – 7,0 l/s/km2, ponderea valorilor aparţine celor
scăzute, valoarea medie a debitului de exploatare fiind de 1,98 l/s/foraj, iar a debitului modul fiind
de 0,64 l/s/km2.
geomorfologie, văile fiind axate în jurul acestora. Direcţiile predominante sunt V – E, N – S, NNE
– SSV, NNV – SSE. Zonele fisurate sunt circulate de apă pe o lăţime de cca. 20m, cu nivelul
piezometric situat, în general, la 1 – 5m sub cota zero. Adâncimea acestor surse locale de apă
poate fi apreciată cunoscând altitudinea punctului respectiv.
In general, parametrii hidraulici ce caracterizeaza acest sistem acvifer au valori mici. In
baza pomparilor efectuate in forajele executate in loessuri, s-au obtinut valori pentru coeficientul
de conductivitate hidraulica (k) cuprinse intre 0,1-8m/zi pe verticala si 0,1=0,5m/zi pe orizontala,
iar pentru transmisivitate (T) valori cuprinse intre 2,3-50 mp/zi.
Depozitele aluvionare sunt alcatuite din nisipuri argiloase, argile nisipoase, nisipuri si
pietrisuri, avand o extindere limitata si grosimi, de regula, reduse. Valorile parametrilor k si T sunt
ceva mai crescute, fiind cuprinse intre 2,3 - 90 m/zi, respective 12 - 380 mp/zi.
Aprecierea resurselor de exploatare s-au facut separate pentru acviferul din loessuri si
pentru cel din aluviunile vailor.
Pentru acviferul din loessuri: Qe = 0,37 l/s/foraj; Rt = 2015 l/s; Qme =1,18 l/s/kmp;
Pentru acviferul din aluviuni: Qe = 0,47 l/s/foraj; Rt = 176,67 l/s; qme = 1,5 l/s/kmp;
unde: Qe = 0,47 l/s/foraj – debitul exploatat;
Rt = 176,67 l/s – resursa totala;
qme = 1,5 l/s/kmp – debit modul de exploatare.

În puţurile forate în aluviunile Râului Casimcea, la coada lacului, se menţionează debite

cuprinse între 2,9 – 23,1 l/s, apele fiind, în general, potabile.
În secvenţele nisipoase ale umpluturii sedimentare cuaternare din Cordonul Taşaul (la
adâncimea de 20,80 – 14,20 m şi 10,80 m şi 5,60m) sunt înmagazinate volume relative importante
de apă.
Alimentarea cu apa a Satului Corbu de Sus este realizata prin trei foraje avand urmatoarele
caracteristici:
Foraj F1 – adâncimea = 50 m; NHs = 21 m; NHd = 26 m, S = 5 m; Q = 6 mc/h; Foraj
F2 – adâncimea = 50 m; NHs = 22 m; NHd = 28 m, S = 6 m; Q = 7 mc/h;
Foraj F 3 – adâncimea = 50 m; NHs = 24 m; NHd = 30 m, S = 6 m; Q = 6 mc/h.
In zona de nord – est a Localităţii Corbu de Sus, pe Valea Vadului, în decursul timpului au
fost realizate mai multe foraje de alimentare cu apă, dintre care amintim:
Foraj F – adâncimea = 30 m; NHs = 1,2 m; NHd = 7,5 m, S = 6,3 m; Q = 15 mc/h; Foraj

F1 IMR – adâncimea = 30 m; NHs = 1 m; NHd = 10,5 m, S = 9,5 m; Q = 15 mc/h; Foraj F2
IMR – adâncimea = 15 m; NHs = 6,5 m; NHd = 7,4 m, S = 0,9 m; Q = 4 mc/h.
Calitatea apei subterane

In baza analizelor fizica – chimice si bacteriologice efectuate de catre D.S.P. Constanta
asupra apelor subterane provenite din puturile de alimentare cu apa a Localitatii Corbu de Sus, se
constata ca indicatorii de calitate se incadreaza in limitele de potabilitate, in conformitate cu Legea
apei potabile, cu exceptia valorii nitratilor, core sunt la limita superioara comparativ cu CMA.
Aceste valori se explica prin folosirea intensiva a
Coloana litologică a puţurilor de alimentare cu apa din zona, este următoarea:
0,0 m – 1,0 m = sol vegetal;
1,0 m – 12 m = loess;
12 m – 23 m = loess argilos gălbui – roşcat, cu fragmente şistoase;
23 m – 27 m = praf argilos cu bolovăniş;
27 m – 29 m = argilă prăfoasă maroniu deschis, cu bolovăniş;
29 m – 47 m = nisip roşcat cu material rulat;
47 m – 49 m = şisturi verzi alterate;
49 m – 50 m = şisturi verzi compacte.
Datorita faptului ca in zona planului analizat, coperisul acviferului este format din
formatiuni geologice practic impermeabile (loess argilos = 11m + praf argilos = 4m + argila
prafoasa = 2 m = 17m), avand grosimi consistente, eventuala poluarea de la suprafata terenului
este foarte putin probabila. Aceste valori se explica prin folosirea intensiva a ingrasamintelor
azotoase in agricultura, care, datorita irigatiilor au patruns in subteran, in zona apelor subterane.
2.5.1.1. Apele costiere

Deoarece amplasamentul propus se afla in apropierea apelor costiere romanesti (Figura nr.
3 si 4), caracterizarea zonei de amplasare s-a facut avand in vedere si caracterizarea apelor costiere
conform „Planurilor de Management ale Bazinelor Hidrografice din Romania - Probleme
importante de gospodărirea apelor (2007)” [www.mmediu.ro] si Raportului National 2004 al
Planului de Management [www.rowater.ro]. Au fost identificate 2 tipuri de corpuri de ape costiere
(Figura nr. 4.), astfel:

 RO_CT 1- ape costiere putin adanci cu substrat nisipos localizat intre Periboina si Cap
Singol;
 RO_CT 2- ape costiere putin adanci cu substrat mixt localizat intre Cap Singol si Vama
Veche.
Deoarece starea apelor si morfologia tarmului sunt influentate substantial de Dunare, apele
costiere românesti au fost incluse în Districtul Hidrografic al Dunarii, fiind delimitate la o distanta
de o mila nautica fata de linia tarmului care este definita de 9 puncte conform Legii nr. 17/1990
modificata prin Legea 36/2002. (Fig. 4).
Conform Hotarârea Guvernului nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr.
1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania, Marea Neagra este arie naturala protejata incadrata
in categoria de management ca arie de protectie avifaunistica (sit ROSPA0076).
Legenda
Linie galbena-shape (contur): PUZ Corbu 92,822 ha
Linie Mov- shape (contur): Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
Linie rosie- shape (contur): ROSCI 0065, ROSCI 0066
Linie verde inchis: ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe ,ROSPA 0076 Marea Neagra

Figura nr.4. Apele Costiere la Marea Neagra

Lungimea maxima a marii pe paralela 42o29’ nord, intre tarmul golfului Burgas (vest) si
gura raului Ingur (est) este de 620 de mile (1148 km). Latimea maxima a meridianului capului
Sarici este de 263 km. La o lungime a tarmurilor Marii Negre de 4074 km corespunde o suprafata
de 410 000 km2, lungimea tarmului aferenta apelor costiere romanesti fiind de doar 116 km.
Volumul de apa este de 537 000 km3, iar adancimea maxima de 2 258 m, intr-un punct
situat la 60 Mm (111 km) de tarmul sudic, pe linia care uneste capul Kersones cu capul Kerempe
Comunicatia cu bazinele marine limitrofe se realizeaza prin stramtorile Kerci si Bosfor. In Marea
Neagra exista doar o singura insula, Insula Serpilor.
Numeroasele cursuri de apa care se varsa in Marea Neagra au o dispunere radiara si
lungimi variate. Regimul lor hidrologic difera potrivit regiunilor pe care le strabat. Pe coasta nord-
vestica se varsa cele mai multe rauri: in coltul nord-vestic debuseaza Nistrul (1411 km), Niprul
(2285 km), Bugul (857 km), ale caror guri au fost transformate in limanuri, mai spre sud - fluviul
Dunarea (2860 km) si Kamcia (244 km). In Marea Azov se varsa Donul (golful Taganrog) si
Cubanul. Raportul suprafata bazinului de receptie/suprafata marina releva importanta proceselor
fluviale in structura si functionarea acvatoriului. Astfel, pentru Marea Neagra, fiecarui km2 de
mare ii corespund 5,15 km2 din bazinul hidrografic (Vespremeanu, 2004).
Datorita izolarii mari fata de oceanul mondial, apele continentale influenteaza in mare
masura elementele hidrologice ale marii. Astfel, aportul de apa dulce, cu densitate inferioara celei
marine patrunse prin Bosfor, cantonat in cea mai mare parte deasupra platformei continentale din
coltul nord-vestic al Marii Negre, termica si mai ales dinamica maselor de aer (vanturile) din zona,
genereaza o stratificare speciala a apei in intregul bazin pontic, atat in ceea ce priveste dispozitia
isohalinelor, cat si cea a hidroisotermelor. Vespremeanu (2004) descrie prezenta a patru mase de
ape dispuse stratificat, de la suprafata spre fundul bazinului. Astfel, intre 0 si –40 m se afla stratul
apelor de suprafata puternic afectat de schimburile cu atmosfera, in care au fost identificate doua
straturi: un strat superficial situat intre 0 si –25 m cu temperaturi de 3-22 ºC in functie de anotimp,
cu salinitati de 17-18 ‰ si oxigen dizolvat aproape de saturatie si un start inferior cuprins intre –
25 si –40 m in care se inregistreaza termoclina cu un gradient termic pana la 14 ºC. Stratul
intermediar rece este situat intre –40 si –150 m, delimitat de hidroizotermele de 8 ºC ce cuprind
intre ele ape cu temperaturi de 7,10 – 7,20 ºC, cu salinitati de 17,5-18,2 ‰ si cu o cantitate din ce
in ce mai mica de oxigen dizolvat; in acest strat se afla haloclina si picnoclina principala. Urmeaza
stratul apelor intermediare cantonat intre –150 si –1 800 m, in care salinitatea se mentine la 22,1
‰, temperaturile cresc de la 8,50 ºC, la 8,80-8,82 ºC, oxigenul lipseste, H2S fiind gazul dominant
dizolvat in apa. Ultimul strat, cel al apelor omogene de fund, situate sub –1 800 m, au temperatura
si salinitate constanta ( 8,820 ºC si respectiv 22,125 ‰). Prin urmare, Marea Neagra este un bazin
meromictic, in care procesele de amestec pe verticala sunt limitate doar la stratul activ (Müller,
1995, Mustata, 2001).
2.5.1.2. Conditii oceanografice

Activităţile şi amenajările de pe plajele turistice se desfăşoară în condiţiile mediului
costier. Starea mediului marin a fost evaluata pe baza datelor multianuale de la Constanta, aceste
date fiind considerate a fi reprezentative pentru zona litoralului.
Regimul dinamic al litoralului romanesc depinde, pe de o parte, de natura şi proprietătile
materialului din care este alcătuit fundul submarin şi tărmul, iar pe de altă parte de factorii pur
dinamici, cum sunt vantul, valurile, curentii şi variatiile de nivel ale marii. Sub actiunea acestor
factori dinamici se distruge roca din substrat şi se transporta materialul rezultat, sub forma de
aluviuni.

Regimul vanturilor de furtuna

Pentru amenajările de plajă, factorii de mediu precum regimul vântului, starea de agitaţie a
mării, geodinamica plajei, variaţiile nivelului mării la furtună au un rol deosebit, deoarece în
funcţie de ei se poate desfăşura, în condiţii normale activitatea pe plajă.
Forţajul atmosferic şi, in primul rand, tensiunea tangenţială a vantului, sunt cele mai
importante surse ale energiei valurilor şi curenţilor marini în zona şelfului continental, mai ales de-
a lungul litoralului. Ca raspuns la forţajul vantului curentii de compensatie implica uneori intreaga
masa a apei.
În zona litoralului Mãrii Negre, regimul climatic este influenţat considerabil de acvatoriul
mării, atât sub aspect termic, cât şi dinamic, prin modificarea bilanţului termic şi schimbarea
rugozitãţii suprafeţei subiacente. În condiţiile interacţiunii unor formaţiuni barice de tip ciclonal şi
anticiclonal cu o evoluţie destul de rapidã şi dependenta de structura termicã a atmosferei, în
diferite regiuni ale continentului european, vânturile care suflã în regiunea litoralului românesc nu
prezintă regularitãţi cu caracter de permanenţã. Sunt frecvente cazurile când direcţia şi viteza
vântului se schimbã de la o zi la alta sau chiar în cursul aceleeaşi zile.
Particularitãtile climatice ale litoralului românesc, determinate de poziţia geograficã şi de
configuraţia reliefului, sunt specifice zonei temperat-continentale. Ele sunt caracterizate de un
puternic ciclu anual, peste care se suprapun variaţii de scarã medie şi micã.
În zona litoralului Mãrii Negre, regimul climatic este afectat considerabil de influenta
exercitatã de acest acvatoriu atât sub aspect termic, cât şi dinamic, prin modificarea bilanţului
termic şi schimbarea rugozităţii suprafeţei subiacente. În aceste condiţii, existã o variabilitate
considerabilã a regimului circulaţiei atmosferice, vânturile înregistrate având un grad ridicat de
instabilitate, atât ca direcţie, cât şi ca vitezã, neexistând vânturi regulate. Vitezele sunt, în general,
slabe şi moderate, iar furtunile sunt destul de rare. Totuşi, o trăsătură importantă a vânturilor tari în
zona litoralului românesc al Mării Negre o constituie furtunile marine, cu vânturi a căror viteze
depăşesc 10 m/s. Durata furtunilor din NE atinge în medie 107 ore, din care circa 47 ore cu viteze
la apogeu de peste 28 m/s (Bondar, 2001).
Din punct de vedere al energiei cinetice, valurile au o concentraţie mai mare în sezonul de
iarnă când sunt preponderente valurile din sectorul nord-estic. Dar privit în ansamblu, perturbaţii
extreme ale suprafeţei mării sunt prezente în toate anotimpurile. Gradul de agitaţie al mării poate
atinge pe timpul furtunilor extreme, gradul 7 pe scara Beaufort cu valuri a căror înălţime ating şi
chiar depăşesc uneori 6m înălţime. Perioada din an în care înălţimea valului depăşeşte 1m, este de
30-40% în sezonul rece şi sub 20% în rest. Valurile de vânt au pondere mai mare decât hula.
Aproape în fiecare an întâlnim, pentru o scurtă durată, în lunile de vară, valuri care depăşesc 4-5m,
media situându-se puţin sub 1,0m. Furtunile extreme mai mari de 24 de ore, le întâlnim în
exclusivitate în sezonul rece, când se întâlnesc în mod frecvent valuri de peste 4-5m.
Direcţia şi viteza vânturilor

Caracteristicile regimului meteorologic reprezentate de direcţia şi viteza vânturilor sunt
cruciale în determinarea particularităţilor de lungã duratã ale stării de agitaţie a mãrii în zona
litoralului românesc.
Analiza caracteristicilor regimului eolian făcutã pe baza datelor meteorologice disponibile
(direcţia şi viteza vântului) măsurate zilnic la Constanţa la orele 1, 7, 13, 19, permite calcularea
frecventei, viteza medie şi abaterea standard a acesteia pe fiecare din cele 16 direcţii luate în
considerare, convertindu-se apoi rezultatul la 8 direcţii, conform regulilor uzuale. Aceşti parametri
au fost calculaţi global, pentru o întreagã perioadã suficient de mare pentru a fi consideratã
reprezentativã, atât anual cat şi lunar. De asemenea, a fost determinatã distribuţia statisticã, a
vitezelor.

Analiza datelor existente pentru întreaga perioadã a scos în evidentã dominanta vânturilor
din direcţia vest care reprezintă 18,7% din total, fatã de 12,5% în cazul echipartiţiei pe cele 8
direcţii. Cea mai mica frecventã (7,1%) o au vânturile din direcţia opusã, est.
Vânturile din vest sunt dominante în 6 luni (noiembrie-ianuarie şi iulie-septembrie), în alte 4
situându-se pe locul al doilea ca frecventa. Cea de-a doua perioadã în care sunt preponderente
vânturile din vest este datoratã brizelor din sezonul cald. În perioada de primăvarã (aprilie-iunie),
vânturile din sud au cea mai ridicatã frecventã. Numai în februarie şi octombrie dominã vânturile
din nord, iar în martie cele din nord-est.
Modificarea sezonierã a parametrilor regimului eolian este ilustratã de repartiţia pe direcţii a
vânturilor în lunile caracteristice fiecărui anotimp. Astfel, frecventele cele mai mari le au vânturile
din nord, în februarie (22.2 %), cele din sud şi sud-est (cate 19,4%) în mai, şi cele din vest în
august şi noiembrie. Datele referitoare la vânturi, furnizate de Centrul European pentru Prognoze
Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) au fost analizate în privinţa distribuţiei frecventei
vitezei vânturilor în funcţie de direcţie. Analiza a fost făcută pe intervale de 6 ore, pentru
perioada 1991-2000, în punctul de coordonate 44,0° N şi 29,0° E, care este la aproximativ 25 km
sud-est faţă de intrarea estică a Portului Constanţa.
Figura nr. 5. Distribuţia frecventei vitezei vânturilor în funcţie de direcţie, în afara

Constanţei, deasupra Mării Negre (ECMWF)
Viteza medie a vânturilor de 5,5 m/s, calculata pe baza vitezelor şi frecvenţelor medii pe
clase, ilustrează în zona Constanţa predominanta vânturilor dinspre NNW şi NE, cu o frecventã de
37% din total. Vânturile puternice, de peste 10 m/s, sunt frecvente tot din direcţia nordică.
Datele referitoare la vânturi bazate pe observaţii efectuate loco, obţinute de la Agenţia
Naţionala de Meteorologie (ANM), reprezentând observaţiile la interval de 3 ore timp de 10 ani
(1995-2004), sub formă de procente, sunt prezentate în figura nr. 6:

Fiura nr. 6. Curbele vitezelor maxime ale vânturilor, pentru Constanţa, după ECMWF
(pe mare) şi ANM (pe uscat)
Conform rapoartelor ANM, viteza medie a vântului este calculata la 3,8 m/s, iar direcţia
vânturilor, redã o slabă frecvenţă pentru sectoarele NE, SE, SW şi NW. De asemenea, sunt
înregistrate 19 situaţii de vânturi care depăşesc 20 m/s, chiar dacã în literatura de specialitate
acestea aparţin furtunilor excepţionale centenare.
Tabel 2.5.1a
Valorile centenare cu repetabilitate o dată la 100 de ani ale vitezei (m/s) vânturilor din
largul coastei româneşti (Bondar, 2001).
N NE E SE S SV V NV
32.7 31.8 23.9 23.4 26.7 22.2 26.7 31.9
Vitezele maxime de 10,0 şi 8,7 m/s ocupa 90% din vânturi, iar vitezele extreme de 15,3 şi
13,7 m/s ocupa 99%. Diferenţele dintre vitezele vânturilor din ambele seturi de date arata ca
vânturile care bat deasupra mãrii (ECMWF) sunt mai intense decât cele de pe uscat (ANM).

ANM
Figura nr. 7. Curbele vitezelor maxime pe mare şi pe uscat

Valuri extreme induse de vânt la furtunã
În estimările direcţiei de val trebuie sã se ţină cont de efectul de refracţie a valurilor pe
platforma continentală a Mării Negre, deoarece datele provenind de la Centrul European
pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), se bazează pe modelul WAM
pentru valuri de larg.
Seriile de date furnizate de ECMWF pentru coasta româneascã pot da posibilitatea
unei prognoze, pentru valurile extreme, precum înălţimea centenarã (la 100 de ani) şi
perioadele valurilor extreme la locaţia de prognoză a valurilor situată la coordonatele 44° N şi
29° E, utilizând metoda valorii de depăşire a pragului.
Pentru a defini evenimentele legate de valuri de furtună cu înălţimi mai mari decât
înaltimea semnificativã Hs = 3,5 m. au fost luate in considerare 46 de evenimente caracterizate de
valuri de furtună, în ultimii 11 ani. Procedura standard a statisticii extremelor a condus la
estimările prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 2.5.1.b
Estimarea înălţimii şi perioadei valurilor de revenire
Perioada de revenire înălţimea valurilor (m) Perioada valurilor (s)
5 ani 6,08 9,9
10 ani 6,52 10,2
50 ani 7,45 10,8
100 ani 7,83 11,0
Identificarea furtunilor individuale s-a bazat pe existenta a minimum douã măsurători

consecutive în care viteza vântului depãseste 10 m/s. În acest mod au fost luate în calcul numai
furtunile cu durata mai mare de 12 ore. De asemenea, s-au analizat furtunile semnificative, cu
durata mai mare de 72 de ore, pentru care s-au determinat şi caracteristicile valurilor, utilizând
datele colectate la punctul Cazino - Constanţa.

Nu au fost impuse restricţii apriorice asupra variaţiei direcţiei vântului pe durata furtunii,
întrucât testele prealabile au indicat un coeficient de stabilitate foarte ridicat în situaţiile cu
vânturi intense. Pentru fiecare eveniment, s-au calculat: media şi abaterea standard a vitezei,
viteza medie vectorialã, coeficientul de stabilitate, viteza medie pătraticã, direcţia medie,
durata, viteza maximã.
Numărul furtunilor cu durata de peste 12 ore înregistrate în fiecare an variază între 16
(minim in 1990) şi 37 (max in 1983), cu o medie anuala de 29. Dacã se alege un prag de durata
mai mare, numărul furtunilor scade în mod corespunzător: 12 pentru 24 de ore, 4 pentru 48
de ore. Rezultatele obţinute au confirmat faptul cã, în marea lor majoritate (75.1%), furtunile
înregistrate în zona centralã a litoralului românesc sunt datorate vânturilor din sectorul nordic, (N şi
NE), cele din E şi SE având o frecventã de numai 5%.
Pe aceleaşi direcţii s-au înregistrat şi cele mai mari durate medii (33 de ore pentru furtunile
din NE şi 31 de ore pentru cele din N), precum şi durata maximã: 138 de ore cu viteza mai mare
de 10 m/s. În perioada 16-22 februarie 1979. Pentru durate de peste 72 de ore, furtuna cu cea mai
mare intensitate, în care viteza maximã a vântului a atins 24 m/s, iar viteza medie pătraticã, 17,5
m/s, s-a înregistrat în perioada 8-11 ianuarie 1981 şi a avut o durata de 84 de ore. Aceeaşi viteza
maximã s-a înregistrat şi la furtuna din 6-10 decembrie 1991, dar viteza medie a fost de 16,9 m/s,
la o durata de 102 ore. Pentru durate mai mici, valorile care caracterizează intensitatea sunt mai
mari. Astfel, la furtuna din 9-10 noiembrie 1981, viteza maximã a vântului a atins 28 m1s
(valoarea maxima pentru toate datele de vânt analizate), viteza medie a fost de 19,4 m1s, dar
durata a fost de numai 36 de ore.
Figura nr.8. Valori lunare ale incidenţei furtunilor litorale
Pe lângă gruparea pe direcţii, este evidentã gruparea furtunilor (71,1% din totalul celor cu
duratã de peste 12 ore). În perioadele de rece a anului (octombrie-martie), când gradientii barici au
valori ridicate. Gruparea este mai accentuatã pentru furtunile cu durate mai mari.
Având în vedere mecanismul fizic al producerii furtunilor, este de aşteptat ca durata de
persitentã a vânturilor cu o anumitã vitezã scade odată cu creşterea valorii vitezei. Dar durata

totalã a furtunii, care include perioadele de creştere şi scădere a vitezei de la şi panã la pragul ales
(10 m/s), ar trebui sa crească odată cu valoarea vitezei maxime măsurate
Combinarea acestor doua tendinţe duce la inexistenta unei corelaţii clare între durata şi
viteza medie a furtunilor (Fig. 9.). Chiar dacã se analizează numai furtunile cu duratã
considerabilã (72 de ore), dependenta duratã-vitezã are un grad redus de semnificaţie statistica
deci, şi în acest caz, funcţia de corelaţie indicã o uşoara tendinţã de scădere a duratei la viteze
foarte mari.
(10ore
)
(m/s)
Figura nr. 9. Corelaţia viteza medie (m/s) – durata (10 ore)
Analiza detaliatã a distribuţiei statistice a duratei furtunilor, utilizând clase de 12 ore, a pus
în evidentã faptul cã 58,3% din evenimente au durata de 12-24 ore, 18.7% de 24-36 ore, şi numai
2.7% durează mai mult de 72 de ore. În acelaşi timp, în cazul a 65.0% din furtuni, viteza medie
pătraticã este cca. de 10m/s, cele cu viteze mai mari de 16 m/s reprezentând numai 1,2 % din total.
Întrucât caracteristicile locale ale câmpului valurilor au un caracter integrator nu numai în timp, ci
şi în spaţiu, ele nu sunt dependente strict de durata şi intensitatea furtunii la locul de observaţie.
Regimul valurilor.
Dintre fenomenele care produc cele mai accentuate modificări ale formei zonei de contact
dintre apă şi uscat, sunt valurile. Acest fenomen este cel mai accentuat la adâncimi mici şi la
coastă, unde energia valurilor este transferată particulelor solide, la un volum considerabil de
sedimente sau asupra componentelor construcţiilor hidrotehnice sau speciale cum este proiectul la
care se referă prezentul studiu.
Valurile reprezintă mişcări ondulatorii ale apei de suprafaţă, cu propagare liniară,

careantrenează întreaga masă de apă şi care se propagă radial. Energia hidrodinamică a valurilor
induce, ca efect important, eroziunea sau depunerea materialului solid, acestea reprezentând unul
dintre cei mai importanti agenţi de modelare ai ţărmului.
Valurile sunt un factor dinamic de prima importanta al zonei litorale. Energia câmpurilor

valurilor este, in general, de peste 2000 k Wh/m, iar la furtuna din 17. 02. 1979 de 12242 kWh/m
(Spataru, 1984, in Panin et al, 1977) şi contribuie esential la repartizarea sedimentelor descarcate
de Dunare in mare, in lungul zonei litorale.
Fenomenul propagarii valurilor in stratul superficial influenteaza cinematica apelor de
adancime. In zona de larg, acolo unde adancimea apei depaşeşte semilungimea valurilor, mişcarea
particulelor de apa urmeaza traiectorii circulare inchise, in timp ce in zona de ţarm, acolo unde
adancimea apei este mai mica decat semilungimea valurilor, traiectoria fiecarei particule de apa
are o forma elipsoidala. Datorita formei asimetrice pe care o are profilul valului in zonele de
mica adancime şi datorita frecarii, in creasta valului moleculele de apa se deplaseaza cu viteze mai
mari dar de durata mai scurta in sensul propagarii valului, iar in talpa valului acestea se mişcă cu
viteze mai mici, dar de durata mai lunga,in sens invers. Aceste fenomene au un rol important in
dinamica fundului marin, deoarece in acest fel se produce o sortare a aluviunilor de fund -
particulele mai mari sunt antrenate spre ţarm, iar cele fine spre largul marii. Cele mai intense
fenomene de transport al aluviunilor au loc in zonele de deferlare ale valurilor deoarece, incepand
cu aceste zone şi până la tarm, masele de apa se propaga spre mal sub forma de unde şi transporta
odata cu ele şi aluviuni grosiere pe tarm. Analiza statistică a 13000 de masurători ale elementelor
valurilor, efectuate în zona litorala Constanta in perioada 1966-1977, a aratat ca in 49% din cazuri
valurile au avut inaltimi mai mici de 0,2 m, in 33% din cazuri s-au inregistrat valuri de vant, iar in
18% din cazuri - hula. Directia predominanta de propagare a fost din sectorul nord-estic, in cazul
valurilor de vant şi din cel sudic, in cazul hulei. Inaltimea medie a câmpului valurilor a fost de
0,46 m, dar in timpul furtunilor pot fi atinse inaltimi mult mai mari (pentru zona Constanta, la
furtuna din 1979, s-a atins inaltimea medie de 8,4 m). Inregistrarea continua a elementelor
câmpului valurilor in intervalul 01. 01. 1983 - 30. 09. 1984 şi prelucrarea statistica a circa 1500 de
masuratori a aratat ca in acest interval de timp directia predominanta a valurilor de vant a fost din
est-nord-est iar a hulei, din est. In ceea ce priveşte înaltimea câmpului de valuri, in 45,1 % din
cazuri acestea au fost mai mici de 0,2 m, in 28,65% s-au inregistrat valuri de vant, iar in 26,4% -
hulă. Marea majoritate a valurilor de vant (72,2%) au înaltimi sub 1,2 m, iar înaltimea maxima
inregistrata pe parcursul celor doi ani a fost de 5,0 m, pe directia est.
In timpul celor 232 de furtuni analizate, din direcţiile E, VNV, SSV, SV şi VSV nu s-au
inregistrat valuri de furtuna; in 5% din totalul cazurilor au fost valuri, din directiile S, ESE, NE,
NNV, NV şi V, iar din N şi ENE s-au propagat valuri în 20% din cazuri. In timpul furtunilor
creşte foarte mult amplitudinea mişcarii valurilor; in 98% din cazuri amplitudinea a fost intre +2,5
şi -2,2 m.
Pentru intervalul 1980-2000, s-a determinat, pentru valurile cu o înãlţime mai mare de 0.2
m o frecvenţă de 51% din an. Din totalul perioadelor cu hulã, respectiv cu valuri de vânt, cele mai
reprezentative situaţii au revenit valurilor de vânt 60-85%, valurile de hulã având o distribuţie
multianualã de 15-40%.
Pentru secvenţa de timp, 1980-2000, caracteristicile valurilor sunt descrise în continuare.
S-au luat în consideraţie cca. 22.990 observaţii dintre care 37% reprezintă situaţii de calm
şi date lipsă iar 33% mare agitată (valuri de vânt şi hulă, Fig. 10.).

Calm
41%
Lipsă
26%
Hulă Val Vânt

14% 19%
Figura nr. 10. Distribuţia observaţiilor privind starea mării

Perspectometrul din farul Genovez
Din analiza statistică a parametrilor valurilor se constată că valorile medii au fost următoarele:
 înalţimea valurilor de vânt de 0,9 m pentru sezonul cald şi 1,2 m pentru sezonul rece;
 înălţimea valurilor de hulă de 0,7m pentru sezonul cald şi 0.8m pentru sezonul rece;
 perioada valurilor de vânt de 4s pentru sezonul cald şi 4,5s pentru sezonul rece;
 perioada hulelor de 4,6s pentru sezonul cald şi 4,9s pentru sezonul rece;
 lungimea de undă a valurilor de 18,2 m pentru sezonul cald şi 24 m pentru sezonul rece ;
 lungimea de undă a valurilor de hulă de 22,3m pentru sezonul cald şi 24,1m pentru sezonul
rece.
Valurile au influenţă directă asupra activităţilor cu caracter de recreere, respectiv
ambarcaţiunile care circulă în zona marină de mică adâncime. Pentru a fi în siguranţă acestea ar
trebui, în cazul când sunt închiriate pentru turişti, să fie utilizate numai pe mare calmă sau cel cel
mult de gradul 1 (înlăţimea valului lângă ţărm mai mică de 0,2m).
Adâncimea teoretică până la care valurile influenţează asupra sedimentelor marine este
până la fundul mării, in zonele de coasta, indiferent de adâncime, dar observaţiile speciale au
demonstrat că această adâncime este de cca. 20m la furtunile cele mai severe în oceanul planetar.
La această adâncime au putut fi observate dune minuscule. Energia valurilor este transmisă
sedimentelor atât prin cele două componente ale valului ca undă – orizontală şi transversală – cât
şi prin forţele de vâscozitate. Aceste componente energetice participă la bilanţul de echilibru al
particulelor sedimentare. Ele pot rupe echilibrul particulei şi o poate deplasa. Pantele accentuate
ale platformelor continentale participă şi ele la acest bilanţ al echilibrului. O pantă mare
favorizează ruperea echilibrului chiar la perturbaţii mici ale apei de mare. Bilanţul modificării
suprafeţei plajei submerse din zona vizată poate arăta o modificare substanţială în interiorul
perioadei de funcţionare a construcţiilor costiere, în zona de uscat dar şi între linia de coastă şi
izobata de 5m.

Figura nr. 11. Valul poate ” rupe” echilibrul unei particule de pe fundul mării
Cea mai afectată zonă pe termen scurt va fi linia de deferlare a valurilor care este localizată
în funcţie de lungimea de undă şi înălţimea valurilor. În preajma acestor linii valurile transferă
sedimentelor cea mai mare parte din energia lor cinetică, producând o adevărată zonă de
turbulenţă în apa de mare. Datorită faptului că pe parcursul unui an, distribuţia perturbaţiilor
suprafaţei mării este diferită de la sezon la sezon, distingem pe întregul an o suprafaţă de eroziune
cuprinsă între linia de deferlare de la cea mai mare adâncime (2,5-3,5m1) şi linia de coastă cea mai
înaintată a mării. Adâncimea de 3,5m pentru întăririle carapacei de dig este o bună alegere, din
cauza faptului că pe timpul furtunilor severe, linia de deferlare este în preajma acestei adâncimi.
Este greşit a se considera că eroziunea maximă este pe timpul unei furtuni. Eroziunea este
distribuită temporal pe tot parcursul anului la diferite adâncimi, mai ales la linia de coastă, în
interiorul suprafeţei de eroziune. Intensitatea eroziunii în interiorul acestei suprafeţe este în funcţie
de distribuţia temporală a tipurilor de perturbaţii ale suprafeţei mării.
Fenomenele care caracterizează eroziunea, sunt luate în considerare pentru planul propus.
Transportul sedimentar, care este accentuat în zona liniei de coastă poate duce la accumulari şi
eroziuni în amonte şi respective în avalul construcţiilor costiere. Soluţia tehnică aleasă pentru
protecţia acestor construcţii se bazează pe un calcul de rezistenţă în care intră şi componenta
gravitaţională a plăcilor şi grinzilor de coronament, dar mai ales forma şi geometria tronsoanelor
de dig. Aceste componente constructive îşi vor modifica repede poziţiile de echilibru mai ales în
zona din apropierea coastei.

Regimul valurilor litorale

Particularitãtile climatice ale României, determinate de poziţia geograficã şi de configuraţia
reliefului, sunt specifice zonei temperat-continentale. Ele sunt caracterizate de un puternic ciclu
anual, peste care se suprapun variaţii de scarã medie şi micã.
În zona litoralului Marii Negre, regimul climatic este afectat considerabil de influenta
exercitata de acest acvatoriu atât sub aspect termic, cat şi dinamic, prin modificarea bilanţului termic
şi schimbarea rugozitãtii suprafeţei subiacente. În aceste condiţii, exista o variabilitate considerabila
a regimului circulaţiei atmosferice, vânturile înregistrate având un grad ridicat de instabilitate, atât
ca direcţie, cat şi ca viteza, neexistând vânturi regulate. Vitezele sunt, în general, slabe şi moderate,
iar furtunile sunt destul de rare. Asociat regimului vânturilor este regimul valurilor.
Pentru studiul de fata au fost folosite date avute la dispoziţie din două surse de date privind
valurile. O sursă a constituit-o datele furnizate de Centrul European pentru Prognoză pe Termen
Mediu (ECMWF), iar cealaltă constă în observaţiile vizuale prin intermediul unei balize şi a
unui perspectometru, efectuate de INCDM Constanţa. Prima dintre surse este rezultatul
proiectului pentru Marea Neagră Eurowaves, pentru perioada noiembrie 1991 - iunie 2002, cu
model WAM.
De patru ori pe zi, la interval de şase ore, au fost făcute analize ale datelor, înălţimea
valurilor a fost validată şi corectată prin utilizarea datelor altimetrice din satelit, primite de la
Topex/Poseidon. Coeficientul de corelare dintre WAM şi Topex/Poseidon în zona de vest a
Mării Negre a fost de peste 0,85 în cadrul analizei de faţă au fost utilizate datele din punctul de
referinţa de coordonate 44° N şi 29° E, fiind analizate aproximativ 16.000 de rezultate de analiză
preliminară. Deşi punctul este situat în zona de aproximativ 45 m adâncime, modelul WAM a
fost realizat pentru valuri de apă adâncă.
Datele locale au fost obţinute din observaţiile vizuale la adâncimea de aproximativ 11 m,
în punctul de coordonate 44° 11' N şi 28° 40" E (în fata intrării Portului Tomis), între 1966
şi 2000 la institutul de profil din Constanţa. Observaţiile au fost efectuate prin medierea
măsurătorilor operate asupra elementelor de val (înălţimea, perioada, direcţia şi lungimea
valurilor) pentru cinci valuri reprezentative, la trei momente ale zilei (de obicei, 7:00, 13:00 şi
17:00). Deoarece la punctul de măsurare, digul de incinta a Portului Constanţa, aflat la sud-est faţă
de baliza de măsurare, împiedică propagarea valurilor în intervalul de direcţii cuprins între azimut
150° N şi continuând spre sud, a fost imposibila înregistrarea acestora. Exactitatea şi calitatea
măsurătorilor a depins în mare măsură de experienţa observatorului. Astfel, analiza datelor a
fost realizată doar pentru cele 92 de luni selectate, totalizând aproximativ 7.000 de observaţii.
Înălţimile şi perioadele caracteristice ale valurilor litorale

Înălţimile şi perioadele caracteristice ale valurilor calculate pentru fiecare lună, sezon şi an,
atât pe baza datelor ECMWF, cât şi INCDM, sunt prezentate în figura 32 (a şi b). Aceste date se
bazează pe înregistrările lunare, sezoniere şi anuale ale frecvenţelor relative ale înălţimilor şi
perioadelor valurilor. În analizele distribuţiei relativă a înălţimilor, perioadei şi direcţiei valurilor
prezentate, înălţimile şi perioadele medii ale valurilor sunt considerate valori medii generale.
Înălţimile şi perioadele care depăşesc 10% şi 1% sunt calculate pornind de la distribuţiile
cumulative ale înălţimii şi perioadei valurilor cu valori înscrise în intervalul de peste 10% şi
1%. Ca atare, perioada valurilor care depăşeşte 1% nu este direct corelată cu înălţimea
valurilor care depăşeşte 1%.
Diferenţa existenta între datele referitoare la înălţimea valurilor, obţinute de la ECMWF şi
INCDM, este redusă, fără a se remarca tendinţe deosebite de deviaţie. În primul set de date o lună
include aproximativ 120 de observaţii fără valori excepţionale; din datele culese timp de
aproximativ 11 ani au fost compilate statistici lunare. În al doilea set de date o lună este alcătuită
din aproximativ 58 de observaţii, având în medie 36% valori excepţionale (inclusiv rapoartele

privind calmul), datele din lunile respective fiind compilate din informaţiile obţinute timp de
şase până la nouă ani. În privinţa perioadei valurilor, datele INCDM sunt mai reduse decât cele ale
ECMWF, datorită limitării inerente cauzată de metoda observaţiei vizuale.
Este evident faptul ca cele mai puternice valuri apar în lunile decembrie şi ianuarie, iar cele
mai blânde valuri apar în iunie şi iulie. În tabel anotimpul de iarnă este definit arbitrar ca fiind
perioada noiembrie-martie. Direcţia predominanta a valurilor, cu influenţa determinanta asupra
ratei transportului sedimentelor în lungul ţărmului, este nord-estică în timpul iernii şi sud-estică
în timpul sezonului estival, pentru zona sectorului litoral sudic.
Regimul vânturilor deasupra Mãrii Negre este foarte variabil. De aceea, câmpul valurilor
generate de vânt, în special în zona de ţărm, depinde puternic de particularitãtile locale (direcţia,
durata şi intensitatea vânturilor).
Caracterul stării de agitaţie a mãrii într-o regiune datã este determinat nu numai de regimul
vânturilor, ci şi de structura batimetricã a zonei (topografia fundului mãrii) şi de configuraţia şi
orientarea liniei ţărmului (în funcţie de care se stabileşte distanta de acţiune a vântului - ‘fetch’). Într-
un punct dat, aceşti factori duc la apariţia unor câmpuri de valuri cu diferite valori ale parametrilor
caracteristici observabili cu o acurateţe relativã.
Datoritã variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de valuri
existente în zona litorala româneascã se modificã în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă
mari diferenţe interanuale, dar pe termen lung, în absenta unor modificări climatice semnificative,
procesul este staţionar şi regimul valurilor poate fi caracterizat prin parametrii statistici ai distribuţiei
elementelor observabile.
Bazele de date existente cuprind valorile medii pentru cinci măsurători ale tipului valului
(val de vânt sau hulã), direcţiei, înãltimii, perioadei, lungimii şi, mai rar, celeritãtii, şi presupunând
staţionaritatea pe termen lung a procesului, regimului (climatul) valurilor, care poate fi abordat şi
determinat cu mai mare sau mai micã precizie.
Diferenţa între direcţiile valurilor conform celor două seturi de date, apare relativ la
predominanta în primul set a direcţiei NNE - E, fata de NE - ESE în cel de al doilea set. Astfel,
evidenţiindu-se direcţia medie preponderentă a tuturor datelor ECMWF are un azimut de 36° N, iar
cea a datelor INCDM de 88°. Iar direcţia medie a valurilor mai mari de 1,5 m are azimutul de
68° pentru datele ECMWF şi 78° pentru datele înregistrate loco, fiind într-un ecart mai mic de
precizie.
INCDM
A

INCDM
A
Figura nr. 14. Frecventa distribuţiei valurilor după direcţie

Această diferenţă este dată de efectul refracţiei valurilor pe direcţia lor de propagare în ape
de mică adâncime, în privinţa datelor înregistrate cu perspectometru. Liniile care conturează
adâncimile de 10 până la 20 m sunt orientate pe direcţii cuprinse între NNE-SSW până la NE-
SW în zona acvatică situată la nord faţă de punctul de observare a valurilor (Farul Genovez –
Cazinou). Valurile cu perioade de 5 secunde care vin din direcţia azimutului 40° N sunt refractate
prin modificarea direcţiei cu 30° sau mai mult. Diferenţa dintre direcţia aferenta celor doua seturi
de valuri este mai mare pentru valurile cu perioade mai lungi. Lipsa valurilor din direcţia sud-
est, în cazul datelor INDCM, este produsă de prezenţa structurii sparge-val situate la este faţă de
Portul Constanţa, date care se pot înlocui în calcule datele furnizate de ECMWF, în calculele
ratelor de transport sedimentar.
Nivelul mări
Deşi creşterile de nivel devin semnificative doar la perioade seculare, prin variaţiile sale
din timpul furtunilor, acestea joacã un rol important asupra plajei.
Ca urmare a acestor creşteri baza de acţiune a valurilor se modificã în direcţia apropierii de
ţãrm şi extinderii fâşiei din plaja emersa pe care are loc deferlarea finalã.
In cazul furtunilor, nivelul mării se supraînalţă pe plajă, constituind un factor de risc pentru
utilităţile şi activităţile de plajă. În general, la furtuni cu intensitate foarte mare plaja se inundă pe
o latime de cca. 100 m, la plajele cu panta profilului mică.
Regimul curentilor
Fenomenul de sortare perpendiculara pe tarm a aluviunilor de fund sub actiunea valurilor
se complica in prezenta curentilor marini paraleli cu linia tarmului. Valurile maresc substantial
capacitatea portanta de mentinere in stare de suspensie a aluviunilor, ceea ce inlesneşte transportul
masiv al aluviunilor de-a lungul litoralului. Pe de alta parte, neregularitatile fundului in directia şi
de-a lungul coastei impraştie energia curentilor de fund prin frecare, diminuandu-le viteza. In plus,
neregularitatile liniei coastei şi topografia fundului in zona litorala modifica sistemul vant-
circulatie indusa. Astfel, circulatia atmosferica determina circulatia apei care, la randul ei,
determina migratia sedimentelor şi genereaza existenta "driftului" litoral de sedimente.
Analiza statistica a masuratorilor de curenti, efectuata in diferite puncte ale zonei litorale

estice a Constantei in perioada 1971-1981 a permis stabilirea distributiei pe directii a frecventei,

vitezei medii şi vitezei maxime a curentilor litorali. Directia predominanta de curgere a fost catre
nord, aceasta fiind situatia de curgere cu viteza medie cea mai mare (39 cm/sec) şi cu viteza
maxima cea mai mare (84 cm/sec). Directia cea mai putin frecventa este sud-est. La distanta de 10
mile marine de tarm vitezele maxime sunt mai mici decat în apropierea tarmului - circa 40 cm/sec,
dar frecventa curgerii spre sectorul nordic şi nord-estic este mai mare decat la tarm. Prezenta
curgerilor frecvente spre vest in zona tarmului se datoreaza, fenomenelor de "upwelling", destul de
des intalnite la litoralul romanesc. Analiza masuratorilor de curenti la distanta de 30 Mm, la est de
Constanta, evidentiaza o balanta mai echilibrata a vitezei medii a acestora, dar cu o uşoara
preponderenta a frecventei de curgere spre sectorul sud-estic fata de cel nordic.
In timpul furtunilor se intalnesc deseori situatii in care intreaga masa de apa curge in
aceeaşi directie, mai ales in zona de mica adancime. La adancimi mai mari, adica in partea de est a
zonei analizate, se poate evidentia aparitia unor gradienti verticali ai curentilor, viteza lor devenind
din ce in mai mica spre fund. Inregistrari continue ale vitezei curentului de fund, efectuate timp de
132 de zile intr-un punct in care adancimea apei este de 11 m, au aratat ca viteza medie a
curentilor de fund a fost cuprinsa intre 0,10-0,13 m/sec. In 2,8% din cazuri viteza a depaşit totuşi
valoarea de 0,60 m/sec.
Nivelul marii conditioneaza şi el intensitatea de influenta a valurilor şi curentilor asupra
fundului marii şi configuratiei tarmului. In conditiile nivelurilor joase, valurile distrug cu mai
multa uşurinta tarmurile. In timpul furtunilor variatiile, de nivel pot atinge pana la 27-29cm. De
asemenea, tendinta de creştere sau scădere a nivelului mediu al marii conduce la schimbari lente in
dinamica litoralului.
În zona costieră, în general, valurile şi vântul induc curenţi longitudinali (longshore ) care
circulă paralel cu linia ţărmului. Ei sunt generaţi de gradienţii din fluxul mişcării datorită scăderii
incidenţei valurilor oblice şi componenţei longitudinale a vântului. Aceştia sunt destul de puternici
în zona de mică adâncime dar scad în intensitate odată cu adâncimea mării şi mai ales după zona
de spargere a valurilor.
Alta categorie de deplasarea a maselor de apa o reprezinta curenţii de rip. Acestia sunt curenţi
puternici care circulă pe o arie restrânsă şi care curg paralel cu linia plajei în interiorul zonei de
spargere a valurilor (Fig. 33 ) (Douglas L. Inman, 2002).

Figura nr. 15. Definirea curentului longshore

Importanţa cunoaşterii mecanismului de producere a acestor curenţi în zona litorala (de la
ţărm la adîncimea de 5m), dar mai ales predicţia lor este foarte importantă pentru siguranţa celor
care fac baie şi a înotătorilor (este cunoscut faptul că în sezonul estival 2006 s-au inecat mulţi
turişti, în mare parte din cauza acestor curenţi). Pe viitor, cand curenţii au intensitate mare lângă
ţărm, salvamarul ar trebui să intervină cu fermitate pentru a evita producerea accidentelor de inec.
Curenţii marini sunt generaţi de acţiunea vântului, a diferenţei de densitate şi ca rezultat al

acţiunii de deversare a fluviilor în Marea Neagrã şi prezintă modificări fata de impulsul iniţial
datorita forţei Coriolis şi a forţei de frecare. În general pe platforma continentalã se pot separa
câteva areale cu anumite tipuri ale circulaţiei marine şi anume: curenţi costieri, pânã la 10-15 mile
marine (MM) de tarm sunt influentati de orientarea tãrmului şi panta submarinã; curenţi costieri
circulari de sens anticiclonic au direcţii şi extinderi variabile, funcţie de condiţiile
morfohidrografice şi mai ales hidrodinamice; curenţi de larg sunt formaţi sub efectul factorilor
anemobarici, derivaţi cu aproape 450 spre dreapta fata de direcţiile de mişcare impuse de vânt.
Vânturile predominante din sectorul NE contribuie la formarea curentului principal orientat de la
nord spre sud, de-a lungul litoralului romanesc. Curenţii în zona marina romaneasca au totuşi un
caracter nepermanent datoritã direcţiei vântului şi a deversării fluviului Dunărea prin cele trei
braţe. Exista o strânsa corelaţie între viteza vântului şi viteza curentului de suprafaţa pentru
diferite direcţii de acţiune ale vântului. Curenţii de suprafaţa se intensificã în funcţie de viteza
vântului din sectorul nordic şi scad în intensitate atunci când direcţia vântului se schimba şi bate
din sens contrar (sud). În funcţie de regimul hidric al Dunării, apar, în situaţii de calm, curenţi
care sunt dirijaţi de la nord spre sud şi a căror intensitate variază între 3 şi 50 cm /s. În zona
marinã aferentã Deltei Dunariii, curenţii se dezvolta pe adâncime ca rezultat al acţiunii vânturilor
stabile ca direcţie şi durata cu o viteza mai mare de 8m/s. În stratul superficial al apei marii apar
curenţii de suprafaţa iar în stratul inferior se dezvolta un curent de fund care are direcţia în sens
invers curentului de suprafaţa. Graniţa care separa aceşti curenţi apare în stratul saltului densitãtii
apei. Curentul dominant de la nord la sud şi stratificaţia transversalã a maselor de apã sunt strâns
corelate, iar sub influenta miscãrii de rotaţie a pãmantului, deplasările maselor de apã sunt însoţite

de miscãri transversale care conduc la înclinarea în sens transversal a izoliniilor de densitate,

temperatura şi salinitate. În acest sens circulaţia generala a maselor de apa de-a lungul litoralului
romanesc este supusa unei rotiri, întreaga mişcare fiind elicoidala. Datorita circulaţiei transversale,
în sezonul cald al anului, vânturile de duratã din sectorul sudic aduc în zona de coasta mase de
apa reci cu ajutorul curentului de fund (upwelling). De asemenea, aceleaşi vânturi în sezonul rece,
aduc prin intermediul curenţilor de fund mase calde de apa venite din larg care îmbunãtatesc
considerabil condiţiile climatice din zonal litoralului românesc.
Curenţii generali, de larg, au viteze relativ mici, nu depăşesc 20-30cm/s, dar ei contribuie
la deplasarea generală a sedimentelor - translaţia pe direcţia nord-sud (induc şi controlează
circulaţia costierã). Datorită structurii valurilor însă, vitezele particulelor de apă sunt forte mari în
comparaţie cu viteza curentului general, depăşind de multe ori 100cm/s, antrenând în acest mod
particulele sedimentare din preajma construcţiilor hidrotehnice subacvatice.
Din cele de mai sus rezultă că pe timpul sezonului rece mai ales, energia totală a maselor
de apă de mare este considerabilă. Această energie, odată ajunsă la litoral, o parte din ea este
transferată particulelor de sedimente atât sub formă cinetică cât şi potenţială, fenomene care duc la
transportul general al acestora de-a lungul ţărmului şi normal pe ţărm departe de acesta.
Particularităţile locale şi temporale de acumulare în sens favorizant a nisipului pe plajă este un
fenomen izolat şi temporar. Acestea sunt cauzele fenomenului de eroziune care ameninţă plaja
staţiunilor turistice, fenomen care nu poate fi împiedicat de construcţiile rigide (diguri), care au
fost practicate pana in prezent.
Datele istorice (peste 100 de ani) arată un proces de eroziune costieră generalizat pe întreg
litoralul românesc al Mării Negre, cu rate diferite în funcţie de zonă şi condiţiile particulare ale
acesteia.
Curenţii marini care influenţează zonele costiere româneşti sunt:

Curenţii longitudinali care sunt produşi datoritã apropierii de ţărm a valurilor sub un unghi
de incidenţã ascuţit, faţã de linia ţărmului, o componentã a energiei acestor valuri va duce la
deplasarea apei pe o direcţie paralelã cu ţărmul, în sensul deplasării frontului valurilor, având
viteze în funcţie de direcţia, viteza şi durata vânturilor, care formează valurile şi fiind limitaţi spre
uscat, de linia ţărmului şi spre larg, de linia brizanţilor (Davis, 1992).
Curenţi de întoarcere, produşi de masele de apa acumulata în apropierea ţărmului de

valurile cu o incidenţa frontala, care tinde să se scurgă spre larg, perpendicular pe ţărm în jeturi
concentrate, pentru restabilirea echilibrului masic, având astfel un rol important în dispersarea
materialului sedimentar în zona de surf (Davis, 1992).

Figura nr. 16. Schema generala a circulatiei in apropierea coastei
Curenţii anticiclonici (producând efectul Tombolo) – se formează datoritã existenţei unui

obstacol (natural sau artificial) în calea direcţiei curentului longitudinal sau a schimbării orientării
liniei ţărmului.
Alţi curenţi semnificativi sunt cei produşi la gurile de vărsare, unde pana de apã dulce care
iese în mare, dispersându-se în evantai spre larg ajunge în perioadele de maxim hidrologic până la
3 kilometri depărtare de ţărm (Gâştescu, 1986), fiind foarte vizibila din satelit datorita
turbulentei/încarcaturii de clorofila asociate.
Variabilitatea nivelului mării la ţărm

Oscilaţiile de nivel al mării la coastă sunt împărţite în două mari categorii. Variaţiile de
nivel datorate forţelor de atracţie a celor trei corpuri cereşti, denumită maree, respectiv variaţiile
de nivel datorate condiţiilor meteorologice.
Mareea, pe litoralul românesc al Mării Negre, are amplitudini mai mici de 25 cm şi ele sunt
amplasate în interiorul erorii de calcul al mareelor de către instituţiile hidrografice specializate.
Variaţiile de nivel datorate cauzelor meteorologice sunt mai pronunţate decât mareele.
Cauzele acestui fenomen sunt: supraînălţarea datorată valurilor, respectiv modificarea stării de
echilibru al suprafeţei mării, datorată variaţiei presiunii atmosferice.
Aceste efecte cumulate au generat variaţii ale nivelului mării de la -30m la +70cm, în
cazurile furtunilor extreme, faţă de un nivel de referinţă ales în mod convenţional. De remarcat că
la perturbaţiile extreme, creşterea nivelului este mai accentuată decât scăderea nivelului la
perturbaţia inversă. Aceste variaţii extreme au fost însă de scurtă durată, cele frecvent întâlnite
fiind de ±12cm în interiorul mareelor lunare la toate staţiile în care au fost măsurate, Midia,
Constanţa şi Mangalia.
Acest fenomen nu pare a fi periculos pentru construcţiile propuse, dar cumulate cu
fenomenul de furtună sau îngheţ al mării la coastă, poate fi generator de distrugere a protecţiei
construcţiilor costiere.

Modificările pe care le suferă profilul plajei ca urmare a inundării pentru diferite perioade
de timp. Nu se face referire la eroziunea costierã, aceasta fiind definitã anterior ca “îndepărtarea
fizicã a materialului de pe plajã” în timp ce “inundarea este acoperirea episodicã sau permanentã a
uscatului de câtre apã”.
Factorul determinant în evoluţia nivelului mãrii pe litoralul românesc îl constituie variaţiile
debitului Dunării.
Dunărea, de regulã, având caracteristicile fluviilor din zona temperatã prezintă în decursul
unui an o perioadã de maxim în lunile de primăvarã şi începutul verii şi o perioadã de minim,
toamnã, în sezonul secetos. Pe termen lung, aceasta se reflectã şi în regimul nivelului, a cărui
evoluţie indicã niveluri mari în perioada martie-mai şi niveluri scăzute în septembrie – noiembrie.
Sunt de remarcat nivelurile medii maxime care se înregistrează de la sfârşitul lunii februarie până
spre sfârşitul lunii iunie. Nivelurile medii minime se înregistrează în octombrie-noiembrie (Fig.
17).
În aceste condiţii, durata în care nivelurile medii maxime, de peste +40 cm, este de cca.
120 zile, perioadã în care se manifestã şi furtunile de primăvarã, specifice perioadei echinocţiului.
Plaja va fi inundatã quasi-permanent, iar valurile deferlate vor înainta mult pe plajã, afectând
dinamica depozitelor sedimentare neconsolidate.
50
40
30
20
centimetri
Max
10 Med
Min
0
Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
-10
-20
-30
Figura nr. 17. Evoluţia nivelurilor caracteristice în cursul anului (medii lunare
multianuale)

50 45
45 40
40 35
35
30
30
25
km3
cm
25
20
20
15
15
10 10
5 5
Debit
0 0 Nivel
Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Figura nr. 18. Evoluţia anuala a debitului Dunării şi a nivelului mãrii

(maxime lunare)
Din determinările multianuale se cunoaşte faptul cã, pe termen lung, tendinţa evoluţiei
nivelului Marii Negre este ascendentã, valoarea calculatã fiind de 1,7mm/an (Fig. 19).
0.4
0.3
0.2
metri
0.1
0.0
1933 1943 1953 1963 1973 1983 1993
-0.1
Figura nr. 19. Evoluţia nivelului mãrii la Constanţa (1933 – 2013).
Schimbările climatice globale, cauzate de efectul de serã (greenhouse effect) şi prognozate

de organismele specializate (UNEP, IPCC), sunt validate de evoluţia parametrilor meteorologici şi
hidrologici semnificativi, care se manifestã diferit la scarã regionalã.
Nivelul mãrii, ca rezultat al ciclului hidrologic pentru o anumitã perioadã şi deci unul
dintre principalii indicatori ai încălzirii globale, are o tendinţa ascendentã încă din secolul trecut,
când s-au înregistrat creşteri între 10 şi 25 cm. Şi pentru zona costierã româneascã, o tendinţã de

creştere a nivelului mãrii, cu un ritm de 1,7 mm/an, este un factor negativ, pentru cã inundarea
permanentã a zonelor joase accelerează eroziunea costierã, iar pierderea suprafeţelor plajelor poate
fi uneori ireversibilã, afectand foarte mult turismul de pe litoralul romanesc al Marii Negre.
Luând o valoare mai mare de 0,5 m pentru ridicarea nivelului mediu al mării, până în
2100, formula lui Bruun prognozează valorile eroziunii plajelor prezentate în Tabelul 2.5.1.e,
pentru diferite subsectoare. Subsectoarele Năvodari şi Mamaia sunt cele mai susceptibile pentru
ridicarea nivelului mediu al mării, cu o retragere de 40 m a liniei ţărmului, datorită pantei scăzute.
Linia ţărmului din sectorul Costineşti este estimată a avea o retragere cu 19 m, la o ridicare a
nivelului mării cu 0,5 m. Celelalte zone vor avea retrageri ale liniei ţărmului cuprinse între aceste
valori.
Tabel 2.5.1 e
Estimarea eroziunii plajelor litoralului sudic, în funcţie de ridicarea nivelului mediu al
mării
Denumirea sub-sectorului Valoarea eroziunii plajei Rata anuală a eroziunii plajei
la o creştere cu 50 cm a la o creştere a nivelului mării
nivelului mării (m) cu
2,2 mm/an (m/an)
Năvodar- Mamaia 40,0 0,18
Constanţa 40,0 0,18
Eforie Nord - Sud 34,4 0,15
Costineşti 19,1 0,08
Olimp-Venus 19,1 0,08
Saturn - Mangalia 30,5 0,13
2 Mai - Vama Veche 26,7 0,12
Tabelul prezintă şi rata anuală a retragerii liniei ţărmului, corespunzătoare ratei din
trecut a ridicării nivelului mediu al apei cu 2,2 mm pe an. Această rată se înscrie în intervalul
0,08-0,18 m pe an. Deşi poate să pară redusă, nu este neglijabilă în comparaţie cu valorile
măsurate, putându-se trage astfel concluzia ca ridicarea nivelului mediu al apei din zona ţărmului
Mării Negre, este una dintre cauzele eroziunii plajelor.
Valoarea retragerii liniei ţărmului este proporţională cu ridicarea nivelului mediu al
mării, retragerea liniei ţărmului pentru o ridicare a nivelului mediu al mării diferită de 0,5 m,
putând fi uşor estimată pe baza datelor prezentate mai sus. Valoarea de mai sus a retragerii liniei
ţărmului se află în intervalul de modificări datorat transportului sedimentelor. Monitorizarea
continuă a nivelului mediu al mării şi a poziţiei liniei ţărmului permite elaborarea măsurilor de
contracarare necesare, specifice fiecărei situaţii particulare întâlnite de la un sector de ţărm la altul.
Nivelul mării, ca unul dintre indicatorii de stare a zonei costiere, a prezentat, în 2014, o
singură caracteristică majoră în raport cu mediile lunare multianuale (1933 - 2013, 80 ani!), și
anume depășirea constantă a acestor valori. Depășirile maxime s-au înregistrat în octombrie, +18,5
cm, și luna august, cu +17,0 cm. Diferența minimă s-a înregistat în aprilie, de +4.5 cm. Media
anuală, 28, 4 cm, a fost cu 11, 5 cm mai mare decât media anuală multianuală.

Medii lunare 2014

cm 60.0
Medii lunare maxime 1933-2013
Medii lunare 1933- 2013
50.0
Medii lunare minime 1933-2013
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
-10.0
-20.0
-30.0
Figura nr. 20. Oscilațiile nivelului Mării Negre la litoralul românesc în 2014
2.5.2. Factorul de mediu aer

Principalele activitati care influenteaza calitatea aerului in zona PUZ-ului analiza, sunt:
traficul rutier si lucrarile agricole.
Din punct de vedere al calitatii aerului in zona Corbu nu se fac monitorizari ale calitatii
aerului, cea mai apropiata fiins statia de tip industrial CT6, amplasata in Orasul Navodari cu o
raza a ariei de reprezentativitate de 10 – 100 m. Indicatorii analizati nu au depasit limitele admise
prevazute in Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.
Singurii factori care afecteaza calitatea aerului in zona planului sunt reprezentati de
activitatile turistice, prin emisiile generate de traficul auto si activitatile agricole reprezentate prin
utilajele folosite in agricultura.
2.5.3. Factorul de mediu solul

Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre, format din particule minerale,
materii organice, apă, aer şi organisme vii. Solul este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte
multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Ca
interfaţă dintre pământ, aer şi apa, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplineşte mai multe
funcţii vitale si anume:
- producerea de hrană/biomasă;
- depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe;
- sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
- serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;
- sursă de materii prime, bazin carbonifer;
- patrimoniu geologic şi arheologic.
Principalele procese de degradare ale solului sunt:

- eroziunea;

- degradarea materiei organice;

- contaminarea;
- salinizarea;
- compactizarea;
- pierderea biodiversităţii solului;
- scoaterea din circuitul agricol;
- alunecările de teren şi inundaţiile.
Solul este supus acţiunii poluărilor din aer şi apă, fiind locul de întâlnire al diferiţilor
poluanţi: pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol; apele
de infiltraţie impregnează solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime; râurile poluate infectează
suprafeţele inundate sau irigate. Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare
sau aruncate la întamplare pe sol. Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil de măsurat
şi de controlat. Solul este mai dificil de curăţat decât aerul sau apa.
Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

În funcţie de destinaţia lor, terenurile se împart în mai multe categorii si anume:
- terenuri cu destinaţie agricolă;
- terenuri cu destinaţie forestieră;
- terenuri aflate permanent sub ape;
- terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate
construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;
- terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile
arheologice şi istorice etc.
Calitatea solurilor
Potenţialul productiv al terenurilor este reflectat de nota de bonitare pentru folosinţe şi
culturi agricole.
Nota de bonitare rezultă din cumularea favorabilităţii factorilor principali şi anume:
temperatură medie anuală, precipitaţii medii anuale, stare de gleizare, de pseudogleizare a solului,
salinizare şi alcalizare a solului, textura solului în orizontul superior, gradul de poluare a solului,
panta terenului, alunecări de teren, adâncimea apei freatice, inundabilitate, porozitate totală,
conţinutul de carbonat de calciu total, reacţia solului, volumul edafic, rezerva de humus, excesul
de umiditate de suprafaţă.
Fiecare cultură, în funcţie de factorii enumeraţi mai sus şi fiecare folosinţă primesc diferiţi
coeficienţi care variază între 0 şi 1, după cum însuşirea respectivă este total nefavorabilă sau
optimă pentru exigenţele folosinţei sau plantei luate în considerare.
Notele de bonitare pentru condiţii naturale se obţin înmulţind cu 100 produsul
coeficienţilor indicatorilor enumeraţi mai sus.
Pentru categoria de folosinţă arabil nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a
notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de răspândire cea mai mare şi anume: grâu, orz,
porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, soia şi mazăre/fasole, iar pentru livezi este media
aritmetică a notelor pentru speciile: măr, păr, prun, la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş-
vişin ori piersic-cais. Pentru viţa de vie nota de bonitare naturală este media aritmetică a celor
două categorii.
Gruparea terenurilor în clase de calitate se face în funcţie de nota de bonitare naturală
pentru categoria de folosinţă existentă în momentul cartării, după cum urmează:

Clasa de calitate puncte de bonitare

Clasa I 81-100 puncte de bonitare
Clasa a II-a 61-80 puncte de bonitare
Clasa a III-a 41-60 puncte de bonitare
Clasa a IV-a 21-40 puncte de bonitare
Clasa a V-a 1-20 puncte de bonitare
Terenuri afectate de diverşi factori limitativi

Conţinutul scăzut de carbon organic din sol afectează fertilitatea solului, capacitatea de
reţinere a apei şi rezistenţei la compactarea solului. Compactarea reduce capacitatea de infiltrare
a apei, solubilitatea nutrienţilor şi productivitatea şi astfel reduce capacitatea solului de
sechestrare a carbonului. Creşterea debitului de ape de suprafaţă poate conduce la erodarea
solului, în timp ce lipsa de coeziune din sol poate creşte riscul de eroziune datorată vântului. Alte
efecte ale conţinutului scăzut de carbon organic sunt reducerea biodiversităţii şi o sensibilitate
crescută la acidifiere sau alcalinizare.
Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Utilizare şi consumul de îngrăşăminte
Îngrăşămintele chimice sunt substanţe ce conţin unul sau mai multe elemente nutritive
care, încorporate în sol, completează rezerva de substanţe nutritive, în forme uşor asimilabile în
scopul sporirii fertilităţii solului şi creşterii producţiei vegetale.
Principalele îngrăşăminte chimice folosite în România se pot împărţi în următoarele grupe
mari:
- îngrăşăminte cu azot;
- îngrăşăminte cu fosfor;
- îngrăşăminte cu potasiu;
- îngrăşăminte complexe;
- îngrăşăminte cu microelemente.
Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important, care determină creşterea productivităţii

plantelor şi a fertilităţii solului, dar cu riscul de a creşte nivelul de impurificare a mediului
ambiant, provocând dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor), în
cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, necesităţile plantelor şi
condiţiile meteorologice locale.
Consumul de produse de protecţia plantelor

Pentru protecţia plantelor sunt folosite produse chimice (pesticide) şi produse biologice
(biopreparate). Pesticidele sunt clasificate, în funcţie de organismul ţintă combătut, ca erbicide,
insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide şi cu acţiune mixtă.
Însuşirea comună a acestor substanţe o constituie acţiunea chimic activă şi fiziologic activă de
tulburare a funcţiilor fiziologice, respectiv distrugerea parţială sau totală a micro - şi
macroorganismelor vii.
Produsele fitosanitare pot fi: de contact şi sistemice, pot acţiona selectiv şi constituie cea
mai periculoasă sursă de impurificare a mediului prin vastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi
prin toxicitatea lor ridicată. Solul acţionează ca un receptor şi rezervor pentru pesticide, unde
acesta se degradează.
Majoritatea erbicidelor, insecticidelor şi fungicidelor se acumulează în stratul superficial
de la suprafaţa solului şi multe dintre ele au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării
solului. Pesticidele sunt treptat dispersate în mediu sau translocate în plante, unele putând totuşi

persista în sol mulţi ani de la aplicare. De asemenea, o problemă gravă o constituie contaminarea
alimentelor şi acumularea continuă în plante şi animale a anumitor pesticide, precum şi impactul
asociat asupra sănătăţii şi capacităţii lor de reproducere.
Clima, reliegul de podis si depozozitele de loess au determinat predominarea
cernoziomurilor carbonatice, carora li se alatura, in vest, solurile balane, iar in est, inspre Marea
Neagra, cernoziomurile cambice. Aria de raspandire a solurilor balane corespunde reliefului mai
puternic si mai adanc fracmentat, iar cernoziomurile cambice, cu profil bine diferentiat, se
intalnesc pe suprafetele de pe culmea plana, cu panta foarte mica. Cernoziomurile carbonatice si
cernoziomurile apar pe suprafete de tranzitie intre cele mai sus mentionate. Toate solurile s-au
format pe loess-uri, si au textura mijlocie. Local, pe calcare si sisturi verzi, se constata prezenta
redzinelor si litosolurilor, soluri cu profil scurt. Solurile nisipoase apar de-a lungul litoralului.
Solurile salinizate diferit, mergand pana la solonceacuri, apar indeosebi de-a lungul litoralului, in
vecinatatea plajei, unde sunt de regula nisipoase.
Calitatea solului
Principalele procese de degradare ale solului sunt: eroziunea, degradarea materiei organice,
contaminarea, salinizarea, compactizarea, pierderea biodiversitatii solului, alunecarile de teren si
inundatiile.
Calitatea solului este influentata de folosirea ingrasamintelor chimice si a produselor
fitosanitare. Ingrasamintele chimice sunt sunbstante folosite pentru fertilizarea solului, cele mai
folosite fiind cele pe baza de azot, fosfor si potasiu. Produsele pentru protectia plantelor,
(pesticidele) sunt substante sau combinatii de substante chimice cu actiune biologica deosebit de
ridicata. Acestea se impart in functie de organismul tinta conbatut in erbicide, insecticide,
fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide si cu actiune mixta.
Principalele tipuri de soluri intalnite in zona planului sunt reprezentate de cernoziomuri,
soluri balane, lacovisti si solonceacuri.
Zona studiata in zona planului se afla din punct de vedere al folosintei terenului, in
extravilanul Comunei Corbu, iar parcelele studiate au urmatoarele categorii de folosinta: teren
arabil, pasune si teren neproductiv si drumuri de exploatare.
Plaja Corbu. Plaja Corbu este una din ultimile plaje virgine de pe litoralul românesc al
Marii Negre. Plaja Corbu se află la o distanţă de 8 km Nord de Staţiunea Mamaia, în apropiere de
Plaja Năvodari. Plaja este foarte lată, neamenajată însă, fiind un amalgam de nisip fin pe alocuri
amestecat cu scoici şi cochilii de melci marini, apa la mal este foarte limpede, deloc adâncă.
Aşezare cu potenţial turistic în creştere, Comuna Corbu tinde să devină o staţiune turistică
asemanatoare celor din sudul litoralului. În Corbu şi Vadu, în timpul sezonului estival, localnicii
sunt bucuroşi să primească oaspeţi, în pensiuni amenajate în propria gospodărie, unde găsesc
răcoarea serii şi liniştea mult asteptată.
2.5.4. Factorul de mediu subsol
Pe teritoriul administrativ al Comunei Corbu, industria extractiva este reprezentata de
activitatea de extractie a sisturilor verzi si calcarului, folosite pentru constructii civile si
industriale, drumuri si platforme, precum si producerea calcarului pentru var. Aceste cariere sunt
aplasate la distante mari, de peste 7 km, fata de PUZ – ul analizat.
2.5.5. Schimbari climatice

Schimbările climatice reprezintă o componentă reala a vieții planetei noastre, efectele lor
negative fiind resimțite atât in plan economic, cât și social. Constrânși de amploarea acestor
fenomene, dar mai ales de pericolele mai mult sau mai puțin vizibile pe care acestea le ascund,

liderii lumii au angajat negocieri la nivel mondial, pentru a stabili obligațiile fiecărei țări, în
vederea reducerii impactului global al schimbărilor climatice.
Ca Stat Membru al Uniunii Europene, România s-a implicat în mod responsabil în acest
efort internațional. Prin natura activității sale, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice joacă
un rol important în îndeplinirea obligațiilor asumate. Concepută ca punct de pornire în această
misiune, Strategia Națională privind Schimbările Climatice oferă suportul, viziunea și reperele
viitoarelor acțiuni concrete. Documentul a fost promovat prin HG nr. 529/2013 și publicat în
Monitorul Oficial din Iulie, 2013.
Conform celor stabilite la nivelul UE, fiecare Stat Membru trebuie să aloce 20% din
viitoarele fonduri structurale şi de investiţii ale UE (FESI 2014 – 2020) proiectelor şi acţiunilor cu
relevanţă climatică, fie că vorbim de sectorul industrial, agricol, urban, silvic sau transporturi.
Ce presupune Strategia privind Schimbările Climatice (2013 – 2020):

Explică şi ilustrează cele două componente cheie ale efortului climatic: cel de prevenire şi
combatere a efectelor schimbărilor climatice (prin acţiuni destinate reducerii emisiilor de gaze cu
efect de seră – emisii GES) şi cel de adaptare adecvată şi cu daune minime în contextul creat de
schimbările climatice deja în curs,
Oferă date şi informaţii esenţiale asupra variaţiilor climatice care au afectat şi vor afecta
România;
Prezintă date şi informaţii relevante la nivel general privind contribuţia fiecărui sector la
emisiile GES şi modul în care activitatea umană (prin procese productive sau de consum/utilizare),
împreună cu procesele naturale conduc la aceste emisii;
Propune tipuri de măsuri cheie ce trebuie implementate în fiecare sector pentru reducerea
emisiilor GES şi pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
Descrie succint situația existentă la nivel mondial, care reclamă politici consistente de
prevenire şi combatere a schimbărilor climatice şi a efectelor acestora;
Oferă un suport orientativ vizând măsurile şi politicile care trebuie adoptate, utilizînd
fondurile europene structurale şi de investiţii din viitorul exerciţiu financiar (2014 – 2020).
Comisia Europeană a considerat acest document ca fiind obligatoriu în pregătirea Acordului de
Parteneriat pentru absorbţia fondurilor UE 2014-2020.
Trece în revistă principalele programe de acţiune la nivel naţional cu impact în domeniul
schimbărilor climatice în diferite sectoare: industrie, transporturi, silvicultură, agricultură, urban
etc.
Fundamentează principiile ce vor sta la baza elaborării planurilor și programelor de acţiune
la nivel sectorial, stabileşte obiectivele generale şi specifice care vor trebui atinse prin măsuri şi
acţiuni viitoare, stabilite în funcţie de specificul concret al fiecărui sector în parte.
Conceput ca un document dinamic, ce reflecta o realitate în permanentă schimbare, actuala
Strategie privind Schimbările Climatice se va dezvolta și completa pe parcurs, având sprijinul și
experiența unui grup de experți ai Băncii Mondiale.
Actuala varianta a Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice este supusă unui
triplu proces:

• de extindere;
• de consolidare;
• de operaţionalizare.
Strategia Națională privind Schimbările Climatice vizează două direcţii de acţiune:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
- creşterea capacităţii de sechestrare a dioxidului de carbon în rezervoare absorbante
naturale.
Strategia privind Schimbările Climatice 2013 – 2020 vizeazǎ urmǎtoarele aspecte:
- Explică şi ilustrează cele două componente cheie ale efortului climatic: cel de prevenire şi
combatere a efectelor schimbărilor climatice (prin acţiuni destinate reducerii emisiilor de gaze cu
efect de seră – emisii GES) şi cel de adaptare adecvată şi cu daune minime în contextul creat de
schimbările climatice deja în curs;
- Oferă date şi informaţii esenţiale asupra variaţiilor climatice care au afectat şi vor afecta
România;
- Prezintă date şi informaţii relevante la nivel general privind contribuţia fiecărui sector la
emisiile GES şi modul în care activitatea umană (prin procese productive sau de consum/utilizare),
împreună cu procesele naturale conduc la aceste emisii;
- Propune tipuri de măsuri cheie ce trebuie implementate în fiecare sector pentru reducerea
emisiilor GES şi pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
- Descrie succint situația existentă la nivel mondial, care reclamă politici consistente de
prevenire şi combatere a schimbărilor climatice şi a efectelor acestora;
- Oferă un suport orientativ vizând măsurile şi politicile care trebuie adoptate, utilizînd
fondurile europene structurale şi de investiţii din exerciţiul financiar 2014 – 2020.
- Trece în revistă principalele programe de acţiune la nivel naţional cu impact în domeniul
schimbărilor climatice în diferite sectoare: industrie, transporturi, silvicultură, agricultură, urban
etc.
- Fundamentează principiile ce vor sta la baza elaborării planurilor și programelor de acţiune
la nivel sectorial, stabileşte obiectivele generale şi specifice care vor trebui atinse prin măsuri şi
acţiuni viitoare, stabilite în funcţie de specificul concret al fiecărui sector în parte.
Masuri pentru reducerea schimbarilor climatice
Strategia privind Schimbările Climatice propune tipuri de măsuri cheie, care trebuie
implementate în fiecare sector. Scopul acestor măsuri este reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră (GES) şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Domeniile vizate sunt:

Eficienţă energetică:
- Schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina economii
de 1-15% prin utilizarea corectă a aparatelor electrocasnice, a sistemelor de iluminat şi a
regulatoarelor termostatice pentru energie termică;
- Atragerea investiţiei private în proiecte municipale, prin utilizarea contractului de
performanţă, cu economii estimate de 15% pentru clădiri publice şi de 25-30% pentru proiecte de
iluminat public;
- Reducerea consumului de energie în industrie cu minimum 10%, prin îmbunătăţirea
managementului energetic şi aplicarea unor măsuri de tip „low-cost/no-cost”.
- Promovarea managementului energetic în industrie prin:
- informarea şi formarea profesională pentru managerii energetici autorizaţi;
- dezvoltarea unui nou model de curs de pregătire pentru universităţile agreate, în
vederea pregătirii pentru autorizare a managerilor şi auditorilor energetici.
Transport
Încurajarea utilizării transportului feroviar ca alternativă la transportul Rutier și orientarea
transporturilor rutiere de mărfuri către transportul Feroviar.
Auto
- Autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), dar cu emisii
poluante foarte reduse;
- Autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), care utilizează
parţial sau integral combustibili alternativi (în general biocarburanţi lichizi, biogaz, GPL, GNC
etc);
- Autovehicule cu altă sursă de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc).
- Încurajarea şi promovarea transportului nemotorizat;
- Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism.
Urban
- Imbunătăţirea performanţei termice a clădirilor. Va fi continuată, de pildă, reabilitarea
termică a clădirilor existente, pentru care sunt avute în vedere două mecanisme de finanţare;
- Încurajarea dezvoltării de proiecte care vizează casele ecologice, casele pasive şi/sau
active. Programul demarat în anul 2010, vizând instalarea sistemelor de încălzire care utilizează
energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit
“Programul Casa Verde” va fi îmbunătăţit şi implementarea lui va continua în anii următori;
- Implementarea unui program de sprijin pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în
clădirile ocupate de persoanele cu venituri reduse;

- Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme

centralizate;
- Implementarea proiectului vizând perdelele forestiere pentru protejarea oraşelor mari din
zonele de câmpie.
Agricultură
- Introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la
secetă, boli şi dăunători, pentru care sunt necesare mai puţine lucrări agrotehnice;
- Protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon (mlaştini,
turbării etc);
- Implementarea tehnologiilor de colectare şi valorificare a reziduurilor agricole;
- Realizarea de microinstalaţii de obţinere a biogazului în fermă sau în grupuri de ferme;
- Creşterea suprafeţei forestiere, prin stoparea tăierilor ilegale, reconstrucţia ecologică
forestieră.
Adaptare:
- Actualizarea instrumentelor de estimare meteo şi a scenariilor climatice;
- Instrumente de management al riscului;
- Agricultura este în mod particular vulnerabilă la schimbările de temperatură şi precipitaţii
care, pe termen lung, fac ca industria alimentară să fie, a rându-i, vulnerabilă. Pot apărea probleme
în sectorul energetic, în special în ceea ce priveşte producerea de hidroenergie, dacă fenomenele
de secetă vor creşte în România (pe timpul verii, creşte şi consumul energetic datorită utilizării pe
o scară mai largă a aparatelor de aer condiţionat, în cazul temperaturilor mari).
- Necesitatea folosirii unor soiuri de culturi mai bine adaptate şi mai rezistente la condiţii
de temperaturi ridicate şi la secetă;
- Necesitatea accesului la serviciile de intervenţie activă în atmosferă, servicii cu caracter
preventiv care acţionează în sensul eliminării/reducerii pagubelor produse de fenomene
meteorologice periculoase (grindină, furtuni, ploi abundente etc.);
- Identificarea zonelor şi a sectoarelor vulnerabile şi evaluarea necesităţii şi a oportunităţii
de alternanţă a culturilor şi a schimbării soiurilor, ca reacţie la schimbările climatice;
- Sprijinirea cercetării agricole şi a producţiei experimentale, în vederea selectării culturilor
şi a dezvoltării celor mai bune soiuri, mai potrivite cu noile condiţii climatice.
Prin Protocolul de la Kioto privind schimbarile climatice au fost stabilite sase gaze cu efect
de sera si anume: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O),
hidrofluorcarburile (HFCs), perfluorcarburile (PFCs) si hexafluorura de sulf (SF6).
La nivelul Judetului Constanta, A.P.M. Constanta monitorizeaza emisiile de dioxidul de
carbon (CO2), metanul (CH4) si protoxidul de azot (N2O).
Cantitatile de gaze cu efect de sera generate in anul 2014, la nivelul Judetului Constanta
sunt prezentate in tabelul de mai jos. Datele au fost preluate din „Raportul privind starea factorilor
de mediu pentru anul 2013”.

Cantitatile de gaze cu efect de sera generate in anul 2013

Emisii totale anuale Emisii anuale de CO2 Emisii anuale de CH4 Emisii anuale de N2O
de CO2 echivalent [tone] [tone] [tone]
656,6 129.560,698 89,232 69,33
Zona planului analizat este caracterizata de un climat temperat – continental cu influente

marine. Climatul temperat continental se caracterizeaza prin veri calduroase, care sunt atenuate de
briza marina, sarace in precipitatii si prin ierni blande.
Temperaturile medii anuale ale aerului oscilează în limite restrânse, valorile cele mai
ridicate, de peste 11°C fiind înregistrate în fâşia litorală.
Izotermele anuale se micşorează, ca valoare pe măsura creşterii distanţei faţă de litoral şi a
altitudinii reliefului.
Diferenţierile termice din Dobrogea, produse pe fondul regimului anual de tip temperat –
continental, cu minima în luna ianuarie şi maxima în luna iulie, sunt o expresie a bilanţului caloric
diferit al celor două componente majore ale suprafeţei active ce se întâlnesc aici: apa marină şi
întinderea terestră.
În luna ianuarie, valorile medii ale temperaturii aerului sunt negative în interiorul uscatului
şi pozitive în fâşia litorală, care resimte cel mai puternic influenţa apei marine, prin transferul
căldurii, maselor de aer limitrof, prin radiaţie, schimb cinetic şi turbulent.
În luna iulie, valorile medii cele mai scăzute ale temperaturii aerului se înregistrează pe
litoral, de unde cresc treptat spre limita vestică a teritoriului dobrogean, odată cu atenuarea acţiunii
frontului rece al brizelor marine de zi.
Din analiza statistică privind măsurătorile direcţiei şi vitezei vânturilor efectuate la Staţia
Meteorologică din Constanţa, se desprind următoarele:
 direcţia predominantă este sectorul nordic, cu o frecvenţă medie anuală de 40 – 50 %;
 durata de persistenţă a circulaţiei atmosferice medii este, în 77% din cazuri, de 6 – 12 ore;
 durata de persistenţă a circulaţiei atmosferice maxime este de 210 ore, din direcţia nord –
est;
 În zona Constanţei, frecvenţa medie (%) cea mai ridicată se întâlneşte în cazul vânturilor
din direcţia Nord (21,5%), urmată de cele din direcţia Vest (12,7%) şi Nord – Est (11,7%).
Viteza medie anuala este de cca. 4 m/s.
2.5.6. Populatia si sanatatea

Structura demografica
Ultimul recensamant al populatiei, realizat la sfarsitul anului 2011, arata urmatoarea
structura a populatiei:
 persoane de sex masculin = 2897 persoane;
 persoane de sex feminin = 2792 persoane;
 Total = 5689 persoane.

Dinamica populatiei este strâns legata de cele doua aspecte ale miscarii populatiei, si
anume: sporul natural si mobilitatea spatiala. De fapt cresterea numarului populatiei în ansamblu
este determinata de un spor natural pozitiv, alaturi de care sporul migratoriu a jucat un rol deosebit
în popularea acestei asezari.
Densitatea populatiei. Expresia cea mai clara a raspândirii populatiei în teritoriu, îl
constituie densitatea populatiei care reprezinta la rându-i o valoare prin care apreciem raportul
cantitativ între numarul total al populatiei si teritotiul pe care îl ocupa. Comparând valoarea
densitatii populatiei în teritoriu la început de secol, reprezentata de un procent de 20 loc/km2 în
1912, cu cea din 2002 de 28 loc/km2, constatam o crestere a acesteia, ca un rezultat firesc al
cresterii numarului de locuitori.
Evolutia populatiei
 1985 – total locuitori 4303 din care 2231 barbati si 2072 femei;
 1995 – total populatie 4321 din care 2216 barbati si 2105 femei;
 2011 – total populatie 5689 din care 2897 barbati si 2792 femei.
Structura populatiei active este o alta latura sub care a fost studiata populatia comunei
Corbu. Analizând acest aspect demografic, la nivelul datelor anului 2002, se poate afirma ca dintre
cele patru sectoare de baza ale activitatii economice, agricultura este ramura economica ce detine
cel mai mare numar din populatia activa, respectiv un procent de 71%, iar din totalul populatiei la
nivel de comuna un procent de 62%, iar populatia inactiva reprezinta 23% din totalul populatiei.
Dupa etnie, populatia se compune din 5625 romani, 45 rromi, 5 turci, 4 rusi-lipoveni, si 10
persoane de alte etnii.
Din totalul populatiei, 5368 persoane sunt de religie ortodoxa, 13 – romano-catolici, 12 –
penticostali, 89 – baptisti, 197 adventisti de ziua a saptea si 10 musulmani.
Dupa nivelul de pregatire, din totalul populatiei stabile (4951 persoane), studii superioare
au 191 persoane, 59 au studii postliceale, 938 persoane au studii liceale, 890 studii profesionale,
1890 au studii gimnaziale, iar studii primare au 833 persoane. Fara nicio scoala absolvita sunt 150
persoane, dintre acestea 59 fiind analfabete.
Sanatatea populatiei este determinata de un complex de indicatori demografici si anume:
natalitatea, mortalitatea infantila si cea generala, sporul populatiei, raportate la o perioada de timp,
la un anumit teritoriu si la un numar concret al populatiei.
Factorii de mediu care actioneaza asupra organismului populatiei pot influenta foarte mult
starea de sanatate a populatiei. Principalii factori care influenteaza sanatatea populatiei sunt

reprezentati de afectarea factorilor de mediu sau prezenta substantelor poluante din apa, aer, sol,
apoi afectarea biodiversitatii, cresterea zgomotului si a vibratiilor, la care putem adauga si efectele
ale acestora precum: schimbarile climatice, reducerea calitatii alimentelor (folosirea alimentelor
nesanatoase in schimbul celor ecologice), cresterea substantelor chimice in alimentatie si in apa
potabila, diminuarea stratului de ozon, cresterea stresului, reducerea bugetelor familiale prin
reducerea locurilor de munca, etc.
2.5.7. Patrimoniul cultural si arheologic

Cele mai vechi urme de existenţă umană datează din prima epocă a fierului – sec. XII –
mijlocul sec. V i.H. Aşezarea satelor Comunei Corbu aproape de întinderile de apă (Lacurile
Corbu –Tasaul, Sinoe) şi Marea Neagră, cu terenuri bune pentru agricultură, a influenţat ocupaţia
locuitorilor: agricultura, creşterea animalelor, pescuitul, meşteşugurile, comerţul. S-au creat astfel
posibilităţi de schimb între populaţia locală şi coloniştii greci. Faptul că pe teritoriul Comunei
Corbu s-au descoperit şapte morminte de înhumare aparţinând băştinaşilor şi în care s-au găsit
materiale greceşti, demonstrează contactele permanente ale localnicilor cu locuitorii cetăţilor
greceşti.
După retragerea romană, pe plan social, sfârşitul acestei dominaţii marcheaza în istoria
României trecerea la perioada feudală. La Dunărea de Jos este semnalată, la sfârsitul sec. XII
“Ţara românilor”, care se va integra cronologic şi geografic, etnic şi economic, în rândul celorlalte
formaţiuni prestatale. Din a doua jumătate a sec. XIV se remarcă creşterea pericolului otoman
dinspre Peninsula Balcanică, pentru ca, începând din prima jumătate a sec. XV aceştia să-şi
instaureze stapânirea asupra Dobrogei. Paralel cu instaurarea şi consolidarea stăpânirii otomane în
Dobrogea, sunt luate măsuri de colonizare cu turci şi tătari precum şi de schimbare a toponimiei
oraşelor şi satelor, chiar dacă populaţia creştina era majoritara. Schimbarea toponimiei s-a facut
mai întâi în jurul cetăţilor apoi de-a lungul drumului turcesc. Unele denumiri ne arată originea
populaţiei pe care turcii au gasit-o în Dobrogea, sau care s-au stabilit aici în timpul stăpânirii lor:
Anadal – chioi (satul Anadolienilor). Alte denumiri indicau ocupaţia locuitorilor: Cara – Harman
(arie neagră de bătut grâul), sau animale şi păsări caracteristice regiunii: Gargalâc (Cioraria).
Cele mai vechi date istorice sunt legate de Satul Vadu. Acesta a fost locuit, probabil, din
paleoliticul superior. Rezultatele cercetărilor arheologice de pe teritoriul actualului Sat Vadu,
coroborate cu studiul izvoarelor scrise, au dus la concluzia existenţei, aici a mai multor trepte de
civilizaţie, aşezarea atingând cea mai mare dezvoltare în timpul stăpânirii otomane, când a devenit
una dintre cele mai importante localităţi din Dobrogea. În procesul de schimbare a toponimiei
localităţilor dobrogene din perioada stăpânirii otomane, satul Vadu a primit numele de
Karaharman. Denumirea corectă este dată de Kara-Harman, toponim ce va fi reluat de autorităţile
române la 1878, dar Caraharman, în grafie româneasca (Cara = negru, Harman = arie de batut
cereale). Aceasta denumire a fost utilizată până în 1926 când i s-a dat numele de Vadu.
Satul Corbu de Sus (Gargalâcul Mare), întemeiat de tătari înainte de 1876 va fi ruinat în
timpul Războiului de Independenţă şi reînfiinţat de locuitorii din Gargalâcul Mic începând cu anii
1878 – 1879. La sfârşitul sec. XX, vatra acestui sat se întindea pe 66 ha, populaţia fiind în
majoritate români şi numărând 454 suflete. Satul stapânea 2.893 ha.
Satul Luminiţa (Şahmanul), situat în partea de sud-vest a teritoriului comunei este
menţionat la sfârşitul sec. XIX, în Marele Dicţionar al Geografiei României ca având în stapânire
832 ha, din care 53 ha erau ocupate de vatra satului. Populaţia este formată în majoritate de turci:
35 familii (179 de suflete), care se ocupau cu pescuitul în apele lacului din apropiere. Astăzi satul

are 47 de locuinţe iar populatia, în număr de aproximativ 156 persoane, este formata în majoritate
din români.
Până în 1868 toate aceste localităţi au aparţinut administrativ de Raionul Medgidia,
urmând ca la noua organizare teritorială, să facă parte din Judeţul Constanţa, formă care se
păstrează şi astăzi.
Pe teritoriul comunei în zona capului Midia au fost amplasate două baterii de coasta :
“Mircea” – a trupelor române şi Bateria “Nemţească” a trupelor germane aliate. După capitularea
Germaniei, zona Midia a fost înzestrată cu trei linii de apărare antiaeriană şi navală de către forţele
ruseşti. Cazematele există şi astăzi.
O mare parte a populaţiei vârstnice actuale a sosit în sat în 1940 , cu ocazia schimbului de
populatie româno-bulgar, din Cadrilater. Acolo sosiseră în anii 1930, în calitate de colonişti, în
special din Oltenia. După pierderea Cadrilaterului, cu prilejul schimbului de populaţie, bulgarii au
plecat, venind în schimb refugiaţii români din acele teritorii.
În Corbu de Sus şi Vadu exista câte o Primărie (comuna se numea pe atunci Gargalâcu-
Mare), iar Vadu era Comuna Caraharman, de care aparţineau şi Satele Săcele şi Traianu. În anii
războiului şi în cei care au urmat, situaţia locuitorilor, majoritatea nou veniţi, refugiaţi din
Cadrilater, în lipsa unor locuinţe suficiente şi mijloace de trai, a fost deosebit de grea. Mulţi dintre
ei au locuit în bordeie, sau mai multe familii în aceeaşi casă, până când au reuşit să-şi înjghebeze
propriile locuinţe.
În 1952 au luat fiinţă cele doua CAP-uri – Corbu de Sus şi Corbu de Jos, în care a fost
atrasă majoritatea forţei de muncă. Cu timpul, sistemul cooperatist a ajuns la un nivel ridicat de
dotare tehnică (irigaţii, mecanizare). Din CAP-urile atât de prospere până în 1989, nu s-a mai
păstrat nimic până în zilele noastre. După 1990 animalele au fost înapoiate ţăranilor, iar grajdurile
şi celelalte dependinţe şi dotări ale CAP-urilor s-au risipit.
Străzile din comuna Corbu au fost denumite, după anul 2001, multe dintre ele purtând
numele unor personalităţi care au contribuit la dezvoltarea comunei şi la aducerea ei la forma în
care există astăzi. Vasile Sassu – deputat dobrogean, în primii ani ai comunismului a fost
încarcerat la Sighet împreună cu majoritatea marilor personalităţi politice româneşti care se
opuneau comunismului. Numele său este consemnat pe frontispiciul şcolii din Corbu de Sus –
1928 şi tot el, în calitate de ministru al agriculturii, apare ca sprijinitor pe placa inaugurală a şcolii
din Corbu de Jos, în 1935.
Repertoriul Arheologic Naţional precizează ca cele mai apropiate situri arheologice sunt
amplasate pe teritoriul administrativ al Comunei Corbu si anume (Cod LMI 2004):
 CT – I – s – B – 02632 - Situl arheologic de la Corbu, punct Capul Midia, la 3,5 km
SSE de Comuna Corbu, secolul I – IV, epoca romana;
 CT – I – s – A – 02633 – Ansamblu tumuli de la Corbu, Sat Corbu de jos, epoca antica;
 CT – I – s – B – 02634 – Necropola de inhumare, de la Corbu de jos, in marginea de
vest a cimitirului, secolul VI – V, Hallslott tarziu;
 CT – I – s – B – 02635 - Situl arheologic de la Corbu de Jos, punct “Valea Vetrei”;
 CT – I – s – B – 02773 - Situl arheologic de la Vadu, punct “Ghiaur - Ghioi”, la 2 km
nord de IMR Vadu;
 CT – I – m – B – 02773.04 – Val de aparare, Sat Vadu, punct “Ghiaur - Ghioi”, la 2 km
nord de IMR Vadu, secolul VI – IV, iCh;

 CT – I – m – B – 02774 – Cetatea Karaharman, Sat Vadu, punct “Ghiaur - Ghioi”, la 2

km nord de IMR Vadu, secolul VI – IV, iCh;
 CT – I – m – B – 02775 – Asezare rurala, Sat Vadu, punct “Pepiniera”, la 2 km nord -
vest de sat, secolul II – III, epoca romana;
 CT – I – s – B – 02776 – Vicus Celiris, Sat Vadu, la 5 km nord est de sat, de Comuna
Corbu, secolul II – III, epoca romana;
 CT – I – s – B – 02777 – Asezare, Sat Vadu, la 5 km nord - est de sat Vadu, secolul II –
IV, epoca romana;
 CT – I – s – B – 02778 - Situl arheologic de la Vadu, punct “Bardalia” secolul II – IV,
epoca romana.
Niciunul dintre aceste sit-uri arheologice nu se află în zona amplasamentului P.U.Z.-

ului analizat.
2.5.8. Peisajul
Localitatea Corbu, Comuna Corbu, Judetul Constanta, este amplasat la nord – est de
Municipiul Constanţa, la cca. 23 km distanţă, pe DJ 226 Constanţa – Mihai Viteazu.
Ţinutul Dobrogei centrale şi de sud, sub aspect geomorfologic si peisagistic, aparţine
Podişului Prebalcanic, individualizându-se ca Podişul Dobrogean.
Podişul Dobrogean este un podiş tabular, cu interfluvii larg vălurite şi plane, cu înălţimi
medii cuprinse între 100 m şi 200 m, care se termină printr-un abrupt către mare.
Caracterul de platformă este evidenţiat de depozite slab ondulate, aproape plane, care au
suferit mişcări de basculare epirogenetice, ultima afectând zona recent. Prezenţa văilor meandrate,
cu pereţi abrupţi, care se continuă şi pe platforma continentală, sunt consecinţa acestor mişcări
epirogenice. Energia mică de relief (în jur de 50 m ), suprafeţele interfluviale întinse şi slab
văluite, cu înălţimi medii de 100 – 200m, dau un aspect de câmpie tabulară – structurală.
Plecând din Navodari spre nord, se poate observa că între acesta şi zona Corbu - Capul
Midia apare un relief mai mult plat, constituit mai întâi dintr-o treaptă de podiş înaltă de 85 – 70
m, puţin fragmentată, uşor înclinată spre sud – est; în continuare se remarcă o treaptă mai joasă
(65 – 50m) cu acelaşi grad de fragmentare. Ambele sunt acoperite cu depozite loessoide, pe care,
din loc în loc, îşi fac apariţia martori de eroziune. A treia treaptă, şi cea mai joasă – cu două nivele
– se prezintă în bună parte ca o formă aluvională, nisipoasă – sediul unor active procese de
acumulare sau eroziune – pe care sunt amplasate cuvetele lacurilor Taşaul, Corbu si Nuntasi
izolate de mare prin perisipuri destul de bine consolidate.
În general, relieful de pe latura de vest a acestui sistem lacustru nu prezintă complicaţii
geomorfologice – nota dominantă fiind uniformitatea – decât acolo unde apar calcarele, ca pe
versantul Lacului Taşaul; acest fapt se poate remarca străbătând regiunea mai ales pe şoseaua care
merge de la Constanţa spre Babadag.
Ceea ce atrage atenţia în mod deosebit în acest sector este sistemul lacustru (Taşaul,
Corbu), separat de mare printr-o barieră lungă de nisip, sprijinită pe Capul Midia constituit din
conglomerate şi calcare jurasice. Marea a constituit acest cordon în tendinţa ei de regularizare a
ţărmului, ca şi în alte părţi de altfel, ceea ce ne face să presupunem că nu este un ţărm de dată
recentă; dimensiunile barierei sunt diferite – mai lată în nord, ajungând la cca. 1400m şi mai
îngustă în sud, cca. 400m, în dreptul Staţiunii Mamaia; altimetric, scade de la 6 – 7m în nord, la 4
– 5m, în sud.
La nord de grupa lacustră Taşaul – Corbu, zona de litoral corespunde unei suprafeţe de
abraziune înclinată spre est, constituită ca şi precedenta din trei trepte realizate pe seama şisturilor
verzi, mulată de depozite loessoide şi marine. Pe această zonă litorală se suprapun o serie de văi

ale unor sisteme hidrografice dominant intermitente, pe alocuri cu un profil transversal foarte larg,
dând impresia de golfuri insinuate în uscat.
În cele mai multe cazuri aceste ape au erodat învelişul loessoid, apărând la zi substratul
şisturilor verzi.
Peisajul, ca elemente de relief, este reprezentat de o serie de înălţimi izolate – martori de
eroziune – constituiti din calcare, amplasati în apropiere de Lacul Taşaul, dar mai ales din şisturi
verzi acoperite, în parte, de depozite loessoide, ca Movila lui Hogea şi Gargalâcul Mare (şisturi
verzi), din apropiere de localitatea Corbu de Sus.
Peisajul natural al zonei planului analizat ofera numeroase obiective turistice, printre
acestea numarandu-se zona costiera impreuna cu litoralul romanesc al Marii Negre, lacurile
litorale (Lacul Corbu, Lacul Tasaul), siturile Natura 2000, etc.
In zona planului analizat sunt amplasate urmatoarele situri Natura 2000:
Zona Marina.
Zona litoralului romanesc al Marii Negre are o lungime totala de 244 km si este impartita
in doua sectoare distincte si anume: zona costiera joasa (aflata intre Sulina si Capul Midia) si zona
costierta inalta (aflata in partea sudica, intre Capul Midia si Vama Veche).
Staţiunile litoralului românesc al Mării Negre se înscriu în lungul ţărmului pe circa 60 de
Km, întrerupte din loc în loc de porturile maritime (Constanţa, Constanţa Sud-Agigea şi
Mangalia). Prima staţiune care apare pe litoral este Mamaia, în 1906, iar în 1959-1960 întră în
funcţiune primele hoteluri la Mamaia, Mangalia, Eforie (Carmen Silva) şi staţiunea pentru copii şi
tineret de la Năvodari.
Fără îndoială, plaja constituie unul dintre darurile naturii, iar în zona staţiunilor litorale
natura a fost generoasă. Plaja are o lăţime apreciabilă, o pantă lină a platformei litorale şi lipsa
stâncilor pe fund, nisipul fin şi o briză de zi şi de noapte ce creează un climat foarte plăcut.
Ţărmurile cu faleză inactivă pot fi grupate în trei categorii, după tipul de fosilizare a
falezei. Se disting astfel, falezele inactive din spatele corpurilor acumulative mari, falezele scoase
de sub influenţa mării prin intervenţia omului (Porturile Midia-Năvodari, Constanţa Sud-Agigea)
şi falezele marine inactive de pe ţărmurile actualelor lacuri litorale, foste golfuri marine.
Falezele inactive situate în spatele corpurilor acumulative mari se întâlnesc între Capul
Clisargic şi Capul Ivan, între Capul Ivan şi Capul Midia şi între tabăra de copii de la Năvodari şi
Mamaia Sat. Caracteristica actuală a acestor faleze este gradul înaintat de înierbare şi stabilitate.
Nu se observă deschideri naturale. În primele două cazuri, la baza falezei, se recunosc urmele unor
dune nisipoase, astăzi dispărute prin exploatarea iraţională a nisipului.
Falezele marine fosile, din spatele barierelor litorale, sunt modelate astăzi în regim
lacustru. În sectorul cercetat se succed în ordine : Complexul Razim-Sinoe, lacurile Gargalîc
(Corbu), Taşaul, Siutghiol (Mamaia), Tăbăcărie, Agigea, Techirghiol şi mlaştina Comorova.
Falezele protejate de eroziune prin intervenţia omului cuprind acele sectoare ale falezei
marine, care odinioară au fost active, astăzi fiind protejate artificial.
Sectorul sudic al Capului Clisargic, cuprins între far şi punctul pescăresc, este apărat de
acţiunea valurilor prin construirea digului longitudinal al portului Midia. Faleza este aici destul de
joasă (cca. 10 m), recunoscându-se în câteva deschideri apariţia ultimului nivel de loess.

Ţărmurile acumulative s-au format sub influenţa valurilor şi curenţilor litorali, care au
determinat emersarea unui rid submarin. Prin spargerea valurilor departe de ţărm pot apare bare de
nisip emerse, care închid spre uscat o lagună. Barierele de nisip flanchează, de regulă uscatul.
Dacă acestea constau numai dintr-un singur cordon litoral, aparţin tipului "plajă barieră" (barrier
beaches); când barierele de nisip includ o succesiune de cordoane litorale (ridges) şi zone
depresionare mlăştinoase, sau/şi posedă dune situate spre uscat, aparţin tipului "plaje bariere
complexe"; când bariera de nisip este construită la gura unui fost golf, sau a unui fost râu, aparţin
tipului "bay barrier" (Shepard şi Wanless, 1971).
În sectorul de litoral cuprins între Capul Midia şi Vama Veche se întâlnesc două tipuri de
ţărmuri acumulative: plaje barieră (cordonul lacurilor Techirghiol, Costineşti, Tatlageac,
Mangalia) şi plaje barieră complexe (ţărmul acumulativ situat între Capul Midia şi Capul Ivan,
între Capul Ivan şi Capul Clisargic, precum şi cordonul litoral extins între Capul Clisargic şi Capul
Singol).
În categoria ţărmurilor de tip "plaje bariere complexe" au fost incluse atât corpuri
acumulative alipite direct uscatului, cât şi cele care leagă două promontorii, izolând în spate o
lagună. Primul caz este exemplificat de corpurile acumulative care leagă cele trei promontorii :
Cap Midia, Cap Ivan şi Cap Clisargic, tinzând către rectiliniarizarea ţărmului. Acestea sunt
formate dintr-o succesiune de 2-3 cordoane de nisip fin, aproximativ paralele cu faleza inactivă,
separate prin zone depresionare (japşe) mlăştinoase. La contactul cu faleza inactivă s-au format
dune nisipoase înalte de peste 4 m.
Toate aceste suprafeţe de plajă, cu un potenţial turistic evident, au fost practic distruse prin
exploatarea nisipului în scopuri industriale.
Ţărmul de tip "plaje bariere complexe", care separă marea de limanele Taşaul-Gargalîc,
lagunele Siutghiol-Tăbăcărie, este cuprins între Capul Clisargic şi Capul Singol, pe o lungime de
16 Km, oferind spaţii largi pentru dezvoltarea turismului. Îndeosebi în partea sa de nord, unde
cordonul litoral are lăţimea maximă de 1500 m, apare o succesiune de 3-4 cordoane litorale, înalte
de 1-1,5 m, lungi de sute de metri, separate de depresiuni alungite cu vegetaţie de baltă. Spre sud,
relieful cordonului litoral devine mai uniform şi mai coborât. Lucrările de amenajare turistică au
dus la nivelarea formelor de relief iniţiale, astfel încât nu se mai poate recunoaşte decât o creastă
de dune eoliene la contactul cu vegetaţia arborescentă, plantată pe plajă. În spatele acestei linii s-
au creat mici bazine artificiale.
Deşi, din punct de vedere genetic, toate aceste ţărmuri sunt "acumulative", formate în
condiţiile unui aport continuu şi substanţial de material sedimetar, sunt supuse în prezent unui
activ proces de eroziune. Fiind zone de interes turistic major, s-a căutat ca prin amenajări
hidrotehnice, să se remedieze aceasta situaţie; prin lucrarile realizate in anul 2015, in zonele
Mamaia Sud, Constanta Nord si Eforie Sud, plaja a fost marita, in medie, cu cc. 100 m.
Peisajul din zona planului analizat Corbu si din apropierea acestora, este caracterizat de
relatiile structurale si functionale ale ariilor naturale protejate de interes comunitar, care au condus
la aparitia, in zona, a doua grupe de ecosisteme: ecosisteme antropizate si ecosisteme artificiale
sau antropice.
Ecosisteme antropizate sunt acele ecosisteme in care interventia omului este resimtita
partial, iar in cadrul zonei analizate sunt reprezentate prin suprafetele nisipoase cu vegetatie rara,
unde vara sunt folosite pentru parcarea autoturismelor, instalarea corturilor si folosirea pentru
campari neamenajate, iar primavara si toamna ca pasune (partea sudica a zonei Z5), suprafetele
suprapasunate din zona centrala si de nord a zonei Z5 (pasunea actuala) si terenurile agricole de
langa acestea. Ele au fost transformate de catre localnici si turisti, prin modificarile biotopului
natural (si in parte si a biocenozei), pentru a crea conditii corespunzatoare a anumitor soiuri de
cultura sau a anumitor specii de animale.

Ecosistemele artificiale sunt reprezentate de cateva amplasamente de vara, de pe terenul

arabil, realizate pe parcelele proprii.
2.5.9. Activitatile economice dezvoltate in zona Comunei Corbu si utilizarea eficienta

a resurselor naturale
Principala activitate care se desfasoara in Comuna Corbu este agricultura. Cadrul natural
în care îşi desfăşoară activitatea locuitorii Comunei Corbu, are un potenţial favorabil pentru
dezvoltarea unei agriculturi variate. Aşezarea geografică, relieful, condiţiile litologice şi
hidrologice, clima, reţeaua hidrografică, solurile, prezintă însuşiri care au permis o largă utilizare
agricola a teritoriului. Agricultura Comunei Corbu a avut şi are un caracter dominant cerealier, ea
constituind ramura de bază în cadrul economiei locale. În perioada 1952 – 1990, activitatea în
acest sector s-a desfăşurat în sistem cooperativizat, pe teritoriul comunei existând, în această
perioadă, două cooperative agricole de producţie, însumând 11.629 ha, din care 9503 ha teren
agricol, 8157 teren arabil, 1252 ha păşuni, 47 ha vii şi pepiniere, 185 ha teren forestier. În anul
2011 suprafaţa arabilă a ajuns la 9.210 ha, iar păşunile ocupă 536 ha. Suprafaţa forestieră actuală
deţine 144 ha, fiind formată din plantaţii de salcâm şi arbuşti şi situată în sud – vestul şi nordul
satului Vadu. După punerea în posesie a ţăranilor, noii proprietari ai terenurilor agricole au format
mai multe asociaţii la nivel de comună. Păşunile constituie o componentă principală a bazei
furajere, în acest moment însumând o suprafaţă de cca 226 ha. Viile şi pepinierele ocupă 18 ha din
terenul agricol al comunei. În nordul comunei este situat pepiniera în suprafata de 4 ha. Până în
1990 pe teritoriul comunei Corbu au existat şi livezi (de meri, gutui şi pruni) defrişate însă în anii
de după 1990, iar terenul a fost transformat în teren arabil.
Terenul agricol este lucrat în sistem de arendă, de către asociaţiile agricole, în proporţie de
90% şi doar 10% este lucrat individual, de proprietari. Grâul – ocupă o suprafaţă de 3.100 ha,
reprezentând 21% din suprafaţa arabila. Producţiile medii obţinute la hectar, sunt cuprinse în
ultimii ani între 2.300 - 3.000 kg/ha. În medie, pe comună, a rezultat o producţie totală de
aproximativ 1.960 t, mult scazută faţă de potenţialul agricol al zonei şi fata de producţiile maxim
obţinute (5.672kg/ha în 1986). Porumbul se cultivă pe o suprafaţă de 1.056 ha, reprezentând 17 %
din suprafaţa arabilă. Producţiile medii la hectar sunt cuprinse între 2.000 kg şi 4.200 kg. Orz şi
orzoaică – s-au cultivat pe 1.100 ha reprezentând 7% din suprafaţa arabilă şi s-au obţinut recolte
între 1.000 şi 2400 kg/ha. Rapiţa se cultivă pe 2.685 ha, reprezentând 16% din suprafaţa arabilă,
floarea soarelui ocupând 1.300 ha. Cu lucernă sunt cultivate 37 ha. Ramură de veche tradiţie,
creşterea animalelor, se înscria printre principalele ocupaţii în cadrul economiei comunei Corbu.
Creşterea ovinelor întalneste condiţii prielnice, iar păstoritul constituie o ocupaţie traditională pe
teritoriul zonei. Predomină rasele cu lână fină şi semifină (Oaia Merinos de Palas). Porcul este
crescut în majoritatea gospodăriilor, pentru consum propriu şi mai rar pentru vânzare, rasele de
porcine întâlnite în zonă sunt: Mangalita, marele alb, porcul românesc de carne.
Industria extractiva de pe teritoriul Comunei Corbu este reprezentata de activitatea de
extractie a calcarului si producerea de calcar pentru var si agregate concasate pentru constructii
civile, drumuri si platforme. Cariera ce calcar se afla la vest de Satul Luminita, la peste 5 km de
planul analizat.
Industria piscicola a comunei este reprezentata de Ferma Piscicola Corbu, ce asigura
facilitati pentru pescuitul sportiv, dar si popularea, cresterea si valorificarea speciilor de peste
specific baltilor cu apa dulce (Lacurile Corbu si Tasaul).
Din punct de vedere al utilizarii surselor regenerabile de energie, la nivelul Comunei
Corbu sunt amplasate cinci centrale eoliene cu o putere totala instalata de 7,55 MW.

2.6. Starea ecosistemului marin

Zonele costiere sunt în general fragile ecologic. Acest fapt este determinat de factorii
naturali care sunt afectaţi de activităţile cu impact ridicat asupra mediului. Zonele fragile ecologic
reprezintă areale a căror dinamică în timp şi spaţiu este sau poate fi afectată în mod negativ de o
serie de factori sensibilizatori (naturali sau antropici).
Zonele costiere sunt subunităţi ale marginii continentale situate între limita inferioară a
podişurilor continentale (200 – 300 m) şi muchia şelfului continental (-150 … - 200 m),
reprezentate de spaţiile aflate la contactul dintre sistemul marin şi cel terestru, caracterizate printr-
o dinamică foarte activă.
Fragilitatea zonelor costiere este dată de faptul că:
- Mediul acvatic are potenţial limitat de autoepurare;
- Reprezintă un punct de atracţie pentru numeroase activităţi antropice, în special pentru cele
de transport (care prezintă un risc foarte ridicat, mai ales când este vorba despre substanţe
petroliere sau chimice periculoase), industriale şi de pescuit;
- Prezintă o dinamică semnificativă a ţărmului impusă de abraziune, de creşterea nivelului
mării şi caracteristicile ţărmului;
- Mediul biotic este foarte sensibil;
- Riscurile climatice, care se constituie în factor de risc pentru activităţile antropice (în
special pentru cele portuare), au o frecvenţă ridicată;
- Dinamica lui este influenţată de starea ecosistemelor şi de activităţile antropice dintr-un
spaţiu foarte larg;
- Prezintă vulnerabilitate foarte ridicată la schimbările globale.
2.6.1. Starea biodiversităţii din zona de tarm

Tãrmul estic dinspre perisipurile cordoanelor litorale este jos, puţin stabil şi în prezent
consolidate pe cel puţin jumătate din lungime. Partea consolidatã a tãrmului este amenajatã. Toate
speciile de plante care cresc aici sunt cultivate, atât vegetaţia erbacee, cât şi cea arborescentã.
Zona neconsolidatã a tãrmului este acoperitã de o vegetaţie cu rădăcini foarte lungi care formează
în interiorul substratului nisipos o reţea complicatã. Nisipul este consolidat de: Juncus maritimus,
Juncus acutus, Juncus tomasinii, Aeluropus littoralis, Holoschoenus vulgaris, Cynodon dactylon şi
Carex ligerica. Pe ridicãturi şi vãile dintre ele fixeazã nisipul: Elymus sabulosus şi Calamagrotis
epigeios. Alte plante de nisip mai sunt: Panicum miliaceum, Bromus tectorum, Ranuncullus
oxyspermus, Ranuncullus illyricus, Silene conica, Silene pontica, Silene otites, Syrenia cara,
Erysimum canescens, Medicago marina, Astragalus virgatus, Eryngium maritimum, Linaria
genistifolia, Asperula cynanchica, Stachys sideritioides, Inula hybrida, Centaurea arenaria.
Dintre arbuşti, predominã mierea ursului sau sălcioara.
Fauna terestrã în zona este foarte variatã în funcţie de formele de relief existente aici
precum şi de asociaţiile vegetale. Astfel, grămezile de pietre sunt populate de şoareci de câmp
(Microtus arvalis). În porţiunile însorite ale acestor biotopuri pot fi observate şopârla de ziduri
Podarcis taurica (a fost identificat in zona de nord, in afara PUZ, intr-o zona
parloaga,cu vegetatie rara), Eremias arguta, guşterul (Lacerta viridis) şi pietrarii
(Oenanthe oenanthe). Pe timpul nopţii sunt active alte animale ca broasca râioasã (Bufo bufo),
limaxul (Limax maximus), etc.
În zona de tãrm amenajatã întâlnim o faunã caracteristicã parcurilor. Comunitãtile
parcurilor au cele mai multe similitudini cu cele naturale, în special ale pădurilor. De altfel, ce mai
mare parte din aceste specii îsi au originea în pãdure: Turdus merula (mierla), Parus major
(pitigoiul mare), Sturnus vulgaris (graurul), Dendrocopos syriacus (ciocãnitoarea de grãdinã),
Lanius minor (sfrâncioc mic). Din fauna initialã s-au pãstrat şi animale edafobionte reprezentate

de o serie de specii de râme, nematode, diplopode şi chilopode. Sub aspect structural, comunitãtile
faunistice din parcuri sunt cele mai variate şi mai bine organizate dintre toate antripocenozele,
având specii cu efective numeroase, principalele grupe ale lanţurilor trofice fiind pãsãrile şi
insectele. Dintre mamifere întâlnim destul de frecvent ariciul.
În parte cordoanele litorale sunt populate de o faunã psamofilã tipicã. Cele mai numeroase
specii care trăiesc aici aparţin insectelor şi reptilelor. Cu o arie mai largã de repartiţie, dependente
de vegetaţia arenicolã se înscriu în acest tip de faunã lepidopterul Rodophaea monogramus şi
melcii Helix lucorum, Zebrina detrita şi Zebrina varnensis care stau agãtati de diferite plante
arenicole, heteropterul Chorosoma gracile. O valoare spatialã deosebitã prezintă şi şopârla
euximicã (Lacerta agilis euxinica), endemit vest-pontic localizat doar pe grinduri marine din deltã
şi pe cele litorale pânã la Mamaia. Pe malul lacurilor se întâlnesc destul de des Rana ridibunda
(broasca mare de lac) Rana lessone (broasca micã de lac) precum şi Natrix tessellata (sarpele de
apã). O locatarã frecventã a nisipurilor pe care de altfel şi cuibãreste este şi cuibãreste este şi
ciovlica roscatã (Glareaola pratinicola) căreia i se asociază uneori şi ciovlica negricioasã
(Glareola nordmanni) cu care formeazã colonii mixte. Speciile dominante vara sunt chirighiţele
(Sterna sandvicensis - chirighiţa mare, Sterna hirundo - chirighiţa, Sterna albifrons - chirighiţa
micã), chirele (Chlidonias nigra - chira neagrã, Chilidonias leucoptera - chira) şi pescãrusii
(Larus melanocephalus - pescãrus cu cap negru, Larus minutus - pescãrus mic), clocitoare
migratoare. Dintre sedentare amintim pescãrusul râzãtor (Larus ridibundus), cea mai frecventã
specie de pescãrus de la noi şi pescãrusul argintiu (Larus argentatus).
Marea Neagră este supusă în zona litoralului românesc unui proces de poluare urmare a
poluanţilor proveniţi din Dunăre, evacuărilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar
neepurate, cât şi prin activitatea portuară intensă. Fenomenele antropice semnificative cu influenţe
negative asupra ecosistemului marin sunt:
- exploatarea resurselor minerale, petrol şi gaze din platoul continental al Mării Negre;
- transportul naval ce poate produce poluarea apei marine în mod deliberat, prin evacuări
ilegale de la nave (ape de santină şi hidrocarburi) sau accidental, datorită deficienţelor în
exploatare;
- industria petrochimică şi chimică, industria grea - construcţii şi reparaţii de nave;
- fenomenul de eroziune costieră semnalat în mod special în ultimele decenii care a generat
diminuarea suprafeţelor de plaje a litoralului românesc. În ultimul deceniu bilanţul dintre aportul
şi pierderile de material sedimentar este negativ, efectul nefavorabil avându-l construcţiile
hidrotehnice;
- fenomenul de înflorire algală manifestat în apele marine româneşti datorat aportului de
nutrienţi din fluviul Dunărea, corelat cu încălzirea globală a continentului.
În ultimii 30 de ani, Marea Neagră a suferit o degradare importantă a resurselor naturale,
datorită fenomenelor antropice, astfel:
- declinul stocurilor comerciale de peşte;
- pierderea habitatelor, suport al resurselor biotice;
- pierderea sau iminenta pierdere a speciilor pe cale de dispariţie;
- înlocuirea speciilor indigene cu specii exotice;
-protecţia necorespunzătoare a resurselor marine şi costiere faţă de poluările accidentale;
- condiţii neigenice pe majoritatea plajelor, a apelor de îmbăiere şi a celor pentru
piscicultură.
2.6.2. Starea ecosistemelor și resurselor marine vii

Viata în Marea Neagra se desfăşoară într-un număr mare de biotopuri, iar organismele care
le populează se grupează în mai multe biocenoze, care folosesc resursele naturale ale biotopurilor.
După locul în care-si desfăşoară viata, organismele marine sunt pelagice (trăiesc în masa apei) si

bentonice (trăiesc pe fundul marii), organismele pelagice sunt planctonice (plutitoare) si

nectonice (înotătoare). După originea lor, atât organismele planctonice cit si cele bentale pot fi
vegetale (fitoplanctonice sau fitobentale), sau animale (zooplanctonice sau zoobentale). Ca
număr de indivizi fitoplanclonul are o pondere de 93-99 %, iar zooplanctonului revenindu-i restul
de 1-2 %. Nectonul din Marea Neagra este format din peşti si mamifere complet adaptate la viata
acvatica.
Datorita faptului ca în Marea Neagră există două nivele cu gradienţi mari de densitate, cel
superior, până la 30-50m adâncime, determinat de variaţia sezonieră a temperaturii apelor cu
salinitate mică si cel inferior, situat sub 100 -150m, datorat diferenţei de salinitate dintre apele
profunde şi cele din stratul superior (acesta reprezintă şi limita superioară a hidrogenului
sulfurat), biotopurile marine sunt de asemenea structurate.
Biodiversitatea marină de pe litoralul românesc al Marii Negre a fost caracterizată prin
valori ale indicatorilor decizionali specifici.
Starea biodiversităţii a fost definită prin numărul total de specii identificate la litoralul
românesc până în prezent, estimat la 2945 (Skolka, 2006) (bacterii – 113, ciuperci – 55, alge
microfite – 615, macrofite – 138, nevertebrate – 1730, peşti – 141, păsări – 150 şi mamifere – 3) şi
29 de specii ameninţate (EN si VU).
Presiunea asupra biodiversităţii s-a exprimat prin existenţa a 20 de specii exotice, 8 specii
care se exploatează în scop comercial (6 de peşti şi 2 de moluşte) şi 11 tipuri de activităţi antropice
cu impact asupra stării de conservare a biodiversităţii.
Impactul asupra biodiversităţii a fost apreciat prin raportul dintre numărul speciilor
periclitate/numărul total de specii adica 53/2945 şi prin numărul speciilor dispărute/numărul total
de specii, adică 10/2945; singura specie aclimatizată a fost Mugil soiuyi. Numărul speciilor
periclitate (53) cuprinde speciile încadrate în categoriile CR, EN şi VU ale IUCN, considerate
categorii de periclitare propriu-zisă.
Fitoplancton
Identificarea structurii calitative şi cantitative a fitoplanctonului, ca indicator de stare a
eutrofizării, s-a realizat în urma analizei probelor colectate pe parcursul lunii mai şi iulie 2014
(date preluate din Raportul Judetean privind Sstarea Mediului - 2014) date preluate din , de-a
lungul întregului litoral, pe izobatele de 5 m, 20 m şi 30 m, cât şi cele colectate bi-săptămânal din
staţia Mamaia.
În componenţa fitoplanctonului au fost identificate 132 de specii, cu varietăţi şi forme,
aparţinând la 7 grupe taxonomice (Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanobacteria,
Chrysophyta, Euglenophyta şi Cryptophyta). Cea mai mare diversitate s-a întâlnit în apele costiere
şi marine, unde dinoflagelatele au fost dominante (cu 46, respectiv 45 specii) fiind urmate de
diatomee. În apele tranzitorii, dinoflagelatele și diatomeele (33, respectiv, 25%) au fost dominante,
dar proporţia celorlalte grupe luate împreună (41%) a depășit-o pe cea a dinoflagelatelor. Dintre
acestea se remarcă clorofitele (24%) şi cianobacteriile (9%) (Fig. 21).
Identificarea structurii calitative şi cantitative a fitoplanctonului, ca indicator de stare a
eutrofizării, s-a realizat în urma analizei probelor colectate pe parcursul lunii mai şi iulie 2014, de-
a lungul întregului litoral, pe izobatele de 5 m, 20 m şi 30 m, cât şi cele colectate bi-săptămânal
din staţia Mamaia.
În componenţa fitoplanctonului au fost identificate 132 de specii, cu varietăţi şi forme,
aparţinând la 7 grupe taxonomice (Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanobacteria,
Chrysophyta, Euglenophyta şi Cryptophyta). Cea mai mare diversitate s-a întâlnit în apele costiere
şi marine, unde dinoflagelatele au fost dominante (cu 46, respectiv 45 specii) fiind urmate de

diatomee. În apele tranzitorii, dinoflagelatele și diatomeele (33, respectiv, 25%) au fost dominante,
dar proporţia celorlalte grupe luate împreună (41%) a depășit-o pe cea a dinoflagelatelor. Dintre
acestea se remarcă clorofitele (24%) şi cianobacteriile (9%) (Fig. 21).
Figura nr. 21. Compoziţia taxonomică a fitoplanctonului din sectorul românesc

al Mării Negre în 2014
În luna mai, abundenţele şi biomasele fitoplanctonului au variat între 541·103 şi 9,51·106

cel/L şi 0.13 şi 5,15 g/m3. Distribuţia cantităţilor pe tipologii de ape evidenţiază valori maxime
înregistrate în special în apele costiere şi tranzitorii.
Astfel, valorile cele mai mari ale densităţilor fitoplanctonice din apele tranzitorii și costiere
se înregistrează în staţiile Sf. Gheorghe şi Constanța Sud, pe izobata de 20 m (9,51·106 şi 8,79·106
cel/L). Referitor la biomasă, maximele acestei luni se înregistrează în staţiile Gura Buhaz și
Constanța Sud, pe izobata de 20 m (5,15 şi 5,03 g/m3).
În apele marine, valorile fitoplanctonului total se mențin peste 1 milion de cel/L (pragul de
la care se poate vorbi despre o înflorire), dar amplitudinea este mai redusă (cu 1-3·106 cel/L)
comparativ cu cea din apele costiere şi tranzitorii (8-9·106 cel/L). Maximumul abundenţelor se
înregistrează la staţia Portița și Sulina, izobata 30 m, şi Constanța, stația 5 (6,8·106 cel/L şi 5·106
cel/L).
În luna iulie, abundenţele şi biomasele fitoplanctonului au variat între 197·103 şi 699·103
cel/L şi 0.37 şi 0,65 g/m3. Distribuţia cantităţilor pe tipologii de ape evidenţiază valori maxime ale
densității în apele marine (Est Constanța 3) şi valori maxime ale biomasei în apele costiere (Est
Constanța 1).
În ceea ce priveşte structura cantitativă a fitoplanctonului în luna mai 2014 (Fig. 22),
diatomeele au fost dominante în densitate şi în biomasă (peste 95% respectiv 79%) atât în apele
costiere, cât şi în cele tranziționale și marine.
În luna iulie, atât în apele costiere, cât şi în cele marine, dominanța în densitate a revenit
cocolitoforidelor, datorită dezvoltării speciei Emiliania huxleyi, care a înregistrat valorile maxime
de pe fiecare stație (valori cuprinse între 91·103 cel/L -563·103 cel/L). Cu toate acestea, dominanța

în biomasă revine speciilor cu dimensiuni mai mari, dinoflagelatele atingând cca 60%, fiind
urmate de diatomee cu 30-35% din total (Fig. 23).
Figura nr. 22. Structura cantitativă a fitoplanctonului în luna mai 2014,

pe tipologii de ape

Figura nr. 23. Structura cantitativă a fitoplanctonului pe profilul Est Constanța,

în luna iulie 2014
Anul 2014 s-a caracterizat printr-o dezvoltare mai mare a comunităţii fitoplanctonice,
comparativ cu ultimii doi ani. Astfel, media anuală a cantităților fitoplanctonice din orizontul de
suprafață a fost de 107,34∙103 cel/L și 0,061 g/m3 față de valorile medii înregistrate în anul 2013
(39,67∙103 cel/L și 0,037 g/m3) și în anul 2012 (82,84∙103 cel/L și 0,040 g/m3).
Pentru definirea stării ecologice a apelor costiere s-a luat în considerare calculul Indicelui
Biologic Integrat (IBI). Indicii care se regăsesc în algoritmul de calcul al IBI pentru stabilirea
finală a stării ecologice a corpurilor de apă costiere sunt: densitatea (cel/L), biomasa (mg/m3),
indicatori taxonomici - MEC (%), DE (%), indicatori de biodiversitate Menhinick și Sheldon și
clorofila a.
În urma aplicării IBI pentru datele din perioada 2011-2014, corpul de apă analizat se
încadrează în categoria Good-Moderate, ceea ce confirmă tendinţa de refacere a stării ecologice a
ecosistemului costier din apele româneşti ale Mării Negre înregistrată în ultimii ani (Fig. 24).
Figura nr. 24. Starea ecologică a apelor costiere conform Indicelui Biologic
Integrat (IBI) în sezonul de vară, 2011-2014

Infloririle algale
În cursul anului 2014, 4 specii fitoplanctonice au înregistrat dezvoltări de peste un milion

de celule la litru, în scădere comparativ cu cele 5 specii în 2013.
Tabelul 2.6.2.1. Specii importante în comunitatea fitoplanctonică în 2013 și 2014
Specia Luna Profil Densitate Densitate

(106 (106
cel/L) cel/L)
2013 2014
Pseudo-nitzschia mai Est 2,08 8,93
delicatissima Constanța/Sf.Gheorghe
Skeletonema costatum febr./mai Mamaia/Constanța Sud 4,04 4,23
Chaetoceros socialis iulie/iunie Mamaia 0,46 3,8
Prorocentrum minimum iunie Mamaia - 1,52
Cyclotella caspia mai Portița/ Constanța Sud 3,18 0,27
Chaetoceros subtilis iulie/mai Mamaia/Portița 1,58 0,012
Pseudanabaena limnetica mai Portița/Sulina 1,34 0,063
Dintre diatomeele care au avut o dezvoltare semnificativă în lunile mai-iunie, se remarcă în

apele de mică adâncime de la Sf. Gheorghe Pseudo-nitzschia delicatissima (8,93·106 cel/L), la
Constanța Sud, Skeletonema costatum (4,23·106 cel/L) și Chaetoceros socialis la Mamaia (3,8·106
cel/L). Dintre dinoflagelate, Prorocentrum minimum înregistrează densitatea maximă de 1,52·106
cel/L în luna iunie, în apele de mică adâncime de la Mamaia.
Deși înfloririle din anul 2014 au avut o amploare mai mare decât anul trecut, ajungând
până la aproape 9·106 cel/L, se observă faptul că celelalte specii care au avut o dezvoltare de 1-
3·106 cel/L în anul 2013, au fost prezente în 2014 în cantități mult mai reduse (12-63·103 cel/L)
(Tabel. 2.6.2.1).
Zooplancton
În anul 2014, zooplanctonul este caracterizat în baza a trei seturi de probe colectate în
lunile mai (54 probe), iunie (9 probe) și noiembrie (38 probe), probe care acoperă sezoanele de
primăvară, vară și toamnă.
În sezonul de primăvară, zooplanctonul total a fost dominat în proporții egale de
componenta trofică și netrofică. Valorile maxime de densitate și biomasă ale acestui sezon s-au
întâlnit în zona de sud a litoralului în stația Vama Veche 5 m (47.677 ind.m-3, respectiv 3.888
mg.m-3) (Figura nr. 25). Structura calitativă a zooplanctonului a fost reprezentată de 17 specii
care aparțin la 11 grupe taxonomice.

Figura nr. 25. Evoluția structuri densității medii (ind.m-3) a zooplanctonului total
în perioada 2004 – 2014
Sezonul de vară este caracterizat pe baza unui număr redus de probe, care au acoperit doar
partea centrală a litoralului românesc (profilul Est Constanța).
În această perioada, componenta netrofică a dominat zooplanctonul total, reprezentând
între 33 și 96% din biomasă și densitate. Valorile maxime de dezvoltare ale zooplanctonului
netrofic înregistrându-se în zona de mal în stația 1 a profilului Est Constanța (43.029 ind.m -3 și,
respectiv, 3.786 mg.m-3), (Figura nr. 25 - 26). Structura calitativă a zooplanctonului a fost
reprezentată de 16 specii care aparţin la 10 grupe taxonomice .
Sezonul de toamnă, comparativ cu sezoanele precedente, se caracterizează printr-o
revenire a dominantei componentei trofice în cadrul zooplanctonului total, dar însoțită de o
scădere drastică a valorilor medii de densitate și biomasă, de până la 10 ori față de sezonul de
vară, (Figura nr. 25 - 26). Astfel, componenta trofică dominantă a înregistrat valorile maxime de
dezvoltare în zona centrală a litoralului românesc în stația Cazino Mamaia 5 m (3.768 ind.m-3 și,
respectiv, 66 mg.m-3). Structura calitativă a zooplanctonului din acest sezon a înregistrat cea mai
mare diversitate chiar dacă, ca număr de specii, au fost identificate doar 16 (la fel ca în sezonul
precedent), dar în acest sezon speciile aparțin la 12 grupe taxonomice.

Figura nr. 26. Evoluția structuri biomaselor medii (mg.m-3) a zooplanctonului total
în perioada 2004 - 2014
Astfel, la totalul de 19 specii identificate în decursul anului 2014, se mai pot adăuga și
speciile gelatinoase celenterate Aurelia aurita și Rhizostoma pulmo precum şi speciile gelatinoase
ctenofore Mnemiopsis leidyi, Beroe ovata şi Pleurobrachia rhodopis.
Din punct de vedere al compoziției calitative și cantitative, zooplanctonului trofic din anul
2014 este un an sărac, cu valori scăzute comparabile cu cele din anul 2004 (Figura nr. 27).
De asemenea, din punctul de vedere al numărului de specii, anul 2014 este un an foarte
sărac, cel mai sărac din ultimii 10 ani (Figura nr. 2.8).
Dintre speciile neindigene au fost semnalate ctenoforele Mnemiopsis leidyi, Beroe ovata
şi copepodul Oithona davisae.

Figura nr. 27. Evoluția structurii densității medii (ind.m-3) a zooplanctonului trofic
în perioada 2004 - 2014
Figura nr. 28. Evoluţia numărului de taxoni identificaţi la litoralul românesc în ultimii 10 ani
(nu include speciile de organisme gelatinoase)

Fitobentos
Componenta fitobentală este un element biologic important care răspunde la modificările

din mediul marin, prin modificarea propriei compoziții calitative și cantitative și care poate fi
utilizată ca bioindicator al schimbărilor din mediul marin, survenite ca urmare a unor fenomene
naturale extreme sau activități antropice. Macroalgele și fanerogamele marine sunt elemente ce
răspund cerințelor Directivei Cadru Apă și Directivei Strategie Marină. Monitorizarea
macroalgelor și fanerogamelor marine a continuat și în 2014, prin observații calitative și prelevări
de probe de la nivelul unor profile reprezentative, de-a lungul fâșiei litorale Năvodari-Vama
Veche. Datele disponibile aparțin zonei mediolitorale și infralitorale, iar în ceea ce privește tipul
de substrat, a fost analizat atât cel dur, pietros, cât și cel nisipos, pentru a studia populația de
fanerogame.
Pe baza datelor colectate a fost aplicat indicele ecologic Ecological Index (EI), care
clasifică corpurile de apă din punct de vedere ecologic și răspunde cerințelor Descriptorului 1, în
ceea ce privește caracterizarea comunităților macroalgale. Indicele are la bază teoria conform
căreia impactul antropogenic modifică starea unui ecosistem, putându-l transforma într-o zonă în
care domină speciile oportuniste, în locul celor perene senzitive. În condiții de eutrofizare
comunitățile fitobentale capătă un aspect uniform, cu un număr redus de specii, care proliferează
intens, mai ales în condițiile sezonului estival. Indicele EI utilizează valorile de biomasă umedă
pentru speciile perene și oportuniste și are limite cuprinse între 0-10, unde valoarea 0 cuprinde
zone cu o stare ecologică inferioară (Bad Ecological Status) iar 10 este considerată starea
ecologică maximă (High Ecological Status). Pe baza prezenței speciilor perene cheie s-au stabilit
câteva obiective de mediu în atingerea stării ecologice bune:
 Biomasa medie proaspătă pentru Cystoseira barbata (fără a lua în calcul biomasa
epifitelor) ≥ 2.500 g/m2, estimată într-un câmp compact.
Specia cheie Cystoseira barbata se află în condițiile actuale de mediu, atât naturale cât și
antropice, într-un proces de regenerare, dar rămâne deosebit de sensibilă la activitățile antropice
(ex. amenajarea falezelor, construcția de diguri, excavațiile portuare), generatoare de turbiditate,
fenomen perturbator al proceselor biologice ale acestei specii perene. C. barbata este prezentă în
sudul litoralului românesc, biomasa acesteia crescând progresiv către rezervația marină 2 Mai -
Vama Veche, acolo unde se întâlnește un câmp compact (Figura nr. 29.a).
În ceea ce privește fanerogama Zostera noltei, biomasa medie foliară ≥ 1.500 g/m2, pentru
a fi un indiciu al unei stări ecologice bune (GES). Acest aspect a fost atins în ultimii ani în cadrul
pajiștilor de Zostera de la Mangalia (Figura nr. 29. b).
Zostera noltei poate fi întâlnită și la Năvodari, unde formează asociația de fanerogame
Zostera noltei - Stuckenia pectinata, dar biomasa la acestă stație este mai redusă comparativ cu
pajiștea de la Mangalia, Z. noltei fiind prezentă aici sub formă de pâlcuri. Exemplarele de Zostera
identificate la sfârșitul lunii octombrie nu au prezentat specii macroalgale atașate, un fenomen cu
amploare în sezonul cald, atunci când aceste specii oportuniste se dezvoltă abundent, sufocând
uneori fanerogama marină. Epifita caracteristică în sezonul rece a fost alga roșie Colaconema
thuretii (cu dimensiuni de la câțiva mm, până la dimensiuni microscopice). În general, flora epifită
s-a dezvoltat pe exemplarele de la 0-1 m și pe lângă rodofita menționată anterior au mai fost
observate câteva taluri de Ceramium diaphanum var. elegans și Ulva intestinalis în sezonul cald.

(a) (b)
Figura nr. 29. Cystoseira barbata (a) și Zostera noltei (b) - Situația comparativă a valorilor de
biomasă medie cu valorile țintă GES-DCSM
Și în ceea ce privește speciile oportuniste, în vara 2014 se observă o ușoară scădere a

valorii de biomasă medie comparativ cu anul anterior, ceea ce reprezintă un alt obiectiv de mediu
în atingerea stării ecologice bune (Figura nr. 30).
 Reducerea biomasei speciilor oportuniste
Figura nr. 30. Valori de biomasă medie pentru speciile oportuniste
Asociația fotofilă dominantă în sezonul estival 2014 a fost Cladophora ssp. - Ulva ssp. -
Ceramium ssp., cu biomase ridicate la Eforie Sud (C. vagabunda - 800 g/m2), Costinești (Ulva
rigida - 1.500 g/m2), Eforie Nord (Ceramium virgatum - 820 g/m2), acolo unde domină speciile
oportuniste, iar valoarea indicelui ecologic EI este scăzută (Figura nr. 31). Se observă tendința de
creștere a valorii indicelui de la nord către sud (către o stare ecologică superioară) cu un maximum
la Vama Veche, unde activitatea antropică este redusă, iar substratul natural oferă condiții optime
pentru dezvoltarea comunităților fitobentale (în principal a asociației cheie Cystoseira barbata -
Ulva rigida).

Figura nr. 31. Starea ecologică pentru zona costieră Năvodari-Vama Veche în 2014
La sfârșitul sezonului estival 2014, în timpul expedițiilor de teren s-au identificat pe țărm
taluri de Cocotylus truncatus (Figura nr. 32) și Gracilaria gracilis (rodofite cu valoare ecologică
și economică) în sectorul nordic al litoralului românesc, în dreptul localității Constanța. Pe
platforma continentală românească, dintre speciile de Phyllophora identificate, specia dominantă
în anii '70 era Coccotylus truncatus, care predomina în extremitatea nordică a litoralului în
proporţie de aproape 100%. Speciile de Phyllophora au o deosebită importanță ecologică, sunt
specii cheie incluse în Lista Roșie ca specii protejate, amenințate cu dispariția, deosebit de
sensibile la acțiunile antropice.
Figura nr. 32. Exemplar de Cocotylus truncatus - Constanța, august 2014
Zoobentos
Zoobentosul, indicator de stare a eutrofizării, prezintă în continuare o tendinţă pozitivă de
creştere a biodiversităţii. Evaluarea calitativã efectuată pe ansamblul corpurilor de apă tranzitorii,
costiere şi marine investigate a condus la identificarea a 75 specii macrozoobentale, tabloul
faunistic pãstrându-şi caracteristicile anilor precedenţi.

Din evoluţia multianuală a numărului de specii identificate în apele litoralului românesc al

Mării Negre reiese o uşoară, dar continuă tendinţă pozitivă de creştere calitativă (Fig. 33).
Figura nr. 33. Evoluţia numărului de specii macrozoobentale din apele sectorului
românesc al Mării Negre
În 2014, o diversitate specifică mai mare a fost înregistrată în apele tranzitorii şi marine,
fiind identificate 38 specii, respectiv 50 specii macrozoobentale comparativ cu anii precedenţi.
În apele tranzitorii (profilele Sulina - Gura Buhaz) s-a observat o ușoară scădere a abundenței
numerice de aproximativ 1,3 ori, cu menținerea valorilor de biomasă la nivelul anului 2013.
În apele costiere s-a observat o tendinţă de creştere a densităţilor, în medie, de la 1.344 ind/m 2
în 2012 la 4.757 ind/m2 în 2014, dar şi creşteri ale biomasei de cca. 3 ori, comparativ cu 2013,
valorile fiind în continuare reduse dacă le raportăm la evaluarea din 2012.
În apele marine, tendința de creștere a densităţilor a fost pozitivă, în medie de la 1.100-1.600
ind/m2 (2012-2013) la 4.381 ind/m2 în 2014; s-au înregistrat şi creşteri ale valorilor medii de
biomasă de cca. 2 ori comparativ cu 2013.
În sectorul Est - Constanta, valorile de densitate au crescut în medie de cca. 4 ori la toate
adâncimile, mai accentuate fiind pe izobata de 14 m, comparativ cu evaluările din anii 2012-2013.
De-a lungul litoralului, distribuția cantitativă a macrozoobentosul a fost uniformă in ceea ce
privește densitatea, biomasele cele mai mari fiind concentrate în apele marine, pe izobatele de 30-
57 m, în medie 774 g/m2 (Figura nr. 34 - 35).
Figura nr. 34. Distribuția densităților medii macrozoobentale

în apele litorale românești, 2014

Figura nr. 35. Distribuția biomaselor medii macrozoobentale

în apele litorale românești, 2014
Structura calitativă a meiobentosului din zonele cu substrat nisipos a fost alcătută din 12
grupe de organisme meiobentale, dintre care 5 grupe fac parte din categoria meiobentosului
permanent (eumeiobentos), iar celelalte 7 grupe din meiobentosul temporar (pseudomeiobentos).
Din punct de vedere cantitativ, Nematoda a fost cel mai abundent grup (90%) din totalul
meiofaunei, fiind urmat de Harpacticoida (3%), Foraminifera (2%) și Polychaeta, Turbelaria și
Oligochaeta (1%) celelalte grupe având o contribuție ˂ 1%.
Analiza repartiţiei pe cele cinci clase ecologice a celor 75 specii care au alcătuit tabloul
faunistic al zoobentosului anului 2014 a arătat că taxonii care aparțin grupei ecologice II au avut
procentul cel mai mare (38%), urmați fiind de taxoni din grupa ecologică III - specii tolerante la
excesul de materie organică (20%), taxoni din grupele ecologice IV şi V- specii oportuniste de
rangul doi şi întâi (15% -18%).
Se poate face remarca că taxonii din grupa ecologică I, specii foarte sensibile la prezența
unui conținut ridicat de materie organică în sedimente, au fost prezenţi într-un procent foarte mic,
de numai 9%, astfel că, pentru a se putea observa o redresare vizibilă a comunitãţilor zoobentale,
ar fi nevoie de perioade mai îndelungate cu condiţii de mediu ameliorate, ţinând cont şi de faptul
cã aceste specii cu un grad redus de toleranţã se refac mai greu atunci când presiunile naturale
şi/sau antropice sunt mai mari.
Resurse marine vii
La nivelul anilor '80, studiile efectuate de oamenii de știință ruși au arătat că, în nord-estul
Mării Negre se găsesc aproximativ 166 de specii de pești marini, din care 111 de specii sunt de
origine atlantică, 29 de specii ponto-caspice, 6 specii aclimatizate, 9 specii de endemice și 23 de
specii locale.
În prezent, analizând rezultatele obținute de specialiștii din Bulgaria, Turcia, Ucraina,
România, Georgia și Rusia, au fost identificate la nivelul întregii Mării Negre un număr de 185 de
specii de pești marini, dintre care 75 de specii (40,54%) îl reprezintă speciile de interes comercial
care aparțin familiilor:
a. specii pelagice:

Clupeidae: șprot (Sprattus sprattus), sardinela rotundă (Sardinella aurita), sardină

(Sardina pilchardus), scrumbia de Dunăre (Alosa immaculata), rizeafcă (Alosa tanaica), gingirica
(Clupeonella cultriventris);
Carangidae: stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), stavrid negru (Trachurus
trachurus), lichis (Lichia amia), pește pilot (Naucrates ductor);
Engraulidae: hamsia (Engraulis encrasicolus);
Gobiidae: strunghil (Neogobius melanostomus); hanos (Mesogobius batrachocephalus)
guvid negru (Gobius niger); guvid de baltă (Neogobius fluviatilis);
Scombridae: pălămidă (Sarda sarda); macrou (Scomber japonicus); ton roșu (Thunnus
thynnus); ton mic (Euthynnus alletteratus);
Sparidae: sparos (Diplodus annularis); doradă (Spondyliosoma cantharus); pagel roșu
(Pagellus erythrinus); cantar (Spondyliosoma cantharus); obladă (Oblada melanura); dentex
(Dentex dentex);
Serranidae: biban de mare (Serranus cabrilla);
Sciaenidae: corb de mare (Sciaena umbra); milacop (Umbrina cirrosa)
Mullidae: barbun roșu (Mullus barbatus);
Mugilidae: laban (Mugil cephalus), platarin (Liza ramada), chefal cu ochi roșii (Mugil
soiuy); chefal auriu (Liza aurata);
b. specii demersale:
Acipenseridae: păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), Acipenser
güeldenstaedti colchicus (nisetru);
Scophthalmidae: calcan (Psetta maxima); calcan mic (Scophthalmus rhombus);
Pleuronectidae cambulă (Platichthys flesus)
Soleidae: Limbă de mare (Solea vulgaris); limbă de mare (Solea nasuta)
Rajidae: pisică de mare (Raja clavata);
Caracteristica principală a ihtiofaunei din sectorul marin românesc este prezenţa unui
număr mare de specii (peste 50), din care de bază sunt speciile de talie redusă (şprot, hamsie,
bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul ca ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni,
stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, stavrid, chefal, lufar), continuă să fie scăzută, întrucât
stocurile acestora, cu o tendință ușoară de refacere, continuă să se mențină în stare critică.
În ultimii ani, în sectorului românesc, dominanţa a revenit în principal speciilor: șprot /
Sprattus sprattus, calcan / Psetta maeotica şi scrumbie de Dunăre / Alosa pontica, alături de care
au mai apărut speciile tradiționale: hamsie / Engraulis encrasicolus, bacaliar / Merlangius
merlangus ponticus, guvizi / Gobiidae, stavrid / Trachurus mediterraneus ponticus, rechin /
Squalus acanthias, chefal / Mugidae şi alte specii.
2.7. Starea calităţii apelor costiere

Apele subterane costiere aparţin principalele structuri acvifere din Dobrogea de Sud se
dezvoltă in formaţiuni carbonatate afectate de un puternic sistem fisurat carstic, defalcat pe baza
criteriilor lito-structurale şi hidrogeologice în trei sisteme acvifere: ferior, Sarmaţian şi
Cuaternar.
Este de aşteptat ca iterfata dintre acviferele costiere de apa dulce, în principal Jurasic
superior - Cretacic inferior în zona litorala Mamaia - Constanta si apa sărata marina sa nu fie
perturbata nici prin implementarea lucrarilor de investitii nici prin neimplementarea acestora.
Apele de suprafaţă
Caracterizarea apelor de suprafata costiere conform Directivei Cadru Ape (2000/60/EC).

Pentru definirea tipologiei apelor de tranziţie si costiere se tine cont de scopul principal al
Directivei Cadru Ape care stabileşte un sistem de protecţie a apelor de suprafaţa, tranziţie si
costiere care:
 Sã prevină deteriorarea acestora si protejarea lor pentru a imbunatati starea
ecosistemului acvatic necesar zonelor umede si ecosistemelor terestre.
 Sã promoveze utilizarea durabila a apei care are la baza protecţia resurselor de apa
disponibile pe lunga durata.
 Sã intensifice protecţia si imbunatatirea condiţiilor mediului acvatic prin masuri specifice
pentru reducerea descarcarilor apelor uzate si a evacuarilor de substanţe periculoase.
 Sã reducă progresiv poluarea apelor subterane si prevenirii poluării altor resurse de apa.
 Sã contribuie la reducerea efectelor de inundaţie.
Directiva Cadru Ape (2000/60/EC) defineşte apeler costiere si de tranziţie astfel:

Apele costiere sunt apele de suprafaţa cuprinse în aria dintre linia tarmului si o mila
marina măsurata de la cel mai apropriat punct al liniei de baza de la care încep sa fie măsurate
apele teritoriale extinzându-se acolo unde este posibil pana la limita cu apele de tranziţie. Art 2
(7).
Apele de tranzitie sunt corpuri de apa de suprafaţa aflate în vecinătatea gurilor de
vărsare ale râului care au un caracter parţial salin, ca rezultat al situării acestora în apropierea
apelor costiere dar care sunt influenţate substanţial de apele din rauri Art. 2 (6).
Corpurile de apa sunt sunt componente pentru care obiectivele de mediu vor fi stabilite
prin Directiva Cadru Ape. Pentru implementarea Directivei, prima sarcina care trebuie îndeplinita
este aceea de definitivare a corpurilor de apa. Anexa II a Directivei Cadru pentru Ape cuprinde
instrucţiuni privind încadrarea în tipologii a diferitelor categorii de apa si de asemenea a
factorilor opţionali si obligatorii care pot fi utilizaţi pentru aceasta.
Pentru implementarea DCA, România, ca si toate tarile tarile europene care implementează
DCA a luat în considerare sistemele si instrumentele existente ale Grupului de lucru pentru
implementare strategiei comune (COAST). Acest sistem cuprinde linii directoare privind
tipologia categoriilor de apa si întruneşte cerinţele DCA ca fiind unul dintre factorii care sprijină
determinarea statutului ecologic al acestora.
Lacurile litorale prin caracteristicile morfometrice principale, evidentiind tipul genetic al
acestora, sunt lagune marine si limane fluvio marine.
Marea Neagră
Marea Neagră este o mare temperată caldă, interioară, cu un bazin semiînchis de
dimensiuni relativ reduse (432.000 km2 suprafaţa), care în sud-vest comunică prin Strâmtoarea
Bosfor (lată în unele porţiuni doar de 750 m) cu Marea Marmara şi Marea Mediterană, iar spre
nord-vest prin strâmtoarea Kerci comunică cu Marea de Azov.
Volumul Mării Negre este apreciat la cca 547.000 km3, anual cca. 300 km3 provenind din
apele fluviatile care se varsă în mare. Adâncimea maximă este de 2245 m (în partea central –
sudica), iar adâncimea medie de cca. 1217 m. Suprafaţa bazinului Mării Negre este de cca 2
milioane km2 şi cuprinde zone industriale şi agricole din 22 ţări.
Cuveta Marii Negre poate fi impartita, prin linia care uneşte capul Sarici din peninsula
Crimea cu, capul Kerempe de pe coasta Anatoliei (avand o lungime de numai 262 Km), în doua
parti cu suprafeţe aproximativ egale, dar cu caracteristici morfometrice si hidrologice net diferite.
În zona estica, bazinul are un platou continental foarte îngust, în timp ce aproximativ o treime din
regiunea vestica este ocupata de un întins platou cu adâncime redusa, unde se vărsa principalii
afluenţi ai marii. Regiunea de nord-vest este considerata, datorita particularitatilor proceselor

hidrologice, similara unui estuar. Tot în partea de vest, dar la limita sudica, este situata si singura
comunicaţie a Marii Negre cu Oceanul Planetar: strâmtoarea Bosfor, cu o latime de 0.7 3.6 km si o
lungime de 31 km, cu adâncime redusa (34 m la pragul de sud si 60 m la nord), care asigura
schimbul de ape cu Marea Marmara si, mai departe, prin strâmtoarea Dardanele, cu Marea
Mediterana.
Caracteristica principala a structurii hidrodinamice a Marii Negre este stabilitatea
stratificarii. Un strat superior cu salinitate mica (în general nedepasind 18 psu) este impus de
Stratul Intermediar Rece (CIL), în timp ce, cea mai mare parte a coloanei de apa este ocupata de
masele de apa profunde. Este bine stabilit, în prezent, ca stabilitatea stratificării este în cea mai
mare parte datorata debitului râurilor, care asigura o sursa continua de apa dulce, diluând straturile
superioare ale bazinului si depasind aportul de sare prin Bosfor. O consecinţã directa a
restrictionarii amestecului dintre straturile de apa salmastra de suprafaţa si apele de adâncime este
dominarea condiţiilor anoxice, care fac din Marea Neagra cel mai întins bazin anoxic din lume.
Marea Neagra este o componenta hidrografica majora proprie Dobrogei si Deltei, care determina
formarea unei unitati regionale distincte: zona litoralã, platforma continetalã si litoralul romanesc
al Marii Negre.
Bazinul Marii Negre este alimentat de o reţea hidrografica a cãrei orientare si scurgere sunt
condiţionate de clima, structura geologica, relief , sol, coeficient de împădurire, de lacuri si
mlaştini. Râurile care aduc un aport hidric important bazinului Marii Negre sunt foarte variate ca
suprafaţa, lungime, forma, scurgere, orientare, panta, altitudine medie. Dunărea este cel mai
important fluviu din bazinul Marii Negre , nu numai prin dimensiunile si poziţia sa, cat mai ales
prin importanta economica pe care o prezintă. Bilanţul hidric al Marii Negre este asigurata în cea
mai mare parte de către râurile din nord vest, reprezentând un procent de 78 %, din care fluviul
Dunărea are o contribuţie importanta de aproximativ 33,4% , volumul scurgerii fiind de 198 Km3
( Bondar ’71).
2.7.1. Impactul schimbarilor climatice asupra mediului marin si de coasta

Evoluția principalilor factori hidrologici de la litoralul românesc si pe platoul continental,
în anul 2014, a fost determinată pe baza observațiilor și măsurătorilor unor parametrii ca: agitația
suprafeței mării (măsuratori zilnice ale elementelor caracteristice ale valurilor la Constanța);
temperatura apei (N=209 probe de apă de suprafaţă la stația Constanța şi din coloana de apă
prelevate în decursul a patru expediţii oceanografice (în lunile mai, iulie, noiembrie şi decembrie)
de pe reţeaua alcătuită din 35 de staţii localizate în zona Sulina-Vama Veche (N=731 număr total
de date).
Au fost analizate acţiunea vitezei tangenţiale a vântului asupra suprafeţei apei marine
(agitația marină) şi fenomenele de stare care caracterizează masele de apă caracteristice zonei de
vest a Mării Negre: procese de upwelling în zona litorală, cât şi caracteristicile principalilor
indicatori fizici (temperatură, salinitate).
Temperatura s-a măsurat in-situ, cu termometrele reversibile din dotarea echipamentului de
prelevare Nansen și CTD.
Dinamica maselor de apă a fost analizată atât cu date satelitare (din sistemul de date on-
line Giovanni, dezvoltat si menținut de către NASA GES DISC
(http://disc.sci.gsfc.nasa.gov/giovanni)): temperatură aer (deasupra mării la altitudinea de 10 m),
rezultanta vântului (componenta u și v); reprezentare grafică a vitezei și direcției curenților în
partea de vest a Mării Negre (http://bsmfc.net/ ), cât și cu datele de temperatura apă și salinitate
din datele măsurate in-situ zilnic şi sezonier (INCDM).
Datele obţinute au fost prelucrate cu programele Golden Software (Grapher și Surfer - trial
version), Office (Excel 2007).

Agitatia marina
Schimbul de energie cinetică dintre mediul marin şi atmosferă determină formarea
valurilor. Mişcarea furnizată de tensiunea tangenţială a vântului la suprafaţa mării se transformă în
mişcare ondulatorie la suprafaţa apei.
Orientarea meridiană în quasitotalitate a litoralului românesc și caracteristicile batimetrice
fac posibilă amplificarea gradului de agitație marină, prin valurile produse de vânt, acționând
dintr-un sector de circa 180° între N și S din partea dreaptă a meridianului, în funcție de durata și
intensitatea acestora.
Au fost analizate rezultatele măsurătorilor din perioada 01.01.2014-31.12.2014 (N = 755
observații), realizate zilnic la trei termene, față de perioada de referință (1971 - 2013). Observațiile
sunt efectuate în zona Farului Genovez (44º10’19”N și 28º39’52”E), situat în apropierea Portului
Constanța. Adâncimea maximă a apei marine este de 8 m.
În 2014, agitația marină poate fi caracterizată ca slabă în iunie (55,26%) și februarie
(53,57%). Valurile de vânt au prezentat un minimum în perioada de vară (3,95% iunie) și moderat
în celelalte luni, când frecvența acestora nu a depășit 28% (excepție în lunile octombrie și
noiembrie cu maxime de 37,65%, respectiv 33,33%). Aprecierea are în vedere și înălțimea
valurilor observate care au depășit 1,25 m.
Maximumul gradului de agitație al mării, pe scara Beaufort, a fost de grad 5-7 (înălțime val
maxim de 4,0 m), înregistrându-se în luna ianuarie (Figura nr. 36, Tabel 2.7.1.1.). Valoarea
maximă a fost determinată în ultima decadă a lunii, când viteza maximă a vântului a fost de 13,36
m/s din direcție NNE cu schimbare de 135o de la N la SE, în 7 zile
(http://disc.sci.gsfc.nasa.gov/giovanni). Comparativ cu perioada de referință, un maximum de ~6m
al înălțimii valului a fost înregistrat în ianuarie 1981 şi 6,5 m în februarie 2012.
Repartiția acestora pe direcții de propagare este determinată de distribuția vânturilor
dominante și, respectiv, orientarea generală a țărmului. Astfel, 38,71% din valurile de vânt se
propagă din N, NNE și NE (august), în timp ce, datorită refracției mai puternice la lungimi de
undă mari, 8,89% din hulă (noiembrie) se propagă predominant din ENE și ESE (Figura nr. 37).
Tabel 2.7.1.1. Caracteristicile valurilor la Constanța, în perioada ianuarie - decembrie 2014

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Hmax
4,0 1 3 1,2 1,5 2,8 1,0 1,0 2,5 2,2 2,0 2,5
(m)
Hmin
0,5 0,5 0,5 0,4 0,4 0,5 0,4 0,5 0,4 0,4 0,5 0,5
(m)
Hmed.
1,43 0,75 1,25 0,67 0,75 0,99 0,6 0,6 1,2 1,0 1,0 1,4
(m)
Tmax
8,3 4,2 6,9 4,7 8 4,9 4,00 4,10 6,10 6,70 6,70 7,10
(s)
Tmin (s) 3,3 3,4 3,3 3,3 3,3 3,4 3,40 3,40 3,30 3,40 3,00 3,40
Tmed
5,15 3,75 4,25 3,75 4,3 3,95 3,67 3,64 4,51 4,90 4,38 4,90
(s)
0-0,1m
44,09% 53,57% 51,61% 46,67% 38,71% 55,26% 38,71% 24,73% 36,67% 34,12% 23,33% 33,33%
(%)
Val de
vânt 17,20% 17,86% 13,98% 24,44% 26,88% 3,95% 35,48% 38,71% 27,78% 37,65% 33,33% 24,73%
(%)
Hulă(%) 5,38% 0,00% 2,15% 0,00% 2,15% 5,26% 0,00% 0,00% 6,67% 0,00% 8,89% 6,45%
No Data
33,33% 28,57% 32,26% 28,89% 32,26% 35,53% 25,81% 36,56% 28,89% 28,24% 34,44% 35,48%
(%)

Figura nr. 36. Starea de agitație a mării a) perioada de referință (1971 - 2013) și b) 2014
(scara Beaufort)
Figura nr. 37. Roza valurilor la Constanța în a) perioada de referință (1971 - 2013) și b) 2014
Temperatura
Evoluția temperaturii în stratul activ este determinată de modificările periodice ale
bilanțului termic şi de dinamica maselor de aer de la interfata aer - apă (Figura nr. 38), în timp ce
în straturile de adâncime distribuția pe verticală este menținută prin fluxul geotermic (Figura nr.
39).

Figura nr. 38. Evoluţia zilnică a temperaturii aerului, direcţia şi viteza vântului
(http://disc.sci.gsfc.nasa.gov/giovanni), temperatura apei şi salinitatea la Constanţa,
01 - 12.2014 (date INCDM)
Temperatura apei marine, la Constanța, la nivelul celor 12 luni ale perioadei analizate, a
fost cu 1,7°C mai ridicată decât cea de referință (1959 - 2013, Figura nr 39.a). Temperatura
maximă zilnică măsurată de 27,1°C a fost măsurată pe data de 31 iulie, deloc surprinzătoare,
având în vedere evoluția temperaturii aerului (Figura nr. 38, 39.b). Față de situația multianuală,
mediile la Constanța au fost au fost inferioare în prima jumătate a anului (din ianuarie până în
iunie) și le-au depășit din iulie până în decembrie (a doua jumătate) (Figura nr. 39.b).
Comparativ cu perioada de referință, anul 2014 poate fi caracterizat ca an atipic din punct
de vedere termic, cu diferențe semnificative atât în sezonul rece, cât și în cel cald. Astfel, diferența
maximă de 3,5°C a fost determinată în luna ianuarie (3,2°C în perioada 1971 - 2013 comparativ cu
6,7°C în anul 2014) (Figura nr. 39b).
Figura nr. 39. Situația comparativă a mediilor multianuale (a) și lunare (b) a temperaturii apei
marine la Constanța, între anii 1959 - 2013 și 2014

Tendința temperaturii apei în stratul de suprafață pentru perioada 1959 - 2014 este de
ușoară creștere, cu aproximativ 0,02°C/an.
De-a lungul platoului continental de vest al Mării Negre, în întreaga coloană de apă,
temperatura apei a înregistrat valori cuprinse între 5,2°C și 27,12°C. Valorile minime aparțin lunii
mai în stratul de suprafață, indiferent de tipul corpului de apă analizat, în concordanță cu
temperatura aerului (Tabel 3.7.1.2).
Tabel 2.7.1.2. Principalele valori ale temperaturii apelor de pe coasta de vest a Mării Negre,
în anul 2014
Dev.
Tipologie Nr. Min. Max. Mediana
Staţia Luna Staţia Luna St.
corp apă date (oC) (oC) (oC)
(oC)
Sulina Mila 9
Ape
35 5,2 20 m Decembrie 18,75 30 m Mai 7,51 4,73
tranzitorii
(0 m) (0 m)
Gura Est -
Ape Buhaz Constanţa
274 6,04 Decembrie 27,12 Iulie 11,93 6,69
costiere 20 m 3 (0,15
(20 m) m)
Est -
Portiţa
Ape Constanţa
357 6,25 30 m Decembrie 25,19 Iulie 9,43 6,58
marine 5 (1,97
(0 m)
m)
*Valorile din paranteză reprezintă adâncimile din coloana de apă
Mase de apa
Distribuţia verticală a temperaturii apei depinde de regimul termic al atmosferei şi de
factorii dinamici ai mării (curenţi şi valuri), care produc amestecul maselor de apă. Amestecul
intens al apei atinge, în general, adâncimea de 100-150 m şi, foarte rar, 200 m. Coloana de apă are
trei straturi evidente ȋn colţul de vest a Mării Negre, unde adâncimea maximă este de 50 m (Figura
nr. 40.a,b, Figura nr. 41.a,b).
Încălzirea ulterioară separă apele stratului superior de apele reci (SIR) printr-un strat cu
gradienți mari de densitate (termoclina sezonieră), care împiedică amestecul și izolează termic
apele de fund, care rămân cu temperaturi scăzute (Figura nr. 40.a,b, Figura nr. 41.a,b).
Conform diagramei TS, în perioada de primăvară (luna a 5-a), tendinţa salinităţii apelor
marine, pe tot platoul românesc, este de scădere (Figura nr. 40 b), iar volumul limitei superioare a
apei reci continentale creşte (Figura nr. 4.1 a). Temperatura apei în straturile de amestec de
suprafaţă în timpul perioadei de încălzire (primăvară) prezintă valori medii lunare ridicate pentru
acest sezon, de 18,5°C pe întreg platoul de vest al Mării Negre. Limita superioară a masei de apă
rece continentală coboară de la adâncimea de 20 m spre fund, în anul 2014 (Figura nr. 40.b, 41.a).

Figura nr. 40. Diagrama T-S a) caracteristică maselor de apă tip din NV Mării Negre
(Mihailov et al., în curs de publicare) şi b) 2014
Stratul superior de amestec în perioada de vară (Figura nr. 40 - 41), sensibil la temperaturi
ale aerului ridicate specifice acestui anotimp (Fig. II. 3.1.4.), se încălzeşte, iar distribuţia
temperaturii este omogenă pe tot platoul continental (Figura nr. 41.), dar cu valori ridicate până la
adâncimea de 10 m (temperatura apei > de 20°C), iar limita superioară a stratului rece variază în
adâncime - de la 20 m (Constanța 2) la 25 m în zona de larg (Constanţa 4 şi 5) (Figura nr. 41.b).
Figura nr. 41. Distribuția pe verticală a maselor de apă în funcţie de distribuţia temperaturii în: a)
mai, b) iulie și c) noiembrie 2014, profil Est – Constanţa
În data de 29 noiembrie 2014, partea de vest a Mării Negre s-a aflat sub directa influenţă a
maselor de aer de origine polară, determinând temperaturi scăzute ale aerului. În zona de coastă,
viteza vântului a fost de tip moderat (aprox. 14,04 km/h sau 3,9 m/s), cu intensificări temporare

(maxim înregistrat de 23,4 km/h sau 6,5 m/s) din sector nordic. În zona de larg, vântul a prezentat
intensificări cu viteze de la 20,16 km/h până la 30,96 km/h din direcţie nordică.
Temperaturile maxime înregistrate au fost cuprinse între 0 şi 4°C, iar cele minime între -3
şi 1°C (Figura nr. 38.). În zona de larg, temperatura minimă a fost de 1°C, iar maxima de 4,1°C
(Figura nr. 42.c).
Stratul superior în sezonul rece (Figura nr. 42. c) prezintă caracteristicile SIR (strat
intermediar rece) nou format în zona de mică adâncime. Distribuția temperaturii este omogenă, în
adâncime, valorile crescând de la țărm spre larg până la 20 km distanță față de țărm.
Figura nr. 43. Distribuția vitezei și direcției curenților în partea de vest a Mării Negre pentru
29 noiembrie 2014: a) adâncimea de 2,5 m (suprafață), b) 10 m și c) 50 m (http://bsmfc.net/)
De la 20 km până la 55 km, în zona de larg, influența curentului principal quasi-permanent

ciclonic al Mării Negre este puternic simțită în masa de apă (de la 5 m la 20 m adâncime). Aici,
masele de apă sunt influențate atât de circulația din partea de NV (de la N la S), de circulația
Ekman, cât și de vârtejurile formate de tip anticiclonic din direcție NE spre SV (Figura nr.43.
a,b,c). Aceste vârtejuri sunt formate în straturile de adâncime, între zona de mică adâncime și
curentul principal RIM, datorită pantei continentale abrupte. Această circulație anticiclonică
formată - de scară mică (~30 km lungime) - este importantă pentru amestecul puternic pe verticală
al maselor de apă care au determinat variațiile puternice ale temperaturii (Figura nr. 42. c).
Procesul de upwelling litoral, sub acţiunea vânturilor din vest şi sud - vest, contribuie la
ridicarea masei de apă de adâncime (cu valori scăzute ale temperaturii și salinități mari),
favorizând fenomenul de înflorire algală datorită aportului de nutrienţi. Comparativ cu anii
anteriori, în 2014, intensitatea fenomenului de upwelling a fost scăzută (≤5 zile) în luna mai (3-8
mai 2014), cu o scădere a temperaturii apei de 0,6°C în 24 de ore (Figura nr. 38.).

Concluzii
Gradul de agitație a mării este dat de frecvența valurilor mai înalte de 1 m. Din acest punct
de vedere, în 2014, agitația marină a fost slabă în iunie (55,26%) și februarie (53,57%). Valurile
de vânt au prezentat un minimum în perioada de vară (3,95% iunie). Gradul maxim de agitațiea
apei marine, pe scara Beaufort, a fost de 5-7 (înălțime val maxim de 4,0 m) înregistrat în luna
ianuarie.
Temperatura apei marine, la Constanța, la nivelul anului 2014, a fost cu 1,7°C mai ridicată
decât perioada de referință (1959 - 2013). Datorită șirului continuu de date (1959 - 2014), s-a
determinat tendința temperaturii apei în stratul de suprafață, de ușoară creștere cu aproximativ
0,02°C/an.
Pentru partea de vest a Mării Negre, se evidențiază trei mase de apă caracteristice: stratul
superior quasiomogen (SSQ), stratul intermediar rece (SIR) și termoclina sezonieră. Stratul
intermediar rece, în sezonul cald (iulie), atinge adâncimi mai mari de 20 m.
În sezonul rece, noiembrie 2014, influența curentului principal quasi-permanent ciclonic al
Mării Negre este puternic simțită în masa de apă, determinând variații ale temperaturii apei (de la
5 m la 20 m adâncime), în zona de larg, de la 20 km până la 55 km depărtare de țărm. Masele de
apă sunt influențate atât de circulația din partea de NV (de la N la S), de circulația Ekman, cât și
de vârtejurile formate de tip anticiclonic din direcție NE spre SV.
În perioada de primăvară - vară, ȋn zona de coastă, a fost înregistrat un fenomen de
upwelling cu o durată ≤5 zile. Temperatura apei marine la suprafaţă a înregistrat o scădere de
0,6°C în 24 ore.
A) Indicatorii fizico-chimici
Indicatorii fizico-chimici și de eutrofizare investigaţi în anul 2014, în vederea

monitoringului calităţii apelor tranzitorii, costiere şi marine din zona litoralului românesc al Mării
Negre s-au obţinut prin analiza a 221 probe de apă prelevate din coloana de apă (0-50 m) în trei
expediţii oceanografice (în lunile mai, N=104; iulie, N=18 şi decembrie, N=99) de pe reţeaua
alcătuită din 38 de staţii localizate între Sulina şi Vama Veche. Reţeaua acoperă toate tipologiile
de ape incluse în Directivele Cadru Apă (DCA) şi Strategie Marină (DCSM), respectiv:
 ape tranzitorii - 8 staţii (Sulina, Mila 9, Sf. Gheorghe, Portiţa - până la izobata de 20
m inclusiv);
 ape costiere - 18 staţii (Gura Buhaz, Est Constanţa, Cazino Mamaia, Constanţa
Nord, Constanţa Sud, Eforie, Costineşti, Mangalia, Vama Veche până la izobata de 20 m inclusiv)
şi
 ape marine - 12 staţii (toate staţiile din reţea care se situează pe izobatele de 30 m şi
50 m).
Analiza statistică pe termen lung s-a efectuat pe baza a 212 probe zilnice colectate în anul
2014 din staţia Cazino - Mamaia 0 m şi a datelor istorice (1959/1976/1980 - 2013) deţinute pentru
acelaşi punct de prelevare.
Au fost analizaţi principalii indicatori fizico-chimici şi de stare care caracterizează si
controlează nivelul eutrofizării si anume: transparenţa, salinitatea, pH-ul, oxigenul dizolvat,
nutrienţii anorganici.
Salinitatea s-a măsurat in-situ, cu CTD. Oxigenul dizolvat s-a determinat prin metoda
Winkler. pH-ul s-a măsurat prin metoda potenţiometrică. Transparenţa s-a măsurat in-situ cu
discul Secchi.
Nutrienţii din apa de mare au fost cuantificaţi prin metode analitice spectrofotometrice,
validate intern în laborator şi având ca referinţă manualul “Methods of Seawater Analysis”

(Grasshoff, 1999). Limitele de detecţie şi incertitudinile relative extinse, k=2, factor de acoperire,
95,45% sunt incluse în Tabel 2.7.1.3.
Tabel 2.7.1.3. Limite de detecţie şi incertitudini relative pentru determinarea concentraţiilor

nutrienţilor din apa de mare
Nr. Parametrul măsurat UM Limita de detecţie Incertitudinea relativă, U (c),
crt. (µmol/dm3) Extinsă (%), k=2, factor de acoperire
95.45%
1. (NO3)- µM 0,12 8,4
2. (NO2)- µM 0,03 6,6
3. (NH4)+ µM 0,12 7,1
4. (PO4)3- µM 0,01 14,0
5. (SiO4)4- µM 0,30 3,3
Datele au fost prelucrate cu programele Ocean Data View versiunea 4.5.6 (Schlitzer, 2013)
şi Excel 2010.
Transparenta
Transparenţa (N=67) a oscilat între 0,3 - 8,0m (media 2,4 m, mediana 2,2m, deviația
standard 1,6m). Valorile minime s-au măsurat în luna mai, în zona de influență a Dunării sau în
vecinătatea zonei urbane Constanța, și se situează sub 2 m, valoarea admisă atât pentru starea
ecologică, cât şi pentru zona de impact a activităţii antropice din Ordinul 161/2006 - „Normativul
privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de
apă”. Distribuţia mediilor transparenţei evidenţiază valorile cele mai scăzute în apele tranzitorii,
care se află sub influenţa aportului fluvial din toată zona nord-vestică a Mării Negre, chiar și în
zona de larg, pe izobata de 30 m. În același timp, în anul 2014, transparența apelor Mării Negre nu
atinge valorile țintă propuse pentru atingerea stării ecologice bune (GES) în contextul
Descriptorului 5 (Eutrofizare) din Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin (DCSM) (Figura
nr. 44).
Figura nr. 44. Transparenţa medie (m) a apelor de la litoralul românesc în raport cu valori țintă
propuse pentru atingerea stării ecologice bune (GES - Descriptor 5) - 2014

Salinitatea
Salinitatea apelor din zona litoralului românesc a oscilat între 0,11 - 18,78 PSU (media
16,22 PSU, mediana 17,39 PSU, deviaţia standard 5,39 PSU). Minimele s-au determinat în apele
de suprafaţă, la Sulina, primăvara, ca urmare a aportului fluvial de apă dulce. Distribuţia spaţială a
salinităţii apei de-a lungul litoralului românesc evidenţiază gradientul crescător dinspre zona
gurilor Dunării spre zona sudică indiferent de sezon, dar mai extins în luna mai, pe fondul
debitelor crescute ale Dunării (Figura nr. 45.a). Ca urmare a unui aport fluvial de apă dulce mai
redus, în luna decembrie 2014 aria de influenţă este mult restrânsă (Figura nr45.b).
(a) (b)
Figura nr. 45. Distribuţia orizontală a salinităţii apelor de suprafaţă de-a lungul litoralului românesc
în lunile mai (a) şi decembrie (b) 2014
Pe termen lung, mediile lunare din 2014 diferă nesemnificativ de cele din perioada 1959-
2013 (testul t, interval de încredere 95%, p=0,3008, t=1,0597, df=22, dev.st. a diferenţei =0,384).
În anul 2014, minima absolută a salinităţii la Constanţa a fost 7,09 PSU (10 iunie, sub influența
aportului fluvial și din precipitații) iar maxima absolută 19,25 PSU (18 iulie, când, odată cu
creșterea temperaturii aerului, predomină fenomenele de evaporare) (Figura nr. 46.a).

(a) (b)
Figura nr. 46. Situaţia comparativă a mediilor lunare multianuale (a) şi anuale
(b) a salinităţii apei mării la Constanţa între anii 1959-2013 şi 2014
Pe fondul unui trend descrescător cu aproximativ 0,009 PSU/an pentru intervalul 1959-
2013, media anuală a salinităţii în 2014 (14,65PSU) se încadrează în domeniul de variabilitate al
perioadei 1959-2013 (Figura nr. 46.b).
pH-ul
pH-ul apelor costiere din zona Constanţa a înregistrat valori absolute cuprinse între 7,93 în
luna august și 8,85 în luna mai (media 8,22, mediana 8,16, deviaţia standard 0,18). Mediile lunare de pH din
intervalul 1998-2013 şi anul 2014 diferă nesemnificativ (testul t, interval de încredere 95%, p=0,2649, t=1,1441,
df=22, dev.st. a diferenţei=0.043) (Figura nr. 47).
Figura nr. 47. Valorile pH-ului apelor costiere în zona Constanţa (1998-2013 şi 2014)
Pe parcursul anului 2014, pH-ul apelor de la litoralul românesc al Mării Negre, în coloana
de apă (N=201) s-a încadrat în intervalul 7,44 - 9,02 (media 8,32, mediana 8,28, deviaţia standard 0,20). Valoarea
minimă s-a măsurat în stația Constanța Sud 5 m.

Oxigenul dizolvat
Concentraţiile oxigenului dizolvat au oscilat între 208,6 µM (4,67 cm3/L) şi 548,5 µM
(12,28 cm3/L), (media 315,9 µM (7,07 cm3/L), mediana 312,2 µM (6,99 cm3/L), deviaţia standard
43,21 µM (0,97 cm3/L). Saturația în oxigen dizolvat s-a încadrat în intervalul 63,4% - 192,5%
(media 104,7%, mediana 98,3%, deviaţia standard 21,4%). Minima s-a regăsit în luna iulie, la
interfața apă-sediment din stația Est-Constanța 2 (pe orizontul 20 m), ca urmare a instalării
termoclinei și stratificării maselor de apă, precum şi a consumului oxigenului în procesele de
descompunere oxidativă a materiei organice (Figura nr. 48).
Figura nr. 48. Distribuţia verticală a nivelurilor saturației oxigenului dizolvat

- profil Est Constanța - iulie 2014
Spaţial, apele de suprafaţă, aflate sub influența directă a schimburilor cu atmosfera, au fost
mai bine oxigenate primăvara, beneficiind și de aportul de oxigen din producție fotosintetică
(Figura nr. 49.a). Odată cu sezonul rece și intensificarea amestecării maselor de apă de la
suprafață cu cele deficitare în oxigen din straturile profunde, nivelurile saturației în oxigen
dizolvat au scăzut, menținându-se în intervalul 80-100% (Figura nr. 49.b).
(a) (b)
Figura nr. 49. Distribuţia orizontală a concentraţiilor oxigenului dizolvat în apele de suprafață de la
litoralul românesc în lunile mai și decembrie - 2014

Pe termen lung, deşi în sezonul cald se observă tendinţa de scădere a mediilor lunare faţă
de domeniul caracteristic zonei, valorile multianuale din perioada 1959-2013 şi cele din 2014
diferă nesemnificativ (testul t, interval de încredere 95%, p=0,2057, t=1,3040, df=22, Dev.St. a
diferenţei=22,067). Astfel, valorile mai scăzute pot fi atribuite variabilităţii naturale a zonei
costiere Constanţa (Figura nr. 50.a).
(a) (b)
Figura nr. 50. Situaţia comparativă a mediilor lunare multianuale (a) şi anuale (b) a concentraţiilor oxigenului
dizolvat în apa mării la Constanţa între anii 1959-2013 şi 2014
Mediile anuale ale intervalului 1959-2013 se încadrează în intervalul 289,9 µM (1998) -

374,9 µM (2007), concentrația medie a oxigenului dizolvat în 2014 fiind 300,6 µM. Evoluţia
mediilor anuale evidenţiază menţinerea concentraţiilor oxigenului dizolvat în tendinţa
descrescătoare din ultimii ani (Figura nr. 50.b).
B) Indicatori de eutrofizare
Nutrienţii.
Concentraţiile fosfaţilor, (PO4)3- au înregistrat în coloana de apă valori cuprinse între
„nedetectabil” - 2,28 µM (media 0,31 µM, mediana 0,22 µM, deviaţia standard 0,34 µM). Având
doar 48% din valori mai mici de 0,23 µM, valoarea țintă în contextul Descriptorului 5
(Eutrofizare) din DCSM, concentraţiile fosfaţilor din apele marine de suprafață de la litoralul
românesc au niveluri încă la risc de neatingere a stării ecologice bune (GES).
Toate valorile maxime s-au regăsit la suprafață, în ape tranzitorii și costiere, în stațiile din
zonele de influență a Dunării sau a aglomerării urbane Constanța din care se remarcă
vecinătatea stației de epurare și a portului Constanța Sud (Figura nr. 51).

Figura nr. 51. Variabilitatea spaţială a concentraţiilor fosfaţilor în apele de la litoralul românesc al
Mării Negre, 2014
Figura nr. 51. Variabilitatea spaţială a concentraţiilor fosfaţilor în apele
de la litoralul românesc al Mării Negre, 2014
Pe termen lung, mediile lunare ale anului 2014 diferă semnificativ (testul t, interval de
încredere 95%, p<0.0001, t=9,3842, df=22, Dev.St. a diferenţei=0,234) de cele multianuale,
1959-2013, datorită valorilor scăzute înregistrate în 2014 (Figura nr. 52.a).
(a) (b)
Figura nr. 52. Situaţia comparativă a mediilor lunare multianuale (a) şi anuale (b)
a concentraţiilor fosfaţilor din apa mării la Constanţa între anii 1959 - 2013 şi 2014

În intervalul 1959-2013, valorile medii anuale ale concentraţiilor fosfaţilor au oscilat între
0,13 µM (1967) - 12,44 µM (1987), observându-se descreşterea concentraţiilor fosfaţilor începând
cu anul 1987. Valoarea medie din anul 2014, 0,46 µM, se apropie de domeniul caracteristic
perioadei de referinţă a anilor ’60, de care încă diferă semnificativ (Figura nr. 52.b).
Concentraţiile azotaţilor, (NO3)- au înregistrat, în perioada de studiu, valori cuprinse în
intervalul 0,04 - 26,64 µM (media 1,82 µM, mediana 1,33 µM, deviaţia standard 2,09 µM).
Figura nr. 53. Variabilitatea spaţială a concentraţiilor azotaților în apele

Valorile maxime ale concentraţiilor azotaţilor s-au determinat în luna decembrie în

vecinătatea aglomerării urbane Constanța, în zona de influență a stației de epurare și a portului
Constanța Sud (Figura nr. 53).
La Constanţa, mediile lunare multianuale 1976-2013 şi mediile lunare din 2014 diferă
semnificativ (testul t, interval de încredere 95%, p<0,0001, t=7,0297, df=22, Dev.St. a
diferenţei=0,785) ca urmare a concentrațiilor scăzute măsurate în anul 2014 (Figura nr. 54.a).
Pe termen lung (1976-2014), se observă atingerea, în 2014, a minimei anuale istorice, 2,30
µM (Figura nr. 54.b).

(a) (b)
Figura nr.54. Situaţia comparativă a mediilor lunare multianuale (a) şi anuale (b)
a concentraţiilor azotaţilor din apa mării la Constanţa între anii 1976-2013 şi 2014
Azotiţii, (NO2)-, forme intermediare din procesele redox în care sunt implicate speciile
anorganice ale azotului, au prezentat concentraţii reduse, în intervalul 0,02 (LOD) - 23,16 µM
(media 0,50 µM, mediana 0,27 µM, deviaţia standard 1,60µM). Exceptând valoarea maximă, o
extremă a intervalului de variație, înregistrată la Constanța Sud 5 m în decembrie, valorile se
încadrează în intervalul 0,02 (LOD) - 2,84 µM.
Amoniul, (NH4)+, ionul poliatomic în care azotul deţine numărul de oxidare maxim, +3,
reprezintă cea mai uşor asimilabilă formă de azot anorganic. Concentraţiile acestuia au
înregistrat valori cuprinse în domeniul ”nedetectabil” - 64,41µM (media 5,89 µM, mediana 3,04
µM, deviaţia standard 8,19 µM).
Figura nr. 55. Variabilitatea spaţio-temporală a concentraţiilor amoniului în apele de la litoralul

românesc al Mării Negre, 2014

Valorile mari se regăsesc în zona Constanța Sud, în ambele sezoane depăşind

concentraţia admisă atât pentru starea ecologică, cât şi pentru zona de impact a activităţii
antropice din Ordinul 161/2006 - „Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Valorile mari din zona de larg (izobata de
40-50 m) pot apărea pe fondul amestecării maselor de apă, fenomene ce pot fi accentuate de
situații extreme apărute prin modificarea regimului vânturilor, valurilor sau curenților.
Primăvara s-au observat, cu unele excepții, depășiri ale concentrației maxim admise (CMA) în
majoritatea stațiilor (Figura nr. 55).
semnificativ (testul t, interval de încredere 95%, p=0,0069, t=3,0125, df=20, Dev.St. a
diferenţei=0,425) datorită valorilor scăzute din 2014 (Figura nr. 56.a) cu excepția lunii
decembrie, în care toate măsurătorile au indicat niveluri cu mult peste media multianuală 1980-
2013, conducând la media lunară decembrie 2014 de 34,41 µM (Figura nr. 56.b).
(a) (b)
Figura nr. 56. Situaţia comparativă a mediilor lunare multianuale (a) şi din luna
decembrie (b) a concentraţiilor amoniului din apa mării la Constanţa între anii 1976-2013
şi 2014 atingerea, în 2014, a mediei de 7,56 µM, fără să
Pe termen lung (1980-2013), se observă
se identifice o tendință netă de variație a concentrațiilor medii anuale ale amoniului (Figura nr.
57).

Figura nr. 57. Concentrații medii lunare multianuale ale amoniului din apa mării
la Constanţa între anii 1980-2014
Concentrațiile azotului anorganic (sumă de azotați, azotiți și amoniu) (N=219) în coloana

de apă s-au încadrat între 1,35 µM - 98,69 µM (media 8,22 µM și deviația standard 10,08 µM).
Valoarea maximă a fost măsurată în stația Constanța Sud 5 m la începutul lunii decembrie și
evidențiază impactul local creat de vecinătatea stației de epurare și a zonei portuare Constanța.
Ponderea concentrației amoniului în această valoare este de aproximativ 50%. Deși, în mod
uzual, concentrațiile cele mai mari de nutrienți se măsurau în stațiile din dreptul zonei de vărsare
a Dunării și, în anul 2014, concentrațiile medii cele mai mari s-au observat în apele costiere.
Analiza comparativă a concentrațiilor medii ale azotului anorganic în apele de suprafață și

valorilor țintă (propuse GES) evidențiază atingerea stării ecologice bune din prisma acestui
parametru. Având concentrația medie (13,02 µM) apropiată de valoarea țintă (13,50 µM) apele
costiere, cel mai puternic influențate antropic, prezintă riscul cel mai ridicat de neatingere a stării
ecologice bune (Figura nr. 58).
Figura nr. 58. Concentrațiile medii ale azotului anorganic din apele de la litoralul românesc în
raport cu valori țintă propuse pentru atingerea stării ecologice bune (GES - Descriptor 5) - 2014

Silicaţii, (SiO4)4-, au avut concentraţii cuprinse în intervalul 0,8-96,9µM (media 14,2µM,

mediana 8,9µM, deviaţia standard 17,4µM). Valorile sunt distribuite eterogen de-a lungul
litoralului românesc, cu niveluri mai reduse în zona sudică. În general, principala sursă de silicați
o reprezintă aportul fluvial (Figura nr.59).
Figura nr. 59. Variabilitatea spaţială a concentraţiilor silicaților în apele

foarte puțin (testul t, interval de încredere 95%, p=0,0917, t=1,7636, df=22, Dev.St. a
diferenţei=3,586) datorită nivelurilor de concentraţiilor mai ridicate din lunile noiembrie-
decembrie (60.a).
(a) (b)
Figura nr. 60. Situaţia comparativă a mediilor lunare multianuale (a) şi anuale (b)
a concentraţiilor silicaților din apa mării la Constanţa, între anii 1959-2013 şi 2014

Concentraţiile medii anuale ale silicaţilor din apa mării la Constanţa se încadrează în
intervalul 6,7 µM (1993) - 66,3 µM (1972) şi au înregistrat, în anul 2014, o valoare medie mai
ridicată decât a anului trecut, respectiv 17,7 µM (Figura nr. 60.b).
Concluzii
Concentraţiile fosfaţilor din apele de la litoralul românesc prezintă valori apropiate de cele
din perioada de referinţă a anilor ’60, ușor mai ridicate.
Concentraţiile azotaţilor, (NO3)- au continuat să scadă, înregistrând valoarea medie
istorică cea mai redusă din intervalul 1976-2014.
Silicaţii, (SiO4)4- au prezentat concentraţii scăzute, cu valori mai ridicate în zona de
influenţă a Dunării.
În apele costiere, influenţa staţiei de epurare și a zonei portuare Constanţa Sud se
regăseşte în cazul nutrienților care înregistrează în general în zonele marine învecinate
concentraţii care depășesc domeniul natural de variabilitate al apelor de la litoralul românesc al
Mării Negre.
În general, la litoralul românesc al Mării Negre, se observă reducerea aportului fluvial și
antropic de nutrienți. Valorile ridicate pot aparea atât ca urmare a influenței antropice, cât și ca
urmare a apariției unor fenomene extreme de natură climatică (regimul hidrologic al Dunării,
regimul temperaturii, regimul vânturilor, valurilor, curenților și precipitațiilor) care pot destabiliza
sezonier starea ecologică bună a apelor de la litoralul românesc al Mării Negre cu privire la
Descriptorul 5 - Eutrofizare.
Clorofila a
Clorofila a este unul dintre parametri biochimici cei mai frecvent determinaţi, fiind un
indicator al biomasei vegetale şi al productivităţii primare. Datorită importanţei sale în ecosistemul
marin şi a faptului că se măsoară mai uşor decât biomasa fitoplanctonică, clorofila a a fost inclusă
pe lista indicatorilor pentru domeniul „Eutrofizare” din Directiva-Cadru Ape a U.E., reprezentând
unul dintre parametrii de impact care trebuie monitorizaţi.
Conţinutul de clorofilă a determinat în apele de mică adâncime de la Mamaia a variat între
0,19 şi 27,74 µg/L. Distribuţia sezonieră a clorofilei a prezentat valori ridicate la sfârșitul
sezonului de iarnă (valori cuprinse între 13,88 și 27,74 µg/L), corespunzător dezvoltării speciei de
diatomee Skeletonema costatum, specie caracteristică sezonului rece (Fig. II. 3.1.3.11). Valoarea
maximă din timpul verii s-a înregistrat în luna iulie, odată cu dezvoltarea diatomeei Pseudo-
nitzschia delicatissima (7,27 µg/L). Atât perioada de sfârșit de primăvară cât și cea de sfârșit de
vară sunt caracterizate în general prin concentraţii reduse ale clorofilei a (valori de maxim 2-4
µg/L).
Valori ridicate ale clorofilei a au fost înregistrate și în toamnă (4,64-15,51 µg/L) datorită
dezvoltării abundente a speciilor de diatomee Cerataulina pelagica și Leptocylindrus minimus și a
cianobacteriei Pseudanabaena limnetica.

Figura nr. 61. Variaţia sezonieră a clorofilei a (µg/L) în apele costiere româneşti în 2014
Concentraţiile medii de clorofilă înregistrate în luna mai au fost de cca. trei ori mai mari în
apele tranzitorii comparativ cu apele costiere și marine. Astfel, valori ridicate s-au înregistrat în
apele din dreptul gurilor Dunării, în stația Sulina pe izobata de 10 m, cu 25,33 µg/L, și stația Mila
9, pe izobata de 5 m, cu 21,66 µg/L. În schimb, valoarea maximă din această lună s-a înregistrat în
stațiile aflate sub influența portului Constanța, cum ar fi, stația Constanța Sud, izobata de 20 m, cu
31,06 µg/L (Figura nr. 62.). În luna iulie, pe profilul Est Constanța s-au înregistrat valori scăzute
ale clorofilei a, fiind mai mari în apele costiere (între 0,39-1,89 µg/L) comparativ cu valorile
înregistrate în apele marine (0,24-0,45 µg/L) (Figura nr. 63).
În anul 2014, conţinutul mediu anual al clorofilei a, în apele de ţărm a fost mai mare decât
în 2013 (4,55 µg/L faţă de 2,41 µg/L), dar sub media anuală determinată pentru perioada 2001-
2010 (6,27 µg/L), confirmând tendinţa de refacere a stării ecologice a ecosistemului costier din
apele româneşti ale Mării Negre înregistrată în ultimii ani.
Mai S Iulie
2014 2014
ul
(µg/ Mi Portița
(µg/L )
la in
L) Sf. 9 a
Gheo
rghe Gura
Portiț Buhaz
a
Gura
Buha E
zCaz. C-
E
Mam
C- ța
Efor
aia
Ef ie
ța
or
Cost
ineșt
ie
Ma
i
ng Mangal
V. ia
ali
Ve
ach
e
Figura nr. 62. Distribuţia spațială la suprafață Figura nr. 63. Distribuţia spațială la suprafață
a clorofilei a (µg/L) în apele sectorului românesc a clorofilei a (µg/L) pe profilul Est Constanța
al Mării Negre în luna mai 2014 în luna iulie 2014

Încãrcãtura microbiologicã
Încărcătura microbiologică, indicator de stare a contaminanţilor din mediul marin, a fost, în
anul 2014, bună în zona sudicã a litoralului românesc, concentraţiile enterobacteriilor înregistrate
(coliformi totali / CT, coliformi fecali / CF, streptococci fecali / SF) fluctuând, în general, sub
limitele prevăzute de Normativele Naţionale şi Directivele Comunităţii Europene şi valori care
reflectă gradul de poluare fecală a apelor marine de îmbăiere (Figura nr. 64).
Frecvența depăşirii concentraţiilor admisibile sau recomandate a fost, în cursul sezonului
estival 2014, de 0% pentru toţi indicatorii microbieni analizaţi (Figura nr. 64). Situaţia identificatã
în aceasta perioadă reflectă o îmbunătăţire a calităţii apelor marine de îmbăiere comparativ cu
perioada anterioară (2013), respectiv o evoluţie a calităţii apelor marine de îmbăiere direct
dependentă de condiţiile hidro-meteorologice caracterizate prin vreme caniculară în cursul verii,
cu temperaturi deosebit de ridicate ale apelor marine de mică adâncime.
Valorile maxime ale indicatorilor bacterieni analizaţi (>10.000 germeni / 100 ml) au fost
identificate, ca şi în anii anteriori, în zonele aflate sub influenţa deversorilor de ape uzate, cu
posibil impact negativ asupra mediului marin şi asupra sănătăţii umane.
Figura nr. 64. Proporţia de analize de apă marină din zona sudicã litorală Mamaia - Vama-Veche,
care depăşeşte valorile recomandate şi obligatorii (95 % < 10.000 per 100 ml valoare obligatorie
pentru CT; 95 % < 2.000 per 100 ml valoare obligatorie pentru CF şi 100 per 100 ml valoare
recomandată pentru SF), specificate de Normativele naţionale şi Directiva apei de îmbăiere
(2006/7/CE), în perioada estivală 2014
C. Indicatori de contaminare
Metale grele.
Contaminarea cu metale grele a zonelor de coastă poate fi corelată direct cu surse urbane
sau industriale, precum fabrici, centrale termoelectrice, facilitaţi portuare, staţii de epurare.
Influenţa râurilor asupra zonelor costiere este semnificativă, constituind o sursă majoră de metale,
în special în forme particulate, evenimentele hidrologice extreme (inundaţii) contribuind la
intensificarea acestui aport. Fluxurile atmosferice de metale, demonstrând atât influenţe naturale,
cât şi antropice, sunt, de asemenea, considerate a avea o pondere importantă, atât în zonele de
coastă, cât şi la nivel de bazin, depinzând şi de variabilitatea condiţiilor meteorologice şi
climatologice locale.
Condiţiile fizico-chimice și hidrodinamice din zonele costiere influenţează căile de
transport și distribuţie ale acestor elemente. Metalele din apa marină pot suferi reacţii de
complexare, schimburi ionice sau precipitare, în urma cărora se acumulează în substratul

sedimentar, de unde pot fi ulterior reluate în coloana de apă. Datorită tuturor acestor factori,
concentraţiile metalelor grele în apa marină sunt semnificativ influenţate de variaţiile spaţiale
(adâncime, apropierea de gura de vărsare fluvială sau de sursa de contaminare) sau temporale
(sezon). Sedimentele costiere prezintă un grad de variabilitate mai redus faţă de coloana de apă.
Totuşi, metalele nu sunt fixate permanent in sediment. Variaţia parametrilor fizico-chimici în
coloana de apă (pH, salinitate, potenţial redox și concentraţia liganzilor organici) determină
eliberarea metalelor din sediment în coloana de apă. Asimilarea metalelor de către biota este
condiţionată de o serie de procese fizico-chimice şi biologice care determină solubilizarea si
biodisponibilitatea acestora. Concentraţii ridicate de metale în mediu afectează biota prin
capacitatea lor de bioacumulare, transferându-se de-a lungul lanţului trofic si ajungând in final la
consumatorii umani.
Monitoringul metalelor grele în anul 2014 s-a efectuat prin analiza eşantioanelor de apă
marină (orizont suprafaţa) și sedimente, prelevate in decursul a două expediții (mai și decembrie)
din sectorul nordic (Sulina - Portița) și din sectorul sudic (Gura Buhaz - Vama Veche), 40 de
stații, dispuse de-a lungul a 13 transecte, pe fâșia batimetrică de 5 - 60 m. Determinarea analitică a
conţinutului de cupru, cadmiu, plumb, nichel şi crom s-a efectuat prin metoda spectrometriei cu
absorbţie atomică, folosind un instrument model SOLAAR M6 DUAL Zeeman, Thermo Electron
- UNICAM.
Ape marine
Starea ecologică a apelor marine a fost apreciată pe baza unor valori țintă propuse pentru
definirea stării bune (GES) în conformitate cu Directiva Strategiei Marine. Standardele de calitate
ecologică pentru metale grele în apele marine sunt preluate din legislația europeană (Directiva
39/2013) sau națională (Ord. 161/2006).
În cazul elementelor neincluse în directiva europeană, s-au folosit valori admisibile, bazate
pe teste de toxicitate, propuse în alte regiuni marine (ANZEC&ARMCANZ, 2000).
Conform metodologiei propuse pentru evaluarea GES, s-a calculat și s-a comparat valoarea
percentilei de 75 din șirul datelor de monitoring anual (lunile mai și decembrie) al apelor marine
cu valorile maxim admisibile pentru fiecare element în parte. Se observă că valorile percentilei 75
pentru toate elementele investigate nu au depasit valorile țintă propuse (Tabel II.3.1.3.1).
Tabel 2.7.1.4. Parametrii statistici descriptivi pentru concentrațiile metalelor grele monitorizate în
apele marine românești în 2014
Descriptive Statistics (Ape monitoring 2014; U.M. µg/L)
Mean Std.Dev. Median Minimum Maximum Percentile – 25th Percentile – 75th GES
Cu 2.50 1.85 2.02 0.72 8.74 1.49 2.51 3,00
Cd 1.12 0.46 1.01 0.20 2.57 0.80 1.50 1,50
Pb 3.47 1.00 3.40 1.54 5.21 2.92 4.050 14,00
Ni 2.81 2.80 1.95 0.72 14.70 1.51 2.50 34,00
Cr 3.19 3.60 1.97 0.74 22.38 1.30 2.97 20,00
Valori individuale care au depășit standardele s-au măsurat în fața gurilor Dunării, în
special transectul Portița, pentru cupru, cadmiu și crom. În sectorul sudic, valori crescute de
cadmiu au fost înregistrate în vecinătatea porturilor și zonelor de descărcare ape uzate (Est
Constanța, Mangalia). (Figura nr. 65).
În general, concentrațiile metalelor grele măsurate în sectorul nordic al litoralului au fost
semnificativ mai ridicate comparativ cu sectorul sudic (Figura nr. 66).

Sedimente
Distribuţia concentraţiilor metalelor grele în sedimente este influenţată de contribuţia
surselor naturale și antropice si depinde de caracteristicile mineralogice și granulometrice ale
sedimentelor. Sedimentele cu textură mai fină şi cu un conţinut mai mare de substanţă organică
tind să acumuleze concentraţii mai crescute de metale grele, în comparaţie cu sedimentele grosiere
din zona de mică adâncime.
Starea de calitate a sedimentelor marine a fost apreciată pe baza unor valori țintă propuse
pentru definirea stării bune (GES) în conformitate cu Directiva Strategiei Marine. În concordanță
cu abordările utilizate în alte regiuni marine (OSPAR, 2009; UNEP MAP, 2011), s-au folosit
valorile “Effects Range-Low” (ERL) pentru evaluarea calităţii mediului marin şi a semnificaţiei
ecologice a concentrațiilor de substanțe periculoase găsite în sedimente (USEPA, 2002; Long et
al, 1998). Numeroase studii au demonstrat că efecte adverse asupra organismelor sunt rareori
observate atunci când concentrațiile contaminanților sunt situate sub valoarea prag ERL.
Mean Plot of Cu grouped by Transect Mean Plot of Cd grouped by Transect

Cu: F(12,40) = 2.4309, p = 0.0177 Cd: F(12,40) = 1.9557, p = 0.0561
10 2.2
Mean Mean
9 Mean±SD 2.0 Mean±SD
Raw Data Raw Data
8 Outliers 1.8 Outliers
Extremes Extremes
1.6
7
1.4
6
Cu µg/L
Cd µg/L
1.2
5
1.0
4
0.8
3
0.6
2 0.4
1 0.2
0 0.0
GuraBuhaz
Costinesti
Mila 9
Sulina
SfGheorghe
Portita
CazinoMamaia
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
Mangalia
VVeche
GuraBuhaz
EforieSud
Costinesti
Mila 9
Sulina
SfGheorghe
Portita
CazinoMamaia
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
Mangalia
VVeche
Mean Plot of Pb grouped by Transect Mean Plot of Ni grouped by Transect EforieSud
Pb: F(12,40) = 11.4772, p = 0.00000 Ni: F(12,40) = 1.7578, p = 0.0903
16
Mean Mean
5 Mean±SD 14 Mean±SD
Raw Data Raw Data
Outliers Outliers
12
Extremes Extremes
4
10
8
Pb µg/L
Ni µg/L
2
4
2
1
0
0 -2
GuraBuhaz
Costinesti
Mila 9
VVeche
GuraBuhaz
Sulina
SfGheorghe
Portita
CazinoMamaia
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
EforieSud
Mangalia
Costinesti
Mila 9
Sulina
SfGheorghe
Portita
CazinoMamaia
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
EforieSud
Mangalia
VVeche

Mean Plot of Cr grouped by Transect
Cr: F(12,40) = 0.8394, p = 0.6110
24
Mean
22
Mean±SD
20 Raw Data
Outliers
18
Extrem es
16
14
Cr µg/L
12
10
8
6
4
2
0
-2
GuraBuhaz
Costinesti
Mila 9
Sulina
SfGheorghe
Portita
CazinoMamaia
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
EforieSud
Mangalia
VVeche
Figura nr. 65. Distribuția concentrațiilor metalelor grele în apele marine de-a lungul
transectelor monitorizate în 2014
Box Plot of Cu grouped by Sector Box Plot of Cd grouped by Sector
Cu: F(1,51) = 12.1166, p = 0.0010 Cd: F(1,51) = 7.8488, p = 0.0072
10 2.8
Median 2.6 Median
9 25%-75%
25%-75%
Non-Outlier Range 2.4
Non-Outlier Range
8 Raw Data
2.2 Raw Data
Outliers
Outliers
Extrem es 2.0
7 Extrem es
1.8
6
1.6
Cu µg/L
Cd µg/L
5 1.4
1.2
4
1.0
3 0.8
2 0.6
0.4
1
0.2
0 0.0
Nord Sud Nord Sud
Box Plot of Pb grouped by Sector Box Plot of Ni grouped by Sector

Pb: F(1,51) = 19.8732, p = 0.00005 Ni: F(1,51) = 6.0592, p = 0.0173
5.5 16
Median Median
5.0 25%-75% 25%-75%
14
Non-Outlier Range Non-Outlier Range
Raw Data Raw Data
4.5
Outliers 12 Outliers
Extrem es Extremes
4.0
10
3.5
Pb µg/L
Ni µg/L
8
3.0
6
2.5
4
2.0
1.5 2
1.0 0
Nord Sud Nord Sud

Box Plot of Cr grouped by Sector
Cr: F(1,51) = 2.2784, p = 0.1374
24
22
Median
20 25%-75%
Non-Outlier Range
18 Raw Data
Outliers
16 Extrem es
14
Cr µg/L
12
10
-2
Nord Sud
Figura nr. 66. Intervale de variație a concentrațiilor metalelor grele în apele marine din cele
două sectoare ale litoralului românesc
Conform metodologiei propuse pentru evaluarea GES, s-a calculat și s-a comparat valoarea
percentilei de 75 din șirul datelor de monitoring anual al sedimentelor marine cu valorile maxim
admisibile, pentru fiecare element în parte. Exceptând nichelul, valorile percentilei 75 pentru toate
celelalte elemente investigate nu au depășit valorile țintă propuse (Tabel 2.7.1.5.).
Tabel 2.7.1.5. Parametrii statistici descriptivi pentru concentrațiile metalelor grele

monitorizate în sedimentele marine în 2014
Descriptive Statistics (Sedimente monitoring 2014; U.M. µg/g)

Mean Std.Dev. Median Minimum Maximum Percentile 25 Percentile 75 GES
Cu 18.80 15.41 13.33 1.71 54.66 7.06 24.51 40.00
Cd 0.65 0.81 0.24 0.01 3.48 0.07 1.05 1.20
Pb 6.57 6.21 5.15 0.29 34.83 2.58 8.11 47.00
Ni 64.93 38.45 58.44 0.28 154.34 30.81 98.03 35.00

Cr 49.14 26.00 51.56 0.01 96.05 27.07 72.63 81.00
Evaluând fiecare sector/transect în parte se observă următoarele situații în care anumite

valori individuale au depășit standardele: cuprul în sectorul nordic (Mila 9), Cazino Mamaia și
portul Constanța Sud; cadmiul în sectorul nordic (transecte Sulina și Portita), Gura Buhaz și
Cazino Mamaia; nichelul în sectorul nordic, și în sectoarele aferente port Constanța și stații de
epurare (Constanța Sud, Eforie Sud) (Figura nr. 67.).

Box Plot of Cu grouped by Transect Box Plot of Cd grouped by Transect
Cu: F(12,40) = 1.2518, p = 0.2841 Cd: F(12,40) = 3.6234, p = 0.0010
60 4.0
Median Median
3.5
50 25%-75% 25%-75%
Non-Outlier Range Non-Outlier Range
Outliers 3.0 Outliers
40 Extrem es Extrem es
2.5
Cu µg/g
Cd µg/g
30 2.0
1.5
20
1.0
10
0.5
0 0.0
GuraBuhaz
GuraBuhaz
Costinesti
Costinesti
Sulina
Mila 9
Portita
CazinoMamaia
VVeche
Mila 9
SfGheorghe
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
EforieSud
Mangalia
Sulina
SfGheorghe
Portita
CazinoMamaia
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
EforieSud
Mangalia
VVeche
Box Plot of Pb grouped by Transect Box Plot of Ni grouped by Transect
Pb: F(12,40) = 0.7737, p = 0.6730 Ni: F(12,40) = 1.2414, p = 0.2904
40 180
Median
35 Median 160 25%-75%
25%-75% Non-Outlier Range
Non-Outlier Range 140 Outliers
30 Extrem es
Outliers
Extrem es 120
25
100
Pb µg/g
Ni µg/g
20
80
15
60
10
40
5 20
0 0
GuraBuhaz
GuraBuhaz
Costinesti
Costinesti
Sulina
Mila 9
Portita
CazinoMamaia
Sulina
Mila 9
SfGheorghe
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
EforieSud
Mangalia
VVeche
SfGheorghe
Portita
CazinoMamaia
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
EforieSud
Mangalia
VVeche
Box Plot of Cr grouped by Transect
Cr: F(11,23) = 1.0655, p = 0.4276
100
Median
25%-75%
Non-Outlier Range
80
Outliers
Extrem es
60
Cr µg/g
40
20
0
GuraBuhaz
Costinesti
Sulina
Mila 9
SfGheorghe
Portita
CazinoMamaia
ConstantaNord
EstConstanta
ConstantaSud
EforieSud
Mangalia
Figura nr. 67. Distribuția comparativă a concentrațiilor metalelor grele în sedimentele

marine de-a lungul transectelor monitorizate în 2014
Concluzii
Distribuţia metalelor în apele și sedimentele marine de-a lungul litoralului românesc a
evidenţiat diferenţe între diferite sectoare ale litoralului, în general observându-se concentraţii uşor
crescute în anumite zone costiere supuse diferitelor presiuni antropice (porturi, evacuări ape
uzate), dar şi în zona marină aflată sub influenţa Dunării.
Bibliografie
1. Australian and New Zealand Environment and Conservation Council, Agriculture and Resource Management
Council of Australia and New Zealand (ANZECC & ARMCANZ), 2000. Volume 2, Aquatic ecosystems /
National Water Quality Management Strategy; no.4. Guidelines For Fresh And Marine Water Quality
Monitoring And Reporting . ISBN 09578245 0 5 (set). ISSN 1038 7072.

2. Long ER, Field LJ & MacDonald DD et al. 1998. Predicting toxicity in marine sediments with numerical
sediment guidelines. Environmental Toxicology and Chemistry 17 (4), 714–727.
3. OSPAR, 2009. Background Document on CEMP Assessment Criteria for QSR 2010, ISBN 978-1-907390-
08-1. Publication Number: 461/2009.
4. US EPA, 2002. Environmental Protection Agency (US). Mid-Atlantic Integrated Assessment (MAIA)
estuaries 1997-1998. Summary Report, 2002, EPA/620/R-62. 115.
5. UNEP MAP, 2011. Development of Assessment Criteria for Hazardous substances in the Mediterranean.
UNEP(DEPI)/MED WG. 365/Inf.8.
6. Raport Judetean privind Starea Mediului, A.P.M. Constanta, 2014.
Poluarea cu hidrocarburi
Hidrocarburile petroliere totale (HPT)
Monitoringul efectuat în perioada mai-noiembrie 2014 prin analiza probelor de apă,
acoperă tipologiile de apă incluse în Directiva Cadru Ape şi în Directiva Strategie Marină astfel:
ape tranzitorii marine -17 probe din staţiile Sulina, Mila 9, Sf.Gheorghe, Portiţa - până la izobata
de 20 m inclusiv, ape costiere - 36 probe din staţiile Est Constanţa, Mangalia până la izobata de
20m inclusiv şi ape marine - 165 probe din staţiile din reţea care se situează pe izobatele de 30 m
şi 50 m.
În anul 2014, s-au determinat valori scăzute < 200 (μg L-1) ale conţinutului total în
hidrocaburi petroliere în 91% din probele de apă (Figura nr. 68). Valoarea medie a poluantului
petrolier a fost de 103,0 ± 176,1 (μg L-1), cuprinsă între limitele de variaţie de 19,9 şi 1354,1 μg L-
1
). Valori ridicate ale concentraţiilor, în domeniul 800,0 - 1354,1 (μg L-1) s-au determinat în 9%
din probele de ape marine şi costiere din sectorul sudic - staţiile Mangalia şi Est Constanţa,
probabil datorită deversărilor accidentale de produs petrolier. Aceste valori extreme s-au
determinat ocazional şi în monitoringul apelor din sectorului românesc al Mării Negre, anii 2006-
2013 (Tabel 2.7.1.5.). Nivelul de poluare cu hidrocarburi petroliere înregistrat în 2014 este
semnificativ mai scăzut (p<0,05) faţă de cel înregistrat în perioada 2006-2009 şi comparabil cu cel
determinat în anii 2010-2013 (Figura nr. 69).
Distribuţia concentraţilor HPT- urilor (μg L-1) pe tipologii de ape nu evidenţiază diferenţe
semnificative între valorile celor trei corpuri de apă (p>0.05), maximele fiiind înregistrate în apele
marine şi costiere. Pentru aprecierea gradului de contaminare cu poluant petrolier s-au ales ca
referinţă valoarea percentilei 75 (125,0 µg L-1 - ape costiere, 82,1 µg L-1 - ape marine şi 152,7 µg
L-1 - ape tanzitorii), calculată în apele din zona marină românească în perioada 2010-2013 şi
standardul de calitate pentru substanţele prioritare prevăzute de Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii
apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Valorile mediane ale
HPT- urilor (μg L-1) din apele tranzitorii, marine şi costiere româneşti s-au situat sub nivelul ales
ca referinţă şi standardului de calitate pentru substanţele prioritare.
Conţinutul total în hidrocarburi petroliere din probele de sedimente prelevate în anul 2014
(n=79) din zona Sulina - Vama Veche a variat de la 4,9 până la 1184,5 (μg g -1) având o valoare
medie de 95,0 ± 173,8 (μg g -1). În 70 % din probe s-au determinat concentraţii scăzute de poluant
petrolier în domeniul 10,0-100,0 (μg g -1), valori acceptate ca fiind indicatori ai unei contaminări
moderate spre deosebire de sedimentele cu niveluri foarte scăzute ale hidrocarburilor petroliere
<10,0 (μg g -1) care indică o poluare minimă sau o zonă „curată” (Volkman et al. 1992;
Bouloubassi,1993). Sedimentele poluate cu valorile ale HPT-urilor >100 (μg g -1) s-au determinat
în 21 % din totalul probelor, cu concentraţiile cele mai ridicate de 814,2 şi 1184,6 (μg g -1) în
sectorul sudic - staţia Cazino Mamaia 5 şi 20 m.
Analiza statistică a datelor arată diferenţe extrem de semnificative între valoarea medie de
183,1 ± 153,3 (μg g -1) a anilor 2006-2009, cu un nivel ridicat de poluare şi media perioadei 2010-
2013 de 73,5 ± 98,5 (μg g -1). Nivelul de poluare determinat în anul 2014 este comparabil cu cel

din ultima perioada care indică tendinţa de scădere a poluării cu produs petrolier (Figura nr. 70).
Alte referinţe utilizate în aprecierea gradului de contaminare au fost valoarea percentilei 75 (86,2
µg g-1) calculată pentru concentraţiile hidrocarburilor petroliere în sedimentele din zona marină
românească (perioada 2010-2013, n=248) şi limita maxim admisă (100,0 µg g-1) de Ordinul
MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
Valoarea mediană determinată în anul 2014 s-au situate sub nivelurile alese ca referinţă (Figura nr.
71).
În 2014, valorile medii ale hidrocarburilor petroliere din componentele de mediu
investigate s-au situat în limitele de variaţie corespunzǎtoare anilor 2010-2013, perioada cu o
evoluţie descrescătoare a nivelului de contaminare comparativ cu perioada 2006-2009.
Tabel 2.7.1.6. Valori extreme ale HPT-urilor în apele marine, costiere şi tranzitorii româneşti din
sectorului românesc al Mării Negre, perioada 2006-2014
Staţia Adâncimea Tipologie Perioada HPT
(m) corp de apă (μg L -1)
Sf. Gheorghe 5 tranzitorii anii 2006-2009 2400,0

Constanţa Nord 5 costiere anii 2006-2009 2558,0
Eforie Sud 20 costiere anii 2006-2009 3592,0
Cazino Mamaia 0 costiere anii 2010-2013 407,5
Eforie Sud 20 costiere anii 2010-2013 409,9
Sulina 30 marine anii 2010-2013 452,1
Sf. Gheorghe 30 marine anii 2010-2013 651,6
Est Constanţa St. 2 28 marine anul 2014 800,0
Est Constanţa St. 5 54 marine anul 2014 825,0
Mangalia 20 costiere anul 2014 1045,8
Mangalia 40 marine anul 2014 1175,0
Est Constanţa St.3 36 marine anul 2014 1354,1
Tabel 2.7.1.7. Rezultatele statistice ale conţinutului total în hidrocarburi petroliere - HPT
(μg L -1) din apele costiere, marine şi tranzitorii româneşti, în perioada 2006-2014
Tipologie
corp de apă/ n media mediana min. max. percentila percentila std.
perioada 25 75 dev.
ape costiere
2006-2009 297 494,6 422,0 15,0 3592,0 228,1 642,0 412,3
2010-2013 136 83,8 58,3 8,8 409,9 26,0 125,0 75,0
2014 36 146,3 47,9 28,3 1045,8 37,1 214,4
ape marine
2006-2009 17 423,6 197,0 20,5 2188,7 75,8 442,0 566,7
2010-2013 193 67,7 29,2 5,9 758,3 18,3 82,1 95,7
2014 164 97,9 47,7 19,9 1354,2 36,7 174,3
ape tranzitorii
2006-2009 59 468,0 378,0 20,0 2400,0 189,9 608,0 421,6
2010-2013 60 103,4 77,5 8,8 383,3 42,1 152,7 80,9
2014 16 59,6 51,0 33,7 105,4 41,0 23,5

Tabel 2.7.1.8. Rezultatele statistice ale conţinutului total în hidrocarburi petroliere - HPT
(μg g -1) în sedimentele sectorului românesc al Mării Negre, în anii 2006-2014
perioada n media mediana min. max. percentila percentila std.

25 75 dev.
2006-
244 183,1 135,8 15,9 719,0 74,5 234,5 153,3
2009
2010-
248 73,5 37,6 0,5 729,0 16,1 86,2 98,5
2013
2014 79 95,0 42,1 4,9 1184,6 22,0 94,8 173,8
2006-
571 123,3 75,0 0,5 1184,6 29,9 155,0 145,2
2014
220
200 91% D = 0,3183; p < 0,0100; Lilliefors-p < 0,01;
N = 216; Mean = 103,1; StdDv = 176,1;
180 Max = 1354,1; Min = 19,9;
SW-W = 0,4189; p = 0.0001
160
140
No of obs
120
100
80
60
40
20 5%
1% 2% 0% 1% 0%
0
-200 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
-1
HTP (μg L )
Figura nr. 67. Histograma conţinutului total în hidrocarburilor petroliere - HPT (μg L-1)
din apele sectorului românesc al Mării Negre, anul 2014

4000
3750
3500 F(2;975) = 238,4217; p = 0.0001;
3250 KW-H(2;978) = 382,2206; p = 0.0001
3000
2750
2500
2250
2000
1750
HPT ( μg L -1 )
1500
1250
1000
750
500
250
Median
0 25%-75%
Non-Outlier Range
Outliers
anii 2006-2009 anii 2010-2013 anul 2014 Extremes
Perioada
Figura nr. 68. Concentraţiile hidrocarburilor petroliere (μg L-1) din apele sectorului românesc al
Mării Negre în anul 2014 comparativ cu perioada 2006-2013
Conţinutul total în hidrocarburi petroliere

din apele tranzitorii, costiere şi marine româneşti, anul 2014
250,0
µg L -1
200,0
152,7
150,0 125,0
100,0 82,1
51,0 47,9 47,7
50,0
0,0
ape tranzitorii ape costiere ape marine
mediana în apele marine româneşti, anul 2014

percentila 75 în apele marine româneşti, perioada 2010- 2013
limita maxim admisă-Ordin 161/2006 -200,0 (µg L-1)
Figura nr. 69. Concentrațiile hidrocarburilor petroliere-HPT (µg L-1) din apele tranzitorii, costiere
şi marine în 2014 comparate cu percentila 75 a datelor din zona de studiu în perioada 2010-2013 şi
limita maxim admisă de Ordinul nr. 161/2006

1400
1300 F(2;568) = 42,1017; p = 0.0001;
1200 KW-H(2;571) = 142,1675; p = 0.0001
1100
1000
900
800
700
600
HPT ( μg g -1)
500
400
300
200
100
Median
0 25%-75%
Non-Outlier Range
anii 2006-2009 anii 2010-2013 anul 2014 Outliers
Extremes
Perioada
Figura nr. 70. Concentraţiile hidrocarburilor petroliere (μg g -1) în sedimentele sectorului
românesc al Mării Negre în anul 2014 comparativ cu perioada 2006-2013
Conţinutul total în hidrocarburi petroliere

în sedimentele din sectorului românesc al Mării Negre
140,0 µg g -1
120,0
100,0
80,0
60,0
37,6 42,1
40,0
20,0
0,0
2010-2013 2014
mediana (μg g -1) în sedimente, perioada 2010-2013 şi anul 2014
percentila 75 în sedimente,perioada 2010-2013 - 86,2 (μg g -1)
limita maxim admisă-Ordinul MAPPM nr. 756/1997 -100 (μg g -1)
Figura nr. 71. Concentraţiile hidrocarburilor petroliere (μg g -1) din sedimente în anul 2014
comparate cu percentila 75 a datelor din zona de studiu, perioada 2010-2013 şi limita maxim
admisă de Ordinul MAPPM nr. 756/1997
Bibliografie
1. Bouloubassi I, Saliot A, 1993. “Investigation of anthropogenic and natural organic inputs in estuarine
sediments using hydrocarbon markers (NAH, LAB, PAH)”. Oceanol Acta 16:145–161

2. Volkman, J.K., Holdsworth, D.g., Neil, G.,P., Bavor Jr. H.J., 1992. “Identification of natural, anthropogenic
and petroleum hydrocarbons in aquatic sediments”.The science of the Total Environment, 112, 203-219.
Hidrocarburile poliaromatice (HPA)

Nivelul de contaminare cu hidrocarburi aromatice polinucleare - HAP în apele tranzitorii,
marine şi costiere româneşti, în anul 2014, este prezentat în Tabelul 2.7.1.8.
Analiza HAP-urilor indică prezenţa celor 16 contaminanţi organici prioritar periculoşi
(naftalină, acenaftilen, acenaften, fluoren, fenantren, antracen, fluoranten, piren, benzo[a]antracen,
crisen, benzo[b]fluoranten, benzo[k]fluoranten, benzo[a]piren, benzo(g,h,i)perilen,
dibenzo(a,h)antracen şi indeno(1,2,3 -c,d) piren, în toate probele analizate.
Conţinutul total în hidrocarburi aromatice polinucleare - 16 HAP (μg L-1) din probele apă
(n=179) a variat de la 0,002 până la 17,542. În 55% din probele analizate, concentraţiile sunt < 0,6
(μg l-1), valoare acceptată ca fiind un indicator al unei poluări moderate (J.J. Gonzalez, 2006 şi
Zakaria, 2002). Valori ridicate ale concentraţiilor în domeniul 4,010 - 17,542 (μg L-1) s-au
determinat în 6% din probele de ape costiere şi marine, în sectorul sudic-staţiile Cazino Mamaia,
Constanţa Nord şi Est Constanţa. Aceste valori extreme, ocazioanale înregistrate în perioada
analizată nu sunt incluse în analiza statistică a datelor. Nivelul de poluare din apă înregistrat în
2014 este semnificativ mai scăzut (p< 0.05) comparativ cu cel din perioada 2006-2007 şi continuă
evoluţia descrescătoare a concentraţiilor hidrocarburilor aromatice polinucleare din ultimii ani
(2008-2013) (Figura nr. 72).
Distribuţia concentraţilor HAP-urilor (μg L-1) pe tipologii de ape (Tabel 2.7.1.9.), în anul
2014, nu evidenţiază diferenţe semnificative între valorile celor trei corpuri de apă (p >0.05).
Pentru aprecierea gradului de contaminare s-a ales ca referinţă valorea percentilei 75 (1,378 µg L-1
- ape costiere, 2,003 µg L-1 - ape marine şi 1,449 µg L-1 - ape tanzitorii), calculată în apele din
zona marină românească în perioada 2008-2013. Valorile mediane ale HAP- urilor (μg L-1) în
2014 s-au situat sub nivelul ales ca referinţă (Figura nr. 73). Compuşii dominanţi, cu valori
extreme în apele costiere şi marine din sudului sectorului românesc sunt fenantrenul şi naftalina.
Valorile mediane ale acestor compuşi depăşesc nivelurile maxime admise de Ordinul nr. 161/2006
şi indică o poluare petrolieră recentă (Tabel 2.7.1.10).
Nivelul de contaminare cu hidrocarburi aromatice polinucleare - HAP al sedimentelor din
zona Sulina - Vama Veche, anul 2014, este prezentat în Tabelul 2.7.1.11. Conţinutul total în
hidrocarburi aromatice polinucleare - 16HAP a variat de la 0,122 până la 11,446 (μg g -1 greutate
uscată) cu valori cele mai ridicate atât în sedimentele prelevate din sectorul nordic (Sf. Gheorghe -
30 m), cât şi în cel sudic (staţia de epurare Constanţa Sud - 5 m).
În 64% dintre probe s-au determinat concentraţii scăzute ale conţinutul total în hidrocarburi
aromatice polinucleare-16HAP, în domeniul 0,122-1,000 (μg g-1), valori acceptate ca fiind
indicatori ai unei contaminări moderate. Valori ridicate în domeniul 4,043-11,446 (μg g -1) s-au
determinat în 4% din probele de sediment. Aceste valori extreme, ocazionale, înregistrate în
perioada analizată nu sunt incluse în analiza statistică a datelor. Nivelul de poluare înregistrat în
2014 este semnificativ mai scăzut (p< 0.05) comparativ cu cel din anul 2007 şi comparabil cu cel
din perioada 2008-2012 (Figura nr. 74). Alte referinţe utilizate în aprecierea gradului de
contaminare au fost valorea percentilei 75 de 1,158 (µg g-1) calculată pentru concentraţiile
hidrocarburilor aromatice polinucleare din sedimente în perioada 2008-2012 (n=212) şi limita
maxim admisă (1,000 µg g-1) de Ordinul nr. 161/2006. Valorile mediane determinate în anul 2014
s-au situat sub nivelurile alese ca referinţă (Figura nr. 75).
Stabilirea Stării Ecologice Bune pentru hidrocarburile aromatice polinucleare (HAP) în
sedimentele de la litoralul românesc al Mării Negre s-a bazat pe criteriile de evaluare utilizate în

metodologiile OSPAR, (valori BACs, BCs), US-EPA (valoare ERL - Effect Range Low -
percentila de 10 a concentraţiei unui contaminant la care efectele biologice sunt reduse, puţin
probabile) şi cele prevăzute în legislaţia naţională - Ordinul nr. 161/2006 (Boicenco şi colab.
2012, 2013). Nivelurile HAP-urilor, ale compuşilor individuali din sedimente, sunt comparate cu
limitele valorile ERL - Effect Range Low (percentila 10) a concentraţiei unui contaminant la care
efectele biologice sunt minime şi reprezintă diferența dintre starea ecologică bună şi proastă.
Calitatea sedimentelor este evaluată pe baza depășirilor acestor limite: Bună (GES, culoare verde)
-16 HAP sunt cuprinse în domeniul 0,150 - 1,000 (μg g -1) şi valorile concentraţiilor HAP-urilor, a
compuşilor individuali nu depăşesc valorile ERL (μg g -1); Proastă (BES, culoare roşie) - valorile
concentraţiilor HAP-urilor depăşesc valorile ERL (Tabel 2.7.1.11). Pentru ca o zonă să fie
considerată ca având stare ecologică bună din punct de vedere al hidrocarburilor aromatice
polinucleare, pentru o matrice dată (sediment), trebuie ca mai mult de 75% din valorile măsurate
pentru acest compus în zona respectivă să fie sub valoarea ERL menţionată în tabel.
Aprecierea calităţii sedimentelor pe pe baza „Criteriilor de calitate a sedimentelor propuse
pentru Starea Ecologică Bună în apele marine românești”, în anul 2014, indică o stare ecologică
bună (GES-verde) în 46% din probele de sediment, cu un nivel de poluare moderat al
hidrocarburilor aromatice policiclice la care efectele biologice sunt reduse, puţin probabile (Tabel
2.7.1.12). În sedimentele evaluate cu o stare ecologică proastă, compuşii dominanţi sunt
fenantrenul şi naftalina.
În 2014, valorile medii ale hidrocarburilor aromatice polinucleare din componentele de
mediu investigate s-au situat în limitele de variaţie corespunzǎtoare anilor 2008-2013, perioadă cu
o evoluție descrescătoare a nivelului de contaminare comparativ cu perioada 2006-2007.
Tabel 2.7.1.8. Rezultatele statistice ale conţinutului total în hidrocarburi aromatice polinucleare -
16HAP (μg L -1) din apele costiere, marine şi tranzitorii româneşti,
perioada 2008-2014
Tipologie percentila std.

corp de apă/ n media mediana min. max. 25 75 dev.
perioada
ape costiere
2008-2013 161 0,934 0,637 0,001 3,743 0,298 1,378 0,830
2014 11 0,745 0,780 0,154 1,642 0,409 0,960 0,421
ape marine
2008-2013 208 1,372 1,403 0,003 3,674 0,546 2,003 0,915
2014 138 0,716 0,447 0,002 3,414 0,311 0,888 0,644
ape tranzitorii
2008-2013 81 0,973 0,633 0,003 3,245 0,365 1,449 0,818
2014 8 1,046 1,244 0,305 1,622 0,653 1,324 0,464
2008-2013 451 1,149 0,979 0,001 3,743 0,399 1,721 0,899

2014 167 0,715 0,464 0,002 3,414 0,309 0,932 0,613
2008-2014 618 1,028 0,777 0,001 3,743 0,364 1,552 0,847

Tabel 2.7.1.9. Concentraţiile HAP- urilor din apele sectorului românesc al Mării Negre care
depăşesc valorile maxime admise de Ordinul nr. 161/2006, anul 2014
Limita Concentraţia -16HAP (μg L-1) Valori extreme - 16HAP (μg L-

Denumire compus maxim 1
în domeniul 0,002-3,414 )
admisă* în domeniul 4,018-17,542
(μg L-1) n Mediana Min. Max. n Mediana Min. Max.
Naftalină 2,400 162 0,165 0,004 2,803 12 3,834 0,040 11,701
Fenantren 0,030 162 0,066 0,002 1,535 12 4,483 0,846 10,978
Antracen 0,063 152 0,034 0,001 0,279 12 0,044 0,003 0,348
Fluoranten 0,090 137 0,018 0,002 0,077 11 0,034 0,005 0,096
Benzo[a]antracen 0,010 153 0,007 0,001 0,069 11 0,011 0,002 0,158
Benzo[b]fluoranten 0,025 117 0,003 0,001 0,040 8 0,003 0,001 0,007
Benzo[k]fluoranten 0,025 145 0,022 0,003 0,106 9 0,019 0,002 0,027
Benzo[a]piren 0,050 162 0,016 0,001 0,144 11 0,010 0,002 0,033
Benzo 0,025
147 0,015 0,005 0,073 8 0,012 0,006 0,016
(g,h,i)perilen
16 HAP (μg L -1) - 167 0,464 0,002 3,414 12 8,763 4,018 17,542
*Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea
Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă
Tabel 2.7.1.10. Rezultatele statistice ale conţinutului total în hidrocarburi aromatice polinucleare -
16HAP (μg g -1) în sedimentele din apele sectorului românesc al Mării Negre, perioada 2007-
2014
perioada n media mediana min. max. percentila percentila std.

25 75 dev.
2007 18 1,603 1,376 0,104 3,700 0,791 2,194 1,029
2008-2012 212 0,879 0,586 0,015 4,043 0,321 1,158 0,821
2013 69 0,306 0,128 0,027 3,630 0,066 0,363 0,515
2014 48 0,929 0,692 0,122 3,830 0,365 1,170 0,867
2008-2014 347 0,810 0,517 0,015 4,043 0,223 1,086 0,840
Tabel 2.7.1.11. Concentraţiile HAP-urilor din sedimentele sectorului românesc al Mării Negre
care depăşesc valorile ERL, anul 2014
Concentraţia (μg g-1) Concentraţia (μg g-1)

în domeniul valori în domeniul
0,122-0,994 1,0111- 11,470
Denumire compus ERL* percentila percentila
(μg g - n Mediana 25 75 n Mediana 25 75
1
)
Naftalină 0,160 31 0,101 0,021 0,167 18 0,192 0,116 0,343
Acenaftilen 0,044 25 0,003 0,002 0,004 18 0,012 0,007 0,036
Acenaften 0,016 25 0,004 0,002 0,007 18 0,007 0,004 0,018
Fluoren 0,019 29 0,006 0,003 0,012 18 0,008 0,005 0,023
Fenantren 0,240 31 0,075 0,042 0,188 18 0,376 0,283 0,466

Antracen 0,085 31 0,017 0,005 0,036 18 0,013 0,008 0,028

Fluoranten 0,660 29 0,011 0,007 0,040 18 0,193 0,108 0,242
Piren 0,665 27 0,014 0,008 0,040 18 0,128 0,098 0,247
Benzo[a]antracen 0,261 27 0,008 0,002 0,033 18 0,158 0,104 0,327
Crisen 0,384 27 0,002 0,001 0,003 18 0,002 0,001 0,004
Benzo[b]fluoranten - 30 0,007 0,002 0,018 18 0,096 0,058 0,148
Benzo[k]fluoranten - 25 0,006 0,005 0,011 18 0,027 0,018 0,047
Benzo[a]piren 0,430 31 0,015 0,008 0,083 18 0,154 0,042 0,434
Benzo (g,h,i)perilen 0,085 27 0,003 0,002 0,009 18 0,029 0,008 0,083
Dibenzo(a,h)antracen 0,063 26 0,004 0,003 0,008 17 0,015 0,009 0,025
Indeno(1,2,3- 0,240 26 0,002 0,002 0,003 18 0,006 0,005 0,058
c,d)piren
16 HAP (μg g -1) 1,000 31 0,421 0,290 0,690 18 1,516 1,227 3,539
Stare ecologică (GES) BES
*Valorile ERL (μg g -1 sediment uscat) stabilite de US-EPA (1998) pentru hidrocarburi aromatice
policiclice în sedimente marine (Long et al., 1980) şi adoptate de metodologia OSPAR(2008)
Tabel 2.7.1.12. Evaluarea stării ecologice bune - GES în sedimentele sectorului românesc al Mării
Negre în funcţie de Σ16HAP (μg g -1 ) şi pe baza depăşirilor concentraţiilor ERL
(μg g -1 sediment uscat), în anul 2014
Staţia m 16 HAP (μg g -1) Stare ecologică*

1. Sulina 20 0,690 (GES)
2. Mila9 5 0,421 (GES)
3. Gura Buhaz 20 0,352 (GES)
4. Cazino Mamaia 30 0,152 (GES)
5. Cazino Mamaia 20 0,352 (GES)
6. Est Constanta 54 (GES)
0,136
St.5
7. Costineşti 20 0,122 (GES)
10. Mangalia 30 0,200 (GES)
*Stare ecologică - Bună (GES, culoare verde) -16 HAP sunt cuprinse în domeniul 0,150 - 1,000
(μg g -1) şi valorile concentraţiilor HAP-urilor, a compuşilor individuali nu depăşesc valorile ERL
(μg kg -1)

4,5
F(2;643) = 30,606; p = 0.0001;
4,0 KW-H(2;646) = 37,6793; p = 0,00001
3,5
3,0
 16 HAP ( μg L -1)
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
Median
0,0 25%-75%
Non-Outlier Range
-0,5
anii 2006-2007 anii 2008-2013 2014 Outliers
Extremes
Perioada
Figura nr. 72. Conţinutul total în hidrocarburi aromatice polinucleare - HAP (μg L -1) din apele
sectorului românesc al Mării Negre în anul 2014 comparativ cu perioada 2006-2013
Conţinutul total în hidrocarburi aromatice polinucleare

din apele tranzitorii, costiere şi marine româneşti, anul 2014
2,5
µg L -1
2,003
2,0
1,449 1,378
1,5
1,244
1,0 0,780
0,447
0,5
0,0
ape tranzitorii ape costiere ape marine
mediana în apele marine româneşti, anul 2014

percentila 75 în apele marine româneşti, perioada 2008- 2013
Figura nr. 73. Concentrațiile HAP-urilor (µg L-1) din apele tranzitorii, costiere şi marine în 2014
comparate cu percentila 75 a datelor din zona de studiu în perioada 2008-2013

4,4
4,2
4,0
3,8
3,6
3,4
3,2
3,0 F(3;343) = 16,3445; p = 0.0001;
2,8 KW-H(3;347) = 78,617; p = 0.0001
2,6
2,4
2,2
2,0
1,8
 16 HAP (μg g -1)
1,6
1,4
1,2
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
Median
25%-75%
0,0 Non-Outlier Range
2007 anii 2008-2012 2013 2014 Outliers
Extremes
Perioada
Figura nr. 74. Conţinutul total în hidrocarburi aromatice polinucleare - HAP (μg g -1) din
sedimentele sectorului românesc al Mării Negre în anul 2014 comparativ cu perioada 2007-2013
Conţinutul total în hidrocarburi aromatice polinucleare

în sedimentele din apele marine româneşti, anul 2014
1,3
1,2 µg g -1
1,1
1,0
0,9
0,8 0,692
0,7 0,586
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2 0,128
0,1
0,0
2008-2012 2013 2014
mediana (μg g -1) în sedimente, perioada 2008-2012, anul 2013 şi 2014

percentila 75 în sedimente, perioada 2008-2012 -1,158 (μg g -1)
limita maxim admisă deOrdinul.nr. 161/2006 - 1,000 (μg g -1)
Figura nr. 75. Conţinutul total în hidrocarburi aromatice polinucleare - HAP (μg g -1) din
sedimente comparat cu percentila 75 a datelor din zona de studiu, perioada 2008-2012 şi limita
maxim admisă de Ordinul nr. 161/2006

Bibliografie
1. Boicenco L., Anton E., Buga L., Coatu V., Dumitrache C., Filimon A., Lazăr L., Marin O., Micu D., Mihailov M. -
E., Nicolaev S., Oros A., Radu G., Spânu A., Tigănuș D., Timofte F., Vlas O., Zaharia T., 2013. "Studiu privind
completarea / reevaluarea definirii stării ecologice bune şi a obiectivelor de mediu conform cerinţelor art. 9 şi 10 din
Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin (2008/56/CE)", pp. 176
2. Boicenco L., Alexandrov L., Anton E., Coatu V., Cristea M, Diaconeasa D., Dumitrache C., Filimon A., Lazar L.,
Malciu V., Marin O., Mateescu R., Micu D., Mihailov M., Nicolaev S., Nita V., Oros A., Radu G., Spanu A., Stoica
E., Tabarcea C., Teodor C., Ţigănuş D., Timofte F., Zaharia T., 2012. "Evaluarea iniţială a apelor româneşti ale
Mării Negre", cerinţă a Directivei Strategia pentru Mediul Marin, pp. 219 (http://www.mmediu.ro/beta/wp-
content/uploads/2012/07/2012-07-17_evaluare_impact_planuri_evaluareinitialamediumarin.pdf)
3. Boicenco L., Coatu V., Dumitrache C., Lazar L., Marin O., Micu D., Nicolaev S., Nita V., Oros A., Radu G., Spanu
A., Ţigănuş D., Timofte F., Zaharia T., 2012. " Determinarea Stării Ecologice Bune pentru apele româneşti ale Mării
Negre", cerinţă a Directivei Strategia pentru Mediul Marin, pp. 51
(http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/07/2012-07-
17_evaluare_impact_planuri_determinarestareecobunamareaneagra.pdf)
4. J.J. Gonzalez , L. Vinas, M.A. Franco, J. Fumega, J.A. Soriano, G. Grueiro, S. Muniategui, P. Lopez-Mahıa, D.
Prada, J.M. Bayona, R. Alzaga, J. Albaiges, 2006. “Spatial and temporal distribution of dissolved/dispersed aromatic
hydrocarbons in seawater in the area affected by the Prestige oil spill”. Marine Pollution Bulletin 53, 250–259
5. Long,E.R., Field, L.J., MacDonald, D.D. 1998. “Predicting toxicity in marine sediments with numerical sediment
quality guidelines”. Environmental Toxicology and Chemistry 17, 4, 714-727.
OSPAR 2008. Co-ordinated Environmental Monitoring Programme – Assessment manual for contaminants in
sediment and biota.
6. Zakaria, M.P., Takada, H., Tsutsumi, S., Ohno, K., Yamada, J., Kouno, E., Kumata, H., 2002. “Distribution of
polycyclic aromatic hydrocarbons (PAHs) in rivers and estuaries in Malaysia: a widespread input of petrogenic
PAHs”. Environmental Science and Technology 36, 1907e1918.
Pesticide organoclorurate
Pesticidele organoclorurate (HCB, lindan, heptaclor, aldrin, dieldrin, endrin, p,p’ DDE,
p,p’ DDD, p,p’ DDT) au fost investigate în apă şi sediment.
Concentraţiile compuşilor investigaţi se încadrează, în apă, între limita de detecţie şi: 0,428
µg/L HCB, 2,266 µg/L lindan, 0,103 µg/L heptaclor, 0,154 µg/L aldrin, 0,036 µg/L dieldrin, 0,021
µg/L endrin, 0,068 µg/L p,p’ DDE, 0,05 µg/L p,p’ DDD, 0,055 µg/L p,p’ DDT; în sediment, între
limita de detecţie şi: 41,61 ng/g sediment uscat HCB, 165,69 ng/g sediment uscat lindan, 106,97
ng/g sediment uscat heptaclor, 89,78 ng/g sediment uscat aldrin, 21,44 ng/g sediment uscat
dieldrin, 2,35 ng/g sediment uscat endrin, 5,59 ng/g sediment uscat p,p’ DDE, 2,27 ng/g sediment
uscat p,p’ DDD, 1,31 ng/g sediment uscat p,p’ DDT.
Deşi domeniul de variaţie al pesticidelor organoclorurate este larg, mediana concentraţiilor
pentru majoritatea pesticidelor organoclorurate este limita de detecţie, atât în apă, cât şi în
sedimente. Excepţie fac HCB în apă, în zona sudică (Cazino Mamaia - Vama Veche), precum şi în
sedimente, atât în zona nordică (Sulina - Gura Buhaz), cât şi în cea sudică, şi lindanul în apă, de-a
lungul întregului litoral (Sulina - Vama Veche).
Ȋn apă, concentraţiile cele mai mari au fost măsurate pentru HCB şi lindan, atât în zona
nordică (Sulina - Gura Buhaz), cât şi în cea sudică (Cazino Mamaia - Vama Veche). Zonele cu cea
mai mare concentraţie de pesticide organoclorurate au fost Portiţa 5 m, Constanţa Sud 5 m si
Constanţa Sud 20 m (Figura nr. 76-77).

Figura nr. 76. Valorile pesticidelor organoclorurate în zona nordică a litoralului românesc
al Mării Negre, în apă, în 2014
Figura nr. 77. Valorile pesticidelor organoclorurate în zona sudică a litoralului românesc al
Mării Negre, în apă, în 2014
Ȋn sediment, concentraţiile cele mai mari au fost măsurate pentru HCB, lindan şi aldrin.
Concentraţiile maxime pentru HCB au fost măsurate în staţiile Mila 9 5m, Sfantul Gheorghe 5 m,
Portiţa 5m, Gura Buhaz 5 m Figura nr. 78), iar pentru lindan şi aldrin, în staţiile Cazino Mamaia 5
m, Cazino Mamaia 20 m şi Vama Veche 20m (Figura nr. 79).

45.0
40.0
35.0
ng/g sediment uscat

30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
SFANTULGHEORGHE20M
SFANTULGHEORGHE30M
SFANTULGHEORGHE20M
SFANTULGHEORGHE30M
GURABUHAZ5M
GURABUHAZ5M
SFANTULGHEORGHE5M
SFANTULGHEORGHE5M
PORTITA57
PORTITA57
SULINA10M
SULINA20M
PORTITA20M
PORTITA30M
PORTITA50M
GURABUHAZ20M
SULINA10M
SULINA20M
MILA95M
PORTITA20M
PORTITA30M
PORTITA50M
GURABUHAZ20M
MILA95M
PORTITA5M
PORTITA5M
MILA9 20M
SULINA 30M
MILA9 30M
SULINA 30M
MILA9 20M
MILA9 30M
HCB Lindan Heptaclor Aldrin Dieldrin Endrin p,p'DDE p,p'DDD p,p'DDT
Figura nr. 78. Valorile pesticidelor organoclorurate în zona nordică a litoralului românesc
al Mării Negre, în sediment, în 2014
250.0
200.0
ng/g sediment uscat
150.0
100.0
50.0
0.0
HCB Lindan Heptaclor Aldrin Dieldrin Endrin p,p'DDE p,p'DDD p,p'DDT
Figura nr. 79. Valorile pesticidelor organoclorurate în zona sudică a litoralului românesc al
Mării Negre, în sediment, în 2014
Comparativ cu valorile prag propuse pentru apă, în vederea definirii stării ecologice bune
(în acord cu Directiva 2013_39_EU) se observă depăşiri frecvente ale acestora pentru lindan (78%
din măsurători) (Figura nr. 80). Ȋn cazul celorlalţi parametrii reglementaţi, depăşirile valorilor prag
au fost de cel mult 23% din măsurători, respectiv: 23% pentru suma de ciclodiene (aldrin, dieldrin,

endrin), 13% pentru heptaclor, 5% pentru suma de DDT (DDT şi metaboliţi) şi HCB şi 2% pentru
p,p’ DDT (Figura nr. 81 şi 82).
Figura nr. 80. Concentraţiile lindan, măsurate în apă, în 2014, la litoralul românesc al Mării
Negre, în raport cu valorile propuse pentru definirea stării ecologice bune
Figura nr. 81. Concentraţiile HCB şi heptaclor măsurate în apă, în 2014, la litoralul românesc al Mării
Negre, în raport cu valorile propuse pentru definirea stării ecologice bune

Figura nr. 82. Concentraţiile pesticidelor ciclodiene şi a p,p’ DDT măsurate în apă, în 2014, la
litoralul românesc al Mării Negre, în raport cu valorile propuse pentru definirea stării ecologice
bune
Ȋn sedimente, depăsiri ale valorilor prag propuse pentru definirea stării ecologice bune, se
întâlnesc în cazul HCB (11% din măsurători), lindan (11% din măsurători) şi dieldrin (21% din
măsurători) (Fig. 3.1.3.33). Pentru heptaclor, aldrin, endrin, p,p’ DDD şi p,p’ DDT nu au fost încă
propuse valori prag pentru definirea stării ecologice bune.
Figura nr. 83. Concentraţiile HCB, lindan, dieldrin şi p,p’ DDE măsurate în sediment, în 2014, la
litoralul românesc al Mării Negre, în raport cu valorile propuse pentru definirea stării ecologice
bune

În concluzie, în 2014, apele litorale au fost dominate de prezenţa lindanului, iar în

sedimente au fost măsurate concentraţii mai mari pentru HCB (în zona nordică), lindan şi aldrin
(în zona sudică).
Depășiri ale valorilor prag propuse pentru definirea stării ecologice bune se întâlnesc
frecvent în apă pentru lindan (78% din măsurători), atât în zona nordică, cât şi în cea sudică. Ȋn
cazul celorlalţi parametrii reglementaţi, depăşirile valorilor prag au fost de cel mult 23% din
măsurători pentru apă şi cel mult 21% din măsurători pentru sedimente.
2.8. Solurile
Solurile care se întâlnesc astăzi la suprafaţă în Dobrogea Centrală, sunt formate, în marea
lor majoritate, de loess. O parte neânsemnată este formată pe alte materiale parentale cum ar fi
calcarele, nisipurile sau argilele. Uneori, procesul actual de solificare a acţionat asupra unor
orizonturi argilo – iluviale aparţinând unor soluri vechi sau chiar foarte vechi. Într-o anumită
concepţie, aceste soluri relicte, a căror parte superioară a fost afectată de procesul actual de
solificare, sunt considerate materiale parentale ale unor soluri actuale; în altă concepţie, ele sunt
considerate ca făcând parte din însăşi profilul solului la zi, adică reprezentând un orizont B argilo
– iluvial în succesiunea orizonturilor pe profil.
Caracterul loessului şi depozitelor loessoide

Loessul este definit ca o rocă neconsolidată mobilă, formată în cuaternar. Caracterele
principale ale rocii sunt următoarele :
 compoziţia mecanică mai mult sau mai puţin omogenă, în care domină particule cu Ø de
0,05 – 0,01 mm ( în general depăşeşte 50 % ) şi în care fracţiunea grosieră (Ø > 0,2 mm. )
lipseşte sau este prezentă în cantităţi neânsemnate. În ceea ce priveşte conţinutul de argilă
(Ø < 0,002 mm. ) acesta este între 15 şi 30 %
 lipsa unei stratificaţii evidente;
 porozitatea ridicată : 45 – 50 % ; loessul are porii îndeosebi de formă tubulară
 ruperea pe feţe verticale ; adeseori malurile de loess se prezintă cu pereţi verticali, ce pot
atinge înălţimi considerabile, tocmai datorită acestei proprietăţi;
 culoare, în general, galbenă, dar poate fi şi uşor roşcată ;
 conţine carbonaţi, îndeosebi Ca, în procent de 20 – 27 % ;
 în compoziţia lui mineralogică domină cuarţul ( 60 – 70 % ), după care urmează
feldspartul, micele, mineralele argiloase etc.
Loessul are o bună permeabilitate. În stare uscată se desface uşor prin presarea între
degete. În loess se dezvoltă în condiţii optime procesele de tasare (de unde abundenţa crovurilor şi
dificultăţile întâmpinate în irigarea culturilor ), de asemenea loessul este uşor erodat. Carbonaţii
sunt răspândiţi uniform în masa rocii (carbonaţi primari ), dar şi acumulaţi sub formă de
concreţiuni (păpuşi de loess), vinişoare (carbonaţii secundari) etc. Loessul îşi schimbă greu
aspectul, se cimentează greu.
Există însă roci care au numai anumite caractere ale loessului. Acestea
formează grupa mare a depozitelor loessoide, care spre deosebire de loess, pot avea culori variate
(galbenă, roşcată, brună, cenuşie, etc.), porozitate variată şi pot prezenta o stratificaţie evidentă,
deci formând strate mai puţin uniforme. Compoziţia lor granulometrică este variată: de la nisip
lutos până la argilă, în general cu un conţinut mai scăzut de praf şi mai ridicat de argilă, pot
conţine nisip grosier şi chiar pietrişuri. Creşterea procentului de nisip grosier face să se schimbe
caracterele rocii, în acest caz materialul devenind din ce în ce mai afânat, cu o capacitate mare
pentru aer, fără plasticitate, etc. Carbonaţii sunt răspândiţi neuniform: în general, conţinutul în
carbonaţi este mai scăzut decât la loess.

2.9. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului (varianta 0)

Zona litorala, in care se afla inclus si terenul aflat in discutie, cuprinsa intre Vadu si
Vama Veche, desi reprezinta sub 12% din teritoriul judetului Constanta si mai putin de 6% din
suprafata teritoriului dobrogean, concentreaza aproape 50% din populatia totala si peste 75% din
populatia urbana a Dobrogei, precum si cea mai mare parte a productiei industriale si a
activitatilor comerciale ale regiunii. Localitatea Corbu, in perimetrul careia este amplasat terenul
supus PUZ-ului, se afla situata la cca. 20 km de Municipiul Constanta si 8 km de Statiunea
Mamaia.
5 km de Corbu, continuat de un nou drum expres ce va trece prin Corbu spre Delta Dunarii.
Regiunea litorala a facut obiectul a numeroase studii si proiecte de sistematizare, in
perioada 1950-1975, prin care se urmarea dezvoltarea industriala, turistica si urbanizarea acestuia.
Dupa 1990, preocuparile pentru mediu si adoptarea unui nou cadru legislativ au permis abordari
moderne ale dezvoltarii spatiului dobrogean. In prezent terenul studiat este liber de constructii.
Dupa cum am mai amintit, Consiliul Local Corbu doreste – Introducere in intravilan si
lotizarea terenului in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si
alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente, pentru o suprafata
de 92,822 ha. Lucrarile de constructie se vor executa numai dupa obtinerea tuturor avizelor si a
autorizatiei de construire.
In prezent terenul este liber de constructii, folosinta actuala este de teren arabil, pasune si
teren neproductiv.
2.9.1. Variante ale P.U.Z.-lui

Conform HG. 1076/2004 “Evaluarea impactului de mediu pentru planuri şi programe” au
fost proiectate alternativele la planul propus şi s-au stabilit două variante: varianta “0” (in cazul
neimplementarii planului) şi varianta 1 si varianta 2 (cu realizarea PUZ - ului „Elaborare PUZ –
Introducere in intravilan si lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere,
spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”.
Terenul pe care se vor amplasa locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie,
a fost ales tinand cont de anumite criterii social - economice si tehnice cum ar fi:
- costurile legate de pregătirea de santier;
- posibilitatile de procurare si costurile utilitatilor necesare la constructii- montaj;
- de gradul de afectare a factorilor de mediu, varianta ,,0” de utilizare a terenului;
- gradul de afectare a factorilor sociali si de sanatate a populatiei;
- gradul de asigurarea rezistentei terenului.
2.9.1.1. Varianta “ 0” a planului, in cazul neimplementarii PUZ-ului.

Varianta zero – Pastrarea situatiei existente
Aceasta varianta nu este de natura sa fie benefica pentru nimeni indiferent pe ce pozitie s-ar
situa. In cazul acestei variante procesul de scadere a populatiei va continua, iar lipsa unor utilitati va
determina o inrautatire a factorilor de mediu. Mentinerea situatiei existente ar insemna mentinerea
tuturor disfunctionalitatilor mentionate cu influente nocive de natura sociala, economica, in ceea ce
priveste sanatatea populatiei si asupra mediului.
Actualizarea Planului de Urbanism General are menirea de a stabili liniile generale de
dezvoltare a comunei, printr-o politica coerenta care sa fie aplicabila tuturor celorlalte planuri si

programme ce vor fi implementate in viitor. Acest plan defineste doar directii urmand ca fiecare
investitie viitoare sa fie in concordanta cu aceasta linie directoare urmand a fi implementat, functie de
posibilitate, dupa o analiza temeinica a impactului asupra mediului.
“Alternativa 0” , reprezentata de alegerea neimplementarii planului, este solutia prin care
cadrul natural de pe amplasament, ramane neinfluentat. In contextul socio- economic actual,
aceasta solutie nu ar conduce la limitarea turismului si influentelor negative asupra factorilor de
mediu (turism necontrolat, gestionare defectuoasa a deseurilor, perturbarea habitatelor, etc).
Aceasta solutie nu confera avantaje semnificative privind conservarea biodiversitatii deoarece
regenerarea biodiversitatii este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezultatele
scontate ar putea fi din nou afectate de factorul antropic. Turismul necontrolat, prezent in aceasta
zona pe parcursul sezonului estival ar prolifera mai mult, impreuna cu toate efectele sale negative
si anume:
- perturbarea mediului natural (a speciilor si habitatelor);
- depozitarea necontrolata de deseuri;
- camparea necontrolata, cu toate efectele ei;
- utilizarea focului in aer liber;
- poluarea fonica (ascultarea muzicii la volum ridicat), etc.
In ceea ce priveste obiectivele declarate ale principiului dezvoltarii durabile, aceasta solutie nu
corespunde tendintelor de dezvoltare economica si sociala din Judetul Constanta.
Starea factorilor de mediu in situatia neimplinirii planului

1. Calitatea apelor de suprafata si subterane vor ramane pe linia evolutiva curenta, fara o
contributie pozitiva, ba chiar putem vorbi de o reducere a calitatii apelor datorita pastrarii
folosintelor actuale a terenului, mai ales a terenului arabil care este cultivat, iar pentru cresterea
productiei sunt aplicate, din ce in ce mai intens, tratamente fito sanitare si ingrasaminte chimice,
fapt care va duce la reducerea calitatii apelor, atat a celor marine, cat si a celor subterane (in
special cresterea valorilor nitratilor si nitritilor, care afecteaza, din ce in ce mai mult sugarii si
oamenii in varsta).
2. Aerul si calitatea acestuia vor ramane pe linia evolutiva curenta, fara o contributie
pozitiva indirecta, datorita activitatii agricole actuale.
3. Solul, subsolul si utilizarea terenului.

Zona studiata in cadrul planului isi va pastra, in parte, categoria de folosinta actuala si
anume, teren arabil, pasune si teren neproductiv si drumuri de exploatare, deoarece, in timp
proprietarii acestor suprafete de teren isi vor construi case, fie legal, prin realizarea unor PUZ – uri
cu suprafete mici, de 0,5 – 1 ha, fie ilegal. In acest caz prin realizarea unui numar mare de PUZ –
uri cu suprafete mici, faramitate, impactul factorilor de mediu va fi mai mare decat realizarea unui
PUZ pe o suprafata mare, compacta, cu masuri clare de la inceput pentru reducerea impactului
asupra tuturor factorilor de mediu.
In prezent, in zona PUZ-ului au fost construite diferite tipuri de cladiri, in mod haotic, fara
o sistematizare corespunzatoare, care nu au sistem de alimentare cu apa sau de canalizare; cu atat
mai putin nu au un sistem de colectare a deseurilor, acestea fiind aruncate pe teren.
Acelasi lucru se intampla si pe plaja Corbu. Cu toate ca este o plaja naturala, datorita
aglomerarii Plajelor Mamaia si Navodari, atat turistii cat si localnicii prefera sa mearga pe plaja
Corbu (aceasta avand o latime mare si o apa curata), care nu are amenajate grupuri sanitare,
puncte de predare a deseurilor, zone de campare sau de parcare a rulotelor, fapt care duce la
poluarea masiva plajei Corbu (poluarea fecaloid menajera, poluarea cu deseuri, vara adunandu-se

“munti” de gunoaie de toate felurile, scurgeri de produs petrolier de la autovehicule, cauciucuri

uzate, filtri auto, etc.).
4. Biodiversitatea. Din punct de vedere al biodiversitatii, in ceea ce priveste evolutia starii

actuale de conservare a florei si faunei, este de asteptat ca presiunea antropica generata de
activitati de crestere a animalelor sa creasca datorita pasunatului intensiv, iar cea cauzata de
activitatile turistice intr-o zona neamenajata (campare, trafic auto, depozitare deseuri, evacuarea
apelor uzate, etc.) sa creasca si mai mult, avand in vedere gradul de interes din ce in ce mai ridicat
al turistilor pentru Plaja Corbu.
5. Schimbarile climatice vor ramane pe linia evolutiva curenta, fara o contributie pozitiva
indirecta.
6. Populatia si sanatatea va avea de suferit deoarece bugetul si standardul de viata familial

va ramane redus, iar cheltuielile de zi cu zi vor fi din ce in ce mai mari.
7. Patrimoniul cultural si arheologic nu vor suferi modificari.
8. Peisajul, de asemenea, nu va suferi modificari.
9. Activitatile economice vor creste intr-un rirm foarte redus, datorita lipsei veniturilor cat
de cat acceptabile.
A. Avantajele variantei „0”ale planului
Aerul si calitatea acestuia vor ramane pe linia evolutiva curenta, chiar daca nu va avea o
contributie pozitiva indirecta.
Schimbarile climatice vor ramane pe linia evolutiva curenta, chiar daca nu va avea o
Patrimoniul cultural si arheologic nu vor suferi modificari.
Peisajul, de asemenea, nu va suferi modificari.
B. Dezavantajele variantei „0”ale planului
- turistmul este realizat in mod haotic, neorganizat, fara a avea strictul necesar privind
grupurile sanitare sau pubelele de deseuri, din lipsesa facilităţilor infrastructurii turistice specifice
pentru plajă;
- datorita numarului din ce in ce mai mare al turistilor care merg pe plaja Corbu si din
cauza lipsei grupurilor sanitare si a pubelelor, gradul de poluare va fi din ce in ce mai ridicat,
deoarece apele fecaloid-menajere si deseurile ajung fie direct pe plaja fie in apa;
- prin neamenajarea plajei nu sunt impuse masuri de respectare a legislatiei privind
protectia mediului (prin creearea de culoare pentru agrementul nautic cu sau fara motor si prin
instalarea serviciului de salvamar sunt respectate zonele de protectie ale rezervatiilor naturale din
zona);
- nu se crează locuri de muncă specifice infrastructurii turistice şi deci o reducere a
bunăstării generale şi mai ales locale.
- in prezent terenul arabil amplasat in zona PUZ – ului este cultivat, folosindu-se pesticide,
ierbicide, ingrasaminte chimice, care pot duce la poluarea zonei si chiar la mortalitati in masa a
biodivesitatii.

2.9.1.2. Varianta “1” pentru PUZ – ul analizat ,,Introducere in intravilan si lotizare teren
in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii
aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”.
In prima varianta a fost propusa trecerea suprafetei studiate in intravilanul Comunei Corbu
si impartirea suprafetelor de teren studiate in 5 zone functionale si anume:
 Z1 = zona mixta cu terenuri destinate activitatilor turistice: hoteluri, restaurante, cazare
- agrement, terenuri de joaca, recreere; vile turistice, case de vacanta, locuinte
individuale si colective;
 Z2 = zona locuintelor individuale, situate in ansambluri preponderent rezidentiale;
 Z3 = zona locuintelor colective medii si mari;
 Z4 = zona mixta cu servicii si echipamente publice la nivel de cartier, servicii de
interes general, comert de tip mall, comert en-detail, institutii, spatii verzi amenajate,
locuinte colective, locuinte individuale, cazare – agrement, terenuri de joaca, recreere;
 Z5 = zona de vile de vacanta, restaurante, piscine, agrement, sporturi nautice, spatii
verzi.
In prima faza apa uzata va fi colectata in bazine betonate si impermeabilizate, vidanjabile
(apele vidanjate vor fi transportate la Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii
Ecologice S.R.L.), iar pe viitor odata cu dezvoltarea zonei si realizarea retelei de evacuare
centralizata in toata Comuna Corbu, apa uzata va fi, fie preluata de catre canalizarea SC RAJA SA
Constanta si pompata in Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L., fie
va fi pompata direct in baza unui contract de prestari servicii incheiat intre Primaria Comunei
Corbu si SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L. Pe plan sunt amplasate retelele de apa potabila
si apa uzata, un foraj, un rezervor de alimentare cu apa potabila si o statie de pompare ape uzate.
2.9.1.3. Varianta “2” pentru PUZ – ul analizat ,,Introducere in intravilan si lotizare teren
Terenul ca face obiectul variantei “2” a prezentului PUZ va fi zonificat astfel:






Pentru respectarea art. 10 alin. 2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la marginea falezei
va fi neconstruibila si va face parte din domeniul public al localitatii.
constructiile definitive in bana de 150 m de la linia cea mai inaintata a marii.
In zona apartinand ARBDD (teren neproductiv), nu vor fi realizate constructii.
Se interzice construirea in banda de teren cu latimea de 10 m, masurati in spatele crestei
falezei.
Autorizarea de construire de noi sosele in banda litorala, de 50 – 150 m, paralel cu linia
tarmului sau in zonele protejate este interzisa.
Se interzice, sub orice forma, reducerea suporafetei plajei si extractia nisipului de pe plaja.
Se vor respecta prevederile O.U.G. nr. 202 / 2002 privind gospodarirea integrata a zonei
costiere, aprobata si modificata prin legea nr. 280 / 2003.

ax);
m = 13.963 m.
Alimentarea cu apa potabila



- conducta de alimentare cu apa potabila care va face legatura intre comuna Corbu si actualul
PUZ;
de foraje se va realiza in timp si se va determina funcție de cerințele de apă pentru consum
menajer; in prezent pe plan au fost amplasate doua foraje cu doua rezervoare cu V = 250 mc
fiecare;
pentru incendiu și casa de pompe, avand o capacitate de V = 250 mc fiecare;
Deoarece reteaua de alimentare cu apa se va face in lungul drumurilor, lungimea acesteia va
fi egala cu lungimea drumurilor si anume de 13.963 m.
Extinderea retelei de alimentare cu apa se va realiza concomitent cu realizarea retelei de
canalizare a apelor uzate.
Evacuarea apelor uzate menajere

Servicii Ecologice S.R.L. Pe plan sunt amplasate trei statii de pompare ape uzate.

Deoarece reteaua de canalizare se va face in lungul drumurilor, lungimea acesteia va fi

egala cu lungimea drumurilor si anume de 13.963 m.
Se va urmari corelarea stricta a capacitatilor de alimentare cu apa, cu cele de canalizare si
de evacuare a apelor uzate.
Se interzice evacuarea de ape uzate epurate sau neepurate in subteran.
La evacuare in retelele de canalizare, calitatea apelor se va incadra in prevederile H.G. nr.
188 / 2002, cu completarile si modificarile ulterioare – NTPA 002.

Alimentarea cu energie electrica

Pentru noii consumatori se va realiza bransarea la reteaua din zona prin extinderea

a) - incalzirea cladirilor se va face prin centrale proprii cu sisteme alternative de energii
b) - energia electrica va fi utilizata pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv
TI&C, etc.
naturale.

Telecomunicatii
Retea de termoficare si gaze naturale.

din zona studiata.
termice proprii.



subteran.
In timpul executiei lucrarilor se interzice orice activitate pe plaja, precum si depozitarea de

orice fel de materiale/deseuri pe taluzul falezei sau pe plaja Marii Negre. Sa nu afecteze, in niciun
fel, plaja Marii Negre si potentialul turistic si de agrement al acesteia inregistrata in formularul
standard al sitului Natura 2000 ROSPA0076. Se interzice depozitarea oricaror tipuri de materiale,
precum si circulatia si stationarea autovehiculelor pe plaja.

Este interzisa depozitarea gunoiului de orice fel, in alte locuri decat pe platformele special
amenajate in acest sens.
Depozitele de gunoi neorganizate existente pe teritoriul administrativ vor fi desfiintate iar
suprafetele respective vor trebui igienizate corespunzator, astfel incat sa nu genereze poluarea
apelor subterane sau de suprafata.
din zona studiată, precum si folosirea energiei regenerabile.
Prin folosirea gazelor naturale si mai ales a energiei regenerabile se va recuce atat poluarea
aeului cat si a gazelor de sera, avand un efect pozitiv asupra schimbarilor climatice.
In timpul executarii lucrarilor nu vor fi afectate in niciun fel stabilitatea falezei si lucrarile
de consolidare ale acesteia. Lucrarile nu trebuie sa transmita sarcini suplimentare statice sau
dinamice lucrarilor de consolidare si trebuie sa permita urmarirea in exploatare si intretinere a
acestora.
În această variantă se va dezvolta un turism durabil, respectandu-se legislatia de urbanism
si mai ales cea de mediu, cu atat mai mult cu cat in apropiere sunt areale sensibile, care trebuiesc
conservate in timp. De asemenea va creşte gradul de atractivitate turistică şi implicit confortul
turiştilor, reducerea gradului de poluare precum şi noi locuri de muncă.
Analiza alternativelor de amplasare a locuintelor permanente, sezoniere, spatii cazare si de
alimentatie publica a luat in considerare urmatoarele elemente principale:
- impactul asupra factorilor de mediu;
- impactul asupra conditiilor socio-economice;
- realizarea unui urbanism durabil, in concordanta cu conditiile locale.
Alternativele de proiectare a locuintelor permanente, sezoniere, spatii cazare si de

alimentatie publica sunt cele cu privire la:
- modul de asigurare a agentului termic de incalzire;
- modul de asigurare a apei potabile;
- modul de realizare a canalizarii;
- modul de realizare a lucrarilor de constructii – montaj;
- perioadele cand lucrarile de constructii – montaj vor fi realizate;
Pentru studiul variantelor de amplasament s - au luat in consideratie urmatoarele criterii:

- gradul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte de dezvoltare viitoare in zona;
- gradul in care planul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele in care se
integreaza;
- relevanta planului in perspectiva dezvoltarii durabile;
- probleme semnificative de mediu;
- relevanta planului in cea ce priveste implementarea legislatiei de mediu nationale si
comunitare;
- folosirea terenului in mod intensiv;
- asigurarea sănătatii umane;
- modul de procurare a terenului;
- respectarea prevederilor H.G. nr. 1516 din 2008, privind aprobarea Regulamentului cadru
de urbanism pentru Rezervatia Biosferie Delta Dunarii;
- arii protejate din vecinatate si efectele asupra lor.

Tinand cont de criteriile de mai sus mentionate anterior au rezultat trei variante si anume
Varoanta “0”, Varoanta “1” si Varoanta “2”, fiecare varianta fiind prezentata anterior, in
subcapitolele 2.9.1.1., 2.9.1.2. si 2.9.1.3.
Avantajele variantei “2“ ale planului

- gradul de asigurare a elementelor de suprastuctura ridicat si modernizarea cailor de acces
in imediata vecinatate a amplasamentului (in acest mod se va reduce gradului de poluare a
aerului; in zona vor circula autoturisme in locul tractoarelor si combinelor – unde
consumul de motorina este mai mare - si totodata se va reduce cantitatile de praf din zona);
- amenajarea spatiilor de locuit si a celor turistice, respectand legislatia de urbanism din
zona;
- se crează noi locuri de muncă prin angajarea, mai ales pentru personal autohton privind
serviciile care vor fi prestate turiştilor care vin la plajă;
- creşterea bunăstării generale a populaţiei din zona, datorita cresterii bugetului Primariei
Corbu;
- gradul de atractivitate turistică se va marii, determinat de facilităţile infrastructuri turistice
în special, cele din zona costiera, care se referă la:
 siguranţă (puncte de salvamar, puncte de prim ajutor, umbrele);
 igienă personală (grupuri sanitare) si implicit reducerea gradului de poluare
atat a plajei cat si a apei marine;
 comerţ civilizat (baruri, alimentatie publica);
 pe plajă vor fi amplasate: centre pentru închiriere a dotărilor, grupuri
sanitare, puncte de prim ajutor, terenuri de sport, cabine de schimb, puncte
de agrement nautic fara motor, foişoare de salvamar, dotări de agrement
pentru copii;
 datorita realizarii grupurilor sanitare si a pubelelor, gradul de poluare va fi
redus, deoarece apele fecaloid-menajere si deseurile nu vor mai ajunge, fie
direct pe plaja, fie in apa.
Un alt avantaj al implementarii planului de realizarea investitiei este acela al valorificarii
superioare a terenului, in interesul atat a locuitorilor dinzona, cat si a turistilor din tara si din
strainatate.
Proiectele ce vor fi realizate in fazele urmatoare de proiectare vor urma liniile generale ale
prezentului PUZ, dar vor trece si prin etape succesive de evaluare din punct de vedere tehnic si al
protectiei mediului, care va aduce imbunatatiri pentru fiecare investitie in parte. Astfel, vor fi
realizate lucrari de constructii montaj pentru instalatiile de utilităti, in special pentru alimentarea
cu apa in sistem centralizat a zonei si, foarte important, realizarea retelelor de canalizare, statii de
pompare a apelor uzate si evacuarea acestora la Statia de epurare Ecomaster, folosind materiale si
tehnologii noi, mai performante, respectand legislatia de mediu in vigoare din acea perioada.
De asemenea va fi realizat un sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor.
Prin realizarea PUZ-ului, se va reduce poluarea, atat a zonei costiere, a apei subterane si,
mai ales, a litoralului romanesc al Marii Negre (atat zona costiera cat si apa marii).
In zona Corbu plaja este utilizata în regim natural (mai corect este termenul de plaja
neamenajata), deoarece plaja este folosita din ce in ce mai intens si nu sunt prevăzute cu utilităţile
de plajă (in principal grupuri sanitare, pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor, etc.).
Fiind o plaja in apropierea localitatilor si a drumurilor circulate, aceasta plaja nu poate fi
pastrata ca o plaja naturala, nefolosita de om si din aceasta cauza folosirea acesteia ca plaja
neamenajata este mai mult un dezavantaj decat un avantaj (plaja nu poate fi imprejmuita si pazita
astfel incat aceasta sa nu fie folosita). Nici in acest caz nu se poate asigura un grad de sigutanta,
deoarece in jurul acesteia sunt desfasurate tot felul de activitati antropice care pot afecta zona

costiera (scurgeri de ape poluate cu pesticide, ingrasaminte – prin folosinta agricola -, imprastierea
de catre vant a deseurilor solide, zgomot din diverse cauze – tractoare, semanatori, autovehicule,
diverse utilaje, etc.).
Dintre cele mai mari avantaje ale realizarii PUZ-ului amintim:

1. Dezvoltarea utilitatilor in zona si anume:
- alimentarea centralizata cu apa si realizarea retelelor de alimentare cu apa se va realiza
concomitent cu realizarea retelei de canalizare a apelor uzate, ceeace va duce la reducerea
poluarii solului si a apelor de suprafata sau subterane;
- se interzice evacuarea de ape uzate epurate sau neepurate in subteran;
- interzicerea depozitarii gunoiului de orice fel, in alte locuri decat pe platformele special
amenajate in acest sens;
- desfiintarea depozitelor de deseuri, de toate tipurile, neorganizate existente pe teritoriul
administrativ, acest lucru ducand la igienizarea corespunzatoare a intregii suprafete a PUZ
– ului si a zonelor adiacente, astfel incat sa nu mai genereze poluarea solului sau a apelor
subterane si de suprafata;
- prin folosirea gazelor naturale si mai ales a energiei regenerabile se va recuce atat poluarea
aeului cat si a gazelor de sera, avand un efect pozitiv asupra schimbarilor climatice;
2. Prin realizarea constructiilor nu vor fi afectate in niciun fel stabilitatea falezei si lucrarile
de consolidare ale acesteia.
3. În această variantă se va dezvolta un turism durabil, respectandu-se legislatia de
urbanism si mai ales cea de mediu, cu atat mai mult cu cat in apropiere sunt areale sensibile, care
trebuiesc conservate in timp. De asemenea va creşte gradul de atractivitate turistică şi implicit
confortul turiştilor, reducerea gradului de poluare precum şi noi locuri de muncă.
4. Valorificarii superioare a terenului, in interesul atat a locuitorilor din zona, cat si a
turistilor din tara si din strainatate, care va duce atat la cresterea bugetului local cat si national.
5. Crearea de locuri de munca ce va duce la cresterea atat la cresterea bugetului personal,
cat si local (prin impozite).
6. Prin realizarea PUZ – ului se va crea o noua zona turistica moderna pe litoralul
romanesc al Marii Negre, care va duce, in final, la dezvoltarea Romaniei.
Prin impunerea si respectarea masurilor privind protectia mediului, impactul de mediu

prognozat va fi nesemnificativ.
B. Dezavantajele variantei “2”ale planului

- scoaterea din circuitul agricol a unei supafete de teren care a servit ca teren agricol;
- cheltuieli in prima faza pentru asigurarea unor utilităti, cum ar fi alimentarea cu energie
electrica, alimentarea cu apa si canalizarea, realizare lucrarilor de constructii montaj, etc,
dar care in timp relativ scurt vor fi amortizate.
Motivele pentru care a fost aleasa varianta “2”:

Varianta “2”a fost aleasa datorita multiplelor avantaje care au fost
prezentate anterior.
La selectarea variantei optime s-a ţinut cont de Strategia pe termen scurt şi mediu cu
privire la modul de utilizare şi exploatare zonei costiere de pe litoralul românesc al Marii Negre,
Legea nr. 274/2006 (privind aprbarea O.U. 19/2006 – Utilizarea plajei Mării Negre şi controlul
activităţilor desfăşurate pe plajă) şi Programul “Steagul Albastru - Blue Flag“.

Pentru selectarea variantei PUZ-lui, conform celor expuse mai sus, s-au avut în vedere
principalele condiţii, astfel:
- aplicarea criteriilor minime pentru amplasarea dotărilor din zona PUZ - ului;
- asigurarea unor condiţii cât mai bune în desfăşurarea unui turism modern, durabil, pentru
atragerea unui număr cât mai mare de turişti pe litoralul românesc al Mării Negre;
- asigurarea unei mai bune valorificări a zonei costiere, prin reglementarea tipului de
construcţii, care sunt amplasate in zona PUZ – ului;
- realizarea unui management specific, eficient al zonei costiere administrata de catre
Primaria Corbu;
- dezvoltarea şi amplasarea raţională a amenajarilor, în funcţie de condiţiile zonei –
existenţa utilităţilor din zonă – cu o arhitectura modernă şi unitară;
- crearea cadrului necesar pentru asigurarea unei logistici privind întreţinerea zonei costiere
la standarde corespunzatoare;
- datorita realizarii grupurilor sanitare si a pubelelor, gradul de poluare va fi redus,
deoarece apele fecaloid-menajere si deseurile nu vor mai ajunge fie direct pe plaja fie in apa;
- prin amenajarea PUZ - ului sunt impuse masuri stricte de respectare a legislatiei privind
protectia mediului, iar turismul salbatec va lua sfarsit;
- o dezvoltare a turismului controlat si punerea in valoare a frumusetilor locurilor din zona
studiata poate aduce beneficii bugetului local, dar pe de alta parte dezvoltarea acestui turism este
si ea conditionata inclusiv de rezolvarea problemelor din zona.
De accea, considerăm că realizarea PUZ - ului, conform reglementărilor legale privind

utilizarea zonei turistice în cadrul Planului Urbanistic Zonal ,,Introducere in intravilan si lotizare
teren in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie,
constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, poate contribui la atingerea
unui standard de calitate la nivel european al turismului de pe litoralul românesc al Marii Negre.
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV
3.1. Turismul şi aspecte relevante privind zonele de importanţă specială pentru mediu
Amplasamentul PUZ – uui in discutie, precum si plaja din zona Comunei Corbu, din
sectorul nordic al litoralului românesc face parte din zona mediului costier, care se referă la
aspectele sensibile privind habitatele naturale, speciile protejate, precum şi impactul turismului.
Litoralul romanesc al Mării Negre concentrează 43% din potenţialul turistic al ţării, motiv
pentru care, presiunile exercitate de turism asupra mediului sunt semnificative. Practic, în sezonul
estival populaţia Judeţului Constanţa se dublează, ceea ce duce la o cantitate dublă de apă uzată
menajeră ce necesită epurare, la dublarea traficului, ceea ce duce implicit la dublarea emisiilor din
trafic şi la creşterea nivelului de zgomot. De asemenea, este necesară o constientizare a publicului
larg, în sensul formării deprinderilor de menţinere a salubrităţii zonelor sensibile la presiunea
antropică (plajă neamenajată şi apa mării).
Aşezarea geografică a Judeţului Constanţa reprezintă un element esenţial în ecuaţia
consolidării turismului în zonă. Situat la confluenţa mai multor coridoare de transport pan-
european şi beneficiind de generoasa proximitate a Mării Negre, zona Constanta - Mamaia poate
dezvolta cu uşurinţă o serie întreagă de produse turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul
balnear, turismul de odihnă şi recreere, turismul sportiv şi nautic, turismul de afaceri şi turismul de
croazieră şi de itinerar. O altă caracteristică importantă o constituie îmbinarea dintre vechi şi nou,
dintre tradiţie şi modernitate. Această complementaritate conferă judeţului un plus de farmec şi
creează turiştilor posibilitatea de a cunoaşte şi înţelege istoria şi tradiţia locurilor pe care le
vizitează.. Perioada favorabilă helioterapiei este mai lungă de 12 ore pe zi. Salinitatea mării este

scăzută: intre 10 si 15,5 grame pe litru, iar fundul nisipos complet lipsit de pietre, cu pantă foarte
mică. În plus, practic nu există maree la Marea Neagră, aşa că înotul poate fi practicat în condiţii
de siguranţă mult mai bune decât în alte părţi ale lumii.
3.2. Habitate naturale

De-a lungul timpului, Conventia Ramsar asupra zonelor umede a reliefat rolul important
pe care-l ocupa populatia in conservarea zonelor umede. Zonele umede sunt habitate naturale cu
functii vitale in reteaua naturala a apelor de suprafata si subterane. In perioadele cu precipitatii,
zonele umede inmagazineaza apa si reduc riscul si efectelor negative ale inundatiilor, iar in
perioada de seceta, elibereaza treptat apa inmagazinata si asigura refacerea debitelor cursurilor de
apa. Zonele umede sunt importante rezervoare de apa, care asigura refacerea acviferelor din
subteran.
In ansamblul lor, zonele umede din Romania se caracterizeaza printr-o varietate a
genofondului rar intalnita in alte habitate. Plantele acvatice, avifauna si elementele de ihtiofauna
convietuiesc permanent sau temporar in aceste ecosisteme, demonstrand forme si faze de evolutie
diferentiala ale raporturilor organismelor vii cu mediul lor de viata.
Natura 2000 reprezinta instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe
teritoriul Uniunii Europene si de promovare a activitatilor economice benefice diversitatii
biologice. Prin Natura 2000 se creeaza un lant al locurilor din Europa cu o natura ce merita
pastrata in buna stare pentru ca are multe de oferit si generatiilor viitoare. Sunt locuri in care exista
plante, animale sau pasari pe cale de disparitie, pentru care se impun masuri speciale de creare a
conditiilor de dezvoltare durabila. Nu toate aceste locuri sunt salbatice, in multe dintre ele exista
asezari umane in care oamenii traiesc de pe urma naturii. NATURA 2000 nu exclude oamenii si
ocupatiile acestora, atata vreme cat aceste activitati nu afecteaza negativ valori naturale
importante.
“Invata si iubeste legile naturii si vei invinge. Dispretuindu-le tu vei fi cel infrant “,
spunea un proverb antic chinez.
In Uniunea Europeana exista legislatie care precizeaza ce specii de flora si fauna, respectiv
pasari trebuie protejate prin Natura 2000. Locurile in care acestea se regasesc ele pot fi propuse
drept situri Natura 2000 iar Comisia Europeana decide daca ele sunt acceptate. Pentru orice arie
naturala acceptata ca Sit Natura 2000 se realizeaza un plan de management care stabileste cum
trebuie gestionata zona respectiva astfel incat ea sa nu fie afectata negativ.
Tipuri de habitate prezente în Situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării
In această zonăse întâlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale și 7 antropice).
Formațiunile de apă cuprind apele curgătoare (Dunarea și brațele sale principale, canalele
cu circulație activă a apei, canale din zonele naturale cu circulație a apei în regim liber, canale din
interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fără schimb de apă),ape dulci stătătoare
(lacuri cu o suprafață mare și/sau schimb activ de apă, lacuri cu schimb redus de apă și lacuri din
interiorul polderelor cu schimb controlat de apă), ape stătătoare sălcii și sărate (lacuri izolate),
lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-închise și ape
marine costiere).Zonele umede includ vegetația acvatică limitrofă (stufărișurile, plaurii,
formațiunile de sălcii de pe maluri, pășunile de pe malurile inundate frecvent în asociație cu
pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate).Pădurile, tufișurile și vegetația ierboasă cuprind pădurile
fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufișsurile și vegetația ierboasă (pajistile de stepă,
luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, și tufisșurile și vegetația ierboasă
de pe solul calcaros), și zonele deschise cu sau fără vegetație săracă (dune, dune cu nisipuri
mișcătoare sau parțial mișcătoare, parțial acoperite cu vegetație, cordoane litorale slab consolidate
și plajele).

Amenajări (amenajări agricole, amenăjari forestiere, plantații de plopi de pe malurile

râului, amenajări piscicole, diverse alte amenajări, poldere abandonate aflate în refacere
ecologică); Orase si sate (asezari urbane si rurale).
Habitatele naturale de interes comunitar pentru a căror conservare a fost necesară
desemnarea sitului de importanță comunitară - ROSCI0065 Delta Dunării, conform formularului
standard NATURA 2000 sunt:
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. Conserv. Global

Rel.
3160 Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B
6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe 1 B A B B

nisipuri
7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium 0,001 B A B B

mariscus
91F0 Păduri ripariene mixte cu 0,8 A B A A

Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor
râuri (Ulmenion minoris)
92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri 0,2 B A B B
(Nerio-Tamaricetea şi
Securinegion tinctoriae)
1110 Bancuri de nisip acoperite 1 B C B B
permanent de un strat mic de apă
de mare
1210 Vegetaţie anuală de-a lungul 1 A A B B
liniei ţărmului
1310 Comunităţi cu salicornia şi alte 1 B A B B
specii anuale care colonizează
terenurile umede şi nisipoase
1410 Pajişti sărăturate de tip 1 A A A A
mediteranean (Juncetalia
maritimi)
1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate 1 B C B B
panonice şi ponto-sarmatice
2110 Dune mobile embrionare (în 1 B A B B
formare)
2130 Dune fixate cu vegetaţie herbacee 5 A A A A

* perenă (dune gri)
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A
2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la 1 A A A A

mezotrofe cu vegetaţie din
Littorelletea uniflorae şi/sau
Isoëto-Nanojuncetea
3150 Lacuri eutrofe naturale cu 10 A B A A
vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition
3260 Cursuri de apă din zonele de 2 A A A A
câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculion
fluitantis şi Callitricho-
Batrachion
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu de 1 A A A A
Chenopodion rubri şi Bidention

62C0* Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri 1 B C B B

calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae)
6420 Pajişti mediteraneene umede cu 0,0001 A A B B
ierburi înalte din Molinio-
Holoschoenion
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi 30 A A A A
înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan şi
alpin
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B
6510 Pajişti de altitudine joasă 1 B B B B

(Alopecurus pratensis Sanguisorba
officinalis)
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu 1 B A B B
vegetaţie bentonică de specii de
Chara
1150 Lagune costiere 2 B A B B
*
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus 3 A A A A
alba
40C0* Tufărişuri de foioase ponto- 0,001 C C B C

sarmatice
91AA Vegetaţie forestieră ponto- 0,002 C C B C

sarmatică cu stejar pufos
Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din Anexa II.
Reprezentivitate: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Gradul

de reprezentativitate exprimă măsura pentru cât de „tipic” este un habitat.Se va folosi următorul
sistem de ierarhizare:
A – excelentă;B – bună;C – semnificativă;
In cazul în care un tip de habitat este prezent în situl respectiv în proporție
nesemnificativă,el trebuie încadrat în a patra categorie:D – nesemnificativă;
Suprafața relativă: suprafața sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafața totală
acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului național.Acest criteriu este exprimat ca
un procentaj „p”:
A - 100 ≥ p > 15%;B - 15 ≥ p > 2%;C - 2 ≥ p > 0%.
Stadiul de conservare: Gradul de conservare al structurilor și funcțiile tipului de habitat

natural în cauză, precum și posibilitățile de refacere/reconstrucție. Acest criteriu cuprinde
următoarele trei sub-criterii:
· i) gradul de conservare a structurii,
· I: structurăexcelentă
· II: structură bine conservată
· III: structură medie sau parțial degradată.
· ii) gradul de conservare a funcțiilor
· I: perspective excelente
· II: perspective bune
· III: perspective moderate sau nefavorabile

· iii) posibilitățile de refacere.

· I: refacere ușoară
· II: refacere posibilă cu efort mediu
· III: refacere dificilă sau imposibilă.
Clasificarea globală după cele trei sub-criterii este următoarea:

· A: conservare excelentă= structura excelentă (i I), indiferent de clasificarea după celelalte
doua criterii, = structură bine
conservată(i II) si perspective excelente (iiI), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.
· B: conservare bună = structură bine conservată (i II) si perspective bune(ii II),indiferent de

clasificarea dupa al treilea criteriu, = structură bine conservată(i II) și perspective medii /
eventual nefavorabile(ii III) și refacere ușoară (iii I) sau posibilă cu efort mediu(iii II),=
structură mediu/parțial degradată(i III), perspective excelente(ii I) și refacere usoară (iii I) sau
posibilă cu efort mediu (iii II),
= structură mediu/partial degradată(i III), perspective bune(ii II) și restaurare ușoară(iii I).
C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinații.
Evaluarea globală:evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului
de habitat.
A - valoare excelentă;B - valoare bună;C - valoare considerabilă.
Descrierea tuturor habitatelor sunt prezentate in Studiul de evaluare adecvata.
3.2.1 Zona costiera

Zonele costiere sunt în general fragile ecologic. Aceasta este determinat de factorii
naturali care sunt afectaţi de activităţile cu impact ridicat asupra mediului. Zonele fragile ecologic
reprezintă areale a căror dinamică în timp şi spaţiu este sau poate fi afectată în mod negativ de o
serie de factori sensibilizatori (naturali sau antropici).
Zonele costiere sunt subunităţi ale marginii continentale situate între limita inferioară a
podişurilor continentale (200 – 300 m) şi marginea şelfului continental (-150 … - 200 m)
reprezentate de spaţiile aflate la contactul dintre sistemul marin şi cel terestru, caracterizate printr-
o dinamică foarte activă.
Fragilitatea zonelor costiere este dată de faptul că:

- mediul acvatic are potenţial limitat de autoepurare;
- reprezintă un punct de atracţie pentru numeroase activităţi antropice, în special pentru cele
de transport (care prezintă un risc foarte ridicat, mai ales când este vorba despre substanţe
petroliere sau chimice periculoase), industriale şi de pescuit;
- prezintă o dinamică semnificativă a ţărmului impusă de abraziune, de creşterea nivelului
mării şi caracteristicile ţărmului;
- mediul biotic este foarte sensibil;
- riscurile climatice, care se constituie în factor de risc pentru activităţile antropice (în
special pentru cele portuare) au o frecvenţă ridicată;
- dinamica lui este influenţată de starea ecosistemelor şi de activităţile antropice dintr-un
spaţiu foarte larg;
- prezintă vulnerabilitate foarte ridicată la schimbările globale.
Sedimentele superficiale de pe platforma continentală a Mării Negre sunt distribuite în

conformitate cu regimul hidrodinamic actual, păstrând numeroase aspecte relicte. Sedimentele

nisipoase se întâlnesc lângă ţărm, dar şi la adancimea de 30 – 35 m. Sedimentele superficiale de

pe platforma continentală externă se caracterizează prin dominarea argilelor siltice, pe fondul
cărora apar corpuri sedimentare relicte nisipoase.
Transportul sedimentelor de pe platforma continentală internă are loc prin intermediul
suspensiilor granoclaste şi uniform. Din suspensii granoclaste s-au depus nisipurile şi nisipurile
siltice actuale, precum şi nisipuri (uneori, argiloase) relicte situate în larg.
Sedimentele sunt dominate de nisipuri grosiere şi granulate de origine biogenică.
Nisipurile fine de cuarţ domină pe măsura creşterii adâncimii. Fundul pietros din areal constă în
general, din platforme de calcare sarmatice sau pietre cu aceeaşi origine. Ele sunt continue între
linia ţărmului şi adâncimi de până la 12-18 m; unele profile arată că enclave înconjurate de areale
nisipoase.
3.3. Ariile de protecţie specială

3.3.1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
3.3.2. ROSCI0065 Delta Dunării
3.3.3 ROSCI0066 Delta Dunării –Zona Marină;
3.3.4 ROSPA0076 Marea Neagră;
3.3.5. ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie

Legenda
Linie galbena-shape (contur): PUZ Corbu 92,822 ha
Linie Mov- shape (contur): Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
Linie rosie- shape (contur): ROSCI 0065,ROSCI 0066
Linie verde inchis: ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, ROSPA 0076
Marea Neagra
3.3.1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
Figura nr. 85. Imaginea PUZ fata de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
(shape culoare mov )
Legenda
Linie portocalie - shape (contur) PUZ Corbu 92,822 ha
Linie Mov- shape (contur) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

In perimetrul Rezervaţiei au fost delimitate zone strict protejate, zone tampon, zone de
dezvoltare durabilă şi zone de reconstrucţie ecologică. Zonele strict protejate sunt zone cu regim
strict de protecţie, unde impactul antropic direct este eliminat sau redus la acele activităţi ce
contribuie la dezvoltarea cunoaşterii stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a sistemelor deltaice
pentru definirea capacităţii productive şi a cerinţelor de conservare a biodiversităţii.
Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din
suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte
putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie.

Zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă
o suprafaţă totală de 222 996 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru
atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.
Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din
suprafaţa rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite
pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane.
Zonele de dezvoltare durabilă sunt zonele în care se pot desfăşura activităţi economice prin
practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor
naturale. Zonele economice sunt constituite din suprafeţele din Rezervaţie rămase după
delimitarea zonelor strict protejate şi a zonelor tampon aferente acestora.
Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul Rezervaţiei

în cadrul cărora impactul produs de activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au
condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariţia unor dezechilibre sau au determinat
pierderea unor ecosisteme specifice şi în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei realizează
măsurile de refacere a echilibrului ecologic prin reconectare la regimul hidrologic natural, folosind
mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren în
cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei desfăşoară activităţi de refacere a echilibrului ecologic şi
de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.
Zone strict protejate:
1. Rosca Buhaiova 9265 2. Padurea Letea 2825

3. Raducu 2500 4. Nebunu(115 ha) 115
5. Vatafu Lungulet 1625 6.Padurea Caraorman 2250
7.Saraturi Murighiol 87 8. Arinisul Erenciuc 50
9. Insula Popina 98 10. Sacalin Zatoane 21.410
11.Periteasca Leahova 4125 12. Capul Dolosman 125
13. Grindul Lupilor 2075 14. Istria Sinoe 400
15.Grindul Chituc 300 16.Rotundu 228
17.Potcoava 625 18.Belciug 110
19. Insula Ceaplace) 117 20. Prundu cu pasari 187
Dintre zonele strict protejate situate pe teritoriul administrativ al Judetului Constanta sunt:
GRINDUL LUPILOR (2075 ha)

Zona reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrană pentru păsări. Îndeosebi în
perioada migraţiei de toamnă, zona devine o impresionantă concentrare a ornitofaunei şi, în
special, a oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe).Datorită cotelor reduse şi a condiţiilor favorabile,
zona are o mare importanţă pentru reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap
(Ciprinus carpio), şalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama).
ISTRIA - SINOIE (400 ha)

În zonă există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadorna tadorna), diferite
raţe, gâşte şi foarte multe limicole.Din herpetofaună regăsim aici ţestoasa de uscat

(Testudo graeca), şarpele rău (Coluber jugularis) şi foarte numeros şarpele de apă (Natrix
tesselata).Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită.
GRINDUL CHITUC (2300 ha)

Zona este valoroasă pentru configuraţia morfologică caracterizată de succesiunea de
cordoane, dune, lacuri, cu predominarea acestora din urmă, orientate pe o direcţie piezişă
pe linia actuală a ţărmului şi având o dispoziţie în evantai.Vegetaţia este caracteristică
zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat şi are importanţă pentru migraţia păsărilor şi pentru
iernatul acestora.
Zonele tampon din cadrul rezervatiei sunt urmatoarele:Matiţa-Merhei-Letea (22.560

ha), Şontea (12.500 ha),Caraorman (13.830 ha),Lumina - Vătafu (13.460 ha),Dranov
(21.760 ha), Sărături-Murighiol (5 ha),Lacul Rotundu (1.240 ha), Insula Popina (260
ha),Capul Doloşman (28 ha),Zmeica-Sinoie (31.510 ha),Lacul Potcoava (2.937 ha),
Periteaşca-Leahova (210 ha), Zona tampon marină (103.000 ha).
Flora Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Flora din RBDD este reprezentată de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este
dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum şi
de vegetaţia de stuf de pe plauri.
În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea
sp., Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia
sp.
Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba)
în timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase.
În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de
nisip numite “hasmace” se întîlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora)
împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de
arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca
graeca).
Dunele se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata,

Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.).
În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea,
Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie
distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei
specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.În perioada
inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite şi specii noi pentru ştiinţă: Centaurea
pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.
Fauna Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi
proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica,

eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate şi 552
vertebrate).
Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3.477 de specii.
Din acestea sunt 73 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de
crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pînă în prezent au fost
descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii
de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care
Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus.
Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii.
Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi
specii eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul sezonului
de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial
intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibiţa pentru o perioada de 10 ani, începând cu
2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).
Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii
fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare
(Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de
pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo
viridis), Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de
sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii
incluzând ţestudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes).
Pelobates fuscus -broasca de pamant bruna -Taxonul nu a fost încă evaluat pentru Lista
Roșie a IUCN
Prefera zonele cu soluri nisipoase sau argiloase in care se poate afunda cu usurinta.
mormolocul se hraneste cu detritus si plante, in deosebi alge, dar din dieta lor nu lipsesc
nevertebrate precum puricii de balta, ciclopi si chiar moluste. Ca adult se hraneste cu nevertebrate,
in special insecte si arahnide. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.
Implementarea obiectivelor planului analizat asupra acestei specii este nesemnificativ în
perioada de realizare a planului și nici în perioada de funcționare.
Rana esculenta -broasca verde –statut de conservare:LC- populatie in descrestere

Poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, predominant acvatica. Se hraneste cu
moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Specia nu a fost
identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat asupra
acestei specii este nesemnificativ în perioada de realizare a planului și nici în perioada de
funcționare.
Bufo viridis broasca raioasa verde - statut de conservare:LC- populatie in descrestere.

Frecvent gasita pe malul marii si al lacurilor sarate. Prezenta in majoritatea localitatilor sau
in jurul acestora, oriunde este un ochi de apa. Se hraneste cu rame, limaci, muste. Specia nu a fost
identificată pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat asupra
acestei specii este nesemnificativ în perioada de realizare a planului și nici în perioada de
funcționare.

Hyla arborea -brotacel - statut de conservare:LC- populatie in descrestere

Prefera zonele impadurite, cu tufisuri sau stufarisuri. Pentru reproducere prefera baltile
temporare cu vegetatie bogata, marginite cu stuf sau papura. Specie foarte rezistenta la frig si
uscaciune. Este singura specie de broasca arboricola din fauna noastra. Se hraneste cu insecte
zburatoare, in special muste, pe care le prinde cu limba sa lipicioasa.. Specia nu a fost identificată
pe amplasament sau vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat asupra acestei specii
este nesemnificativ în perioada de realizare a pplanuluii și nici în perioada de funcționare.
Mamiferele din Delta Dunarii

Mamiferele sunt reprezentate mai ales de animale de talie mică: vidra, nurca, bizamul,
iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul si pisica salbatica.
Myocastor coypus-Nutrie statut de conservare:LC- populatie in descrestere, Anexa 5B

din Legea nr. 49/2011.
Traieste pe langa apele lin curgatoare, aproape statatoare, dar cu vegetatie bogata, mai ales
in Delta Dunarii. Are cuibul direct in apa, cu aspect de musuroi, creat din resturi vegetale, sau
creat in malul abrupt cu galerii adanci de 4-6 m. Hrana: constituita din vegetale, rar consumand
moluste. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate. Impactul privind
Implementarea obiectivelor planului analizat asupra acestei specii este nesemnificativ atat în
perioada de realizare a planului cat si în perioada de funcționare.
Meles meles –Bursuc -statut de conservare:LC- populatie stabile, Anexa 5B din Legea nr.
49/2011.
Habitatul viezurelui este oarecum suprapus peste cel al vulpii, si este constituit de obicei
din zonele de deal si campie, precum si marginea padurilor subcarpatice aflate în apropierea
terenurilor cultivate. Hrana sa este constituita din radacini, jir, ghinda, diferite seminte, porumb,
struguri, fructe de padure, melci, insecte, rame, pui de iepuri, pasari, oua. Specia nu a fost
identificată pe amplasament sau vecinătate. Impactul privind Implementarea obiectivelor planului
analizat asupra acestei specii este nesemnificativ atat în perioada de realizare a planului cat si în
perioada de funcționare.
Nyctereutes procyonoides-Cainele enot - statut de conservare:LC- populatie stabile,

Anexa 5B din Legea nr. 49/2011.
Isi petrece mult timp in vizuina, in zonele cu umiditate crescuta in apropierea apelor si
padurilor.Prefera o alimentatie carnivora formata din soareci, broaste, pasari, oua, bizami, etc dar
la nevoie se poate hrani si cu plante de apa, fructe. Nu a fost identificat pe amplasament si
vecinatati, nu exista habitat specific.Impactul privind Implementarea obiectivelor planului analizat
asupra acestei specii este nesemnificativ atat în perioada de realizare a planului cat si în
Ordratra zibethicus-Bizamul- statut de conservare:LC- populatie stabile, Anexa 5B din

Legea nr. 49/2011.
Este un animal semiacvatic ce trăieşte pe lângă ape stătătoare, lacuri, orezării, canale de
irigaţie unde produce pagube însemnate.Hrana: rogozul, papura, nufărul, stânjenelul de baltă,
pipirigul.Consumă cu plăcere şi plante agricole de cultură ca cereale, mazăre verde, trifoi, lucernă,
sfeclă, varză, morcovi, cartofi. Nu a fost identificat pe amplasament si vecinatati, nu exista habitat
specific.Impactul privind Implementarea obiectivelor planului analizat asupra acestei specii este
nesemnificativ atat în perioada de realizare a planului cat si în perioada de funcționare.

Canis aureus –Sacalul - statut de conservare:LC- populatie in descrestere, Anexa 5A din

Legea nr. 49/2011.
In Romania sacalul isi face aparitia mai ales in Delta Dunarii unde de obicei alearga in haite. A
fost vazut in Oltenia, Muntenia si Dobrogea. Hrana:prefera alimentatia carnivora. Se hraneste
cu insecte, pasari, soareci si alte rozatoare, dar si cu porumb, struguri etc.Nu a fost identificat
pe amplasament si vecinatati, nu exista habitat specific.Impactul privind Implementarea
obiectivelor planului analizat asupra acestei specii este nesemnificativ atat în perioada de
realizare a planului cat si în perioada de funcționare.
Felis silvestris—pisica salbaticu, statut de conservare:LC- populatie in descrestere, Anexa 4A

din Legea nr. 49/2011.
Hrana: Se hraneste cu vertebrate, de la soareci pana la iezi de caprioare, vitei de cerb si
pasari de tot soiul.Habitat: In padurile intinse, dese, linistite, unde se poate adaposti prin scorburi,
crapaturile stancilor, pesteri. Nu a fost identificat pe amplasament si vecinatati.Impactul privind
Implementarea obiectivelor planului analizat asupra acestei specii este nesemnificativ atat în
perioada de realizare a planului cat si în perioada de funcționare.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna
ornitologică, fiind înregistrate în total 331 specii (în afara celor 520 de specii inventariate în toata
Europa de Vest). Zona are o importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări
cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi
cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc
lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).
Situatia speciilor de pasari in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

1 Total specii de pasari semnalate in ARBDD 331
2 Specii protejate prin Conventia de la Berna 320
3 Specii declarate monumente ale naturii 12
Cele 331 specii de păsări includ:

• cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi
pelican creţ (Pelecanus crispus);
• 60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
• 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).
Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzând specii de importanţa conservativă

europeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra
zibethicus) şi mistreţul (Sus scrofa) ce au importanţă economică pentru blana şi respectiv, pentru
vânatoare. Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea), câinele enot
(Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).
Prin Convenţia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii),
urmând apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de
asemenea un număr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt protejate.

Specii de fauna declarate monumente, existente in Rezervaţia Biosferei Delta

Dunării sunt urmatoartele:
Tadorna tadorna /călifarul alb, T. ferruginea /călifarul roşu, Corvus corax /corbul, Otis
tarda /dropia, O. tetrax /spurcaciul, Pelecanus onocrotalus / pelicanul comun, Pelecanus crispus/
pelicanul creţ, Himantopus himantopus / piciorongul Egretta garzetta /egreta mică, Platalea
leucorodia /stârcul lopătar, Egretta albă /egreta mare, Neophron percnopterus /vulturul hoitar,
Testudo graeca ibera /broasca ţestoasă de uscat.
Populaţii de păsări de importanţă internaţională pe teritoriul RBDD: Phalacocrorax
pygmeus - Cormoran mic, Pelecanus onocrotalus - Pelican comun, Pelecanus crispus-Pelican
creţ,Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte, Ardeola ralloides - Stârc galben, Egretta garzetta-
Egreta mică, Egretta alba-Egreta mare, Ardea purpurea - Stârc purpuriu, Branta ruficollis -Gâsca
cu gât roşu, Plegadis falcinellus - Ţigănuş, Platalea leucorodia - Lopătar, Haliaeetus albicilla-
Codalb, Circus aeruginosus - Herete de stuf.
Având în vedere configuraţia morfohidrografică, asociaţiile floristice şi faunistice,
impactul activităţii antropice în decursul timpului, în Delta Dunării, la care asociem Complexul
lacustru Razim-Sinoie şi lunca Dunării dintre Isaccea şi Tulcea, ca părţi componente ale
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, s-au delimitat două categorii mari de ecosisteme şi
anume:ecosisteme naturale parţial modificate de om si ecosisteme antropice.
În cadrul primei categorii s-au identificat 20 de ecosisteme, începând cu braţele Dunării şi
încheind cu plajele litorale puţin consolidate.În cea de-a doua categorie s-au identficat 7 tipuri de
ecosisteme încluzând aici, tipurile de amenajări (agricole, piscicole, silvice), amenajări complexe,
culturi agricole izolate cu extindere mică, plantaţii de plop pe grindurile fluviale, aşezările umane
(urbane şi rurale). O poziţie aparte o reprezintă canalele - construite de om dar datorită integrării
acestora în subsistemul reţelei hidrografice sunt încadrate la ecosiosteme naturale, acestea având
particularităţi abiotice şi biotice asemănătoare cu gârlele şi japşele natural.
3.3.2. ROSCI0065 Delta Dunării

Date privind aria naturală protejată de interes comunitar ROSCI 0065 Delta
Dunării: suprafața, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate
prin implementarea PUZ-ului
Habitatele identificate până în prezent se clasifică în șapte clase (comunitați litorale și
halofile, ape continentale, tufărișuri și pajisti, păduri, mlaștini și terenuri înmlăștinate, grohotișuri,
stâncării și nisipuri continentale și terenuri agricole și peisaje artificiale care cuprind 58 tipuri de
habitate naturale și comunitati ruderale (terenuri agricole si peisaje artificiale), conform clasificării
prezentate în lucrarea „Habitatele din Romania”, 2005, N. Doniță et. al. și anexei 2 a O.U.G.
nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
faunei sălbatice și anexei nr. I a Directivei Habitate (92/43/CEE).Climatul temperat-continental
interferând cu cel temperat-oceanic și submediteranean determina o structura complexa a florei
județului Constanța din punct de vedere fitogeografic.

In ceea ce privește ecologia speciilor vegetale, preponderente sunt speciile xerofile (42%)
și xeromezofile (30%), urmate de cele mezofile (18%), higrofile și hidrofile (10%).Ca o
consecință a poziționării sale geografice, România se bucură de existența unei biodiversități unice,
atât la nivelul ecosistemelor și speciilor, cât și la nivel genetic.Pe teritoriul țării noastre se reunesc
nu mai putțin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică și cea pontică, reprezintă
elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase
noi tipuri de habitate și specii.
Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă
totală de circa 4.178 km2, din care, cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României (circa
82%), restul (circa 18%), fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a
acestuia, în Ucraina.
Conform statutului de organizare a rezervaţiei, se delimitează trei categorii de zone

caracteristice:
- zone cu regim de protecţie integrală (au fost delimitate 18 zone naturale, a căror suprafaţă
totală este de circa 50.600 ha, care reprezintă 8,7% din suprafaţa totală a rezervaţiei);
- zone tampon (cu o suprafaţă totală de circa 223.000 ha, care reprezintă 38,4% din suprafaţa
totală a rezervaţiei);
- zone economice sau zone de tranziţie (cu o suprafaţă de circa 306.100 ha,care reprezintă
52,9% din suprafaţa rezervaţiei); în această categorie sunt incluse şi zonele degradate de
impactul antropic,destinate reconstrucţiei ecologice(c.ca 11.425 ha – 2%).
Pe teritoriul rezervaţiei există o mare varietate de specii de floră şi faună sălbatică, cu
importanţă economică şi socială, fiind un adevărat muzeu al biodiversităţii, cu 30 tipuri de
ecosisteme, 5.137 specii, dintre care, 1.689 specii de floră şi 3.448 specii de faună. Din rândul
acestora, unele specii sunt protejate prin Convenţia de la Berna. Delta Dunării este un adevărat
paradis pentru păsări, fiind un loc de popas natural pentru păsările migratoare, unele dintre ele
fiind specii rare, ameninţate cu dispariţia în alte zone ale lumii: pelicanul creţ, barza albă, egreta
mare, egreta mică, gâsca cu gât roşu, cormoranul mic.
Terenul studiat se afla parțial în perimetrul siturilor:

- ROSPA 0031 – Delta Dunării șsi Complexul Razim Sinoe;
- ROSCI 0065 Delta Dunării;

- Rezervația Biosferei Delta Dunării.

- La o distanța 35 m fata de față de limita sitului Rosci 0066 Delta Dunării Zona Marină.
- La o distanță de 37 de m față de limita ROSPA 0076 Marea Neagră.
Regiunea biogeografica - Pontică, Stepică;
Suprafața sitului (ha) = 454.037;
Situl are suprafața de 450.542 ha, și este localizată la 44º 54' 6'' latitudine Nordică și la 28º 55'
19'' longitudine Estică.
Delta Dunării este extinsă atât la nivelul Județului Tulcea, Județului Constanța, cât și la nivelul
Județului Galați. In județul Tulcea, aceasta arie protejată se extinde la nivelul localităților
Babadag (21%), Baia (1%), Beştepe (45%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de Jos (47%),
Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crişan (99%), Grindu (9%), Isaccea (25%),
Jurilovca (67%), Luncaviţa (1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagră (< 1%),
Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculiţel (1%), Nufăru (40%), Pardina (> 99%), Sarichioi
(50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), Valea
Nucarilor (28%). In judetul Constanta ocupa suprafete din localitatile Corbu (48%), Istria
(60%), Mihai Viteazu (59%), Săcele (10%), iar la nivelul Judetului Galaţi, cuprinde mai putin
de 1% din localitatea Galaţi.
Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Natura 2000 în România, arealul a fost declarat sit de importanță comunitară datorită prezenței
speciilor specifice.
Caracteristici generale ale sitului
Clase de habitat pondere in %
N02 - Râuri (fluvii) afectate de maree, estuare, terase mlăstinoase sau nisipoase,
15.00
lagune(inclusiv bazinele de colectare a sării)
N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 13.00
N07 - Mlastini (vegetatie de centură), smârcuri, turbării 51.00
N09 - Pajisti uscate, stepe 4.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire) 10.00
N16 - Păduri caducifoliate 5.00
N22 - Stâncării interioare, grohotisuri, dune interioare, zone cu zăpezi si gheturi

2.00
vesnice
Lista speciilor de floră de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanță comunitară ROSCI 0065 Delta Dunării, enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 2009/147/EC
Populatie Evaluarea sitului

Cod Nume Tip Categ. Evaluare
Populatie Conservare Izolare
CIRIVIP globală
Aldrovanda P
1516 vesiculosa R A B C B
2253 Centaurea jankae P R A B A B


Cod Nume Tip Categ. Evaluare
Populatie Conservare Izolare
CIRIVIP globală
2255 Centaurea pontica P V A B A B

Echium russicum P
4067 R C A C A
Marsilea P
1428 quadrifolia R A B C B
(C) – specie comună; (R)- specie rară;(V)- foarte rară; (P) - Daca datele despre o populație
lipsesc complet, se indică numai prezența speciei.
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie: Reproducere Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare
Rezidenta Pop.
2633 Mustela V - - - B B B
eversmannii
2635 Vormela V - - - C B B
peregusna
1335 Spermophilus P - - - C B C
citellus
1355 Lutra lutra R - - - A B C
1356 Mustela R - - - A B B
lutreola
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A -
(aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolată
cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 2009/147/EC –

descriere

Cod Nume Populatie Evaluarea sitului
Residenta Migratoare Populatie Conservare Izolare Evaluare

Reprodu global
Iernat Pasaj
cere
Vipera
1298 R A A A A
ursinii
Testudo
1219 R C B B B
graeca
Triturus
1993 dobrogicus RC A B B A
Emys
1220
orbicularis RC A B C A
Bombina
1188
bombina C A A C A
Specii de pești enumerați în anexa II a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă

Migratoare
Cod Nume Evaluare
Residentă Reprodu Populatie Conservare Izolare
Iernat Pasaj globală
cere
4127 Alosa tanaica P RC A B C B
1130 Aspius aspius C A A C A
1149 Cobitis taenia RC A B C B
Gobio
1124 C B A C A
albipinnatus
Gymnocephalu
1157 C A B B B
s schraetzer
Misgurnus
1145 C A A C A
fossilis
Pelecus
2522 A B C B
cultratus RC
Rhodeus
1134 sericeus P B A C A
amarus
Sabanejewia
1146 RC A B C B
aurata
1160 Zingel streber P B B C B
Gobio kessleri
2511 V D
Zingel zingel
1159 P B B C B
Umbra krameri
2011 R A B B B
Gymnocephalu
2555 RC A A B A
s baloni
Alosa
4125 immaculate P C A B C B

Specii de pești enumerați în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A -
100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă. Evaluare (conservare): A - excelentă, B -
bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de
distributie, C - populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C –
considerabilă
Cod Nume Caracteristici
Rizeafca (Alosa tanaica) este un pește răpitor marin din Marea Neagră și Marea Azov care
pătrunde pentru reproducere în lacurile litorale sau în cursurile inferioare ale fluviilor , din
familia Clupeidae, înrudit cu scrumbia. Reproducerea are loc in mai si prima jumatate a
Alosa
lunii iunie, atat in Dunare cat si in limanurile si baltile ei. Dupa depunera icrelor se
tanaica
intoarce in mare unde se disperseaza spre regiunile sudice si spre larg.
4127 Rezeafca de
Se hrănește cu larve de insecte, crustacei, pești mici (gingirică, hamsii), și cu alevinii altor
Dunare
pești. Depune icre pelagice în fluvii sau în lacurile litorale învecinate, în mai-iunie.
Statut de consevare:
OUG 57/2007-
IUCN-LC
Avat Avatul (Aspius aspius) este denumirea unei specii de pești care face parte din familia Cyprinidae
Traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac apele clare si
repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si pietros. Hrana:,
1130 pesti de talie mica.
Avatul este un pește care vânează în apropiere de suprafață, preferă apele repezi.
Legea nr. 49/2011, IUCN-LC
Specie dependenta de zone cu curent redus, substrat malos sau nisipos.
Zvarluga traieste in mlastini, in general in apele statatoare, cu fund malos. Poate fi intalnita
si in apele montane si de deal ale caror albii sunt maloase. In general, este mai activa pe
timp de noapte, ziua mentinandu-se in apropierea fundului, fara sa se miste prea mult.
Cobitis
Se hraneste cu materii vegetale si animale intrate in descompunere. Alimentatia sa se
1149 taenia
compune din rame si melci mici, larve de insecte, seminte ale unor plante, chiar si icre ale
Zvarluga
unor specii de pesti. Perioada de reproducere tine de la sfarsitul lui aprilie si pana la finele
lunii mai.
Porcuşorul de şes este un ciprinid de talie mică.
Preferă apele curgătoare (specie reofilă) din zona de şes a căror facies este compus din nisip
Gobio
fin sau argilă. Evită apele stătătoare sau apele curgătoare care au viteza mare de curgere.
albipinnatu
Epoca de reproducere are loc în perioada mai-iunie. Hrana este procurată de pe
1124 s
fundul/faciesul mediului abiotic (bentofagă), hrană care
Porcusor de
este reprezentată de diatomee, detritus organic, respectiv larve mici de efemeride.
nisip
Legea nr. 49/2011, IUCN- neevaluata
Peşte exclusiv de apă curgătoare, preferă apele lente de la câmpie dar ajunge şi la deal.
Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos.
Gymnoceph Primăvara întreprinde migraţii în susul râurilor pentru a depune ponta sub formă de benzi
alus late. Mănâncă larve şi insecte acvatice de fund, mai rar icre sau peşte mic.
schraetzer Specie periclitată la nivel European, este o mândrie pentru apele Begăi prezenţa sa, în număr
1157 nu foarte mare.
Raspar Situaţie actuală: specie foarte rară
Se hrănește, la fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În
afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește,
cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de
pești.

Legea nr. 49/2011, IUCN- LC
Este un pește dulcicol, bentonic, din familia Cobitidae, prefer apele stătătoare sau lent
Misgurnus curgătoare, cu funduri mâloase și cu vegetație. Trăiește, de obicei, pe fund, îngropându-se
fossilis deseori în acesta. În România, este frecvent întâlnit începând din delta Dunării până în
munți, în toate bălțile, eleșteiele, canalele . În caz de secare a bălţii rezistă mult timp în mâl,
scufundându-se în mâl atât iarna, cât şi vara în perioadele caniculare.
1145 Uneori, se întâlnește și în limanurile deschise ale Mării Negre. Este foarte sensibil la
schimbările de presiune atmosferică, ridicându-se la suprafața apei înaintea furtunilor.
Tipar Hrana constă din moluște mici, viermi, larve de insecte și insecte, înghite și mâl.
Depune icrele pe plante din martie până în iunie.
Pește pelagic dulcicol sau salmastricol din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de
șes.
Frecvent se mai întâlneşte în limanurile şi lacurile litorale, în zonele îndulcite ale acestora.
Pentru reproducere pătrunde primăvara din Dunăre în bălţile din zona inundabilă, din care
caută să iasă imediat ce apele încep să scadă. Sunt însă şi exemplare care rămân pentru a
Pelecus
ierna în bălţi, precum şi unele care rămân permanent în râuri. Reproducerea are loc în
2522 cultratus
perioada aprilie-iunie, începând la o temperatură de circa 12 ºC. Depune icre care se lipesc
Sabita
de plante acvatice,
Se hrănește mai ales cu viermi, crustacei și plancton; prinde, însă, și peștișori și deseori sare
din apă, spre a prinde insectele.
Este un peşte ce trăieşte exclusiv în ape dulci, lipsind chiar şi din cele foarte uşor salmastre.
Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale,
Rhodeus
dar este destul de frecvent şi în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor.
sericeus
Râspândirea sa este legată de prezenţa lamelibranhiatelor (scoicilor) Unio sau Anodonta
amarus
Boarca este răspândită în Dunăre fiind întâlnită de la Baziaş până la vărsare şi în majoritatea
1134 bălţilor luncii inundabile şi ale Deltei.
Se hrănește în principal cu alge filamentoase, diatomee, crustacee mici, viermi, larve de
Boarta
insecte, etc. Depune icrele în aprilie-mai, între valvele moluștelor lamelibranhiate din apele
dulci (Unio și Anodonta).
Legea nr. 49/2011, IUCN-neevaluata
Specie de pesti reofil care are epoca de reproducere are loc în perioada mai-august.
Hrana este procurată noaptea de pe fundul/faciesul mediului abiotic (specie
bentofagă); hrana este format dindiatomee, respectiv nevertebrate de talie
mică. Preferă apele curgătoare a căror facies este format din prundiş amestecat cu
nisip şi argilă; altitudinea ecosistemelor acvatice reofile nu condiţionează
prezenţa ei.
Sabanejewi
Un obicei/comportament des întâlnit este acela de a se îngropa în substratul/faciesul
a aurata
ecosistemului acvatic.
1146
Zvârluga aurie este răspândită cu precădere în următoarele ecosisteme acvatice reofile: Tisa,
Zvârlugă
Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Someşul Mare, Someşul Mic,Bistriţa, Someşul Cald, Someşul Rece,
aurie
Căpuşul, Someş, Crişul Repede,Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Arieş, Târnava Mare,
Sebeş, Strei, Cerna,
Bega, Timiş, Bârzava, Near, Miniş, Cerna, Topolniţa, Jiu, Olt, Siret, Suceava,Moldoviţa,
Bistriţa Moldovenească, Prut.
Zingel Este o specie bentonică, având un regim de viaţă preponderent nocturn. În majoritatea
1160
streber timpului stă ascuns deasupra substratului pietros sau nisipos, părăsindu-şi ascunzătoarea

Fusar doar pentru a se hrăni. Hrana este reprezentată de insecte acvatice, amfipode, viermi,
întâmplător icre şi puiet de peşte. Specia este larg răspândită în Europa Centrală şi de Est, în
zona cu climă temperată (5-20 °C), în bazinele fluviilor Dunăre, Vardar şi Dniestr. La noi
este prezentă în Dunăre şi în râuri (până în zona colinară a acestora) exclusiv în locuri cu
curent, pe fund de pietriş, nisip sau argilă, atât în ape cu adâncime mică (0,3-0,4 m) cât şi în
adâncul Dunării. Depune icrele pe pietre sau plante în martie-mai. Fiind rar și de dimensiuni
mici, are importanță economică redusă.
Pește dulcicol bentopelagic, de 7–11 cm (maximal 15 cm) lungime, din familia ciprinidelor,
care trăiește în cursul mijlociu al râurilor de deal și șes din Europa: Nistrul și cea mai mare
parte a bazinului Dunării. Trăiește în cursul mijlociu și superior al râurilor de deal și șes în
zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de
45–60 m/sec, rar până la 90 cm/s.
Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al râurilor cu fund
nisipos sau cele cu prundiș și nisip, prundiș cu argilă sau pietros. În cursul superior al
Gobio
râurilor este mai rar și se întâlnesc aproape numai peștii adulți. Niciodată nu intra în
2511 kessleri
regiunile mocirloase ale râului.
Porcușorul de nisip trăiește în cârduri mari de câteva sute de exemplare, stă nemișcat pe
fundul apei, ducând o viață sedentară. În epoca reproducerii face migrații scurte.
Reproducerea pare a avea loc în iunie.
Mai puțin fotofob decât alte specii ale genului Romanogobio, este mai activ în amurg sau în
zilele înnorate, dar și în timpul zilei.
Legea nr. 49/2011, IUCN-periclitata
Preferă râurile mari şi relativ adânci, cu fund nisipos, cu pietriş sau argilos. Ca aspect
general seamănă foarte mult cu fusarul.
Este o specie cu reproducere timpurie de primăvară, care depune icrele în perioada martie-
Zingel aprilie în plin curent, lipindu-le de pietre sau alte corpuri submerse. Este o specie activă
zingel noaptea care poate forma cârduri mici. Se hrăneşte cu insecte acvatice (în special
1159
efemeroptere), crustacee, icre şi peşti mici. Este o specie dulcicolă, demersală, specifică
bazinului Dunării şi al Nistrului. În bălţile Dunării ajunge rar, în timpul viiturilor.
Legea nr. 49/2011 - Anexa 4A/Anexa 5A
IUCN-LC
Pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator, din ordinul Esociformes, din apele stătătoare mici,
cu multă vegetație și mâlite. Este o specie endemică a bazinului hidrografic al Dunării și
Nistrului[1].
In prezent, datorita distrugerii locurilor in care isi ducea existenta, atat in Romania, cat si in
Umbra
celelalte state europene, mai ales de pe cursul Dunarii, unde a fost intalnit, este ocrotit prin
krameri
Conventia de la Berna.
poate sa supravietuiasca si in conditii extreme, in balti cu un continut redus de oxigen,
deoarece poate sa utilizeze si oxigenul preluat din aerul atmosferic, prin ridicare la suprafata
luciului de apa.
2011 S-au gasit exemplare ce au reusit sa traiasca chiar si cateva saptamani, dupa desecarea unor
balti mocirloase, pentru ca s-au afundat in malul umed.
Alimentatia sa este bazata pe hrana vie, in special larve, moluste mici, insecte acvatice, larve
de Chironomide, dar ocazional nu refuza nici icrele sau alevini de pesti.
Tiganusul se reproduce primavara, din martie pana in mai, la temperaturi medii de 12,5-16,5
grade
Depune icrele în mici cuiburi săpate în nisip, în martie-aprilie. Se hrănește cu plancton
format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Are valoare economică foarte
redusă. Se poate folosi ca pește de acvariu.

Legea nr. 49/2011- Anexa 3

IUCN-VU
Se reproduce în perioada martie-mai, când migrează din ape curgătoare în bălţi, o femelă
Gymnoceph
depunând circa 600000-800000 de icre/kg corp. Ponta nu este păzită. Este o specie reofilă
alus baloni
activă noaptea şi solitară, teritorialismul fiind pronunţat. Se hrăneşte cu animale bentonice
(care trăiesc pe fundul apei), insecte, larve de insecte, râme, raci, melci, scoici, ocazional
consumând şi puiet de peşte. Nu prezintă importanţă economică. Are o carne albă şi
Ghibort de
2555 gustoasă, săracă în grasimi şi fără oase bifurcate, asemănătoare bibanului, însă din cauza
rau
taliei mici valoarea sa alimentară este redusă. Arealul geografic este limitat la bazinul
Dunării, din Bavaria (Germania) şi până la vărsare.
Legea nr. 49/2011- Anexa 3 /Anexa 4A
IUCN - LC
4125 Alosa Este o specie marină migratoare din familia Clupeidae care iernează la adâncimi apreciabile şi
immaculate la o distanţă mare de ţărm. Staţionează un timp în faţa gurilor Dunării, după care urcă în amonte
pentru reproducere. Migraţia cea mai intensă are loc în luna aprilie şi la începutul lunii mai
Scrumbia pentru a-și depune icrele,iar după reproducere se retrage din nou în mare. Hrana scrumbiei de
de Dunăre Dunăre constă din diferite specii de pești mici (guvizi, stavrizi, hamsii, aterine) și crustacei.
Legea nr. 49/2011, IUCN-neevaluata
ANEXA Nr. 3: SPECII de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare
şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică
ANEXA Nr. 4A: Specii de interes comunitar. Specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă
ANEXA Nr. 5A: SPECII DE INTERES COMUNITAR. Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu
excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
CATEGORIE IUCN
Disparute=EX;Disparute in salbaticie=EW;Citic periclitate=CR;Vulnerabile=VU;Aproape
amenintate=NT;Nepericlitate=LC;Date insuficiente=DD;Neevaluate =NE.
*Formular standard- conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă.
Perimetrul analizat nu are luciu de apa,prin urmare speciile de pești nu fost identificați în perimetrul investitiei sau în
vecinătate.. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestor specii în perioada de
realizare a planului și nici în perioada de funcționare. Nu sunt necesare măsuri de conservare,nu sunt necesare
măsuri de reducere a impactului.
Zona analizată nu are luciu de apă,astfel că speciile de pești mai sus enumerați nu fac obiectul prezentei evaluări de
mediu, ca atare implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestei specii în perioada
de realizare a proiectului și nici în perioada de funcționare.
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 2009/147/EC -

descriere

Populație Evaluarea sitului

Migratoare
Cod Nume Evaluare
Residentă Reprod Populație Conservare Izolare
ucere
Ophiogomphus
1037 P A B C B
cecilia
1060 Lycaena dispar RC B B C B
4028 Catopta thrips R B B C B
Coenagrion
4045 P?
ornatum
Colias
4030 P B B C B
myrmidone
Morimus
1089 R D
funereus
Arytrura
4027 R A B C B
musculus
Theodoxus
4064 R B B B B
transversalis
Anisus
4056 R B B C B
vorticulus
Graphoderus
1082 P B B C B
bilineatus
Leptidea morsei
4036 P A B C B
3.3.3. ROSCI 0066 Delta Dunării – Zona Marină

Date privind situl ROSCI 0066 Delta Dunării - Zona Marină: suprafața, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate și speciile care pot fi afectate prin implementarea planului
Are anumite particularităţi datorate influenţei majore a apelor Dunarii şi aluviunilor depuse
de acestea, încât aici, există habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Situl de importanță
comunitară ROSCI0066 Delta Dunării -zona marină, în conformitate cu Ord. 1964/2007, privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Europa, se suprapune cu Rezervația
Biosferei Delta Dunării, teritoriu administrat de ARBDD. Biodiversitatea reprezintă întreaga
gamă a variabilitații organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde

diversitatea ecosistemului și diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.Acest sit se
întinde de la vărsarea brațului Chilia până la Capul Midia, de-a lungul coastei până la adâncimea
de 20 de metri a apelor marine.ROSCI0066 - Rezervatia Biosferei Delta Dunării - zona marină: sit
de importanță comunitară, în conformitate cu cerințele Directivei Habitate 92/43/CEE, adoptat
prin Decizia 2009/92/CE, care se suprapune peste zona marină a Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii - arie naturală protejată de interes național și internațional - (Custode RBDD).Zona marină
a Deltei Dunării are suprafața de 121.697 ha ,ocupă <1% din zona Mării Negre, și este situată la
44o 46' 44'' latitudine Nordică si la 29o 14' 56' longitudine Estica.Zona este domeniu public,
făcând parte din marea teritorială. De asemenea, este zona tampon a Rezervației Biosferei Delta
Dunării.
Caracteristici ale sitului:
Corespunde cu unitatea geografică cu același nume componentă a Rezervației Biosferei
Delta Dunării (zona costieră a Mării Negre, de la vărsarea brațului Chilia la Capul Midia, cu
extindere în larg până la adâncimea de 20 m).
Calitate și importanță:
Zona marină a Deltei Dunării are anumite particularități datorate influenței majore a apelor
Dunării și aluviunilor depuse de acestea, încât aici,există habitate sedimentare unice la litoralul
românesc. Tip de proprietate Zona este domeniu public, făcând parte din marea teritorială. De
asemenea, este zona tampon a Rezervației Biosferei.In Delta Dunării s-au delimitat două categorii
mari de ecosisteme și anume:- ecosisteme naturale parțial modificate de om; ecosisteme antropice.
Tipuri de habitate prezente în sit și evaluarea acestora
Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă.
Suprafata relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%. Starea de conservare: A -
excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare
bună, C - valoare considerabilă.
Cod DENUMIRE HABITAT % REPREZ SUPRAF CONSEVARE GLOBAL
RELAT
Bancuri de nisip acoperite 70 B A B B
1110 permanent de un strat mic
de apa de mare
1130 Ape estuarine 25 B A B B
Nisipuri si zone mlatinoase 1 B A B B

1140 neacoperite de apa de mare
la reflux
1160 Melele si golfuri 2 B A B B
Specii de mamifere a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de

conservare – descriere
Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă;
Suprafata relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%. Starea de conservare: A -
excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare
bună, C - valoare considerabilă.

Cod Specie Populatie Rezidenta Reprod. Iernat Pasaj Sit.pop. Cons. Izolare Global
1351 Phocoena P C A B C B
phocoena
1349 Tursiops P P A B C B
truncatus
Phocoena phocoena și Tursiops truncatus nu au fost identificate în perimetrul investitiei

sau în imediata vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ
asupra acestei specii în perioada de realizare a planului și nici în perioada de funcționare.
Specii de pești a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare –

descriere
Cod Specie Populatie Rezidenta Reprod. Iernat Pasaj Sit. Cons. Izolare Global
pop.
4127 Alosa tanaica P RC R A B C B
C
4125 Alosimmaculata P RC R A B C B
C
Perimetrul analizat nu are luciu de apa, prin urmare aceste specii nu se regăsesc. Speciile
de pești nu fost identificați în perimetrul investitiei sau în vecinătate. Implementarea obiectivelor
planului analizat nu are impact negativ asupra acestor specii în perioada de realizare a planului
și nici în perioada de funcționare.Nu sunt necesare măsuri de conservare,nu sunt necesare
măsuri de reducere a impactului.
Specii de floră a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare

Categorie specie Populatie Motiv
F Dasyatis pastinaca R A
F Liza aurata R A
F Mesogobius batrachocephalus C C
F Mullus barbatus ponticus C B
F Platichthys flesus R A
F Pomatoschistus marmoratus C C
F Raja clavataR R A
F Syngnathus abaster C C
I Anadara inaequivalvis C A
I Mya arenaria C A
P Bryopsis plumosa C A
P Ceramium diaphanum C A
P Enteromorpha linza C A
P Phyllophora pseudoceranoides P? D
P Trapa natans R A
P Ulva rigida C A
F Acipenser stellatus C C
F Chelidonichthys lucerna R A
F Huso huso R C

F Liza saliens R A
F Mugil cephalus C A
F Neogobius ratan C C
F Pomatomus saltatrix R A
F Pomatoschistus minutus C C
F Salmo labrax R B
F Trachinus draco C A
I Cerastoderma edule C A
M Delphinus delphis V C
P Callithamnion corymbosum C A
P Enteromorpha intestinalis C A
P Phyllophora crispa P? D
P Porphyra leucosticta R A
P Ulva Lactuca C A
A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn,

etc), D - Alte motive
Speciile de flora menționate anterior nu au fost observate în perimetrul planului sau în

vecinătate. Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra acestor
specii în perioada de realizare a planului și nici în perioada de funcționare.
3.3.4. ROSPA0076 Marea Neagră

Date privind situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră
Situl constituie important culoar de migraţie şi de iernare pentru păsările din nordul
Europei, în apele marine de-a lungul coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie
suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare şi de pasaj.Suprafața sitului este de
147.242,9 ha, iar altitudinea maximă este de 22 m. Administrativ se întinde în judeţele Constanţa
şi Tulcea.Clasele de habitate specifice sitului sunt: zone marine, insule maritime. Particularităţile
fizico – chimice şi biologice ale Mării Negre conferă caracterul de unicitate sitului.În ceea ce
privește posibilele vulnerabilitșți ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii,
schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiționale în agricultura intensiva, cu
monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor,efectuarea lucrărilor numai cu utilaje si
mașini, schimbarea habitatului semi-natural (fânete,pășuni) datorită încetarii activităților agricole
ca și cositul sau pășunatul, în turbarii – cositul în perioada de cuibărire - industrializare și
extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor în
timpul cuibăritului (colonii), arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor), reglarea cursurilor
râurilor, electrocutare si coliziune în linii electrice, turismul în masa, amplasare de generatoare
eoliene, înmultirea necontrolată a speciilor invazive, defrișările, tăierile ras și lucrările silvice care
au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafete mari, tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor
specii, adunarea lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (pășuni,
fânete etc.), reglarea cursurilor râurilor, arderea stufului în perioada de cuibărire, și nu în ultimul
rând navigatia.Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Zona
costieră şi litorală începând de la Capul Midia până la Vama Veche este supusă presiunii factorilor
antropici cu impact major asupra ecosistemelor costiere şi marine, prin activităţi portuare,
transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerări urbane şi staţiuni turistice, turism şi sporturi
nautice, obiective industriale etc.Şi factorii naturali specifici contribuie la creşterea vulnerabilităţii
sitului (de ex. eroziunea, furtunile puternice caracteristice sezonului rece, înfloririle algale,
etc.)Situl de protecție specială ROSPA0076 Marea Neagră găzduiește efective importante ale
unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii:
- număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 10;

Specii de păsări enumerate în anexa I a D 2009/147/EC și care sunt menționate în

formularul standard al sitiuui Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagra
Cod Specie Reziden Repro Iernat Pasaj Sit pop. Conserv Izolare Global
ta ducere
A464 Puffinus yelkouan 10000-17000 i A B A A
A020 Pelecanus crispus 70-120 i C B C C
A038 Cygnus cygnus 1000- B B C B

1500 i
A177 Larus minutus 10000-12000 A B C B

i
A191 Sterna sandvicensis 5200-6000 i A B C B
A396 Branta ruficollis 200-300 i C B C A
A196 Chlidonias hybridus 4000-5000 i B B C B
A197 Chlidonias niger 120-140 i C B C C
A002 Gavia arctica 250-300 i A B C C
A001 Gavia stellata 100-200 i A B C C
A189 Gelochelidon nilotica 320-350 i A A C B
A180 Larus genei 1000-1500 i B B C B
A176 Larus 12000-15000 i A B B A

melanocephalus
A068 Mergus albellus 1000- A B C A

1500 i
A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C
A195 Sterna albifrons 300-500 i B B C B
A190 Sterna caspia 500-1000 i A B C B
A193 Sterna hirundo 8000-10000 i A B C B
Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D –

nesemnificativă. Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare
(izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C -
populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C
– considerabilă.
categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 10
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 20
c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Populație Evaluarea sitului
Migratoare Evalua
Cod Nume Reside re
Populație Conservare Izolare
ntă Repro Iernat Pasaj global
ducere ă
A004 Tachybaptus ruficollis 1200-1500 i B B C B
A005 Podiceps cristatus 4500-6000 i C B C C
A006 Podiceps grisegena 500-1000 i A B B C
A008 Podiceps nigricollis 2000-20000 i A B C A
A017 Phalacrocorax carbo 10000-27000 i B B C B
A050 Anas penelope 1200-1500 i B B C C
A051 Anas strepera 340-410 i C B C A
A053 Anas platyrhynchos 7000-9000 i B B C A
A059 Aythya ferina 18000-20000 i A B C B
A061 Aythya fuligula 6300-7450 i A B C A
A067 Bucephala clangula 1500-3000 i A B C B
A069 Mergus serrator 230-340 i C B C C
A070 Mergus merganser 120-180 i B B C B
A125 Fulica atra 25000-40000 i C B C B
A156 Limosa limosa 2000-5000 i C B C B
A179 Larus ridibundus 20000-50000 i B B C C
A182 Larus canus 12000-15000 i A B C B
A183 Larus fuscus 200-400 i C B C C
A459 Larus cachinnans 25000-30000 i A B C B
Specii de păsări importante doar în perioada de migraţie şi iernare

menționate în formularul standard ROSPA 0076 - Marea Neagră și relevanța acestora
pentru sit
Specia Caracteristici specie Efectul anticipat al
implementării obiectivelor
planului asupra efectivelor
populaţiei si statutului de
conservare al speciei
Specie acvatica ,de pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona

Pelecanus crispus Habitat: litoral, deltă și lacuri împrejmuite cu stuf. de studiu și vecinatati, nu
Hrana: exclusiv pești; Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform sunt habitate favorabile
Pelicanul cret datelor din Formularului Standard specia foloseste habitatele din pentru sttionare si hranire.
interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de Implementarea obiectivelor
aproximativ 70-120 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este planului nu va avea impact
considerat a reprezenta un procent sub 2 % din efectivele la nivel negativ asupra efectivelor și
national. dinamicii populației ,a
statutului de conservare a
speciei în zonă, în perioada
de realizare a planului și
Specie acavatică,de pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona
Habitat: litoral, câmpurile din apropierea lagunelor şi a mlaştinilor. de studiu și vecinatati, nu
Branta ruficollis Regim alimentar: vegetaţie acvatică submersă şi diferite nevertebrate sunt habitate favorabile
mărunte, dar şi vegetaţie de pe grindurile şi câmpiile din vecinătatea pentru stationare si hranire.
gasca cu gat rosu întinderilor de apă alcatuita din ierburi si seminte. Implementarea obiectivelor
Se odihneşte pe luciul apelor dulci şi mai puţin salmastre sau planului nu va avea impact
sărate.Gâsca cu gât roșu este inclusă pe lista celor mai periclitate specii negativ asupra efectivelor și
de păsări care trăiesc temporar în Europa. In România apare doar la dinamicii populației ,a
sfârșitul lunii octombrie și poate fi observată pănă în luna martie. Sosește statutului de conservare a
annual în numar constant pe perioada iernii în Dobrogea, împreuna cu speciei în zonă, în perioada
populatiile de gâliță mare.. de realizare a planului și
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea Neagra: perioada de funcționare.
conform datelor din Formularului Standard, specia foloseste habitatele

din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de
aproximativ 200 - 300 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului
reprezenta un procent sub 2 % din efectivele acestei specii la nivel
national
Specie acvatica,de pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona

Habitat -bălţi din regiuni de coastă si pe ţărmuri nisipoase. de studiu și vecinatati, nu
Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din broaşte şi reptile sau sunt habitate favorabile
Gelochelidon rozătoare mici. pentru stationare si hranire.
nilotica Relatia cu ROSPA0076: conform datelor din Formularului Implementarea obiectivelor
Standard,specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, planului nu va avea impact
Pescarita fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 320 - 350 i. Acest efectiv negativ asupra efectivelor și
râzatoare prezent in interiorul sitului reprezenta un procent intre 15 ≥ p > 2%, din dinamicii populației ,a
efectivele acestei specii la nivel national. statutului de conservare a
Habitat: de-a lungul litoralului, lagune, terenuri nisipoase. de studiu și vecinatati, nu
Sterna albifrons Hrană: moluște, crustacei, insecte, pești mici. sunt habitate favorabile
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea Neagra: pentru stationare si hranire.
Chira mica conform datelor din Formularului Standard, specia foloseste habitatele Implementarea obiectivelor
din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de planului nu va avea impact
aproximativ 300 - 500 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului negativ asupra efectivelor și
reprezenta un procent intre 15 ≥ p > 2%, din efectivele acestei specii la dinamicii populației ,a
nivel national. statutului de conservare a
Specie acvatica, de pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona
Habitat- zone umede cu apă dulce sau salmastră, lagune şi ţărmuri de studiu și vecinatati, nu
nisipoase. sunt habitate favorabile
Hrana- peşte,ouă şi pui ale altor păsări precum şi cu leşuri atunci când le pentru stationare si hranire.
Sterna caspia găseşte. Implementarea obiectivelor
Relatia cu ROSPA0076: conform datelor din Formularului Standard, planului nu va avea impact
Pescarita mare specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind negativ asupra efectivelor și
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 500 - 1000 i. Acest efectiv dinamicii populației ,a
prezent in interiorul sitului reprezenta un procent intre 15-100% din statutului de conservare a
efectivele acestei specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada
Specie acvatica , de pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona
Larus minutus Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, pe lacuri, în mlaştini. de studiu și vecinatati, nu
Hrana: peşti, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor, alge. sunt habitate favorabile
Pescăruș mic Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra:conform datelor din Formularului pentru stationare si hranire.
Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, Implementarea obiectivelor
fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 10.000 – 12.000 i. Acest planului nu va avea impact
efectiv prezent in interiorul sitului reprezenta un procent intre 15-100% negativ asupra efectivelor și
din efectivele acestei specii la nivel national. dinamicii populației ,a
Sterna Habitat-zone lagunare si coastelor marine,se hrănește cu pești. de studiu și vecinatati, nu
sandvicensis Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra:conform datelor din Formularului sunt habitate favorabile
Standard specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, pentru stationare si hranire.
Chira de mare fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 5200 - 6000 i. Acest Implementarea obiectivelor
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un planului nu va avea impact
procent intre 15-100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel negativ asupra efectivelor și
national. dinamicii populației ,a

Specie acvatica, ierneaza in sit Nu a fost observata în zona
Cygnus Cygnus Hrana : plante de apă, seminţe, viermi, insecte, moluşte şi uneori peşti. de studiu și vecinatati, nu
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din sunt habitate favorabile
Lebădă de iarnă Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru stationare si hranire.
pentru iernat, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1.000 – Implementarea obiectivelor
1.500 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a planului nu va avea impact
reprezenta un procent intre 2-15% din efectivele la nivel national. negativ asupra efectivelor și
dinamicii populației ,a
Specie acvatica,de pasaj pentru sit . Au fost observate exemplare
Larus Habitat: de-a lungul litoralului, în porturi, lacuri adânci, mlaştini. tranzitând în zbor zona de
melanocephalus Hrana: peşti, viermi, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor studiu în cautarea
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din hranei,însa nu au fost
Pescarusul cu cap Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul observate exemplare
negru sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ hrănindu-se deoarece in
12.000 – 15.000 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este zona nu sunt habitate
considerat a reprezenta un procent intre 15-100% in raport cu favorabile pentru stationare
efectivele acestei specii la nivel national. si hranire.
Implementarea obiectivelor
planului nu va avea impact
negativ asupra efectivelor și
Specie acvatica,oaspete de iarnă pentru sit . Nu a fost observata în zona
Habitat: lacuri, bălţi mărginite de arbori, ochiuri de apă bine adăpostite. de studiu și vecinatati, nu
Mergus albellus cu suprafeţe mari. sunt habitate favorabile
Hrana: moluşte, insecte acvatice şi larvele lor, broaşte, peşti mici; pentru stationare si hranire.
Ferestraş mic Relatia cu situl ROSPA0076: conform datelor din Formularului Standard Implementarea obiectivelor
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru planului nu va avea impact
iernat, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1000 - 1500 i. negativ asupra efectivelor și
Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un dinamicii populației ,a
procent intre 15-100% din efectivele la nivel national. statutului de conservare a
Specie acvatica, de pasaj pentru sit Au fost observate exemplare
Sterna hirundo Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe întinse, terenuri tranzitând în zbor zona de
noroioase. studiu în cautarea
Chira de balta Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special libelule), peşti. hranei,însa nu au fost
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra:conform datelor din observate exemplare
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului hrănindu-se, nu sunt
pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 8.000 – habitate favorabile pentru
10.000 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a stationare si hranire.
reprezenta un procent intre 15-100% in raport cu efectivele acestei Implementarea obiectivelor
specii la nivel national. planului nu va avea impact
perioada de funcționare..
Specie acvatica ,de pasaj pentru sit . Este o specie a carei
Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în exemplare au fost observate
Chlidonias mlaştini. tranzitand in zbor zona de
hybridus Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor. studiu insa nu au fost
Relatia cu situl ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din observate exemplare
Chirighita cu Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste habitatele din hrănindu-se, nu sunt
obraji albi interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de habitate prielnice pentru
aproximativ 4000 - 5000 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este stationare si hranire..

considerat a reprezenta un procent intre 2-15% in raport cu efectivele Implementarea obiectivelor
acestei specii la nivel national. planului nu va avea impact
perioada de funcționare..
Gavia arctica Specie acvatica , oaspete de iarna pentru sit . Nu a fost observata în zona
Habitat: lacuri şi bălţi de studiu și vecinatati, nu
Fundac polar Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra:conform datelor din Formularului sunt habitate favorabile
Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, pentru stationare si hranire.
fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 250-300 i. Acest efectiv Implementarea obiectivelor
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre planului nu va avea impact
15-100% din efectivele la nivel national. negativ asupra efectivelor și
Specie acvatica , oaspete de iarna pentru sit . Nu a fost observata în zona
Gavia stellata Habitat: lacuri şi bălţi; de studiu și vecinatati, nu
Hrana: peşti, broaşte, moluşte, crustacei, insecte acvatice, primăvara sunt habitate favorabile
Cufundar mic consumă şi plante acvatice; pentru stationare si hranire.
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra:conform datelor din Formularul Implementarea obiectivelor
Standard,specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, planului nu va avea impact
fiind prezenta aici cu un efectiv de 100-200i. Acest efectiv prezent in negativ asupra efectivelor și
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15-100% dinamicii populației ,a
din efectivul la nivel national. statutului de conservare a
Phalaropus Habitat -zone umede cu lacuri salmastre sau sarate; de studiu și vecinatati, nu
lobatus Hrana: insecte, melci, viermi, crustacee, furnici si unele seminte sunt habitate favorabile
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra:conform datelor din Formularului pentru stationare si hranire.
Notatita Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj Implementarea obiectivelor
fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 700-1200 I . Acest planului nu va avea impact
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un negativ asupra efectivelor și
procent intre 2 ≥ p > 0% din efectivele la nivel national dinamicii populației ,a
Habitat: litoralul mării, lacuri adânci şi întinse, mlaştini. de studiu și vecinatati, nu
Chlidonias niger Hrana: insecte şi larve acvatice, peştişori, mormoloci, broscuţe, dar şi sunt habitate favorabile
insecte terestre, viermi etc. pentru stationare si hranire.
Chirighiţa neagră Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea Neagra: Implementarea obiectivelor
conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste planului nu va avea impact
habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un negativ asupra efectivelor și
efectiv de aproximativ 120 - 140 i. Acest efectiv prezent in interiorul dinamicii populației ,a
sitului este considerat ca reprezenta un procent sub 2% din efectivele statutului de conservare a
acestei specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada
Specie acvatica , de pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona
Larus genei Habitat- lacuri interioare și coaste nisipoase marine. Apare și pe pășuni de studiu și vecinatati, nu
sau ân zone mlăștinoase. sunt habitate favorabile
Hrana- insecte, larve, scoici, melci și pești mici.Se hrăneste mai puțin cu pentru stationare si hranire.
Pescăruş rozalb hoituri, comparativ cu alte specii de pescaruși. Implementarea obiectivelor
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din planului nu va avea impact
Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste habitatele din negativ asupra efectivelor și
interiorul sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de dinamicii populației ,a
aproximativ 1000 - 1500 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este statutului de conservare a

considerat a reprezenta un procent intre 2-15% din efectivele acestei speciei în zonă, în perioada
specii la nivel national. de realizare a planului și
Specie acvatica ,oaspete de iarna pentru sit . Au fost observate exemplare
Podiceps Habitat: lacurile și bălțile cu apă dulce, bogate în vegetație. tranzitând în zbor zona de
nigricollis Hrana: hrana este constituită în principal din nevertebrate. studiu în cautarea
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0076 Marea Neagra: hranei,însa nu au fost
Corcodelul cu gat Conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia observate exemplare
negru foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, fiind prezenta hrănindu-se deoarece in
aici cu un efectiv de aproximativ 2000 - 20000 i. Acest efectiv prezent in zona nu sunt habitate
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15-100% favorabile hranirii si
in raport cu efectivele acestei specii la nivel national. Functia ecologica stationarii.
in zona a acestei specii in zona nu este relevanta. Implementarea obiectivelor
perioada de funcționare
Specie acvatica,oaspete de iarna pentru sit . Nu a fost observata în zona
Mergus Habitat-zone umede cu vegetatie si copaci; de studiu și vecinatati, nu
merganser Hrana ferestrasului mare constă în pești mici, insecte, moluște, crustacee, sunt habitate favorabile
viermi, amfibieni și chiar mamifere mici și păsări. Ferestrașul mare este pentru stationare si hranire.
un puternic indicator al sănătății ecosistemului și apelor. Implementarea obiectivelor
Ferestras mare Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: Conform datelor din planului nu va avea impact
Formularului Standard specia foloseste habitatele din interiorul sitului negativ asupra efectivelor și
pentru iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 120 - 180 i. dinamicii populației ,a
Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un statutului de conservare a
procent intre 2-15% din efectivele acestei specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada
Podiceps Hrana: specii acvatice, crustacei, viermi, moluşte, pesti; de studiu și vecinatati, nu
grisegena Habitat:lacuri cu apă dulce în curs de colmatare, cu luciu redus şi un sunt habitate favorabile
brâu de vegetaţie mai deasă pentru stationare si hranire.
Corcodel cu gat Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: Conform datelor din Implementarea obiectivelor
rosu Formularului Standard specia foloseste habitatele din interiorul sitului planului nu va avea impact
pentru iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 500-1000 negativ asupra efectivelor și
i.Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un dinamicii populației ,a
procent intre 100 ≥ p > 15%din efectivele acestei specii la nivel national statutului de conservare a
Specie acvatica, de pasaj pentru sit . Au fost observate exemplare
Larus cachinnans Habitat: de-a lungul litoralului, în porturi, pe plaje, la marginea hrănindu-se în urma
marilor lacuri şi bălţi. utilajelor agricole ,in
Hrana: moluşte, insecte, peşti, pui de păsări, mici mamifere, resturi perioade relativ scurte de
Pescăruş argintiu animaliere, rar plante sau seminţe. timp (cateva zile) aferente
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din lucrarilor de semanat si
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul recoltat culturi agricole.
sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ Implementarea obiectivelor
25000 - 30000 i. Acest efectiv reprezenta un procent intre 15-100% din planului nu va avea impact
efectivele acestei specii la nivel national. negativ asupra efectivelor și
Specie acvatica, de pasaj pentru sit . Au fost observate exemplare

Larus ridibundus. Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra mării, în mlaştini, lagune. hrănindu-se în urma
Hrana: cărăbuşi, larve diferite, omizi, şoareci, peştişori dar şi diferite utilajelor agricole ,in
Pescarus razator seminţe. perioade relativ scurte de
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din timp (cateva zile) aferente

Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul lucrarilor de semanat si
sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ recoltat culturi agricole.
20000-50000 i. Acest efectiv reprezenta un procent intre 15-2 % din Implementarea obiectivelor
efectivele acestei specii la nivel national. planului nu va avea impact
Specie acvatica,oaspete de iarna pentru sit, Nu a fost observata în zona
Phalacrocorax Habitat:ape stătătoare sau curgătoare cu apa adâncă, dulci sau sărate, de studiu și vecinatati, nu
carbo preferenţial în apropierea unor arbori sau stânci pentru amplasarea sunt habitate favorabile
cuiburilor. pentru stationare si hranire.
Cormoran mare Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: Conform datelor din Implementarea obiectivelor
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului planului nu va avea impact
pentru iernat, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 10000- negativ asupra efectivelor și
27000 i.. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a dinamicii populației ,a
reprezenta un procent intre 15 ≥ p > 2%% din efectivele acestei specii la statutului de conservare a
nivel national. speciei în zonă, în perioada
Mergus serrator Specie acvatica,de pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona
Iernează în ţările din nordul Mării Mediterane şi în vestul Europei. de studiu și vecinatati, nu
Ferestraş moţat Habitat:zone umede cu vegetatie deasa; sunt habitate favorabile
Hrana: pesti mici, insecte, moluste, crustacee, viermi, amfibieni si chiar pentru stationare si hranire.
mamifere mici. Implementarea obiectivelor
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului negativ asupra efectivelor și
pentru cuibarit si pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ dinamicii populației ,a
230-340 i.Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a statutului de conservare a
reprezenta un procent intre 2 ≥ p > 0%din efectivele acestei specii la speciei în zonă, în perioada
nivel national. de realizare a planului și
Anas strepera Specie acvatica ,oaspete de iarna pentru sit . Nu a fost observata în zona
Habitat:zonele acvatice de joasa altitudine, deschise, cu apa de mica de studiu și vecinatati, nu
Rata pestrita adancime, statatoare sau usor curgatoare. sunt habitate favorabile
Hrana: vegetatie acvatica, dar ocazional se hraneste si cu plante si pentru stationare si hranire.
semnite de pe culturile agricole. Implementarea obiectivelor
pentru iernat, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 340-410 dinamicii populației ,a
i.Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un statutului de conservare a
procent intre 2 ≥ p > 0%din efectivele acestei specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada
Aythya ferina Specie acvatica oaspete de iarna pentru sit . Au fost observate exemplare
Habitat: lacuri ,balti superficiale, dar se găseşte şi pe bălţi mai adanci. tranzitând în zbor zona de
Rata cu cap Hrana: Hrana este preponderent vegetală, fiind compusă mai ales din studiu , în cautarea
castaniu plante submerse.Fracţiunea animală se compune din moluşte (scoici şi hranei,însa nu au fost
melci), crustacei, ,etc. observate exemplare
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din hrănindu-se deoarece nu
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sunt habitate favorabile
sitului pentru iernat, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ hranirii si stationarii.
18000-20000 i.Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat Implementarea obiectivelor
a reprezenta un procent intre 100 ≥ p > 15%din efectivele acestei specii planului nu va avea impact
la nivel national. negativ asupra efectivelor și
Aythya fuligula Specie acvatica ,oaspete de iarna pentru sit. Au fost observate exemplare
Habitat: ape dulci stătătoare sau lin curgătoare cu luciu liber şi tranzitând în zbor zona de
Rata motata vegetaţie la mal, nu prea adânci; studiu , în cautarea

Hrana: Predomina fracţiunea animală, preponderent moluşte la care hranei,însa nu au fost
se adaugă diferiţi melci.Fracţiunea vegetală se compune aproape observate exemplare
exclusiv din seminţe ( Potamogeton sp., Sparganium sp. ş.a. Părţile hrănindu-se deoarece nu
verzi constau din frunzuliţe de Elodea Canadensis. sunt habitate favorabile
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din hranirii si stationarii.
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul Implementarea obiectivelor
sitului pentru iernat, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ planului nu va avea impact
6300-7450 i Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a negativ asupra efectivelor și
reprezenta un procent intre 100 ≥ p > 15%din efectivele acestei specii dinamicii populației ,a
la nivel national. statutului de conservare a
Fulica atra Specie oaspete de iarna pentru sit Au fost observate exemplare
Habitat: zonele umede, cu stuf si papura. tranzitând în zbor zona de
Lisita Hrana: plante acvatice, dar nu refuza nevertebratele, oua de pasare, studiu , în cautarea
amfibieni, pesti sau mamifere mici. hranei,însa nu au fost
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din observate exemplare
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul hrănindu-se deoarece nu
sitului pentru iernat, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ sunt habitate favorabile
25000-40000 i.Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat hranirii si stationarii.
a reprezenta un procent sub 2%din efectivele acestei specii la nivel Implementarea obiectivelor
national. planului nu va avea impact
Specie acvatica,oaspete de iarna pentru sit. Nu a fost observata în zona
Habitat: zonele umede marginite de paduri ,zone deschise de apa fara de studiu și vecinatati, nu
Bucephala multa vegetatie acvatica . sunt habitate favorabile
clangula Hrana: crustacee, insecte acvatice, moluste. pentru stationare si hranire.
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din Formularului Implementarea obiectivelor
Rata sunatoare Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, planului nu va avea impact
fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1500-3000 i..Acest negativ asupra efectivelor și
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent dinamicii populației ,a
intre 100 ≥ p > 15%din efectivele acestei specii la nivel national. statutului de conservare a
Specie acvatica,oaspete de iarna pentru sit . Nu a fost observata în zona
Habitat: balti cu stuf, dar si lacuri cu apa si vegetatie care sa ii asigure un de studiu și vecinatati, nu
mediu propice de adapost si hrana. sunt habitate favorabile
Anas Hrana: plante acvatice, seminte diverse, cereale, insecte, larve, melci, pentru stationare si hranire.
platyrhynchos pesti etc. Implementarea obiectivelor
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din Formularului planului nu va avea impact
Rata mare Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru iernat, negativ asupra efectivelor și
fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 7000-9000i.Acest efectiv dinamicii populației ,a
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre statutului de conservare a
15 ≥ p > 2%,din efectivele acestei specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada
Habitat: lacuri de apă dulce, cu preferinţă de mărime mijlocie saumare de studiu și vecinatati, nu
Anas Penelope evitând cele mici, cu vegetaţie de mal nu prea deasă. sunt habitate favorabile
Hrana: preponderent vegetala şi insecte (ortoptere,coleoptere).Iarna pentru stationare si hranire.
Rata fluieratoare consumă frecvent alge marine. Implementarea obiectivelor
pentru iernat,pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ dinamicii populației ,a
1200-1500 i..Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a statutului de conservare a
reprezenta un procent intre 15 ≥ p > 2%,din efectivele acestei specii la speciei în zonă, în perioada
nivel national. de realizare a planului și

Habitat : ape dulci, stătătoare şi mlaştini puţin adânci (0,3-1,0 m), de studiu și vecinatati, nu
Tachybaptus ocazional şi în ape lin curgătoare cu vegetaţie deasă. sunt habitate favorabile
ruficollis Hrana: insecte şi larve acvatice din ordinele: Diptera, Plecoptera şi pentru stationare si hranire.
Coleoptera, moluşte,pesti, crustacei şi mormoloci. Implementarea obiectivelor
Corcodelul mic Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din Formularului planului nu va avea impact
Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj negativ asupra efectivelor și
fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 1200-1500 i..Acest dinamicii populației ,a
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent statutului de conservare a
intre 15 ≥ p > 2%,din efectivele acestei specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada
Larus fuscus Specie acvatica , de pasaj pentru sit . Au fost observate exemplare
Apare frecvent în sezonul rece, din luna Octombrie pana in luna mai tranzitând în zbor zona de
Pescarus negricios sosind la noi din ţinuturile nordice ale Europei, unde cuibăreşte. studiu , în cautarea
Multe exemplare rămân şi peste vară în Delta Dunării sau pe litoral; hranei,însa nu au fost
Hrana: moluste,crustacee,pasari si mamifere mice, deseuri; observate exemplare
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din hrănindu-se deoarece nu
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sunt habitate favorabile
sitului pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ hranirii si stationarii.
200-400 i..Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a Implementarea obiectivelor
reprezenta un procent intre 2 ≥ p > 0%,din efectivele acestei specii la planului nu va avea impact
nivel national. negativ asupra efectivelor și
Specie acvatica ,de pasaj pentru sit . Au fost observate exemplare
Habitat: ape dulci, stătătoare sau lin curgătoare, cu adâncimi între 2-5 tranzitând în zbor zona de
Podiceps cristatus m şi brâu de stuf; studiu , în cautarea
Hrana: pesti, insectE, raci si larve acvatice; hranei,însa nu au fost
Corcodel mare Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din observate exemplare
formularului standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului hrănindu-se deoarece nu
pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 4500- sunt habitate favorabile
6000i.Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a hraniri si stationarii.
reprezenta un procent cuprins intre 2 ≥ p > 0%,din efectivele acestei Implementarea obiectivelor
specii la nivel national. planului nu va avea impact
Populatie acvatica aflata în pasaj care utilizeaza aria naturala. Nu a fost observata în zona
Puffinus yelkouan Habitat:intinderi de apa marina, pe uscat ajunge în perioada de cuibarire, de studiu și vecinatati, nu
când duce o viata coloniala. sunt habitate favorabile
Hrana: pesti si crustacee marine. pentru stationare si hranire.
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din Implementarea obiectivelor
Formularului Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului planului nu va avea impact
pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 10.000- negativ asupra efectivelor și
17.000 i.. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a dinamicii populației ,a
reprezenta un procent cuprins intre 100 ≥ p > 15%din efectivele acestei statutului de conservare a
specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada
Specia acvatica,de pasaj pentru sit. Nu a fost observata în zona
Limosa limosa Habitat: lunci umede si mlastini. de studiu și vecinatati, nu
Hrana: viermi, moluste, crustacee si diferite seminte pe care le cauta in sunt habitate favorabile
Sitar de mal malul de pe fundul apei. pentru stationare si hranire.
Relatia cu ROSPA0076 Marea Neagra: conform datelor din Formularului Implementarea obiectivelor
Standard, specia foloseste habitatele din interiorul sitului pentru pasaj, planului nu va avea impact
fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ2000-5000 i . Acest negativ asupra efectivelor și
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent dinamicii populației ,a
cuprins intre 2 ≥ p > 0% din efectivele acestei specii la nivel national. statutului de conservare a

Specia acvatica,de pasaj pentru sit. Nu a fost observata în zona
Larus canus Habitat: zona de coastă, ape interioare. de studiu și vecinatati, nu
Hrana: in principal cu nevertebrate și vertebrate mici colectate din sunt habitate favorabile
Pescarus sur mediile acvatice mai mult decât mediile terestre ( terenuri cultivate și pentru stationare si hranire.
pășuni). Implementarea obiectivelor
pentru pasaj, fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 12000- dinamicii populației ,a
15000 i . Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a statutului de conservare a
reprezenta un procent cuprins intre 100 ≥ p > 15% din efectivele acestei speciei în zonă, în perioada
specii la nivel national de realizare a planului și
3.3.5. ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie

Date privind ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe
Din punct de vedere administrativ, doar 9,7% din suprafața sitului se află pe teritoriul
județului Constanta.Complexul lacustru Razim Sinoe se suprapune cu unitatea geografică a
Deltei Dunarii si are pe raza judetului Constanța lacurile Istria,Nuntași,Sinoe.
Categorii de specii de păsări protejate:Specii de păsări incluse în Anexa 1 a Directivei
Pasari- 97; Specii de păsări migratoare listate în anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de
la Bonn-151; specii de păsări periclitate la nivel global – 17.
Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 2009/147/EC

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă.
Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă.
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluare (izolare): A -
cu o arie de răspândire extinsă. Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.

Migratoare
Cod Nume Evaluare
Residentă Reproduc Populatie Conservare Izolare
ere
A001 Gavia stellata 40-50i A B C C
A002 Gavia arctica 50-80i A B C C
Pelecanus 3560-
A019 A A A A
onocrotalus 4160 p
320-410
A020 Pelecanus crispus A B B A
p
800-
A021 Botaurus stellaris A B C A
1000p
3000-
A022 Ixobrychus minutus A B C A
3500 p
Nycticorax 3500-
A023 A B C A
nycticorax 4000p
3000-
A024 Ardeola ralloides A B C A
4000p
1700-
A026 Egretta garzetta A B C A
2500 p
320- 1000-
A027 Egretta alba A B C A
360p 1200i
230-450
A029 Ardea purpurea A B C A
p
500-
A030 Ciconia nigra 2-5i 1000 C B C B
i
100- 45000-
A031 Ciconia ciconia B B C C
120p 60000i

Migratoare
Cod Nume Evaluare
ere
2000-
A032 Plegadis falcinellus A B C A
3200 p
360-440
A034 Platalea leucorodia A B C A
p
Cygnus columbianus
A037 10-40i A B C B
bewickii
A038 Cygnus cygnus 340-1270 i B B C A
A042 Anser erythropus 10-30 i A B C A
3800-
A060 Aythya nyroca A B C A
4200p
4000-
A068 Mergus albellus R A B C A
5000i
A071 Oxyura leucocephala 1-4 i C B C C
20-
A073 Milvus migrans 6-7i C B C C
30i
A075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C A
A080 Circaetus gallicus R D
300-400
A081 Circus aeruginosus A B C B
p
A082 Circus cyaneus 150-200 i B B C B
50-
A083 Circus macrourus B B C C
60i
500-
A084 Circus pygargus 3-6i B B C C
800i
200-
A089 Aquila pomarina C B C C
300 i
A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B
50-
A092 Hieraaetus pennatus D
80i
A094 Pandion haliaetus RC C B C C
A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C
2000
300- -
A097 Falco vespertinus A B C A
350p 3000
i
A098 Falco columbarius 20-60 i B B C B
A103 Falco peregrinus 2-4i 10-20i B B C C
300-400
A119 Porzana porzana B B C B
p
2000-
A120 Porzana parva A B C A
3000 p
A121 Porzana pusilla V C B C C
A127 Grus grus R C B C C
1400
Himantopus 220-370 -
A131 A A C B
himantopus p 2200
i
800-
Recurvirostra 220-280
A132 1200 A A C B
avosetta p
i
A133 Burhinus oedicnemus 44-60 p B B C C
420-540
A135 Glareola pratincola A B C B
p
Charadrius 90-120 450-
A138 A B C B
alexandrinus p 520 i
Charadrius
A139 R C B C C
morinellus
300-
A140 Pluvialis apricaria B B C C
500i
1300
0-
A151 Philomachus pugnax B B C B
1800
0i
20-
A154 Gallinago media A B B B
80 i
A157 Limosa lapponica 1-5 i D

Migratoare
Cod Nume Evaluare
ere
Numenius
A159 1-3 i A B C B
tenuirostris
A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C
700-
A170 Phalaropus lobatus 1200 C B C C
i
Larus 160-
A176 A B B A
melanocephalus 200p
1000
0-
A177 Larus minutus A B C B
1200
0i
20-
A180 Larus genei C B C B
70 i
320-
A189 Gelochelidon nilotica 8-12 p A B C B
350 i
500-
A190 Sterna caspia 1000 A B C B
i
3000
250- -
A191 Sterna sandvicensis A B C B
300p 5000
i
1800-
A193 Sterna hirundo A B C B
2300 p
A195 Sterna albifrons 40-100p A B C B
3000
5000- 0-
A196 Chlidonias hybridus A B C B
6000p 5000
0i
200-300
A197 Chlidonias niger B B C C
p
A222 Asio flammeus 8-12 i C B C B
1500-
A229 Alcedo atthis A B C B
1700 p
500-
A231 Coracias garrulus B B C B
600p
A234 Picus canus RC D
A236 Dryocopus martius RC D
A238 Dendrocopos medius R D
Melanocorypha
A242 RC D
calandra
A246 Lullula arborea R R D
A255 Anthus campestris RC C B C C
300-700
A272 Luscinia svecica A B C B
p
Acrocephalus 400-
A293 A A C B
melanopogon 1000 p
A307 Sylvia nisoria R RC C B C C
A320 Ficedula parva C D
A321 Ficedula albicollis piter D
A338 Lanius collurio RC C D
A339 Lanius minor R C D
A379 Emberiza hortulana R D
4000
Phalacrocorax 8700- 4000-6500 -
A393 A B C A
pygmeus 9500 p i 6500
i
7000
1000- -
A396 Branta ruficollis A B C A
3000i 2400
0i
40-
A402 Accipiter brevipes 3-5p C B C B
80i
A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C
A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C

Migratoare
Cod Nume Evaluare
ere
Dendrocopos
A429 RC D
syriacus
20-
A464 Puffinus yelkouan B B B B
100i
A511 Falco cherrug 2-4i 5-10i B B C B
A533 Oenanthe pleschanka 12-24 p B B B B
Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă.
Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă.
(aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C - populatie
neizolată cu o arie de răspândire extinsă.
Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.
Calitate şi importanţă: Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări
protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: număr de specii din anexa 1 a Directivei
Pasari: 97 ;număr de alte specii migratoare, listate în anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 151 ;număr de specii periclitate la nivel global: 17 .In perioada de migrație
situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de baltă, fiind sit RAMSAR.
Speciile de păsări cuibăritoare din situl ROSPA Delta Dunării și Complex Razim
Sinoie
Specii de păsări cuibăritoare - ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie
Efectul anticipat al planului

Specia Caracteristici specie asupra efectivelor și dinamicii
populaţiei,al statutului de
conservare al speciei
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit . Nu a fost observata în zona de
Pelecanus Mod de cuibărit: la marginea apei, pe grămezi de vegetație plutitoare sau studiu și zonele adiacente, ceea
crispus în stufăriș. ce indică că aceste habitate nu
Habitat: litoral, delta și lacuri împrejmuite cu stuf. sunt favorabile pentru odihna,
Pelicanul cret Hrana: exclusiv pesti; Lipsa stufariilor și a zonelor litorale deltaice, cuibarire,innoptare, hranire.
constituie o piedică în cuibărirea speciei în zonă. Implementarea obiectivelor
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a planului nu va avea impact
puilor se desfășoară în intervalul mai – iulie. negativ asupra efectivelor și
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si dinamicii populației ,a
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard statutului de conservare a
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului speciei în zonă, în perioada de
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind realizare a planului și perioada
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 320-410 perechi. Acest efectiv de funcționare..
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre
15 - 100% din efectivele acestei specii la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit, ocazional iernează și la noi Nu a fost observata în zona de
Aythya nyroca pe apele neînghețate. studiu și zonele adiacente, ceea
Mod de cuibărit: la marginea apei, în desișurile de stuf .Cuibul îl ce indică că aceste habitate nu
Rata rosie- construieşte pe lacuri mlăștinoase bogate în stufăriș. Iarna pe lacuri, sunt favorabile pentru odihna,
bazine de acumulare, cursuri lente de râuri, uneori în estuare, deseori pe cuibarire,innoptare,
mare sau în denivelările solului, fiind alcătuit din papură, stuf pe care îl hranire.
căptușește cu pene . Implementarea obiectivelor
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a planului nu va avea impact
puilor se desfășoară în intervalul mai – iulie.. negativ asupra efectivelor și
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard statutului de conservare a
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului speciei în zonă, în perioada de

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind realizare a planului și perioada
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 3800-4200 de perechi. Acest de funcționare..
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un
procent intre 15 - 100% din efectivele acestei specii la nivel national.
Specie oaspete de vară ,pasaj pentru sit,. Vanturelul de seară este legat Este o specie ale cărei
Falco vespertinus în special de posibilitatile de capturare a hranei la lizierele mediului exemplare au fost observate
forestier. Din această cauză numărul de indivizi este destul de redus. tranzitând în zbor zona de
Rareori aceștia se abat în apropierea localităților, de unde pot captura studiu și care se deplasează
Vânturelul de insecte de talie mai mare aflate în zbor. frecvent în căutarea hranei.
seara Reproducerea are loc în mai - iulie. Perioada de cuibărit și de creștere Nu au fost observate
a puilor se desfășoară în intervalul iulie – august. exemplare hrănindu-se pe
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si amplasament deoarece nu
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard există habitate pentru odihna,
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului innoptare,hranire,cuibarire.
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit fiind Implementarea obiectivelor
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 300-350 de perechi si 2000- planului nu va avea impact
3000 I in pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este negativ asupra efectivelor și
considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu dinamicii populației ,a
efectivele acestei specii la nivel national. statutului de conservare a
speciei în zonă, în perioada de
realizare a planului și perioada
de funcționare.
Specie acvatica,oaspete de vară pentru sit . Mod de cuibărit: în copaci, Nu a fost observata în zona de
Phalacrocorax îin răchitiș, rar pe pământ. Caracteristicile cuibului: este construit cu studiu și zonele adiacente, ceea
pygmeus precădere din stuf, dar și din crenguțe și ramuri, fiind căptușit cu ce indică că aceste habitate nu
material mai fin; sunt favorabile pentru odihna,
Cormoranul Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a cuibarire,innoptare,
mic- puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie.Relatia cu aria de protectie hranire.
avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe: Implementarea obiectivelor
conform datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste planului nu va vea impact
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex negativ asupra efectivelor și
Razim pentru cuibarit fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ dinamicii populației ,a
8700-9500 de perechi,4000-6500 I la iernat si 4000-6500i in pasaj. statutului de conservare a
Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un speciei în zonă, în perioada de
procent intre 15 - 100% din efectivele acestei specii la nivel national. realizare a planului și perioada
de funcționare..
Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj pentru sit. Nu a fost observata în zona de
Gelochelidon Mod de cuibărire: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat direct pe studiu și zonele adiacente, ceea
nilotica sol, folosind denivelările terenului pe care le căptuşeşte cu alge şi ierburi ce indică că aceste habitate nu
uscate. sunt favorabile pentru odihna,
Pescarita Habitat: lagune, plaje cu nisip şi maluri noroioase. cuibarire,innoptare,
râzatoare Hrana: viermi, moluşte, insecte (greieri, gândaci, libelule dar cu hranire.
predilecţie lăcuste), peşti şi şopârle mici, mamifere mici. Mai puţin Implementarea obiectivelor
legată de mare decât restul chirelor, vânează mai ales pe deasupra planului nu va avea impact
uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor negativ asupra efectivelor și
Reproducerea are loc în mai-iunie. Perioada de cuibărit și de creștere a dinamicii populației ,a
puilor se desfășoara în intervalul iulie-august. statutului de conservare a
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si speciei în zonă, în perioada de
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard realizare a planului și perioada
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului de funcționare..
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 8-12 perechi si 320-350 i in
pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei
specii la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit . Este o specie ale cărei
Plegadis Mod de cuibărit: pe sol în desişurile de trestie, pe tufişuri sau pe exemplare au fost observate
falcinellus copaci ce cresc în apă. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardeola ralloides, tranzitând în zbor zona de
Nycticorax nyctiorax, Egretta garzetta sau Phalacrocorax pygmaeus. studiu . Nu au fost observate
Tiganusul Habitat: bălţi, mlaştini şi terenuri noroioase. Hrana: lipitori, melci. exemplare hrănindu-se pe
Reproducerea are loc in aprilie-mai. Perioada de cuibarit si de amplasament deoarece nu
crestere apuilor se desfasoara in intervalul mai – iulie. există habitate pentru odihna,
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si innoptare,hranire,cuibarire .
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard Implementarea obiectivelor
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului planului nu va avea impact

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit fiind negativ asupra efectivelor și
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 2000-3200 perechi. Acest dinamicii populației ,a
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un statutului de conservare a
procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel speciei în zonă, în perioada de
national. realizare a planului și perioada
de funcționare..
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit .Mod de cuibarit: aprilie - Nu a fost observata în zona de
Egretta garzetta iunie. Cuibul îl construieste in arbori sau stuf, fiind alcatuit din plante studiu și zonele adiacente, ceea
uscate. Cuibaresc în colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides, ce indică că aceste habitate nu
Egreta mica Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus.Habitat: fluvii, delta, sunt favorabile pentru odihna,
terenuri cu tufisuri si ape, lacuri cu suprafete intinse dar nu prea adanci. cuibarire,innoptare,
Hrana: pesti mici, insecte acvatice, broaste. hranire.
Reproducerea are loc în martie - iulie. Perioada de cuibărit și de Implementarea obiectivelor
creștere a puilor se desfășoara în intervalul iulie – august. planului nu va avea impact
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si negativ asupra efectivelor și
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura dinamicii populației ,a
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta statutului de conservare a
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un speciei în zonă, în perioada de
efectiv de aproximativ 1700 - 2500 de perechi. Acest efectiv prezent in realizare a planului și perioada
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% de funcționare.
in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona de
Nycticorax Mod de cuibarit: cuibul il construieste in arbori sau stuf, fiind alcătuit studiu și zonele adiacente, ceea
nycticorax din crengi, fire de trestie si alt material vegetal, dispus radial.Habitat: ce indică că aceste habitate nu
lacuri si balti cu vegetatie bogata. In timpul zilei sta cocotat pe un sunt favorabile pentru odihna,
Stârcul de arbore, arbust sau pe crengi uscate deasupra apei. cuibarire,innoptare,
noapte Hrana: pesti, broaste, lipitori, insecte acvatice, mormoloci, crustacee hranire.
mici, moluste, mici mamifere (soareci). Implementarea obiectivelor
Reproducerea are loc în aprilie - mai. Perioada de cuibărit și de planului nu va avea impact
creștere a puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie. negativ asupra efectivelor și
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura statutului de conservare a
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta speciei în zonă, în perioada de
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un realizare a planului și perioada
efectiv de aproximativ 3500 - 4000 de perechi. Acest efectiv prezent in de funcționare.
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100%
Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj, oaspete de iarnă. Mod de Nu a fost observata în zona de
Egretta alba cuibărit: în apropierea apei, pe copaci sau în stufării. studiu și zonele adiacente, ceea
Habitat: lagune, delta, lacuri cu suprafețe întinse și puțin adânci. Hrana: ce indică că aceste habitate nu
Egreta mare pesti, dar consumă și insecte, broaște,păsări mici. sunt favorabile pentru odihna,
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere cuibarire,innoptare,
a puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie. hranire.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Implementarea obiectivelor
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura planului nu va avea impact
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta negativ asupra efectivelor și
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un dinamicii populației ,a
efectiv de aproximativ 320 - 360 de perechi, dar si pentru iernat cu o statutului de conservare a
populatie de 1000 – 1200 de indivizi. Acest efectiv prezent in interiorul speciei în zonă, în perioada de
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport realizare a planului și perioada
cu efectivele acestei specii la nivel national. de funcționare.
Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj pentru sit. Nu a fost observata în zona de
Recurvirostra Mod de cuibarit: pe maluri, in lagune cu apa sarata sau semisarata, pe studiu și zonele adiacente, ceea
avosetta insule plane, pe bancuri de nisip sau namol, uneori in vegetatie sau pe ce indică că aceste habitate nu
sol cu scoici. sunt favorabile pentru odihna,
Ciocântorsul Habitat: lagune si golfuri adapostite, lacuri putin adanci de-a lungul cuibarire,innoptare,
litoralului marii. hranire.
Hrana: viermi, moluste, crustacei mici, insecte acvatice si larvele lor Implementarea obiectivelor
(plosnite, tantari, muste), pesti mici, plante acvatice de suprafata. planului nu va avea impact
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a negativ asupra efectivelor și
puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie. dinamicii populației ,a
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si statutului de conservare a
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura speciei în zonă, în perioada de
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta realizare a planului și perioada
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un de funcționare..

efectiv de aproximativ 220-280 p si 800-1200 i. Acest efectiv prezent in
Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona de
Ardeola ralloides Mod de cuibărit: în arbori sau tufișuri, pe sol, în stufăriș sau în vegetația studiu și zonele adiacente, ceea
de mlaștină. ce indică că aceste habitate nu
Stârcul galben Habitat: lagune, bălți cu stuf, zone inundabile. sunt favorabile pentru odihna,
Hrana: insecte, larve acvatice, peștișori, broscuțe, șoparle, moluște mici, cuibarire,innoptare,
crustacee, viermi și ceva hrana vegetală; hranire.
Reproducerea are loc în mai-iunie. Perioada de cuibărit și de creștere a Implementarea obiectivelor
puilor se desfășoara în intervalul iulie – august. planului nu va avea impact
efectiv de aproximativ 3000-4000 p. Acest efectiv prezent in interiorul realizare a planului și perioada
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport de funcționare.
cu efectivele acestei specii la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj pentru sit. Mod de cuibărit: pe Nu a fost observata în zona de
Sterna albifrons sol nisipos cu vegetație rară. studiu și zonele adiacente, ceea
Habitat: de-a lungul litoralului, lagune, terenuri nisipoase. ce indică că aceste habitate nu
Chira mica- Hrana: moluște, crustacei, insecte, pești mici. sunt favorabile pentru odihna,
Reproducerea are loc în aprilie - mai. Perioada de cuibărit și de cuibarire,innoptare,
creștere a puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie. hranire.
efectiv de aproximativ 40-100 p. Acest efectiv prezent in interiorul statutului de conservare a
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport speciei în zonă, în perioada de
cu efectivele acestei specii la nivel national. realizare a planului și perioada
de funcționare..
Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj pentru sit . Mod de cuibărire: Nu a fost observata în zona de
Porzana porzana Cuibul îl construiește pe sol, în stuf, fiind alcătuit din frunze de papură studiu și zonele adiacente, ceea
și stuf uscate, dar și proaspete. ce indică că aceste habitate nu
Crestet pestrit Habitat: islazuri cu vegetație deasă, mlaștini, bălți. Hrana: viermi, sunt favorabile pentru odihna,
moluste, insecte si larvelor lor, mici pesti, mormoloci, plante acvatice. cuibarire,innoptare,
Reproducerea are loc în aprilie-mai. Perioada de cuibărit și de creștere a hranire.
puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie. Implementarea obiectivelor
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si planului nu va avea impact
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura negativ asupra efectivelor și
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta dinamicii populației ,a
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un statutului de conservare a
efectiv de aproximativ 300-400 p. Acest efectiv prezent in interiorul speciei în zonă, în perioada de
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% in raport cu realizare a planului și perioada
efectivele acestei specii la nivel national. de funcționare.
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit .Este o pasăre de pradă Nu a fost observata în zona de
Haliaeetus diurnă, caracteristică zonelor deschise din zona coastelor marine şi studiu și zonele adiacente, ceea
albicilla lacurilor cu apă dulce în apropierea cărora se găsesc arbori bătrâni sau ce indică că aceste habitate nu
insule stâncoase. sunt favorabile pentru odihna,
Codalbul Reproducerea are loc în martie-aprilie. Perioada de cuibărit și de cuibarire,innoptare,
creștere a puilor se desfășoara în intervalul mai – iulie. hranire.
efectiv de aproximativ 26-28 p. Acest efectiv prezent in interiorul sitului statutului de conservare a
este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu speciei în zonă, în perioada de
efectivele acestei specii la nivel national. realizare a planului și perioada
de funcționare.

Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj pentru sit, . Este o specie ale cărei
Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe insule de exemplare au fost observate
Sterna hirundo vegetaţie uscată, plaje de nisip.. Caracteristicile cuibului: este o tranzitând în zbor zona de
adâncitură aproape plană, necăptuşit sau căptuşit sărăcăcios cu studiu . Nu au fost observate
materiale vegetale din vecinătate, precum şi cu câteva pene. exemplare hrănindu-se pe
Chira de balta Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe întinse, terenuri amplasament deoarece nu
noroioase. există habitate pentru odihna,
Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special libelule), peşti. innoptare,hranire,cuibarire .
Reproducerea are loc in aprilie - iunie. Perioada de cuibarit si de Implementarea obiectivelor
crestere a puilor se desfasoara in intervalul iulie – august. planului nu va avea impact
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 statutului de conservare a
Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu speciei în zonă, în perioada de
un efectiv de aproximativ 1800 - 2300 de perechi. Acest efectiv prezent realizare a planului și perioada
in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - de funcționare..
100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de vară , pasaj, rar oaspete de iarnă. Este o specie ale cărei
Larus Habitat: de-a lungul litoralului, în porturi, lacuri adânci, mlaştini, rar exemplare au fost observate
melanocephalus în interiorul pământului. tranzitând în zbor zona de
Hrana: peşti, viermi, moluşte, insecte acvatice şi larvele lor. studiu . Nu au fost observate
Pescarusul cu Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere exemplare hrănindu-se pe
cap negru a puilor se desfasoara in intervalul iulie – august. amplasament deoarece nu
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si există habitate pentru odihna,
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura innoptare,hranire,cuibarire .
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Implementarea obiectivelor
Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu planului nu va avea impact
un efectiv de aproximativ 160 - 200 de perechi. Acest efectiv prezent in negativ asupra efectivelor și
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - dinamicii populației ,a
100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national. statutului de conservare a
de funcționare....
Himantopus Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit. Nu a fost observata în zona de
himantopus Mod de cuibarit: pe malurile namoloase ale lacurilor semisecate si in studiu și zonele adiacente, ceea
Piciorongul apele de inundatie, asezat pe manunchiuri de plante sau perne de plante ce indică că aceste habitate nu
in apa putin adanca sau pe movile de namol de pe mal. sunt favorabile pentru odihna,
Habitat: lacuri cu namol lipsite de vegetatie, mlastini si lagune cuibarire,innoptare,
descoperite. hranire.
Hrana: insecte acvatice, larve, moluste mici, crustacee mici, mormoloci, Implementarea obiectivelor
pestisori. planului nu va avea impact
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a negativ asupra efectivelor și
puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie. dinamicii populației ,a
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un de funcționare.
efectiv de aproximativ 220 - 370 perech si 1400-2200 I in pasaj. Acest
procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
national.
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit. Mod de cuibarit: pe pamant, Nu a fost observata în zona de
Glareola pe locuri uscate din apropierea apei, pe teren nisipos sau cu pietris. Lipsa studiu și zonele adiacente, ceea
pratincola stufariilor constituie o piedică in cuibarirea speciei in zona; ce indică că aceste habitate nu
Habitat: zone deschise, saraturoase, nisipoase, cu putina vegetatie, din sunt favorabile pentru odihna,
Ciovlica ruginie apropierea lagunelor. cuibarire,innoptare, hranire.
Hrana: insecte pe care le prinde din zbor. Implementarea obiectivelor
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a planului nu va avea impact
puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie. negativ asupra efectivelor și
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta speciei în zonă, în perioada de
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un realizare a planului și perioada
efectiv de aproximativ 420 - 450 perechi. Acest efectiv prezent in de funcționare.

Specie acvatica, oaspete de vară ,pasaj pentru sit. Nu a fost observata în zona de
Pelecanus Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul îl construieşte în stuf sau studiu și zonele adiacente, ceea
onocrotalus pe plaur, pe bancuri joase de nisip, în stufăriș, săpat în pământ. ce indică că aceste habitate nu
Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din stuf, lipsit de căptușeală sunt favorabile pentru odihna,
Pelicanul comun sau cu puține fire de iarbă. cuibarire,innoptare,
Habitat: deltă, litoral, lacuri şi bălţi cu adâncime mică. hranire.
Hrana: exclusiv pești, cu totul întâmplător broaște, pui de păsări, Implementarea obiectivelor
șobolani, raci planului nu va avea impact
Reproducerea are loc in aprilie – mai.Perioada de cuibarit si de crestere a negativ asupra efectivelor și
puilor se desfasoara in intervalul iunie-august. dinamicii populației ,a
efectiv de aproximativ 3560 - 4160 de perechi. Acest efectiv prezent in
Specie acvatica, oaspete de vară ,pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona de
Platalea Mod de cuibărit: cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase, uneori în studiu și zonele adiacente, ceea
leucorodia arborii bătrâni. Cuibăresc în colonii. Caracteristicile cuibului: este ce indică că aceste habitate nu
construit ca o platforma din trestie, resturi de plante uscate; cuiburile din sunt favorabile pentru odihna,
Lopatarul trestie au 25-30 cm înălțime, vegetația din jur fiind călcată în picioare. cuibarire,innoptare,hranire.
Habitat: lagune, ape puţin adânci, mlaştini cu mult stuf la liziera Implementarea obiectivelor
pădurilor. planului nu va avea impact
Hrana: moluşte, crustacei, larve şi insecte acvatice, mici peşti (ţipari), negativ asupra efectivelor și
broaşte dinamicii populației ,a
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a statutului de conservare a
puilor se desfasoara in intervalul iulie-august. speciei în zonă, în perioada de
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si realizare a planului și perioada
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura de funcționare.
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit., din aprilie până în Nu a fost observata în zona de
Ixobrychus septembrie, dar şi de pasaj (aprilie mai şi septembrie) în toate bălţile din studiu și zonele adiacente, ceea
minutes interiorul ţării, şi în deltă. ce indică că aceste habitate nu
Habitat: Din primăvară până în septembrie îl regăsim în majoritatea sunt favorabile pentru odihna,
Stârcul pitic bălţilor cu stufăriş de la noi din ţară, cu predilecţie în Delta Dunării,in cuibarire,innoptare, hranire.
toamnă migrează. Implementarea obiectivelor
Hrana: în special insecte acvatice şi larve, dar şi peştişori, broscuţe, planului nu va avea impact
mormoloci, lipitori, moluşte, uneori chiar şi câte un şoarece, o şopârlă negativ asupra efectivelor și
sau un pui de cuib. dinamicii populației ,a
Reproducerea are loc in mai - iulie. Perioada de cuibarit si de crestere a statutului de conservare a
puilor se desfasoara in intervalul iulie – august. speciei în zonă, în perioada de
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura de funcționare.
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu un

Specie acvatica, oaspete de vară ,pasaj, rar oaspete de iarnă. Nu a fost observata în zona de
Charadrius Habitat: pe plajele de nisip cu apă sărată, zone cu pietriş. studiu și zonele adiacente, ceea
alexandrinus Hrana: viermi, mici moluşte şi crustacei, insecte acvatice şi larvele lor. ce indică că aceste habitate nu
Cuibul este aşezat pe sol, folosind adânciturile terenului, fiind căptuşit sunt favorabile pentru odihna,
Prundarasul de cu vegetaţie uscată. Reproducerea are loc in aprilie-mai. Perioada de cuibarire,innoptare,
saratura cuibarit si de crestere a puilor se desfasoara in intervalul mai-iulie. hranire.
efectiv de aproximativ 90 - 120 perechi si 450-520 I in pasaj. Acest statutului de conservare a
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un speciei în zonă, în perioada de
procent intre 15 - 100% din efectivele speciei la nivel national. realizare a planului și perioada
de funcționare.
Specie acvatica, oaspete de vară .pasaj pentru sit. Este o specie ale cărei
Chlidonias Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor şi a bălţilor, în exemplare au fost observate
hybridus mlaştini. tranzitând în zbor zona de
Hrana: peşti, insecte acvatice şi larvele lor. studiu . Nu au fost observate
Chirighita cu Reproducerea are loc in mai - iunie. Perioada de cuibarit si de crestere exemplare hrănindu-se pe
obraji albi a puilor se desfasoara in intervalul iunie – iulie amplasament deoarece nu
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si există habitate pentru odihna,
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura innoptare,hranire,cuibarire .
Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu planului nu va avea impact
un efectiv de aproximativ 5000 - 6000 perechi si 30000-50000 i in negativ asupra efectivelor și
pasaj. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a dinamicii populației ,a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei statutului de conservare a
specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada de
de funcționare..
Specie oaspete de vară .pasaj, oaspete de iarna. Mod de cuibarit: în Este o specie ale carei
Circus mlastini, la adapostul stufarisului. Caracteristicile cuibului: construit exemplare au fost observate
aeruginosus pe pamant, cateodata refolosit. Este o gramada mare de bete, stuf tranzitand in zbor zona de
uscat, captusit cu iarba. Perioada de cuibarit: aprilie-iunie . studiu nu au fost observate
Eretele de stuf Habitat: terenuri descoperite si mlastinoase cu mult stuf. exemplare hranindu-se sau
Hrana: broaste ,sobolani de apa, serpi, pesti, insecte mari, dar si pasari prezentand comportament de
adulte (de preferinta lisite), tinere sau pui de cuib, mai ales in perioada cuibarit, zona nu le este
de hranire a puilor ; prielnica;
Reproducerea are loc in martie - aprilie. Perioada de cuibarit si de Implementarea obiectivelor
crestere apuilor se desfasoara in intervalul mai – iunie planului nu va avea impact
Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind prezenta aici cu speciei în zonă, în perioada de
un efectiv de aproximativ 300 - 400 perechi . Acest efectiv prezent in realizare a planului și perioada
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - de funcționare.
100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Ardea purpurea Specie acvatica, oaspete de vară ,pasa pentru sit.. Este o specie ale carei
Habitat: lagune, lacuri, bălţi, râuri cu vegetaţie bogată şi deasă. exemplare au fost observate
Stârcul purpuriu Hrana: pești mici, dar și broaște și insecte, rareori șoareci, pui de tranzitand in zbor zona de
păsări și popândăi. studiu insa nu au fost
Reproducerea are loc in aprilie -mai. Perioada de cuibarit si de observate exemplare hranindu-
crestere a puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie. se sau prezentand
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si comportament de cuibarit,
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura zona nu le este prielnica.
2000, specia Ardea purpurea foloseste habitatele din interiorul sitului Implementarea obiectivelor
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind planului nu va avea impact
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 230 – 450 de perechi. Acest negativ asupra efectivelor și
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un dinamicii populației ,a
procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel statutului de conservare a
national. speciei în zonă, în perioada de
de funcționare.
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit . Nu a fost observata în zona de
Botaurus Cuibul il construieste stuf sau salcii. studiu și zonele adiacente, ceea

stellaris Habitat: lagune, bălţi cu stuf, zone inundabile. ce indică că aceste habitate nu
Hrana: peşti, broaşte, şerpi, viermi, moluşte, crustacei, insecte acvatice şi sunt favorabile pentru odihna,
Buhaiul de balta larvele lor cuibarire,innoptare,
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a hranire.
puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie. Implementarea obiectivelor
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si planului nu va avea impact
Complexul Razim Sinoe: conform datelor din Formularului Standard negativ asupra efectivelor și
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului dinamicii populației ,a
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru cuibarit, fiind statutului de conservare a
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 500 – 800 de perechi. Acest speciei în zonă, în perioada de
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un realizare a planului și perioada
procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel de funcționare.
national.
Specie oaspete de vară, pasaj pentru sit. Nu a fost observata în zona de
Coracias Cuibul este amplasat în arbori găunoşi sau în găurile malurilor abrupte, studiu și zonele adiacente, ceea
garrulus fiind alcătuit din fire de iarbă, rădăcini, crengi, păr şi pene. ce indică că aceste habitate nu
Habitat: păduri tinere, peisaje descoperite presărate cu arbori şi arbuşti, sunt favorabile pentru odihna,
Dumbraveanca lunci, terenuri agricole. cuibarire,innoptare, hranire.
Hrana: insecte, râme, melcișori, mormoloci, broaște, șoareci; uneori Implementarea obiectivelor
dude, mure. planului nu va avea impact
Reproducerea are loc in mai-- iunie. Perioada de cuibarit si de crestere a negativ asupra efectivelor și
puilor se desfasoara in intervalul iunie-iulie. dinamicii populației ,a
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% in
raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de vară pentru sit. Mod de cuibarit: tuneluri Nu a fost observata în zona de
sapate in malurile abrupte din apropierea apelor incepand din delta si studiu și zonele adiacente, ceea
Alcedo atthis pana la cele montane. ce indică că aceste habitate nu
Habitat: de-a lungul râurilor cu cursul lent, islazuri și bălți cu mult pește. sunt favorabile pentru odihna,
Pescarelul Hrana: pești de talie mică, mormoloci dar și larve de insecte acvatice. cuibarire,innoptare, hranire.
albastru Reproducerea are loc in martie - mai. Perioada de cuibarit si de crestere Implementarea obiectivelor
a puilor se desfasoara in intervalul mai – iunie. planului nu va avea impact
Complex Razim: Conform datelor din Formularului Standard Natura dinamicii populației ,a
efectiv de aproximativ 1500 – 1700 de perechi. Acest efectiv prezent in realizare a planului și perioada
interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% de funcționare.
Speciile de păsări care iernează în ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim

Sinoie
Situl ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoie este important pentru iernat
pentru următoarele specii: Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax
pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya
ferina, Aythya fuligula, Anser anser.
Specii de păsări care iernează în ROSPA0031 Delta Dunării și Complex Razim Sinoe
Specia Caracteristici specie Relevanţa pentru sit
Specie acvatica, oaspete de iarna pentru sit. In timpul perioadei de iernat,

Aceasta este o specie accidentală în Dobrogea, dar care poate sosi gârlita mică frecventează zonele
Anser erythropus împreună cu stolurile de gârlită mare, fiind ani în care sunt observate de stepă și cele semi-aride,
exemplare răzlete ale acestei specii. terenuri arabile. Coloniile de
Gârlita mica Specia este ierbivoră, hrănindu-se cu iarba, rădăcini, muguri, fructe și iarnă se formează pe lacurile și
cu partea verde a plantelor acvatice și terestre întalnite de-a lungul râurile mari sau în stufării.

lacurilor de țărm, râurilor sau mlaștinilor. In timpul iernii specia îsi Nu a fost observata în zona de
suplimentează dieta cu grâne de iarnă. Gârlita mică este o specie studiu,dar nu este exclus ca
migratoare de cursă lungă, cuibărind în diferite regiuni izolate din specia sa ajunga în zona
Scandinavia și până în nordul Siberiei. Relatia cu aria de protectie amplasamentului si vecinatati
avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim: conform pentru hrănire.
datelor din Formularului Standard Natura 2000, specia foloseste Implementarea obiectivelor
habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex planului nu va avea impact
Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 10 negativ asupra efectivelor și
- 30 i. Acest efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a dinamicii populației ,a
reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei statutului de conservare a
specii la nivel national. speciei în zonă, în perioada de
de funcționare.
Specie oaspete de iarna pentru sit. Datorită preferinței sale pentru
Este specie de pasaj, fiind foarte rară și protejată pe plan global. lișițe și rațe ca și sursa de hrană,
Aquila clanga Mod de cuibărire: Nu cuibăreşte în ţară. În alte părţi cuibărește în această specie frecventează
pădurile mari din apropierea zonelor umede. aproape exclusiv lacurile ți
Acvila tipatoare Habitat: Preferă pădurile mari de deal din apropierea zonelor umede, bălțile din locuri deschise din
mare lunca râurilor sau lângă mlaștini. deltă, neputând vâna pe canale
Hrana: păsări, mamifere mici şi mijlocii, cadavre. înguste sau jaose mai
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si inaccesibile datorită taliei sale
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura mari. Această specie folosește
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 anual Delta Dunării ca și cartier
Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un de iernare. Nu a fost observata
efectiv de aproximativ 8 - 14 i. Acest efectiv prezent in interiorul în zona de studiu pentru hrănire,
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport eventual poate tranzita zona, în
cu efectivele acestei specii la nivel national. perioada pasajului.
Implementarea obiectivelor
de funcționare.
Specie acvatica, oaspete de iarna pentru sit. Nu a fost observata în zona de
Branta ruficollis Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. studiu și vecinatati, nu sunt
Habitat: litoral, câmpurile din apropierea lagunelor şi a mlaştinilor. habitate favorabile pentru
Gâsca cu gât rosu Regim alimentar: vegetaţie acvatică submersă şi diferite nevertebrate stationare si hranire.
mărunte, dar şi vegetaţie de pe grindurile şi câmpiile din vecinătatea Implementarea obiectivelor
întinderilor de apă alcatuita din ierburi si seminte. planului nu va avea impact
Se odihneşte pe luciul apelor dulci şi mai puţin salmastre sau negativ asupra efectivelor și
sărate.Gâsca cu gât roșu este inclusă pe lista celor mai periclitate dinamicii populației, a
specii de păsări care trăiesc temporar în Europa. In România apare statutului de conservare a
doar la sfârșitul lunii octombrie și poate fi observată pănă în luna speciei în zonă, în perioada de
martie. Sosește annual în numar constant pe perioada iernii în realizare a planului și perioada
Dobrogea, împreuna cu populatiile de gâliță mare.. Relatia cu de funcționare..
aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex
Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura 2000,
specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un
efectiv de aproximativ 1000-3000 I si 7000-24000i in pasaj. Acest
procent intre 15 - 100% din efectivele speciei la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de iarna ,pasaj pentru sit. Nu a fost observata în zona de
Phalacrocorax Mod de cuibărit: în copaci, în răchitiș, rar pe pământ. studiu ,nu exista habitate
pygmeus Caracteristicile cuibului: este construit cu precădere din stuf, dar şi din prielnice hranirii si stationarii .
crenguţe şi ramuri, fiind căptuşit cu material mai fin. Cuibăreşte în Implementarea obiectivelor
Cormoran mic colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides, planului nu va avea impact
Nycticorax nycticorax, Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Habitat: negativ asupra efectivelor și
deltă, lagune, lacuri, bălţi şi zone inundabile cu arbori. dinamicii populației ,a
Hrana: exclusiv peşti, rareori lipitori. statutului de conservare a
Este una din speciile oaspeți de iarna care poate fi observata cu speciei în zonă, în perioada de
usurință în Delta Dunarii. realizare a planului și perioada
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si de funcționare.

Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031
Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un
efectiv de aproximativ 4000-6500i si 4000-65000 i in pasaj. Acest
procent intre 15 - 100% din efectivele speciei la nivel national.
Cygnus cygnus Specie acvatica, oaspete de iarna pentru sit. Nu a fost observata în zona de
Cuibarește în extremitatea nordica a Europei si în tundra Siberiei pe studiu,nu exista habitate
Lebada de iarna lacuri și în mlastini . prielnice hranirii si stationarii.
Habitat- lacuri și bălți cu vegetație subacvatică, care îngheață foarte Implementarea obiectivelor
greu în conditii extreme planului nu va avea impact
Hrana- vegetale: iarbă, plante acvatice, semințe de ierburi, dar și negativ asupra efectivelor și
viermi, insecte, moluște; câteodată și pești. În România vine din nord dinamicii populației ,a
în sezonul rece, iar primăvara se înapoiază spre locurile de reproducere statutului de conservare a
din nordul Eurasiei . speciei în zonă, în perioada de
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura de funcționare
efectiv de aproximativ 340-1270 i. Acest efectiv prezent in interiorul
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% din
efectivele acestei specii la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de vară, oaspete de iarnă (unele exemplare Nu a fost observata în zona de
Egretta alba rămân la noi în iernile mai puțin geroase, atât în deltă cât și pe ape studiu,nu exista habitate
interioare, ceea ce arată că este o specie mult mai rezistentă la prielnice hranirii si stationarii.
Egreta mare condițiile de iarnă, decât egreta mică ) pentru sit . Implementarea obiectivelor
Habitat: lagune, deltă, lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci. planului nu va avea impact
Hrana: majoritatea din pești, dar consumă și insecte, broaște,păsări negativ asupra efectivelor și
mici Este o specie care ramâne în numar relativ mic pe perioada iernii, dinamicii populației ,a
dar care prefera zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte,pentru statutului de conservare a
a se putea hrani si odihni. speciei în zonă, în perioada de
Complex Razim-conform datelor din Formularului Standard Natura de funcționare.
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din
efectivele specieila nivel national.
Specie acvatica, oaspete de iarna pentru sit.Sosește în fiecare an pe Specia apare în grupuri mici, in
Mergus albellus perioada iernii,preferă lacurile și bălțile din locuri deschise. timpul iernii, în lungul apelor
Habitat: lacuri, bălţi mărginite de arbori, ochiuri de apă bine care nu îngheață; Specia nu se
Ferestrasul mic adăpostite. cu suprafeţe mari. hrănește pe terenuri agricole în
Hrana constă predominant în peși mici de apă dulce și sărată, precum perioada de iernat . Nu a fost
și cu crustacei, viermi, insecte și plante acvatice. observata în zona de studiu,nu
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si exista habitate prielnice hranirii
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura si odihnei.
Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un planului nu va avea impact
efectiv de aproximativ 4000-5000 i. Acest efectiv prezent in interiorul negativ asupra efectivelor și
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% in raport dinamicii populației ,a
cu efectivele acestei specii la nivel national. statutului de conservare a
de funcționare.
Specia este oaspete de iarnă, în zona Deltei Dunării, fiind găsit în Nu a fost observata în zona de
Falco columbarius special în apropierea localitătilor rurale. studiu,nu exista habitate
Habitat: peisaje descoperite, dealuri împădurite, mlaştini de-a lungul prielnice hranirii si/sau
Soimuletul de litoralului. stationarii.
iarna Specia nu cuibareste in tara. Implementarea obiectivelor
Hrana: se hrăneşte cu păsări mici până la mărimea unei vrăbii, pe care planului nu va avea impact
le prinde din zbor după o urmărire în forţă. Consumă şi mamifere mici. negativ asupra efectivelor și
2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului ROSPA0031 speciei în zonă, în perioada de

Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un realizare a planului și perioada
efectiv de aproximativ 20-60 i. Acest efectiv prezent in interiorul de funcționare..
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 2 si 15% in raport
cu efectivele acestei specii la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de iarna si pasaj pentru sit . Nu a fost observata în zona de
Netta rufina Habitat: bălți cu stuf. studiu,nu exista habitate
Hrana: constă predominant din radacinile, semințele și partea prielnice hranirii si odihnei.
Rata cu ciuf vegetativă a plantelor acvatice ocazional hranindu-se și cu Implementarea obiectivelor
nevertebrate acvatice, amfibieni si pești mici. planului nu va avea impact
Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind prezenta aici cu un speciei în zonă, în perioada de
efectiv de aproximativ 540-2470 i. Acest efectiv prezent in interiorul realizare a planului și perioada
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din de funcționare.
efectivele speciei la nivel national.
Specie acvatica, oaspete de iarna pentru sit . Exemplarele speciei au fost

Aythya ferina Habitat: lagune, lacuri, bălţi, ochiuri de apă bine adăpostite. observate tranzitand in zbor
Hrana: esenţial vegetală, frunze, tije, seminţe, rizomi de la plantele zona , foarte posibil in cautare
Rata cu cap palustre, moluşte, crustacei, insecte acvatice de talie mică, ocazional de hrana.
castaniu peşti şi broaşte mici. Implementarea obiectivelor
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii planului nu va avea impact
si Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard negativ asupra efectivelor și
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului dinamicii populației ,a
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind statutului de conservare a
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 24000-38000 i. Acest speciei în zonă, în perioada de
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un realizare a planului și perioada
procent intre 2 si 15% in raport cu efectivele acestei specii la nivel de funcționare.
national.Functia ecologica in zona a acestei specii nu este relevant.
Aythya fuligula Habitat: lacuri, mlaştini de-a lungul litoralului. observate tranzitand in zbor
Hrana: nevertebrate şi plante acvatice. Specia este omnivoră, mare zona , foarte posibil in cautare
Rata motata parte a hranei sale constând în moluşte, crustacei, insecte acvatice, de hrana. Implementarea
semințe și partea vegetativă a plantelor acvatice obiectivelor planului nu va
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii avea impact negativ asupra
si Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard efectivelor și dinamicii
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului populației ,a statutului de
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind conservare a speciei în zonă, în
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 18000-20000 i. Acest perioada de realizare a planului
efectiv prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un și perioada de funcționare.
procent intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel
national.Functia ecologica in zona a acestei specii nu este relevant.
Anser anser In Delta Dunarii vin sa ierneaza cateva sute de exemplare care observate in zbor,tranzitand
cuibaresc in nord. In zona lagunara Sinoe se intalneste cea mai zona, foarte posibil in cautare
mare populatie din lume. de hrana.
Gâsca de vara Habitat: lacuri, câmpuri cultivate, mlaştini cu apă sărată sau dulce, Implementarea obiectivelor
păşuni şi mirişti. Preferă bălțile întinse și liniștite cu stuf și papură planului nu va avea impact
deoarece acolo găsesc condiții de hrană și de cuibărit. Pasajul din negativ asupra efectivelor și
câmp la baltă şi invers se petrece de două ori pe zi, dimineaţa dinamicii populației ,a
devreme şi la inserat. Se adăpostește pe timp de noapte și în timpul statutului de conservare a
zilei pe ape întinse, și poate zbura pentru hrănire la distanțe mai speciei în zonă, în perioada de
mari de 10 km față de zonele unde se adăpostește. realizare a planului și perioada
Hrana: vegetala - iarbă, plante furajere verzi, cereale verzi, frunze de funcționare.
de sfeclă, boabe de cereale, seminţe, rar insecte acvatice.
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii
si Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard
Natura 2000, specia foloseste habitatele din interiorul sitului
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim pentru iernat fiind
prezenta aici cu un efectiv de aproximativ 6500-15000 i. Acest efectiv
prezent in interiorul sitului este considerat a reprezenta un procent
intre 15 - 100% in raport cu efectivele acestei specii la nivel national.
Este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind prezentă și pe perioada Specia nu a fost observata în
Anas strepera iernii. Populeaza aproape toate apele statatoare cu adancime mica si zona de studio si zonele

care au suficienta vegetatie de protectie. Uneori poate fi observata și adiacente,nu exista habitate
Rața pestriță pe langă râuri curgătoare limpezi, numai daca malurile au brauri prielnice hranirii si odihnei.
bogate de stuf. Implementarea obiectivelor
Habitat: lacuri şi bălţi cu apă dulce, iazuri, râuri cu curgere lentă şi cu planului nu va avea impact
vegetaţie bogată. negativ asupra efectivelor și
Hrana: în special vegetală: grăunţe, seminţe, ierburi, frunze acvatice, dinamicii populației ,a
lintiţă, cereale, dar şi animală: moluşte, viermi, mormoloci, broscuţe. statutului de conservare a
În Deltă iernează în ierni blânde numeroase exemplare nordice speciei în zonă, în perioada de
care pleacă în lunile februarie-martie. realizare a planului și perioada
Relatia cu aria de protectie avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si de funcționare.
Complex Razim: conform datelor din Formularului Standard Natura
sitului este considerat a reprezenta un procent intre 15 - 100% din
efectivele speciei la nivel national.
4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASAMENT
4.1. Zone specifice cu probleme de mediu
In documentația întocmita pentru Planul Urbanistic Zonal au fost ierarhizate următoarele

probleme de mediu:
1. Gestionarea defectuoasă a deșeurilor menajere și agroindustriale.
2. Neasigurarea cantității și calității apei preluate și evacuate.
3. Poluarea atmosferei generată de surse agroindustriale.
4. Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele
generale/specifice de protecție a mediului înconjurător.
5. Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental.
6. Educație ecologică.
7. Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluționarea problemelor de
mediu.
8. Poluarea solului și a apelor subterane.
9. Zgomot și vibrații.
10. Fenomene și dezastre naturale.
Principalele propuneri și masuri de intervenție, pentru diminuarea zonelor cu probleme de
mediu și a surselor de poluare, se referă la:
 Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversări,
deseuri, scurgeri de produs petrolier, pesticide, ierbicide, ingrasaminte
chimice, etc.).
 Dezvoltarea urbanistică a unei localități, ca parte componentă a programelor
generale de utilizare a teritoriului la diferite scări (locală, regională, națională),

trebuie să se înscrie în cerințele și în structura planurilor de management al

mediului.
 Dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată decât dacă orice activitate umană, de
la asigurarea condițiilor civilizate ale existentei cotidiene (încălzire, hrana,
îngrijirea sănătății, dezvoltare spirituală etc.), pană la activitățile de folosire a
resurselor și de producere a bunurilor materiale, este privita prin prisma
integrării sale ecologice.
 Fundamentele pentru managementul calității factorilor de mediu sunt punerea
și menținerea sub control a surselor de poluare existente și viitoare. Sensul în
care trebuie interese acestea este un complex de elemente interdependente
necesar a fi traduse în programul concret de management și anume:
o cunoașterea tuturor surselor de poluare existente și viitoare, acestea
incluzând: localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale
poluanților, modul de utilizare a utilajelor;
o eliminarea emisiilor necontrolate și accidentale;
o utilizarea corectă a instalațiilor de producție și de protecție a aerului,
solului si a apelor (subterane sau de suprafata);
 Managementul calității factorilor de mediu dintr-o zona reprezintă o
componentă a programului de management al mediului din acea zonă, program
care trebuie să acopere mai multe sectoare:
o controlul poluării solului, aerului și a apei;
o managementul deșeurilor;
o diminuarea și atenuarea zgomotului și vibrațiilor;
o igiena și sănătatea la locul de muncă;
o planificarea dezvoltării în corelație cu protecția mediului, informarea
publicului și dezvoltarea forței de muncă, pe de o parte, instituțiile și
serviciile, pe de altă parte.
In ceea ce privește zgomotul, obiectivul general il reprezintă reducerea nivelului de zgomot
sub limita admisibilă impusă de legislația în vigoare.
Măsurile pentru reducerea nivelul de zgomot se referă în principal la realizarea unor
perdele de protecție.
Managementul calității solului trebuie să se refere în special la:
 reducerea poluării datorate depozitării necorespunzătoare a deșeurilor;
 reducerea poluării datorate deversărilor de substanțe periculoase, diminuarea
efectelor fenomenelor naturale (alunecări de teren, inundații, eroziune, etc.) și
acțiunile pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru
ameliorarea calității solurilor.
Se recomandă implementarea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor care să
promoveze:
 diminuarea cantităților de deșeuri generate;

 prevenirea apariției deșeurilor;

 activitățile de reciclare, valorificare și refolosire;
 optimizarea proceselor de eliminare finală în cazul deșeurilor nevalorificabile.
Diminuarea efectelor fenomenelor naturale asupra solului implică refacerea terenurilor
afectate și realizarea unor măsuri preventive de management.
Managementul calității apelor dintr-o localitate reprezintă o componentă a programului de
management al mediului din acea zonă și trebuie să atingă următoarele obiective specifice:
 asigurarea cantității și calității apei potabile;
 colectarea și epurarea apelor uzate;
 protecția apelor împotriva poluării cu diversele substanțe provenite din
activitățile industriale desfășurate în localitate.
4.2. Managementul deșeurilor
Managementul acestora presupune colectarea, transportul, tratarea, reciclarea sau

eliminarea materialelor care au devenit deșeuri. In cadrul acestor activități se include și prevenirea
generării deșeurilor.
Principalele tipuri de deșeuri rezultate din activitățile menajere și industriale desfășurate în
zona PUZ - ului, sunt:
 Deșeuri menajere produse de locuitori.
 Deșeuri agroindustriale rezultate de la locuintele existente si din activitatile
agricole.
Gestionarea acestora presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea, inclusiv
monitorizarea depozitelor de deșeuri.
5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN

noi zone rezidentiale in localitati rurale, dotate corespunzator unui trai civilizat, in zone cu accese
auto facile si care beneficiaza de un cadru natural valoros, ca urmare a cresterii populatiei
localitatilor rurale cu potential de dezvoltar, cum este localitatea Corbu.
Din punct de vedere urbanistic, zona este reglementata de prevederile P.U.G -ului
Comunei Corbu ca zona pentru dotari turistice, locuinte, inclusiv locuinte de vacanta si functiuni
complementare. Astfel se pot propune cladiri cu regim de inaltime parter, P+1, P+2, cu functiunile
mentionate.
Din punct de vedere economic dezvoltarea zonei presupune utilizarea eficienta a
resurselor în condițiile protejării mediului, în acest sens se impun următoarele obiective majore:
 Dezvoltarea, modernizarea și extinderea infrastructurii;
 Susținerea apariției unor activități economice noi, strâns legate de resursele
locale.
Obiectivele de mediu iau în considerare și reflecta politicile și strategiile de protecție a
mediului naționale și ale UE și iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local și regional.

Obiectivele, împreuna cu țintele și indicatorii care le corespund sunt focalizate pe

factorii/aspectele de mediu asupra cărora PUZ-ul are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.
În 1972, la Stockholm, are loc prima conferinţa a ONU privind mediul (Conferinţa
Naţiunilor Unite asupra Mediului Înconjurător), în care s-au făcut recomandări importante în
privinţa educaţiei ecologice, care a fost recunoscută ca un instrument important în soluţionarea
problemelor de mediu.
Adunarea Generală a ONU, din anul 1983, a decis formarea unei comisii independente
care să analizeze problemele globale ale lumii, cum ar fi: problemele critice de mediu şi
dezvoltare, colaborarea internaţională pentru soluţionare acestor probleme şi analiza nivelului de
percepţie şi înţelegere a problemelor de public.
Comisia a selectat mai multe teme de studiu în raport cu impactul lor asupra mediului şi a
dezvoltării: creşterea populaţiei, aşezările umane, energia, industria, cooperarea şi relaţiile
internaţionale, luarea de decizii pentru managementul mediului. Raportul prezentat în 1987 de
Comisie atrage atenţia asupra faptului că dacă se vor continua actualele forme de dezvoltare,
lumea va fi confruntată cu nivele inacceptabile de suferinţă umană şi de vătămare a mediului.
Comisia, prin raportul întocmit, cheamă omenirea la o era noua de dezvoltare economică
sănătoasă pentru mediu. Era necesar ca dezvoltarea să devină durabilă, adică să fie astfel condusă
încât să asigure satisfacerea nevoilor prezente fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de
a-şi satisface propiile nevoi.
Concluziile alarmante ale Raportului Comisiei, a determinat Comisia pentru Mediu şi
Dezvoltare, să demareze în 1989, pregătirea Conferinţei Mondiale asupra Mediului şi Dezvoltării.
Scopul principal al acesteia este de a determină acceptarea de către toate statele membre, a
aplicării principiilor dezvoltării durabile şi de a găsi mijloace efective de implementarea în
practică a acesteia. Aceasta conferinţă s-a desfăşurat în 1992 la Rio de Janeiro şi la ea au participat
reprezentanţi din 179 de țări. La această întâlnire la vârf au fost adoptate cinci documente care se
constituie în programe concrete pentru implementarea în practică a principiilor dezvoltării
durabile:
 Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltării. Sintetizează drepturile şi

responsabilităţile fiecărei naţiuni în realizarea dezvoltării şi bunăstării umane, în apărarea şi
conservarea mediului. Este accentuată ideea că singura cale spre un progres economic sigur,
pe termen lung, constă în corelarea acestuia cu cerinţele protecţiei mediului.
 Declaraţia de principiu pentru îndrumarea gospodăririi, conservării şi

dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri. Se recunoaşte astfel în mod explicit
importanţa deosebită pe care o au pădurile pentru dezvoltarea economică şi pentru
întreţinerea tuturor formelor de viaţă. Din punct de vedere strict economic, pădurile
reprezintă surse de energie regenerabilă şi materii prime pentru industrie.
 Convenţia cadru a Naţiunilor Unite referitoare la schimbarea climei. Prin

activităţile sale, omul introduce în atmosferă mari cantităţi de gaze, printre care şi CO 2.
Acesta contribuie la creşterea efectului de seră din atmosfera Pământului. Rolul principal
al acestei Convenţii îl reprezintă stabilizarea gazelor din atmosferă care provoacă efectul
de seră.

 Convenţia privind diversitatea biologică. Conservarea şi utilizarea durabilă a

diversităţii biologice au o importanţă deosebită în asigurarea nevoilor de hrană, sănătate şi
a altor necesitaţi pentru populaţia umană, mereu în creştere.
 Agenda 21, reprezintă un program amplu, detaliat, concret, despre modul în

care dezvoltarea în secolul XXI poate deveni durabilă. Este cel mai important document
adoptat la „Întâlnirea la Vârf a Pământului”. Ea reflectă dorinţa naţiunilor semnatare de a
coopera în domeniul protecţiei mediului, al dezvoltării economice şi sociale, al
gospodăririi raţionale a tuturor resurselor naturale ale mediului. Agenda 21 analizează toate
aspectele vieţii sociale şi economice cu care se confruntă la ora actuală planeta, stabilind
măsuri şi responsabilităţi precise pentru toate verigile societăţii: guvern, oamenii de
afaceri, femei, tineri, copii, organisme internaţionale, organizaţii neguvernamentale,
sectoare de activitate etc. În ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii şi protecţia zonelor
naturale, Agenda 21 face apel la guverne de a adopta strategii naţionale pentru dezvoltarea
durabilă, pentru a ajuta la implementarea deciziilor luate la Earth Summit -„Întâlnirea de
Vârf a Pământului”.
În anul 2002 România a participat la Conferinţa Naţiunilor Unite de la Johanesburg,

întâlnire la înalt nivel privind dezvoltarea durabilă cu scopul de a confirma conceptul de dezvoltare
durabilă bazată pe echilibrul dintre cele trei elemente de bază ale dezvoltării: economic, social şi
mediu, stabiliţi la Rio de Janeiro în 1992, prin programul de acţiune Agenda 21.
5.1. Obiective de protectia mediului

Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă temă a Dezvoltării promovată în
cadrul Conferinţei Mondiale pentru Dezvoltare Durabilă, organizată de Naţiunile Unite la Rio de
Janeiro în 1992 (ratificată prin Legea 58/1994). Conceptul marchează o schimbare majoră în
abordarea problemelor dezvoltării umanităţii, prin opţiunile de asigurare a unui echilibru dinamic
între componentele capitalului natural şi sistemele socio-economice.
„Dezvoltarea durabilă răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a compromite abilitatea
generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi” [Comisia Mondială pentru Mediu şi
Dezvoltare]. Astfel, dezvoltarea poate genera prosperitate dacă se are grijă de regenerarea
resurselor, dacă se utilizează numai strictul necesar din resursele neregenerabile sau greu
regenerabile şi se protejează mediul.
Componentele de bază ale unei comunităţi durabile, aşa cum au fost ele identificate de
Institutul pentru Comunităţi Durabile [A Guide to implementing Local Environmental Action
Programs, Regional Environmental Centre for Central and Eastern Europe, 2000], sunt
următoarele:
 Integritate Ecologică
- satisfacerea necesităţilor umane de bază pentru aer şi apă curată, hrană necontaminată;
- protejarea şi dezvoltarea ecosistemelor locale şi regionale şi a diversităţii biologice;
- conservarea apei, solului, energiei şi a resurselor neregenerabile, inclusiv utilizarea maximă a
deşeurilor;
- aplicarea strategiilor de prevenire şi a tehnologiilor moderne pentru minimalizarea poluării;
- folosirea resurselor regenerabile în conformitate cu rata de regenerare.

 Securitate Economică
- bază economică diversă şi financiar viabilă;
- reinvestirea resurselor în economia locală;
- participarea activă a business-ului local în dezvoltarea economiei;
- oportunităţi de angajare pentru cetăţeni;
- instruire şi educaţie necesară pentru ajustarea la cerinţele de angajare pentru viitor.
 Bunăstare Socială
- servicii medicale relevante, locuinţe sigure şi sănătoase, instituţii de învăţământ de calitate pentru
toţi membrii comunităţii;
- securitatea asigurată;
- stimularea expresiei creative prin arte;
- protejarea şi asigurarea spaţiilor publice şi a resurselor istorice
- un mediu de activitate sănătos;
- adaptare la schimbări şi provocări externe.
Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calităţii vieţii în complexitate, sub aspect
economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între dezvoltarea economică, echitatea
socială, utilizarea eficientă şi conservarea mediului înconjurător. Elementul cheie al dezvoltării
durabile îl reprezintă reconcilierea între procesul de dezvoltare şi calitatea mediului, promovarea
procesului integrat de elaborare şi luare a deciziilor, atât la nivel global, cât şi regional, naţional
sau local.
Obiectivele politicii de mediu ale Uniunii Europene

Prin aderarea României la Uniunea Europenă s-a impus implementarea legislaţiei
comunitare în legislaţia română. Politica Uniunii Europene în domeniul mediului s-au concretizat
prin programele sale de acţiune, derulate începând cu anul 1973. Astfel au fost stabilite ca
obiective fundamentale: protecţia şi îmbunătățirea calităţii mediului, protejarea sănătăţii umane,
asigurare a unei utilizări prudente şi raționale a resurselor naţionale.
Programul Operațional Regional 2014-2020

Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii
strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și
priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate prin
POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. Pe termen lung obiectivul global al
politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore
de dezvoltare stabilite în perioada 2007-2013.
Totodată, programul propune o serie de priorități de investiții care asigură convergența cu
Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum
și cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare Regională, în conformitate cu
obiectivele Tratatului, în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială. Astfel,
Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să abordeze toate provocările pentru
dezvoltare identificate în Acordul de Parteneriat elaborat pentru România (și aprobat în data de 6
august 2014), adresând 9 din cele 11 Obiective tematice formulate in Strategia UE 2020.

Strategia POR 2014-2020 se fundamentează pe analize socio-economice detaliate care

evidențiază actualitatea celor mai multe priorități de dezvoltare regională identificate pentru
perioada 2007-2013, dar și priorități noi, menite să conducă la creșterea capacității inovative la
nivel regional și local. Strategia POR apreciază ca fiind încă de actualitate nevoile de dezvoltare a
anumitor tipuri de infrastructuri de transport, educațional, de sănătate, completate cu priorități noi,
impuse de necesitatea modernizării economiilor regionale românești, în concordanță cu politica de
coeziune a UE și cu țintele de atins în contextul Strategiei Europa 2020, privind investițiile în
tehnologii moderne, servicii și creșterea competitivității.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM)

Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Constanţa reprezintă strategia pe termen
scurt, mediu și lung pentru soluționarea problemelor de mediu din județ prin abordarea pe
principiile dezvoltării durabile. Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Constanţa are
următoarele obiective principale:
 identificarea, stabilirea şi evaluarea unor priorităţi de acţiuni în domeniul mediului
în conformitate cu valorile comunităţii;
 îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivelul judeţului Constanţa;
 întărirea cooperarii instituţionale, promovarea parteneriatului între cetăţeni,

reprezentanţii autorităţilor locale, ONG-uri şi mediul de afaceri;
 întărirea capacităţii autorităţilor locale şi ONG-urilor de a gestiona şi implementa

programe de mediu;
 îmbunătăţirea participării publicului la luarea deciziei pentru a schimba percepţia

populaţiei în ceea ce priveşte abordarea problemelor de mediu, conştientizarea
publicului, creşterea responsabilităţii acestuia şi creşterea sprijinului acordat de
public pentru acţiunile strategice şi pentru investiţii;
 respectarea reglementărilor naţionale în domeniul mediului.
Conform Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Constanţa (PLAM) au fost
identificate următoarele aspecte de mediu cu probleme prioritare:
 calitatea şi cantitatea apei potabile;
 poluarea apelor de suprafaţă;
 degradarea solului;
 poluarea apelor subterane;
 poluarea atmosferei;
 gestiunea deşeurilor;
 pericole generate de fenomene naturale;
 urbanizarea mediului.
În cadrul PLAM pentru judeţul Constanţa se fac următoarele recomandări cadru:

a) Recomandări cadru pentru componenta de mediu APA

Având în vedere că apele de suprafaţă/subterane au un anumit grad de poluare, se au în
vedere următoarele măsuri:
încurajarea îmbunătăţirii calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane prin
realizarea unei epurări corespunzătoare a apelor uzate rezultate din mediul rural şi din cadrul
obiectivelor economice;
reducerea pierderilor din reţelele de alimentare cu apă;
dezvoltarea unei reţele centralizate de alimentare cu apă potabilă în zonele rurale;
reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă.
b) Recomandări cadru pentru componenta de mediu AER

În ceea ce priveşte poluarea atmosferică, în general, aceasta provine de la instalaţiile mari
de ardere şi traficul rutier, în mediul urban şi de-a lungul căilor rutiere intens circulate.
Recomandările de mediu pentru această componentă includ, în principal, măsuri de informare şi
conştientizare a agenţilor economici poluatori asupra termenelor conformării, precum şi
sprijinirea introducerii de „tehnologii curate”. Se impun, implicit, şi măsuri de îmbunătăţire a
calităţii aerului prin scăderea emisiilor.
c) Recomandări cadru în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor

Poluarea mediului este datorată inclusiv gestionării necorespunzătoare a deşeurilor
menajere urbane/ rurale (depozitarea necontrolată, organizarea defectuoasă a sistemului de
colectare şi transport, colectarea neselectivă), prin urmare se impune:
aplicarea planului judeţean de gestionare a deşeurilor;
crearea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane şi industriale, la nivelul fiecărei
localităţi.
d) Recomandări cadru pentru extinderea spaţiilor verzi

Presiunea crescândă, corespunzătoare dezvoltării urbane pe întreaga fâşie litorală,
extinderea suprafeţelor construite, în defavoarea spaţiilor verzi, precum şi poluarea sonoră şi prin
vibraţii, produsă în aglomerările urbane, produc o stare de disconfort pentru populaţie.
Prin urmare, se impune respectarea prevederilor O.U.G. 114/ 2007 pentru modificarea şi
completarea O.U.G. 195/ 2005 privind protecţia mediului, Art. 2. alin 1, referitor la raportul
număr locuitori/ spaţii verzi în interiorul localităţilor (minim 26 mp teren/locuitor până la 30
decembrie 2013), precum şi realizarea de noi spaţii verzi.
De asemenea, prin Legea 24/2007 se impune ca documentaţiile de urbanism să prevadă un
minimum de 5% spaţii verzi publice cât şi un minimum de 20 mp de spaţiu verde pe cap de
locuitor.
Eficiența managementului Rezervației este strâns legată de asigurarea condițiilor optime
pentru implementarea obiectivelor stabilite prin Planul de management. Nu vor putea fi realizate
obiectivele de management, fără asigurarea resurselor materiale necesare constând într-o
infrastructura adecvată ( mijloace de transport, mijloace de comunicare, spații de lucru ,aparatura
de laborator, echipamente pentru informatizarea activității etc.). Implementarea Planului de
management este condiționată și de asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea
proiectelor de reconstrucție ecologică pentru readucerea amenajărilor piscicole și agricole
abandonate în regim hidrologic natural, pentru realizarea lucrărilor care asigură funcționarea

optimă a sistemului hidrologic din complexele acvatice, a proiectelor de protecîie a speciilor

periclitate și cu valoare conservativă ridicată.
Planul de management al ARBDD discutat de Consiliul Stiintific al RBDD și aprobat prin
HG nr. 763/2015, conține 35 obiective și 87 de proiecte, grupate în patru categorii și anume:
- obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD , cadrul legislativ și a unor
forme de cooperare și promovare a rezervației;
- obiective privind utilizarea economică durabilă a spațiului RBDD și folosirea resurselor
naturale (agricultura fără îngrășăminte chimice și pesticide, folosirea resurselor naturale –
stuf, papură lemn , faună piscicolă și mamifere, ecoturism);
- obiective și activități în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre
zonele cu protecție integrală și reabilitarea habitatelor degradate anterior;
- obiective referitoare la zonele cu protecție integrală, cum ar fi îmbunătățirea calității apei,
cercetare și monitoring asupra biodiversității pentru conservarea și protecția ei.
Încã din cele mai vechi timpuri omul a fost atras de litoralul românesc al Mãrii Negre, la
început datoritã climatului blând, a hranei îmbelsugate si usor de procurat si a existentei pesterilor
unde se puteau adãposti. Într-o nouã etapã de dezvoltare a început sã cultive pãmântul si sã facã
comert cu ajutorul corãbiilor. Având la dispozitie piatra de constructie (în cantitãti îndestulãtoare)
a început sã construiascã porturi, sã facã îndiguiri si astfel au început sã aparã primele semne ale
conflictului dintre om si naturã.
Avântul demografic al zonei litorale, cresterea nivelului de trai, industrializarea,
dezvoltarea turismului si comertului, obligã la îngustarea progresivã a teritoriilor ocupate de
ecosisteme “virgine” si la înlocuirea lor prin ecosisteme involute si artificiale.
Dezvoltarea productiei materiale din ultimile decenii, concomitent cu cresterea populatiei
si, respectiv, a cerintelor de energie, de materii prime si de produse alimentare, au accentuat
conflictul dintre om si naturã, dintre procesele de dezvoltare economico-socialã si resursele
naturale, cu urmãri tot mai îngrijorãtoare asupra echilibrului ecologic al zonei litorale.
Câtã vreme activitãtile umane s-au încadrat în limitele acceptabile, din punct de vedere al
resurselor naturale, al capacitãtii naturii de refacere sau substituire a resurselor consumate, sau de
asimilare a reziduurilor rezultate din aceste activitãti, impactul om-naturã nu a cãpãtat accente
conflictuale.
Cel mai important factor de presiune asupra mediului natural este însãsi cresterea
demograficã, care în ultimii 30 de ani a cunoscut o accelerare marcantã. Aceastã crestere a
însemnat, în primul rând, o presiune accentuatã asupra naturii pe calea cresterii cerintelor de
produse alimentare. Ca urmare a cresterii populatiei si a consumurilor, cererea de cereale s-a
triplat, ceea ce a impus extinderea practicilor de agriculturã intensivã, respectiv a mecanizãrii,
chimizãrii si irigatiilor. Acest fapt a dus la afectarea echilibrului hidrogeologic a acviferelor din
zona litoralã si a poluãrii acestora.
5.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan.

Protectia mediului reprezinta si una dintre marile provocari actuale ale Europei data fiind
amploarea prejudiciilor aduse mediului de catre poluare. Uniunea Europeana a fost adesea criticata
ca a pus dezvoltarea economica si comertul inaintea problemelor de mediu, ceea ce adus la o
schimbare de optica. La ora actuala, modelul de dezvoltare europeana ce nu se bazeaza pe
deteriorarea mediului si saracirea resurselor naturale este recunoscut ca unul foarte avansat.
Actiunile comunitatii privind protectia mediului au inceput in 1972 cu patru programe de
actiune succesive bazate pe programe ecologice, avand atat o abordare verticala cat si sectoriala.
Tratatul asupra Uniunii Europene (1993) a atribuit actiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul
de politica a Uniunii introducand conceptul de “crestere durabila respectand mediul” si
introducand “principiul precautiei”.

Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat in continuare principiul dezvoltarii durabile ca fiind

unul din scopurile Uniunii, facand din protectia mediului una din prioritatile absolute. Pentru
punerea in practica a noilor dispozitii introduse prin Tratatul de la Amsterdam , “Al cincilea
Program de Actiune al Comunitatii privind mediul” numit “Catre o dezvoltare durabila” a stabilit
principiile strategiei europene in perioada 1992-2000 marcand inceputul abordarii orizontale care
sa ia in considerare toate cauzele poluarii( industrie, energie, turism, transport, agricultura,etc.).
Al saselea Program de Actiune privind Mediul denumit “Mediu 2010 - Viitorul nostru,
optiunea noastra”, stabileste prioritatile UE in intervalul prescris in patru domenii mari:
schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si sanatate si managementul resurselor
naturale si al deseurilor. Dintre masurile ce trebuie luate pentru atingerea scopului urmarit in cele
patru domenii se mentioneaza:imbunatatirea legislatiei in domeniul protectiei mediului,
intreprinderea unor actiuni comune cu cetatenii si piata, integrarea politicii mediului in celelalte
politici ale UE. Una din inovatiile programului o constituie dezvoltarea conceptului de politica a
produsului integrat, ceea ce inseamna dezvoltarea unei piete a produselor ecologice care sa aiba un
ciclu de viata durabil.
In ceea ce priveste mediul si sanatatea, obiectivul actiunilor din acest domeniu este de
atingere a unei calitati a mediului care sa nu produca impacte majore asupra sanatatii populatiei.
Dintre actiunile propuse pot fi mentionate: identificarea riscurilor ce aduc prejudicii sanatatii,
dezvoltarea unui sistem de evaluare si management al riscului produs de chimicale noi, limitarea
folosirii celor mai periculoase pesticide, implementrea legislatiei in domeniul apelor, definirea
unei strategii in domeniul poluarii aerului, etc.
In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar - Protectia mediului inconjurator, sunt
enuntate principiile ce trebuie sa stea la baza politicilor de mediu ale statelor ce vor sa adere la
Uniunea Europeana si anume:
- principiul raspunderii pentru poluarea mediului (denumit si “poluatorul plateste”) prin
care se are in vedere ca persoanele fizice si juridice ce aduc prejudicii mediului sa plateasca pentru
acest prejudiciu;
- principiul precautiei, care urmareste asigurarea unei protectii sporite a mediului, a
sanatatii populatiei, a plantelor si animalelor si prevenirea adoptarii unor masuri si a intreprinderii
unor actiuni atunci cand datele stiintifice nu permit o evaluare completa a riscului.
La nivel national, Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de
mediu a României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi
conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.
In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în
anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii
generale:
 conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
 dezvoltarea durabilă;
 evitarea poluării prin măsuri preventive;
 conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate;
 conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;
 principiul “poluatorul plăteşte”;
 stimularea activităţii de redresare a mediului.
Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:
 menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;
 menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice
naturale;

 apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor;

 respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor internaţionale
privind protecţia mediului;
 maximizarea raportului beneficiu / cost;
 integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.
Actualul program de guvernare, in capitolul 18 - Politica privind protectia mediului
inconjurator precizeza ca “tinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea
prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări
climatice sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de de-cuplare a
impactului şi degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi prin
interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea de
noi pieţe şi oportunităţi de afaceri”.
Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de principii si criterii
generale de stabilire a obiectivelor : conservarea conditiilor de sanatate a oamenilor,dezvoltarea
durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea
mostenirii valorilor culturale si istorice, cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor
naturale si a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Conventiilor si
Programelor internationale privind protectia mediului.
Programul National de Protectia Mediului in Romania reprezinta o particularizare a
Programului general de protectie a mediului din Europa, o abordare specifica tarii noastre a
problemelor de protectia mediului, o concretizare a politicii romanesti in domeniul mediului, in
stransa corelatie cu obiectivele dezvoltarii durabile.
In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea conceptului de
dezvoltare durabila si a managementului de mediu se realizeaza punctiform, prin elaborarea
Planului Local de Actiune pentru Mediu, care se dezvolta la nivel territorial administrativ al
judetelor.
Planul local de actiune pentru mediu pentru Judetul Constanta repezinta strategia pe termen
scurt, mediu si lung pentru solutionarea problemelor de mediu din judet prin abordarea pe
principile dezvoltarii durabile si este in deplina concordanta cu Planul National de actiune pentru
protectia mediului.
In ceea ce priveste conservarea biodiversitatii si protectia zonelor naturale,Agenda 21 face
apel la guverne de a adopta strategii naţionale pentru dezvoltarea durabilă, pentru a ajuta la
implementarea deciziilor luate la Earth Summit iar Convenţia privind Diversitatea Biologică cere
să se “dezvolte strategii naţionale, planuri sau programe pentru conservarea şi folosirea durabilă a
diversităţii biologice”.
Ariile protejate contribuie la dezvoltarea durabilă prin:
1. Conservarea solului şi a apei în zonele de eroziune.
2. Regularizarea şi purificarea cursului de apă, în special prin protejarea zonelor umede şi a
pădurilor.
3. Protejarea oamenilor în faţa dezastrelor naturale, cum ar fi inundaţii sau furtuni.
4. Menţinerea vegetaţiilor naturale importante pe solurile de joasă productivitate moştenite
şi în zonele sensibile.
5. Menţinerea resurselor genetice sălbatice, importante pentru medicină, sau pentru plante,
sau pentru hrănirea animalelor.
6. Protejarea speciilor care sunt foarte sensibile la distrugerea din partea oamenilor.
7. Asigurarea habitatelor critice pentru hrănirea, reproducerea sau odihna speciilor care
sunt folosite durabil.
8. Asigurarea veniturilor şi a locurilor de muncă prin turism.

Realizarea investitiei nu are un efect semnificativ negativ asupra factorilor de mediu, totusi
trebuie luate masuri stricte privind realizarea obiectivului, mai ales in ceea ce priveste zona
litorala a Marii Negre şi factorul biodiversitate, masuri care sa aiba in vedere conservarea cadrului
natural al zonei, punerea in valoare a frumusetilor locurilor, fara ca acest lucru sa duca in timp la
degradarea zonei, a peisajului si a conditiilor turistice. De aceea nu trebuie ca in urmatoarele etape
ale proiectarii, obtinerii avizelor necesare si realizarii obiectivului sa nu se piarda din vedere
scopurile pentru care se realizeaza acesta si activitatile ce urmeaza sa se desfasoare in cadrul
obiectivului, respectiv amenajarea zonelor de protecţie a litoralului, echiparea edilitară completă a
terenului, spaţii verzi si desfasurarea de activitati de turism durabil. Totul trebuie foarte bine
integrat in peisaj pentru a putea asigura in continuare caracterul natural al zonei si a face astfel
incat interventia antropica sa puna in valoare frumusetea locurilor si nu sa o distruga.
Studii efectuate relativ recent in legatura cu turismul în şi în jurul ariilor protejate au

concluzionat că turismul şi conservarea pot fi deseori compatibile, reciproc avantajoase, dar
numai dacă acesta este practicat într-un mod durabil în ariile potrivite. Planurile referitoare la
turismul durabil trebuie să fie parte din strategiile naţionale de dezvoltare durabilă şi trebuie
incluse în planurile individuale de management ale ariilor protejate.
5.2. Probleme de mediu existente relevante pentru plan
Observatiile din teren confirma influenta negativa a activitatilor antropice desfasurate in

zona planului sau in vecinatatea acestuia, mentionate in formularele standard ale ROSCI 0065
Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe. Procesul de antropizare
al zonei investigate a inceput in anii 1980, cand din Grindul Chituc au inceput sa fie extrase si
prelucrate in Intreprinderea de Metale Rare Vadu, metale precum titan, si zirconiu. IMR a incetat
sa mai extraga minereu la sfarsitul anilor 1990, iar din anul 2000 (cand a fost privatizata) si pana
in prezent produce materiale de constructii. In nordul planului sunt localizate de tratare biologica
(autoepurarea cu macrofite) ale apelor uzate provenite de la rafinaria detinuta de S.C. Rompetrol
Rafinare S.A.
In zona pasunilor au fost observate activitati de pasunat intensiv cu oi, bovine si capre.
In partea de nord a planului este localizata o cherhana, iar in sezonul estival presiunea
antropica din zona plajei creste semnificativ datorita numarului important de turistice ocupa plaja
neamenajata, salbateca, aceasta fiind folosita pentru camparea in corturi sau masini; de asemenea
in aceasta zona are loc o circulatie aoto intensa dinspre Corbu si Vadu spre plaja neamenajata.
In partea de nord a planului, cu ocazia vizitelor din teren, au fost constatate si efectele
perturbatoare (zgomot), datorate detonarilor din poligonul de tragere de la Capul Midia.
5.4. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

Conform Legii 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică,
semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, „conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii
biologice se vor integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, în planurile,
programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente”.
Având în vedere modul de realizare al planului urbanistic zonal analizat, se poate afirma
că acesta răspunde cerinţelor promovate prin conceptul de dezvoltare durabilă, integrând
aspectele de dezvoltare socio-economică, precum şi pe cele de conservare a factorilor de mediu şi
biodiversităţii locale.

a) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta de mediu APA

Alimentarea cu apă potabilă se va face prin racordarea la reţelele existente în imediata
vecinătate a amplasamentului. La nivelul amplasamentului se va realiza o reţea de distribuţie a
apei, alcatuită din conducte montate îngropat.
Calitatea materialelor ce vor fi utilizate vor asigura integritatea sistemului, astfel încât să se
elimine riscul avariilor şi ca urmare consumurile mai crescute decât necesarul prin pierderi in
mediu.
Colectarea tuturor apelor uzate si epurarea se va face in sisteme centralizate.
Se recomandă ca spaţiile de alimentaţie publică (restaurante, cantine) să fie dotate cu
separatoare de grăsimi pentru a se preveni contaminarea apelor cu grăsimi vegetale sau animale.
b) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru componenta de mediu

AERUL ATMOSFERIC
Pentru diminuarea fenomenului de poluare datorat amplificării traficului rutier în zonă ca
urmare a implementării proiectului, suprafaţa de spaţii verzi plantate (spaţii verzi amenajate,
arbori de talie înaltă, arbuşti) vor reprezenta peste 15 % numai din suprafaţa zonei rezidenţiale şi
balneare (minim 15 % spatii verzi in curtile proprietate privata), iar spatiile verzi (parcuri) create
in tot puz-ul, inclusiv perdele forestiere de pe marginea drumurilor de acces, va reprezenta intre 20
– 30 % , din suprafata totala a PUZ – ului. Utilizarea centralelor termice pe bază de gaz natural
pentru rezolvarea necesităţilor de agent termic (preponderent pentru apă caldă), va elimina
problema emisiilor atmosferice care ar fi fost generate în cazul folosirii sistemelor clasice (de ex.
centrale termice alimentate cu combustibil lemnos sau lichid).
c) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru în ceea ce priveşte GESTIUNEA

DEŞURILOR
Pentru colectarea deşeurilor vor fi amenajate spaţii special destinate, echipate astfel încât
să permită colectarea selectivă a deşeurilor în scopul valorificării celor reciclabile şi diminuării
cantităţii eliminate la depozitele de deşeuri.
d) Modul de îndeplinire a recomandărilor cadru pentru extinderea SPAŢIILOR VERZI

În cadrul planului analizat, spaţiile verzi vor însuma cca 29 % din suprafaţa totală a zonei
studiate, şi vor fi amenajamenajate cu gazon, gard viu şi arbori specifici zonei de litoral.
5.5. Stabilirea obiectivelor de protecţie a mediului în zona P.U.Z. – ului propus

În vederea evaluarii efectelor asupra mediului generate de implementarea P.U.Z. au fost
identificate şi analizate mai multe obiective relevante, referitoare la aspectele de mediu indicate în
Anexa 2 a H.G. nr. 1076/2004, problemele de mediu relevante pentru P.U.Z., rezultate în urma
analizării stării actuale a mediului şi obiectivele şi măsurile propuse prin P.U.Z..
Ca urmare a consultării documentelor de referinţă şi a discuţiilor purtate în cadrul
sedinţelor Grupului de Lucru, a rezultat lista de obiective prezentată în tabelul urmator:
Tabel: Lista obiective

Nr.
Aspecte de mediu Obiective relevante
crt.
1. Apă Limitarea poluării apei.
Menţinerea calităţii apei, conform parametrilor stabiliţi
de normele legale.
2. Aer Mentinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului atmosferic

conform parametrilor prevăzuți în legislaţia în vigoare.

3. Sol şi subsol Limitarea poluării solului şi a degradării acestuia.
4. Biodiversitate Îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi
speciilor de flora şi faună sălbatică.
5. Populaţie şi sănătate Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a stării
publică, mediul social şi de sănătate, precum si dezvoltarea economica a zonei.
economic
6. Peisaj, valori arhitectonice Integrarea planului propus în peisajul existent.
şi de patrimoniu
7. Zgomot si vibratii Reducerea zgomotului si vibratiilor sub limitele
prevazute în legislaţia în vigoare.
8. Schimbari climatice Reducerea gazelor de sera sub limitele prevazute
în legislaţia în vigoare.
9. Patrimoniu cultural si Pastrarea nealterata si imbunatatirea patrimoniului
arheologic cultural si arheologic.
6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Asemenea altor proiecte de construcţii, lucrările propuse în Plan au potenţialul de a genera
impact negativ sau pozitiv asupra mediului ca rezultat al:
- activităţii de construcţii pentru implementarea lucrărilor şi măsurilor propuse (impact
negativ pe termen scurt, cu efecte reversibile);
- structurilor fizice ce vor fi realizate şi existenţei acestora (în general impact pozitiv, pe
termen lung).
Faza de construcţie are potenţialul de a cauza un impact in limite admisibile prin

amplasamentele de lucru, in cazul nerespectarii masurilor impuse in organizarea de santier. De
menţionat este faptul că acest tip de impact specific perioadei de construcţie, este temporar şi
afectează calitatea aerului (ca urmare a mişcării şi depozitării materialelor pulverulente, traficului
rutier specific), calitatea apei mării, a faunei şi florei acvatice (în cazul evacuărilor de ape uzate
neepurate, creşterii gradului de turbiditate a apei etc.).
De asemenea, acest plan va genera şi un impact pozitiv asupra condiţiilor socio-economice
din zonă atât în faza de construcţie (locuri de muncă, transformări organizatorice) cât şi în cea de
exploatare.
În cadrul evaluărilor impactului asupra mediului se vor utiliza criteriile prezentate în
Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi se va ţine cont de condiţiile iniţiale ale mediului,
de disfuncţionalităţile sesizate în prezent, de zonele sensibile, de obiectivele de mediu relevante
pentru plan etc. Se vor avea în vedere următoarele aspecte:
a) impactul implementării fiecărei tip de lucrare (organizare de santier, faza de construire,
faza de exploatare);
b) impactul ansamblului planului asupra calităţii factorilor de mediu, aşezărilor umane,
moştenirii culturale şi istorice etc.
De asemenea, la evaluarea factorilor individuali de mediu s-a luat în considerare
eventualitatea aplicării unor măsuri de atenuare a impactului, ce vor fi prezentate în cap.8.
Clasificarea elementelor de evaluare este următoarea:
- Tipul impactului - direct, indirect şi cumulativ
- Extindere temporală - în timpul construirii şi după construire

- Extindere spaţială - pe scară largă şi local

- Posibilitate de diminuare – totaă şi parţială
- Posibilitate de monitorizare total şi parţială
Pentru identificarea si evaluarea impactului, se va avea in vedere amploarea si extinderea
activitatii precum si tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv, astfel incat sa se asigure
obiectivele de conservare a acesteia si integritatea siturilor cu care se invecineaza sau se
suprapune partial in zona sud estica. Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara
a unor suprafete de teren prin dezvoltarea PUZ – Introducere in intravilan a suprafetei de 92,822
ha, cu destinatia actuala teren arabil, pasune si teren neproductiv si lotizare teren in vederea
echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente, in categoria de folosinta curti, constructii.
noi zone rezidentiale in localitati rurale, dotate corespunzator unui trai civilizat, ca urmare a
cresterii populatiei localitatilor rurale cu potential de dezvoltare, cum este localitatea
Corbu.Implementarea acestor obiective nu are efecte potentiale asupra habitatelor, speciilor de
flora si fauna de interes conservativ deoarece intravilanul propus asociat acestor obiective este
reprezentat de terenuri cu functiuni agricole si pasune cu valoare conservativa redusa.
6.1. Impactul direct şi indirect

Identificarea si evaluarea impactului
In ceea ce priveste biodiversitatea, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale
prezentului proiect în functie de tipul de impact posibil a fi inregistrat.
Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face raportarea, si anume
in functie de:
- scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an); mediu (1 – 5 ani) sin lung (mai
mult de 5 ani);
- aria de aplicare: impact singular al proiectului si impact cumulativ al proiectului împreuna
cu alte proiecte si planuri relevante din vecinatate;
- efect exercitat: impact direct si indirect.
Datorita conditiilor de mediu locale si a caracteristicilor obiectivului analizat impactul pe
termen scurt este posibil sa se inregistreze ca fiind usor negativ asupra unor zone care vor fi
prinse in planul de dezvoltare, fiind urmarea activitatilor de constructie si amenajare a investitiilor
propuse prin proiect,insa datorita prezentei in principal a habitatelor antropizate, nivelul deranjului
va fi extrem de redus, cu un puternic caracter de reversibilitate.
In ceea ce priveste impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de catre
activitatile gospodaresti si turistice, activitati desfasurate in zona amenajata. Impactul proiectului
propus a fost analizat functie de scara de timp la care se manifesta acesta, caile de cumulare, tipul
de efect determinat.
Astfel, trebuie stabilit impactul pe termen scurt asupra biodiversitatii din zona, precum si
impactul pe termen mediu si lung, raportat la modul de afectare a habitatelor si speciilor: direct
sau indirect.
Trebuie mentionat ca prin Regulamentul acestui PUZ sunt stabilite:

1. Functiuni de locuire acceptate: sistem de case unifamiliale sau locuinte colective, dotari
specifice zonelor de locuire-turism: spatii de cazre turistica,alimentatie publica, spatii
comerciale, gradinita,cabinet medicale, biblioteci, birouri & servicii, parcari subterane si
supraterane, spatii de sport si recreere;

2. Functiuni interzise: activitati productive; activitati de prestari servicii generatoare de

poluare de orice fel (inclusiv reparatii auto, statii de benzina,etc) depozitare en-gros,
depozitare de fier vechi, ferme pentru cresterea animalelor, statii de betoane, orice lucrari
de terasament care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care
Identificarea impactului actual
Impactul actual la nivelul comunei Corbu este constituit de surse de emisie specifice
activităţilor agricole desfăşurate în zona, utilizarea drumurilor de exploatare agricola, precum si
turismul de week-end in zona plajei Corbu.
6.1.1. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce ca urmare a dezvoltarii PUZ-ului analizat
sunt:
- Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;
- Impactul asupra biodiversităţii locale;
- Impactul asupra mediului social si economic.
Obiectivele propuse prin PUZ – Introducere in intravilan a suprafetei de 92,822 ha, cu
destinatia actuala arabil, pasune, in categoria de folosinta curti, constructii, si care pot genera un
impact asupra factorilor de mediu analizaţi reies din tabelul de mai jos privind bilantul teritorial:
BILANT TERITORIAL
Nr. Existent Propus

crt.
1. Teren agricol: -
- teren arabil 802.882 mp – 86,5%
- pasune 78.916 mp - 8,5 %
din care: - 96.386 mp – 10,4 %

Astfel, din suprafata totala de 928.219 mp (96,62%) este propusa pentru implementarea
PUZ-ului, 802.882 mp reprezinta teren arabil, 78.916 mp (8,5 %) pasune si 15.000 mp (1,62 %),
Terenul aferent realizarii constructiilor individuale este de cca. 16,51 ha, pentru locuinte
colective este de cca. 5,8 ha, pentru dotari turistice si complementare este de cca. 16,23 ha. Total
teren alocat costructiilor este de max. 320.306 mp, reprezentand cca. 34,508 % din suprafata
totala a planului.
reprezentand cca. 17,54 %, iar pentru spatiu verde, raportat la perimetrul analizat este de
minim 222.524 mp, reprezentand 23,94 %. Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu
spatii verzi in suprafata minima cuprinsa intre 20% - 30 % din suprafata lotului.
fi de 0,3.
Zona Marina.
Pe suprafata din Zona Z 5, din cadrul PUZ – ului, care se suprapune peste R.B.D.D. nu vor
fi realizate nici un fel de constructii.
6.1.1.1. Impactul direct/indirect (pe termen scurt, mediu, lung)

La evaluarea impactului direct s-a tinut cont de concluzii finale, ca rezultat al constatarilor
si evaluarilor din teren si care sunt esentiale in cuantificarea acestuia. Acesta va fi generat de
activitatile de constructie, decopertare, ocuparea unor suprafete de teren pentru realizarea de
locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico
edilitare, etc.
a. Factorul de mediu aerul

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei direct, pe termen scurt, se va inregistra
influente asupra calitatii aerului pe perioada de constructie, ca urmare a:
- excavarii si manipularii solului si a materialelor de constructii;
- arderea combustibililor in motoare (NOx, SOx, CO, pulberi, etc.) de la mijloacele de
transport si utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor.
Regimul emisiilor acestor poluanti este dependent de nivelul activitatii zilnice, prezentand o
variabila substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului de constructie. Pentru
reabilitarea si modernizarea cailor de comunicatie activitatile generatoare de impact specifice
traficului aferent lucrarilor de constructii se manifesta in:
- cadrul organizarii de santier;
- amplasamentul drumurilor ce urmeaza a fi reabilitate si modernizate;

- traficului aferent lucrarilor de constructii.
Emisiile de poluanţi in atmosfera sunt generate in principal de lucrarile desfasurate in

cadrul activităţilor de construcţie si anume decopertare, excavare, săpare, transport materiale.
Impactul poluării aerului în faza de execuţie a proiectului este de tip direct si indirect
Impactul direct, care se manifesta pe termen scurt, poate fi generat de pulberi si emisii de
poluanti rezultati de la utilajele si mijloacele de transport utilizate in cadrul organizarii de
santier, in perioada de implementare a planului.
În timpul functionării utilajelor si mijloacelor de transport, în atmosferă pot fi degajate
gaze de esapament de la motoarele din dotarea utilajelor de constructii si mijloacelor de transport,
în a căror componenta sunt oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO), oxizi de sulf (SO2),compusi
organici volatili (COV), pulberi. Aceste emisii sunt generate pentru o perioadă limitată, strict în
timpul functionării motoarelor, fiind generate de un număr limitat de utilaje care functionează
concomitent. Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul organizariide santier, reducandu-
se odata cu departarea de sursa.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt, va fi
nesemnificativ, temporar si local.
Impactul direct pe termen lung este aferent etapei de functionare a obiectivului.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen lung va fi
nesemnificativ, temporar si local.
Impact indirect pe termen scurt – se manifesta prin posibile efecte asupra sănătăţii
umane si asupra vegetatiei din zona datorita depunerii pulberilor rezultate din procesul
decopertare, excavare, săpare, transport material.
Transportul materialelor, manipularea pamantului rezultat din decopertare, excavare,
săpare si depozitarea unor materiale pulverulente vor influenta prin emisiile caracteristice factorul
de mediu aer, pe termen scurt in perioada de implementare a proiectului, inclusiv prin depunerea
pulberilor pe covorul vegetal. Conditiile de lucru ce vor fi luate in zona, vor limita acest impact in
limite admisibile, iar pe termen lung nu se va inregistra un impact semnificativ asupra factorului
de mediu aer.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt,
va fi nesemnificativ, temporar si local.
Impactul indirect pe termen mediu si lung este aferent etapei de functionare a obiectivului.
b. Factorul de mediu solul

Perioadei de constructie îi sunt asociate anumite puncte de impact asupra solului, directe
sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluantilor. Formele de impact identificate, ca urmare
a ocuparii unei suprafete cu organizarea de santier precum si a lucrarilor de construire.
Impact asupra solului se va manifesta temporar, in limite admisibile, doar la faza de
construcţie, prin lucrări specifice obiectivelor de implementare a PUZ, în special în fazele de
excavare si decopertare dar si pe parcursul efectuării transporturilor materialelor, echipamentelor,
personalului, etc..
Impactul asupra poluării solului în faza de execuţie a proiectului este de tip:
Impact direct se refera la modificarile datorate lucrărilor de construcţie in perioada

organizarii de şantier precum si a traficului auto. Caracteristicile pedologice ale solului, pe
suprafete reduse, sunt alterate de activitătile de constructii. Impactul, care este in limite

admisibile, este generat si se mentine pe toata perioada organizarii de santier. Dupa finalizarea
lucrarilor intr-o perioada relativ scurta de timp, incepe procesul de refacere a solului.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt,
pentru factorul de mediu sol va fi nesemnificativ, temporar, reversibil, local.
Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionare a
obiectivului si va fi nesemnificativ
.
Impact indirect: din punct de vedere al calitatii solului, nu vor exista modificari nici pe
termen scurt si nici pe termen lung. Conditiile de lucru ce vor fi luate in zona nu vor favoriza
depunerea poluantilor pe sol si afectarea caracteristicile pedologice ale solului. Planulul nu
prevede introducerea in mediu a unor cantitati de pamant provenite din alte zone, deci nu va exista
riscul introducerii in mediu a unor specii invazive care sa altereze vgetatia existenta.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt,
pentru factorul de mediu sol va fi nesemnificativ, temporar si local.
Pe termen mediu si lung impactul indirect este generat de perioada de functionare a
obiectivului si va fi nesemnificativ.
c. Factorul de mediu apa
In zona amplasamentului nu exista ape de suprafata (lacuri, rauri, balti, mlastini), ca atare
nu estimam impact negativ in perioada de executare a lucrarilor.
actualele retele din localitatea Corbu (in prezent alimentarea cu apa potabila este realizata de SC
RAJA SA Constanta), Corbu de Sus si Vadu (in prezent aceste ocalitati sunt alimentate cu apa
potabila de catre Primaria Corbu). In cazul in care, pe viitor, va creste consumul de apa potabila,
iar SC RAJA SA Constanta nu va avea capacitatea necesara (acest fapt este putin probabil
deoarece consumul de apa este in continua scadere), in timp se va realiza o noua sursa de apa din
subteran (vor fi forate unul sau mai multe puturi de alimentare cu apa in zona).
Generarea impactului asupra apei subterane se exercita mai puternic in zonele cu panza
freatica ridicata si depinde in mare masura de adancimea la care se afla si functie de tipul de
formatiuni geologice acoperitoare, din zona respectiva. Poluarea stratului freatic se poate produce
prin poluarea cu ape uzate, hidrocarburi (carburanti, uleiuri, etc.); aceasta va fi redusa, deorece se
va folosi materiale moderne, etanse (la canalizari), se vor impune depozitarea acestora numai în
locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu materiale absorbante). Emisiile de
substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea
în opera a materialelor), care ar putea ajunge direct sau indirect in subteran nu sunt în cantitati
importante si nu pot modifica încadrarea categoriei de calitate a apei.
In cazul PUZ – ului Corbu = 92,822 ha, adancimea panzei de apa freatica este la peste
20m. Apele pluviale care se scurg la suprafața terenului din statiune sunt canalizate prin curgere

Prin lucrările preconizate pentru implementarea obiectivelor planului propus nu vor
genera local presiune asupra regimului apelor de suprafata, datorita lipsei acestora.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua, impactul direct pe termen scurt,
pentru factorul de mediu apa va fi nesemnificativ temporar, reversibil si local.
Pe termen mediu si lung impactul direct va fi generat de perioada de functionarea a
Impact indirect: nu va exista impact semnificativ asupra factorului de mediu apa pe

termen scurt, in perioada de constructie, care ar putea aduce modificari ale zonei.
Pe termen mediu si lung pentru realizarea unei alte surse de apa din subteran (unul
sau mai multe puturi de alimentare cu apa potabila in zona, functie de numarul de locuitori si alti
consumatori), impact indirect exercitat va fi nesemnificativ, deoarece debitul forajului/forajelor
va fi necesar pentru suplimentarea necesarului de apa al acestei zone.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua, impactul indirect pe termen
scurt, pentru factorul de mediu apa, va fi nesemnificativ, temporar si local.
Pe termen mediu si lung impactul indirect va fi nesemnificativ si va fi generat de
perioada de functionare a obiectivului.
d. Impactul produs prin zgomot si vibraţii

Perimetrul analizat nu este situat in apropierea zonei locuite, nu sunt alte obiective in
zona care ar putea fi deranjate de zgomotul produs in cadrul organizarii de santier.
Sursele generatoare de zgomot si vibraţii sunt asociate organizării de şantier si cuprind:
- utilizarea mijloacelor de transport personal,materiale de constructii;
- functionarea utilajelor grele in activitatile de construcţii, săpări, excavare;
Impactul prognozat pe termen scurt ca urmare a surselor de zgomot si vibraţii este de tip
impact direct:
- cu acţiune redusa asupra biodiversităţii locale;
- cu acţiune directa si redusa asupra factorului uman datorita distantei foarte mari (cca. 4 km)
intre desfăşurarea activităţilor de construcţie - organizare de şantier si Comuna Corbu.
Vibratiile sunt generate de utilajele si mijloacele de transport, se produc în timpul
functionării acestora si nu reprezintă surse semnificative de vibratii. Posibilitatea propagării
vibratiilor în împrejurimile incintei santierului de constructii, cel putin teoretic, este foarte redusă.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt,
pentru zgomot si vibraţii este nesemnificativ, temporar, local. Pe termen mediu si lung impactul
direct este generat de perioada de functionare a obiectivului si va fi nesemnificativ.
e. Schimbari climatice
Autovehicule folosite in realizarea PUZ - ului vor fi echipate cu motoare convenţionale
corespunzatoare tehnic ceea ce va genera emisii poluante foarte reduse. De asemenea vor fi
folosite si autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), care utilizează
parţial sau integral combustibili alternativi (în general biocarburanţi lichizi, biogaz, GPL, GNC
etc), precum si autovehicule cu altă sursă de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc), care nu
vor afecta schimbarile climatice.
In timpul exploatarii vor fi incurajate şi promovarea transportului nemotorizat, prin
dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism.

Va fi încurajata dezvoltarea de proiecte care vizează casele ecologice, casele pasive şi/sau
active. Programul demarat în anul 2010, vizând instalarea sistemelor de încălzire care utilizează
energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit
“Programul Casa Verde” va fi folosit în anii următori in realizarea constructiilor din cadrul PUZ -
ului;
Vor fi realizate cladiri cu eficienta energetica mare.
Se va realiza modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în
sisteme centralizate, sau individuale folosind gazele naturale sau energia regenerabila.
pentru afectarea schimbarilor climatice este nesemnificativ, temporar, local. Pe termen mediu si
lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului si va fi nesemnificativ.
f. Populatia si sanatatea
Deoarece lucrările preconizate pentru implementarea obiectivelor planului propus sunt
amplasate la distante foarte mari fata de satele aferente Comunei Corbu (peste 4 km), acestea nu
vor genera presiune asupra populatiei si sanatatii acestora.
pentru afectarea populatia si sanatatatii acestora este nesemnificativ, temporar, local. Pe termen
mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului si va fi
nesemnificativ.
g. Patrimoniul cultural si arheologic

Deoarece patrimoniul cultural, precum si niciunul dintre sit-urile arheologice nu se află în
zona amplasamentului P.U.Z.-ului analizat, impactul pe termen scurt, mediu si lung va fi
nesemnificativ.
h. Peisajul
Perimetrul analizat nu este situat in apropierea zonei locuite, nu sunt alte obiective in
zona care ar putea fi deranjate de schimbarea peisajului produs de organizarea de santier.
Impactul prognozat pe termen scurt ca urmare a schimbarii peisajului este de tip impact
direct:
pentru schimbarea peisajului este nesemnificativ, temporar, local. Pe termen mediu si lung
impactul direct este generat de perioada de functionare a obiectivului si va fi pozitiv prin
realizarea lucrarilor de arta din cadrul PUZ - ului.
i. Activitatile economice
Activitatile economice realizate in cadrul PUZ – ului analizat va avea un impact direct si
indirect pe termen scurt, mediu si lung pozitiv, datorita dezvoltarii economice al zonei.
Iimpactul direct pe termen scurt, prin dezvoltarea activitatilor economice va fi pozitiv,
semnificativ, temporar. Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de
functionare a obiectivului si va fi pozitiv prin dezvoltarea activitatilor economice si turistice, pe
plan local, regional si national.

6.1.2. Impactul estimat asupra ariilor naturale protejate si integrităţii siturilor:

Rezervatia Biosfera Delta Dunarii - ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSPA 0031 Delta
Dunarii si Complex Razim Sinoe, ROSPA0076 Marea Neagra si ROSCI 0066 Delta
Dunarii Zona Marina 0031 .
A.Rezervatia Biosfera Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii

Zona de studiu se suprapune partial, cu Rezervatia Biosfera Delta Dunarii, cu ROSCI 0065
Delta Dunarii si cu ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe si se afla in vecinatatea
(cca. 35-40 m) siturilor Natura 2000 cu ROSPA0076 Marea Neagra si ROSCI 0066 Delta Dunarii
Zona Marina.
Caracterizarea vegetatiei
In perimetrul zonei studiate si vecinatati, nu a fost identificată vegetație palustră, sălcii,
stufariș care să asigure condiții de odihnă adapost și cuibărit pentru speciile de păsări menționate
în siturile Natura 2000, analizate.
Nu au fost certificate prezenta pe amplasament si vecinatati a speciilor de flora interes
comunitar: Centaurea jankae, Echium russicum,Aldrovanda vesiculosa,Marsilea
quadrifolia,Centaurea pontica si a habitatelor de interes comunitar si/sau prioritare înscrise în
Formularul standard ale sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii.
Inventarierea florei a avut scopul de a evidenția prezența unor specii de plante
rare,protejate, inscrise in Listele Rosii internaționale (IUCN Red List of Threatened Species,
2011) si Listele Roşii naționale : Lista roșie - Oltean et al., 1994, Lista roșie, Oțel et al., 2000,
Lista roșie Ciocârlan, 2011, Cartea roșie a plantelor vasculare, Dihoru & Negrean, 2009, aspect
neconfirmat pe amplasament si vecinatati.
Nu au fost identificate specii de flora inscrise in OUG 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.
Vegetatia identificata in zona analizata si vecinatati se caracterizeaza prin specii de
flora si vegetatie ruderala si psamofila.
a. Vegetatia ruderala - specificul zonei si conditiile pedoclimatice a permis dezvoltarea unor
asociatii vegetale, cu valoare conservativa redusa caracteristica terenurilor agricole cultivate
intensiv, zonelor neproductive, marginilor solelor, zonelor situate de-a lungul drumurilor:
Asociaţia vegetală Onopordetum acanthium Br.-Bl. et al., Asociaţia vegetală Carduetum nutantis
(Săvulescu 1927) Morariu 1943 ),Asociaţia vegetală Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams
1927) Soo 1940.
b.Vegetatie psamofila- pe soluri nisipoase (psamosoluri).. Pe psamosolurile formate la

malul marii se găsesc specii de flora adaptate la climatul marin: Polygonum arenarium Waldst. et
Kit (troscotul), Anthemis ruthenica Bieb (romaniţa de câmp) Apera spica-venti (L.) Beauv. ssp.
Maritime (iarba vântului),, Secale sylvestre (secara de nisipuri), Scabiosa argentea (S. ucranica
L.),Medicago lupulinaLucerna galbena ) L.,Carex colchica Gay (rogoz de nisip), Euphorbia
seguieriana Necker (E. gerardiana Jacq.), Consolida regalis Gray , Sclerochloa dura (L.)
Sonchus arvensis L., Erysimum diffusum Ehrh, Silene conica L., Artemisia austriaca Jacq.,
Holoschoenus vulgaris Link.). Vegetatia identificata este rara, cu acoperire insulara, de talie mica,
adaptata la conditiile climaterice aride. O serie de specii dispar in timp din cauza pasunatului.
A.1. Afectarea temporara / definitiva a unor suprafete in perioada de executie a

lucrărilor
Afectarea temporara / definitiva a unor suprafete - suprafata de 92,822 ha va fi scoasa
din circuitul agricol, categoria de folosinta *teren arabil, pasune si teren neproductiv* si

introdusa in categoria *curti constructii*. Suprafata totala alocata costructiilor definitive este de
32,1ha reprezentand un procent de 37,54 % din suprafata totala a planului.
Nu au fost observate specii de flora (inscrise in listele rosii nationale si internationale) si
habitate de interes comunitar si/sau prioritare. Compoziţia specifică a biocenozei nu se va
modifica. Execuţia lucrărilor propuse nu va conduce la diminuarea efectivului populaţional al
speciilor pentru care a fost declarata. Rezervatia Biosfera Delta Dunarii si situl Natura 2000
ROSCI 0065 Delta Dunarii. Nu sunt afectate funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor şi
relaţia acestora cu ariile naturale protejate mai sus amintite.
Impact direct pe termen scurt referitor la ocuparea definitaiva asupra unor suprafete
este nesemnificativ. Aceste zone sunt din categoria arabil, pasune si neproductiv, obiectivele
planului nu afecteaza arii naturale protejate sau de interes conservativ; nu au fost identificate
specii de flora (inscrise in listele rosii nationale si internationale) si habitate de interes comunitar
si/sau prioritare. De asemeni dispar specii de plante invasive care au o mare capacitate de
inmultire si raspandire.
Pe termen lung prin plan se prevede infiintarea de spatii verzi cuprinse intre 20-30% din
suprafata fiecarui lot, la care se adauga copaci de-a lungul cailor de circulatie si perdeaua de
protectie, prin urmare covorul vegetal se va reface, astfel ca impactul exercitat de implementarea
planului este nesemnificativ. In timp vegetatia arboricola va constitui un habitat propice pentru
anumite specii de pasari,inregistrandu-se usoare cresteri ale acestora.
Impactul direct pe termen mediu si lung, coincide cu de perioada de functionare a
Scoaterea din circuitul agricol a suprafetei de 92,822 ha, din care 32,1ha va fi ocupata de
constructii, va conduce indirect la reducerea arealului cu vegetatie de pe pe aplasament care prin
caracteristicile sale nu sunt prielnice pentru hranire si nu ofera conditii optime pentru construirea
cuiburilor, dar pot asigura adăpost in anumite perioade ale anului pentru indivizii tineri și imaturi.
Speciile care pot cuibari pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod semnificativ, in astfel de
situatii, datorita plasticitatii comportamentale speciile de pasari se vor retrage spre alte zone, cu
aceeași structură vegetala.
Impactul indirect pe termen mediu si lung ,coincide de perioada de functionare a
Impactul direct pe termen mediu si lung este generat de perioada de functionare a
Impactul indirect pe termen mediu si lung este generat de perioada de functionare a
Reducerea productivitătii biologice in perioada de executie a lucrărilor

Prin ocuparea definitiva a unor suprafete, in cazul nostru 40% din perimetrul analizat,
efectul direct si imediat consta in reducerea productivitătii biologice in perioada de executie a
lucrărilor in zona analizata prin:
- reducerea suprafeţelor si implicit a vegetatiei existente pe amplasament , fara valoare
conservativa;
- înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrări de decopertare sau
betonare.
- Specificul zonei si conditiile pedoclimatice a permis dezvoltarea unor specii de flora, cu
valoare conservativa redusa caracteristica terenurilor agricole cultivate intensiv, zonelor
neproductive, marginilor de sole, zonelor situate de-a lungul drumurilor, din care unele
specii sunt invazive cu capacitate mare de regenerare. Prin reducerea unor astfel de
suprafeţe, implicit a vegetatiei existente pe amplasament precum si prin inlaturarea

componentelor biotice nu se exercita nici o deteriorare si nici o pierdere de habitat de

interes conservativ.
- Exista o reducere a producivitatii biologice aferenta speciilor de plante segetale si
ruderale ( din care unele specii sunt invazive), care este redusa, local ( la nivelul fiecarui
lot in parte). Dupa finalizarea lucrarilor vegetatia de pe amplasament va fi mult
imbunatatita de catre proprietari ca urmare a impunerilor din certificatul de urbanism ,
dar si pe cale naturala.
Impact direct pe termen scurt - referitor la reducerea productivitătii biologice in perioada

de executie a lucrărilor in zona analizata este nesemnificativ.Vegetatia afectata nu are valoare
conservativa, nu au fost identificate specii de flora (inscrise in listele rosii nationale si
internationale) si/sau habitate de interes comunitar si/sau prioritare.
Impact indirect pe termen scurt este dat de afectarea zonelor limitrofe. Prin masurile
impuse de reducere a impactului estimam ca acesta va fi nesemnificativ.
Suprafata de spatiu verde propus prin plan, raportat la perimetrul analizat este de 22,25
ha, reprezentand 23,94 % din suprafata totala a planului, prin urmare pe termen lung, prin
refacerea covorului vegetal se va imbunatati si productivitatea biologica, astfel ca impactul va fi
nesemnificativ.
Impactul direct pe termen mediu si lung este generat de perioada de functionare a
Impactul indirect pe termen mediu si lung este generat de perioada de functionare a
Fragmentarea habitatelor de inters conservative si/sau prioritare.

Intrucat lipsesc habitatele de interes conservative si habitatele prioritare, precum si specii
de flora de interes comunitar, estimam ca nu va avea loc o fragmentare a habitatelor pentru care
a fost declarata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii, iar impactul
direct/inirect pe termen scurt /mediu/lung asupra acestora va fi nesemnificativ.
Efectul de margine asupra habitatelor

Deranjarea ecosistemelor din apropiere si efectul de margine - implementarea obiectivelor
propuse în PUZ nu contribuie la intensificarea efectului de margine pentru vegetatia de pe
terenurile din vecinatatea amplasamentului (incluse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii), este
alcatuita din habitate antropizate, fara valoare conservativa, nu se afla in zone cu protectie stricta
sau zone tampon ci in zona de dezvoltare durabila, zona economica.
Integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii

Integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta Dunarii, nu sunt
afectate de proiectul propus deoarece:
- nu se reduce suprafata habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes
comunitar;
- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;
- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de
conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;
- nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor
naturale protejate de interes comunitar.

Impact direct pe termen scurt referitor la integritatea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
si ROSCI 0065 Delta Dunarii – intrucat nu sunt afectate specii de flora si habitate de inters
conservative si/sau prioritare, estimam ca va fi nesemnificativ.
Pe termen mediu si lung, datorită operării planului care prevede realizarea unor obiective
majore, cum ar fi colectarea selectiva a deseurilor, retea de canalizare ape uzate si evacuarea
acestora in statie de epurare ape uzate, colectarea prin curgere gravitaționala a apelor pluviale prin
rețea separata si dirijarea acestora către bazine de retenție prevazute cu separatoare de hidrocarburi
(se propune ca apele pluviale să fie dirijate prin sistematizare verticală spre spațiile verzi din
incinta loturilor și spațiile verzi publice), efectele asupra zonei si a factorilor de mediu vor fi
pozitive.
Impactul direct pe termen mediu si lung se identifica cu perioada de functionare a
obiectivului si va fi pozitiv.
Impact indirect - reducerea suprafetei de habitate antropizate nu are impact indirect decat
cel mult asupra unor specii de pasari comune are ar putea sa cuibareasca in zonele cu vegetatie
ruderala, care este foarte redusa ca suprafata dar si ca numar de specii. Estimam că impactul
indirect pe termen scurt asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si ROSCI 0065 Delta
Dunarii va fi nesemnificativ si local.
A.2. Impactul estimat asupra populaţiilor de flora si fauna

Implementarea obiectivelor planului analizat implica pierderea sau reducerea numarului
de specii de plante ruderale existente pe amplasament, pe de o parte, precum si reducerea
populatiilor de plante ruderale pe de alta parte. In faza de operare pentru fiecare lot este prevazut
ca 20-30% din suprafata sa fie destinata spatiilor verzi. De asemenea se va infiinta o perdea de
protectie, alcatuita din arbori, care va completa necesarul de spatiu verde in zona. Spatiul verde
creat va conduce la refacerea covorului vegetal.
Impactul direct privind pierderea sau reducerea numarului de specii de plante va fi
semnificativ, pe termen scurt, local si temporar cu referire la speciile ruderale, unele dintre ele
fiind invazive.
Spatiul verde creat in zona dupa realizarea obiectivului va atenua impactul direct creat pe
termen scurt (perioada de construire) prin refacerea covorului vegetal.
Impactul direct pe termen mediu si lung, corespunde cu faza de functionare a obiectivului
va fi nesemnificativ.
Impactul indirect pe termen scurt - in general pierderea de de specii de plante ruderale si
habitate, precum si modificarea habitatelor va avea ca efect reducerea spaţiilor pentru adăposturi,
de odihnă, hrană, innoptare pentru speciile de fauna. Datorita specificitatilor comportamentale,
speciile de fauna migreaza către zonele mai puţin afectate din zonele invecinate, care au in
general aceeasi structura vegetala. Speciile antropofile nu resimt impactul generat in perioada de
construire a obiectivului, acestea fiind adaptate la prezena omului şi a activităţilor pe care le
desfasoara.
Impactul indirect pe termen scurt este local, temporar si nesemnificativ.
Impactul indirect pe termen mediu si lung corespunde cu faza de functionare a
obiectivului va fi nesemnificativ.
A.3. Impactul direct si indirect, pe termen scurt, mediu si lung, estimat asupra
amfibienilor, reptilelor si mamiferelor
Specificatiile referitoare la habitate si hranire ne arată importanţa habitatelor acvatice şi a
celor terestre pentru supravieţuirea speciilor de amfibieni şi reptile. Fiindcă dezvoltarea şi viaţa lor
depind de diferite tipuri de habitat, pentru supravieţuire majoritatea speciilor din areal au nevoie

de un complex de habitate acvatice şi terestre. Dispariţia chiar şi a unui tip de habitat prioritar
poate duce la dispariţia acestor specii.Zonele arate sunt de obicei evitate de specii. Păşunarea cu
efective mai mari de animale şi mai ales cu oi duce la menţinerea unor pasuni cu valoare
nefavorabilă pentru amfibieni şi reptile.
Vipera Ursinii - Specia se află pe lista roșie a speciilor amenințate,realizată de I.U.C.N.

(Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii).Specia nu a fost identificată pe amplasament
sau vecinătate.
Triturus dobrogicus - tăiește prin bălțile și iazurile din regiunile de câmpie până în zona
subcarpatică, ascunsă printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în martie și, în funcție de
nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Specia nu a fost identificată pe amplasament
sau vecinătate,nu are habitate prielnice.
Bombina bombina - Buhaiul cu burta roșie -este o specie de broască râiaosă, este foarte
atașată de mediul acvatic, putând trăi chiar întreaga viața în apă.. Este capabilă de migrații lungi
în timpul anului dacă condițiile de mediu din habitatul pe care îl ocupă devin neprielnice.
Specie vulnerabilă mai ales din cauza disparițiilor habitatelor folosite de această specie în perioada
de reproducere. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.
Testudo graeca (broasca țestoasa de uscat dobrogeană - preferă terenurile uscate, cu
tufișuri bogate, de silvostepă, fiind iubitoare de caldură.Specia nu a fost identificată pe
amplasament sau vecinătate.
Emys orbicularis (țestoasa de apă)- in fauna țării destul de comună, trăiește în ape
stătătoare, mâloase, și în cele cu curs liniștit. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau
vecinătate.
Impactul direct si indirect pe termen scurt este nesemnificativ ,local,temporar si redus.
Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung se identifica cu perioada de functionare a
obiectivului si este nesemnifcativ
Specii de amfibieni de pe terioriul RBDD
Amfibienii sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Rana
ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de pământ
brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis),
Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle de
apă, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris).
Rana ridibunda- broasca verde, poate fi gasita in aproape orice tip de habitat,
predominant acvatica. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei
piscicole. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.
Hyla arborea- brotăcelul -prefera zonele impadurite, cu tufisuri sau stufarisuri, unde
adulţii stau pe frunze uneori pana la 2-3 m de sol. Pentru reproducere prefera balţile temporare cu
vegetaţie bogata,marginite cu stuf sau papură. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau
vecinătate.
Pelobates fuscus- broasca de pământ brună-prefera zonele cu soluri nisipoase sau
argiloase in care se poate afunda cu usurinta. Mormolocul se hraneste cu detritus si plante, in
deosebi alge. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.
Bufo bufo- broasca râioasă brună- poate fi gasita in aproape orice tip de habitat,
predominant acvatica. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei
piscicole. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.
Bufo viridis- broasca râioasă verde - frecvent gasita pe malul marii si al lacurilor sarate. Prezenta
in majoritatea localitatilor sau in jurul acestora, oriunde este un ochi de apa. Se hraneste cu rame,
limaci, muste. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.

Pelobates syriacus balcanicus - broasca de pământ siriaca - prezintă o distribuție

neuniformă de-a lungul Luncii Dunării pe teritoriul țării noastre, pe un interval altitudinal între 0 și
20 de metri iar prezența sau absența speciei în anumite zone ale țării este legată de tipul de habitat.
Broasca săpătoare verde,trăiește preponderent pe uscat, fiind întâlnită rar în apă în afara perioadei
de reproducere. Este o specie cu activitate nocturnă, ziua stând îngropată în sol, la adâncimi de 30-
50 cm. După lăsarea serii, iese din adăpost ca să se hrănească cu diferite nevertebrate cum ar fi:
melci, insecte, râme.
Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate,dar nu excludem prezenta/aparitia ei
in zona .
Intrucat pe amplasamentul studiat si vecinatati nu au fost observate specii de amfibieni si

reptile de interes conservativ (lipsesc habitatele specifice),impactul direct pe termen scurt este
nesemnificativ.
Pierderea de suprafete , specii de plante ruderale si habitate ,precum si modificarea
habitatelor va avea ca impact indirect pierderea/reducerea reducerea spaţiilor pentru adăposturi,
de odihnă, hrană,migratie pentru amfibieni si reptile de interes comunitar .
Impactul indirect pe termen scurt este local,nesemnificativ.
Spatiile verzi nou create in perioada de exploatare reiau functiile vegetatiei pierdute (prin
reducerea suprafetei) asigurand astfel spaţii pentru adăpost, hrană, innoptare pentru speciile de
amfibieni si reptile adaptate la ecosisteme antropizate.
Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung se identifica cu perioada de functionare a
obiectivului si este nesemnifcativ.
A.4.Impactul direct si indirect pe termen scurt mediu si lung estimat asupra

mamiferelor
Mustela eversmannii (Dihor de stepă)- Hasbitat- pajişti stepice nealterate, păşuni,terenuri
agricole cu disponibilitate de hrană – rozătoare, în special popândăi. Specia nu a fost identificată
pe amplasament sau vecinătate, cu toate acestea nu excludem aparitia acestora in zona .
Spermophilus citellus ( Popândăul ) este o specie caracteristică de stepă, comună în toată
ţara. Populeaza zona de stepă, neimpadurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri,
pajiăti, terenuri cultivate sau înnierbate, grădini,livezi, râpe, diguri. Acest rozator depreciază
pajiștile și fânețurile prin reteaua lor de galerii și contribuie la erodarea solurilor și la slăbirea
digurilor. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate, cu toate acestea nu
excludem aparitia acestora in zona .
Vormela peregusna (dihorul pătat)- este un animal de stepă, ocolind terenurile arate. Se
hrănește cu rozătoare, păsări și sopârle. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau
vecinătate, cu toate acestea nu excludem aparitia acestora in zona .
Mustela lutreola (nurca)- Habitat: raspandită, pe langa ape stătatoare și curgătoare, atat la
șes, cât și la deal și munte. Se hrăneste cu pești, broaște, raci.Specia nu a fost identificată pe
amplasament sau vecinătate,nu exista luciu de apa..
Lutra lutra (vidra) Hrana: Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice.
Habitat: Localizată în Delta Dunării și pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apă
și pe uscat, având vizuina cu două intrări.Specia nu a fost identificată pe amplasament sau
vecinătate.
Specii de mamifere de pe terioriul RBDD

Myocastor coypus-Nutrie-traieste pe langa apele lin curgatoare, aproape statatoare, dar cu
vegetatie bogata, mai ales in Delta Dunarii. Are cuibul direct in apa, cu aspect de musuroi, creat

din resturi vegetale, sau creat in malul abrupt cu galerii adanci de 4-6 m. Hrana: constituita din
vegetale, rar consumand moluste. Specia nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.
Meles meles-Bursuc -Habitatul viezurelui este oarecum suprapus peste cel al vulpii, si este
constituit de obicei din zonele de deal si campie, precum si marginea padurilor subcarpatice aflate
în apropierea terenurilor cultivate. Hrana sa este constituita din radacini, jir, ghinda, diferite
seminte, porumb, struguri, fructe de padure, melci, insecte, rame, pui de iepuri, pasari, oua. Specia
nu a fost identificată pe amplasament sau vecinătate.
Nyctereutes procyonoides- Cainele enot-Isi petrece mult timp in vizuina, in zonele cu
umiditate crescuta in apropierea apelor si padurilor.Prefera o alimentatie carnivora formata din
soareci, broaste, pasari, oua, bizami, etc dar la nevoie se poate hrani si cu plante de apa, fructe. Nu
a fost identificat pe amplasament si vecinatati, nu exista habitat specific
Ordratra zibethicus Bizamul - Este un animal semiacvatic ce trăieşte pe lângă ape
stătătoare, lacuri, orezării, canale de irigaţie unde produce pagube însemnate.Hrana: rogozul,
papura, nufărul, stânjenelul de baltă, pipirigul.Consumă cu plăcere şi plante agricole de cultură ca
cereale, mazăre verde, trifoi, lucernă, sfeclă, varză, morcovi, cartofi. Nu a fost identificat pe
amplasament si vecinatati, nu exista habitat specific.
Canis aureus-Sacalul-In Romania sacalul isi face aparitia mai ales in Delta Dunarii unde
de obicei alearga in haite. A fost vazut in Oltenia, Muntenia si Dobrogea. Hrana:prefera
alimentatia carnivora. Se hraneste cu insecte, pasari, soareci si alte rozatoare, dar si cu porumb,
struguri etc.Nu a fost identificat pe amplasament si vecinatati, nu exista habitat specific.
Felis silvestris-Pisica sălbatică-Se hraneste cu vertebrate, de la soareci pana la iezi de
caprioare, vitei de cerb si pasari de tot soiul.Habitat: In padurile intinse, dese, linistite, unde se
poate adaposti prin scorburi, crapaturile stancilor, pesteri. Nu a fost identificat pe amplasament si
vecinatati.
Intrucat pe amplasamentul studiat si vecinatati nu au fost observate specii de mamifere de
interes conservative (lipsesc habitatele specifice),impactul direct pe termen scurt este
nesemnificativ si corespunde cu etapa de implementare a planului.
Pierderea de suprafete , specii de plante ruderale si habitate ,precum si modificarea habitatelor
va avea ca impact indirect pierderea/reducerea reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă,
hrană,migratie . Intrucat pe amplasamentul studiat si vecinatati nu au fost observate specii de
mamifere de interes comunitar estimam ca impactul indirect pe termen scurt este nesemnificativ
,local,temporar.
Spatiile verzi nou create odata cu cu functionarea obiectivului,vor contribui la refacerea
vegetatiei pe amplasament , cu rol in asigurarea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă,
hrană,migratie pentru speciile de mamifere adaptate la ecosistemele antropizate.
Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung se identifica cu perioada de
functionare a obiectivului si este nesemnifcativ.
A.5. Impactul direct si indirect pe termen scurt mediu si lung asupra nevertebratelor
Lycaena dispar-Habitat. In România habitatele preferate sunt păduri de stejar înmlăștinate
sau umede, bogate în Polygonum bistorta, baza trofică larvară a speciei. În Europa fluturele poate
fi întâlnit și în terenuri mlăstinoase de la marginea lacurilor, râurilor si canalelor. Plantele gazdă
pentru larvă sunt: Rumex hydrolapathum ( macris ), R. crispus, R. Aquaticus. Datorită drenării
zonelor umede, unele populații și colonii au dispărut sau se află în pragul dispariției (Banat,
Muntenia).
Specia nu are condiții prielnice în zona, în perimetrul propus pentru realizarea PUZ, nu au fost
observate plantele gazdă pentru larvele acestei specii, deci perimetrul nu constituie un sit de
reproducere și hibernare pentru această specie.

Osmoderma eremita (pustnicul sau gândacul sihastru)- Specia se întâlneste în pădurile de

foioase batrane, livezi și parcuri cu copaci bătrâni și scorburosi. Larva trăiește în lemnul putrezit al
scorburilor diferitelor esențe cu frunze căzătoare (măr, păr, stejar, plop). Nu a fost identificat în
zona studiata și nici în vecinătate
Ophiogomphus cecilia
Trăieşte preponderent pe râuri de şes şi canale, de preferat cu adâncime mică. Un tip de habitat
ideal are un fund cu nisip şi apă curată în zonele de pădure, dar gama ecologică a acestei specii
mult mai mare: pot coloniza, de asemenea, cele mai multe dintre râurile lente şi chiar şi apele
subterane. Apele stătătoare sunt posibile locuri de dezvoltare a larvelor.
Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate
Morimus funereus (Croitorul cenuşiu) - Trăiește în pădurile cu esențe foioase, preferând
în special pădurile de cvercinee si făgetele, însă apariții ocazionale ale speciei au fost semnalate și
în pădurile de conifere.
Nu a fost identificat în zona studiată și nici în vecinatate.
Impactul direct.Fauna de nevertebrate terestre din zona de amplasament este reprezentata,

în majoritate, prin specii comune, frecvente în ecosistemele cu grad ridicat de antropizare.
Prezenta lor în zona este o consecinta a modului de utilizare a terenurilor;
In faza de amenajare se va înregistra un impact redus asupra nevertebratelor, deoarece
microhabitatele din sol vor fi afectate total prin lucrari de decopertare a stratului de sol pentru
realizarea fundatiilor constructiilor obiectivului .Impactul exercitat asupra nevertebratelor ,in
special asupra celor nezburatoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, local ,pe termen
scurt,care aparţin unor specii comune cu valoare conservativa redusă si capacitate de înmultire
mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact
sau dependente de habitatul ce se va restrânge la nivel local, impactul va fi doar punctual fără să
determine pierderi iremediabile de biodiversitate.
Speciile de nevertebrate de interes comunitar nu au fost observate in perimetrul analizat
sau vecinatati, lipsesc habitatele specifice sau plantele gazda ale acestora, prin urmare
implementarea planului, in faza de construire va exercita un impact direct nesemnificativ,
punctual,de intensitate redusa si temporar, asupra speciilor de nevertebrate de interes comunitar.
Impact indirect. Intrucat pe amplasamentul studiat si vecinatati nu au fost observate specii
de nevertebrate de interes comunitar estimam ca impactul indirect pe termen scurt este
nesemnificativ ,local,temporar si redus.
functionare a obiectivului si este nesemnifcativ.
Prin speciile floristice, habitate şi faunistice observate, amplasamentul studiat nu este
reprezentativ pentru Rezervatia Biosferei Delata Dunarii si sitului Natura 2000 ROSCI 0065
Delta Dunarii.
B. ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina

Partea sud estica a perimetrului analizat, se afla in vecinatatea ariei protejate de interes
european ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină, la circa 35-40 m distanta de shape-ul/ limita
sitului.
Urmare a evaluarii efectuate pe amplasament si vecinatate s-au constatat urmatoarele:
- speciile de flora menționate in formularul standard al sitului nu au fost identificate în
perimetrul planului sau în vecinătate;
- perimetrul analizat nu are luciu de apa, prin urmare speciile de pești inscrisi in formularul
standard nu fost identificați pe amplasament sau în vecinătate;

- speciile de mamifere a căror conservare necesită desemnarea de arii speciale de conservare

cum sunt Phocoena phocoena și Tursiops truncatus nu au fost identificate în perimetrul
investitiei sau în imediata vecinătate.
Raportând obiectivele planului propus la distribuția habitatelor pentru care a fost declarată
aria protejată de interes comunitar ROSCI 0066 Delta Dunării-Zona Marină au rezultat
următoarele concluzii :
Nu au fost identificate habitatele de interes comunitar:
- 1140 - Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apa de mare la reflux;
- 1160 - Braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci;
- 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare.
Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0066 Delta Dunării
Zona Marină-nu sunt afectate de proiectul propus deoarece:
- nu se reduce suprafata habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes
comunitar;
- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;
- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de
conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;
- nu produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor
naturale protejate de interes comunitar.
Impactul direct si indirect al planului, pe termen scurt, asupra speciilor de habitate: 1140
- Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apa de mare la reflux, 1160 Braţe de mare şi
golfuri mari puţin adânci, 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă
de mare, va fi nesemnificativ.
Impactul direct si indirect, pe termen scurt, asupra speciilor de flora mentionate in
formularul standard al sitului, este nesemnificativ.
Impactul direct si indirect, pe termen scurt, asupra speciilor de pesti si mamifere, este
nesemnificativ.
functionare a obiectivului si va fi nesemnificativ.
C.Avifauna (ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe;ROSPA 0076-

Marea Neagra)
In cadrul evaluării adecvate s-a avut în vedere posibilitatea afectării speciilor și habitatelor,
inclusiv apariția unor modificări ale caracteristicilor structurale inițiale atât în zona planului cât și
în vecinătatea acestuia. Evaluarea globală a analizat populațiile de păsări prezente, din punct de
vedere calitativ şi cantitativ precum şi potentialul impact provocat de dezvoltarea planului asupra
păsărilor care migrează în zona în perioada de construire şi în cea de exploatare.
Activitatea faunistică din zonă

Activitatea faunistică din zonă, este una normală, cu specii specifice zonei analizate şi
implicit a zonei stepice. Având o mobilitate foarte mare, impactul implementării planului în zonă
nu va influenţa negativ speciile avifaunistice din arealul analizat, acestea având posibilitatea de a
se retrage spre habitatele limitrofe planului, habitate ce pot oferi condiţii similare de hrana,
odihnă şi cuibărire.
Impactul asupra speciilor de pasari acvatice, limicole si terestre,prin reducerea suprafetei

te teren arabil, pasune si neproductiv , ca urmare a realizarii de constructii si echipari edilitare pe

amplasamentul studiat si vecinatati, este nesemnificativ, intrucat acestea parcurg distante mari
in cautarea hranei indiferent daca obiectivele planului se vor implementa sau nu.
In acest sens redam cateva exemple de specii de pasari si distantele parcurse in deplasarile zilnice
pentru cautarea hranei:
₋ Pelecanus onocrotalus ( pelicanul comun) -efectueaza deplasări zilnice până la 50 km şi mai
mult;
₋ Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte)-baza trofică poate fi uneori la distanţă mare de
locurile de clocire, până la 20 km;
₋ Egretta garzetta ( egreta mica)-intre baza trofică şi locul de clocire pot exista uneori distanţe
mari de până la 20 km şi mai mult;
₋ Circus macrorous se hraneste la o distanta de pana la 20 de km de cuib;
₋ Circus pygargus se hraneste la o distanta de pana la 12 de km de cuib;
₋ Falco naumanni se hraneste la o distanta cuprinsa intre 1 - 3 km fata de cuib.
₋ Ciconia nigra (barza neagra)-baza trofică poate fi situată până la 10 km distanţă de cuib;
₋ Platalea leucorodia (lopatarul)- între locul de clocire şi baza trofică parcurge distanţe
cuprinse intre 10-20 km.
₋ Pandion haliaetus – vultur pescar-vaneaza la o distanta de pana la 14 km de la cuib;
₋ Sterna hirundo(chira de balta)-se hrăneşte la o distanţă de până la 5-10 km distanta fata de
colonie;
₋ Chlidonias niger (chirighiţa neagră)- de obicei se hraneste la o distanta de pana la 2 - 5 km
distanta fata de colonie;
₋ Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic)-biotopul de reproducere nu trebuie să coincidă cu
baza trofică, întrucât pot efectua deplasări zilnice până 50 km. .
Cea mai mare diversitate se constată în ordinul Passeriformelor și ordinul

Charadriiformelor, în principal datorită habitatelor întalnite în zonă și anume prezența culturilor
agricole și a habitatului de pășune;astfel au fost identificate specii comune specifice
agroecosistemelor, cum sunt : Anthus campestris – fâsa de câmp,Merops apiaster – prigorie,
Upupa epops – pupăza, Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Corvus frugilegus – cioara de
semănatură, Corvus corone cornix – cioara grivă, Sturnis vulgaris – graur, Passer montanus –
vrabie de câmp, Miliaria calandra – presura sură.Dintre speciile de pasari cu un grad înalt de
adaptabilitate, precum pescărușii (ex.pescărușul argintiu -Larus cachinnans) sau cioara de
semănatură (Corvus frugilegus), s-au identificat exemplare din aceste specii survolând zona
cercetată sau hrănindu-se în urma utilajelor agricole (tractoare, combine etc.), in perioade relativ
scurte de timp (cateva zile) aferente lucrarilor de semanat si recoltat culturi agricole.
Impactul asupra speciilor de pasari acvatice si limnicole

Pe amplasamentul studiat nu exista ape curgatoare cu caracter permanent sau intermitent,
lacuri, balti, vegetatie palustra,vegetatie arbustiva, astfel ca amplasamentul si vegetatia aferenta
nu constituie zona de hranire si cuibarire.
Pentru speciile acvatice si limicole zone de interes sunt zonele umede: Lacurile Tasaul-
Corbu, Lacul Siutghiol, Complexul Acvatic Razim Sinoe. Speciile de păsări de interes
conservativ acvatice si limicole, inclusiv cele enumerate în anexa I la Directiva Consiliului
2009/147/EC nu au fost identificate ca fiind cuibăritoare sau manifestând comportament de
cuibărit în arealul analizat. Zona analizata nu are caracteristicile zonelor umede, motiv pentru
care frecventate sunt lacurile si complexele acvatice situate de-a lungul cordonului litoral.
Impactul direct si indirect pe termen scurt, asupra speciilor acvatice si limicole va fi
nesemnificativ.

Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung asupra speciilor acvatice si limicole se
identifica cu perioada de functionare a obiectivului si va fi nesemnificativ.
Impactul asupra speciilor de pasari cuibaritoare terestre

Lipsa cursurilor de apă a zonelor umede cu vegetație palustră, arborilor, tufărișurilor, în
general a vegetației înalte care să creeze condiții prielnice pentru odihnă și mai ales pentru
adăpostul speciilor de păsări față de condițiile meteorologice vitrege sau împotriva prădătorilor, a
determinat ca structura avifaunistica sa fie alcatuita in special din specii de pasari terestre.
In urma verificarilor efectuate pe amplasament si vecinatati nu au fost identificate specii de
pasari cuibaritoare care sa manifeste comportament de cuibarit, dar nu excludem posibilitatea ca
acestea sa apara in teritoriu. Asupra acestora impactul se manifesta in special in perioada
reproducerii, cuibaritului si cresterii puilor, aspecte dependente in mare masara de habitatele
prielnice pentru locurile de cuibarit.
Având în vedere că pe terenurile arabile din zonă sunt efectuate lucrări agricole specifice
fiecarui tip de cultură, vegetatia identificata pe aplasament prin caracteristicile sale nu sunt
prielnice pentru hranire si nu ofera conditii optime pentru construirea cuiburilor, dar pot asigura
adăpost in anumite perioade ale anului pentru indivizii tineri și imaturi. Speciile care pot cuibari
pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod semnificativ, in astfel de situatii, datorita
plasticitatii comportamentale speciile de pasari se vor retrage spre alte zone, cu aceeași structură
vegetala.
Impactul direct si indirect pe termen scurt asupra speciilor de pasari terestre va fi
nesemnificativ datorita lipsei surselor de hrana in zona studiata.
Impactul direct si indirect pe termen mediu si lung asupra speciilor cuibaritoare terestre se
identifica cu perioada de functionare a obiectivului si va fi nesemnificativ.
Impactul asupra speciilor de pasari rapitoare

Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana, modul de vânare, cu
comportamentul de reproducere. In acest sens au fost identificate specii ca eretele de stuf (Circus
aeruginosus) si vânturelul de seară (Falco vespertinus ) care au tranzitat în zbor suprafețele
agricole din care face parte și suprafața PUZ-ului analizat, fără a stabili un teritoriu de vânătoare
din această zonă. Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare nu se regăsesc în arealul
amplasamentului.
Speciile răpitoare precum Buteo rufinus (sorecar), uliu cu picioare scurte (Accipiter
brevipes), care se pot hrani si in zona terenurilor agricole cu mamifere mici nu vor fi de afectate
ca urmare a implementării planului datorita lipsei surselor de hrana in zona studiata.
Impactul direct si indirect pe termen scurt, asupra speciilor de pasari rapitoare va fi
nesemnificativ, datorita lipsei surselor de hrana in zona studiata.
Estimam ca implementarea planului nu va influenta negativ structura/diversitatea,
dinamica si statutul de conservare al speciilor de păsări,fiind asigurată din acest punct de
vedere, menţinerea populaţiilor speciilor de păsări pe termen lung.
6.1.3. Impactul pe termen scurt sau lung

Realizarea planului va conduce inevitabil la restrângerea şi la modificarea structurii
covorului vegetal. Impactul se va regăsi in lucrarile caracteristice organizarii de santier,
realizarea infrastructurii tehnico-edilitare, decopertari si recopertari, depuneri de praf pe aparatul
foliar al plantelor. Un factor de stres asupra speciilor de fauna, in timpul lucrarilor de executie il
poate avea zgomotul provenit de la instalatiile si utilajele folosite. Acest impact este tranzitoriu
(temporar) deoarece o dată cu incetarea activitătilor de santier biodiversitatea din zonele imediat
invecinate va reintra in parametrii normali de existentă.

Impactul asupra speciilor de pasari in perioada de constructie se manifesta prin deranjul

produs de prezenta umana in zona, functionarea utilajelor si echipamentelor de constructie care
vor genera niveluri superioare de zgomot si vibratii precum si concentratii superioare de poluanti
atmosferici, depozitarea materialelor si deseurilor rezultate din activitatile desfasurate in faza de
constructie.
Traficul aferent santierului vor genera perturbari suplimentare
Impactul pe termen scurt va fi in limite admisibile asupra eventualelor zone naturale care
vor fi prinse in planul de dezvoltare, insa datorita prezentei in principal a habitatelor antropizate,
nivelul impactului va fi nesemnificativ, cu un puternic caracter de reversibilitate. In ceea ce
priveste impactul pe termen lung, acesta va fi in limite admisibile, exercitat de catre activitatile
gospodaresti si turistice desfasurate in zona amenajata.
6.1. 4. Impactul rezidual

Se poate manifesta in cazul in care, indiferent de masurile de reducere implementate, se va
mentine un nivel de impact in limite admisibile asupra speciilor de fauna si flora din zona
amplasamentului studiat. Tinand cont ca in majoritatea situatiilor impactul identificat a fost la un
nivel nesemnificativ si se vor mentiona masuri de reducere a impactului pentru perioadele de
implementare si functionare ale planului, se apreciaza ca nu se va inregistra impact rezidual la
nivelul populatiilor identificate pe amplasament.
Asa cum s-a precizat in capitolele precedente pe amplasamentul analizat nu au fost

identificate specii de flora si fauna protejata astfel ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va
fi nesemnificativ. Tabloul avifaunistic conturat ca urmare a monitorizarilor in zona analizata este
sarac, alcatuit din specii apartinand familiei Passeriformae, comune, cu o pregnanta capacitate de
adaptabilitate fata de asezarile umane.
Nu au fost identificate specii de pasari de interes comunitar cuibaritoare si acest lucru
este explicabil deoarece in zona nu sunt habitate care sa aiba capacitatea si functionalitatea de a
asigura conditiile de hrana, cuibarit si odihna. Chiar daca zona proiectului este saraca in vegetatie,
exista zonele umede din jur cum sunt: Lacul Corbu, Lacul Tasaul, zona litorala care asigura sursa
de hrana pentru cele mai multe specii de pasari. Existenta zonelor umede mentionate anterior
,explica de ce multe specii de pasari au fost identificate in zbor, tranzitand zona, in cautare de
hrana sau in migratie.
Exemplificam acest lucru cu grupa cea mai importanta de specii, cea a pasarilor de
interea conservativ.
Impactul rezidual manifestat asupra speciilor de pasari identificate pe amplasament

Denumirea Ştiinţifică Impact Măsuri de diminuare a Impact rezidual
impactului
Denumirea popular
Podiceps nigricollis In zona studiata si

Corcodel cu gât negrru vecinatati nu exista Nu este cazul
habitate specifice,nu
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Larus ridibundus Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Pescăruş râzător de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor

surselor de zgomot fie redusa Stabilirea inca recomandate nu

din faza de executie, din faza de proiectare a va rezulta un
dar si datorita traseelor optime de impact rezidual
traficului aferent deplasare a utilajelor
pentru executia
acestor lucrari
Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
Larus canus din faza de executie, diin faza de proiectare a va rezulta un
Pescăruş sur dar si datorita traseelor optime de impact rezidual
pentru executia
acestor lucrari
Larus melanocephalus din faza de executie, diin faza de proiectare a va rezulta un
Pescăruş cu cap negru dar si datorita traseelor optime de impact rezidual
pentru executia
acestor lucrari
Larus cachinnans din faza de executie, diin faza de proiectare a va rezulta un
Pescăruş argintiu dar si datorita traseelor optime de impact rezidual
pentru executia
acestor lucrari
Sterna hirundo In zona studiata si
Chiră de baltă vecinatati nu exista Nu este cazul
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Chlidonias hybridus In zona studiata si
Chirighita cu obraji vecinatati nu exista Nu este cazul
albi habitate specific,nu
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Circus aeruginosus Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Erete de stuf de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
din faza de executie, diin faza de proiectare a va rezulta un
pentru executia

acestor lucrari
Falco vespertinus Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Vânturelul de seara de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Ardea purpurea In zona studiata si
Stârc roşu vecinatati nu exista Nu este cazul
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Plegadis falcinellus In zona studiata si
Ţigănuş vecinatati nu exista Nu este cazul
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Anthus campestris Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Fâsă de camp de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Lanius collurio Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Sfrâncioc rosiatic de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Philomachus pugnax In zona studiata si
bătăus vecinatati nu exista Nu este cazul
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Ardea cinerea In zona studiata si
Stârc cenuşiu vecinatati nu exista Nu este cazul
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei

Aythya ferina In zona studiata si

Raţă cu cap castaniu vecinatati nu exista Nu este cazul
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Fulica atra In zona studiata si
Lişiţă vecinatati nu exista Nu este cazul
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Podiceps cristatus In zona studiata si
Corcodel mare vecinatati nu exista Nu este cazul
Nu este cazul
se anticipeaza
impact negativ
asupra speciei
Merops apiaster Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Prigorie de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Alauda arvensis Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Ciocârlie de baragan de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Upupa epops Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Pupăza de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Riparia riparia Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Lăstun de mal de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia

acestor lucrari
Hirundo rustica Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in

Rândunica de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Motacilla alba Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Codobatura alba de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Motacilla flava Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Codobatura de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
galbena surselor de zgomot fie redusa Stabilirea inca recomandate nu
pentru executia
acestor lucrari
Sturnus vulgaris Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Graur de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Anser anser In zona studiata si Nu se anticipeaza In zona studiata
Gâsca de vară vecinatati nu exista impact negativ asupra si vecinatati nu
habitate specifice speciei exista habitate
specifice
Anas crecca In zona studiata si Nu se anticipeaza impact In zona studiata
Rața mică vecinatati nu exista negativ asupra speciei si vecinatati nu
habitate specifice exista habitate
specifice
Anas platyrhynchos In zona studiata si Nu se anticipeaza impact In zona studiata
raţa mare vecinatati nu exista negativ asupra speciei si vecinatati nu
habitate specifice exista habitate
specifice
Aythya fuligula In zona studiata si Nu se anticipeaza In zona studiata
Raţă moţată vecinatati nu exista impact negativ asupra si vecinatati nu


specifice
Miliaria calandra Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Presura sură de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Cygnus olor In zona studiata si Nu se anticipeaza In zona studiata
Lebădă de vară vecinatati nu exista impact negativ asupra si vecinatati nu
specifice
Passer domesticus Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Vrabie de casa de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Passer montanus Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Vrabie de câmp de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Corvus frugilegus Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Cioară de semănătură de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Corvus corone cornix Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Cioară grivă de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor
pentru executia
acestor lucrari
Pica pica Perturbarea speciilor Utilizarea unor utilaje la Apreciem ca in
Coţofană de pasari datorita care poluarea fonica sa urma masurilor


pentru executia
acestor lucrari
In concluzie din studiul efectuat rezulta ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un

impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale din
zona.Totodata, prin prezentul studiu sunt propuse masuri de reducere a impactului asupra
biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului si a celor care vor dezvolta investitia
respectiva.Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia
mediului,cat si masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii, consideram ca nu va
exista un impact rezidual în urma realizarii obiectivelor de investitie din Planul Urbanistic Zonal
propus. Impactul rezidual pe termen scurt, mediu si lung va fi nesemnificativ.
6.1.5. Impact cumulativ

Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive (sinergice) asupra
factorilor de mediu ca rezultat a multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi perioadă şi spaţiu.
Activităţile principale identificate in zona de amplasament a PUZ care pot genera un

potential impact cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:
- activităţi agricole mecanizate desfăşurate în vecinătatea planului – terenuri agricole;
- păşunatul intensiv;
- transport marfuri,transport cereale la silozuri sau catre alte puncte de stocare.
Primaria Corbu a prevazut prin PUG suprafata de cca. 633 ha avand ca vecinatati DJ 226
(latura vestica), faleza Marii Negre (latura estica), drumul de acces catre platforma Petroconst si
UM (latura sudica) si drumul betonat de acces existent pe latura Nordica – ca zona pentru
dezvoltare urbana.
Luand in calcul acesata suprafata prevazuta in PUG de 633 ha pentru dezvoltare urbana,
precum si documentatiile pentru care s-au emis certificate de urbanism estimam ca dezvoltarea
unei aglomerari urbane va inlocui zona cu specific agricol a Comunei Corbu.
Pentru stabilirea marimii impactul cumulativ care se manifesta asupra factorilor de mediu
si in special asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ precum si asupra integritatii si
obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate s-a procedat la culegerea de informatii
referitoare la:
- planuri care sunt implementate;
- planuri în curs de implementare;
- planuri posibil a fi dezvoltate în viitor;
- amenajari existente.
In acest moment PUZ-urile emise deja de Primaria Corbu se afla in diferite etape de
reglementare si cu certitudine investitiile nu vor fi construite simultan.
Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o
zona in care s-au mai emis certificate de urbanism pentru alte PUZ-uri. In imediata vecinatate a
PUZ-ului analizat se afla in procedura de reglementare la Administratia Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii mai multe proiecte care au in general acelasi specific (construire de locuinte).
In continuare va prezentam planurile care sunt in lucru in aceasta perioada si anume:
- Primul plan PUZ Lotizare sat vacanță cu specific pescăresc 3“ Comuna Corbu, este
amplasat de-a lungul laturii estice a perimetrului analizat (PUZ 92,822 ha) si zona plajei;

- Al doilea plan Planul Urbanistic Zonal „Introducere in intravilan (trup izolat) si parcelare
teren pentru construirea unui ansamblu rezidential (locuire si dotari aferente), comuna
Corbu, judet Constanta” este situat sud estul amplasamentului analizat, parcela A 610/31,
sola 117.
- Alte planuri amplasate in partea vestica a perimetrului care se afla in vecinatate dar la
distanta mai mare decat cele doua planuri, mentionate mai sus sunt urmatoarele:
- PUZ in suprafata de S = 30.000 mp: A 575/6, LOT1+ A 575/6, LOT2+ A 575/8 LOT 1,
situat in partea de vest a planului analizat;
- PUZ in suprafata de S =20.000 mp: A 573/26 - situat in partea de vest a planului analizat;
- PUZ in suprafata de S =5.000 mp A 573/45 LOT 2/2- situat in partea de vest a planului
analizat;
- PUZ in suprafata de S =23.700 mp A 579/7 - situat in partea de vest a planului analizat;
- PUZ in suprafata de S =4.450 mp A 573/39 LOT 2 - situat in partea de vest a planului
analizat;
- PUZ in suprafata de S =13.350 mp A 573/39 LOT 1 - situat in partea de vest a planului
analizat;
- PUZ in suprafata de S = 25.000 mp A 573/8 - situat in partea de vest a planului analizat;
- S = 25.000 mp A 573/3- situat in partea de vest a planului analizat;
- S = 70.000 mp : A 573/16 1+ A 573/17/2 + A 573/17/3 + A 573/18 +A 573/19, situat in
partea de vest a planului analizat;
- PUZ in suprafata de S = 25.000 MP : A 573/3, situat in partea de vest a planului analizat
- PUZ in suprafata de S = 38.900 MP: A 571/2+ A 571/3, situat in partea de vest a planului
analizat
- PUZ in suprafata de S = 5000 mp - A 610/31 LOT1-LOT7, situat in partea de sud est a
planului analizat.
Aceste planuri se vor dezvolta in partea de vest a planului analizat, in zona agricola, cu
structura vegetala asemanatoare cu a perimetrului studiat.
Limitele in interiorul carora se face analiza efectelor cumulative ale planurilor/proiectelor
din zona este in functie de topografia locului: la est si sud intre 50- 150 m, vest si nord fiind
vorba doar de zone agricole intre 100-200 m. Facem mentiunea ca in acest moment nu sunt
realizate investitii in zona.
Activităţile desfasurate in zona aferenta planurilor mai sus mentionate in acest moment
constau in: practicarea agriculturii (culturi agricole in principal de cereale, porumb, floarea
soarelui s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe terenurile invecinate,transport materiale si produse
agricole, turism si agrement (in special turism necontrolat, de week-end) pe plaja din apropiere.
In vecinatatea PUZ – ului analizat, in momentul actual exista inca 3 entitati si anume:
- „La casa veche” - complex turistic care ofera servicii de masa si cazare la casute de 2
locuri ce functioneaza in perioada sezonului turistic.
- „Complex Plaja Golf” - complex turistic care ofera servicii de cazare, fara alimentatie
publica, in 4 cladiri diferite ce functioneaza in perioada sezonului turistic cu regim de
autogospodarire a turistilor; poate organiza evenimente speciale la cerere.
- O unitat e militar a - Tabra de Instructie si Poligonul de ă Trageri Sol-Aer Gl.bg. Ion
Bungescu ce desfasoara activitati cu specific militar.

Toate cele trei entitati aduc in zona un numar de persoane, fiecare dupa specific: cele doua
complexe turistice – in principal in sezonul turistic, iar unitatea militara cu caracter nepermanent
functie de necesitatile de instruire.
Influenta acestora asupr zonei se va adauga la activitatile ce se vor desfasura prin
amenajarea PUZ –ului analizat. Stabilirea unor reguli privind accesul si activitatile strict permise
pot asigur a un impact minim asupra zonei care in momentul actual a dezvoltat apetitul pentru un
turism necontrolat.
Persistenta unor astfel de activitati in regim neamenajat si necontrolat, duce la acumularea
de deseuri, distrugerea habitatelor, perturbarea speciilor de biodiversitate. Amenajarea si controlul
accesului, asa cum se doreste prin PUZ poate reduce impactul existent si promova respectul pentru
mediu.
Impactul rezultat ca urmarea implementarii proiectului se cumuleaza cu cel produs de
agentii economici din vecinatate (complex turistic - „La casa veche” si complex turistic -
„Complex Plaja Golf”), care insa desfasoara activitati turistice intensive.
Scopul de baza este de a stopa activitatea turistica haotica existent a si a stabiliza gradul de
fragmentare / distrugerea habitatelor prezente cu scopul de a le utiliza ca suport in activitatea
turistica. Prin aceasta proiectul devine un promotor al zonei si va atrage cat mai mult atentia
asupra importantei conservarii mediului natural si respectului pentrunatura.
Activitatile propuse prin planul analizat si ale celor din vecinatate mentionate anterior,
constau in realizarea de constuctii pentru locuit cu functiuni permanente sau sezoniere,
ansambluri de locuit, pensiuni, campinguri, spatii alimentatie publica si activitati recreationale,
echipari edilitare aferente,etc. Pentru activitatile propuse o parte din aceste planuri se afla in
procedura SEA pentru reglementare la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Avand in vedere numarul mare de planuri si insuficienta datelor si informatiilor referitoare
la implementarea acestora pentru corecta evaluare a impactului cumulativ s-au luat in calcul toate
planurile din zona Comunei Corbu, dar in principal cele doua planuri de anvergura situate in
partea estica si sud estica a perimetrului studiat, deoarece cele doua planuri se vor dezvolta pe
teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, iar zona de implementare a obiectivelor celor doua
planuri se afla intre PUZ-ul analizat de 92,82 ha si plaja Corbu;
Vegetatia prezenta in aceasta zona este spontana, specifia solurilor de stepa nisipoase
(psamosoluri).
Figura nr. 86. Imagine PUZ –uri : Corbu 92,822 ha(galben), Sat de vacanta cu specific
pescaresc (bleu), PUZ parcela 610/31(verde)

Activitatile propuse prin planul analizat si ale celorlalte planuri din zona, constau in
realizarea de constuctii pentru locuit cu functiuni permanente sau sezoniere, ansambluri de locuit,
pensiuni,campinguri, spatii alimentatie publica si activitati recreationale, echipari edilitare
aferente, etc. Pentru activitatile propuse o parte din aceste planuri se afla in procedura SEA pentru
reglementare la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
Impactul cumulat in faza de construire

Dezvoltarea pe care se propune prin PUZ-ul studiat pentru suprafata de 92,82 va avea un
impact cumulativ cu celelalte planuri dezvoltate in principal in zona cu vegetatie spontana, pe
componenta biodiversitate doar daca se implementeaza toate planurile in acelasi timp. Acest lucru
este putin probabil, deoarece difera:
- momentul cand s-a solicitat si obtinut certificatul de urbanism de fiecare titular in parte;
- perioada in care s-a solicitat avizarea de catre toate institutiile cu responsabilitati in acest
sens, precum si momentul emiterii documentelor solicitate;
- parcurgerea procedurilor de reglementare si obtinerea /respingerea avizelor de mediu de
catre autoritatile locale de mediu;
- momentul derularii lucrarilor precum si perioada de finalizare a investitiilor,aspect
determinat in special de componenta financiara, etc.
Fara a lua calcul masurile de reducere a impactului, fiecare plan in parte din cele
mentionate sunt deja in procedura de avizare, iar prin actele de reglementare emise de institutii
abilitate, se impun masuri /conditii specifice, pe care titularii planurilor sunt obligati sa le
respecte in functie de etapa de realizare in care se afla obiectivul respectiv: plan/proiect.
Implementarea masurilor specifice impuse pentru fiecare plan in parte contribuie la diminuarea
considerabila atat a impactului local generat de fiecare plan in parte, dar si a impactului cumulat
generat de toate planurile din vecinatatea amplasamentului studiat.
Fiecare PUZ care se dezvolta in aceasta zona are prevazute conditionari specifice:
1. inscrise in certificatul de urbanism si regulamentul de urbanism referitoare la: POT, CUT,
regimul de inaltime, marimea loturilor, echiparea edilitara, etc., indicatori care trebuie
asumati si respectati de fiecare proprietar in parte, precum si stabilirea activitatilor interzise
a se desfasura pe amplasament: activitati productive; activitati de prestari servicii
generatoare de poluare de orice fel (inclusiv reparatii auto, statii de benzina, etc), depozitare
en-gros, depozitare de fier vechi, ferme pentru cresterea animalelor, statii de betoane, orice
lucrari de terasament care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care
2. prin actele normative: interzicerea constructiilor definitive in banda de 150 m de la linia
cea mai inaintata a marii.
Deasemeni prin evaluarea adecvata din punct de vedere al protectiei mediului, la capitolul
*Masuri de reducere a impactului * elaboratorul impune un set de masuri, pentru fiecare factor
de mediu, inclusiv biodiversitatea, care are drept scop reducerea impactului, si pe care titularul de
plan este obligat sa le respecte si sa le aplice.
Nu in ultimul rand, trebuie sa se tina seama si de distanta dintre planurile care se vor
implementa precum si de suprafata redusa, la nivel de lot. Procentul de ocupare a terenului
raportat la suprafata planului de 92,822 ha este de doar 37,54 %.
Nu se vor implementa toate obiectivele (loturile) PUZ-ului odata. Efectul cumulativ
asupra factorilor de mediu si asupra componentei biodiversitate este mai intens in conditiile in
care distanta dintre doua planuri este mai mica si este mai redus atunci cand distanta este mai
mare.

Un alt criteriu care trebuie avut in vedere il reprezinta complexitatea obiectivelor planului
precum si perioada de timp necesara implementarii acestora.
Cum obiectivele planurilor se vor implementa etapizat (functie de momentul emiterii
certificatelor de urbanism si de perioada de timp necesara parcurgerii procedurilor de
reglementare) impactul cumulative ( tinand cont de masurile de reducere a impactului, pe care
titularul de plan este obligat sa le respecte si sa le aplice) la faza de construire, impactul cumulat
va fi nesemnificativ.
.
1. Biodiversitatea
Analizand elementele si informatiile disponibile referitoare la dezvoltarea unei zone de
locuit, observaţiile directe asupra amplasamentelor destinate implementării şi distanţele faţă de
zonele protejate se poate argumenta faptul că pentru terenul care are destinatia de * arabil,
pasune si teren neproductiv* (aferent PUZ 92,82 ha), nu au fost identificate tipuri de habitate de
interes comunitar si/sau habitate prioritare, specii de plante rare, în conformitate cu Listele Rosii
internaționale (IUCN Red List of Threatened Species, 2011) si Listele Roşii naționale: Lista
roșie - Oltean et al., 1994, Lista roșie Oțel et al., 2000, Lista roșie Ciocârlan, 2011, Cartea roșie
a plantelor vasculare Dihoru & Negrean, 2009 și aspect neconfirmat.
Nu au fost identificate specii de flora inscrise in OUG 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.
Habitatele identificate in zona planurilor sunt sarace din punct de vedere al biodiversitatii
si diversitatii speciilor, nu constituie un suport pentru conservarea speciilor de pasari, amfibieni,
reptile, mamifere.
Habitatele identificate – culturi agricole, comunităţi ruderale, tufarsuri, margini de drum,
nu reprezintă un habitat de interes comunitar, au o stare de conservare redusa si o capacitate de
regenerare a speciilor prezente foarte mare.
Inexistenta speciilor de flora si fauna specifice habitatelor de interes pentru Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii, sau de interes comunitar pentru siturile Natura 2000 ROSCI 0065 Delta
Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, din zona analizata, permite
implementarea planurilor analizate fara a afecta specii si habitate de interes comunitar. Nu vor fi
afectate numeric si structural nici una dintre populatiile floristice si faunistice din habitatele
protejate situate in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000 ROSCI 0065 Delta
Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.
Avand in vedere ca cele mai multe specii de pasari inscrise in formularele standard ale
celor doua situri avifaunistice sunt legate de biotopul acvatic, scoaterea suprafetelor din circuitul
agricol si implicit reducerea suprafetelor agricole nu va genera impact, nu va crea presiuni
suplimentare asupra speciilor acvatice si limicole inscrise in formularele standard ale siturilor
Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si ROSPA 0076 Marea Neagra.
Activitatile aferente perioadei de implementare a obiectivelor PUZ - ului 92,82 ha, nu va
afecta si nu va implica scaderea suprafetelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar
sau importante, pentru ca acestea nu au fost observate in perimetrul analizat.
1.1.Reducerea habitatelor de interes conservativ

Pe aceste suprafete agricole nu sunt situri Natura 2000, se practica agricultura, nu sunt
cursuri de apa permanente, lacuri, balti, zone cu vegetatie palustra. Având în vedere natura
terenurilor destinate implementării tuturor proiectelor (în totalitate terenuri agricole, pasune) nu se
estimează un potenţialul efect negativ generat de realizarea planurilor, aspect motivat prin lipsa
zonelor de vegetaţie posibil afectate în perioada de amenajare a terenului.

In perimetrul analizat ,care se suprapune partial (marginal) cu ROSCI 0065 Delta Dunarii,
si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, nu au fost identficate specii de flora si fauna, habitate de
interes comunitar si/sau prioritare.
Astfel efectul cumulativ produs asupra habitatelor este nesemnificativ, datorita absentei
acestora, habitatele existente pe amplasament si descrise in studiul de evaluare nu sunt
reprezentative pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si situl Natura 2000 ROSCI 0065
Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina.
1.2. Reducerea teritoriilor de hranire pentru unele specii de pasari terestre ca urmare
a reducerii suprafetelor agricole
Analizand biotopul speciilor inscrise in formularele standard (anexele I si II) ale siturilor
Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagra si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe
se poate concluziona:
₋ Toate speciile de pasari inscrise in formularul standard al sitului ROSPA 0076 Marea
Neagra, sunt specii acvatice, limicole, strict legate de biotop sau care au afinitati legate de
acest biotop.
₋ Cele mai multe dintre speciile inscrise in formularul standard al sitului Natura 2000
ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe, sunt specii acvatice, limicole, strict
legate de biotop, sau care au afinitati legate de acest biotop.
Avand in vedere ca cele mai multe specii de pasari inscrise in formularele standard ale
celor doua situri avifaunistice sunt legate de biotopul acvatic, scoaterea suprafetelor din circuitul
agricol si implicit reducerea suprafetelor agricole nu va genera impact si nu va crea presiuni
suplimentare asupra speciilor acvatice si limicole.
1.2.1. Specii de pasari din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor(familia
Laridae)
Scoaterea suprafetelor din circuitul agricol are drept consecinta reducerea suprafetelor
agricole si implicit micsorarea teritorilor de hranire pentru speciile de pasari din ordinul
Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor (familia Laridae). Cu toate acestea data fiind
structura vegetala a culturilor din zona (similara cu cea din zona proiectelor analizate, estimate la
mii de hectare) si plasticitatii comportamentale privind mobilitatea avifaunei, implementarea
obiectivelor PUZ-urilor mentionate anterior nu va genera un impact cumulativ semnificativ
pentru speciile de pasari terestre din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor(familia
Laridae).
1.2.2.Speciile de pasari de prada

Reducerea suprafetelor agricole determina implicit si reducerea teritorilor de hranire
pentru speciile de pasari de prada sau pentru rapitoarele cu afinitate pentru terenurile agricole. Este
stiut faptul ca rapitoarele au teritorii de vanare vaste si cel mai adesea vaneaza la zeci de
kilometri de zona de cuibarire. Marimea teritoriului de vanatoare al acestora acopera o suprafata
de teren cu limite de la cateva zeci la cateva sute de hectare si depinde foarte mult de cantitatea
de hrana asigurata de acel areal, ca atare impactul cumulativ asupra acestora este nesemnificativ.
1.2.3.Reducerea habitatelor pentru cuibărire a speciilor terestre.

In urma evaluarilor efectuate in zona nu au fost identificate cuiburi de pasari, consecinta
a activitatilor agricole intense si a pasunatului excesiv, dar nu excludem posibilitatea ca in
perspectiva, speciile de pasari sa cuibareasca in vecinatatea amplasamentului, cu atat mai mult
cu cat prin plan se prevede infiintarea unei perdele de protectie, care va constitui un habitat
prielnic pentru anumite specii de pasari.

Avand in vedere prezenta zonelor agricole din vecinatate pe suprafete foarte mari si
observaţiile directe asupra amplasamentelor destinate implementării planurilor, estimam ca nu va
fi generat un impact cumulativ semnificativ referitor la reducerea habitatelor pentru cuibărire
a speciilor de pasari terestre.
Concluzie impact cumulativ biodiversitate

Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii in zona sau activitati agricole este in
limite admisibile chiar şi în condiţiile dezvoltării simultane a planurilor analizate, acestea
neexercitând presiuni suplimentare, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de aceste
activitati s-au adaptat conditiilor actuale ale arealului studiat.
Activităţile aferente perioadei de construcţie cumulate cu activităţile agricole desfăşurate
nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau
importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din zona analizata, habitatele prezente
în perimetrul studiat, nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de fauna (inclusiv
avifauna), caracteristică exemplificată şi prin absenta sau prezenţa unui număr redus de
exemplare.
2. Intensificarea activitatilor recreationale - plaja, zona litorala, zona de campare din

Comuna Corbu au fost utilizate de turisti chiar daca nu sunt amenajate in acest sens (turism
necontrolat - *de weekend*). Prin implementarea altor planuri in zona care au ca destinatie
realizarea de complexe turistice, zone locuinte permanente si sezoniere, estimam ca aceasta
activitate se va intensifica atat prin sporirea afluxului de turisti, cat si ca perioada de stationare in
zona.
In acest sens consideram ca PUZ Corbu 92,822 ha impreuna cu celelalte planuri din zona
mentionate anterior vor genera impact cumulativ in perioada de functionare prin:
- cresterea consumului de apa potabila;
- cresterea emisiilor de poluanti in atmosfera ca urmare a sporirii afluxului de turisti in zona si
implicit si al vehiculelor;
- generarea deseurilor de tip menajer si celor asimilabile acestora;
- cresterea zgomotului generat de vehicule care exercita discomfort asupra speciilor faunistice
avand ca efect indepartarea acestora din zona;
- intensificarea activitatii de transport pe drumurile din zona care pot cauza raniri/mortalitati in
randul speciilor de mamifere si reptile ;
- modificarea profilului plajei la inceputul sezonului estival prin lucrari de nivelare a nisipului
conduce la indepartarea florei si faunei specifice. De asemenea, actiunile de ecologizare,
discuire, in general cele pentru intreținerea plajei turistice, cat si turismul estival in sine nu dau
posibilitatea de a se dezvolta fauna și flora.
Consideram ca prin masurile de reducere care se vor lua in perioada de functionare, pe

fiecare factor de mediu in parte cat si pe componenta biodiversitate, printr-un turism recreational
controlat, organizat (pe zone delimitate, marcate), bine manageriat, prin campanii de
constientizare adresate populatiei locale si turistilor, obligatiilor titularilor de planuri de a se
incadra in prevederile impuse prin acte de reglementare, impactul asupra plajei, zonei litorale si
a zonei de campare din comuna Corbu va fi in limite admisibile.
Cu toate actiunile intreprinse de catre ARBDD Tulcea si Primaria Comunei Corbu,
desfasurarea unui turism neadecvat zonei costiere, va avea, pe termen lung, urmatoarele
consecinte:
- circulatia necontrolata in rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturilor Natura 2000;
- distrugerea vegetatiei si /sau incendierea vegetatiei;

- afectarea unor ecosisteme instabile;

- diminuarea capacitatii suport a mediului fragil;
- deplasari cu mijloace de transport neautorizate si in zone interzise;
- perturabarea comportamentului fiziologic normal a animalelor, pasarilor si a asociatilor
vegetale.
Prognozam ca pe viitor, prin realizarea de unitati de cazare si alimentatie publica, locuri de
campare bine delimitate si administrate, acestea vor fi mult mai bine gestionate, in ceea ce priveste
componenta deseurilor menajere dar si cele asimilabile acestora, cum ar fi ambalajele de la
diverse produse alimentare, cosmetice, hartie, carton, etc. Din acest punct de vedere presiunea pe
componenta deseurilor asupra plajei - Marea Neagra va scadea considerabil, reducandu-se riscul
poluarii, in periosda sezonului estival. De asemenea, in acelasi timp se va reduce semnificativ
impactul apelor uzate asupra plajei si a apei marii.
Implementarea obiectivelor planului va avea impact pozitiv asupra plajei si apei

Marii Negre prin prin:
- realizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor;
- prin realizarea centralizata a retelei de canalizare si evacuarea apelor uzate in statia de
epurare,
- rețea separata pentru apele pluviale care sunt dirijate către bazine de retenție prevazute
cu separatoare de hidrocarburi. Se propune ca apele pluviale să fie dirijate prin
Toate aceste masuri vor contribui la reducerea poluarii apei Marii Negre mentinand un
climat propice pentru turisti in sezonul estival dar si pentru pentru speciile de pasari din ROSPA
0076 Marea Neagra si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe.
In acest sens estimam ca impactul asupra plajei si apei Marii Negre va fi pozitiv.
Deoarece, in acest moment nu avem informatii cu privire la situatia viitoare a plajelor
salbatice din zona Midia – Corbu – Vadu, nu sunt trecute recomandarile, masurile, sau propunerile
legate de aceste sectoare de plaja salbatice, ele nefacand parte din PUZ – ul analizat.
3. Intensificarea activitatii de transport – In perioada de implementare a planurilor

poate exista o intensificare a transportului daca toate planurile se vor realiza in aceeasi perioada
de timp, ducand la o crestere a emisiilor de poluanti in atmosfera. Estimam ca acestea se vor
implementa separat, durata realizarii proiectelor depinzand de complexitatea acestora. Cum acest
lucru este imposibil (ca si avizare sunt in etape diferite, ca de altfel acestea depind de bugetul
fiecaruia, fie persoane fizica fie juridice), consideram ca impactul cumulativ este nesemnificativ.
Ca si masuri operatorii se recomanda reducerea vitezei de deplasare a autocamioanelor in
perioadele cu temperaturi ridicate, atunci cand pot aparea deformari in structura cailor de acces si
emisii de pulberi, respectarea capacitatii maxime admise de transport pe osie, asigurarea
vizibilitatii autocamioanelor in condiţii de praf, ploaie, etc.
Tinand cont de distanta dintre planuri, distanta fata de zone locuit, de anvergura fiecaruia,
precum si de masurile impuse pentru reducerea impactului direct si indirect din faza de construire,
estimam ca impactul cumulativ exercitat asupra mediului va fi in limite admisibile.
In perioada de functionare a planului, activitatea de transport se va intensifica pe
drumurile existente, la aceasta adaugandu-se activitatea de transport ale drumurilor noi,
prevazute prin plan, generand astfel impact asupra componentei *biodiversitate* prin: emisii de
poluanti in atmosfera, cresterea zgomotului, raniri/mortalitati in randul speciilor de mamifere si
reptile produse de traficul auto. Ca urmare a masurilor de reducere a impactului luate in perioada
de functionare asupra factorilor de mediu impactul cumulativ, se va reduce, incadrandu-se in
limite admisibile.

4. Utilizarea drumurilor comune - Tinand cont ca zona este libera de constructii,

activitatea de transport se refera doar la activitatile agricole practicate in zona si ca obiectivele
planurilor nu se vor implementa toate odata (implementa planurilor se va face cu luarea masurilor
de reducere a impactului), estimam ca impactul cumulativ privind utilizarea drumurilor comune
este nesemnificativ.
Perimetrul PUZ Corbu 92,822 ha este liber de constructii iar activitatea desfasurata se
refera in principal la lucrari agricole, transport marfa si produse agricole, pasunat. Tinand cont
ca pe aceste suprafete (antropizate - nu au o biocenoza stabila )se intervine periodic, estimam ca
efectele drumurilor commune, in principal asupra componentei biodiversite este nesemnificativ.
Dezvoltarea planurilor din zona nu se vor realiza simultan, urmand ca implementarea acestora sa
se faca cu luarea masurilor de reducere a impactului asumate si respectate de titularii de planuri.
Datorita distantelor mari intre planuri si pozitionarii acestora in zona, pentru fiecare plan in parte
se va utilize practic un alt traseu. Dupa finalizarea investitiei nu vor exista suprafete construite in
afara celor prevazute in plan. Nu au fost observate zona cuiburi ale speciilor de pasari sau de fauna
terestra,specii de plante sau habitate protejate de OUG 57/2007 care sa fie efectate de utilizarea
in drumurilor comune.
Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul fiecarui plan le va institui la punerea in
aplicare a investiţiei, estimam ca impactul cumulativ exercitat asupra mediului va fi in limite
admisibile.
In perioada de functionare a obiectivului se intensifica activitatea de transport pe
drumurile comune generand astfel impact asupra componentei *biodiversitate* prin : emisii de
poluanti in atmosfera,cresterea zgomotului si indepartarea speciilor faunistice, raniri/mortalitati in
randul speciilor de mamifere si reptile produse de traficul auto. Ca urmare a masurilor de reducere
a impactului asupra factorilor de mediu impactul cumulativ, se va reduce, incadrandu-se in limite
admisibile.
5. Intensificarea zgomotului si vibratiilor - se poate inregistra in perioada de

implementare a planurilor simultan o crestere a nivelului de zgomot generand in acest fel
discomfort speciilor sensibile la zgomot. Deoarece aceasta perioada difera de la un plan la altul si
datorita distantei mari fata de localitati (peste 4 km), creserea nivelului de zgomot va fi de scurta
durata si de intensitate mica (prin masurile ce se vor lua limita zgomotului fiind in limite
admisibile), urmata de o diminuare a acestuia la un nivel specific zonelor locuite, estimam ca
impactul cumulativ privind zgomotul si vibratiile va fi nesemnificativ.
Efectul cumulativ generat de zgomotul si vibratiile asociate operaţiile specifice activităţilor
de construcţie: decopertare, excavare, săpare, transport materiale, nu va fi amplificat de emisiile de
zgomot si vibratii datorate implementării obiectivelor planuurilor, care se vor realiza in perioade
diferite ca urmare a distantelor mari, in timp, intre planuri.
Datorita masurilor impuse prin prezentul raport si prin respectarea acestora, impactul
cumulativ privind zgomotul si vibratiile, din perioada constructiei, va fi nesemnificativ.
Dupa finalizarea investitiei, odata indepartarea sursele de zgomot si vibratii, nivelul
zgomotului si vibratiilor inregistrat va fi cel caracteristic zonelor de locuit.
6. Impact cumulat asupra aerului - Impactul potenţial asupra calităţii aerului datorat
cumulării dezvoltării planurilor deoarece acestea nu por fi realizate simultan (in primul rand nu
exista atata forta de munca si atatea utilaje ca sa lucreze pe atat de multe santiere, apoi fiecare
investitie va fi realizata intimp, functie de obtinere a tuturor avizelor si actelor de reglementare si
de bugetul fiecaruia), nu pot fi generat emisii de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care

sa contribui la o creştere impactului cumulat asupra atmosferei sau sa afecteze schimbarile

climatice. Potenţialul efect asupra calităţii aerului depinde de mai mulţi factori:
- durata şi perioada construcţiior;
- eficienta masurilor de reducere a impactului;
- distanţa dintre proiecte.
Prin implementarea masurilor de reducere a impactului pentru operaţiile efectuate in
zona activităţilor de construcţie: decopertare, excavare, săpare, transport materiale ( masuri de
reducere asumate si realizate de fiecare titular de plan in parte), nu va fi generat impact de tip
cumulative asupra atmosferei sau care sa intensifice procesul de schimbari climatice.
Deoarece realizarea planurilor vor fi finalizate în etape diferite, minimizând astfel efectele
produse asupra aerului, si se vor utiliza utilaje si instalatii performante, precum si combustibil cu o
cantitate mica de sulf, impactul asupra aerului va fi local, temporar si nesemnificativ.
Dupa finalizarea investitiei si indepartarea mijloacelor de transport si a utilajelor aferente
organizarilor de santier, se vor reduce considerabil emisiile de pulberi si poluanti in atmosfera.
7. Impact cumulat asupra apei - alimentarea cu apa pentru planurilor din zona in faza de
realizare a proiectelor va fi asigurata de constructor iar in perioada de functionare se va realiza
din sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila al localitatii. Măsurile propuse de
beneficiarii planurilor in perioada de funcţionare privind evacuarea apelor uzate sa se faca
centralizat si anume in reteaua de canalizare si de aici intr-o statie de epurare. In aceasta situatie
impactul cumulativ asupra factorului de mediu apa este nesemnificativ.
8. Impact cumulat asupra solului - procentul maxim de ocupare a terenuluii este scăzut
comparativ cu suprafaţa totală propusă pentru implementarea planurilor. Planurile analizate nu se
implementeaza simultan, din cauze multiple, realizarea proiectelor, eliberarea certificatelor de
urbanism, obtinerea avizelor, eliberarea autorizatiilor de construire, a lipsei de fonduri, bugetele
fiind diferentiate de la caz la caz, etc. Fapt care duce la termene lungi si diferentiate de la plan la
plan si de la proiect la proiect. Din aceste cauze la care se vor adauga si masurile impuse pentru
reducerea impactului asupra mediului, impactul cumulat asupra solului şi subsolului din zona, va
fi nesemnificativ.
Pentru identificarea efectelor de tip cumulat cu efecte potentiale, structurale si functionale,

asupra factorilor de mediu, precum si asupra habitatelor si speciilor s- a avut in vedere analizarea
planurilor cuprinse pe o distanta de variaza intre 100 - 300 m fata de limitele perimetrului
analizat. Tinand cont de caracteristicile de mobilitate ale speciilor de fauna, s-a evaluat daca din
punct de vedere functional libertatea lor de miscare in teritoriu va fi ingreunata de prezenta acestor
planuri. Planurile care au fost luate in considerare pentru evaluarea efectelor semnificative,
singulare sau cumulate sunt reprezentate de activitatile agricole din extravilanul localitatii Corbu
pentru impactul de tip direct, iar pentru impactul indirect au fost luate in considerare si evaluate
activitatile agricole datorita faptului ca implica activitati de transport rutier. De asemenea,
planurile si proiectele care au fost luate in considerare pentru evaluarea efectelor semnificative,
singulare sau cumulate, sunt reprezentate de activitatile similare celor propuse prin prezentul plan.
Dupa finalizarea investitiei si indepartarea mijloacelor de transport si a utilajelor aferente
organizarilor de santier, suprafetele de teren afectate de organizarea de santier, depozite de nisip,
pamant etc. vor fi renaturate.

9. Impactul sinergic
Efectele simultane şi interactive (sinergice) asupra factorilor de mediu sunt consecinta
multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi perioadă şi spatiu. Daca avem in vedere ca dezvoltarea
planurilor din vecinatate vor fi realizate in perioade diferite, la diferenta de timp, putem afirma ca
prin implementarea acestora, efectele cumulative descrise anterior nu au caracter sinergic.
10. Impact pozitiv

Realizarea perdelei de protectie si a spatiilor verzi de pe langa spatiile de locuit va avea
un puternic impact pozitiv asupra speciilor de pasari care folosesc spatiile deschise doar cand
acestea sunt presărate cu arbori izolati sau in palcuri, arbusti. Acestea sunt: Falco naumanni,
Falco vespertinus, Falco peregrines, Picus canus, Sylvia nisoria, Lanius collurio.
Un impact pozitiv va apare si in cazul populatiei, prin crearea locurilor de munca, cresterea
veniturilor, modernizarea drumurilor de acces, cu toate implicatiile ce rezulta din acestea,
modernizarea utilitatilor (alimentarea cu apa, reteaua de canalizare, noi retele de gaze, noi retele
electrice, etc.).
11. Impact cumulativ generat asupra mediului social si economic

Impactul cumulativ generat asupra personalului si mediului social a fi pozitiv deoarece
investitia propusa promoveaza cresterea eficientei economice sectorului privat din zona.
Dezvoltarea activitatii va conduce la cresterea oportunitatilor de angajare a locuitorilor din
comuna atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de funcţionare, dar si dirijarea spre
bugetul local a unor contributii semnificative prin taxe si impozite.
Dezvoltarea durabila este forma de crestere economica care satisface nevoile societatii în
termeni de bunastare pe termen scurt, mediu si lung. Ea se fundamenteaza pe considerentul ca
dezvoltarea trebuie sa vina în întâmpinarea nevoilor prezente fara sa puna în pericol pe cele ale
generatiilor viitoare.
Avand in vedere aspectele positive induse de implementarea planului, estimam ca in
perioada de functionare a obiectivului, nu se va inregistra un cumul de impact pe aceasta
componenta care sa necesite instituirea de masuri de reducere a impactului.
12. Concluzii finale privind impactul cumulat

Impactul rezultat ca urmare a implementarii planului se cumuleaza cu cel produs de agentii
economici din vecinatate (in principal Complexul turistic - „La casa veche” si Complexul turistic -
„Complex Plaja Golf”), care insa desfasoar activitati turistice intensive. De asemenea PUZ -ul
Satul pescaresc va fi construit si va functiona in partea de est a PUZ-ului analizat, care vor
functiona cat mai integrat in natura, tinzand prin acestea sa devina un exemplu de bune practici
pentru alte investitii similare. Scopul de baza este de a ordona, pe baze ecologice, activitatea
turistica neorganizata existenta si a stabiliza gradul de fragmentare / distrugere a habitatelor
prezente cu scopul de a le utiliza ca suport in activitatea turistica. Prin aceasta planul devine un
promotor al zonei si va atrage cat mai mult atentia asupr a importantei conservarii mediului natural
si respectului pentru natura.
Din analiza implementarii planului privind lotizarea celor 92,822 ha de pe raza Comunei
Corbu, se poate concluziona ca impactul cumulat asupra tuturor factorilor de mediu va fi in limite
admisibile, cu atat mai mult cu cat nu vor fi afectate speciile de flora si fauna sau habitatele din
zona analizata.
6.1.6. Evaluarea semnificaţiei impactului

Toate efectele potenţiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este
supusă evaluarii impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final.

Aceasta valoare este data de următoarea formula de calcul:

Impact = Consecinta x Probabilitate
Evaluarea consecintelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate
conform urmatoarei matrice:
Impact = Consecinta x Probabilitate
Evaluarea consecinţelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate
conform urmatoarei matrici:
Descrierea consecinţelor
(se vor lua în calcul tot timpul consecinţele maxime previzibile)
Valoare Grad de afectare Consecinţa riscului asupra siturilor Natura 2000

5 Dezastruos Dispariţia a 81% - 100% din specii sau reducerea populaţiilor
locale cu acelaşi procent
4 Foarte serios Dispariţia a 61% - 80% din specii sau reducerea populaţiilor
3 Serios Dispariţia a 41% - 60% din specii sau reducerea populaţiilor
2 Moderat Dispariţia a 21% - 40% din specii sau reducerea populaţiilor
1 Nesemnificativ Dispariţia a 0 - 20% din specii sau reducerea populaţiilor locale
cu acelaşi procent
Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos.

Matricea de impact, calculată în funcţie de probabilitatea apariţiei pericolului şi a consecinţelor
maxime previzibile se prezintă astfel:
Valoare Probabilitate Descriere
5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine

4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent
3 Probabil Efectul va apare cu frecvenţă redusă
2 Improbabil Efectul va apare ocazional
1 Foarte improbabil Efectul va apare accidental
MATRICEA DE IMPACT
Probabilitate
Analiza nivelului impactului este facuta in functie de consecintele si probabilitatea fiecarui
efect identificat tinand cont si de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate in vederea
evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al impactului final.

Valoarea impactului este reprezentata după cum urmeaza:

- impact seminificativ – de la 15 la 25;
- impact moderat – de la 5 la 12;
- impact neseminificativ – de la 1 la 4.
Functie de tipul impactului, si anume pozitiv sau negativ, numerotarea acestuia se va face
cu semnul ”-” pentru impactul negativ, respectiv cu semnul ”+” pentru impactul pozitiv.
Impactul semnificativ este caracterizat de afectarea majora a speciilor si populaţiilor locale,

cu sanse minime de refacere a echilibrului initial chiar si pe termen lung, avand deci un puternic
caracter de ireversibilitate.
Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativa a speciilor si a populatiilor
locale a acestora, a carui caracter de ireversibilitate este scazut, refacerea starii initiale a mediului
fiind posibila insa de-a lungul unei perioade indelungate.
Impactul nesemnificativ (redus) presupune o alterare minimă a componentelor naturale,

inclusiv a speciilor si populatiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate,
astfel incat refacerea starii initiale are loc de la sine, pe o perioada mica de timp, fara eforturi
suplimentare.
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului care permit cuantificarea
consecintelor asa cum au fost descrise mai sus :
- numarul de specii afectate;
- numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati;
- gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului care ajuta la evaluarea finala a
nivelului de impact asociat planurilor si proiectelor din zona analizata.
Astfel, in punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distributiei si
densitatii speciilor de plante, pasari, mamifere, amfibieni si reptile a caror rezultate au fost
mentionate în capitolul anterior si care au fost utilizate pentru evaluarea activitatilor si a efectelor
acestora atat singulare cat si cumulate, asupra biodiversitatii.

Pentru identificarea si evaluarea impactului planului asupra Rezervatiei Biosferei Delta

Dunarii si a siturilor Natura 2000: ROSCI 0065 Delta Dunarii,ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona
Marina, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSPA 0076 Marea Neagra, se
vor analiza cele trei etape principale: constructie-montaj; exploatare; dezafectare.
6.1.6.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din

suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale
speciilor de interes comunitar
Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
Suprafata analizata, prin pozitia marginala care o are fata de siturile Natura 2000, pe de o
parte si prin tipurile de habitate identificate ca fiind asociatii vegetale ruderale, segetale si pasune
cu aspect degradat, nu reprezinta o continuare a unui habitat important sub aspect conservativ si
nu este o continuare a unui habitat prioritar.
Prin speciile floristice şi faunistice identificate, amplasamentul nu este reprezentativ pentru
pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii,
ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoie,
ROSPA 0076 Marea Neagra.
Ca atare procentul din suprafata totala a habitatelor de interes conservativ precum si
procentul din suprafata totala a habitatelor prioritare care va fi pierdut este 0%, deoarece nu au
fost identificate.
Procentul din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si
reproducere ale speciilor de interes comunitar.
Scoaterea suprafetelor din circuitul agricol are drept consecinta reducerea suprafetelor
agricole si implicit micsorarea teritorilor de hranire pentru:
1. Specii de pasari din ordinul Passeriformelor și ordinul Charadriiformelor (familia Laridae):
Anthus campestris – fâsa de câmp, Merops apiaster – prigorie, Upupa epops – pupăza,
Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Corvus frugilegus – cioara de semănatură, Corvus
corone cornix – cioara grivă, Sturnis vulgaris – graur, Passer montanus – vrabie de câmp,
Miliaria calandra – presura sură.
2. Specii de pasari cu un grad înalt de adaptabilitate, precum pescărușii (ex.pescărușul argintiu
-Larus cachinnans) sau cioara de semănatură (Corvus frugilegus), se hranesc adesea în urma
utilajelor agricole (tractoare, combine etc.), pentru perioade relativ scurte de timp (cateva
zile) cand sunt effectuate lucrari de semanat si recoltat culturi agricole;
3. Specii de pasari rapitoare – s-au identificat un numar redus de specii rapitoare precum si
numar redus de exemplare. Acest lucru se datoreaza in principal:
- lipsa/inexistenta unor specii caracteristice de stepa precum popandaul, care prezinta sursa
principal de hrana;
- disconfort/deranj datorat pasunatului intensive, lucrari agicole mecanizate generatoare de
zgomot;
- distanta relativ mare intre zona studiata si arealul de cuibarit;
- lipsa speciilor de pasari coloniale.Ca urmare a acestor particularitati, si anume, lipsa unor
colonii de pasari,a potentialului foarte scazut al zonei ca zona de hranire, nu a fost
identificat niciun traseu semnificativ de deplasare intre zonele de cuibarit ai hranire.

4. Speciile de pasari cuibaritoare-lipsa acestora din arealul studiat se datoreaza in principal:

- habitate antropizate, degradate, cu vegetatie discontinuua;
- pasunat intensiv;
- lucrari agricole mecanizate;
- zgomot;
Concluzii:
- Cu toate ca se va pierde suprafata de habitat antropizat prin implementarea proiectului,
trebuie specificat ca data fiind structura culturilor din zona ( similara cu cea analizata ) si
mobilitatii avifaunei, necesitatile privind hrana, odihna si reproducere ale speciilor de
interes comunitar nu vor fi afectate.
- Habitatul nu are functionalitatea si capacitatea de a asigura climatul optim pentru cuibarire,
hrana, odihna si cuibarire,adapost fata de speciile rapitoare.
- Lipsa habitatelor acvatice de pe amplasament determina absenta speciilor specifice;
- Specii care au o buna reprezentare in zona de studiu sunt ciocarlia de camp (Alauda
arvensis), randunica (Hirundo rustica) care s-ar putea hrani in zona de studiu, precum si
speciile din Familia Corvidae (ciorile). Toate aceste specii commune au o raspandire
uniforma pe tot teritoriul Dobrogei dar si a intregii tari, astfel ca populatiile de aici sunt
nesemnificative fata de populatiile la nivel national.
Ca atare apreciem ca prin implementarea proiectului procentul ce va fi pierdut din

suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor
de interes comunitar este nesemnificativ.
Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta pe suprafete mari in vecinatatatea
proiectului, neinregistrandu-se o dependenta de aceasta suprafata.
Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea
normala a ecosistemelor din zona.Realizarea proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si
modul de viata al speciilor de fauna.
6.1.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

La analizarea acestui aspect s-au avut in vedere urmatoarele considerente:
- in zona de studiu nu au fost identificate habitate de interes comunitar;
- amplasamentul este marginal a fata de siturile Natura 2000;
- specificam ca nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes comunitar, fiindca
acestea nu au fost semnalate/identificate pe amplasamentul studiat. Habitatul present este
alcatuit din plante ruderale si segetale, ce nu se constituie intr-un habitat prioritar, iar
speciile de flora nu sunt de interes comunitar.
- durata sau persistenta fragmentarii: Nu se va inregistra o durata sau persistenta a
fragmentarii habitatelor de interes comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe
amplasament.In zona studiata nu sunt habitate functionale in privinta asigurarii hranei si
conditiilor de cuibarit si odihna a pasarilor commune si de interes comunitar,ca atare
apreciem ca prin urbanizarea zonei se va constata o usoara imbunatatire pentru speciile
commune care au o mare adaptabilitate pentru zonele urbane.

- nu se va manifesta o perturbare a speciilor de interes comunitar deoarece habitatele

existente in zona sunt cele care determina specificul faunei precum si al avifaunei (pasari
terestre-acvatice,rapitoare, etc).
6.1.6.3. Schimbari in densitatea populatiilor

Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata): schimbările în densitatea
populaţiilor de pasari de interes comunitar este nesemnificativa si avand un potential mare de
reversibilitate.
Afectarea folosintei terenului nu va duce la schimbari semnificative in densitatea
populatiilor pasarilor de pasaj, mai ales ca planul se implementeaza dupa parcurgerea tuturor
etapelor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului, pe suprafete mici, la nivel de
lot. Nefiind planuri de anvergura, nivelul zgomotului produs, descreste cu cat te indepartezi de
sursa generatoare de zgomot, astfel ca acestea nu vor fi afectate.
Fiecare proiect promovat ca parte a investitiei finale trebuie sa fie analizat si evaluat in
mod separat la faza de solicitare a Acordului de Mediu.
In perimetrul analizat nu au fost identificate specii de pasari de interes comunitar

cuibaritoare si acest lucru este explicabil deoarece in zona nu sunt habitate care sa aiba
capacitatea si functionalitatea de a asigura conditiile de cuibarit datorita lucrarilor agricole si
pasunatului necontrolat.Speciile de pasari identificatee interes comunitar doar au tranzitat zona, in
zbor, trecere/pasaj, fara sa manifeste comportament specific de cuibarit.
Nu au fost identificate specii de fauna de interes comunitar pe amplasament,ca atare
apreciem nu vor exista modificari sesizabile in acest sens.
6.1.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului
Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP: nu este
cazul- nu au fost identificate pe amplasament habitate de interes comunitar, habitate prioritare,
flora de interes comunitar, specii de fauna de interes comunitar. Au fost identificate doar specii
de pasari de interes comunitar in zbor, in trecere/pasaj, fara a se inregistra stationarea lor pentru
hrana, odihna sau reproducere.
6.1.6.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa

faţă de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii: ROSCI 0065 Delta Dunării, ROSCI 0066 Delta
Dunarii Zona Marina ROSPA 0076 Marea Neagra, ROSPA 0031 – Delta Dunării și
Complexul Razim Sinoe
Terenul studiat se afla parțial în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării si a siturilor
Natura 2000: ROSPA 0031 – Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe, ROSCI 0065 Delta
Dunării dupa cum urmeaza:
₋ Planul supus evaluarii adecvate se sprapune partial cu Rezervația Biosferei Delta Dunării
Pe aceasta suprafata nu vor fi realizate nici-un fel de constructii definitive.
₋ Planul supus evaluarii adecvate PUZ Corbu 92,822 ha se suprapune partial cu ROSCI
0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe.
Terenul studiat se afla in vecinatatea siturilor Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagra si
ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Marina,dupa cum urmeaza:
₋ la o distanta de 37 de m fata de limita ROSPA 0076 Marea Neagra;
₋ la o distanta de 35 m fata de limita Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona
Marina.

Perturbarea posibila a speciilor de pasari si pierderea habitatelor a fost analizata luand in

considerare locurile de cuibarit, hranire si de odihna in functie de specie si sezonul in care aceasta
este prezenta. Analiza posibilului impact asupra pasarilor observate în zona de studiu s-a facut pe
grupe de pasari si anume rapitoare, acvtice, paseriforme si alte specii de interes comunitar luand în
considerare toate tipurile de impact descrise mai sus.
Vegetatia identificata pe aplasament prin caracteristicile sale nu sunt prielnice si nu ofera
conditii optime pentru construirea cuiburilor, dar pot asigura adapost in anumite perioade ale
anului pentru indivizii tineri și imaturi.
Implementarea obiectivelor planului va avea ca efect perturbarea speciilor de mamifere,

pasari, reptile si nevertebrate (acestea fiind specii comune si nu de interes comunitar) care se va
resimţi, in principal, in perioada de construcţie din cauza lucrarilor de excavare, recopertare,
betonare, transport, de zgomot generat de functionarea utilajelor si echipamentelor, reducerii
suprafetei de teren si mai putin in faza de operare datorită activitatilor specifice unui cartier de
locuit, activitatilor turistice. Dezvoltarea planului nu va schimba semnificativ conditiile si modul
de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor planificate, habitatul prezent in zona de
amplasament se va reduce ca suprafata. Speciile de fauna vor migra pentru baza trofica in
terenurile invecinate, cu structura vegetala asemanatoare.
Durata si impactul asupra perturbarii speciilor prezente este conditionat de lucrarile de
constructie care se vor realiza etapizat (la nivel de lot) pe intraga durata a implementarii planului.
Datorita procesului de antropizare a zonei, cu vegetatie alcatuita din culturi agricole,
pasune, margini de drumuri si capete de sola, estimam ca implementarea obiectivelor planului nu
va conduce la perturbarea directa a activitatilor curente fiziologice specifice pasarilor precum:
hranire, innoptare, stationare, zbor, reproducere, etc.
6.1.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de

apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei
arii naturale protejate de interes comunitar
Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de
alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale
protejate de interes comunitar: nivelul poluanţilor conform NTPA-001.
6.1.8. Evaluarea impactului planului propus

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de
specii afectat pe de o parte, si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte,
aceştia permitand cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus. Alaturi de acesti
doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la evaluarea finala a
nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor. Astfel, functie de pozitionarea propunerilor de
dezvoltare propuse prin proiect, activitatile specifice lor pot avea un impact asupra siturilor Natura
2000 sau pot sa nu aiba absolut nicio influenta asupra acestuia, dupa cum urmeaza:
Termen Mediu Termen Lung

Termen Scurt
Impact
Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect
Activitatţi de Activitati Activitati de Activitati Activitati de
Activitati
amenajare, domestice si transport domestice transport
transport
Singular constructie, turistice
materiale, utilaje,
dezafectare
personal

Activitati de
Activitati de Activitati de Activitati
Activitati Activitati transport
amenajare, transport domestice
transport domestice si cumulate cu
constructie, cumulate cu cumulate cu
materiale, utilaje, turistice alte
dezafectare alte activitati alte activitati
personal, cumulate cualte activitati
Cumulat cumulate cu similare din similare din
cumulate cu alte activitati similare din
alte lucrari vecinătate vecinatate
activitati de similare din vecinatate
similare din
transport din vecinătate
vecinătate
vecinătate
6.1.8.1. Evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului
Se considera ca impactul pe termen scurt va aparea in fazele de constructie, respectiv

dezafectare, iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat in perioada de
operare.
Impactul produs asupra biodiversitatii de pe amplasamentul analizat se poate urmari atat in
faza de executie, cat si in faza de operare.
Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii acelora care
pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform matricei de impact, si in functie de
caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele invecinate acestora, precum
si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre biodiversitatea locala ai activitatile asociate
fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate, asa cum sunt descrise in tabelul
următor:
Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung

Impact
Singular
-4 -3 -3 -2 -3 -2
Cumulat
-4 -3 -3 -2 -3 -2
Implementarea planului propus fara masuri de reducere a impactului are drept consecinta
alterarea starii actuale de conservare a biodiversității la nivelul amplasamentului analizat (teren
arabil, pasune, neproductiv), însa măsurile de reducere a impactului propuse, vor avea ca efect
reducerea până la eliminare a riscurilor de afectarea biodiversității.
Prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului generat asupra mediului înconjurător, in

faza de implementare a obiectivului, acesta se va reduce la minimum prin evitarea poluării apelor,
solurilor si a aerului cu diversi poluanti proveniti mai ales în faza de construire, din activitatile
specifice.
Speciile de pasari acvatice, pentru care au fost declarate siturile Natura 2000 ROSPA 0076
Marea Neagra si ROSPA 0031 Delta Dunarii, nu vor fi influenate de implementarea planului
intrucat pe amplasament lipsesc cu desavarsire biotopurile specifice necesare hranirii, stationarii,
reproducerii sau stabilirii de colonii mono si polispecifice ( de hranire si popas, cuibarire).
In acest sens prezentam mai jos lista speciilor coloniale si tipurile de habitat
preferate,care nu sunt prezente pe amplasament si vecinatati:

Nr. Denumire Denumire Habitat cuibărit
crt. română ştiinţifică
1 Cormoran mic Phalacrocorax pygmeus Păduri inundate
2 Pelican comun Pelecanus onocrotalus Zone compacte de plaur care mărginesc lacuri insule şi/sau
ceaplace
3 Pelican creţ Pelecanus crispus Zone compacte de plaur care mărginesc lacuri insule şi/sau
ceaplace
4 Stârc de noapte Nycticorax nycticorax Păduri inundate
5 Stârc galben Ardeola ralloides Păduri inundate
6 Egretă mică Egretta garzetta Păduri inundate
7 Egretă mare Egretta alba Păduri inundate; stuf compact
8 Stârc roşu Ardea purpurea Stuf compact
9 Ţigănuş Plegadis falcinellus Păduri inundate
10 Lopătar Platalea leucorodia Păduri inundate; ceaplace
11 Piciorong Himantopus himantopus Zone sărăturate; pajişti inundate; insule lipsite de vegetaţie
sau cu vegetaţie ierboasă rară
12 Ciocîntors Recurvirostra avosetta Insule lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie erboasă rară;
zone sărăturate
13 Chiră de mare Sterna sandvicensis Insule lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie ierboasă rară
14 Chiră de baltă Sterna hirundo Insule lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie ierboasă rară;
lacuri cu vegetaţie macrofitică flotantă abundentă
5 Chirighiţă cu Chlidonias hybridus Lacuri cu vegetaţie macrofitică flotantă abundentă
obraji albi
6. Ciovlică ruginie Glareola pratincola Zone sărăturate
7. Pescăruş cu cap negru Larus Insule lipsite de vegetaţie pe corpuri acvatice saline
melanocephalus
8. Pescăriţă Sterna nilotica Insule lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie ierboasă rară din
razatoare apropierea unor întinse zone cu vegetaţie stepică; zone
sărăturate
9. Chiră mică Sterna albifrons Insule lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie ierboasă rară
10. Chirighiţă neagră Chlidonias niger Lacuri cu vegetaţie macrofitică flotantă abundentă
11. Cormoran mare Phalacrocorax carbo Păduri inundate, stuf compact/margine de plaur; ceaplace;
12. Stârc de cireadă Bubulcus ibis Păduri inundate, stuf compact
13. Stârc cenuşiu Ardea cinerea Păduri inundate, stuf compact
14. Pescăruş Larus ridibundus Lacuri cu vegetaţie macrofitică flotantă abundentă; insule
razator lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie ierboasă rară
15. Pescăruş Larus cachinnans Insule lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie ierboasă rară;
pontic(argintiu) ceaplace
În ceea ce priveşte impactul planului privind construirea de locuinte permanente,

sezoniere, spatii cazare si alimentatie publica, etc, deoarece acestea se execută în principal pe teren
arabil, neproductiv si pasune si doar partial (marginal) in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si

siturile Natura 2000, ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim
Sinoe, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung,
probabilitatea exercitării acestuia fiind improbabilă datorită tuturor particularităţilor menţionate în
capitolul anterior
Referitor la impactul de tip cumulat, în vecinatate se dezvolta mai multe planuri avand
acelasi specific de construire locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie
publica,etc., pe teren a carei folosinta este de teren arabil si pe care se practica agricultura.
Vegetatia este alcatuita din comunităţi ruderale, tufarisuri, margini de drum, care au o stare de
conservare redusa si o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.
Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul
impactului direct este in limite admisibile,, atât în cazul celui singular cat si al efectului cumulat,
deoarece aceste activitati sunt exercitate doar pe termen scurt asupra populatiilor locale de pasari,
pentru ca majoritatea acestora, asa cum s-a descris în capitolul anterior, au o distributie relativ
restransa în cadrul perimetrului analizat. Trebuie precizat ca numarul speciilor de pasari afectate
de astfel de activitati este nesemnificativ comparativ cu efectivele inregistrate la nivelul sitului,
iar speciile afectate nu sunt caracteristice sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complex Razim Sinoe, ci sunt specii foarte comune larg răspândite în Dobrogea. Totusi, tot pe
termen scurt, in cazul impactului indirect, rezultat ca urmare a activitatilor de transport al
materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului in vederea sustinerii etapelor
de amenajare si constructie precum si a etapei de dezafectare, nivelul rezultat este nesemnificativ
atat in cazul impactului singular cat si a celui cumulat datorita infrastructurii de drumuri in parte,
deja existenta pe care circula vehiculele, utilajele care efectueaza lucrarile agricole, mijloace de
transport marfa dar in special cele pentru transport cerale catre bazele de depozitare si cu care
speciile de pasari sunt obisnuite.
Activităţi efectuate pe termen scurt:

Nivelul impactului direct este in limite admisibile, atât în cazul celui singular cit si al
efectului cumulat, deoarece aceste activitati sunt exercitate doar pe termen scurt.
- speciile de pasari au o distributie relativ restransa în cadrul perimetrului analizat, ca atare
desi vor fi deranjate de activităţile ulterioare ca urmare a implementarii proiectului, numarul
lor este nesemnificativ comparativ cu numărul total al acestora din siturile Natura 2000;
- speciile afectate nu sunt specii caracteristice siturilor Natura 2000, ci specii comune larg
raspandite in Dobrogea.
Nivelul impactului indirect, pe termen scurt, ca urmare a activitatilor de transport

materiale de constructii, utilaje, deseuri, personal, etc., in etapa de amenajare si constructie
precum si in cea de dezafectare, la nivelul impactului singular cat si a celui cumulat este in
limite admisibile datorită infrastructurii de drumuri partial existente (drumuri comunale, drumuri
de exploatare) cu care speciile de pasari sunt obisnuite.
Ca urmare a masurilor impuse impactul direct si indirect va fi nesemnificativ.
Pe termen mediu, impactul direct singular este situat la un nivel nesemnificativ deoarece
activitatle desfasurate sunt in general cele domestice, reprezentate de inhabitarea umană care se
desfasoara in cadrul unui areal limitat (locuinta). Fiecare lot propus pentru construire va fi
amenajat cu spatii verzi in suprafata minima de 20% din suprafata lotului. In vederea asigurării
unui climat agreabil și potejării împotriva vânturilor, curenților de praf, s-au propus zone de
plantație forestiera - perdea de protectie pe parcelele agricole invecinate. Circulațiile carosabile
propuse vor avea plantație de aliniament.

Pe termen mediu, impactul direct cumulat va fi nesemnificativ deoarece și planurile care

se dezvolta in zonele invecinate, de mai mica anvergura si cu acelasi specific de construire
locuinte, au prevazut prin regulamentul de urbanism regimul de constructie si realizarea de spatii
verzi in conditii similare cu cele prevazute in PUZ Corbu 92,822 ha.
Activităţi efectuate pe termen mediu:

Nivelul impactului direct singular pe termen mediu va fi in limite admisibile fata de etapa
de amenajare, constructie.
Nivelul impactului direct cumulat, va fi in limite admisibile deoarece si in zonele
invecinate se inregistreaza aceleasi activitati. Prezentul proiect nu modifica pe termen mediu
nivelul impactului direct din zonele invecinate, unde sunt prezente alte proiecte/planuri similare.
Nivelul impactului indirect pe termen mediu, rezultat ca urmare a activitatilor domestice si

turistice, este nesemnificativ atat in cazul impactului singular cat si a celui cumulat datorita
faptului ca aceesul in zona se face prin intermediul infrastructurii de drumuri deja existenta
(drumuri comunale,drumuri de exploatare) cu care speciile de pasari sunt obisnuite.
Nivelul impactului pe termen mediu, termen lung, direct / indirect, singular /si cumulat
va fi in limite admisibile. Totusi, la expirarea duratei de functionare a zonei de inhabitare umana,
pe un termen scurt, se vor efectua activitati de dezafectare a zonei de locuinte si a amenajarilor lor,
urmate de renaturare, activitati care sunt luate in considerare in tabelul de mai sus, ca evaluare a
impactului, ca impact pe termen scurt.
Referitor la gradul de afectare al habitatelor importante pentru speciile de pasari
mentionate in cadrul siturilor Natura 2000: ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim
Sinoie si ROSPA 0076 Marea Neagra, trebuie mentionat ca in zona propusa nu sunt prezente
astfel de habitate, fapt sustinut si de lipsa cuibaritului/iernatului/pasajului acestor specii
caracteristice siturilor mentionate anterior.
Intensificarea activitatilor recreationale - plaja, zona litorala, zona de campare din

Comuna Corbu au fost utilizate de turisti chiar daca nu sunt amenajate in acest sens (turism
necontrolat - *de weekend*). Prin implementarea altor planuri in zona care au ca destinatie
realizarea de complexe turistice, zone locuinte permanente si sezoniere, estimam ca aceasta
activitate se va intensifica atat prin sporirea afluxului de turisti, cat si ca perioada de stationare in
zona.
In acest sens consideram ca PUZ Corbu 92,822 ha impreuna cu celelalte planuri din zona
mentionate anterior vor genera impact cumulativ in perioada de functionare prin:
- cresterea consumului de apa potabila;
- cresterea emisiilor de poluanti in atmosfera ca urmare a sporirii afluxului de turisti in zona si
implicit si al vehiculelor;
- generarea deseurilor de tip menajer si celor asimilabile acestora;
- cresterea zgomotului generat de vehicule care exercita discomfort asupra speciilor faunistice
avand ca efect indepartarea acestora din zona;
- intensificarea activitatii de transport pe drumurile din zona care pot cauza raniri/mortalitati in
randul speciilor de mamifere si reptile ;
- modificarea profilului plajei la inceputul sezonului estival prin lucrari de nivelare a nisipului
conduce la indepartarea florei si faunei specifice. De asemenea, actiunile de ecologizare,
discuire, in general cele pentru intreținerea plajei turistice, cat si turismul estival in sine nu dau
posibilitatea de a se dezvolta fauna și flora.
Plaja nu va fi vizată în mod direct de contrucțiile prevăzute prin PUZ.

Consideram ca prin masurile de reducere care se vor lua in perioada de functionare, pe

fiecare factor de mediu in parte cat si pe componenta biodiversitate, printr-un turism recreational
controlat, organizat (pe zone delimitate, marcate), bine manageriat, prin campanii de
constientizare adresate populatiei locale si turistilor, obligatiilor titularilor de planuri de a se
incadra in prevederile impuse prin acte de reglementare (mai ales in zona costieră din perimetrul
RBDD, sit Natura 2000, ca SPA şi SCI, zona cea mai sensibilă), impactul asupra plajei, zonei
litorale si a zonei de campare din comuna Corbu va fi in limite admisibile.
Cu toate actiunile intreprinse de catre ARBDD Tulcea si Primaria Comunei Corbu,

desfasurarea unui turism neadecvat zonei costiere, va avea, pe termen lung, urmatoarele
consecinte:
- circulatia necontrolata in rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturilor Natura 2000;
- distrugerea vegetatiei si /sau incendierea vegetatiei;
- afectarea unor ecosisteme instabile;
- diminuarea capacitatii suport a mediului fragil;
- deplasari cu mijloace de transport neautorizate si in zone interzise;
- perturabarea comportamentului fiziologic normal a animalelor, pasarilor si a asociatilor
vegetale.
Prognozam ca pe viitor, prin realizarea de unitati de cazare si alimentatie publica, locuri de
campare bine delimitate si administrate, acestea vor fi mult mai bine gestionate, in ceea ce priveste
componenta deseurilor menajere dar si cele asimilabile acestora, cum ar fi ambalajele de la
diverse produse alimentare, cosmetice, hartie, carton, etc. Din acest punct de vedere presiunea pe
componenta deseurilor asupra plajei - Marea Neagra va scadea considerabil, reducandu-se riscul
poluarii, in periosda sezonului estival. De asemenea, in acelasi timp se va reduce semnificativ
impactul apelor uzate asupra plajei si a apei marii.
6.1.8.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a

impactului
Ca urmare a implementarii masurilor de reducere / eliminare a impactului pentru fiecare
din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung, singulare şi
cumulate), matricea impacturilor identificate se va schimba, ca urmare a re-evaluarii acestora.
Conform re-evaluarii, matricea impacturilor va afişa impactul rezidual rezultat ca urmare a
implementarii masurilor de reducere eliminare a impacturilor intiale. Astfel, comparativ se poate
observa cum evolueaza matricea daca masurile de reducere / eliminare a impactului sunt
implementate:

Impact
A B A B A B A B A B A B
Singular
-4 -2 -3 -1 -3 -2 -2 -1 -3 -2 -2 -1
Cumulat
-2
-4 -2 -3 -1 -3 -2 -2 -1 -3 -2 -1
Unde:
A - evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere /
eliminare a impactului;

B - evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere /

Astfel, daca se implementeaza masurile de reducere / eliminare a impactului propus, se
poate observa ca nivelul impactului rezidual scade si se incadrează in limita impactului de tip
nesemnificativ in cazul tuturor tipurilor de impact, cu o probabilitate de aparitie a acestui impact
nesemnificativ care se va schimba de la improbabil la foarte improbabil. Masurile de reducere /
eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel
incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului generat.
Astfel, conform tuturor aspectelor analizate si mentionate putem spune că pe perioada
scurta, medie si lunga impactul negativ rezidual poate avea valori nesemnificative, insa acest lucru
trebuie asigurat si prin evaluarea impactului proiectului pe durata de constructie, la momentul
implementarii sale, tinand cont de toate aspectele si detaliile necesare realizării sale.
Impactul pozitiv
Un aspect care trebuie analizat si care devine sesizabil/cuantificabil in special dupa
luarea tuturor masurilor de reducere a impactului, deci cu manifestare pe termen lung este
impactul pozitiv.
Impact pozitiv
impactul pozitiv.
In acest sens se poate face referire la:
 Impact pozitiv prin înființarea de perdele de protecție care vor asigura/constitui habitate
propice pentru o serie de specii de păsări ( care au fost observate in urma observatiilor
effectuate) ca tranzitand in zbor zona planului cum sunt :
- Falco vespertinus - prefera terenurile joase, deschise, cu arbori;
- Anthus campestris - aleg teritorii cu tufişuri şi copaci;
- Merops Apiaster-prefera terenuri cultivate cu centuri arbustive pentru adapost, arbori
imprastiati;
- Upupa Epops - prefera terenuri impadurite deschise,livezi;
- Sturnus Vulgaris - asociata des cu habitatele disturbate de activitatile antropice, practic
putand fi gasiti in toate tipurile de habitate;
- Corvus frugilegus - poate popula liziera unor păduri şi zonele mărginaşe, cu arbori, ale
unor localităţi;
- Corvus corone cornix-populează teren deschis cu vegetaţie scundă şi obligatoriu cu
pâlcuri de arbori, parcuri, marginile localitătilor;
- Pica pica - prefera regiuni usor impadurite sau terenuri deschise cu arbori , pajisti,
parcuri si gradini, zone urbane.
 Implementarea obiectivelor planului va avea impact pozitiv asupra apei Marii Negre
prin prin:
- realizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor;
- prin realizarea retelei de canalizare si evacuarea apelor uzate in statia de epurare,
- rețea separata pentru apele pluviale care sunt dirijate către bazine de retenție
prevazute cu separatoare de hidrocarburi. Se propune ca apele pluviale să fie dirijate
prin sistematizare verticală spre spațiile verzi din incinta loturilor și spațiile verzi
publice.

Toate aceste masuri vor contribui la reducerea poluarii apei Marii Negre mentinand un
climat propice pentru turisti in sezonul estival dar si pentru pentru speciile de pasari din ROSPA
0076 Marea Neagra si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe.
₋ impact vizual pozitiv după implemantarea planului, prin reabilitarea zonei şi introducerea
în circuitul turistic.
₋ impact pozitiv prin eliminarea unor speciilor invazive si limitarea pe amplasament a
efectelor produse prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, pasunat excesiv alte
activitati antropice.
₋ un impact pozitiv va apare si in cazul populatiei, prin crearea locurilor de munca, cresterea
veniturilor, modernizarea drumurilor de acces, cu toate implicatiile ce rezulta din acestea,
modernizarea utilitatilor (alimentarea cu apa, reteaua de canalizare, noi retele de gaze, noi
retele electrice, etc.).
₋ principalele elemente ale cadrului natural - Marea Neagra si plaja vor fi puse in valoare in
primul rand prin functiunile permise pe acest teren (ansamblu residential), prin celelalte
prevederi ale regulamentului de urbanism (procent de ocupare al terenului, regim de
inaltime, etc.), cat si prin prevederile ce tin de imaginea ansamblului ce urmeaza a fi
construit.
6.2. Impactul asupra factorului de mediu apa

Substanţele din masa de apă, aflate în suspensie, în plutire şi în soluţie, în stare solidă,
lichidă sau gazoasă, determină în mod esenţial calitatea apei. Organismele acvatice sunt afectate
direct de aceste substanţe. În plus, ele sunt afectate şi indirect prin efectele substanţelor asupra
altor forme de viaţă acvatică cu care aceştia se află în relaţii de pradă sau competiţie ecologică.
Diferitele specii şi diferitele stadii de dezvoltare ale aceleaşi specii pot prezenta sensibilităţi sau
toleranţe foarte diferite la condiţiile de mediu, la substanţele prezente şi la efectele sinergice sau
antagonice ale substanţelor toxice. Plecând de la aceste considerente teoretice, în continuare se va
analiza impactul produs de lucrările propuse, atât pe perioada de construcţie cât şi pe cea de
exploatare.
a) Impactul asupra factorului de mediu apă perioada de construcţie
Impactul lucrărilor din faza de execuţie este determinat de modul de organizare şi
desfăşurare al acestora. Analiza impactului se va realiza având în vedere impactul produs de
organizarea de şantier şi activitatea utilajelor folosite pentru executarea lucrărilor.
In timpul executiei lucrarilor de amenajare nu se poate produce un impact major asupra
factorului de mediu "apa", deoarece distanta dintre amplasamentul PUZ – ului si mare este destul
de mare.
Este necesar insa sa luam in calcul si sursele potentiale de poluare din perioada de
constructie, care pot fi clasificate in surse punctiforme si difuze.
In prima categorie se pot include lucrarile propriu zise de realizare a constructiilor, precum
si evacuarile de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier si de la punctele de
lucru.
In ceea ce priveste punctele de lucru, acestea pot si trebuie dotate cu grupuri sanitare
ecologice, in cazul ca nu se vor putea racorda si ele la sistemul de canalizare menajera din zona.
Sursele difuze de poluare pot fi considerate depozitele intermediare de materiale de
constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale, putand polua solul, subsolul si apele
subterane. De aceea ele trebuiesc depozitate in spatii inchise sau acoperite.
Alte surse difuze sunt spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului care, daca
se fac in organizarea de santier si nu la statii special amenajate pentru astfel de operatiuni, pot
produce ape impurificate cu substante de tip petrolier, gen carburanti si uleiuri.

Organizarea de şantier
Organizarea de şantier va fi echipată cu facilităţile sanitare pentru muncitori în scopul
reducerii poluării cu ape uzate. In acelaşi timp, deşeurile vor fi colectate şi depozitate în spaţii
speciale. Carburanţii şi substanţele periculoase vor fi depozitate în locuri speciale în scopul evitării
poluării platformei şi indirect a apelor mării. Spaţiul ocupat de organizarea de şantier va fi limitat
la strictul necesar. După executarea lucrărilor, constructorul va reda terenul respectiv destinaţiei
iniţiale, fără a fi degradat.
Constructorul va obţine autorizaţia de mediu de la Agenţia de Protecţia Mediului Constanţa
pentru organizarea de şantier şi va lua toate măsurile pentru reducerea la minimum a impactelor
negative asupra mediului.
Drumurile de legătură
Lucrările de execuţie implică un număr mare de echipamente diferite, baze pentru utilaje.
Aceste activităţi reprezintă surse de poluare pentru aer, apă şi sol.
În literatura de specialitate se stipulează că o poluare cronică poate fi produsă datorită
antrenării de către precipitaţii, în apele de suprafaţă a următoarelor cantităţi de substanţe:
- pulberi sedimentabile 800 kg/km/an;
- consum chimic de oxigen (CCO) 400 kg/km/an;
- plumb 1,2 kg/km/an;
- zinc 2,3 kg/km/an;
- hidrocarburi, HC 5 kg/an.
În ţări cu experienţă îndelungată în elaborarea studiilor de impact (precum SUA şi Anglia),

s-a constatat că, în cazul în care media anuală zilnică a volumului de trafic este mai mică de
15.000 autovehicule, atunci nu există efectiv influenţe semnificative asupra modificării calităţii
apelor pluviale colectate de pe carosabilul drumurilor sau podurilor. În aceste condiţii se poate
afirma că traficul rutier din perioada de construcţie nu va produce poluarea apelor de suprafaţă
Calitatea apelor subterane nu va fi influenţată de lucrările propuse deoarece intre 20 si 25 m
exista un strat de formatiuni argiloase care sunt practic impermeabile, fiind ca un scut intre
suprafata terenului si acvifer.
Prin masurile impuse si respectate cu strictete, impactul asupra factorului de mediu apa, in
perioada de construire, va fi nesemnificativ.
b. Faza de exploatare
Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate vor fi realizate reţele de canalizare centralizată,
din materiale moderne, pentru a împiedica pierderile de apă uzată în subteran. Aceste reţele de
canalizare vor conduce apele uzate în reteaua de ape uzate si de aici in Ststaţiile de epurare
Ecomaster.
Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa

Exista posibilitatea ca in reteaua de canalizare sa fie deversate accidental produse
petroliere provenite ca urmare a producerii unor defectiuni la autoturismele care vor stationa in
zona obiectivului sau datorita scurgerilor in timpul alimentarii cu combustibil a rezervorului
centralelor termice.
Deasemenea exista posibilitatea deversarii cu rea credinta in canalizare a unor uleiuri
comestibile arse din bucatariile unitatilor de alimentatie publica.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa:

- alimentarea cu apa potabila a obiectivului se face prin racord la retaua de apa potabila
existenta in vecinatate;
- consumul de apa se va contoriza si se vor impune masuri pentru evitarea risipei de apa;
- asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;
- intervenția promptă cu absorbanți în cazul scurgerilor accidentale de produs petrolier;
- se interzice evacuarea de ape provenite de pe terenul studiat pe faleză, pe plajă și în
Marea Neagră;
- se interzice orice evacuarea de ape uzate epurate sau neepurate în subteran;
- spațiile de alimentație publică vor fi prevăzute cu separatoare de grăsimi pentru a se
preveni poluarea apelor cu grăsimi;
- la evacuarea în rețelele de canalizare, calitatea apelor se va încadra în prevederile H.G.
188/2002, cu completările și modificările ulterioare – NTPA 002.
- supravegherea sistemului de colectare si evacuare a apelor uzate menajere.
Prin masurile impuse si respectate cu strictete, impactul asupra factorului de mediu apa, in
perioada de exploatare, va fi nesemnificativ.
6.3. Impactul asupra factorului de mediu aer

Prin emisie de poluanţi conform legii privind calitatea aerului, se înţelege "eliminarea în
atmosferă a unor poluanţi solizi, lichizi sau gazoşi, din sursele punctuale sau de suprafaţă".
Conform aceluiaşi normativ, normele de limitare preventivă a emisiilor reprezintă: norme
privind valorile concentraţiilor maxime de poluanţi admise a fi eliminate în atmosferă de către
diferitele activităţi antropice", iar imisiile: "transferul poluanţilor în atmosferă către un receptor"
(omul şi factorii sistemului său ecologic, bunuri materiale etc).
Pentru zona care face obiectul prezentului studiu, emisiile poluante pot proveni de la:
- în etapa de construire, de la motoarele cu ardere internă, ale autovehiculelor care
transporta materialele de construcţii şi de la cele care asigură procesul tehnologic (automacarale,
generatoare electrice, betoniere etc ) şi emisiile de praf din depozitele de nisip sau alte materiale
de construcţie.
a) Impactul asupra factorului de mediu aer în perioada de execuţie

Sursele de poluare a aerului vor fi diferenţiate funcţie de specificul lucrărilor, şi anume vor
fi constituite din activitatea desfăşurată în cadrul organizării de şantier, amplasamentelor de
împrumut nisip, pe amplasamentul lucrării, precum şi de traficul pe drumurile de acces la
amplasament.
Emisiile din timpul desfăşurării lurărilor de construcţie sunt asociate în principal cu
manevrarea şi transportul unor materiale. Emisiile de praf variază adesea în mod substanţial de la
o zi la alta, funcţie de operaţiile specifice, condiţiile meteorologice dominante, modul de transport
al materialelor.
Principalii poluanţi care se emană în atmosferă în perioada de construcţie sunt monoxidul
de carbon, plumbul, oxidul de azot, praful, dioxidul de carbon şi hidrocarburile.
Poluarea atmosferică rezultând din circulaţia autovehiculelor este caracterizată în principal
prin emisii de gaze şi particule poluante - monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi volatile
uşoare, prafuri conţinând metale grele şi compuşi sulfuraţi, iar calculul cantitatilor de poluanti se
poate determina pe baza anumitor modele de calcul. In plus, praful emis în atmosferă în timpul
activităţilor de manipulare a nisipului, a pietrei brute în depozite, precum şi în timpul transportului
şi dispunerii acestora la locul amplasamentului, depinde foarte mult de calitatea acestora (putându-
se actiona prin diferite metode de transport si depozitare, in vederea reducerii rãspândirii cu praf).

La nivelul actual al cunoaşterii caracteristicilor tehnice ale motoarelor autovehiculelor cu

care se va lucra, dar mai ales din cauza necunoaşterii exacte a numărului acestora, cuantificarea
emisiilor de poluanţi în aer nu poate fi efectuată cu o precizie satisfăcătoare.
În funcţie de nivelul tehnologic al procesului, echipamentelor şi instalaţiilor folosite,
operaţiile aferente fazelor de producţie se constituie în surse de poluare a atmosferei. Se
menţionează că aceste surse sunt temporare, efectul lor resimţindu-se numai pe perioada de
execuţie.
Eliminarea gazelor toxice cu impact asupra aerului (tip derivaţi ai carbonului, şi
oxigenului, sub forma de oxizi sau radicali liberi ai hidrocarburilor nearse) se face odată cu
componentele gazelor de eşapament. Dintre aceşti toxici primari, o parte au tendinţa de a se
combina cu produse de ardere secundară (oxizi de azot, derivaţi de sulf), prezente în combustibil
sau în aditivii introduşi cu uleiurile minerale.
Impactul gazelor toxice se poate înregistra asupra populaţiei din localitatile limitrofe,
asupra vegetaţiei psamofile sau controlata şi asupra solului/nisipului de plajã, dar efectele nu vor fi
semnificative, urmărindu-se în acelaşi timp diminuarea emisiilor la transport şi execuţia lucrărilor
de şantier.
Poluanţii organici persistenţi (POP) sunt componenţi chimici care conţin carbon şi care,
până la un anumit nivel, sunt rezistenţi la degradarea petrochimică, biologică si chimică. POP se
caracterizează printr-o solubilitate scăzută în apă dar ridicată în lipide, ducând, datorită şi
persistentei lor, la bioacumulare în ţesuturile grase. Sunt substanţe semi-volatile, proprietate care
le permite să se evapore sau să se adsoarbă pe particulele atmosferice. De aceea, POP pot fi
transportate la distante foarte lungi, fie prin aer sau apă.
Deşi multe substanţe chimice, fie naturale fie de origine antropogenă sunt POP, numai 12
sunt considerate de UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) că pot avea impact asupra
sănătăţii umane şi mediului, dintre care două – dioxinele şi hexaclorobenzenii (HCB) – sunt
produse în urma arderii motorinei şi eliminate în atmosfera. Motorina fiind probabil combustibilul
folosit în toate categoriile de utilaje utilizate în lucrările de reabilitare a ţărmului, şi probabil
cantităţi apreciabile vor fi consumate, trebuie să atragem atenţia asupra impactului acestora asupra
mediului marin şi a biodiversităţii.
În faza de execuţie a lucrărilor se poate aprecia că poluarea aerului va fi in limite
admisibile, fiind generată în principal de motoarele mijloacelor de transport, de instalaţiile
mecanice şi de praful degajat în urma săpăturilor, această poluare poate fi redusă la minimum
printr-un control riguros al stării tehnice al utilajelor, folosirii carburanţilor cu concentraţii de sulf
redus şi prin respectarea tehnologiilor de execuţie a obiectivelor.
In perioada desfasurarii lucrarilor de constructie, pentru reducerea impactului se vor

lua urmatoarele masuri:
- stropirea cu apa in perioadele secetoase a drumurilor precum si a zonelor de amenajare, in
vederea reducerii emisiilor de pulberi in atmosfera ca urmare a traficului auto intens in
perioada de construire;
- utilizarea pentru mijloacele auto de carburanti cu continut redus de sulf ;
- acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in perioadele
cu vanturi puternice;
- folosirea de utilaje si echipamente noi, prevazute cu sisteme performante de minimizare si
retinere a poluantilor evacuati in atmosfera;
- materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa asigure
impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea materialului si/sau acoperirea
acestuia;

- etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (sapaturi, manipulari de sol excavat,
umpluturilor sau imprastierilor de sol), vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va
realiza o umectare mai intensa a suprafetelor; drumurile utilizate vor fi permanent intretinute
prin nivelare si stropire cu apa pentru a reduce cantitatea de praf generata;
- mijloacele de transport folosite pentru transportul materialelor vor fi incarcate astfel sa nu fie
premise scurgeri de material sau emisii de praf pe timpul transportului;
- folosirea utilajelor in buna stare, cu verificarea tehnica la zi, pentru a preintampina scurgerile
de produs petrolier;
- lucrările de construcţie se vor realiza cu respectarea actelor normative în vigoare, şantierele
urmând a fi împrejmuite cu panouri, pentru limitarea dispersiei prafului;
- acoperirea materialelor de constructie si a depozitelor de pamant si pietris daca acestea pot
constitui surse de emisii in atmosfera.
Pe termen mediu si lung:

- instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau
completarea sistemelor clasice de incalzit;
- dezvoltarea spatiilor verzi si a plantatiilor care se constituie in absorbanti naturali.
- utilizarea energiilor alternative și a echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic;
- în cazul dotării cu instalaţii de climatizare se vor achiziţiona numai aparate ce utilizează agenţi
de răcire ecologici;
- extinderea zonelor verzi și a perdelelor de protecție. Prin autorizațiile de construcție se va
impune respectarea suprafețelor minime de spații verzi;
- asigurarea unei perdele vegetale între zona de vile turistice și drumul Constanța-Corbu;
- se vor folosi plantaţii de protecţie împotriva zgomotului sau cu rol de mascare a unor
construcţii anexă sau echipamente exterioare – garduri vii, ziduri vii, plante căţărătoare pe
structuri metalice, etc.;
Utilajele de santier produc si zgomot. Nu produc insa si vibratii semnificative.
Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile mai mari fiind
la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.
Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatile pot genera niveluri
echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50 dB(A).
STAS- ul nr. 10009- 88 (Acustic urbana) - tabelul nr. 3- admite un nivel de zgomot intre
60 db(A) - pt. strazi de categoria IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi de categoria I.
Atat pentru muncitori, cat si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul produs
de aceste utilaje este poluant.
Masuri de diminuare a impactului

Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin luarea unor masuri, in
principal urmatoarele:
- Pentru reducerea acestei poluari sonore utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de
zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare si amortizoare pentru ventilatoare.
- O alta posibilitate de diminuare a zgomotului este obligarea constructorilor de a lucra, un
numar cat mai mic posibil de ore/zi, intr-un program cu interdictii in perioadele turistice
din in timpul verii). Se vor lua masuri de izolare cu panouri absorbante fonic, daca dupa
inceperea lucrarilor si efectuarea masuratorilor de zgomot se depaseste nivelul maxim
admis prin lege.
Conform tabelului nr. 5 din STAS nr. 10009 - 88, care se refera la actiuni izolate, se
admite o corectie de 10% pentru o perioada de lucru de max. 1,5 ore, ceea ce conduce la majorarea

plafoanelor sus mentionate de la 60 la 66 db(A) pt. strazi de cat. IV pana la 82,5- 93,5 db(A),
pentru strazi de cat. I.
In perioada desfasurarii lucrarilor de constructie

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus proiectului pentru a limita zgomotul
produs de trafic în zona;
- etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda ca lucrarile sa se
efectueze etapizat, astfel incat sa evite efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu caracter
diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;
- utilizarea numai a utilajelor si vehiculelor care corespund din punct de vedere tehnic;
Pe termen mediu si lung: nu este cazul.
Prin masurile impuse si respectate cu strictete impactul asupra factorului de mediu aer,
zgomot si vibratii, in perioada de construire, va fi nesemnificativ.
B. Faza de exploatare
Constructiile propriu-zise in zona supusa PUZ-ului nu constituie o sursa de poluare
semnificativa a aerului.
O sursa secundara de impurificare a atmosferei, o constituie gazele de esapament de la
autovehicule care circula pe accesele carosabile de pe amplasament.
Emisiile de poluanti specifici gazelor de esapament sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon,
oxizi de sulf, compusi organici volatili, particule cu continut de metale.
Gazele de esapament ale acestor autovehicule nu constituie un pericol major de
impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu, fiind directionate
catre parcari unde stationeaza.
Prin masurile impuse si respectate cu strictete impactul asupra factorului de mediu aer, in
perioada de exploatare, va fi nesemnificativ.
6.4. Impactul asupra florei, faunei, biodiversitatii

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de
specii afectat pe de o parte, si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte,
aceştia permitand cuantificarea consecintelor asa cum au fost descrise mai sus. Alaturi de acesti
doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la evaluarea finala a
nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor. Astfel, functie de pozitionarea propunerilor de
dezvoltare propuse prin proiect, activitatile specifice lor pot avea un impact asupra siturilor Natura
2000 sau pot sa nu aiba absolut nicio influenta asupra acestuia, dupa cum urmeaza:
Termen Mediu Termen Lung

Termen Scurt
Impact
Activitaţi de Activitati Activitati Activitati de
Activitati Activitati de transport
amenajare, domestice si domestic transport
transport
Singular constructie, turistice
materiale, utilaje,
dezafectare
personal
Activitati de Activitati Activitati Activitati de transport Activitati Activitati de
amenajare, transport domestice si cumulate cu alte domestice transport
constructie, materiale, utilaje, turistice activitati similare din cumulate cu cumulate cu alte
Cumulat dezafectare personal, cumulate vecinătate alte activitati activitati
cumulate cu cumulate cu alte cualte similare din similare din
alte lucrari activitati de activitati vecinatate vecinatate
similare din transport din similare din

vecinătate vecinătate vecinătate
6.4.1. Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile

de reducere a impactului
Se considera ca impactul pe termen scurt va aparea in fazele de constructie, respectiv

dezafectare, iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat in perioada de
operare.
Impactul produs asupra biodiversitatii de pe amplasamentul analizat se poate urmari atat in

faza de executie, cat si in faza de operare.
Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii acelora care

pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform matricei de impact, si in functie de
caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele invecinate acestora, precum
si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre biodiversitatea locala ai activitatile asociate
fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate, asa cum sunt descrise in tabelul
următor:

Impact
Singular
-4 -3 -3 -2 -3 -2
Cumulat
-4 -3 -3 -2 -3 -2
Activităţi efectuate pe termen scurt:

Nivelul impactului direct este in limite admisibile, atât în cazul celui singular cit si al
efectului cumulat, deoarece aceste activitati, sunt exercitate doar pe termen scurt.
- speciile de pasari au o distributie relativ restransa în cadrul perimetrului analizat, ca atare
desi vor fi afectate de activităţile ulterioare ca urmare a implementarii proiectului , numarul
lor este nesemnificativ comparativ cu numărul total al acestora din siturile Natura 2000;
- speciile afectate nu sunt specii caracteristice siturilor Natura 2000, ci specii foarte comune
larg raspandite in Dobrogea.
Nivelul impactului indirect, pe termen scurt, ca urmare a activitatilor de transport

materiale de constructii, utilaje, deseuri, personal, etc., in etapa de amenajare si constructie
precum si in cea de dezafectare, la nivelul impactului singular cat si a celui cumulat este
nesemnificativ datorită infrastructurii de drumuri partial existente (drumuri comunale, drumuri de
exploatare) cu care speciile de pasari sunt obisnuite.
Activităţi efectuate pe termen mediu:

Nivelul impactului direct singular pe termen mediu este nesemnificativ fata de etapa de
amenajare, constructie.
Nivelul impactului direct cumulat, acesta este identic cu cel singular deoarece si in zonele
invecinate se inregistreaza aceleasi activitati. Prezentul proiect nu modifica pe termen mediu
nivelul impactului direct din zonele invecinate, unde sunt prezente alte proiecte/planuri similare.

Nivelul impactului indirect pe termen mediu, rezultat ca urmare a activitatilor domestice si

turistice, nivelul rezultat este nesemnificativ atat in cazul impactului singular cat si a celui cumulat
datorita faptului ca aceesul in zona se face prin intermediul infrastructurii de drumuri deja
existenta (drumuri comunale, drumuri de exploatare ) cu care speciile de pasari sunt obisnuite.
Nivelul impactului pe termen lung, direct / indirect, singular /si cumulat este identic cu
cel pe termen mediu. Totusi, la expirarea duratei de functionare a zonei de inhabitare umana, pe
un termen scurt, se vor efectua activitati de dezafectare a zonei de locuinte si a amenajarilor lor,
urmate de renaturare, activitati care sunt luate in considerare in tabelul de mai sus, ca evaluare a
impactului, ca impact pe termen scurt.
Facand o comparatie intre impactul cauzat de activitatile domestice, turism, transport, etc.
si activitatile agricole (cu tot ce implica aceasta), reiese ca impactul direct si indirect,singular sau
cumulat , pe termen mediu si lung este nesemnificativ fata de impactul direct/indirect, singular/
cumulat pe termen scurt.
Referitor la gradul de afectare al habitatelor importante pentru speciile de pasari
mentionate in cadrul siturilor Natura 2000: ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim
Sinoie si ROSPA 0076 Marea Neagra, trebuie mentionat ca in zona propusa nu sunt prezente
astfel de habitate, fapt sustinut si de lipsa cuibaritului/iernatului/pasajului acestor specii
caracteristice siturilor mentionate anterior.
6.4.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a

impactului
Ca urmare a implementarii masurilor de reducere / eliminare a impactului pentru fiecare
din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung, singulare şi
cumulate), matricea impacturilor identificate se va schimba, ca urmare a re-evaluarii acestora.
Conform re-evaluarii, matricea impacturilor va afişa impactul rezidual rezultat ca urmare a
implementarii masurilor de reducere eliminare a impacturilor intiale. Astfel, comparativ se poate
observa cum evolueaza matricea daca masurile de reducere / eliminare a impactului sunt
implementate:

Impact
A B A B A B A B A B A B
Singular -
-4 -2 -3 -1 -3 -2 -2 -1 -3 -2 -1
2
Cumulat
-2 -
-4 -2 -3 -1 -3 -2 -2 -1 -3 -1
2
Unde:
A - evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de reducere /
B - evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor de reducere /
Astfel, daca se implementeaza masurile de reduce / eliminare a impactului propuse, se
poate observa ca nivelul impactului rezidual scade si se incadrează in limita impactului de tip
nesemnificativ in cazul tuturor tipurilor de impact, cu o probabilitate de aparitie a acestui impact
nesemnificativ care se va schimba de la improbabil la foarte improbabil. Masurile de reducere /

eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de impact identificat asfel
incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului generat.
Conform tuturor aspectelor analizate si mentionate putem spune că pe perioada scurta,
medie si lunga impactul negativ rezidual poate avea valori nesemnificative, insa acest lucru
trebuie asigurat si prin evaluarea impactului proiectului pe durata de constructie, la momentul
implementarii sale, tinand cont de toate aspectele si detaliile necesare realizării sale.
Impactul pozitiv
impactul pozitiv.
In acest sens se poate face referire la:
- Impact vizual pozitiv prin reabilitarea zonei şi introducerea în circuitul turistic(case de
vacanță).
- Impact pozitiv prin eliminarea unor specii invazive și limitarea pe amplasament a efectelor
produse prin pășunat excesiv sau alte activități antropice.
- Impact pozitiv prin înființarea de spații verzi alcătuite din arbori, arbuști și zone
gazonate,după realizarea investitiei.
- Impact pozitiv prin înființarea de perdele de protecție care posibil vor asigura/constitui
habitate propice pentru o serie de specii de păsări (care au fost identificate în urma
monitorizării ca tranzitând in zbor perimetrul) si care prefera habitate in care sunt prezenti
arbori si arbusti.
6.4.3. Masuri de diminuare a impactului asupra factorului biodiversitate

In cadrul PUZ – ului analizat nu se va infiinta organizarea de santier pe suprafata
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 – Delta Dunarii
si Complexul Razim – Sinoe.
In toata perioada realizarii constructiilor aferente PUZ – ului Corbu, nu se vor infiinta
gropi de imprumut pamant, nu se vor infiinta depozite de pamant pe suprafete apartinand
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 – Delta Dunarii
si Complexul Razim – Sinoe.
In timpul executarii tuturor lucrarilor aferente PUZ-ului, in cazul in care in sapaturile
fundatiilor executate sunt captive exemplare de mamifere, reptile, etc., indiferent de statutul de
conservare al acestora, se vor lua toate masurile de eliberare a acestora in mediul natural.
In conformitate cu prevederile art. 10 alin. 2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la
marginea falezei va fi neconstruibila si va face parte din domeniul public al localitatii.
Nu se vor depozita pe plaja naturala Corbu nici un fel de deseuri.
Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia
speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B
(specii de interes national) din OUG 57/2007 aprobata cu modificari si completari prin Legea
49/2011 precum si speciile incluse in lista rosie natională si care traiesc atat in ariile naturale
protejate, cat si in afara lor, in timpul realizarii lucrarilor prevazute in PUZ si in timpul exploatarii
acestora, sunt interzise:
- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în
mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de
migraţie;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

- se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice. Se va
amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât
mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările, mamiferele, amfibieni si reptilele
din zonă.
Pentru toate speciile de păsări, mamifere, amfibieni si reptile sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;
- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
- perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de
migraţie;
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;
- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori
moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.
În perioada desfăşurării lucrărilor de construire:

- respectarea conditiilor impuse prin avizul dat de catre Administratia Bioserei Delta Dunarii;
- pentru suprafata de teren din plan care se suprapune partial cu siturile Natura 2000
ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoe, se
vor cauta solutii la faza de proiectare de reducere la minim a suprafetelor ocupate din arealul
siturilor mai sus mentionate.
- decopertarea zonelor pe care se propun lucrari de executie, se va realiza numai atunci cand
lucrarile respective o necesita, iar recopertarea aceluiasi sol se va realiza fara intarzieri, astfel
incat proprietatile solului fertil sa fie minim afectate de procesul decopertare - recopertare;
- lucrarile se vor realiza etapizat, pe tronsoane de lucru astfel incat sa se evite fragmentarea
habitatului si suprafetele de sol fertil, decopertate sa fie imediat recopertate;
- executarea lucrărilor de construire numai pe suprafeţele destinate lucrărilor, fără a se afecta
suprafeţe suplimentare de teren;
- aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice, aerului si solului va avea ca efect
reducerea impactului asupra biodiversităţii;
- pentru asigurarea cu energie electrică, liniile electrice pe amplasament se recomandă să fie
subterane şi nu aeriene;
- executarea lucrărilor de construire numai pe suprafeţele destinate lucrărilor, fără a se afecta
suprafeţe suplimentare de teren;
- nu se vor executa lucrari in perioada de cuibarit reprezentata de perioada 15 mai – 30 iunie.
Chiar daca prin studiul de evaluare adecvata a rezultat ca zona studiata nus-a remarcat prin
prezenta unor habitate prielnice cuibaritului, nu excludem in viitor prezenta speciilor
cuibaritoare in acest areal, motiv pentru care se va tine cont de aceasta recomandare nu este
necesara limitarea activitatilor specifice proiectului pe perioade de migratie si de iernare
deoarece aceste activitati nu sunt de natura sa interactioneze direct cu biodiversitatea specifica
acestor etape. Prin această masura, se asigura ca activitatile de constructie si lucrarile de
amenajare si biodiversitatea specifică sitului Natura 2000 nu se intersecteaza in mod direct,
astfel incat nivelul impactului rezidual este nesemnificativ, avand o valoare minimă.
In perioada functionarii:
În conformitate cu prevederile regulamentelor ariilor de protecție Natura 2000, cu care se
suprapune partial cu siturile Natura 2000, respectiv ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 –
Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe, precum si cu siturile care se invecineaza, ROSCI
0066 Delta Dunarii-Zona Marina si ROSPA 0076 Marea Neagra, sunt interzise orice fel de

activități sau acțiuni care ar putea afecta integritatea sitului sau care ar putea avea un impact
negativ asupra elementelor naturale protejate. Astfel, sunt interzise:
 colectarea, recoltarea, capturarea, uciderea sau distrugerea speciilor de plante și animale

protejate, în general, și a speciilor de păsări, în special, prin orice mijloace, precum și orice
altă activitate care ar putea prezenta un pericol pentru aceste specii;
 perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de
migratie;
 deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură;
 perturbarea intenționată a tuturor speciilor de păsări, în cursul perioadei de reproducere, de
creștere și de migrație;
 comercializarea, deținerea și/sau transportul în scopul comercializării speciilor de păsări în
stare vie ori moartă sau a oricăror părți ori produse provenite de la acestea;
 accesul neavizat de către administrator sau custode în apropierea coloniilor de păsări în
perioadele de reproducere și de creștere (februarie-iulie);
 distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a habitalelor reprezentate de stuf, papură,
alte plante palustre, inclusiv incendierea vegetației uscate;
 modificarea directă sau indirectă, prin orice mijloace, a caracteristicilor biochimice ale apei
și a albiei lacului, precum și deversarea de reziduuri lichide și solide și introducerea
oricăror substanțe care ar putea schimba, chiar și temporar, caracteristicile mediului
acvatic;
 utilizarea armelor, explozivilor și a oricăror alte mijoace destructive, precum și a
substanțelor toxice și poluante în mediul acvatic;
 folosirea oricăror substanțe chimice în perimetrul ariei fără acordul custodelui;
 introducerea de specii alohtone pe teritoriul sitului.
După încetarea activităţii.

Dezafectarea zonei: ţinand cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele
de construcţie, se va ţine cont de aspectele mai sus mentionate, iar dupa inlaturarea tuturor
constructiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament, in vederea restabilirii
conditiilor initiale.
Toate măsurile de reducere a impactului se recomanda a se aplica etapizat, conform
activitatilor care sunt vizate, in cazul celor pe termen mediu si lung fiind necesara implementarea
lor pe toata durata de viata a zonei de locuit.
Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul

prezentului raport, care trebuie să asigure regulile necesare implementării lor corespunzătoare.
De asemeni se recomanda organizarea si efectuarea unui program de monitorizare a
biodiversitatii pe perioada de constructie, pentru a putea observa evolutia biodiversitatii.
Scopul principal al acestei monitorizari este de a stabili masuri suplimentare de reducere a
impactului evaluat iniţial daca acesta se intensifica, in scopul readucerii acestuia la un nivel
minim acceptat.
In acest sens propunem următorul program de monitorizare:
Program de monitorizare pentru toti factorii de mediu

Programul de monitorizare trebuie să contina informatii si date referitoare la toate
categoriile de specii posibil a fi prezente in zona studiata si anume: reptile, pasari cuibaritoare sau
oaspetţi de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare, care pot migra pe
deasupra amplasamentului,lilieci care ar putea migra prin zona, mamifere.

Programul de monitorizare a efectelor asupra faunei si habitatelor speciilor se va desfasura:

1. In perioada de constructie a infrastructurii necesare functionării obiectivului;
2. In perioada de functionare a obiectivului;
Tinand cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleasi doua metode distince de
colectare si evaluare a datelor, si anume: metoda transectelor in puncte pentru speciile
cuibaritoare, sedentare si care ierneaza, si metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare.
Perioadele in care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinand cont de perioadele
favorabile pentru colectarea fiecarui set de date, asa cum este relevat în tabelul urmator:
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii

Legenda:
Perioada optimă
Perioada favorabilă
Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii
(cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este recomandabil sa se stabilească date stricte de colectare
a datelor pe termene deoarece factori externi pot influenta dinamica pasarilor, iar aceste date
stricte pot influenta calitatea datelor obtinute. In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui
stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa
cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: un numaăr de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de
crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de
primavara sau de toamna) care sa cuprinda onceputul, varful si sfarsitul perioadei de migratie;
3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in cartierele de
iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit.
4. pasari sedentare: se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaitoare si cele care
ierneaza.
Planul de monitorizare al faunei va contine mai multe particularitati functie de gruparea
taxonomica, asa cum sunt relevate in tabelul urmator, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin
intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ

GRUPARE
OBIECTIVE INDICATORI
TAXONOMICĂ
1. Monitorizarea populatiilor de reptile
prezente in cadrul amplasamentului;
1. Identificarea tuturor speciilor
2. Minimizarea impactului pe durata
de reptile;
Reptile activitatilor de amenajare prin
2. Derularea lucrarilor doar in
organizarea durabila a planului de
perioadele recomandate
constructie si stabilirea de masuri clare
in cadrul acestuia;
1. Completarea datelor actuale
1. Continuarea monitorizarii raspandirii
cu cele obtinute din
speciilor cuibaritoare in cadrul
programul de monitorizare
amplasamentului;
2. Evidentierea
2. Monitorizarea etologiei speciilor de
comportamentului pasarilor
Pasari cuibaritoare pasari pe perioada de constructie si
pe respectivele perioade
amenajare;
comparativ cu
3. Planificarea etapelor de constructie
comportamentul initial
astfel încât sa nu interfere cu perioada
3. Respectarea perioadelor
efectiva a cuibaritului acestor specii;
recomandate
1. Completarea datelor actuale
1. Monitorizarea dinamicii migratiei in
cu cele obţinute din
perimetrul de lotizat cat si zonele
programul de monitorizare
adiacente;
2. Evidenţierea
Pasari de pasaj 2. Monitorizarea comportamentului
comportamentului pasarilor
speciilor de pasaj pe durata
pe respectivele perioade
constructiilor, in vederea asigurarii
comparativ cu
unor conditii optime de pasaj.
comportamentul initial
1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere 1. Completarea datelor actuale
Pasari oaspeti de
ale populatiilor de gaste in sectorul lor cu cele obtinute din
iarnă
de iernare; monitorizare
1. Monitorizarea speciilor de mamifere 1. Completarea datelor actuale
Mamifere rezidente precum si a celor care pot cu cele obtinute din
tranzita perimetrul in cautarea hranei monitorizare
Planul de monitorizare se desfasoara pe suprafata amplasamentului supus lotizarii, la care

se adauga zonele invecinate care contin acelasi tip de habitate ca si amplasamentul, precum si in
zonele costiere adiacente.
Datele obtinute din zonele invecinate se vor constitui in baza de date *etalon*( martor),
de referinta intre situaţia initiala din cadrul perimetrului si cea finala, reprezentata de functionarea
zonei de locuit.
Diferentele dintre informatiile/datele colectate din zona perimetrului si zonele martor, vor
creiona evolutia biodiversitatii din perimetrul supus lotizaării odata cu functionarea si ulterior
inchiderea acestuia.
Daca se va constata o scadere a efectivelor pasarilor identificate in zona de studiu cu mai
mult de 15% se va decide sistarea activitatilor si evaluarea impactului astfel incat sa se asigure
incadrarea in această valoare de maxim 15% scădere a efectivului pasarilor, valoare care va fi
considerata valoare prag.

Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta

semestrial catre autoritatile competente la sfaraitul fiecarui stagiu din programul de monitorizare,
iar la finalizarea lucrarilor de constructie se va inainta un raport final.
6.5. Impactul asupra factorului de mediu sol-subsol

Solul este factorul de mediu care poate acumula toate consecinţele poluării, cu efecte
directe negative asupra celorlalti factori de mediu (apa, biodiversitate, populatie).
Aceste efecte pot fi determinate de:

 acţiunea poluanților atmosferici;
 acţiunea apelor uzate;
 depozitarea necorespunzătoare a materialelor de construcţie și deşeurilor;
 scurgeri accidentale de produse petroliere, în urma unor defecţiuni ale autovehiculele de pe
amplasament.
Implementarea P.U.Z. presupune lucrările de construcţii, ce pot avea un impact negativ
asupra calităţii şi în structura solului şi mai puţin a subsolului, datorită realizării drumurilor şi
aleilor de acces, a turnării fundaţilor, a realizării conexiunilor şi a liniilor electrice, a realizării
liniilor de comunicaţii, a realizării instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare.
Prin măsurile de refacere a zonelor afectate prin lucrări de refacere a vegetaţiei, prin
reconstrucţia ecologică în spaţiile adiacente celor ocupate de construcţii prin acoperirea cu strat de
pământ vegetal şi prin managementul corespunzător al deşeurilor în perioada de construire şi de
funcţionare, apreciem că impactul asupra solului va fi redus.
A. Faza de execuţie
Sursele de poluare pentru sol/subsol in faza de constructie a obiectivului, pot fi
reprezentate de:
- depozitarea necorespunzatoare a excavatiilor;
- deseurile, de toate tipurile, care pot fi aruncate in zona lucrarilor sau in vecinatate, in locuri
nepermise;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defectiuni la motoarele sau
cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate materialele si materiile prime
folosite.
Prin realizarea planului analizat, suprafetele de teren ce vor fi decopertata de vegetatie

pentru realizarea constructiilor pot avea drept consecinta, o degradare a microbiontei din sol, pe
anumite zone, dar cu acelasi sol pot fi amenajate alte zone, recuperand suprafetele afectate.
B. Faza de exploatare
Ca o caracteristica generala a zonei, solurile s-au format sub actiunea dominanta a unui
singur proces pedogenetic: bioacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat
diferit in functie de roca parentala asupra careia a actionat: loess, sisturi verzi si coluvii, panza
freatica sau activitatea antropica.
Solul este factorul de mediu care integreaza toate consecintele poluarii fiindu–i perturbate
astfel, procesele de regenerare si modificarea compozitiei, ceea ce duce la efecte negative asupra
factorilor lor biotici (plante, animale, om).
Masuri impuse in perioada desfasurarii lucrarilor de construire:

- Volumul de material rezultat în urma excavărilor desfasurate în conformitate cu planul de
săpătura, pentru realizarea constructiilor proiectate, va fi depozitat în imediata apropiere a
amplasamentelor prevazute in plan, urmând a fi depozitate şi redistribuite pe spaţiul ariilor

vulnerabile, la o locaţie ce se va stabili ulterior în funcţie de caracteristicile geochimice şi

fizice/granulometrice ale materialului sedimentar.
- Amenajarea de spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip, piatra, etc.), pentru a se
impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate.
- Utilizarea de mijloace de transport si utilaje verificate tehnic;
- Adaptarea vitezei autovehiculelor si utilajelor in functie de categoria de drum si de starea
acestora;
- Gestionarea deseurilor in baza unui plan de gestionare a acestora; depozitarea temporara a
deseurilor rezultate din activitatea de construire in conditii conforme cu legislatia de mediu in
vigoare; platforma impermebilizata, dotarea cu containere pe tipuri de deseuri;
Predarea deseurilor rezultate din faza de construire se va face catre operatori autorizati din
punct de vedere al protectiei mediului,pe baza de contract in vederea valorificarii sau
eliminarii acestora;
- In cazul efectuarii lucrarilor de decopertare si/sau excavatii, solul va fi depozitat temporar si
reutilizat la alte lucrari de constructii;
- Se interzice afectarea unor suprafete de sol ce nu fac obiectul proiectului; se recomanda
minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a
activitatii;
- Suprafetele ocupate temporar vor fi readuse la starea initiala si utilizate ca support pentru
vegetatie plantata, in interiorul obiectivului;
- Refolosirea pe santier, pe cat posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi zona pentru
refacerea vegetatiei;
- Se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport,
utilajelor si echipamentelor folosite;
- Scurgerile de carburanti sau lubrifianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin
utilizarea materialului absorbant, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este
colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat/eliminat prin unitati specializate;
- Solul fertil decopertat din zonele afectate de lucrări va fi depozitat temporar în vecinătatea
acestor zone, iar după terminarea lucrărilor se va reutiliza la recopertarea acestor zone; excesul
de material nefertil excavat, va fi depozitat conform indicaţiilor autorităţii publice locale; este
interzisă depozitarea permanentă în alte perimetre;
- Excesul de sol nefertil excavat va fi transportat în perimetre indicate de Primăria Comunei
Corbu;
- fiecare zonă şi parcelă se vor respecta POT maxim şi CUT maxim stabilit;
- în perioada execuţiei lucrărilor se va avea în vedere limitarea spaţiului de depozitare la
minimum necesar;
- intervenția promptă cu material absorbant în cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol;
- solul vegetal din zonă va fi îndepărtat de pe teren, înainte de începerea lucrărilor de construcţii
propriu-zise, fiind depozitat într-un spaţiu special amenajat în incinta terenului proprietate şi
va fi utilizat ulterior la amenajările de spaţii verzi din perimetrul planului;
- amenajarea de spaţii verzi în zona ramasă liberă după executarea construcţiilor în afara
perimetrului construibil;
- se vor realiza după caz: separatoare de hidrocarburi pentru zonele cu acces rutier, platforme
betonate pentru zonele de descărcare a mărfii;
- realizarea de spaţii adecvate pentru colectarea deşeurilor, preluarea deșeurilor rezultate de pe
amplasament cu periodicitate și evitarea depozitării necontrolate a acestora.
- Speciile valoroase vor fi pastrate in zona spatiilor verzi.

Masuri in perioada exploatarii, pe termen mediu si lung:

- Sunt interzise efectuarea altor interventii/lucrari asupra solului in timpul functionarii
obiectivului, fara a avea actele de reglementare emise de autoritatea de mediu;
- Valorificarea / eliminarea prin agenţi economici autorizaţi a oricăror tipuri de deşeuri generate
în perioada de funcţionare.
6.6. Impactul asupra aşezărilor umane şi a sanatatii populatiei

Impactul principal asupra zonei analizate se produce în timpul execuţiei lucrărilor.
Circulaţia intensă a utilajelor de construcţie la punctele de lucru, devierea şi restricţionarea
temporară a circulaţiei rutiere etc., vor constitui surse temporare de disconfort pentru populaţia
locuitoare sau care activează în arealul studiat. Impactul este produs în principal de sursele deja
menţionate de poluanţi ai aerului şi de zgomotul suplimentar indus de utilajele în funcţiune.
Impact este temporar producându-se numai pe perioada de execuţie a lucrărilor. Disconfortul va fi
redus deoarece amplasamentul PUZ – ului este la distante mari atat fata de Satul Corbu cat si fata
de Satul Vadu.
În perioada estivală nu există riscul unui impact negativ prin disconfort peisagistic,
deoarece lucrările se vor executa în afara sezonului.
Zgomotele şi vibraţiile se vor produce mai ales în perioada de execuţie a lucrărilor. Timpul
de execuţie va fi restricţionat, astfel că pe timpul nopţii activitatea va înceta.
Impactul negativ al zgomotului este definit ca o modificare survenită în morfologia şi
fiziologia unui organism având ca rezultat slăbirea capacităţii funcţionale, slăbirea capacităţii de
compensare a stresului suplimentar sau creşterea vulnerabilităţii unui organism la efectele
dăunătoare produse de alţi factori ai mediului ambiant. Această definiţie include orice diminuare
temporară sau permanentă a funcţionalităţii fizice, fiziologice sau sociale oamenilor sau organelor
umane.
Acţiune negativă asupra organismului uman o au şi vibraţiile cu o frecvenţă mai mică de
20Hz (infrasunete). Vibraţiile, acţionând simultan cu zgomote de intensitate relativ mare, sunt
sesizate de componente ale urechii interne şi conduc la suprasolicitarea întregului organ auditiv,
ducând, în funcţie de energia şi direcţia lor de acţiune, prin deplasări relative, la ruperi ale
ligamentelor sau chiar la hemoragii ale organelor interne.
Sursele şi nivelul de zgomot în zonă

a) În perioada de execuţie
Activităţile de execuţie a lucrărilor sunt producătoare fireşti de zgomote şi vibraţii.
Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă ţinând cont de trei niveluri de observare:
- zgomot la sursă;
- zgomot în câmp apropiat;
- zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde o serie de factori externi cum ar fi condiţii
meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului, vegetaţia.
Utilajele folosite în mod frecvent într-un şantier au următoarele puteri acustice asociate
(tabel 6.5.1):
Tabel 6.5.1
Nr. crt. Tip utilaj Puterea acustică asociată (Lw)
DB(A)
1 Buldozere 115
2 Excavatoare 117
3 Screpere 110
4 Autogredere 112

5 Compactoare 105
6 Finisoare 115
7 Basculante 107
Generarea de vibraţii este favorizată si de calitatea drumurilor din zonă. De menţionat că în

şantier nu se vor efectua derocări prin explozii.
Ca măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor se propun următoarele masuri:
- ocolirea traseelor ce străbat localităţile de către utilajele ce deservesc şantierul, mai ales de
către basculante care au mase mari, emisii sonore puternice şi efectuează multe curse; de
menţionat că in şantier nu se vor efectua derocări
- lucrul se va efectua numai în perioada de zi;
- stocările de steril sau de material util se vor realiza astfel încât să constituie un ecran între
şantier şi zonele locuite.
Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor, se estimează că în şantier vor
exista nivele de zgomot de până la 90 dB(A) pentru anumite intervale de timp. Parcurgerea unei
localităţi de către autobasculantele ce deservesc şantierul poate genera niveluri echivalente de
zgomot, pentru perioada de referinţă de 24 ore, peste 50 dB(A).
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi ţinând cont de
diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o
zi), se apreciază că începând de la distanţe de 300 m faţă de şantier se vor înregistra niveluri
echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB(A).
Prin masurile impuse si respectate cu strictete impactul zgomotului si vibratiilor, in
În perioada de după implementarea planului

În această perioadă, prin natura lor statică lucrările prevăzute nu sunt producătoare de
zgomote şi vibraţii care depasesc limitele admise.
Efectele reversibile, sunt cele care se manifestă pe perioada de implementare a lucrărilor şi
măsurilor propuse şi care au de regulă o influenţă negativă numai pe această perioadă. Prin măsuri
de diminuare a poluării factorilor de mediu şi de protecţie a factorului uman luate de constructor
(precum asigurarea facilităţilor igienico-sanitare pentru muncitori, un bun management al
organizării de şantier, etc), efectele negative asupra stării de sănătate se vor reduce la minim.
Efectele ireversibile, în ceea ce priveşte sănătatea publică, sunt mai greu de cuantificat
deoarece ţin de modul corect de implementare a Planului Zonal de Urbanism. În principiu
revigorarea turismului litoral şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pot fi considerate ca efecte pozitive
ireversibile. Aplicarea corectă a prevederilor Planului nu va conduce la efecte negative
ireversibile.
Evident, principalii beneficiari direcţi ai lucrărilor vor fi deţinătorii de terenuri, locuinte.
hoteluri, al căror profit va creşte, cel mai probabil. Totuşi, creşterea profitului înseamnă
creşterea taxelor şi, indirect, întreaga comunitate din zonă va beneficia de pe urma lucrărilor.
Astfel, impactul lucrărilor asupra repartizării eronate a beneficiilor şi pagubelor va fi limitat,
fiind cel mult de nivel mediu.
Apreciem ca investitia va avea si un impact pozitiv asupra economiei locale, exprimandu-
se prin:
- cresterea investitiilor in zona, prin dezvoltarea infrastructurii comerciale si turistice;
- virarea unui venit la taxele locale;
- diminuarea ratei somajului in zona prin crearea de noi locuri de munca.

În condiţii de funcţionare obişnuită se poate considera că activitatea de dezvoltare a

localităţii nu are un impact negativ, ci dinpotrivă, unul pozitv, dacă ţinem cont de efectele asupra
modului de viaţă al comunităţii, asupra aspectelor psihologice, fiziologice şi de sănătate ale
societăţii şi chiar efectul pozitiv de favorizare a stabilizării economice regionale.
Activităţile generatoare de zgomot sunt amplasate departe de locuinţe şi în general nivelul
de zgomot al instaatiilor electronice, este unul normal.
Noile obiective nu constituie o sursa de poluare sau disconfort pentru locuitorii zonelor sau
a localitatilor apropiate, ba dimpotriva dezvoltarea urbana poate avea efecte benefice.
Noul obiectiv nu constituie o sursa de poluare sau disconfort pentru locuitorii localitatilor
apropiate, ba dimpotriva dezvoltarea unei astfel de activitati de turism ecologic poate avea efecte
benefice.
În vederea evitării şi diminuării potenţialului impact asupra sănătăţii populaţiei,
patrimoniului cultural și arheologic se propun următoarele măsuri:
 pentru amenajarea spaţiilor necesare pentru colectarea deşeurilor se va avea în vedere
posibilitatea colectării selective a acestora;
 respectarea condițiilor impuse prin regulamentul de urbanism astfel încât să se asigure
amplasarea clădirilor unele față de altele încât să se asigure perioada minimă de însorire;
 aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice va avea ca efect reducerea
impactului asupra populației.
6.7. Impactul asupra mediului social si economic, peisaj, patrimoniu cultural si

arheologic
Activitatea propusa nu va avea impact negativ asupra caracteristicilor demografice ale
populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona.
Se apreciaza ca realizarea obiectivului are impact pozitiv atat din punct de vedere social
cat si din punct de vedere economic, atat pentru titularul activitatii cat si pentru economia zonei.
Turismul, ca activitate economică poate cauza pagube mari ariilor protejate, în special dacă
nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce şi mari beneficii. Presiunile din partea turismului
cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel încât ariile naturale
frumoase devin din ce în ce mai mult locuri pentru turismul de lungă durată, vizite de o zi şi chiar
sport. În unele arii protejate există pur şi simplu atât de mulţi vizitatori în anumite părţi, sau la
anumite momente încât natura – şi calitatea experienţei vizitatorilor – suferă. În altele, vizitatorii
pot pătrunde în cele mai îndepărtate zone. Facilităţile turistice intră deseori în conflict cu ţelurile
de conservare şi strică peisajele naturale. Presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilităţi
sunt deosebit de puternice în fostul bloc al ţărilor est-europene, iar în câteva arii protejate, turismul
pur şi simplu nu are loc. Dar, dacă este planificat şi administrat pentru a fi durabil, turismul poate
avea şi impact pozitiv, aducând beneficii atât ariilor protejate cât şi comunităţilor locale. Turismul
va fi binevenit în, sau lângă ariile protejate, dacă respectă caracterul special al ariei – cum ar fi:
turismul bazat pe aprecierea naturii, turismul cultural şi educaţional, sau activitatea grupurilor
mici, liniştite – şi dacă pagubele şi poluarea sunt minime. Turismul poate ajuta la justificarea
înfiinţării ariilor protejate în regiunile marginale, şi poate duce la o înviorare a comunităţilor locale
din punct de vedere economic şi a culturilor tradiţionale.
Pentru evitarea potenţialului impact asupra patrimoniului cultural și arheologic se propun

următoarele măsuri:
 în cazul în care pe parcursul lucrărilor vor fi descoperite elemente ale patrimoniului

cultural și arheologic se va asigura protecția și conservarea acestora, conform prevederilor
legale.

6.8. Sursele şi nivelul de zgomot în zonă

Un loc important în cadrul acţiunilor de protecţie a oamenilor îl ocupă şi măsurile de
combatere a zgomotului şi vibraţiilor produse de utilaje.
Cercetările medicale au arătat efectul nociv al zgomotului asupra organismului uman, cu
toate consecinţele sale: afecţiuni ale organului auditiv, ale altor organe ale corpului omenesc,
afecţiuni psihice.
S-a demonstrat de asemenea că, eficienţa productivă a omului este considerabil influenţată
de mediu atât la locul de muncă cât şi în timpul de repaus, unul dintre fatori fiind şi zgomotul.
Agregatele obişnuite de producţie se pot clasifica, cu titlu de orientare, în următoarele
categorii, după gradul nivelului de zgomot pe care îl produc: liniştite cu 30 dB (A), puţin
zgomotoase cu 40 până la 60 dB (A), cu zgomot normal, de la 60 până la 80 dB (A), cu zgomot
puternic, de la 80 până la 100 dB (A) şi cu zgomot foarte puternic peste 100 dB (A).
Această clasificare se referă la majoritatea agregatelor industriale, însă în aprecierea
zgomotului pe care îl produc trebuie să se ţină seama de locul de instalare a agregatului. Practic, se
pot considera agregate liniştite cele, la care nivelul zgomotului este cu 10 – 15 dB (A) sub nivelul
zgomotului din încăpere şi agregate puţin zgomotoase cele la care nivelul zgomotului este cu 5 – 8
dB (A) mai mic decât nivelul zgomotului din încăpere.
În ceea ce priveşte modul de clasificare, din zgomotele de joasă frecvenţă fac parte acelea
în componenţa cărora predomină sunetele cu frecvenţe cuprinse între 20 şi 300 Hz, din cele de
frecvenţă medie – cu frecvenţe cuprinse între 300 şi 800 Hz, din cele de frecvenţă înaltă – cu
frecvenţe cuprinse între 800 şi 20000 Hz.
a) În perioada de execuţie
Activităţile de execuţie a lucrărilor sunt producătoare fireşti de zgomote şi vibraţii.
Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă ţinând cont de trei niveluri de observare:
 zgomot la sursă;
 zgomot în câmp apropiat;
 zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde o serie de factori externi cum ar fi condiţii

meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului, vegetaţia.
Utilajele folosite în mod frecvent într-un şantier au următoarele niveluri de zgomot:
Nr. crt. Tip utilaj Puterea acustică asociată (Lw)

DB(A)
1 Buldozere 115
2 Excavatoare 117
3 Screpere 110
4 Autogredere 112
5 Compactoare 105
6 Finisoare 115
7 Basculante 107
Generarea de vibraţii este favorizată si de calitatea drumurilor din zonă. De menţionat că în

şantier nu se vor efectua derocări prin explozii.
Ca măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor se propun următoarele masuri:
- ocolirea traseelor ce străbat zone sensibile de către utilajele ce deservesc şantierul, mai ales de
către basculante care au mase mari, emisii sonore puternice şi efectuează multe curse; de
menţionat că in şantier nu se vor efectua derocări prin explozie;
- lucrul se va efectua numai în perioada de zi;

- stocările de steril sau de material util se vor realiza astfel încât să constituie un ecran între şantier
şi zonele locuite.
Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor, se estimează că în şantier vor
exista nivele de zgomot de până la 90 dB(A) pentru anumite intervale de timp. Parcurgerea unei
localităţi de către autobasculantele ce deservesc şantierul poate genera niveluri echivalente de
zgomot, pentru perioada de referinţă de 24 ore, peste 50 dB(A).
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi ţinând cont de
diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o
zi), se apreciază că începând de la distanţe de 300 m faţă de şantier se vor înregistra niveluri
echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB(A), mai ales ca distanta dintre insule si zonele
de locuit este mai mare de 500 m.
Prin masurile impuse si respectate cu strictete impactul zgomotului si vibratiilor, in
b) În perioada de după implementarea planului

În această perioadă, prin natura lor statică lucrările prevăzute nu sunt producătoare de
zgomote şi vibraţii peste limitele admise, mai ales ca aceste constructii se vor realiza etapizat, in
timp, nu toate odata.
Dupa finalizarea lucrarilor si realizarea amenajarilor turistice, nivelul de zgomot se va
incadra in limitele prevazute de legislatia in vigoare, mai ales si datorita distantei dintre acestea si
zonele de locuit, care va fi, in medie peste 500m.
Efectele reversibile, sunt cele care se manifestă pe perioada de implementare a lucrărilor şi

măsurilor propuse şi care au de regulă o influenţă negativă numai pe această perioadă. Prin măsuri
de diminuare a poluării factorilor de mediu şi de protecţie a factorului uman luate de constructor
(precum asigurarea facilităţilor igienico-sanitare pentru muncitori, un bun management al
organizării de şantier, etc), efectele negative asupra stării de sănătate se vor reduce la minim.
Efectele ireversibile, în ceea ce priveşte sănătatea publică, sunt mai greu de cuantificat
deoarece ţin de modul corect de implementare a Planului Zonal de Urbanism. În principiu
revigorarea turismului litoral şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pot fi considerate ca efecte pozitive
ireversibile. Aplicarea corectă a prevederilor Planului nu va conduce la efecte negative
ireversibile.
Zgomotul în mediul ambiant
În scopul evitării erorilor în studiul zgomotului şi la construcţia dispozitivelor de atenuare
a zgomotului surselor din exteriorul şi din interiorul încăperilor se ţine seama de particularităţile
propagării sunetelor precum şi de legile absorbţiei sunetului şi a pătrunderii lui prin obstacole.
Intensitatea sunetului se micşorează pe măsura creşterii distanţei faţă de sursă.
Conform teoriei, neglijându-se efectul absorbţiei, la o undă sferică radiată într-un spaţiu
deschis, de putere P, intensitatea sunetului I descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei r
până la sursă:
P
I = ----------
4 π r2
Cunoscând intensitatea sunetului I1 la distanţa r1 de la sursă, se poate calcula intensitatea

sunetului I2 a acestei surse la distanţa r2, cu formula:

I1 = r2 2
I2 r1 2
Considerând nivelurile de intensitate sonoră β2 se obţine la distanţa r2:
β2 = β1 + 20 lg r1
r2
în care β1 este nivelul cunoscut de intensitate sonoră I1, la distanţa r1.
Presupunând r1 = 1 se obţine:
β2 = β1 - 20 lg r2
Absorbţia energiei sonore în aer este foarte mică şi poate fi luată în considerare numai în
cazul distanţelor mari.
Sunetele înalte sunt absorbite mult mai intens decât cele joase. Astfel, la o distanţă
determinată faţă de două surse de sunete, egale ca intensitate, cu frecvenţe de 59 Hz şi respectiv
1000 Hz, sunetul jos va fi ascultat cu o intensitate mult mai mare decât sunetul înalt.
Toate sunetele înalte care intră în componenţa acestor zgomote se atenuează în timpul
propagării din cauza absorbţiei în aer, în aşa măsură încât devin neaudibile.
Distanţa mare la care sunetele joase pot fi auzite se explică şi prin accea că având unde
lungi, sunetele joase ocolesc uşor, prin difracţie, obstacolele din calea propagării lor, în timp ce
sunetele înalte, având unde scurte, sunt reflectate de obstacole şi deci ecranate de acestea.
Distanţa de audibilitate a surselor sonore variază mult în funcţie de starea atmosferică.
Aceeaşi sursă puternică poate fi auzită câteodată la distanţe de zeci de kilometri, iar câteodată
numai la 1 – 2 km. De multe ori, sunetul unei surse puternice nu mai este auzit la distanţă de
câţiva kilometri, iar la o distanţă mai mare este auzit din nou.
Aceste diferenţe între distanţele de audibilitate se explică prin faptul că la diferite înălţimi
deasupra pământului, temperatura şi viteza de mişcare a aerului nu sunt aceleaşi.
Aceasta duce la viteze diferite de propagare a sunetului la diferite înălţimi, ceea ce se
manifestă prin ocolirea razelor sonore, adică prin modificarea direcţiei pe măsura propagării
undelor sonore.
De obicei, în perioadele cu vânt, straturile de aer inferioare de la suprafaţa pământului au o
deplasare mai lentă decât cele superioare.
La propagarea undelor sonore în direcţia vântului, cele din zonele superioare se vor deplasa
cu viteză mai mare decât cele inferioare. În urma acestui fapt, frontul undei se va deplasa în
direcţia pământului, ceea ce va duce la mărirea distanţei şi la îmbunătăţirea audibilităţii sursei.
În cazul vântului de sens contrar, undele sonore deviază pe verticală şi audibilitatea scade.
Diferenţa de temperatură între straturile de aer, constituie de asemenea o cauză a
schimbării direcţiei de propagare a sunetului.
În straturile inferioare de aer mai calde, viteza de propagare a sunetului este mai mare
decât în straturile superioare din care cauză undele sonore deviază pe verticală, ceea ce conduce la
reducerea distanţei de audibilitate.
Seara, după o zi caldă, pământul şi odată cu el şi straturile de aer mai apropiate, se răcesc
repede, straturile superioare rămân mai calde decât cele inferioare, direcţia undelor sonore se
schimbă în sens contrar, iar distanţa de audibilitate creşte.

Acţiunea simultană a temperaturii şi vântului variabil ca viteză şi direcţie la diferite

înălţimi, duce la o propagare mai complicată a undelor sonore, iar variaţiile stării atmosferice duc
la variaţii bruşte ale condiţiilor de propagare şi ale distanţei de audibilitate.
În afară de aceste fenomene este necesar să se ia în considerare şi faptul că, cu cât sursa
sonoră este mai ridicată de la suprafaţa pământului, cu atât sunetul se propagă la distanţe mai mari.
Nivelurile de zgomot generate de activităţi specifice desfăşurate pe amplasamentul
obiectivului sunt de mărimi diferite.
Efectul rezultant al zgomotelor de durată şi nivele variabile înregistrate practic în secţiile
de producţie ale societăţii, în decursul unei săptămâni de lucru nu depăşeşte valoarea de 90 dB (A)
(nivel acustic echivalent continuu pe săptămână, admis la locul de muncă).
Recomandările ISO pentru zgomot exterior imobilelor prevăd ca, criteriile de nivel de
zgomot admis să ţină seama de particularităţile zonei şi împrejurimilor, respectiv de nivelul
zgomotului preexistent care se fixează în funcţie de zonă.
6.9. Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii

Principalele accidente sau avarii ce pot apare in timpul realizarii investitiei sunt cele legate
de timp nefavorabil, furtuni ce pot contribui la esuarea anumitor instalatii ce pot duce la
deversarea de produs petrolier, iar dupa finalizarea lucrarilor, avariile ce pot apare la retelele de
alimentare cu apă potabilă sau uzată.
Accidentele ce apar la sursele de alimentare cu apă potabilă sau uzată, conductele de
aducţiune sau de distribuţie, pot provoca următoarele fenomene:
- inundaţiile de pe amplasamente, din cauza spargerilor reţelelor de apă;
- restricţii de circulaţie, disconfort, praf şi noroi în cazul remedierilor
spărturilor;
- restricţie în asigurarea continuă a serviciilor de alimentare cu apă a
obiectivelor din zona afectată;
- deversarea de ape uzate neepurate in mare.
Diminuarea riscului de apariţie a acestor accidente presupune respectarea cu strictete a
regulamentelor de exploatare si monitorizarea atenta a acestor instalatii.
6.10. Gestiunea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatile desfasurate in locatiile din zona Localitatilor Corbu -
Vadu, sunt stabilite pentru trei faze si anume:
- in timpul executiei obiectivului;
- in timpul perioadei de functionare a investitiei;
- pentru etapa de dezafectare a constructiilor.
In conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, se estimeaza urmatoarele
categorii de deseuri:
- deşeuri de materiale de construcţie, cod 17 01;
- pământ şi piatră rezultată din excavaţii, cod 17 05;
- deşeuri metalice, în cantităţi rezultate din amenajarile turistice si de agrement, 17 04;
- deseuri rezultate din intretinerea utilajelor folosite in realizarea investitiilor, cod 16 01;
- alte tipuri de deşeuri, cod 20 02.
6.10.1. In timpul executiei obiectivului

În urma activităţii de realizare a investitiei vor rezulta deşeuri, in principal, în faza de
construcţie a obiectivului. Astfel, în urma lucrărilor de construcţie a obiectivului vor rezulta
urmatoarele tipuri de deseuri:

- deseuri metalice, rezultate din activitatile de executie a amenajarilor locative si turistice si

din activitatea de intretinere a utilajelor de santier;
- deseuri materiale de constructii rezultate din eventualele rebuturi a unor sarje de beton,
daca nu sunt respectate cantitatile necesare si graficele de lucru;
- deseuri de lemn rezultate din activitatea curenta de cofrare de pe santier;
- deseuri din ambalaje diferite, izolatii de cabluri electrice, etc.;
- anvelope, acumulatori, uleiuri uzate;
- deseuri menajere rezultate din uzul personalului de pe santier, cum ar fi: hartie, saci de
plastic, sticle, etc.
In conformitate cu legislatia in vigoare privind depozitarea deseurilor industriale, menajere
si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier, in puncte de
colectare prevazute cu containere tip pubele.
Aceste deseuri, periodic vor fi transportate in conditii de siguranta la cel mai apropiat
depozit de deseuri, in baza contractelor incheiate cu firmele specializate. In acest sens, se impune
pastrarea unor evidente stricte privind cantitatile de deseuri eliminate si mijloacele de transport
utilizate.
Deseurile metalice, vor fi colectate si depozitate temporar in incinta amplasamentului si
vor fi valorificate prin unitati specializate.
Deseurile provenite din materialele de constructie impreuna cu deseurile inerte provenite
din excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmand a
fi evacuate treptat catre depozitul de deseuri inerte.
Desurile de lemn vor fi depozitate si selectate, o parte din ele fiind reutilizate, iar restul
fiind valorificate ca lemn de foc pentru populatie.
Acumulatorii uzati, cu potential ridicat de poluare, vor fi stocati corespunzator (intr-un
recipient metalic pentru a preintampina scurgerile de acid) si valorificati prin unitati specializate.
Anvelopele uzate vor de asemenea depozitate in locuri special amenajate si valorificate
prin unitati specializate. In prezent aceste anvelope uzate sunt achizitionate si valorificate de SC
Lafarge Romcim SA Medgidia.
De mentionat este faptul ca nu toate constructiile vor fi realizate odata, ci in timp, etapizat,
ceea ce va duce la colectarea de deseuri in cantitati nu foarte mari, acestea fiind transportate sau
depozitate in mod corespunzator.
6.10.2. In timpul perioadei de functionare a investitiei

În timpul exploatarii investitiei, in principal sunt generate deşeuri menajere, care vor fi
preluate de unitati specializate.
Deseurile pot proveni din: activitatea turistica, economica, menajera; pentru gestiunea
deseurilor vor fi impuse urmatoarele masuri:
1. este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel in apropierea marii si a plajelor.
Deşeurile vor fi depuse selectiv în pubele sau containere şi depozitate doar în locuri special
amenajate pentru colectare;
2. turistii cu locatia pe plaja si cei care practica imbaierea se vor supune regulilor stabilite
de cei care gestioneaza plaja;
3. se interzice deversarea apelor menajere neepurate din perimetrul terestru sau marin.
In urma emiterii Avizului de mediu de catre Administratia RBDD si a obiectivelor care
raman definitive si sunt inscrise in aviz, in faza de proiect tehnic se va proceda la stabilirea
numarului exact de persoane aferent zonificarii prezentate in PUZ, la care se adauga fluxul
turistilor in timpul sezonului estival. In aceasta faza de reglementare, in baza metodologiei de
calcul inscrisa in „Planul de Investiţii pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind
managementul integrat al deşeurilor în Judetul Constanta”, precum si a investitiilor privind

gestionarea deseurilor care urmeaza sa se deruleze pe teritoriul Comunei Corbu (prevazute in

PITL), consultatntul stabileste indicele de generare a deseurilor menajere in baza cantitatilor de
deseuri menajere colectate in anul precedent raportat la numarul locuitorilor, la care se adauga o
crestere de 0,8- 0,7% pentru mediul urban .
Pentru perioada în care nu exista masuratori privind cantitatea de deseuri menajere
generata, se va utiliza un indice de generare egal cu 0,9 kg/loc/zi în mediul urban si 0,4 kg/loc/zi
în mediul rural.
In prezent putem aproxima un numar de persoane maxim in cazul realizarii tuturor
investitiilor, de 21.250 X 0,4 kg/loc/zi = 8500 kg deseuri/zi.
Mentionez ca nu toate cladirele vor fi realizate odata, ci etapizat, in timp.
6.10.3. Pentru etapa de dezafectare a constructiilor

In principal, in timpul dezafectarii obiectivului vor rezulta aceleasi tipuri de deseuri ca si in
timpul constructiei, numai ca in acest caz cantitatile vor fi mult mai mari, mai ales pentru deseurile
metalice si cele formate din materiale de constructie (in principal beton).
Avand in vedere ca realizarea investitiei se preconizeaza a functiona pentru o perioada
nelimitata, datorita costurilor crescute si amortizarii acestora, nu se pune problema, in momentul
de fata a unei dezafectari. Dezafectarea unor constructii de locuit sau hoteleti, va fi practic
imposibila, mai ales ca acestea vor fi realizate pentru a reziste pe termen lung. Dezafectarea
amenajarilor turistice vor consta in dezansamblarea instalatiilor aferente, taierea fierului,
colectarea molozului si predarea acestora la firme specializate. Toate aceste lucrari vor fi realizate
in conformitate cu legislatia de mediu din acele vremuri.
6.11. Impactul populatiei din cadrul PUZ – ului asupra sectorului de plaja cuprins intre
Midia si UM Vadu
Dupa realizarea integrala a tuturor constructiilor din cadrul PUZ – ului analizat (acest lucru
se va realiza probabil peste foarte multi ani), capacitatea maxima de cazare va fi urmatoarea:
- Zona Z4 = 1.810 persoanele in locuinte.
- Zona Z5 = 300 persoane cazate in corturi si rulote.
Total populatie PUZ = 5.500 + 6.200 + 7.710 + 1.810 + 300 persoane = 21.520 persoane.
Suprafata de plaja dintre Cap Midia si UM 01853 Capu Midia, este urmatoarea:
- Sectorul de plaja din zona Cap Midia: L = 2000 m x 60 m latime medie = 120.000 mp;
- Sectorul de plaja din zona Corbu: L = 2400 m x 120 m latime medie = 288.000 mp;
- Sectorul de plaja din zona UM 01853 Capu Midia: L = 2500 m x 60 m latime medie =
150.000 mp;
TOTAL = 558.000 mp
558.000 mp : 21.520 persoane = 26 mp/persoana.

In baza calculelor se constata ca suprafata de plaja pentru un turist este mult peste necesar.
Prin respectarea tuturor masurilor impuse in zona de plaja si a legislatiei de mediu in vigoare,
impactul asupra tuturor factorilor de mediu va fi nesemnificativ. Avem ca exemple plajele din
lungul litoralului romanesc al Marii Negre (Mamaia, Eforie, Costinesti, Mangalia, etc.), unde
suprafetele aferente unui turist sunt mult mai mici.

Suprafata de plaja adiacenta (intre Cap Midia si UM 01853 ) fiind de cca. 558. 000 mp,
/persoana.
Deoarece, in acest moment nu avem informatii cu privire la situatia viitoare a plajelor

salbatice din zona Midia – Corbu – Vadu, nu am mai trecut recomandarile, masurile, sau
propunerile legate de aceste sectoare de plaja salbatice, ele nefacand parte din PUZ – ul analizat.
7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIER
Amenajările care se vor amplasa conform PUZ - ului “Introducere in intravilan si lotizare
constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, Comuna Corbu, Judetul
Constanta, nu vor produce efecte de mediu semnificative în context transfrontalier, deoarece
distanta de la Corbu si pana la granita cu Bulgaria sau Ucraina este foarte mare, de peste. 80 de
km.
8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI
Dupa cum bine se cunoaste orice activitate umana aduce modificari asupra factorilor de
mediu. Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o influenta negativa sau
pozitiva.
Desi dupa ce s-a constientizat ca influenta negativa asupra factorilor de mediu o are
activitatea umana se fac eforturi si exista impuneri pentru ca modificarile negative sa fie cat mai
reduse sau sa nu existe astfel incat efectele asupra mediului sa aiba consecinte minime.
In faza preliminara a executiei planului se vor stabili masuri cu rolul de a limita impactul
asupra factorilor de mediu, concretizate prin planificarea lucrarilor pentru activitatile de
constructie si amenajare cu referire concreta la planificarea si etapizarea lucrarilor, mentenanta
utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putand exercita un
efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate judicios;
Lucrarile de construire se vor derula numai după marcarea si delimitarea pe teren a
amplasamentului lucrarilor, in conformitate cu etapele planului. Una din etape este cea a
organizarii de santier.
Obligatia antreprenorului la realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din

punct de vedere al facilitatilor:
In faza preliminara a executiei proiectului se vor stabili masuri cu rolul de a limita
impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin planificarea lucrarilor pentru activitatile de
efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate judicios;


amplasamentului lucrarii, in conformitate cu etapele proiectului. Una din etape este cea a
Functiunile organizarii de santier sunt:
- parcare pentru autovehiculele si depozitare temporara pentru echipamentele si utilajele
utilizate in timpul implementarii planului;
- depozitare temporara pentru materiale de constructii (piatra sparta, nisip, etc), dupa caz,
zona depozitare echipamente si materiale marunte;
- zona administrativa pentru personalul implicat in realizarea investitiei;
- materialele (piatra sparta, nisip) necesare realizarii planului vor fi aduse de la societati
specializate si autorizate din punct de vedere al protectiei mediului;
- spalarea, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor se va efectua
numai in unitati specializate si autorizate din punct de vedere al protectiei mediului.
Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier intra in sarcina executantului,
pana la receptia definitiva a lucrarilor. Dupa finalizarea lucrarilor, amplasamentul organizarii de
santier va fi adus la starea initiala, astfel incat sa se asigure reutilizarea terenului.
Obligatia antreprenorului la realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct
de vedere al facilitatilor:
- Realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
toate etapele lucrarilor se vor realiza in conformitate cu documentatia tehnica prezentata si cu
respectarea conditiilor impuse prin actele dereglementare emise.
- Utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale planului vor fi
îndepărtate de pe amplasament.
- Finalizarea executiei amenajarii terenului in perioada desemnata cu respectarea timpilor
tehnologici necesari. Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie trebuie limitata
judicios la strictul necesar;
- Alegerea perimetrului organizarii de santier in afara siturilor Natura 2000.
- Alegerea gropilor de imprumut,depozite de materiale in afara siturilor Natura 2000 .
- Fixarea perimetrelor a spaţiilor de servicii (parcari, stati de distributie carburanti,
depozite de pamant, nisip, materiale, etc) in afara siturilor Natura 2000. Reducerea la minim a
suprafetelor acestora.
- Realizarea in cadrul organizarii de santier a unui punct de colectarea deseurilor
menajere si a altor tipuri de deseuri, selectiv, rezultate din etapa de construire.
- Interdictia parcarii mijloacelor de transport sau stationarii utilajelor in alte zone decat
cele din organizarea de santier.
- Evitarea degradarii zonelor învecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din
perimetrele adiacente.
- Managementul corespunzator al deseurilor rezultate.
- Instruirea personalului privind gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de
deşeuri generate.
- Zonele de lucru vor fi semnalizate cu panouri de avertizare pentru evitarea accidentelor.
- Asigurarea corespunzatoare a utilitatilor si in special al apelor uzate.
- asigurarea de material absorbant pentru colectarea eventualelor scurgeri de produs
petrolier.
- Calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate în procesul de constructie
sa poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectarii, cantitatea de deseuri care nu
pot fi reintroduse in circuit fie prin reciclare sau refolosire, sa fie minima. De asemenea, pentru
acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odata cu expirarea duratei de viata, se

recomanda utilizarea de produse superior calitativ, care sa duca la o durabilitate cat mai mare a
amenajarilor, si deci necesitati minime de interventie si reabilitare a drumurilor, care au o durată
de viata superioara, contribuind de asemenea la generarea minima de deseuri nereciclabile.
8.1. Diminuarea impactului asupra mediului în timpul realizării investiţiei

In prezentul raport se fac propuneri cu caracter general referitor la măsuri necesar a fi luate
pentru diminuarea impactului asupra mediului. Aceste aspecte vor trebui să fie analizate pentru
fiecare proiect în parte, şi propuse măsuri specifice funcţie de amplasamentul lucrărilor; acest
lucru se va realiza in faza de PAC.
Impactul factorilor de mediu poate fi diminuat ca rezultat al măsurilor luate pentru o bună
organizare de şantier şi respectarii tehnologiei de lucru.
Organizarea de şantier se va amplasa astfel încât impactul să fie nesemnificativ. O bună
gospodărire a organizării de şantier, împreună cu măsurile tehnologice adoptate sunt capabile să
prevină poluarea factorilor de mediu, pe platformă sau în zona de realizare a investitiilor.
Realizarea de facilităţi sanitare pentru muncitori şi colectarea deşeurilor va conduce la creşterea
securităţii personalului şi la eliminarea riscurilor de îmbolnăvire.
8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra factorului aer
Masuri propuse pentru perioada desfasurarii lucrarilor de construire:
- stropirea cu apa in perioadele secetoase a drumurilor precum si a zonelor de amenajare, in
vederea reducerii emisiilor de pulberi in atmosfera ca urmare a traficului auto intens in
perioada de construire;
- utilizarea pentru mijloacele auto de carburanti cu continut redus de sulf;
- mijloacele de transport vor circula cu viteza redusa pentru a ridica in atmosfera cantităti
reduse de particule fine de praf;
- respectarea tehnologiilor de lucru specifice,pentru a se evita emisii suplimentare de
poluanti in atmosfera;
- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pentru reducerea emisiilor
de pulberi in atmosfera;
- acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in
perioadele cu vanturi puternice;
- utilajele și echipamentele vor fi verificate periodic din punct de vedere tehnic în vederea
constatării eventualelor defecțiuni care pot produce emisii ridicate de poluanți, utilizarea
de vehicule si echipamente de generație recentă,prevazute cu sisteme performante de
minimizare si retinere a emisiilor de poluanti in atmosfera;
- în cazul unei poluări accidentale vor fi utilizate materiale absorbante şi/sau substanţe
neutralizatoare şi să se ia măsuri urgente de înlăturare a sursei de poluare
- folosirea de utilaje si echipamente prevazute cu sisteme performante de minimizare si
retinere a poluantilor evacuati in atmosfera;
- materialele de constructie, sol vegetal si loess-ull excavat se vor transporta in conditii care
sa asigure impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea materialului
si/sau acoperirea acestuia;
- etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (sapaturi, manipulari de sol excavat,
umpluturilor sau imprastierilor de sol), vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va
realiza o umectare mai intensa a suprafetelor; drumurile utilizate vor fi permanent
intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a reduce cantitatea de praf generata;

- mijloacele de transport folosite pentru transportul materialelor vor fi incarcate astfel sa nu

fie premise scurgeri de material sau emisii de praf pe timpul transportului;
- acoperirea materialelor de constructie si a depozitelor de pamant si pietris daca acestea pot
constitui surse de emisii in atmosfera.
- platformele tehnologice se vor menţine curate, prin stropire şi spălare zilnică, pentru
evitarea acumulării prafului.
- depozite de materiale (în special cele depozitate în vrac), să fie bine delimitate şi protejate
împotriva împrăştierii datorate vântului sau ploii.
- autobasculantele vor fi acoperite cu prelate, pentru a preintampina poluarea aerului.
Masuri propuse pentru perioada de exploatare:

- instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza gaze naturale sau energie regenerabila,
inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzit;
- dezvoltarea spatiilor verzi si a plantatiilor care se constituie in absorbanti naturali.

asupra factorului de mediu apa
Activitatea de execuţie a lucrărilor pentru implementarea planului propus implică
utilizarea a diverse utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o
concentrare de efective umane.
Organizarea de şantier se va amenja individual în incinta lotului, pentru fiecare construcţie,
nu va presupune lucrări de amploare, care să afecteze semnificativ factorul de mediu apă.
Extinderea reţelelor edilitare publice se va realiza de către investitori sau beneficiari,
parţial sau în intregime, în condiţiile impuse de Consiliul Local. Se va avea în vedere folosirea de
materiale moderne, pentru a impiedica pierderile de apă uzată în subteran sau în apele de
suprafaţă.
Apa menajeră utilizată la igienizarea personalului şi la toalete este colectată în toalete
ecologice şi evacuată de pe amplasament la Staţia de epurare Ecomaster.
In ceea ce priveste punctele de lucru, acestea pot si trebuie dotate cu grupuri sanitare
ecologice, in cazul ca nu se vor putea racorda si ele la sistemul de canalizare menajera din zona.
In cadrul organizarilor de santier mari, cu birouri tip baraca, acestea sunt dotate cu
instalatii de alimentare cu apa menajera (apa potabila este asigurata de apa imbuteliata), rezervor
pentru apa menajera, alimentat cu autocisternele, instalatiede evacuare a apelor uzate, acestea fiind
evacuate in bazine de colectare metalice, vidanjabile.

Folosirea instalaţiilor de pompare cu randamente sporite, consum de energie electrică
scăzut şi fiabilitate crescută, prevăzută cu automatizări care să permită evitarea deteriorării
ansamblului pompă – electromotor şi să avertizeze din timp avaria apărută.
Întreţinerea şi exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor de captare, aducţiune şi distribuţie,
precum şi a dispozitivelor de măsurare a debitelor şi volumelor de apă în condiţii tehnice
corespunzătoare, în conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare în scopul
minimizării pierderilor de apă.
Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate vor fi realizate reţele de canalizare centralizată,
din materiale moderne, pentru a împiedica pierderile de apă uzată în subteran. Aceste reţele de

canalizare vor conduce apele uzate într-o statie de pompare si de aici in Statia de epurare
Ecomaster.
Caracteristicile apelor uzate menajere evacuate se vor inscrie in valorile limita impuse prin
Normativul NTPA 002/2005.
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa vor fi luate si urmatoarele
masuri:
- supravegherea sistemului de colectare si evacuare a apelor uzate menajere si pluviale.
- asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare;
- supravegherea sistemului de colectare si evacuare a apelor uzate menajere si pluviale;
- alimentarea cu apa potabila a obiectivului se face prin racord la retaua de apa potabila
existenta in zona;
- consumul de apa se va contoriza si se vor impune masuri pentru evitarea risipei de apa
potabila;
- asigurarea zonei de protectie sanitara cu regim sever, de restrictie si a zonei
hidrogeologice, in conformitate cu H.G. nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologica, pentru puturile de alimentare
cu apa si a rezervorului pentru apa potabila;
- asigurarea zonei de protectie sanitara de 3 m de o parte si de alta a conductelor de
aductiune si de distributie a apei din incinta obiectivului.
- asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor;
- în ceea ce priveste apele pluviale, din zona studiata acestea vor fi conduse prin rigole si
prin amenajarea pantei din incinta pe directia de scurgere naturala;
- salubrizarea malului marii in zona studiata.

asupra factorului de mediu sol-subsol
- amenajarea de spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip , praf de piatra),
pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate;
- utilizarea de mijloace de transport si utilaje verificate tehnic activitatile care implica
activitati intretinere si eventuale reparatii ale utilajelor si mijloacelor auto folosite pe
amplasamentul studiat vor fi executate de către operatori economici specializati; personalul
care deserveşte utilajele si mijloacele auto va verifica functionarea acestora si va anunta
constructorul asupra oricarei defectuni aparute;
- adaptarea vitezei autovehiculelor si utilajelor in functie de categoria de drum si de starea
acestora, respectand normele organizarii de santier;
- gestionarea deseurilor in baza unui plan de gestionare a acestora. Depozitarea temporara a
deseurilor rezultate din activitatea de construire in conditii conforme cu legislatia de
mediu in vigoare: platforme impermebilizate, dotarea cu containere pe tipuri de deseuri;
incadrarea deseurilor pe coduri conform HG 856/2002, stocarea deseurilor in recipiente
etanse, iar a celor de constructii pe platforme amenajate (dupa caz) in vederea
valorificarii/eliminarii, dupa caz;
- predarea deseurilor rezultate din faza de construire se va face catre operatori autorizati din
punct de vedere al protectiei mediului, pe baza de contract in vederea valorificarii sau
eliminarii acestora;
- in cazul efectuarii lucrarilor de decopertare si/sau excavatii, solul va fi depozitat temporar
si reutilizat la alte lucrari de constructii sau pentru ecologizarea zonelor afectate;
- pentru o refacere cât mai rapida a habitatelor agricole afectate în faza de constructie si
repunerea lor în circuitul agricol se recomanda ca în cazul executarii fundatiilor, materialul

rezultat sa fie depozitat pe orizonturi pedologice, urmând ca reconstructia habitatului

afectat sa se faca cu respectarea stricta a reasezarii solului în functie de orizoturile
pedologice initiale;
- pamântul rezultat din sapatura se va aseaza pe marginea santului în depozite protejate, în
asa fel încât sa nu se permita dispersarea pamântului pe teren. Astfel se vor sapa tronsoane
relativ scurte în asa fel încât sa fie realizata acoperirea în cel mai scurt timp evitându-se
dispersarea pamântului si reducerea prafului in zona;
- se interzice afectarea unor suprafete de sol ce nu fac obiectul proiectului; se recomanda
minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a
activitatii;
- suprafetele ocupate temporar vor fi readuse la starea initiala si utilizate ca support pentru
vegetatie plantata (spatii verzi), in interiorul obiectivului;
- refolosirea pe santier, pe cat posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi zona pentru
refacerea vegetatiei si a spatiilor verzi;
- se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de
transport, utilajelor si echipamentelor folosite;
- scurgerile de carburanti sau lubrifianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate
prin utilizarea materialului absorbant, dispus in zonele cele mai apropiate de cele mai
vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si
valorificat/eliminat prin unitati specializate;
- solul fertil decopertat din zonele afectate de lucrări va fi depozitat temporar în vecinătatea
acestor zone, iar după terminarea lucrărilor se va reutiliza la recopertarea acestor zone;
excesul de material nefertil excavat, va fi depozitat conform indicaţiilor autorităţii publice
locale; este interzisă depozitarea permanentă în alte perimetre sau amestecul solului
vegetal cu loess, nisip sau alte tipuri de materiale;
- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament si evitarea depozitarii
necontrolate a acestora;
- asigurarea functionarii in parametrii proiectati a tuturor utilajelor obiectivului, verificarea
periodica a utilajelor si a autovehiculelor;
- excesul de sol nefertil excavat va fi transportat în perimetre indicate de Primăria Comunei
Corbu;
- speciile valoroase vor fi pastrate in zona spatiilor verzi;
- interzicerea amplasarii pe santier a unor depozite temporare de carburanti si lubrefianti, de
unde se pot produce pierderi pe sol;
- interzicerea efectuarii pe santier a unor reparatii de utilaje sau mijloace de transport, care
de obicei se soldeaza cu scapari de carburanti si lubrefianti pe sol;
- obligarea constructorilor de a folosi numai acele mijloace de transport a materialelor si a
deseurilor ce se vor evacua de pe santier, care sa fie prevazute cu mijloace de protectie
impotriva imprastierii lor pe traseele de circulatie din localitatile strabatute;
- pe perioada execuţiei lucrărilor, diriginţii de şantier vor urmării respectarea prevederilor
proiectului de organizare de şantier privind modul de depozitare şi transport al deşeurilor
rezultate (pământul de la săpături, conducte şi cabluri uzate, molozuri, etc.). Se va avea în
vedere restrângerea spaţiului de depozitare la minimum necesar, evitarea amestecării
diferitelor tipuri de deşeuri, predarea celor refolosibile la firmele specializate (deşeuri
metalice) şi transportarea celorlalte deşeuri la un depozit de deseuri autorizat;
- se vor respecta prevederile proiectului de refacere a zonelor afectate de săpături în vederea
aducerii terenului la folosinţa iniţială;

- pentru a se asigura o mecanizare corecta şi intensivă a manipularilor se vor folosi numai

utilajele specifice si in bune conditii de functionare, avand verificarea tehnica la zi:
autoincarcatoare, stivuitoare, macarale, etc., pentru a preintampina scurgerile de produs
petrolier;
- asigurarea pazei şi securitatii utilajelor şi instalatiilor din frontul de lucru;
- terenurile ocupate de depozitele de materiale vor fi redate folosintei initiale sau vor fi
reamenajate;
- deoarece uleiurile şi produsele petroliere sunt foarte poluante, schimburile de ulei de la
utilaje si alimentarea cu combustibil, se va realiza in staţii speciale pentru astfel de
operaţii, prevăzute cu platforme de beton care să dreneze eventualele scurgeri către un
colector, sau, de preferinta, la sediul firmei care executa lucrarile de investitii;
- întreţinerea corespunzatoare a utilajelor şi maşinelor, prin efectuarea verificărilor tehnice
periodice şi a reparaţiilor necesare;
- depozitarea substantelor periculoase se va face in locuri speciale. Lacurile şi vopselele vor
fi depozitate in magazii in cadrul organizarii de santier, departe de surse de foc. Magazia
va avea posibilitate de aerisire;
- colectarea selectiva a deseurilor de orice tip şi organizarea spatiilor pentru depozitarea
temporara, in condiţii de siguranta, a deseurilor pana la transportul acestora la rampele de
depozitare finala sau pana la valorificare;
- suprafeţele ocupate temporar pentru organizarea de şantier, depozite, etc. vor fi redate
folosinţei iniţiale, fără să fie degradate;
- deşeurile vor fi evacuate numai pe amplasamentele recomandate în scris de către primărie.
Se va păstra evidenţa cantităţilor de deseuri, zilnic;
- deşeurile metalice, uleiurile uzate şi hârtia vor fi colectate separat în vederea reciclări;
- în cadrul lucrărilor de organizare de şantier se vor realiza obligatoriu grupuri sanitare
ecologice pentru muncitori şi personal tehnic;
- curăţenia pe şantier se va asigura prin grija executantului şi va fi controlată de beneficiar
prin intermediul diriginţilor de şantier;
- pe perioada execuţiei se interzice deversarea apelor uzate în spaţiile naturale din zonă şi se
vor lua măsuri ca produsele petroliere şi eventualele materiale bituminoase utilizate să nu
contamineze solul;
- după finalizarea lucrărilor, terenul se va elibera de toate resturile de materiale neutilizate.
Suprafaţa de teren afectată organizării de şantier va fi reamenajată (înierbări, etc.),
aducându-se la parametrii iniţiali;
- o măsură importantă de ordin general pentru reducerea impactului în faza de execuţie este
aceea de a reduce perioada de construcţie cât mai mult posibil şi de a finaliza lucrările în
perioada de timp care a fost stabilită prin contract;
- întocmirea evidenţei deşeurilor şi molozurilor a căror degajare necontrolată poate periclita
calitatea solului şi subsolului; informarea autorităţii de mediu cu privire la acestea şi
măsurile luate conform legislaţiei în vigoare pentru valorificare sau depozitate.

- sunt interzise efectuarea altor interventii/lucrari asupra solului in timpul functionarii
obiectivului, fara a avea actele de reglementare emise de autoritatea de mediu;

- valorificarea / eliminarea prin agenţi economici autorizaţi a oricăror tipuri de deşeuri

generate în perioada de funcţionare;
- factorii favorizanti pentru aparitia eroziunilor sunt stopate prin lucrarile de
stabilizare/consolidare;
- amenajarea, in cadrul viitoarelor obiective aferente planului, a unor spatii corespunzatoare
pentru depozitarea recipientilor de colectare a deseurilor;
- betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei si spatiul verde se vor
amenaja borduri, pentru limitarea actiunii apelor pluviale potential contaminate;
- stationarea autovehiculelor se va face numai in zona parcarilor amenajate;
- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament, evitarea depozitarii
- amenajarea si intretinerea corespunzatoare a zonelor de spatii verzi propuse prin proiect;
- interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de transport in incinta parcarilor;
- interventia promta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol.
- asigurarea functionarii in parametrii proiectati a tuturor utilajelor obiectivelor;
- amenajarea unor platforme betonate pentru depozitarea recipientilor de colectare selectiva
a deseurilor;
- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament, evitarea depozitarii
- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcarii si evacuarea în reţeaua de
canalizare menajeră;
- amenajarea si intretinerea corespunzatoare a zonelor de spatiu verde aferente obiectivelor;
8.5. Masuri propuse pentru diminuare a impactului asupra asezarilor umane si

sanatatii populatie

In perioada lucrarilor de constructie organizarea de santier va fi imprejmuita si se va
asigura paza, pentru a se elimina posibile accidentari ale persoanelor care vor tranzita zona.
Prevenirea unui impact vizual neplacut pentru locuitori, se realizeaza prin obligarea
muncitorilor de pe santier de a purta uniforme aspectuoase si de a se ingriji de aspectul utilajelor
de pe santier si al mijloacelor de transport si de a se ingradi toata incinta santierului cu panouri de
inaltime minima 2 m, vopsite si inscriptionate adecvat.
Alte masuri impuse:
- Semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor in zona santierului cu panouri de avertizare sau
cu semafoare cu lumina intermitenta, pentru reducerea accidentelor in munca.
- Constructorul va elabora un traseu de circulaţie al autobasculantelor care să ocolească
zonele intens populate sau cu trafic ridicat.
- Muncitorii din şantier trebuie să poarte căşti de protecţie şi filtre adecvate de protecţie a
respiraţiei, în timpul activităţilor generatoare de praf. Echipamentele de protecţie corespunzătoare
com ar fi mănuşile şi cizmele trebuie să fie asigurate conform reglementările în vigoare.
- Măsurile de diminuare a impactului asupra mediului vor include şi măsuri adecvate de
informare asupra tuturor activităţilor planificate către populaţie incluzând scopul, perioada de timp
şi zonele afectate.
- Dirijarea traficului din zona santierului astfel incat sa se asigure fluenta circulatiei.

- Asigurarea accesului echipelor de interventie, a organismelor specializate pentru

prevenirea sau remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes public existente in
zona.

Apreciem ca investitia va avea un impact pozitiv asupra economiei locale, exprimandu-se
prin:
- cresterea investitiilor in zona, prin dezvoltarea infrastructurii comerciale si turistice;
- virarea unui venit la taxele locale;
- diminuarea ratei somajului in zona prin crearea de noi locuri de munca.
Dezvoltarea activitãţilor de turism şi de recreere din zona costierã trebuie sã respecte

cadrul natural, caracterul şi capacitatea fizicã şi socialã a mediului în care acestea se desfãşoarã

asupra factorului de mediu flora, fauna, biodiversitate
Organizarea de santier
In faza preliminara a executiei planului se vor stabili masuri cu rolul de a limita
impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin planificarea lucrarilor pentru activitatile de
efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate judicios.
amplasamentului lucrarii, in conformitate cu etapele planului. Una din etape este cea a
Functiunile organizarii de santier sunt:

- amplasarea organizarii de santier în conformitate cu proiectul si avizele autoritatilor;
- asigurarea cailor de acces;
- delimitarea fizica a organizarii de santier;
- prezentarea informatiilor privitoare la santier prin:
- montarea unui panou ce indica lucrarile specifice din santierul de constructii afisarea unui
plan de circulatie in santier si in proximitatea santierului cu indicarea acceselor;
- afisarea unui Plan de actiune în situatii de urgenta (incendiu, calamitati naturale);
- afisarea Graficului de executie a lucrărilor si actualizarea lor ori de cate ori este necesar.
- parcare pentru autovehiculele si depozitare temporara pentru echipamentele si utilajele
utilizate in timpul implementarii planului;
- depozitare temporara pentru materiale de constructii (piatra sparta, nisip, etc) ,dupa caz,
zona depozitare echipamente si materiale marunte;
- zona administrativa pentru personalul implicat in realizarea investitiei;
- materialele (piatra sparta,nisip) necesare realizarii planului vor fi aduse de la societati
specializate si autorizate din punct de vedere al protectiei mediului;
- spalarea,repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor se va efectua numai
in unitati specializate si autorizate din punct de vedere al protectiei mediului;
- dupa fiecare front de lucru incheiat vor fi luate toate deseurile,materialele ,pamant
nisip,piatra,etc si vor fi stocate in locuri stabilite mentionate in planul santierului;
Antreprenorul va avea in vedere urmatoarele:
- Realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;

toate etapele lucrarilor se vor realiza in conformitate cu documentatia tehnica prezentata si
cu respectarea conditiilor impuse prin actele dereglementare emise.
- Utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale planului vor fi îndepărtate
de pe amplasament.
- Finalizarea executiei amenajarii terenului in perioada desemnata cu respectarea timpilor
tehnologici necesari. Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie trebuie
limitata judicios la strictul necesar;
- Alegerea perimetrului organizarii de santier in afara siturilor Natura 2000.
- Alegerea gropilor de imprumut,depozite de materiale in afara siturilor Natura 2000 .
- Fixarea perimetrelor a spaţiilor de servicii (parcari, stati de distributie carburanti,
depozite pamant,nisip,materiale, etc) in afara siturilor Natura 2000 .Reducerea la minim a
suprafetelor acestora.
- Realizarea in cadrul organizarii de santier a unui punct de colectarea deseurilor menajere
si a altor tipuri de deseuri rezultate din etapa de construire
- Interdictia parcarii mijloacelor de transport sau stationarii utilajelor in alte zone decat cele
din organizarea de santier.
- Evitarea perturbarii în perioada de crestere a puilor / cuibarire precum si pentru evitarea
aparitiei unor victime.
- Evitarea degradarii zonelor învecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din
perimetrele adiacente.
- Managementul corespunzator al deseurilor rezultate.
- Instruirea personalului privind gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri
generate.
- Zonele de lucru vor fi semnalizate cu panouri de avertizare pentru evitarea accidentelor.
- Calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate în procesul de constructie sa
poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectarii, cantitatea de deseuri care nu
pot fi reintroduse in circuit fie prin reciclare sau refolosire, sa fie minima. De asemenea,
pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odata cu expirarea duratei de
viata, se recomanda utilizarea de produse superior calitativ, care sa duca la o durabilitate cat
mai mare a amenajarilor, si deci necesitati minime de interventie si reabilitare a drumurilor,
care au o durată de viata superioara, contribuind de asemenea la generarea minima de
deseuri nereciclabile.
Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier intra in sarcina executantului,

pana la receptia definitiva a lucrarilor.Dupa finalizarea lucrarilor, amplasamentul organizarii de
santier va fi adus la starea initiala, astfel incat sa se asigure reutilizarea terenului .

Masuri de diminuare a impactului asupra factorului biodiversitate
Pentru evitarea şi diminuarea potenţialului impact asupra biodiversității se propun

următoarele măsuri:
În perioada desfăşurării lucrărilor de construire:

Specia Stadiul de Impactul posibil asupra Măsuri de diminuare a impactului
conservare mediului prin planul propus spre
implementare
Asociatii vegetale ruderale
Asociaţia vegetală Asociaţia vegetală Pe amplasament se practica Implementarea planului nu va

Onopordetum ruderala cu valoare agricultura.Vegetatia identificata conduce la afectarea semnificativa a
acanthium Br.-Bl. et conservative redusa este segetala,ruderala,fara biodiversitatii.
al. 1936 valoare conservative Măsuri de diminuare a impactului
Asociaţia vegetală Asociaţia vegetală prognozat:
Carduetum nutantis ruderala cu valoare Pe amplasament nu au fost 1.limitarea traseelor vehiculelor şi
(Săvulescu 1927) conservative redusa identificate /nu sunt afectate utilizarea infrastructurii existente
habitate protejate din cadrul pentru evitarea poluării cu pulberi a
Rezervatiei Biosferei Delta vegetatiei din vecinattate ,şi pentru
Asociaţia vegetală Asociaţia vegetală Dunarii. diminuarea discomfortului creat
Sclerochloo- ruderala cu valoare asupra unor specii;
Polygonetum conservative redusa Pe amplasament nu au fost 2.reducerea la minimum a
avicularis (Gams identificate /nu sunt afectate suprafeţelor de teren afectatte în
1927) habitate de interes conservative etapa de construcţie şi renaturarea
sau habitate prioritare ale sitului habitatelor după încheierea acestei
Vegetatie psamofila ROSI 0065 Delta Dunarii. etape acolo unde este cazul, nefiind
necesare măsuri de diminuare a
Polygonum arenarium Fara interes Pe amplasament nu au fost impactului pentru etapa de operare;
conservativ identificate /nu sunt afectate 3.respectarea traseelor de lucru,fara
Erysimum diffusum Fara interes habitate de interes conservative a crea altele noi daca nu sunt
conservativ sau habitate prioritare ale sitului necesare.
Anthemis ruthenica Fara interes ROSI 0066 Delta Dunarii-Zona -depozitarea materialelor în spaţii
conservativ Marina. amenajate;
Silene conica Fara interes Planul nu vizeaza zona zona din 4.depozitarea controlată a deşeurilor
conservativ vecinatate cu vegetatie psamofila generate în perioada de construcţie şi
Artemisia austriaca Fara interes si plaja. funcţionaresi predarea acestora catre
conservativ În urma implementării planului unitati autorizate,pe baza de
Holoschoenus vulgaris Fara interes nu se va genera un potenţial contract;
conservativ impact negativ direct local 5.stratul de sol fertil,care contine si
Scabiosa argentea Fara interes asupra zonei analizate Impactul stratul vegetal preexistent, va fi
conservativ în faza de operare este redus depozitat in preajma zonelor de unde
Medicago lupulina Fara interes pentru habitate, floră şi vegetaţie a fost extras. La finalizarea lucrărilor
conservativ stratul de sol fertil va fi reasezat cât
Carex colchica Fara interes mai aproape de zonele de
conservativ Habitatele de interes comunitar provenientă.
Apera spica-venti Fara interes din cadrul Rezervatiei Biosfera
conservativ Delta Dunarii,ROSCI 0065 Delta
Euphorbia seguieriana Fara interes Dunarii si ROSCI 0066 Delta
conservativ Dunarii,Zona marina isi
Consolida regalis Fara interes pastreaza relațiile structurale și
conservativ funcționale de continuitate si
Flora stepica/ruderala integralitate, nealterate.
Achillea setacea Fara interes

conservativ
Bromus tectorum Fara interes
conservativ
Chenopodium album Fara interes
conservativ
Chenopodium rubrum Fara interes
conservativ

Conyza Canadensis Fara interes
conservativ
Erigeron canadensis Fara interes
conservativ
Cynodon dactylon Fara interes
conservativ
Daucus carota Fara interes
conservativ
Agropyron repens Fara interes
conservativ
Erodium cicutarium Fara interes
conservativ
Festuca valesiaca Fara interes
conservativ
Asperula humifusa Fara interes
conservativ
Marrubium Fara interes
peregrinum conservativ
Medicago minima Fara interes
conservativ
Melilotus albus Fara interes
conservativ
Sisymbrium orientale Fara interes
conservativ
Avifauna
Podiceps nigricollis SPEC LC -Speciile de păsări identificate au Pentru speciile de păsări identificate
Larus ridibundus Non LC fost observate tranzitand zona,în în perimetrul şi vecinătatea planului
SPEC căutare de hrană sau in pasaj; se impun următoarele măsuri:
Non LC
Larus canus -Vegetatia identificata pe 1.etapizarea lucrarilor: pe perioada
SPEC
Larus melanocephalus SPEC 2 LC aplasament prin caracteristicile de amenajare si constructie, se
sale nu sunt prielnice si nu ofera recomanda ca lucrarile sa se
Larus cachinnans SPEC3 LC conditii optime pentru construirea efectueze etapizat, astfel incat sa
cuiburilor, dar pot asigura adăpost evite efectuarea a doua sau mai
Sterna hirundo Non LC in anumite perioade ale anului multe lucrari cu caracter diferit în
SPEC pentru indivizii tineri și imaturi. acelasi timp, pentru prevenirea
Chlidonias hybridus Non- LC cumulării mai multor surse
SPEC -Speciile de păsări de interes generatoare de zgomot;
Circus aeruginosus SPEC 3 LC conservativ nu au fost
Falco vespertinus Non- NT identificate ca fiind cuibăritoare 2.utilizarea numai a utilajelor si
sau manifestând comportament de vehiculelor silentioase care
SPEC
cuibărit în arealul analizat. corespund din punct de vedere
Ardea purpurea SPEC3 LC
tehnic;
-Caracteristică esențială a
Plegadis falcinellus SPEC 3 LC
perimetrului analizat și chiar a 3.reducerea emiisiilor de poluanti in
vecinătăților o constituie lipsa atmosfera prin utilizarea de
Anthus campestris SPEC 3 LC surselor de hrană .Din acest motiv carburanti cu procent redus de sulf;
plasticitatea comportamentală a
Lanius collurio SPEC 3 LC speciilor de păsări asigură 4.depozitarea materialelor si
orientarea acestora către locuri cu deseurilor rezultate din activitatile
Philomachus pugnax SPEC 3 LC abundență de hrană atât pentru desfasurate in faza de constructie in
întreținere cât și pentru spatii amenajate
Ardea cinerea SPEC4 LC reproducere.
Aythya ferina Non- LC 5.Respectarea traseelor de lucru,fara
SPEC -Nu vor fi influenţate culoarele de a crea altele noi daca nu sunt
Fulica atra SPEC 4 LC zbor, planul propus neconstituind necesare.
Podiceps cristatus Non- LC o bariera în tranzitul avifaunei.
SPEC 6.Chiar daca amplasamentul nu este
Merops apiaster Non- LC Obiectivele planului şi natura propice cuibaritului,nu excludem in
SPEC lucrărilor efectuate nu viitor prezenta speciilor cuibaritoare
Alauda arvensis SPEC3 LC prognozează un impact in acest areal,motiv pentru care sunt
Upupa epops SPEC3 LC semnificativ cuantificabil prin interzise:

reducerea efectivelor, -uciderea sau capturarea
Riparia riparia Non- LC deranjarea/distrugerea zonelor de intenţionată, indiferent de metoda
SPEC cuibărire, de hrănire, utilizată;
Hirundo rustica SPEC3 LC innoptare,colonizare,etc. -deteriorarea, distrugerea şi/sau
culegerea intenţionată a cuiburilor
Motacilla alba SPEC3 LC şi/sau ouălor din natură;
Implementarea planului nu va -perturbarea intenţionată, în special
Motacilla flava Non- LC influenta negativ structura/ în cursul perioadei de reproducere,
SPEC diversitatea ,dinamica si statutul de creştere şi de migraţie;
Sturnus vulgaris Non- LC de conservare al speciilor de
SPEC păsări, fiind asigurată din acest 7.Nu se vor executa lucrari in
Anser anser SPEC 3 LC punct de vedere, menţinerea perioada de cuibarit reprezentata de
populaţiilor speciilor de păsări perioada 15 mai – 30 iunie. Chiar
Anas crecca Non- LC pe termen lung. daca prin studiul de evaluare
SPEC adecvata a rezultat ca zona studiata
Anas platyrhynchos Non- LC nu s-a remarcat prin prezenta unor
SPEC habitate prielnice cuibaritului, nu
Aythya fuligula Non- LC excludem in viitor prezenta
speciilor cuibaritoare in acest areal,
SPEC
motiv pentru care se va tine cont de
aceasta recomandare.
Miliaria calandra Non- LC
SPEC 8. daca in timpul realizarii
Cygnus olor SPEC 4 LC constructiilor (la nivel de lot)
sunt depistate cuiburi de pasari
Passer domesticus Non- LC , va fi anuntata Administratia
SPEC Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
Passer montanus Non- LC care va hotara procedura care
SPEC trebuie parcursa de catre titularul de
Corvus frugilegus Non- LC obiectiv.
SPEC 9.se va realiza o inspecţie periodică
Corvus corone cornix Non- LC a amplasamentului în faza OS pentru
SPEC a fi semnalate exemplarele de pasari
Pica pica Non- LC captive involuntary ,mai ales in
SPEC zonele in care utilajele au excavat
solul .Se va proceda la relocarea
acestora in afara organizarii de
santier.
Nevertebrate
Colias croceus - Va fi generat un impact 1.Nu se vor deteriora zonele cu
Colias erate - nesemnificativ in etapa de vegetatie spontana din vecinatatea
Pieris rapae - construire asupra nevertebratelor. amplasamentului;
Pontia edusa - Datorita lucrarilor de decopertare
Lycaena phlaeas - a stratului de sol cu componenta 2.Respectarea traseelor de lucru,fara
Tyta luctuosa - biovegetala ,vor fi afectate a crea altele noi daca nu sunt
Dysgona algira - microhabitatele generandu-se un necesare.
Autographa gamma - impact care se va diminua/reduce
Omocestus sp. - la faza de recopertare a solului . 3.Este interzisa capturarea si
distrugerea speciilor de nevertebrate
Sthenobothrus sp -
Datorita plasticitatii de personalul din cadrul organizarii
Adalia bipunctata -
comportamentale aceste specii se de santier;
Anisoplia austriaca -
pot deplasa cu uşurinţă, catre alte
Rhizothrogus - zone receptoare.
aequinoctialis Nu se prognozează un impact
Amphimalon - negativ asupra speciilor de
solstitialis nevertebrate în faza de
construcţie/operare.
Mamifere
Apodemus sp - Ca urmare a evaluarii pe Chiar daca nu au fost identificate

Lepus europaeus Anexa 5B amplasament nu au fost speciile de mamifere inscrise in
identificate speciile de mamifere formularul standard al sitului Natura
inscrise in formularul standard al 2000 ROSCI 0065 Delta Dunarii:
sitului Natura 2000 ROSCI 0065 Mustela eversmannii - Dihor de
Delta Dunarii. Speciile stepă, Spermophilus citellus -

identificate sunt comune , iar prin Popândăul, Vormela peregusna-
implmentarea obiectivelor Dihorul pătat, nu excludem in viitor
planului impactul generat este prezenta acestor specii in perimetrul
redus . studiat ,motiv pentru care se vor
crea culuare de trecere catre zonele
limitrofe,atunci cand sunt depistate
sau capturate involuntar ,în perioada
de construcţie.
Se va realiza o inspecţie periodică a
amplasamentului în faza OS pentru a
fi semnalate exemplarele de captive
involuntary ,mai ales in zonele in
care utilajele au excavat solul .Se va
proceda la relocarea acestora in afara
Amfibieni/Reptile
Natrix Natrix (șarpele - Speciile de reptile identificate 1.Se va proceda la inspectarea

de casa) sunt reduse in principal datorita /verificarea amplsamentului,mai ales
Podarcis taurica Anexa 4A habitatelor neprielnice pentru in zonele in care utilajele au excavat
(sopârla de câmp), specii ca : Triturus dobrogicus solul.
Emys orbicularis -țestoasa de apă 2.Incadrarea strict in suprafetele
Bombina bombina-Buhaiul cu aferente perimetrelor de
burta roșie. lucru,pentru a se evita pe cat posibil
Pe amplasament au fost distrugerea altor zone si a se limita
identificate cat mai mult impactul asupra
Natrix Natrix (șarpele de casa) solului.
Podarcis taurica (sopârla de 3.Respectarea traseelor de lucru,fara
câmp). a crea altele noi daca nu sunt
necesare.
Impactul asupra amfibieni lor si 4.Interzicerea capturării, izgonirii şi
reptilelor in perioada de distrugerii speciilor de reptile şi
constructie va fi negativ,direct si amfibieni de către personalul din
local, datorita mobilitatii reduse organizarea de santier.
pe care o au ,in special prin 5.Inspectarea periodică a
capturarea lor involuntara în amplasamentului pentru depistarea
gropile sapate pentru fundatiile exemplarelor speciilor de reptile şi
cladirilor. amfibieni identificate în zonă;
6.În cazul în care se vor observa
specii de reptile în interiorul
amplasamentului analizat,
beneficiarul are obligaţia de a reloca
indivizii în afara zonei de
implementare a planului.
7. Asigurarea habitatelor faşie cu
vegetaţie naturala, pajiste şi
tufarisuiri, ca ruta de migrare pentru
şoparle in vederea menţinerii
conectivitatii între habitatele
existente şi subpopulaţiile speciilor.
Habitatul fasie va fi asigurat in
lungul falezei, unde exista restrictia
de construire pentru 10 m de la
marginea falezei
In perioada functionarii:
În conformitate cu prevederile regulamentelor ariilor de protecție Natura 2000, cu care
planul se suprapune partial cu siturile Natura 2000, respectiv ROSCI0065 Delta Dunarii si
ROSPA 0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe, precum si cu siturile invecinate
ROSCI 0066 Delta Dunarii-Zona Marina si ROSPA 0076 Marea Neagra, sunt interzise orice fel
de activități sau acțiuni care ar putea afecta integritatea sitului sau care ar putea avea un impact
negativ asupra elementelor naturale protejate. Astfel, sunt interzise:

- colectarea, recoltarea, capturarea, uciderea sau distrugerea speciilor de plante și animale

protejate, în general, și a speciilor de păsări, în special, prin orice mijloace, precum și orice altă
activitate care ar putea prezenta un pericol pentru aceste specii;
- deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură;
- perturbarea intenționată a tuturor speciilor de păsări, în cursul perioadei de reproducere, de
creștere și de migrație;
- comercializarea, deținerea și/sau transportul în scopul comercializării speciilor de păsări în
stare vie ori moartă sau a oricăror părți ori produse provenite de la acestea;
- distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a habitalelor reprezentate de stuf, papură, alte
plante palustre, inclusiv incendierea vegetației uscate;
- folosirea oricăror substanțe chimice în perimetrul ariei fără acordul
administratorului/custodelui;
- introducerea de specii alohtone pe teritoriul sitului;
- intretinerea spatiilor verzi si a perdelei de protectie prevazuta prin prezentul plan, in scopul
creerii si mentinerii de spatii de hranire si adapost, in special pentru speciile de pasari
terestre,mamifere si reptile;
- speciile de plante utilizate pentru refacerea covorului vegetal vor fi selectionate in vederea
eliminarii speciilor invazive,cu potential de inmultire si raspandire ridicat.
- orice alte dezvoltari edilitare in perioada de functionare a obiectivului se va face doar in
baza actelor de reglementare emise de autoritatea de mediu ,cu respectarea conditiilor special
impuse prin acestea;
- evacuarea ritmica a deseurilor menajere cu scopul de a reduce si a elimina aparitia diverselor
maladii la pasarile salbatice si animale si a facilita dezvoltarea normala a vegetatiei;
- aplicarea tratamentelor fitosanitare impotriva tantarilor numai cu substante active a caror

toxicitate este incadrata in grupa celor nocive si iritante si doar dupa consultarea
specialistilor din cadrul ARBDD.
Referitor la complexele de cazare, se recomanda ca administrartorii acestora sa aiba in

vedere urmatoarele :
 monitorizarea zgomotului tinand cont ca specificul zonei conduce si la practicarea
activitatilor turistice de tip eco-turism;
 asigurarea informarii corespunzatoare referitor la valoarea ecologica a zonei : Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii, ROSCI 0065 Delta Dunării, ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona
Marina,ROSPA 0076 Marea Neagra, ROSPA 0031 – Delta Dunării și Complexul Razim
Sinoe.
- Monitorizarea speciilor de importanta comunitara/nationala in timpul functionarii
obiectivului a speciilor posibil a fi prezente in zona studiata si anume: reptile, pasari
cuibaritoare sau oaspetţi de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari
migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului,lilieci care ar putea migra prin
zona, mamifere.
După încetarea activităţii.

- Dezafectarea zonei: ţinand cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele
de constructţie, se va ţine cont de aspectele mai sus mentionate, iar dupa inlaturarea tuturor
constructiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament, in vederea restabilirii
conditiilor initiale.Toate măsurile de reducere a impactului se recomanda a se aplica
etapizat, conform activitatilor care sunt vizate, in cazul celor pe termen mediu si lung fiind
necesara implementarea lor pe toata durata de viata a zonei de locuit. Se vor respecta

prevederile legislative de la acel moment.

- Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul
prezentului raport, care trebuie să asigure regulile necesare implementării
corespunzătoare a acestora.
- De asemeni se recomanda organizarea si efectuarea unui program de monitorizare a
biodiversitatii pe perioada de constructie, pentru a putea observa evolutia
biodiversitatii.Scopul principal al acestei monitorizari este de a stabili masuri suplimentare
de reducere a impactului evaluat iniţial daca acesta se intensifica, in scopul readucerii
acestuia la un nivel minim acceptat.
In acest sens propunem următorul program de monitorizare:
Program de monitorizare
categoriile de specii posibil a fi prezente in zona studiata si anume: reptile, pasari cuibaritoare sau
oaspetţi de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare, care pot migra pe
deasupra amplasamentului,lilieci care ar putea migra prin zona, mamifere.
1. In perioada de constructie a infrastructurii necesare functionării obiectivului;

2. In perioada de functionare a obiectivului.
Perioadele in care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinand cont de perioadele
favorabile pentru colectarea fiecarui set de date, asa cum este relevat în tabelul urmator:
Păsări
cuibăritoare
Păsări
sedentare
Păsări de
pasaj
Păsări care
iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Perioada optimă

Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii
(cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este recomandabil sa se stabilească date stricte de colectare
a datelor pe termene deoarece factori externi pot influenta dinamica pasarilor, iar aceste date
stricte pot influenta calitatea datelor obtinute. In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui
stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa
cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: un număr de 4 deplasari, in lunile mai, iunie, iulie si august, care sa
acopere atat perioada de cuibarit cat si cea de crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie

(de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de
migratie, in lunile de primavara: martie, aprilie, mai, apoi in lunile de toamna: sfarsitul lui
august, septembrie si octombrie;
3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in

cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de
cuibarit; monitorizarea se va face in lunile octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie si
februarie;
4. pasari sedentare: un număr de 6 deplasari, se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru

pasarile cuibaitoare si cele care ierneaza, in lunile mai, iunie, iulie si august, noiembrie si
decembrie.

GRUPARE OBIECTIVE
INDICATORI
TAXONOMICĂ
1.Monitorizarea populatiilor de reptile prezente
in cadrul amplasamentului; 1.Identificarea tuturor speciilor de
2.Minimizarea impactului pe durata activitatilor reptile;
Reptile
de amenajare prin organizarea durabila a 2.Derularea lucrarilor doar in perioadele
planului de constructie si stabilirea de masuri recomandate
clare in cadrul acestuia;
1.Continuarea monitorizarii raspandirii speciilor
1.Completarea datelor actuale cu cele
cuibaritoare in cadrul amplasamentului;
obtinute din programul de monitorizare
2.Monitorizarea etologiei speciilor de pasari pe
2.Evidentierea comportamentului
Pasari perioada de constructie si amenajare;
cuibaritoare pasarilor pe respectivele perioade
3.Planificarea etapelor de constructie astfel încât
comparativ cu comportamentul initial
sa nu interfere cu perioada efectiva a
3.Respectarea perioadelor recomandate
cuibaritului acestor specii;
1.Monitorizarea dinamicii migratiei in 1.Completarea datelor actuale cu cele
Pasari de pasaj perimetrul de lotizat cat si zonele adiacente; obţinute din programul de monitorizare
2.Monitorizarea comportamentului speciilor de 2.Evidenţierea comportamentului

pasaj pe durata constructiilor, in vederea pasarilor pe respectivele perioade
asigurarii unor conditii optime de pasaj. comparativ cu comportamentul initial
1.Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale 1.Completarea datelor actuale cu cele
Pasari oaspeti de
iarnă populatiilor de gaste in sectorul lor de iernare; obtinute din monitorizare
1.Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente
1.Completarea datelor actuale cu cele
Mamifere precum si a celor care pot tranzita perimetrul in
obtinute din monitorizare
cautarea hranei

se adauga zonele invecinate care contin acelasi tip de habitate ca si amplasamentul, inclusiv a
zonei costiere din vecinătate.
zonei de locuit.
concluzionat că turismul şi conservarea pot fi deseori compatibile, reciproc avantajoase, dar numai
dacă acesta este practicat într-un mod durabil în ariile potrivite. Planurile referitoare la turismul
durabil trebuie să fie parte din strategiile naţionale de dezvoltare durabilă şi trebuie incluse în
planurile individuale de management ale ariilor protejate.
Măsurile de care beneficiază ariile protejate includ:
a) transformarea dezvoltării existente nondurabile în forme durabile;
b) stabilirea standardelor durabile pentru noile dezvoltări, în special în mediile sensibile;
c) desemnarea unor zone pentru diferite grade de turism bazate pe capacitatea portantă a
ariilor protejate, incluzând sanctuare şi zone liniştite, ca şi zone potrivite pentru diferite niveluri
de folosinţă turistică şi de dezvoltare;
d) reducerea poluării şi decongestionarea traficului de vacanţă;
e) evitarea turismului şi a recreerii excesive în ariile protejate;
f) asigurarea că din turism beneficiază şi comunităţile locale;
g) asigurarea de ajutoare şi resurse pentru aplicarea din timp a planurilor;
h) pregătirea managerilor ariilor protejate în turismul durabil.
8.7. Masuri propuse pentru diminuarea impactului produs de zgomot si vibratii

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus proiectului pentru a limita zgomotul
produs de trafic în zona;
- etapizarea lucrarilor: pe perioada de amenajare si constructie, se recomanda ca lucrarile sa
se efectueze etapizat, astfel incat sa evite efectuarea a doua sau mai multe lucrari cu

caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de
zgomot;
- utilizarea numai a utilajelor si vehiculelor care corespund din punct de vedere tehnic;
- se interzice traversarea ariilor naturale protejate, de catre mijloacele de transport grele;
- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumurile de acces;
- oprirea motoarelor in perioadele de inactivitate;
- măsurile de diminuare a efectelor negative privind zgomotul includ efectuarea lucrărilor
numai în timpul zilei şi cu furnizarea informaţiilor adecvate către populaţie, referitor la
toate activităţile planificate, incluzând durata şi zonele afectate de investiţie;
- nivelul de zgomot, pe timp de noapte, se va încadra în limitele prevăzute de stas
10009/1988, respectiv 45 db(a), curba cz 45, iar pe timp de zi 65 db(a). Programul de lucru
se va adapta astfel încât să nu creeze disconfort vecinătăţilor.
Masuri propuse pentru perioada exploatarii:

- montarea corecta a tuturor instalatiilor (pompe, ventilatoare, etc) si in limita posibilitatii pe
sisteme de amortizare a vibratiilor;
- folosirea de echipamente garantate de producator privitor la intensitatea zgomotelor
produse;
- montarea in plansee, pereti, pardoseli a materialelor fonoabsorbante;
- imprejmuirea incintei atat pe timpul constructiei cat si in exploatare acolo unde este cazul;
- se recomanda folosirea tuturor utilajelor in conditii normale de exploatare.
8.8. Evaluarea riscului declanşării unor accidente sau avarii

Accidentele ce apar la sursele de alimentare cu apă potabilă sau uzată, conductele de
aducţiune sau de distribuţie, pot provoca următoarele fenomene:
- inundaţii pe străzi din cauza spargerilor reţelelor de apă;
- restricţii de circulaţie, disconfort, praf şi noroi în cazul remedierilor spărturilor;
- restricţie în asigurarea continuă a serviciilor de alimentare cu apă a populaţiei din zona
afectată;
- afectarea fondului locativ prin inundarea solurilor şi slăbirea fundaţiilor, tasarea clădirilor,
igrasie, etc.;
Diminuarea riscului de apariţie a acestor accidente presupune demararea unor lucrări de
modernizare şi retehnologizare care să cuprindă următoarele.
- identificarea pierderilor şi înlocuirea tronsoanelor de reţele cu defecte folosindu-se
materiale cu grad ridicat de rezistenţă la coroziune şi etanşeitate cum ar fi polietilena de
înaltă densitate, fonta ductilă, PVC, polipropilena, tuburi Hobas, etc.;
- promovarea tehnologiilor de pozare a conductelor de aducţiune şi distribuţie prin
tehnologia „ trenchless” în zonele în care desfacerea carosabilului ar afecta amenajările
existente;
- înlocuirea pompelor depăşite moral şi uzate fizic şi automatizarea funcţionării lor;
- promovarea tehnologiilor moderne în alimentarea cu apă, cu fiabilitate ridicată, consum
redus de energie electrică, funcţionare automată şi eficienţă sporită.
Orice formă de accident sau situaţie specială (defecţiune sau avarie apărută)
care pune în pericol în mod direct sau indirect factorii de mediu va fi comunicată operativ,
conform prevederilor legale, autorităţii de mediu, acţionându-se pentru limitarea şi remedierea
poluării produse.

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE
Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului (varianta 0)
Zona litorala, in care se afla inclus si terenul aflat in discutie, cuprinsa intre Vadu si
Vama Veche, desi reprezinta sub 12% din teritoriul judetului Constanta si mai putin de 6% din
suprafata teritoriului dobrogean, concentreaza aproape 50% din populatia totala si peste 75% din
populatia urbana a Dobrogei, precum si cea mai mare parte a productiei industriale si a
activitatilor comerciale ale regiunii. Localitatea Corbu, in perimetrul careia este amplasat terenul
supus PUZ-ului, se afla situata la cca. 20 km de Municipiul Constanta si 14 Km de Statiunea
Mamaia.
5 km de Corbu, continuat de un nou drum expres ce va trece prin Corbu spre Delta Dunarii.
Regiunea litorala a facut obiectul a numeroase studii si proiecte de sistematizare, in
perioada 1950-1975, prin care se urmarea dezvoltarea industriala, turistica si urbanizarea acestuia.
Dupa 1990, preocuparile pentru mediu si adoptarea unui nou cadru legislativ au permis abordari
moderne ale dezvoltarii spatiului dobrogean. In prezent terenul studiat este liber de constructii.
Dupa cum am mai amintit, Consiliul Local Corbu doreste – Introducere in intravilan si
lotizarea terenului in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si
alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente, pentru o suprafata
de 92,822 ha. Lucrarile de constructie se vor executa numai dupa obtinerea tuturor avizelor si a
autorizatiei de construire.
In prezent terenul este liber de constructii, folosinta actuala este de teren arabil pasune si
teren neproductiv.
Alternativele posibile au fost proiectate avand in vedere obiectivele specifice si aria
geografica a planului, in principal amplasarea in apropierea zonei costiere a Marii Negre,
problemele de mediu identificate, starea actuala a factorilor de mediu si evolutia acesteia in
absenta implementarii planului si nu in ultimul rand obiectivele relevante de mediu prezentate in
capitolele anterioare. De asemenea s-a tinut cont de respectarea legislatiei de mediu in vigoare
pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe:
alternativele sa fie posibile si realiste, sa se raporteze la situatia din teren si sa se afle in
competenta materiala si teritoriala a titularuluide plan.
9.1. Variante ale P.U.Z.-lui

Conform HG. 1076/2004 “Evaluarea impactului de mediu pentru planuri şi programe” au
fost proiectate alternativele la planul propus şi s-au stabilit două variante: varianta “0” (in cazul
neimplementarii planului) şi varianta 1 si varianta 2 (cu realizarea PUZ - ului „Elaborare PUZ –
Introducere in intravilan si lotizare teren in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere,
spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”.
Terenul pe care se vor amplasa locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie,
a fost ales tinand cont de anumite criterii social - economice si tehnice cum ar fi:
- costurile legate de pregătirea de santier;
- posibilitatile de procurare si costurile utilitatilor necesare la constructii- montaj;
- de gradul de afectare a factorilor de mediu, varianta ,,0” de utilizare a terenului;
- gradul de afectare a factorilor sociali si de sanatate a populatiei;
- gradul de asigurarea rezistentei terenului.

9.1.1. Varianta “ 0” a planului, in cazul neimplementarii PUZ-ului.

Varianta zero – Pastrarea situatiei existente
Aceasta varianta nu este de natura sa fie benefica pentru nimeni indiferent pe ce pozitie s-ar
situa. In cazul acestei variante procesul de scadere a populatiei va continua, iar lipsa unor utilitati va
determina o inrautatire a factorilor de mediu. Mentinerea situatiei existente ar insemna mentinerea
tuturor disfunctionalitatilor mentionate cu influente nocive de natura sociala, economica, in ceea ce
priveste sanatatea populatiei si asupra mediului.
Actualizarea Planului de Urbanism General are menirea de a stabili liniile generale de
dezvoltare a comunei, printr-o politica coerenta care sa fie aplicabila tuturor celorlalte planuri si
programme ce vor fi implementate in viitor. Acest plan defineste doar directii urmand ca fiecare
investitie viitoare sa fie in concordanta cu aceasta linie directoare urmand a fi implementat, functie de
posibilitate, dupa o analiza temeinica a impactului asupra mediului.
“Alternat iva 0” , reprezentata de alegerea neimplementarii planului, este solutia prin care
cadrul natural de pe amplasament, ramane neinfluentat. In contextul socio- economic actual,
aceasta solutie nu ar conduce la limitarea turismului si influentelor negative asupra factorilor de
mediu (turism necontrolat, gestionare defectuoasa a deseurilor, perturbarea habitatelor, etc).
Aceasta solutie nu confera avantaje semnificative privind conservarea biodiversitatii deoarece
regenerarea biodiversitatii este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezultatele
scontate ar putea fi din nou afectate de factorul antropic. Turismul necontrolat, prezent in aceasta
zona pe parcursul sezonului estival ar prolifera mai mult, impreun a cu toate efectele sale negative
si anume:
- perturbarea mediului natural (a speciilor si habitatelor);
- depozitarea necontrolata de deseuri;
- camparea necontrolata, cu toate efectele ei;
- utilizarea focului in aer liber;
- poluarea fonica (ascultarea muzicii la volum ridicat), etc.
In ceea ce priveste obiectivele declarate ale principiului dezvoltarii durabile, aceasta solutie nu
corespunde tendintelor de dezvoltare economica si sociala din Judetul Constanta.
Starea factorilor de mediu in situatia neimplinirii planului
1. Calitatea apelor de suprafata si subterane vor ramane pe linia evolutiva curenta, fara o
contributie pozitiva, ba chiar putem vorbi de o reducere a calitatii apelor datorita pastrarii
folosintelor actuale a terenului, mai ales a terenului arabil care este cultivat, iar pentru cresterea
productiei sunt aplicate, din ce in ce mai intens, tratamente fito sanitare si ingrasaminte chimice,
fapt care va duce la reducerea calitatii apelor, atat a celor marine, cat si a celor subterane (in
special cresterea valorilor nitratilor si nitritilor, care afecteaza, din ce in ce mai mult sugarii si
oamenii in varsta).
2. Aerul si calitatea acestuia vor ramane pe linia evolutiva curenta, fara o contributie
pozitiva indirecta.
3. Solul, subsolul si utilizarea terenului.

Zona studiata in cadrul planului isi va pastra, in parte, categoria de folosinta actuala si
anume, teren arabil, pasune si teren neproductiv si drumuri de exploatare, deoarece, in timp
proprietarii acestor suprafete de teren isi vor construi case, fie legal, prin realizarea unor PUZ – uri
cu suprafete mici, de 0,5 – 1 ha, fie ilegal. In acest caz prin realizarea unui numar mare de PUZ –
uri cu suprafete mici, faramitate, impactul factorilor de mediu va fi mult mai mare decat realizarea

unui PUZ pe o suprafata mare, compacta, cu masuri clare de la inceput pentru reducerea
impactului asupra tuturor factorilor de mediu.
In prezent, in zona PUZ-ului au fost construite diferite tipuri de cladiri, in mod haotic, fara
o sistematizare corespunzatoare, care nu au sistem de alimentare cu apa sau de canalizare; cu atat
mai putin nu au un sistem de colectare a deseurilor, acestea fiind aruncate pe teren.
Acelasi lucru se intampla si pe plaja Corbu. Cu toate ca este o plaja naturala, datorita
aglomerarii Plajelor Mamaia si Navodari, atat turistii cat si localnicii prefera sa mearga pe plaja
Corbu (aceasta avand o latime mare si o apa curata), care nu are amenajate grupuri sanitare,
puncte de predare a deseurilor, zone de campare sau de parcare a rulotelor, fapt care duce la
poluarea masiva plajei Corbu (poluarea fecaloid menajera, poluarea cu deseuri, vara adunandu-se
“munti” de gunoaie de toate felurile, scurgeri de produs petrolier de la autovehicule, cauciucuri
uzate, filtri auto, etc.).
4. Biodiversitatea. Din punct de vedere al biodiversitatii, in ceea ce priveste evolutia starii

actuale de conservare a florei si faunei, este de asteptat ca presiunea antropica generata de
activitati de crestere a animalelor sa creasca datorita pasunatului intensiv, iar cea cauzata de
activitatile turistice intr-o zona neamenajata (campare, trafic auto, depozitare deseuri, evacuarea
apelor uzate, etc.) sa creasca si mai mult, avand in vedere gradul de interes din ce in ce mai ridicat
al turistilor pentru Plaja Corbu.
5. Schimbarile climatice vor ramane pe linia evolutiva curenta, fara o contributie pozitiva
indirecta.
6. Populatia si sanatatea va avea de suferit deoarece bugetul si standardul de viata familial
va ramane redus, iar cheltuielile de zi cu zi vor fi din ce in ce mai mari.
7. Patrimoniul cultural si arheologic nu vor suferi modificari.
8. Peisajul, de asemenea, nu va suferi modificari.
9. Activitatile economice vor creste intr-un rirm foarte redus, datorita lipsei veniturilor cat
de cat acceptabile.
A. Avantajele variantei „0”ale planului

Aerul si calitatea acestuia vor ramane pe linia evolutiva curenta, chiar daca nu va avea o
Schimbarile climatice vor ramane pe linia evolutiva curenta, chiar daca nu va avea o
Patrimoniul cultural si arheologic nu vor suferi modificari.
Peisajul, de asemenea, nu va suferi modificari.
B. Dezavantajele variantei „0”ale planului

- turistmul este realizat in mod haotic, neorganizat, fara a avea strictul necesar privind
grupurile sanitare sau pubelele de deseuri, din lipsesa facilităţilor infrastructurii turistice specifice
pentru plajă;
- datorita numarului din ce in ce mai mare al turistilor care merg pe plaja Corbu si din
cauza lipsei grupurilor sanitare si a pubelelor, gradul de poluare va fi din ce in ce mai ridicat,
deoarece apele fecaloid-menajere si deseurile ajung fie direct pe plaja fie in apa;
- prin neamenajarea plajei nu sunt impuse masuri de respectare a legislatiei privind
protectia mediului (prin creearea de culoare pentru agrementul nautic cu sau fara motor si prin

instalarea serviciului de salvamar sunt respectate zonele de protectie ale rezervatiilor naturale din
zona);
- nu se crează locuri de muncă specifice infrastructurii turistice şi deci o reducere a
bunăstării generale şi mai ales locale.
- in prezent terenul arabil amplasat in zona PUZ – ului este cultivat, folosindu-se pesticide,
ierbicide, ingrasaminte chimice, care pot duce la poluarea zonei si chiar la mortalitati in masa a
biodivesitatii.
9.1.2. Varianta “1” pentru PUZ – ul analizat ,,Introducere in intravilan si lotizare teren in
vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii
In prima varianta a fost propusa trecerea suprafetei studiate in intravilanul Comunei Corbu
si impartirea suprafetelor de teren studiate in 5 zone functionale si anume:
 Z1 = zona mixta cu terenuri destinate activitatilor turistice: hoteluri, restaurante, cazare
- agrement, terenuri de joaca, recreere; vile turistice, case de vacanta, locuinte
individuale si colective;
 Z2 = zona locuintelor individuale, situate in ansambluri preponderent rezidentiale;
 Z3 = zona locuintelor colective medii si mari;
 Z4 = zona mixta cu servicii si echipamente publice la nivel de cartier, servicii de
interes general, comert de tip mall, comert en-detail, institutii, spatii verzi amenajate,
locuinte colective, locuinte individuale, cazare – agrement, terenuri de joaca, recreere;
 Z5 = zona de vile de vacanta, restaurante, piscine, agrement, sporturi nautice, spatii
verzi.
In prima faza apa uzata va fi colectata in bazine betonate si impermeabilizate, vidanjabile
(apele vidanjate vor fi transportate la Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii
Ecologice S.R.L.), iar pe viitor odata cu dezvoltarea zonei si realizarea retelei de evacuare
centralizata in toata Comuna Corbu, apa uzata va fi, fie preluata de catre canalizarea SC RAJA SA
Constanta si pompata in Statia de epurare apartinand SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L., fie
va fi pompata direct in baza unui contract de prestari servicii incheiat intre Primaria Comunei
Corbu si SC Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L. Pe plan sunt amplasate retelele de apa potabila
si apa uzata, un foraj, un rezervor de alimentare cu apa potabila si o statie de pompare ape uzate.
9.1.3. Varianta “2” pentru PUZ – ul analizat ,,Introducere in intravilan si lotizare teren
Terenul ca face obiectul variantei “2” a prezentului PUZ va fi zonificat astfel:






constructiile definitive in bana de 150 m de la linia cea mai inaintata a marii.
In zona de 200 mp. apartinand ARBDD (teren neproductiv), nu vor fi realizate constructii.
Se interzice construirea in banda de teren cu latimea de 10 m, masurati in spatele crestei
falezei.
Autorizarea de construire de noi sosele in banda litorala, de 50 – 150 m, paralel cu linia
tarmului sau in zonele protejate este interzisa.
Se interzice, sub orice forma, reducerea suporafetei plajei si extractia nisipului de pe plaja.
Se vor respecta prevederile O.U.G. nr. 202 / 2002 privind gospodarirea integrata a zonei
costiere, aprobata si modificata prin legea nr. 280 / 2003.

ax);


m = 13.963 m.
Alimentarea cu apa potabila


- conducta de alimentare cu apa potabila care va face legatura intre comuna Corbu si actualul
PUZ;
de foraje se va realiza in timp si se va determina funcție de cerințele de apă pentru consum
menajer; in prezent pe plan au fost amplasate doua foraje cu doua rezervoare cu V = 250 mc
fiecare;
pentru incendiu și casa de pompe, avand o capacitate de V = 250 mc fiecare;
Deoarece reteaua de alimentare cu apa se va face in lungul drumurilor, lungimea acesteia va
fi egala cu lungimea drumurilor si anume de 13.963 m.

Extinderea retelei de alimentare cu apa se va realiza concomitent cu realizarea retelei de

canalizare a apelor uzate.
Evacuarea apelor uzate menajere

Servicii Ecologice S.R.L. Pe plan sunt amplasate trei statii de pompare ape uzate.
Deoarece reteaua de canalizare se va face in lungul drumurilor, lungimea acesteia va fi
egala cu lungimea drumurilor si anume de 13.963 m.
Se va urmari corelarea stricta a capacitatilor de alimentare cu apa, cu cele de canalizare si
de evacuare a apelor uzate.
Se interzice evacuarea de ape uzate epurate sau neepurate in subteran.
La evacuare in retelele de canalizare, calitatea apelor se va incadra in prevederile H.G. nr.
188 / 2002, cu completarile si modificarile ulterioare – NTPA 002.
Alimentarea cu energie electrica

Pentru noii consumatori se va realiza bransarea la reteaua din zona prin extinderea


d) - incalzirea cladirilor se va face prin centrale proprii cu sisteme alternative de energii
e) - energia electrica va fi utilizata pentru iluminatul interior si exterior (inclusiv
TI&C, etc.
naturale.
Telecomunicatii
Retea de termoficare si gaze naturale.

din zona studiata.
termice proprii.




subteran.
In timpul executiei lucrarilor se interzice orice activitate pe plaja, precum si depozitarea de

orice fel de materiale/deseuri pe taluzul falezei sau pe plaja Marii Negre. Sa nu afecteze, in niciun
fel, plaja Marii Negre si potentialul turistic si de agrement al acesteia. Se interzice depozitarea
oricaror tipuri de materiale, precum si circulatia si stationarea autovehiculelor pe plaja.
Este interzisa depozitarea gunoiului de orice fel, in alte locuri decat pe platformele special
amenajate in acest sens.
Depozitele de gunoi neorganizate existente pe teritoriul administrativ vor fi desfiintate iar
suprafetele respective vor trebui igienizate corespunzator, astfel incat sa nu genereze poluarea
apelor subterane sau de suprafata.
din zona studiată, precum si folosirea energiei regenerabile.
Prin folosirea gazelor naturale si mai ales a energiei regenerabile se va recuce atat poluarea
aeului cat si a gazelor de sera, avand un efect pozitiv asupra schimbarilor climatice.
In timpul executarii lucrarilor nu vor fi afectate in niciun fel stabilitatea falezei si lucrarile
de consolidare ale acesteia. Lucrarile nu trebuie sa transmita sarcini suplimentare statice sau
dinamice lucrarilor de consolidare si trebuie sa permita urmarirea in exploatare si intretinere a
acestora.
În această variantă se va dezvolta un turism durabil, respectandu-se legislatia de urbanism
si mai ales cea de mediu, cu atat mai mult cu cat in apropiere sunt areale sensibile, care trebuiesc
conservate in timp. De asemenea va creşte gradul de atractivitate turistică şi implicit confortul
turiştilor, reducerea gradului de poluare precum şi noi locuri de muncă.
Analiza alternativelor de amplasare a locuintelor permanente, sezoniere, spatii cazare si de
alimentatie publica a luat in considerare urmatoarele elemente principale:
- impactul asupra factorilor de mediu;
- impactul asupra conditiilor socio-economice;
- realizarea unui urbanism durabil, in concordanta cu conditiile locale.
Alternativele de proiectare a locuintelor permanente, sezoniere, spatii cazare si de

alimentatie publica sunt cele cu privire la:
- modul de asigurare a agentului termic de incalzire;
- modul de asigurare a apei potabile;
- modul de realizare a canalizarii;
- modul de realizare a lucrarilor de constructii – montaj;
- perioadele cand lucrarile de constructii – montaj vor fi realizate;
Pentru studiul variantelor de amplasament s - au luat in consideratie urmatoarele criterii:

- gradul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte de dezvoltare viitoare in zona;
- gradul in care planul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele in care se
integreaza;
- relevanta planului in perspectiva dezvoltarii durabile;
- probleme semnificative de mediu;
- relevanta planului in cea ce priveste implementarea legislatiei de mediu nationale si
comunitare;
- folosirea terenului in mod intensiv;

- asigurarea sănătatii umane;

- modul de procurare a terenului;
- respectarea prevederilor H.G. nr. 1516 din 2008, privind aprobarea Regulamentului cadru
de urbanism pentru Rezervatia Biosferie Delta Dunarii;
- arii protejate din vecinatate si efectele asupra lor.
Tinand cont de criteriile de mai sus mentionate anterior au rezultat trei variante si anume
Varoanta “0”, Varoanta “1” si Varoanta “2”, fiecare varianta fiind prezentata anterior, in
subcapitolele 2.9.1.1., 2.9.1.2. si 2.9.1.3.
Avantajele variantei “2“ ale planului

- gradul de asigurare a elementelor de suprastuctura ridicat si modernizarea cailor de acces
in imediata vecinatate a amplasamentului (in acest mod se va reduce gradului de poluare a
aerului; in zona vor circula autoturisme in locul tractoarelor si combinelor – unde
consumul de motorina este mai mare - si totodata se va reduce cantitatile de praf din zona);
- amenajarea spatiilor de locuit si a celor turistice, respectand legislatia de urbanism din
zona;
- se crează noi locuri de muncă prin angajarea, mai ales pentru personal autohton privind
serviciile care vor fi prestate turiştilor care vin la plajă;
- creşterea bunăstării generale a populaţiei din zona, datorita cresterii bugetului Primariei
Corbu;
- gradul de atractivitate turistică se va marii, determinat de facilităţile infrastructuri turistice
în special, cele din zona costiera, care se referă la:
 siguranţă (puncte de salvamar, puncte de prim ajutor, umbrele);
 igienă personală (grupuri sanitare) si implicit reducerea gradului de poluare
atat a plajei cat si a apei marine;
 comerţ civilizat (baruri, alimentatie publica);
 pe plajă vor fi amplasate: centre pentru închiriere a dotărilor, grupuri
sanitare, puncte de prim ajutor, terenuri de sport, cabine de schimb, puncte
de agrement nautic fara motor, foişoare de salvamar, dotări de agrement
pentru copii;
 datorita realizarii grupurilor sanitare si a pubelelor, gradul de poluare va fi
redus, deoarece apele fecaloid-menajere si deseurile nu vor mai ajunge, fie
direct pe plaja, fie in apa.
Un alt avantaj al implementarii planului de realizarea investitiei este acela al valorificarii

superioare a terenului, in interesul atat a locuitorilor dinzona, cat si a turistilor din tara si din
strainatate.
Proiectele ce vor fi realizate in fazele urmatoare de proiectare vor urma liniile generale ale
prezentului PUZ, dar vor trece si prin etape succesive de evaluare din punct de vedere tehnic si al
protectiei mediului, care va aduce imbunatatiri pentru fiecare investitie in parte. Astfel, vor fi
realizate lucrari de constructii montaj pentru instalatiile de utilităti, in special pentru alimentarea
cu apa in sistem centralizat a zonei si, foarte important, realizarea retelelor de canalizare, statii de
pompare a apelor uzate si evacuarea acestora la Statia de epurare Ecomaster, folosind materiale si
tehnologii noi, mai performante, respectand legislatia de mediu in vigoare din acea perioada.
De asemenea va fi realizat un sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor.
Prin realizarea PUZ-ului, se va reduce poluarea, atat a zonei costiere, a apei subterane si,
mai ales, a litoralului romanesc al Marii Negre (atat zona costiera cat si apa marii).

In zona Corbu plaja este utilizata în regim natural (mai corect este termenul de plaja
neamenajata), deoarece plaja este folosita din ce in ce mai intens si nu sunt prevăzute cu utilităţile
de plajă (in principal grupuri sanitare, pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor, etc.).
Fiind o plaja in apropierea localitatilor si a drumurilor circulate, aceasta plaja nu poate fi
pastrata ca o plaja naturala, nefolosita de om si din aceasta cauza folosirea acesteia ca plaja
neamenajata este mai mult un dezavantaj decat un avantaj (plaja nu poate fi imprejmuita si pazita
astfel incat aceasta sa nu fie folosita). Nici in acest caz nu se poate asigura un grad de sigutanta,
deoarece in jurul acesteia sunt desfasurate tot felul de activitati antropice care pot afecta zona
costiera (scurgeri de ape poluate cu pesticide, ingrasaminte – prin folosinta agricola -, imprastierea
de catre vant a deseurilor solide, zgomot din diverse cauze – tractoare, semanatori, autovehicule,
diverse utilaje, etc.).
Dintre cele mai mari avantaje ale realizarii PUZ-ului amintim:

2. Dezvoltarea utilitatilor in zona si anume:
- alimentarea centralizata cu apa si realizarea retelelor de alimentare cu apa se va realiza
concomitent cu realizarea retelei de canalizare a apelor uzate, ceeace va duce la reducerea
poluarii solului si a apelor de suprafata sau subterane;
- se interzice evacuarea de ape uzate epurate sau neepurate in subteran;
- interzicerea depozitarii gunoiului de orice fel, in alte locuri decat pe platformele special
amenajate in acest sens;
- desfiintarea depozitelor de deseuri, de toate tipurile, neorganizate existente pe teritoriul
administrativ, acest lucru ducand la igienizarea corespunzatoare a intregii suprafete a PUZ
– ului si a zonelor adiacente, astfel incat sa nu mai genereze poluarea solului sau a apelor
subterane si de suprafata;
- prin folosirea gazelor naturale si mai ales a energiei regenerabile se va recuce atat poluarea
aeului cat si a gazelor de sera, avand un efect pozitiv asupra schimbarilor climatice;
2. Prin realizarea constructiilor nu vor fi afectate in niciun fel stabilitatea falezei si lucrarile
de consolidare ale acesteia.
3. În această variantă se va dezvolta un turism durabil, respectandu-se legislatia de
urbanism si mai ales cea de mediu, cu atat mai mult cu cat in apropiere sunt areale sensibile, care
trebuiesc conservate in timp. De asemenea va creşte gradul de atractivitate turistică şi implicit
confortul turiştilor, reducerea gradului de poluare precum şi noi locuri de muncă.
4. Valorificarii superioare a terenului, in interesul atat a locuitorilor din zona, cat si a
turistilor din tara si din strainatate, care va duce atat la cresterea bugetului local cat si national.
5. Crearea de locuri de munca ce va duce la cresterea atat la cresterea bugetului personal,
cat si local (prin impozite).
6. Prin realizarea PUZ – ului se va crea o noua zona turistica moderna pe litoralul
romanesc al Marii Negre, care va duce, in final, la dezvoltarea Romaniei.
Prin impunerea si respectarea masurilor privind protectia mediului, impactul de mediu
prognozat va fi nesemnificativ.
B. Dezavantajele variantei “2”ale planului

- scoaterea din circuitul agricol a unei supafete de teren care a servit ca teren agricol;
- cheltuieli in prima faza pentru asigurarea unor utilităti, cum ar fi alimentarea cu energie
electrica, alimentarea cu apa si canalizarea, realizare lucrarilor de constructii montaj, etc,
dar care in timp relativ scurt vor fi amortizate.

Motivele pentru care a fost aleasa varianta “2”:

Varianta “2”a fost aleasa datorita multiplelor avantaje care au fost
prezentate anterior.
La selectarea variantei optime s-a ţinut cont de Strategia pe termen scurt şi mediu cu
privire la modul de utilizare şi exploatare zonei costiere de pe litoralul românesc al Marii Negre,
Legea nr. 274/2006 (privind aprbarea O.U. 19/2006 – Utilizarea plajei Mării Negre şi controlul
activităţilor desfăşurate pe plajă) şi Programul “Steagul Albastru - Blue Flag“.
Pentru selectarea variantei PUZ-lui, conform celor expuse mai sus, s-au avut în vedere
principalele condiţii, astfel:
- aplicarea criteriilor minime pentru amplasarea dotărilor din zona PUZ - ului;
- asigurarea unor condiţii cât mai bune în desfăşurarea unui turism modern, durabil, pentru
atragerea unui număr cât mai mare de turişti pe litoralul românesc al Mării Negre;
- asigurarea unei mai bune valorificări a zonei costiere, prin reglementarea tipului de
construcţii, care sunt amplasate in zona PUZ – ului;
- realizarea unui management specific, eficient al zonei costiere administrata de catre
Primaria Corbu;
- dezvoltarea şi amplasarea raţională a amenajarilor, în funcţie de condiţiile zonei –
existenţa utilităţilor din zonă – cu o arhitectura modernă şi unitară;
- crearea cadrului necesar pentru asigurarea unei logistici privind întreţinerea zonei costiere
la standarde corespunzatoare;
- datorita realizarii grupurilor sanitare si a pubelelor, gradul de poluare va fi redus,
deoarece apele fecaloid-menajere si deseurile nu vor mai ajunge fie direct pe plaja fie in apa;
- prin amenajarea PUZ - ului sunt impuse masuri stricte de respectare a legislatiei privind
protectia mediului, iar turismul salbatec va lua sfarsit;
- o dezvoltare a turismului controlat si punerea in valoare a frumusetilor locurilor din zona
studiata poate aduce beneficii bugetului local, dar pe de alta parte dezvoltarea acestui turism este
si ea conditionata inclusiv de rezolvarea problemelor din zona.
De accea, considerăm că realizarea PUZ - ului, conform reglementărilor legale privind

utilizarea zonei turistice în cadrul Planului Urbanistic Zonal ,,Introducere in intravilan si lotizare
constructii aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, poate contribui la atingerea
unui standard de calitate la nivel european al turismului de pe litoralul românesc al Marii Negre.
9.2. Evaluarea impactului

Prezentul Plan a fost elaborat în concordanţă cu obiective majore la nivel regional şi local.
Întreaga suprafaţă de teren cuprinsă în P.U.Z. constituie o unitate din componența zonei cu
destinație turistică, spaţii comerciale, servicii etc., ceea ce va duce, în viitorul apropiat, la creșterea
numărului de locuri de muncă.
În ceea ce priveşte impactul asupra mediului, ca efect al amenajărilor prevăzute de
prezentul P.U.Z., trebuie analizat atât impactul din faza de execuţie, cât şi cel din faza de
funcţionare.
Formele de impact asupra mediului din perioada de execuţie sunt cele caracteristice tuturor
şantierelor. Ca urmare a activităţilor de şantier, în cazul de faţă, având în vedere topografia şi
conformaţia terenului, nu se estimează apariţia unor dezechilibre majore sau a unor factori de risc
natural suplimentari.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului înconjurator privind amplasarea obiectivului
în zona studiată, s-a ales utilizarea metodei matricilor.

Într-o matrice simplă, activităţile ce determină un impact asupra mediului se înscriu pe o

axă, iar efectele în mediu pe cealalta axă. Pentru evaluare a fost utilizat sistemul de notare
următor:
 +2 – efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu

 +1 – efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu
 0 – niciun efect/ efectul nu poate fi evaluat
 - 1 – efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu
 - 2 – efect negativ asupra obiectivului de mediu
Principalele obiective ale P.U.Z. sunt următoarele:

 reconsiderarea structurii funcționale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele
beneficiarului și prevederilor P.U.G., exprimând în forme specifice conținutul și
 asigurarea construcțiilor și amenajărilor necesare noilor funcțiuni;
 armonizarea noilor construcții, cu diferite funcțiuni din punct de vedere arhitectural;
 organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă și asigurarea unor
legături corespunzătoare cu subzonele funcționale ale teritoriului studiat, inclusiv cu
celelalte zone ale orașului; propunerea unor spații verzi;
 completarea și refacerea infrastructurii tehnico-edilitare.
Rezultatul evaluării efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu este înfățișat în

tabelele următoare, pentru fiecare obiectiv propus prin Planul Urbanistic Zonal.
Astfel, evaluarea s-a efectuat tratatând obiectivele planului în raport cu obiectivele

relevante de mediu, conform tabelului nr. 9.2.
Tabelul nr. 9.2 - Obiective relevante
Nr.
ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVE RELEVANTE
crt.
1. Apă Limitarea poluării apei;
Menţinerea calităţii apei, conform parametrilor stabiliţi de
normele legale;
2. Aer Mentinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului atmosferic
conform parametrilor prevăzuți în legislaţia în vigoare;
3. Sol - subsol Limitarea poluării solului şi a degradării solului;
4. Biodiversitate Îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi

speciilor de flora şi faună sălbatică;
5. Populaţie şi sănătate Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a stării
publică, mediul social de sănătate;
şieconomic
6. Peisaj, valori arhitectonice Integrarea planului propus în peisajul existent.
şi de patrimoniu

OBIECTIVUL NR. 1 AL P.U.Z. - ului:

RECONSIDERAREA STRUCTURII FUNCȚIONALE ȘI REALIZAREA UNUI CADRU
URBANISTIC ADAPTAT LA CERINȚELE BENEFICIARULUI ȘI PREVEDERILOR
P.U.G., EXPRIMÂND ÎN FORME SPECIFICE CONȚINUTUL ȘI PERSONALITATEA
ZONEI NOU CREATE
Nr. Aspect de Obiectiv relevant Nivel Justificarea încadrării

crt. mediu pentru P.U.Z. impact
1. Apă Limitarea poluării apei; +1 Efect pozitiv indirect prin

Menţinerea / impunerea colectării apelor
îmbunătăţirea calităţii uzate canalizate si evacuate
apei, conform acestora intr-o statie de epurare,
parametrilor stabiliţi de precum si a celor pluviale
normele legale; colectate prin rigole care se vor
conecta cu reţeaua pluvială.
2. Aer Menținerea şi +1 Efect pozitiv indirect prin
îmbunătăţirea calităţii reducerea consumului de
aerului atmosferic în motorina de catre tractoare,
limitele stabilite de combine, etc. comparativ cu
legislaţia în vigoare; autoturismele, precum si
impunerea amenajării de spaţii
verzi
3. Sol-subsol Limitarea poluării -1 Efect negativ indirect/redus prin
solului modificarea POT și CUT pe
şi a degradării solului; amplasament
4. Biodiversitate Îmbunătăţirea stării de -1 Efect negativ indirect/redus prin
conservare a habitatelor modificarea suprafeţelor de pe
şi speciilor de floră şi amplasament;
faună salbatică;
5. Populaţie si Îmbunătăţirea +2 Efect pozitiv indirect prin
sănătate condiţiilor construirea de locuinte,
publică, de viaţă a populaţiei şi a asigurarea diversificării
mediul social stării de sănătate; activităţilor ce pot fi derulate în
şi economic zonă si cresterea economica a
zonei.
6. Peisaj, valori Integrarea planului +1 Impact pozitiv, având în vedere

arhitectonice propus în peisajul dezvoltarea economica a zonei si
şi de existent odata cu acestea vor apare
patrimoniu constructii arhitectonice
valoroase.
Total = + 3

OBIECTIVUL NR. 2 AL P.U.Z. – ului:

ASIGURAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI AMENAJĂRILOR NECESARE NOILOR
FUNCȚIUNI

apei, conform acestora intr-o statie de
parametrilor stabiliţi de epurare, precum si a celor
normele legale; pluviale colectate prin rigole
care se vor conecta cu reţeaua
pluvială.
2. Aer Menținerea şi +1 Efect pozitiv indirect prin
îmbunătăţirea calităţii reducerea consumului de
aerului atmosferic în motorina de catre tractoare,
limitele stabilite de combine, etc. comparativ cu
legislaţia în vigoare; autoturismele, precum si
impunerea amenajării de spaţii
verzi
3. Sol-subsol Limitarea poluării solului -1 Efect negativ redus prin
şi a degradării solului; desfiinţarea suprafeţelor de sol
vegetal aferente noilor
construcţii
4. Biodiversitate Îmbunătăţirea stării de -1 Efect negativ redus prin
conservare a habitatelor modificarea suprafeţelor de pe
şi speciilor de floră şi amplasament;
faună salbatică;
5. Populaţie si Îmbunătăţirea condiţiilor +2 Efect pozitiv indirect prin

sănătate de viaţă a populaţiei şi a construirea de locuinte,
publică, stării de sănătate; asigurarea diversificării
mediul social activităţilor ce pot fi derulate
şi economic în zonă si cresterea economica
a zonei.
6. Peisaj, valori Integrarea planului +1 Impact pozitiv, având în

arhitectonice propus în peisajul vedere dezvoltarea economica
şi de existent a zonei si odata cu acestea vor
patrimoniu apare constructii arhitectonice
valoroase.
Total = + 3

OBIECTIVUL NR. 3 AL P.U.Z. - ului:

ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI CAROSABILE LA NIVELUL CREȘTERII
TRAFICULUI ÎN ZONĂ ȘI ASIGURAREA UNOR LEGĂTURI CORESPUNZĂTOARE
CU SUBZONELE FUNCȚIONALE ALE TERITORIULUI STUDIAT, INCLUSIV CU
CELELALTE ZONE ALE COMUNEI; PROPUNEREA UNOR SPAȚII VERZI

apei, conform acestora intr-o statie de
parametrilor stabiliţi de epurare, precum si a apelor
normele legale; meteorice colectate de pe
reţeaua stradală si vor fi
colectate prin rigole care se
vor conecta cu reţeaua
pluvială.
2. Aer Menținerea şi -1 Efect negativ redus de scurtă
îmbunătăţirea calităţii durată în perioada de
aerului atmosferic în implementare a planului
limitele stabilite de
legislaţia în vigoare;
3. Sol-subsol Limitarea poluării solului +1 Efect pozitiv prin modificarea
şi a degradării solului; suprafeţelor de spatii vezi de
pe amplasament;
4. Biodiversitate Îmbunătăţirea stării de +1 Efect pozitiv prin modificarea

conservare a habitatelor suprafeţelor de spatii vezi de
şi speciilor de floră şi pe amplasament;
faună salbatică;
5. Populaţie si Îmbunătăţirea condiţiilor +2 Asigură confort prin creşterea

sănătate de viaţă a populaţiei şi a calitativă a condiţiilor de
publică, stării de sănătate; viaţă;
mediul social
şi economic
6. Peisaj, valori Integrarea planului +1 Impact pozitiv, prin integrarea
arhitectonice propus în peisajul planului propus în peisajul
şi de existent existent.
patrimoniu
Total = + 5

OBIECTIVUL NR. 4 AL P.U.Z.:

COMPLETAREA ȘI REFACEREA INFRASTRUCTURII TEHNICO-EDILITARE

Menţinerea calităţii impunerea colectării apelor
apei, conform uzate canalizate si evacuate
parametrilor stabiliţi de acestora intr-o statie de
normele legale; epurare, precum si a celor
pluviale colectate prin rigole
care se vor conecta cu reţeaua
pluvială.
2. Aer Menținerea şi +1 Impact pozitiv prin
îmbunătăţirea calităţii amenajarea şi asfaltarea căilor
aerului atmosferic în de comunicaţii, ce va reduce
limitele stabilite de emisiile de praf datorate
legislaţia în vigoare; circulaţiei pe drumuri de
pământ
3. Sol-subsol Limitarea poluării solului +1 Efect pozitiv prin
şi a degradării solului; imbunatatirea infrastructurii
tehnico – edilitare.
4. Biodiversitate Îmbunătăţirea stării de +1 Efect pozitiv prin

conservare a habitatelor imbunatatirea infrastructurii
şi speciilor de floră şi tehnico – edilitare.
faună salbatică;
5. Populaţie si Îmbunătăţirea condiţiilor +2 Efect pozitiv indirect prin

sănătate de viaţă a populaţiei şi a construirea de locuinte,
publică, stării de sănătate; asigurarea diversificării
mediul social activităţilor ce pot fi derulate
şi economic în zonă si cresterea economica
a zonei.
6. Peisaj, valori Integrarea planului +1 Proiectare arhitectonică
arhitectonice propus în peisajul armonioasă în mediul
şi de existent. înconjurator, conform
patrimoniu legislaţiei în vigoare.
Total = + 7

9.3. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATIVE ALE IMPLEMENĂRII P.U.Z.

ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU
Evaluarea efectelor cumulate asupra aspectelor de mediu ale obiectivelor propuse prin
P.U.Z. s-a realizat prin însumarea nivelului impactului stabilit pentru fiecare obiectiv în parte în
raport cu aspectele relevante de mediu.
O1 O2 O3 O4 TOTAL
Obiectiv
din P.U.Z. reconsiderarea asigurarea organizarea completarea și
structurii construcţiilor circulaţiei și refacerea
funcționale și şi amenajărilor asigurarea unor infrastructurii
realizarea unui necesare noilor legături tehnico-edilitare
cadru urbanistic funcţiuni corespunzătoare;
Aspect de adaptat la cerințele propunerea unor
mediu beneficiarului și spații verzi
prevederilor P.U.G.
Apă +1 +1 +1 +1 +4
Aer +1 +1 -1 +1 +2
Sol/subsol -1 -1 +1 +1 0
Biodiversitate -1 -1 +1 +1 0
Populaţie si +2 +2 +2 +2 +8
sănătate
publică, mediul
social şi
economic
Peisaj, valori +1 +1 +1 +1 +4
arhitectonice
şi de patrimoniu
TOTAL +3 +3 +5 +7 +18
Ca urmare a evaluării efectelor cumulate ale obiectivelor propuse prin P.U.Z. asupra
aspectelor de mediu nu au fost înregistrate valori negative pentru nici un factor de mediu. Aceste
aspecte sunt inerente oricărui plan de construcţie sau amenajare, indiferent de destinaţia finală a
obiectivului. În vederea reducerii la minimum a impactului este necesară impunerea unor măsuri
adecvate, prin actele de reglementare emise de autoritatea competentă de mediu, la faza de
autorizare a lucrărilor de construcţie necesare implementării planului. Apreciem că în perioada de
funcţionare a obiectivului aceste presiuni vor dispărea, existând posibilitatea înregistrării unor
evoluţii pozitive asupra acestor factori de mediu.
Concluzii
Cu toate ca realizarea planului nu are un impact negativ asupra factorilor de mediu, totusi
trebuie luate masuri privind realizarea obiectivului, mai ales in ceea ce priveste factorul
biodiversitate, masuri care sa aiba in vedere conservarea cadrului natural al zonei, punerea in
valoare a frumusetilor locurilor, fara ca acest lucru sa duca in timp la degradarea zonei litorale, a
peisajului si a conditiilor care fac din acest spatiu un loc ideal pentru turism. De aceea nu trebuie
ca in urmatoarele etape ale proiectarii, obtinerii avizelor necesare si realizarii obiectivelor sa nu se
piarda din vedere scopurile pentru care se realizeaza acesta si activitatile ce urmeaza sa se
desfasoare in cadrul obiectivului, respectiv amenajarea zonelor de protecţie a zonei costiere si,

echiparea edilitară completă a acesteia. Totul trebuie foarte bine integrat in peisaj pentru a putea
asigura in continuare caracterul natural al zonei si a face astfel incat interventia antropica sa puna
in valoare frumusetea locurilor si nu sa o distruga.
concluzionat că turismul şi conservarea pot fi deseori compatibile, reciproc avantajoase, dar numai
dacă acesta este practicat într-un mod durabil în ariile potrivite. Planurile referitoare la turismul
durabil trebuie să fie parte din strategiile naţionale de dezvoltare durabilă şi trebuie incluse în
planurile individuale de management ale ariilor protejate. Măsurile de care beneficiază ariile
protejate includ:
a) transformarea dezvoltării existente nondurabile în forme durabile;
b) stabilirea standardelor durabile pentru noile dezvoltări, în special în mediile sensibile;
c) desemnarea unor zone pentru diferite grade de turism bazate pe capacitatea portantă a
ariilor protejate, incluzând sanctuare şi zone liniştite, ca şi zone potrivite pentru diferite niveluri de
folosinţă turistică şi de dezvoltare;
d) reducerea poluării şi decongestionarea traficului de vacanţă;
e) evitarea turismului şi a recreerii excesive în ariile protejate;
f) asigurarea că din turism beneficiază şi comunităţile locale;
g) asigurarea de ajutoare şi resurse pentru aplicarea din timp a planurilor;
h) pregătirea managerilor ariilor protejate în turismul durabil.
9.4. Dificultati
Nu este cazul.
10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII
PLANULUI
10.1. Principii generale

Monitorizarea are o importanţă deosebita, deoarece constituie mecanismul care permite
verificarea eficienţei măsurilor adoptate pentru reducerea impactului infrastructurii asupra
mediului.
O schemă de monitorizare bine stabilită serveşte următoarelor scopuri:
- detectarea erorilor in construcţia, funcţionarea sau întreţinerea lucrărilor;
- evaluarea modului în care măsurile adoptate au ca efect reducerea sau eliminarea
impactului negativ pe termen lung.
Pentru reuşita unui program de evaluare a programului de monitoring este necesar să se
ţină cont de următoarele reguli de bază:
 Trebuie selectat mediul ambiant cel mai apropiat (apă, aer, sol, biodiversitatea).
 Variabilele, tipul probelor, frecvenţa şi localizarea prelevărilor, trebuie alese cu grijă
ţinând cont de obiective.
 Terenul, echipamentul analitic şi facilităţile de laborator trebuie selectate în relaţie cu
obiectivele şi nu vice versa.
 Trebuie stabilită o schemă de prelucrare a datelor completă şi operaţională.
 Progamul trebuie evaluat periodic, în special dacă situaţia generală sau orice altă
influenţă asupra mediului este schimbată, fie luate în mod natural fie măsurate în arealul
considerat.
Costurile efective ale monitorizării trebuie să fie reduse de:

- Obiectivele specifice, informaţiile necesare şi realizarea unor programe de monitorizare.

- Monitorizarea chimică şi biologică integrată poate creşte eficienţa monitorizării (relaţia
cauză-efect).
- Apelarea la metode biologice. Când este potrivit se poate apela la o soluţie mai ieftină
decât analiza chimică. Avantajele metodei biologice pentru problema indicată, nu pot elimina în
totalitate necesitatea analizei chimice pentru diagnosticul propus şi pentru descoperirea sursei de
poluare.
- Folosirea variabilelor de amestec ale toxicităţii şi a altor variabile agregate.
- Utilizarea unor proceduri de analiză a sedimentelor şi a biotelor din apă pentru a obţine
mai multe informaţii la un cost mai scăzut.
Planul de monitorizare vine in completarea masurilor propuse pentru a preveni, reduce si
compensa cat mai mult posibil orice efect advers asupra mediului in urma implementarii planului
si cuprinde o serie de masuri ce permit o monitorizare cu rezultate cuantificabile a efectelor
semnificative rezultate in urma realizarii PUZ – ului. In acelasi timp planul de monitorizare, prin
indicatorii analizati va determina daca masurile propuse in capitolele anterioare pentru reducerea
si prevenirea efectelor adverse asupra mediului au fost eficiente.
10.2. Monitorizarea lucrărilor în perioada de implementare a planului

Monitoringul mediului înconjurător amplasamentelor va fi reprezentat de un ansamblu de
operaţiuni privind supravegherea, prognozarea şi avertizare în legătură cu evoluţia sistemului
natural, cu scopul intervenţiei în timp util pentru menţinerea stării de echilibru.
Deşi, monitoringul de mediului rămâne încă un deziderat greu de îndeplinit, date fiind
dificultăţile de conceptualizare şi operaţionalizare în sectorul activităţilor de execuţie a
amplasamentelor, precum şi de exploatare turisticã, necesitatea promovării lui decurge din
evaluarea cantitativă şi calitativă a mediului într-un context specific socio-economic local şi
regional.
Ca instrument al activităţii de management turistic, monitoringul mediului costier va
presupune satisfacerea următoarelor cerinţe:
- generarea unui flux informaţional care să se încadreze în parametrii cantitativi şi
structurali corespunzători unui proces decizional eficient;
- asigurarea caracterului integrant al informaţiilor despre mediu;
- compatibilitatea cu procedurile de gestionare a bazei de date despre mediu, inclusiv în
scopul actualizării acesteia;
- procesarea simultană a datelor din diverse sectoare ale mediului, (marin sau terestru)
ceea ce impune ca toate datele să aibă o referinţă geografică comună;
- accesul publicului la anumite nivele ale bazei de date şi metadate.
Generarea fluxului informaţional prin sistemul de monitorizare a calităţii factorilor de
mediului, va fi realizat de instituţiile abilitate în domeniu.
Categoriile de activităţi menţionate cuprind:
- prelevarea probelor: stabilirea punctelor de probă, măsurători, etc;
- analiza probelor: organizarea şi asigurarea funcţionalităţii procedurilor de analiză şi
înregistrarea probelor;
- crearea bazei de date: transcrierea, verificarea şi stocarea datelor.
Conform Legii Apelor 107/1996, modificată şi completată cu Legea 310/2004 si de Legea
112/2006 art. 5 al. (5) - Supravegherea calitatii apei potabile şi a apei de îmbăiere se asigură de
către autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii si de autorităţile publice locale, conform
prevederilor în vigoare.

Pentru a analiza calitatea apei de îmbăiere în conformitate cu HG 459/2002, laboratoarele

trebuie să fie acreditate pentru parametrii analizaţi sau să aparţină Ministerului Sănătăţii (art. 15
din HG 88/2004). Laboratorul D.S.P.J. Constanta este acreditat RENAR.
In vederea alinierii la standardele Uniunii Europene şi a fundamentării politicii şi strategiei
în domeniul sănătăţii şi mediului marin, respectiv a Directivei 76/160/CEE privind calitatea apei
de îmbăiere, aceasta a fost transpusă în legislaţia românească prin H.G. 459/2002 – privind
aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, precum
si a H.G. 88/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al
zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere.
In conformitate cu HG 1076/2004, monitorizarea implementării planului sau programului,

în baza PUZ - ului propus de titular, are în vedere identificarea, încă de la început, a efectelor
semnificative ale acestuia asupra mediului, precum și efectele adverse neprevăzute, în scopul de a
putea întreprinde acțiunile de remediere corespunzătoare. Îndeplinirea programului de
monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau
programului.
Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci și cele indirecte, sinergice și cumulative.
Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată și utilă dacă se are în
vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUZ - ului.
Programul de monitorizare trebuie să permită atât obţinerea și înregistrarea informaţiilor cu
privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementării PUZ - ului cât şi identificarea
eventualelor efecte adverse neprevăzute (de ex. acţiuni de remediere ce pot fi întreprinse).
Programul de monitorizare a surselor de emisie și a componentelor de mediu posibil a fi
afectate trebuie să cuprindă trei etape, respectiv :
Etapa I – Pre-implementare plan – pentru stabilirea stării de referință a mediului înainte
de implementarea obiectivului PUZ.
Etapa II – Punerea în operă a lucrărilor – pentru monitorizarea surselor de poluare și a
poluărilor accidentale în perioada de implementare / execuție a proiectului.
Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea stării mediului după finalizarea
lucrărilor cu starea de referință inițială, pentru ținerea sub observație și control a noilor surse de
poluare apărute, în vederea intervenției eficiente, în funcție de necesități.
Activitatea de monitorizare este specifică fiecărei etape și constă în sinteza din:
În cazul etapei de pre-implementare plan, în funcție de caracteristicile fiecărui obiectiv se
stabilesc factorii de mediu care urmează să fie monitorizați și parametrii de monitorizare. Datele
obținute se înscriu în raportul de începere și caracterizează starea inițială la care se fac raportările
ulterioare.
În perioada de punere în opera a lucrărilor se monitorizează parametrii și factorii de mediu
stabiliți în prima etapă și se raportează periodic, cu frecvența stabilită de autoritățile de mediu (de
obicei lunar), prin comparare cu situația inițiala, înainte de implementarea proiectului.
Pentru monitorizarea post implementare plan se stabilesc parametrii care trebuie să fie
urmăriți în funcție de specificul activităților și poluanții generați și de cerințele impuse prin

acordul de mediu pentru obiectiv. Raportarea datelor de monitorizare se face cu frecvența stabilită
de autoritățile de mediu. Rezultatele se compară cu limitele admise de norme.
Deoarece efectele asupra mediului sunt generate de rezultatele implementării PUZ,
monitorizarea trebuie să se adreseze atât rezultatelor planului cât şi efectelor asupra mediului şi va
fi orientată în special spre componentele mediului identificate ca fiind probabil cele mai afectate
de implementarea PUZ.
Ținând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUZ - ul propus
şi de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării acestuia, se
recomandă următoarele măsuri de monitorizare:
10.2.1. Monitorizarea calitatii aerului

Pentru monitorizarea calitatii aerului se impune realizarea unor analize lunare pe perioada
de construire pentru urmatorii indicatori: emisii de oxizi de azot si oxizi de sulf, calculate in baza
cantitatilor lunare de combustibili consumate de utilajele active; analize trimestriale pentru pulberi
in suspensie si pulberi sedimentabile.
Valorile inregistrate vor fi raportate la concentratiile maxime admisibile, in conformitate
cu legislatia in vigoare.
In cazul in care, in urma monitorizarilor se constata depasiri ale valorilor limita vor fi
propuse masuri de reducere a impactului asupra aerului (de ex. stropirea cu apa a cailor de rulare
pentru a limita aparitia prafului). Masurile propuse vor fi implementate de catre titularul de plan in
mod direct sau prin intermediul unor subcontractori si vor fi incluse in rapoartele semestriale
transmise catre A.R.B.D.D. Tulcea.
In perioada de exploatare nu se considera necesara monitorizarea calitatii aerului, sursele
potentiale de emisii fiind nesemnificative.
10.2.2. Monitorizarea calitatii apei:

Pentru perioada de construire se va monitoriza, lunar, calitatea apei uzate vidanjate din
cadrul organizarii de santier. Rezultatele analizelor vor fi incluse in rapoartele semestriale
transmise catre A.R.B.D.D. Tulcea si ABA DL conform cerintelor Avizului de gospodarire a
apelor.
In perioada de exploatare se va monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apa
prelevată din puţurile de captare conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile, prin
analize efectuate de catre Directia de Sanatate Publica Constanta.
Se va monitoriza permanent cantitatea de apă prelevată din puţurile de captare conform
prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de ABA DL Constanta.
Se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele uzate evacuate în reţelele
de canalizare conform NTPA 002 şi a regulamentului de exploatare a reţelelor de canalizare emis
de ABA DL Constanta.

10.2.3. Populatia si sanatatea umana

Pentru perioada de construire vor fi realizate analize lunare pentru zgomot, la limita
planului catre localitatile limitrofe, in timpul activitatii de construire, de functionare a utilajelor si
in timpul activitatii de transport.
In cazul in care, in urma monitorizarilor se constata depasiri ale valorilor limita vor fi
propuse masuri de reducere a zgomotului. Masurile propuse vor fi implementate de catre titularul
de plan in mod direct sau prin intermediul unor subcontractori si vor fi incluse in rapoartele
semestriale transmise catre A.R.B.D.D. Tulcea.
In perioada de exploatare nu se considera necesara monitorizarea zgomotului, sursele
potentiale de zgomot fiind nesemnificative.
10.2.4. Solul
Pentru perioada de construire se va urmarii respectarea masurilor propuse pentru protejarea
solului. Pe masura ce lucrarile de construire vor fi finalizate se va respecta planul de ecologizare si
revegetare a zonelor decopertate, precum si modul de valorificare al surplusului de sol vegetat,
daca acesta va exista. Semestrial, cantitatile de sul excavat lunar, va fi raportat ARBDD, prin in
rapoartele semestriale transmise.
In perioada de exploatare nu se considera necesara monitorizarea solului, sursele potentiale
de afectare al acestuia fiind nesemnificative.
10.2.5. Peisajul
Monitorizarea efectelor implementarii planului asupra peisajului se va realiza concomitent
cu monitorizarea pentru biodiversitate, fiind urmariti aceiasi indicatori: gradulo de refacere al
relatiilor interspecifice ce definesc habitatele, respectiv gradul de revegetare al suprafetei afectate
de constructii. Raportarea rezultatelor se va realiza anual catre ARBDD, timp de 2 ani.
In cazul in care, la sfarsitul perioadei de monitorizare se constata ca refacerea peisajului se
realizeaza intr-un ritm mai lent decat cel estimat, vor fi propuse masuri corespunzatoare (de ex.
plantarea de specii specifice acestor zone) si extinderea perioadei de monitorizare. Masurile
propuse vor fi prezentate A.R.B.D.D. Tulcea pentru consultare si vor fi implementate catre
titularul de plan in mod direct sau prin intermediul unor subcontractori.
10.2.6. Gestionarea deşeurilor

Pentru perioada de construire se vor monitoriza cantităţile de deşeuri generate, valorificate,
reciclate și eliminate pe toată perioada de implementare a PUZ - ului. Evidenţa gestionării
deşeurilor se va realiza conform prevederilor legale în vigoare (HG 856-2002). Colectarea
deseurilor va fi selectiva. Gestiunea deseurilor va fi predata semestrial la ARBDD Tulcea.
In perioada de exploatare se va realiza colectare selectivă a deşeurilor. Va fi stabilit un
program de colectare selectiva a deseurilor de catre firme specializate, aceste fiind transportate la
Depozitul ecologic de deseuri de la Ovidiu, apartinand Tracon.
În completare la măsurile mai sus prezentate se vor implementa orice alte măsuri de
monitorizare prevăzute de actele de reglementare emise de autorităţi (avize, acorduri, autorizaţii)
pe parcursul implementării PUZ.

Pe toată perioada de implementare a PUZ - ului propus va fi asigurată comunicarea cu

autoritatea de protecţie a mediului și autorităţile locale, precum şi cu alte autorităţi interesate
şi/sau implicate în implementare. De asemenea, pot fi aduse modificări ale planului dacă
rezultatele obţinute prin monitorizare arată schimbări faţă de premisele iniţiale avute în vedere sau
dacă reglementările legale suferă modificări relevante.
Responsabilitatea monitorizării efectelor implementării PUZ - ului revine titularului de plan.
10.2.7. Biodiversitatea
Tinand cont de complexitatea avifaunei sitului Naturea 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complex Razim Sinoie si ROSPA Marea Neagra din zona s-a realizat un program de
monitorizare a perimetrului si a zonelor adiacente pe care urmeaza sa se implementeze proiectul
stabilindu-se:obiectivele monitarizarii, zona de studiu, metodele de lucru si de colectare a datelor.
Obiectivele monitorizarii avifaunei au avut drept scop:
- Evaluarea diversitatii speciilor de pasari (compozitia specifica);
- Evaluarea populatiilor de pasari in raport cu aglomerarile/fluctuatiile sezoniere (dinamica
sezoniera);
- Distributia speciilor de pasari in zona de studiu in raport cu folosirea habitatelor;
- Evaluarea impactului potential in raport cu dezvoltarea planului si propunerea unor masuri
de diminuare a impactului sau măsuri compensatorii;
- Evaluarea impactului potential asupra pasarilor prin schimbarile produse in structura
habitatului (pierderea directa a habitatului/eliminarea din habitat;
- Evaluarea gradului de disconfort (evitarea habitatelor de hranire, reproducere si odihna,
scaderea numărului de indivizi etc.) asupra pasarilor prin implementarea proiectului.
- Studiul asupra faunei s-a efectuat in functie de perioadele favorabile si nefavorabile pentru
fiecare grupare taxonomica vizata pentru perioada de cuibarit, perioada de iernare cat si
perioada de migratie
Perioada de studiu stabilita pentru monitorizarea speciilor de pasari a fost selectată astfel
încat sa cuprinda toate categoriile functie de perioada în care sunt prezente, si anume:
- pasarile oaspeti de vara, de la sosirea si pana la plecarea lor catre cartierele de iernare
(perioada care coincide cu sfarsitul migratiei de primavara si inceputul migratiei de
toamna);
- pasarile migratoare, care sunt prezente pe toata durata migratiei de primavara si a migratiei
de toamna;
- pasarile oaspeti de iarna, de la sosirea si pana la plecarea lor catre cartierele de cuibarit
(perioada care coincide cu sfarsitul migratiei de toamna si inceputul migratiei de
primavara);
- pasarile sedentare, care sunt prezente pe toata perioada anului.
In acest sens, datorita faptului ca amplasamentul este situat partial in cadrul siturilor Natura
2000 (ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie si ROSPA Marea Neagra), s-a
monitorizat inclusiv prezenta / absenta speciilor de pasari cheie pentru care a fost desemnat
acest sit Natura 2000.
In vederea identificarii speciilor de pasari cuibaritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de
studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observatiile de teren.
Pentru completarea datelor obtinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat si transecte in
puncte, in vederea asigurarii uniformizarii datelor si evidentierii distributiei speciilor pe toata

suprafata zonei de studiu.Metoda este utilizata in habitate deschise, plane. Această metoda s-a
folosit pentru monitorizarea pasarilor in perioada de migratie (de toamna si primavara).
Speciile de amfibieni, reptile si mamifere au fost monitorizate odata cu monitorizarea
pasarilor deoarece perioadele favorabile se suprapun cu cele pentru pasari, astfel ca datele pot fi
colectate impreuna
De asemeni s-au urmarit si alte elementele considerate relevante pentru conturarea
tabloului biodiversitatii din zona:
- Habitate;
- prezenta altor categorii de fauna :amfibieni,reptile, mamifere;
- distributia speciilor avand in vedere tipurile de habitat din cadrul amplasamentului.
Program de monitorizare
categoriile de specii posibil a fi prezente in zona studiata, in campaniile de monitorizare
desfasurate si anume: pasari cuibaritoare sau oaspetţi de vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de
iarna si pasari migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, reptile si
amfibieni.
1. in perioada de constructie a infrastructurii necesare functionării obiectivului;
2. in perioada de functionare a obiectivului;
Pentru monitorizarea speciilor de mamifere se va utiliza metoda transectului diurn si
nocturn, iar pentru monitorizarea speciilor de herpetofauna (amfibieni si reptile) se vor utiliza
metoda transectului diurn si in completare metoda transectului activ (cautarea activa a
amfibienilor si reptilelor in diferite refugii) si cea a transectului auditiv (identificarea speciilor de
amfibieni anuri pe baza vocalizarilor). Pentru monitorizarea tipurilor de habitate si a speciilor de
plante se vor utiliza metoda releveelor fitocenologice si cea a transectelor.
Perioadele in care se vor efectua monitorizarile biodiversitatii se vor face tinand cont de
perioadele favorabile pentru colectarea fiecarui set de date, asa cum este relevat în tabelul urmator:
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Haabitate si specii de
plante
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării
Legenda:
Perioada optimă

Desi pentru toate speciile de biodiversitate identificate pe suprafata planului sunt cunoscute
perioadele favorabile de monitorizare, este recomandabil sa nu se stabilească date stricte de
colectare a informatiilor din teren, deoarece factorii climatici sau alti factori externi pot influenta
dinamica speciilor de fauna si flora, iar aceste date stricte pot influenta calitatea datelor obtinute.
In acest sens, este recomandabil ca in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar
suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum
urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: un număr de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de cuibarit cat si
cea de crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie
(de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de
migratie;
3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor in
arealele de iernare, dinamica din aceste areale de iernare si plecarea lor catre locurile de
cuibarit;
4. pasari sedentare: se vor monitoriza in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaitoare si cele
care ierneaza (deplasari efectuate pentru celelalte categorii de pasari);
5. mamifere: un numar de 4 deplasari care sa cuprinda perioada de activitate si de inmultire;
6. herpetofauna: un numar de 2 deplasari care sa cuprinda perioada de activitate si de
inmultire;
7. habitate si specii de plante: un numar de 3 deplasari care sa cuprinda perioada vernala si
prevernala.
GRUPARE OBIECTIVE
INDICATORI
TAXONOMICĂ
1.Monitorizarea populatiilor de
reptile si amfibieni prezente in
cadrul amplasamentului; 1.Identificarea tuturor speciilor
2.Minimizarea impactului pe durata de reptile si amfibieni;
Reptile si amfibieni
activitatilor de amenajare prin 2.Derularea lucrarilor doar in
organizarea durabila a planului perioadele recomandate
de constructie si stabilirea de
masuri clare in cadrul acestuia;
1.Continuarea monitorizarii 1.Completarea datelor actuale
raspandirii speciilor cuibaritoare cu cele obtinute din
in cadrul amplasamentului; programul de monitorizare
2.Monitorizarea etologiei speciilor 2.Evidentierea
Pasari cuibaritoare
de pasari pe perioada de comportamentului pasarilor
constructie si amenajare; pe respectivele perioade
3.Planificarea etapelor de comparativ cu
constructie astfel încât sa nu comportamentul initial

interfere cu perioada efectiva a 3.Respectarea perioadelor

cuibaritului acestor specii; recomandate
1.Monitorizarea dinamicii migratiei 1.Completarea datelor actuale
in perimetrul de lotizat cat si cu cele obţinute din
zonele adiacente; programul de monitorizare
2.Monitorizarea comportamentului 2.Evidenţierea
Pasari de pasaj
speciilor de pasaj pe durata comportamentului pasarilor
constructiilor, in vederea pe respectivele perioade
asigurarii unor conditii optime de comparativ cu
pasaj. comportamentul initial
1.Monitorizarea deplasărilor 1.Completarea datelor actuale
Pasari oaspeti de iarnă sezoniere ale populatiilor de cu cele obtinute din
gaste in sectorul lor de iernare; monitorizare
1.Monitorizarea speciilor de
1.Completarea datelor actuale
mamifere rezidente precum si a
Mamifere cu cele obtinute din
celor care pot tranzita perimetrul
monitorizare
in cautarea hranei

se adauga zonele invecinate care contin aceleasii tipuri de habitate ca si amplasamentul, inclusiv a
zonei costiere din vecinătate.
zonei de locuit.
Monitorizarea se va realiza in timpul constructiilor si timp de doi ani calendaristici de la
finalizarea lucrarilor de construire de catre o firma specializata la comanda beneficiarului
(Primaria Comunei Corbu), in faza PUZ, conform prevederilor Raportului de mediu si a Avizului
de mediu, iar in faza PAC monitorizarea se va continua tot cu o firma specializata, in timpul
constructiilor si doi ani dupa finalizarea acestora, la comanda beneficiarului fiecarui lot, in
conformitate cu prevederile Acordurilor de mediu, iar rezultatele vor fi raportate semestrial si
anual catre ARBDD Tulcea.
Pentru Planul Urbanistic Zonal analizat: “Introducere in intravilan si lotizare teren in
vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii
aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente”, Comuna Corbu, Judetul Constanta, se
recomanda monitorizarea urmatorilor factori de mediu:

Obiectiv de Indicatori monitorizati Frecventa Responsabil

mediu
Calitatea apei - indicatorii de calitate ai apei potabile; - semestrial; Titular PUZ
- indicatori de calitate ai apelor uzate epurate, - semestrial;
conform NTPA 002/2005;
Modul de realizare a retelelor de alimentare cu - in timpul
apa si canalizare prin: perioadei de
-corelarea capacitatii sistemelor de alimentare executie dar si
cu apa cu capacitatea sistemului de canalizare a de functionare.
apelor uzate si a sistemelor de epurare;
-utilizarea rationala a apei si eliminarea - permanent;
pierderilor din retelele de distribuire a apei si
minimizarea consumurilor;
- efectele eventualelor poluarii accidentale; - imediat;
-monitorizarea debitelor de apa captate si a - permanent;
debitelor de apa uzata ce ajung in statia de
epurare
Calitatea - monitorizarea indicatorilor de calitate ai - la solicitarea Titular PUZ
aerului aerului, conform Legii 104/2011; autoritatii de
mediu,
- monitorizarea emisiilor de pulberi
sedimentabile si in suspensie pe durata - in timpul
executiei lucrarilor de constructie. perioadei de
executie
(semestrial)
Gestiunea - se va realiza in conformitate cu Legea - in timpul Titular PUZ
deseurilor 211/2011; perioadei de
-monitorizarea colectarii selective a tuturor executie dar si
categoriilor de deseuri si eliminare a deseurilor; de functionare;
- monitorizarea activitatatii de reciclare si - permanent;
reutilizare a deseurilor;
Zgomot -modul de asigurare a distantelor - in timpul Titular PUZ
corespunzatoare dintre zonele rezidentiale si perioadei de
sursele de zgomot; executie dar si
-monitorizarea zgomotului, astfel incat sa se de functionare,
respecte limitele stabilite prin STAS (trimestrial).
10009/1988
Protectia - respectarea prevederilor legislative cu privire - in timpul Titular PUZ
populatiei si la asigurarea suprafetei de spatiu verde pe perioadei de
imbunatatirea locuitor; executie dar si
calitatii vietii, de functionare.
cresterea
confortului si
imbunatatirea
sanatatii
umane

Protectia -monitorizarea depozitarii deseurilor in pubele -in timpul Titular PUZ

solului corespunzatoare amplasate in spatii special perioadei de
amenajate, pe suprafete betonate; executie dar si
-monitorizarea utilizarii solului vegetal pentru de functionare.
reamenajarea terenurilor afectate. - permanent;
Peisajul si - Monitorizarea modului de realizarare a -in timpul Titular PUZ
mostenirea constructiilor care prin amplasament, functiune, perioadei de
culturale, volumetrie si aspect arhitectural, depreciaza executie dar si
patrimoniul valoarea peisajului, distrug coerenta de functionare.
cultural specificului zonei sau afecteaza valoarea
zonelor de protectie;
- Monitorizarea adoptarea elementelor - permanent;
arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de
construire, concomitent cu mentinerea si
dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor
peisagistice cu functiune ecologica, estetica si
recreativa;
-Monitorizarea refacerii stratului vegetal si
plantarea acestuia dupa fiecare constructie
realizata.
Concluzie finala: din analiza implementarii planului privind lotizarea celor 92,822 ha de
pe raza Comunei Corbu, se poate concluziona ca impactul asupra tuturor factorilor de mediu
va in in limite admisibile, cu atat mai mult cu cat nu vor fi afectate speciile de flora si fauna
sau habitatele pentru care au fost declarate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si siturile
Natura 2000: ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSCI0066 Delta Dunarii – Zona Marina,
ROSPA0076 Marea Neagra, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.
11. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC
Prezenta lucrare s-a întocmit la cererea Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL, Brie
Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel, Streza Bogdan, SC BLACK SEA MAG SRL, SC ARCASII
Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu Virgil, Marin Emil, pentru PLANUL
URBANISTIC ZONAL – “INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI LOTIZARE TEREN IN
VEDEREA CONSTRUIRII DE LOCUINTE PERMANENTE, SEZONIERE, SPATII
CAZARE SI ALIMENTATIE, CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII TEHNICO
EDILITARE SI AMENAJARI AFERENTE”, COMUNA CORBU, JUDETUL
CONSTANTA, amplasat în extravilanul Comunei Corbu, pe o suprafata de 92,82 ha, situat la est
de Localitatea Corbu, in imediata apropiere a Marii Negre.
Prezentul Raport de mediu are ca scop principal obtinerea Avizului de mediu pentru PUZ
- ul sus amintit. Acest raport a fost solicitat in cadrul procedurii de emitere a Avizului de mediu,

derulata de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Tulcea si a fost realizat de
Costache Viorel Paul, persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii
pentru protectia mediului la pozitia nr. 453, pentru RM, RIM, BM, RA, conform Certificatului de
Inregistrare, valabil pana la data de 23.02.2017, inclus in Anexa nr. 1 al acestui raport.
Raportul de mediu pentru PUZ a fost realizat in conformitate cu cerintele de continut,
precizat in legislatia de mediu in vigoare la data realizarii acestuia, repectiv H.G. nr. 1076 / 2004
zonei.
Proiectul are la baza Certificatul de Urbanism nr. 119 din 25.07.2015, eliberat de Primaria
Comunei Corbu, prelungit de la data de 25.07.2015, pana la data de 24.07.2016.
 Indici si indicatori urbanistici ( regim de aliniere, regim de inaltime, POT,CUT,etc);
in zona;
Amplasamentul obiectivului şi adresa

de 4 m.


ax);

575/3 – 10);
575/10, A 577/3, A 579/12, A 610/19 ).

Functiunea actuala = categoria de folosinta teren arabil, pasune si teren neproductiv.
Proiectantul general pentru PUZ: SC Proiect Unique SRL – arh. D. Nachiu, Strada
Basarabia nr.29, Localitatea Fantanele, Judetul Constanta.
Proiectant de specialitate: SC Proiect Unique SRL – arh. D. Nachiu.
Titularul şi beneficiarul investiţiei: Consiliul Local Corbu, SC PLANTMAR SRL, Brie

Ilie, Bacioiu Cristian, Marin Cornel, Streza Bogdan, SC BLACK SEA MAG SRL, SC ARCASII
Friciu Tudor, Balaur Greta, Andrev Stefan, Munteanu Virgil, Marin Emil.
Forma de detinere a terenului:contracte de vanzare cumparare - titlu de proprietate.
Suprafata de teren = 92,822 ha.
Regimul juridic
Forma de proprietate: Primaria Corbu in parteneriat public privat cu firmele si persoanele
fizice mentionate mai sus.

REGIMUL JURIDIC
Zona Marina.
Necesitatea si oportunitatea investitiei
În vederea valorificării la maximum a potenţialului Comunei Corbu se propune
introducerea in intravilan si lotizarea terenului studiat in suprafata de 92,82 ha, in vederea
construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii de cazare si alimentatie, constructii aferente
echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente.
Dorinta unanima a autoritatilor locale si a populatiei comunei, precum si punctele de
vedere ale factorilor interesati, cu privire la extinderea localitatii in partea de est, obtinute de
- extinderea localitatii;
- lotizarea in vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii de cazare si
alimentatie;
Date generale privind proiectul analizat

Obiectul prezentei documentatii il constituie studierea unui teren in suprafata totala de 928
219 mp, alcatuit din parcelele:
- A 575 / 1 – 3 si 11-18, A 577/4-19, A 579/13-26, A610/20-21, pasune si teren
neproductiv, toate fiind proprietati particulare a persoanelor fizice sau juridice.
- drumurile de exploatare De 576, De 578, De 580, precum si Dc 574 , facand parte din
domeniul public al localitatii si determinarea conditiilor in care acest teren poate fi introdus in
intravilan ca trup izolat cu destinatia de < ansamblu rezidential >.
Prevederile acestei documentatii vor fi reluate si cuprinse in PUG-ul localitatii.
Terenul este incadrat la categoria de folosinta “teren arabil, pasune si teren neproductiv”.
Stadiul actual al dezvoltarii

Evolutia zonei
Zona studiată se afla acum in extravilanul Comunei Corbu si terenul are folosinta de teren
arabil (802.882 mp, reprezentand 86,5 % ), pasune (78.916 mp reprezentand 8,5 % ) si teren
neproductiv (15.000 mp, reprezentand 1,62 % ).

Încadrarea în localitate
Terenul ce face obiectul acestei documentatii se afla in estul localitaii Corbu, are suprafata
totala de 928.219 mp si are urmatoarele vecinatati:
- sud – limita faleza, proprietati particulare parcelele A610/18-19;
- est – proprietati particulare pasuni, limita faleza, drum De 608;
- nord - drum de exploatare De 547, Dc 574, proprietati particulare parcelele A575/3-10;
- vest – proprietati particulare parcelele A 575/10 , A577/3, A579/12, A610/19, drum Dc
574.
Elemente ale cadrului natural

Terenul nu are accidente de relief majore care să reprezinte riscuri natural. Limita falezei ,
care este pe alocuri limita terenului reglementat impune, pe langa cerinte de ordin architectonic
care sa vizeze punerea in valoare a acestui spectaculos element de relief natural, respectarea stricta
a legislatiei in domeniu ( art.6.al.2 pct d din OUG 202/2002 ).
Vecinatatea plajei si a Marii Negre sunt alte doua elemente majore care determina – prin
necesitatea de a fi valorificate ca imagine si vecinatate si deasemeni de a fi protejate – caracterul
propunerilor prezentului plan urbanistic.
Circulaţia
Circulatia majora in zona se desfasoara, in acest moment,pe DJ 226 (venind din Constanta)
de unde, pe drumuri de exploatare si pe DC 574 se ajunge la toate parcele.
Ocuparea terenurilor
Întregul teren ce urmează a fi parcelat este ocupat de teren agricol (arabil, pasune si teren
neproductiv) si este lipsit de orice constructii.
Pe parcelele invecinate exista imobile, in general cu destinatia < locuinta > si cu regim de
inaltime P, P+1, P+2.
Echiparea edilitară
Pe terenul studiat nu exista retele de alimentare cu apa sau canalizare, dar exista retele
electrice subterane si aeriene.
Utilitatile vor face parte integranta din proiectul de executie al ansamblului de case individuale si
dotari conexe.
Probleme de mediu
Functiunea propusa este ansamblu residential - locuinte permanente sau de vacanta cu
dotari conexe si prin regulamentul de urbanism se va urmari crearea unui impact nesemnuficativ
asupra mediului. Conform Hotararii nr. 152/22/05.2013 al Consiliului Judetean Constanta, pe o
suprafata de minimum 5 mp / locuitor din teren se vor amenaja spatii verzi si plantate, spatii de
joaca si de odihna, asa cum este detaliat la capitolul < ZONIFICARE FUNCTIONALA –
REGLEMENTARI >
Deasemeni prevederile OUG 202/2002 vor fi respectate), astfel fasia de 10,0 m de la
marginea falezei va fi neconstruibila si va face parte din domeniul public al Localitatii Corbu, iar
constructiile definitive sunt interzise in fasia de 150 mp de la linia cea mai inaintata a marii.
Suprafata de teren care face obiectul PUZ-ului se suprapune cu:
- RBDD ( Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ) – pe 1.050 mp = 0,1 ha;
- ROSCI 0065 Delta Dunarii – pe 78.916 mp = 7,89 ha;

- ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe – pe 42.934 mp = 4,29 ha,
aceste suprapuneri fiind pe zona Z5 si se suprapune peste suprafata de 78.916 mp = 7,89 ha
<pasuni> din totalul PUZ de 928.219 mp = 92,82 ha.
De mentionat ca exista deasemenea, suprapuneri intre Siturile ROSCI 0065 si ROSPA
0031 ocupand in acelas timp aceeasi suprafata din PUZ si, partial, se gaseste la 37 m fata de limita
ROSPA 0076 Marea Neagra si la o distanta de 35 m fata de limita Sitului Natura 2000 ROSCI
0066 Delta Dunarii Zona Marina.
Nici un fel de constructii nu vor fi realizate pe suprafata din zona Z5 care se suprapune cu
RBDD, acest lucru fiindf interzis.
Avand in vedere ca populatia totala ( in varf de sezon turistic ) a intregii suprafete de teren
studiate se estimeaza a fi:
- Zona Z3 = 7.710 persoane;
- Zona Z4 = 2.110 persoane in locuinte.
- Zona Z5 = 300 persoane cazate in corturi si rulote.
Total populatie PUZ = 5.500 + 6.200 + 7.710 + 1.810 + 300 persoane = 21.520 persoane.
Suprafata de plaja adiacenta ( intre Cap Midia si UM 01853 ) fiind de cca. 558. 000 mp,
/persoana.
Opţiuni ale populatiei

Cererea continuă de terenuri pentru construcţia de case de vacanta si dotari turistice este
cea care a facut proprietarii terenurilor sa ia in considerare considere dezvoltarea acestor
terenurilor si sa doreasca dezvoltarea intregii zone. Orientarea terenului si vecinatatea Marii Negre
ii confera acestui teren o pozitie aparte.
Descrierea lucrărilor propuse
Ansamblul se doreste a fi o oaza de liniste si relaxare pentru familii cu un venit mediu sau
ridicat de trai. Valorificarea unui bogat potential natural si cultural, descongestionarea zonelor
turistice aglomerate, imbunatatirea nivelului de trai al populatiei acestor perimetre, stabilizarea
fortei de munca locala prin crearea de noi locuri de munca in domeniul serviciilor, constructiilor,
cresterea rapida a echipamentelor de cazare datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul
unor categorii sociale cu un nivel mediu sau ridicat la aceste oferte de petrecere a concediilor.
Valorificarea cadrului natural

Principalele elemente ale cadrului natural - Marea Neagra si plaja vor fi puse in valoare in
primul rand prin functiunile permise pe acest teren (ansamblu residential), prin celelalte prevederi

ale regulamentului de urbanism (procent de ocupare al terenului, regim de inaltime, etc.), cat si
prin prevederile ce tin de imaginea aansamblului ce urmeaza a fi construit (material, finisaje, stil
architectonic, orientare a locuintelor, etc. ).

ax);
Parcelarea
Parcelele lotizate vor fi construibile numai daca respecta dimensiunile geometrice stabilite
prin prezentul PUZ si au acces direct la un drum interior cu o latime de 12 m.
O parcela poate fi adusa in conditiile de construibilitate in asociere cu unele din parcelele
vecine sau prin contopirea cu aceasta (regrupare parcele).
Inaltimea constructiilor
Constructiile propuse trebuie sa asigure insorirea constructiilor invecinate, iluminatul
natural si confortul psihologic a acestora. Constructiile invecinate trebuie sa beneficieze de durata
minima de insorire ceruta de normele sanitare pentru constructiile de locuit (1,5 ore la solstitiul de
iarna si de 2 ore in perioada 21 februarie – 21 octombrie).
Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri

20% din suprafata lotului.
Imprejmuirile dinspre strada vor avea inaltimi intre 1,8 m – 2,2 m si vor fi realizate din
materiale si forme care sa permita vederea cu soclu opac, cu Hmax. = 0,60 m, dublate de gard viu,
iar spre vecinatati din materiale care sa nu permita vederea.
Spatiile comerciale si alte servicii pot fi lipsite de imprejmuire la strada, pot fi separate cu
gard viu sau cu borduri.
Zonificarea functionala - reglementari


aferent.
Suprafața studiată în extravilanul Comunei Corbu unde se propun urmatoarele reglementări

urbanistice:
- trecerea terenului din extravilan în intravilan;
- dimensionarea loturilor;
- organizarea rețelei stradale, ampriza străzii, studierea corelării circulației aprobate cu cele
propuse;
- organizarea structurii urbane;
- statutul juridic și circulația terenurilor;
- stabilirea funcțiilor permise, regimul maxim de înalțime, regimul de aliniere a construcțiilor,
indicatorii urbanistici.
Zone functionale propuse:
- zone rezidentiale cu functiuni complementare;
- turism si servicii;
- dotari si servicii publice la nivel de cartier;
- spatii verzi.
Unitati teritoriale de referinta

Stabilirea UTR-urilor s-a realizat in PUG Corbu. Prevederile PUG Corbu incadreaza
suprafata studiata in extravilanul Comunei Corbu.
Se propune trecerea suprafetei studiate in intravilanul Comunei Corbu si impartirea
suprafetei studiate in 5 zone functionale si anume:
Terenul ca face obiectul variantei finale a prezentului PUZ va fi zonificat astfel:






piscine descoperite, locuri de joaca pentru copii), constructii usoare, provizorii, sezoniere cazare
turistica de tip camping (corturi si rulote), alimentatie publica de tip beach-bar, spatii verzi.
Nota: aceste suprafete ale zonelor cuprind strict loturile destinate constructiilor si
amenajarilor, nu si strazile adiacente (existente largite si modernizate sau nou create).
constructiile definitive in banda de 150 m de la linia cea mai inaintata a marii.
In zona apartinand ARBDD (teren neproductiv), nu vor fi realizate constructii.
Conform Hotararii Consiliului Judetean Constanta nr. 152/22/ 05.2013, pe o suprafata de
minimum 5mp / locuitor din teren se vor amenaja spatii verzi si plantate, spatii de joaca si de
odihna, asa cum este detaliat la capitolul “Zonificare functionala – Reglementari ”.
Un procent intre 20 si 30% pe loturile destinate construirii vor fi ocupate cu spatii verzi -
spatiu verde plantat la sol constand in gazon + flori, Lavandula (lavanda ), Myosotis alpestris
(nu ma uita), Nicotiana alatum (regina noptii), trandafiri, Petunia grandiflora, Portulaca
grandiflora (floare de piatra ), etc., plante urcatoare - azalea, Lonicera nitida (caprifoi) + arbusti -
Cornus alba (corn alb), Cornus sanguinea (corn rosu) + arbori - Acer palmatum (artar japonez),
Betula alba (mesteacan), Magnolia grandiflora (magnolie), Malus red sentinel (mar ornamental),
Robinia hispida rosea (salcam rosu), Taxus cuspidata (tiza japoneza).
Adiacent acestui spatiu verde care acopera cerintele Hotararii 152/22.05.2013, se
recomanda:
- terasele imobilelor sa fie amenjate, pe cat posibil cu spatiu verde, gazon + flori
Lavandula (lavanda), Myosotis alpestris ( nu ma uita ), Nicotiana alatum ( regina noptii ),
trandafiri, Petunia grandiflora, Portulaca grandiflora ( floare de piatra ), etc.
-inchideri perimetrale (garduri despartitoare intre proprietati sau intre proprietate si
domeniul public sa fie alcatuite din gard viu, Chamaecyparis globosa ( chiparos ) de cca. 1,5 m
inaltime.
-jardiniere pe fatade; sa fie montate flori - Petunia grandiflora, Portulaca grandiflora
(floare de piatra), etc., realizate din material, de preferinta, natural (ceramic, lemn); pot fi
prevazute la parapetele balcoanelor si a ferestrelor ;
- se recomanda ca parcarile sa fie acoperite, iar acoperisul amenajat cu gazon si plantatii
florale.
Elemente de regulament de urbanism aplicabile zonelor Z1, Z2, Z3, Z4

Pe aceste loturi urmează a se construi locuinte (permanente sau case de vacanta) si dotari
complementare turistice, pensiuni, unitati de alimentatie publica, cluburi sau dotari specifice
zonelor de locuire - turism, servicii, fie ca unica functiune, fie ca anexa a spatiului de locuit (spatii
comerciale, gradinita, mini unitati de alimentatie publica, etc., cu conditia ca acestea sa nu
provoace discomfort functiunii principale), spatii de agrement, spatii verzi.
poluare de orice fel (inclusiv reparatii auto, etc.).
Constructiile vor avea un regim de inaltime ce poate varia de la parter in zona Z5 (aici vor
fi realizate constructii nepermanente, din lemn, stuf, etc,), la parter la P+2 eteje pentru zonele Z1,
Z2, Z4, si maximum P+4 etaje in zona Z3.

Procentul de ocupare al terenului va fi de maxim 40 % pentru zona Z2 si parcelele

destinate locuintelor individuale din celelalte zone (Z1, Z3, Z4) si maximum 60 % pentru celelalte
zone Z1, Z3 si Z4.
Coeficientul de utilizare al terenului va fi de maximum 1,4 pentru zona Z 2 si parcelele

destinate locuintelor individuale din celelalte zone (Z1, Z2, Z3, Z4), maxim 1,8 % pentru zonele
Z 1, Z 4 si maximum 3 pentru zona Z3.
Piscinele descoperite, terenurile de sport, locurile de joaca pentru copii, etc. nu se iau in
calcul la procentul de ocupare al terenului.
In zona in care terenul se incadreaza in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, ne se va
realiza nici un fel de constructie.
Imobilele (atat locuintele cat si dotarile aferente) urmează a fi construite cu materiale şi
finisaje de calitate superioară. Pentru placaje si socluri este recomandată piatra naturală, pentru
finisaje exterioare tencuielile drişcuite fin, vopsite cu vopseli lavabile în culori pastelate.
Panta invelitorilor va fi de maximum 40 % şi se vor prefera materiale în culori şi texturi
tradiţionale (olane si ţigle în culori naturale, roşu / cărămiziu / brun). Pentru învelitoare vor fi
evitate culorile nenaturale (albastru, verde) şi va fi strict interzisă folosirea tablei zincate ori a celei
din aluminiu stralucitoare, precum şi a azbocimentului ondulat. Este posibila folosirea stufului
pentru invelitori; deasemeni sunt acceptate si acoperirile in terasa (amenajarea acesteia ca spatiu
verde este de dorit).
Ampalsarea constructilor se va face cu o retragere de cca. 4,0 m de la limita spre strada a
lotului.
Constructiile invecinate se pot amplasa cuplat. Amplasarea fata de limitele laterale si catre
spate se va face cu respectarea prevederilor Codului Civil.
Amplasarea constructiilor fata de constructiile vecine se va face respectand distanta intre
ele de minimum jumatate din inaltimea cea mai mare, dar nu mai mica de 4 m.
Gardurile spre strada se recomandă a fi executate din zidarie de cca 40 de cm înălţime,
placata cu piatra naturala (sau sa fie executat integral din piatra) sau din gard viu.
Gardurile spre vecini vor fi realizate din de gard viu.
Parcarea autovehicolelor se va face in interiorul loturilor.
Divizarea loturilor se admite doar daca, cumulativ se respecta urmatoarele conditii :
- fiecare lot sa aiba suprafata minima de 350 mp;
- fiecare lot sa aiba asigurat acces auto cu latime minima de 3,5 m;
- latimea fiecarui lot sa fie de minimum 12,0 m;
- toate celelate conditii privind procentul de ocupare al terenului, coeficientul de utilizare
al terenului, amplasarea constructiei pe lot sa fie respectate pentru fiecare din loturi.
Se admite comasarea loturilor.
Nu se admite cresterea animalelor pe lot (cu exceptia celor de companie).
Spatiile verzi si plantate, spatiile de joc si odihna vor ocupa minimum 30% din suprafata
de teren a lotului pentru locuinte si 20% pentru celelalte functiuni .
Elemente de regulament de urbanism aplicabile zonei Z5

Functiuni permise: sport, agrement, (piscine in aer liber, terenuri de golf, minigolf, tenis,
volei, baschet, etc.), promenade, spatii de joaca pentru copii, cazare turistica de tip camping
(corturi si rulote ), alimentatie publica de tip beach-bar, spatii verzi.


poluare de orice fel (inclusiv reparatii auto, etc) ; sunt interzise constructiile definitive.
Este permisa doar amplasarea de constructii parter, usoare si provizorii cu destinatie
sezoniera pentru agrement si deservirea turistilor - grupuri sanitare si vestiare in containere mobile
sau similar, pergole si tende, chioscuri deschise pentru servire de bauturi racoritoare, scene mobile
pentru spectacole in aer liber sau similar, din material de calitate superioara, finisate
corespunzator, rulote si corturi.
Procentul de ocupare al terenului va fi de maxim 30 % .
Coeficientul de utilizare al terenului va fi de maxim 0,3.
Orice imprejmuire se va realiza din gard viu.
Parcarea autovehicolelor se va face in locuri amenajate la limita de vest a zonei, restul
zonei ramanand pietonala (exceptand accesul in campingurile amenajate si autovehicolele de
aprovizionare si deservire).
Spatiile verzi si plantate vor ocupa minimum 50% din suprafata de teren a lotului.
Functiuni strict interzise: Sunt strict interzise: activitati productive; activitati de prestari
servicii generatoare de poluare de orice fel (inclusiv reparatii auto, statii de benzina, etc),
depozitare en-gros, depozitare de fier vechi, ferme pentru cresterea animalelor, statiin de betoane,
orice lucrari de terasament care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care
impiedica eavcuarea si colectarea acesora; sunt interzise constructiile definitive.
BILANT TERITORIAL
Nr. Existent Propus

crt.
1. Teren agricol: -
- teren arabil 802.882 mp – 86,5%
- pasune 78.916 mp - 8,5 %
din care: - 96.386 mp – 10,4 %

Astfel, din suprafata totala de 928.219 mp (96,62%) este propusa pentru implementarea
PUZ-ului, 802.882 mp reprezinta teren arabil, 78.916 mp (8,5 %) pasune si 15.000 mp (1,62 %),
Terenul aferent realizarii constructiilor individuale este de cca. 16,51 ha, pentru locuinte
colective este de cca. 5,8 ha, pentru dotari turistice si complementare este de cca. 16,23 ha. Total
teren alocat costructiilor este de max. 320.306 mp, reprezentand cca. 34,508 % din suprafata
totala a planului.
reprezentand cca. 17,54 %, iar pentru spatiu verde, raportat la perimetrul analizat este de
minim 222.524 mp, reprezentand 23,94 %. Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu
spatii verzi in suprafata minima cuprinsa intre 20% - 30 % din suprafata lotului.
fi de 0,3.
Zona Marina.
Pe suprafata care se suprapune cu Rezervatia Biosferei Delata Dunarii (Zona Z 5) nu
se vor realiza nici un fel de constructii
Plan de situatie – circulatii si echipare edilitara, Scara 1: 5000. Au fost respectate

prevederile Legii 280 / 2003 pentru aprobarea O.U.G. nr. 202 / 2002 privind gospodarirea
integrata a zonei costiere, art. 16 (1): sunt interzise orice fel de constructii definitive in banda
litorala de 50 m – 150 m, masurati de la linia cea mai inalta a marii si conform art. 35 (1): sunt
interzise autorizarea de construire de noi sosele in banda litorala de 50 m – 150 m, paralel cu linia
tarmului.
Pentru respectarea art. 10 alin.2 din OUG 202/2002, fasia de 10 m de la marginea falezei
va fi neconstruibila si va face parte din domeniul public al localitatii. De asemenea, conform Legii
280/2003, de aprobare a OUG 202/2002 sunt interzise constructiile definitive in bana de 150 m de
la linia cea mai inaintata a marii.
Dezvoltarea echipării edilitare
Utilitatile vor face parte integranta din proiectul de executie al ansamblului PUZ - ului si
vor fi rezolvate astfel:

STAS 1846-90. Debitul de apă necesar consumului se va asigura din sursă proprie, foraje de medie
adâncime și gospodărie de ape. Rețeaua de distribuție se va realiza din materiale folosite în prezent
pentru transportul apei potabile. Ea va fi echipată cu cămine pentru vane de aerisire și pentru golire
și cu hidranți de incendiu exteriori. Apa pentru incendiu se va asigura din sursa propusă. Hidranți
supraterani vor fi amplasați pe rețeaua de apă în punctele principale. Hidranți pentru incendiu se
proiectează pentru un debit de 10 l/s. Stația de pompare de la bazinul de stocare a apei potabile va
avea cel puțin o pompă de rezervă pentru incendii, care va asigura presiunea (10 bar) și debitul în
rețea (Die = 10 l/s), pe timpul incendiului.

Canalizarea pluvială. Apele pluviale care se scurg la suprafața terenului din statiune sunt
canalizate prin curgere gravitaționala prin rețea separata si dirijate către bazine de retenție
prevazute cu separatoare de hidrocarburi. Se propune ca apele pluviale să fie dirijate prin
Instalaţii de stins incendiu. Conform normelor în vigoare (Normativ NP 086-05,

Normativ P118-99, STAS 1478, etc.) s-au prevăzut:
a. instalații de stins incendiu cu hidranți exteriori.
Procentul de ocupare al terenului va fi de maxim 40 % pentru zona Z 2 si parcelele
destinate locuintelor individuale din celelalte zone si maximum 60 % pentru celelalte zone: Z1,
Z3, Z4.
Coeficientul de utilizare al terenului va fi de maximum 1,4 pentru zona Z2 si parcelele
destinate locuintelor individuale din celelalte zone, maxim 1,8 % pentru zonele, Z 1, Z 4, si
maximum 3 pentru zona Z3.
BILANT TERITORIAL
ZONA FUNCTIUNE SUPRAFATA POT CUT REGIM DE
MP INALTIME
Z1 ACTIVITATI TURISTICE (CAZARE, 36 560 60% 1,8 P+2
ALIMENTATIE PUBLICA,
AGREMENT ) TERENURI DE JOACA
SI RECREERE, LOCUIRE
PERMANENTA SI SEZONIERA
Z2 LOCUIRE PERMANENTA SI 412 723,5 40% 1,4 P+2
LOCUINTE INDIVIDUALE
Z3 LOCUIRE PERMANENTA SI 96 386 60% 3 P+4
LOCUINTE COLECTIVE
Z4 DESTINATIE MIXTA –SERVICII LA 125 750 60% 1,8 P+2
NIVEL DE CARTIER, SERVICII DE
INTERES GENERAL , COMRT DE
TIP MALL , COMERT EN-DETAIL ,

INSTITUTII , LOCUINTE
COLECTIVE SI INDIVIDUALE ,
CAZARE, AGREMENT , TERENURI
DE JOACA SI RECREERE, SPATII
VERZI
Z5 AGREMENT ( TERENURI DE 93.916 30% 0,3 P
SPORT, PISCINE DESCOPERITE),
CONSTRUCTII USOARE
PROVIZORII - PARTER - CU
DESTINATIE SEZONIERA PENTRU
DESERVIREA TURISTILOR,
LOCUIRI DE JOACA PENTRU
COPII, SPATII VERZI
CIRCULATII CAROSABILE SI 162 883,5 - - -
PIETONALE
TOTAL PUZ 928.219 37,54 1.28 Intre P si
P+4
POT RAPORTAT LA SUPRAFTA LOTURILOR 45,53%

765 335,5 MP
RAPORTAT LA INTREAGA SUPRAFATA DE TEREN 37,54 %
928 219 MP
CUT RAPORTAT LA SUPRAFTA LOTURILOR 1,55
765 335,5 MP
RAPORTAT LA INTREAGA SUPRAFATA DE TEREN 1,28
928 219 MP
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL,
dr. ing. VIOREL PAUL COSTACHE

B I B L I O G R AF I E
1. Albinet, M., 1965 - La pollution des eaux souterraines. In: Chronique d ´ hydrogeol.,nr.6, Paris.
2. Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A., 2007 - Biodiversitatea si ocrotirea
naturii, Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426.
3. Băcescu, M., 1954: Pelobates syriacus balcanicus o broasca nouă pentru fauna R.P.R. Comun.
Acad.R.P.R., Bucureşti, 4 (9/10), pag. 483-490.
4. Băcescu, M., 1959 - La faune rélique des sources se trouvant à l'extrémité ouest du Tekirghiol
et le problème d'une réservation naturelle dans cet endroit. In Lucr. Ses. St. Stat.Zool. Marine
„Prof. I Borcea" - Agigea, Iaşi, 1-7.
5. Băcescu, M., Mayer, R., 1956 - Cercetări asupra ghidrinilor (Gasterosteus aculeatus L.) din
apele Româneşti. Bul. Inst. Cerc. pisc. 15: 19-36.
6. Brãtescu, C., 1994 - Oscilaţiile de nivele ale apelor şi bazinului Mãrii Negre în Quaternar.
Extras din Bul.Soc.Reg.Rom.de Geogr., LXII.
7. Breier, A., 1976 - Lacurile de pe litoralul românesc al Mării Negre, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucureşti.
8. Bruun, B., Delin H., Svensson L., 1999 - Păsările din România şi Europa, Octopus Publishing
Group Ltd, 320 pp.
9. Caraivan, G., 1981 - Studiul sedimentologic al depozitelor din zona de plajã şi a selfului intern
din faţa ţãrmului românesc între Portiţa şi Tuzla. Tezã de doctorat.
10.Caraivan, G., Costache, V.P., 1991 - Evoluţia geologicã a Mãrii Negre în

Cuaternar.Conf.Internaţ. "Sisteme hidrotehnice în impact cu mediul", Timişoara.
11. Caraivan, G., Costache, V.P., 1991 - Caracteristici geomorfologice şi sedimentologice ale
litoralului romãnesc al Mãrii Negre, între Capul Midia şi Vama Veche. "Sisteme hidrotehnice în
impact cu mediul", Timişoara.
12. Caraivan, G., Costache, V.P. 1992 - Sedimentarea cuaternarã pe platoul continental al Mãrii
Negre, zona Lebãda.Simpoz.Internaţ. "Evaluarea stãrii factorilor de mediu", Timişoara.
13. Ciochia, V., 1984 - Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti.
14. Constantinescu, T., 1975 - Aplicarea tehnicii izitopilor de mediu la determinarea Genezei şi
regimului apelor subterane de pe teritoriul RSR, Studii IMH, Bucureşti.
15. Constantinescu, T., 1976 - Cercetarea hidrodinamicã şi interdependenţa dintre diferite tipuri
de ape din zona litoralului românesc, IMH, Bucureşti.

16. Costache, V.P., 1991 - Consideraţii generale privind influenaţa lucrãrilor hidrotehnice din
zona Lacului Techirghiol asupra mineralizaţiei şi a nãmolului sapropelic. Conf.Internaţ. "Sisteme
hidrotehnice în impact cu mediul", Timişoara.
17. Costache, V.P., 1993 - Metode existente privind studiul mişcãrii poluanţilor prin rocile
sedimentare. Referat tezã de doctorat.
18. Costache, V.P., 1993 - Procese dinamice specifice zonelor litorale. Referat tezã de doctorat.
Costache, V.P., 1994 - Conceptul de poluare şi de protecţie a mediului. Referat tezã de doctorat.
19. Costache, V., P., 1998 - Geologia litoralului românesc al Mării Negre de la sud de Falia
Pecineaga – Camena, şi implicaţii de ordin ecologic. Teză de doctorat, Universitatea din
Bucureşti.
20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu S., Biriş A., 2005- Habitatele din
România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.
21. Doniţă N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, A., 2005. Habitatele din
România - Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva
Habitate (92/43/EEC), Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 pp.
22. Holland, H., 1983 - Chimia atmosferei şi oceanelor. Ed. Tehnică. Bucureşti.
23. Ionescu, V., 1968 – Vertebratele din Romania; Ed. Academiei RSR, Bucuresti.
24. Lăcătuşu, R. (1991): Efectul poluării cu metale grele asupra sistemului sol – plantă – animal
din unele zone ale României. Revista Mediul Înconjurător, vol. II, nr. 1 – 2.
25. Lăpuşan, A., Lăpuşan, Ş., 1999 - Techirghiol pentru Europa. Editura Alma, Galaţi.
26. Marcus, A., 1955 - Observaţii asupra larvei de Pelobates syriacus balcanicus. Bul. stiint. Sect.
St. biol. agr. geol. geogr., Bucureşti, 7 (3): 785-789.
27. Mohan, Gh., Ardelean, A., 1963 - Ecologie şi protecţia mediului. Ed. Scaiul, Bucureşti.
28. Mutihac, V., 1990 - Structura geologică a teritoriului României. Ed. Tehnică, Bucureşti.
29. Pascu, R.,1910 - Cercetãri preliminare asupra Lacului Techirghiol, An.Inst.Geol., IV,
Bucureşti.
30. Pitu, N., 1980 - Contribuţii la studiul mişcãrii apelor subterane în roci fisurate, cu
particularizare la complexele acvifere din zona litoralului. Tezã de doctorat, Unversitatea din
Bucureşti.
31. Pricãjan, A., 1972 - Apele minerale şi termale din România, Ed.Tehnicã, Bucureşti.
Pricãjan, A., 1985 - Substanţele minerale terapeutice din România, Ed.Ştiinţificã şi Enciclopedicã,
Bbucureşti.
32. Radu, D., 1983 - Mic atlas ornitologic; Editura Albatros, Bucuresti.
33. Răuţă, C., 1978 - Poluarea şi protecţia mediului înconjurător. Ed. St. şi Enciclop. Bucureşti.

34. Rojanschi, V., 1991 - Posibilităţi de evaluare globală a impactului poluării asupra calităţii
ecosistemului. Revista Mediul înconjurător, vol.II nr. 1 – 2.
45. Sălăgeanu, G., Bavaru, A., Fabritius, K., 1978 - Rezervaţii, monumente şi frumuseţi ale naturii
din judeţul Constanţa. Complexul muzeal de ştiinţe ale naturii, Constanţa.
46. Skolka, M., 1993 - Zoologia Nevertebratelor, Lucrãri practice, Fasc. I A. Protozoa, Porifera,
Coelenterata, Ctenophora, Plathelminthes, Nematoda, Rotifera, Nemertini, 145 pp, Litografiat,
Univ. “Ovidius” Constanta.
47. Skolka, M., 1995 - Zoologia Nevertebratelor, Lucrãri practice, Fasc. I B. Annelida,
Brachiopoda, Mollusca, Crustacea. 145 pp, Litografiat, Univ. “Ovidius”Constanta.
48. Skolka, M., Gomoiu M.-T., 2000 (coordonatori) – Bazele ecologice pentru un management
durabil al capitalului natural – curs postuniversitar realizat în cadrul unui contract cu DCMR
Environmental Protection Agency si firma IWACO Consultants for Water and Environment
(Olanda).
48. Skolka, M., 2001 – Zoologia Nevertebratelor, Curs – Vol. I - text (Protozoa, Placozoa,
Porifera, Coelenterata, Myxozoa, Ctenophora, Plathelminthes, Gnathostomulida, Xenoturbellida,
Nemertini, Nematoda, Rotatoria, Gastrotricha, Kinorhynchida, Gordiacea, Acanthocephala,
Entoprocta, Priapulida, Sipunculida, Echiurida, Loricifera, Annelida, Mollusca, Phoronida,
Bryozoa, Brachiopoda, Tardigrada, Onycophora, Arthropoda, Chaetognatha, Cycliophora,
Echinodermata, Hemichordata); Ovidius University Press, 370 pp. ISBN 973-614-000-8.
49. Skolka, M., 2002 – Entomologie, Ovidius University Press, 170 pp. ISBN 973-644-002-8.
50. Skolka, M., 2003 – Entomologie. Dăunători agricoli, Ovidius University Press, 150 p. ISBN.
51. Skolka, M. 2003 – Zoologia Nevertebratelor I - II, Ovidius University Press, 630 pp. ISBN.
52. Skolka, M., 2003 - Capitolul Cap. 55 - Clasa Insecta, pag 475-480. În “Diversitatea Lumii Vii.
Determinatorul ilustrat al florei si faunei României - Vol.II, Apele continentale” sub red.
S.Godeanu. Ed. BucuraMond, Bucureşti 2002, ISBN 973-98248-6-2.
53. Skolka, M., 2004 – Specii invazive – curs redactat în format electronic pentru cursanţii la
masterat în domeniul “Conservarea biodiversităţii şi ocrotirea naturii”.
54. Skolka, M., Gomoiu M.-T., 2005 – Invasive species in Black Sea region. Ecological impact of
invasive species in aquatic ecosystems. 180 pp. Ovidius University Press, ISBN 973-614-181-0.
55. Skolka, H., 1989 – Stadiul peloidogenezei in Lacul Techirghiol, Lucrare de perfectionare.
Institutul Roman de Cercetari Marine Constanta.
56. S.C.H. 1968 - Monografia hidrologică a râurilor şi lacurilor din Dobrogea, Studii de
Hidrologie XXIII, Bucureşti.

57. Ţenu, A., Davidescu, F.D., Slãvescu A., 1987 - Recherches isotopiques sur less eaux
souterraines des formations calcaires dans la Dobroudja Meridionale.Isotope Tech.in Water
Resources Dvelopment, International Atomic Energy, Vienna.
58. Ţuculescu, I., 1965 - Biodinamica Lacului Techirghiol. Academia Republicii Socialiste
România, Bucureşti.
59. Zamfirescu, F., Albu, M., Moldoveanu, V., 1993 - Studiu privind managementul resurselor şi
protecţia calitãţii apelor subterane din Dobrogea de Sud.A.H.R., Bucureşti.
60. Zamfirescu, F., Moldoveanu, V., Dinu, C., Pitu, N., Albu, M., Danchiv, A., Harriet Nash, 1994
- Vulnerability to pollution of Karst aquifer system in southern Dobrogea."Internaţional
Hydrogeological Symposion" Impact of industrial activites Groundwater Constantza, Roumania.
61. *** (1968): Lucrările primului Simpozion de Geografie a Dobrogei, Studii Geografice asupra
Dobrogei.
62. Agentia de Protectia Mediului Constanta, 2002 -2011: Starea factorilor de mediu.
63. Consiliul Judetean Constanta, 2000 - Carta verde a Judetului Constanta.
64. Fisa de informatii privind Situl Ramsar Techighiol.

65. World Vision România şi i-Tour - Articol redactat în cadrul proiectului Fotografii
printre discografii, iniţiat de Radio Vacanţa, în parteniat cu Universitatea “Ovidius” Constanța.
1. Blenche, A., 2012 - Cura si terapie cu namol din Lacul Techirghiol,

http://viataverdeviu.ro/cura-si-terapie-cu-namol-din-lacul-techirghiol.
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ritualurile_nup%C8%9Biale_ale_p%C4%83s%C4%83rilor
2. http://marinebiome2.wikispaces.com/Black+Sea
3. http://www.pflanzenreich.com/paeonia-tenuifolia-rubra-plena-gefuellte-dillpfingstrose-
wildart.html
4. http://peterlengyel.wordpress.com
5. http://www.descopera.ro/natura/5132876-birdwatching-arta-de-a-privi-pasarile
6. (http://floramirabilis.blogspot.ro/2012/06/astragalus-spruneri.html)
7. http://www.floraofromania.transsilvanica.net/flora%20of%20romania/AB/Copy%20(133)%
20of%20species.htm
8. (http://floramirabilis.blogspot.ro/2012/06/astragalus-spruneri.html
9. http://marinebiome2.wikispaces.com/Black+Sea
10. http://sophy.u-3mrs.fr/Photo-cp/Ast/Astragalus_hamosus__________11_05_2002_3.JPG
11. http://bodygeek.ro/ruscuta-de-primavara-adonis-vernalis-planta-medicinala)
12. (http://molbiol.ru/forums/lofiversion/index.php/t506855.html)
13. http://www.naturephoto-cz.com/brine-shrimp-photo-14577.htm
14. https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=Cothurnia+tekirghiolica+
15. http://www.aquaportail.com/fiche-invertebre-2205-physa-acuta.html
16. http://eol.org/pages/587590/overview

17. http://agulim.blogspot.ro/2013/02/dia-de-los-humedales_2.html
18. http://www.daviddarling.info/encyclopedia/C/centipede.html
19. http://barry.fotopage.ru/gallery/show_image.php?imageid=18876
20. http://www.caithnessmoths.org.uk/caddisagrypniavariapage.html
21. http://www.biolib.cz/en/image/id103620/
22. http://de.wikipedia.org/wiki/Wechselkr%C3%B6te
23. http://www.fotobiota.com/page5.php?sec=pic&t_id=27&maincat=1&id=1033&g_id=150
24. http://www.hlasek.com/testudo_graeca_dc8819.html
25. http://www.ffh-anhang4.bfn.de/ffh_anhang4-sumpfschildkroete.html
26. http://en.balcanica.info/2-3024
27. http://rnhm.org/en/gallery/sc/10
28. http://ro.wikipedia.org/wiki/Spermophilus
29. http://war.wikipedia.org/wiki/Vormela_peregusna
30. http://www.zooland.ro/Corbul_sau_cioara_de_camp__Corvus_frugilegus_-6283.html
31. http://www.carpati.org/articol/pasari_rapitoare/1086/
32. http://dli.ro/soimul-pasare-rapitoare-de-zi.html
33. http://www.e-pets.ro/articole/pasari
34. http://casacuperusi.wordpress.com/pasarile-romaniei/
35. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/66391/bird
36. http://birding.about.com/od/Bird-Trivia/a/What-Is-A-Bird.htm
37. http://en.wikipedia.org/wiki/Bird
ANEXE
ANEXA 1. – CERTIFICAT DE URBANISM;
ANEXA 2. – AVIZUL ZONEI COSTIERE;
ANEXA 3. – AVIZUL U.M. NR. 01853 CAP MIDIA;
ANEXA 4. – AVIZUL DE GOSPODARIRE A APELOR;
ANEXA 5. – AVIZUL CUSTODELUI.
1. Plan de incadrare in zona;
2. Plan de situatie;
3. Plan circulatii – lotizare cu drumuri;
4. Plan circulatii, echiparea edilitara;
5. Plan drumuri, retragere faleza;
6. Plan circulatii, echiparea edilitara si retragere faleza;
7. Plan lotizare drumuri si retea alimentare cu gaze naturale;
8. Plan reglementari, zonificarea functionala.


Raport de Mediu. PUZ Corbu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu. PUZ Corbu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPERT EVALUATOR / AUDITOR PRINCIPAL VIOREL PAUL COSTACHE

COSTACHE VIOREL PAUL

PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU

COMUNA CORBU, JUDETUL CONSTANTA

14. 10. 2015

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 1

COMUNA CORBU, JUDETUL CONSTANTA

OBIECTIV: PLANUL URBANISTIC ZONAL “INTRODUCERE IN

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CORBU, prin

PROIECTANT GENERAL: Initial PUZ-ul a fost realizat de catre SC

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 2

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 3

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 4

 Reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de

Planul Urbanistic Zonal stabileste amplasamentele constructiilor prevazute a fi realizate.

Principiul urbanistic de la care se porneste este acela de realizare a unui ansamblu de

Raportul de mediu are ca scop:

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 5

- stabilirea modalităţilor de acţiune pentru respectarea normelor şi standardelor în vigoare

Obiectivele Raportului de mediu sunt:

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 6

Necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activitaţi umane asupra tuturor

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 7

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 8

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 9

La realizarea Raportului de mediu s-a tinut cont si de urmatoarele orientari si standarde

1. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR

Prezentul Raport de mediu are ca obiect PLANUL URBANISTIC ZONAL si

Directiva Europeană din 2002/C58E/01, privind implementarea managementului integrat

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 10

PLANUL URBANISTIC ZONAL, insotit de Regulamentul Zonal de Urbanism cuprinde

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 11

- reorganizarea circulației carosabile și pietonale la nivelul creșterii traficului în cadrul zonei

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU

1.2. Amplasamentul obiectivului şi adresa

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 12

Vecinatatile terenului studiat sunt:

Suprafata de teren a PUZ – ului = 92,822 ha.

Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni:

Figura nr. 1. Plan de incadrare in zona

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 14

Coordonatele Stereo 1970 sunt urmatoarele:

PARCELELE: A 575, 577, 579 SI 610, PS 596, NM 594

COORDONATE STEREO 1970

Nr punct X (m) Y (m) Lungimi laturi

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 15

44 327073.115 795264.95 42.224

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 16

95 326158.924 795229.674 90.06

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 17

Figura nr. 2. Delimitarea PUZ –ului Corbu

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 18

1.4. Surse de documentare

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 19

- PUZ in suprafata, S = 5000 mp -A 610/31 LOT1-LOT7, situat in partea de sud - est a

In ceea ce priveste elementele din Studiul de evaluare adecvata, au fost urmarite si

- Raportul de mediu trebuie sa aprofundeze impactul asupra tuturor factorilor de mediu si

Ca parte a procesului SEA, pentru Planul Urbanistic Zonal – “Introducere in intravilan si

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 20

1.4.1. Relaţia cu alte planuri şi programe relevante

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 21

Actualul program de guvernare, în capitolul 18 - Politica privind protecția mediului

PRIMARIA COMUNEI CORBU - RAPORT DE MEDIU PENTRU P.U.Z. 22