Judetul Covasna Capitolul I

Prezentarea potentialului natural ,economic si umane

1.1Caracteristici generale

Scurt Istoric Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre est si vest, pe teritoriul judetului Covasna isi atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi migratoare cum ar fi: celtii, slavii, maghiarii, pecinegii, care dupa retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici, dupa cum arata si numele unor vechi localitati (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.) Judetul - numit si Trei Scaune - este locuit de maghiari (75 %) si romani (24%). Stramosii maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe scaune - care avea ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati. De-a lungul secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara drepturile si libertatile obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini glorioase in cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla olarilor. Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Punerea in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si cea catre Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.

Asezare geografica Judetul Covasna se gasete in centrul Romaniei, la curbura Carpatilor, si are ca venici judetele Brasov, Buzau, Vrancea, Bacau si Harghita. Judetul Covasna se intinde pe 3710 kmp si ocupa 1,6% din suprafata totala a Romaniei, fiind unul dintre cele mai mici judete din Romania si are o populatie de 231.904 locuitori (la recensamantul din 1992), reprezentand 1% din populatia totala a Romaniei. Resedinta administrativa a judetului este orasul Sfantu-Gheorghe, situat pe malul drept al Oltului, cu o populatie de 68.395 locuitori. Orasul este situat la 30 km de Brasov, cel mai industrializat oras din Romania si la 200 km de capitala Romaniei, de care este legat prin cale ferata si drum national. 53% din populatia judetului locuieste in zona urbana (in 5 orase) si 47% in zona rurala (in 33 comune si 122 sate). Solul si subsolul judetului Covasna sunt foarte bogate in izvoare cu ape minerale din care o mica parte sunt exploatate - Biborteni, Malnas, Bodoc, Valcele, Covasna, Poiana. De asemenea zacamnatul de lignit de la baraolt este exploatat si 47% din suprafata judetului este acoperita de paduri de foioase si rasinoase, ceea ce a dus la un potential turistic mare si la dezvoltarea industriei lemnului.

Informatii Turistice

Pamant al apelor minerale si al statiunilor balneo-climaterice, Judetul Covasna este situat pe cursul mijlociul al raului Olt, in Arcul Carpatilor. Avand o supratata de aproximativ 4000 kmp, inconjurat de munti acoperiti cu paduri de brad si fag, Judetul Covasna are un climat ozonizat si ionizat. Relieful este alcatuit in principal din munti vulcanici de joasa altitudine, iar apele minerale si iezerele trebuie mentionate. Numai in jurul orasului Covasna se gasesc peste 1000 de izvoare cu ape minerale, unele avand un debit de 1000 l/ora. Bogate in acid carbonic, aceste ape sunt foarte diferite atat la gust cat si la efectele curative. De aceea judetul Covasna este un taran al apelor, avand numeroase statiuni balneao-climaterice. Aerul ionizat, apele carbogazoase, au determinat faima statiunii Covasna, cea mai complexa statiune din Europa. De asemeanea se mai gasesc multe statiuni mici, dupa cum urmeaza: Balvanios, Malnas Bai, Biborteni, Valcele, Bodoc, Doboseni, Fila, Micfalau, Valea Zalanului, s.a. Aici se trateaza boli dermatologice, reumatice, ortopedice, cardiologice, de nutritie, endocrine, genitale. Avand ca resedinta administrativa orasul Sfantul Gheoghe, judetul Covasna este de asemenea judetul bisericilor fortificate (cetati taranesti)si a portilor si stalpilor de lemn sculptate. Acestea se pot vedea in orase ca Sfantul Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc sau Baraolt, cat si in sate, cum ar fi: Aita Mare, Araci, Arcus, Batani mari, Filia, Ilieni, Lemnia, Olteni, Ozun, Reci, Sanzieni, Valea Crisului, Zagon, Zabala, s.a. Un loc pitoresc sunt Cheile varghis, pe Valea Varghis, din Muntii Harghita. Raul a taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km de o frumusete naturala si salbaticie impresionanta, si care are peste 60 de pesteri. Cea mai mare pestera este pestera meresti si este cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali. Fauna este foarte bogata, in special in zona Brelcu, cat si in alte zone impadurite ale judetului. vanatoarea de ursi, cerbi carpatini este un sport practicat aici. Pentru pescuit sunt numeroase locuri: Reci, Lacul Negru si multe alte parauri cu ape cristaline. Mlastina de la Ozunca si padurea de mesteacan de la Reci, diversifica flora astfel ca pana in septembrie, mirosul florilor se amesteca cu cel al brazilor pe toate pasunile alpine. Vara sau iarna, judetul Covasna isi asteapta oaspetii la tratament sau turism.

Judeul Covasna
Judeul Covasna

stem

amplasare

Regiune: Reedina: Populaie:

Total 2002: Densitate:

Transilvania Sfntu Gheorghe Locul 41 222.449 loc. 60 loc/km Locul 39 3.710 km CV

Suprafa:
Total:

Abreviere:

Prefix Telefonic: Consiliul Judeean: Preedinte Adresa web Prefectura: Prefect Adresa web
(1)

(+40) x67 (1) Tamas Sandor(UDMR) C.J. Covasna Ervin Gyrgy Prefectura Covasna

Pentru fostul operator naional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fix x este 3.

Covasna este un jude n regiunea Transilvania din Romnia.

Cuprins

1 Populaia 2 Diviziuni administrative o 2.1 Municipii o 2.2 Orae o 2.3 Comune 3 Legturi externe 4 Vezi i

Populaia

Evoluia demografic

Diviziuni administrative
Judeul Covasna este compus din 2 municipii, 3 orae i 40 de comune (2005).

Municipii

Sfntu Gheorghe (reedina judeului) Trgu Secuiesc

Orase

Baraolt Covasna ntorsura Buzului

Comune

Aita Mare Arcu Barcani Bani Belin Bixad Bodoc Boroneu Mare Brdu Brate

Brecu Catalina Cernat Chichi Comandu Dalnic Dobrlu Estelnic Ghelina Ghidfalu

Hghig Ilieni Lemnia Malna Mereni Micfalu Moaca Ojdula Ozun Poian

Reci Snzieni Sita Buzului Turia Vlcele Valea Criului Valea Mare Vrghi Zbala Zagon

Legturi externe

Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputailor n judeul Covasna Colegii uninominale pentru alegerea Senatului n judeul Covasna Date demografice conform recensmntului din anul 2002 Lista firmelor din Judeul Covasna Hri detaliate ale Romniei (serviciu de cutare) Aezrile rurale din Dacia roman intracarpatic Institutul de Memorie Cultural a Romniei - CIMEC (Rapoarte arheologice) Institutul de Memorie Cultural a Romniei - CIMEC (Lcae de cult din Romnia - serviciu de cutare) Lista firmelor din Romnia Preoi greco-catolici din Transilvania Baze de date si de imagini din geografia Romniei Bisericile din Romnia (serviciu de cutare) Dicionar de localiti din Transilvania (serviciu de cutare) Harta autostrzii Transilvania (Braov-Cluj-Oradea-Bor) Portalul inutului Secuiesc

Turism Judetul Covasna are un potential turistic valoros, datorita peisajului sau pitoresc, bogatiilor de ape minerale, mofetelor, precum si existenta unor monumente istorice

de arta si arhitectura. Facand o delimitare fizico-geografica a teritoriului judetului Covasna, se desprind principalele zone turistice, fiecare cu un patrimoniu turistic specific si de o valoare inedita. Cele mai valoroase zone sunt cele montane, care n general adapostesc si statiuni balneoclimaterice din judet. Astfel, sunt masivele muntoase ale muntilor Baraolt, Bodoc, Nemira, ntorsura Buzaului. Muntii Baraolt, cu valori peisagistice, specifice, ofera turistului o ampla retea de poteci turistice marcate, zonele bogate n ape carbogazoase si sulfuroase, cu numeroase emergente de bioxid de carbon (vaile paraielor Batani, Aita, Arcus, Araci) precum si o serie de statiuni balneoclimaterice: Baile Malnas, Ozunca, Valcele, Baile Sugas si Biborteni. Muntii Bodoc, datorita specificului reliefului, prezinta importante rezerve turistice. Abundenta de tezaure hidrominerale si gaze mofetice se concentreaza n jurul zonei Balvanyos. Munti Nemira si Bretcului prezinta o serie de valori peisagistice ca: zona Sandru Mare cu un bogat fond vanatoresc, punctul turistic de pe trecatoarea Oituz, nodul turistic Covasna - Comandau. Muntii ntorsurii se mbina armonios n ambianta turistica Covasneana. Apele medicinale (Valea Mare - Zagon) si punctele pitoresti fac posibila introducerea acestui masiv muntos n circuitul turistic. De o importanta deosebita n peisajul turistic al judetului este rezervatia naturala de la Reci care adaposteste unele specii rare de plante ale naturii declarate monumente ale naturii. Judet cu vechi traditii balneare, dispune de statiuni balneoclimaterice: Covasna, Balvanyos, Malnas-Bai, Valcele, Sugas-Bai, Baile Fortyogo, Biborteni, Ozunca-Bai.

Orasul Covasna, situat la poalele muntilor Bretcu, are 11.000 de locuitori si este cunoscut ca cel mai renumit centru din Romania pentru tratarea afectiunilor cardiace. Apele minerale de aici au peste 1500 de elemente de compozitie, dar folosirea lor regulata a inceput abia spre sfarsitul secolului XIX. Prima societate comerciala de exploatare a bailor termale a fost creata in 1889. Numele de Covasna provine de la un termen slavon care inseamna acrisor si care face referire la gustul intepator al apelor minerale de aici. Simbolul orasului este Balta Dracului, un mic crater al unui vulcan inofensiv care erupe, asa cum s-a intamplat ultima oara in 1984, un amestec de noroi si gaze. Alte atractii ale Covasnei sunt Mocanitasi trenul cu plan inclinat care leaga orasul de comuna Comandau. Din pacate nici unul nu functioneaza in mod regulat, primul din cauza unui conflict intre o firma din localitate si investitori, al doilea din cauza procesului de refacere a ecartamentului. In apropierea orasului se afla Valea Zanelor care este renumita pentru sanatorii si pentru privelistea de exceptie, dar si prin faptul ca aici se gaseste o vila a lui Ceausescu Statut administrativ: Comuna In componenta comunei, intra urmatoarele sate apartinatoare: Satul MICFALAU - resedinta comunei Satul BIXAD - la 6 km de satul de resedinta Satul MALNAS - la 5 km de resedinta MALNAS BAI - la 3 km de resedinta

VALEA ZALANULUI - la 7 km pe drum de deal si 36 km drum carosabil

Asezare geografica: comuna Malnas, este situata in extremitatea nordica a judetului Covasna, la hotar cu judetul Harghita , la puctul cardinal 45,6. Localitatile vecine sunt: la nord statiunea balneo climaterica Tusnad Bai, la nord-vest comuna Turia, la est comuna Cernat si Albis, la sud-est comuna Bodoc, la vest comuna Batani. Relief: comuna Malnas se afla intre reliefurile Tusnad si Malnas, partea centrala a comunei aflandu-se in cavitatea depresiunii de la Bixad, avand inaltimi intre 570-650 m. In partea vestica a comunei se intinde grupul nordic al muntilor Bodocului cu inaltimi de 1200 m, iar la vest paraiasul sudic al varfului Piliske. Murgul Mare (1016) si Valea Zalanului sunt asezate de-a lungul paraului Tekse si sunt inconjurate de culmile inalte de 800 m ale muntilor Baraoltului. Resurse naturale: teritoriul comunei este foarte bogat si interesant; sunt rezerve mari de andezit, care se exploateaza in cariere de piatra ce se intind de-a lungul comunei. Este foarte bogat in izvoare de apa minerale si izvoare cu valori curative, datorita apelor cu mineralizatie ridicata; zona reprezinta agresivitate fata de metale si beton. Clima: comuna are un climat temperat continental, cu mase atmosferice relativ umede. Temperatura medie este cuprinsa intre 7-8 gr.C. Potential economic: comuna Malnas are un mare potential economic. Pana in anul 2000, cand a inceput procesul de privatizare, populatia activa era de 1920 persoane, din care 1681 salariate; in urma disponibilizarii personalului, numarul persoanelor salariate, a scazut. Cetatenii satelor gasesc loc de munca la S.C., aflate pe raza comunei Malnas si la intreprinderi mici si mijlocii noi infiintate. Societatile pe actiuni cu un personal sub 50, cu profil de exploatare a pietrei sunt: S.C. LAFARGE SA-cu sectiile de cariere, MICFALAU-BIXAD total 65 muncitori, S.C. ROMACO SAsectia de cariere Micfalau, cu un numar de 26 muncitori, S.C. ELSCO PROD 94 BUCURESTI, cu un numar de 20 muncitori, S.C. LICHIOR SA MALNAS BAI, cu 18 angajati, S.C. PERLA COVASNEI SA, cu un numar de 36 angajati, Cooperativa OLTUL MALNAS BAI, in curs de reorganizare, Cooperativa de consum Micfalau, cu 12 angajati. Pe raza comunei functioneaza societati cu profil de prestari servicii, dupa cum urmeaza: S.C. MIFA SRL - atelier de prelucrare a lemnului MICFALAU, cu un numar de 6 muncitori, S.C. LUGET SRL - atelier de prelucrare a lemnului BIXAD, cu un numar de 4 muncitori, S.C. SILVICOM SRL - atelier de prelucrare a lemnului, cu 3 muncitori. PRESTARI SERVICII IN FABRICAREA SI PRELUCRAREA LAPTELUI S.C. CARMICO SRL MICFALAU, cu un numar de 5 muncitori Fabricarea produselor de panificatie brutarii S.C. TUSNAD SRL BIXAD, cu un numar de 5 angajati S.C. CSIGA SRL MICFALAU, cu un numar de 4 angajati La nivel de comuna functioneaza 34 societati mici, cu profil comercial, cu magazine mixte si baruri de zi. Cetatenii, mai ales pensionarii se ocupa cu prelucrarea pietrei si cioplitul ei, pe baza AUTORIZATIILOR DE FUCTIONARE, eliberate in baza Legii 54/1991.

Pe raza comunei, asistenta medicala este asigurata prin dispensare cu medici de familie. Societatea comerciala APOLLON SRL, asigura prin farmacie medicamentele necesare populatiei. In urma cresterii numarului de someri si al celor fara loc de munca, pe raza comunei Malnas, Primaria a alocat ajutor social din bugetul local, pe timp de iarna. Numarul celor cu handicap si cu probleme sociale, este in crestere. Agricultura: particularitatile de fertilitate ale solului, capriciile climatice si nevoile oamenilor, l-au determinat pe agricultor sa fie in cautarea unor elemente noi in practica agricola, care aplicate cu pricepere sa smulga rodul acestor pamanturi. Suprafata totala a fondului funciar: suprafata existenta 6131 ha, din care arabil 1701 ha, faneata 1823 ha, pasuni comunale 2460 ha, livezi 85 ha si intravilan 54 ha; principalele culturi sunt: cartoful, sfecla de zahar, porumbul si cerealele paioase. Cetatenii detin masini agricole cu un volum foarte redus de lucru, lucrarea mecanizata a pamantului fiind realizata de Agromec Bodoc.In comparatie cu suprafata mare agricola si terenurile solicitate de cetateni prin efectul Legii 18/ 1991, cetatenii nu prea au cu ce lucra paminturile deoarece au numai 12 tractoare la nivel de comuna, alte masini agricole fiind in numar foarte redus. Servicii: din numarul unitatilor prestatoare de servicii 12 sunt cooperatiste 3 cu profil PTTR; pe raza comunei Malnas exista unitati private de reparare a autovehiculeleor, coafura, servicii de transport. Sanatate: pe raza comunei Malnas, in localitatile Micfalau, Bixad, Malnas Sat, exista unitati medicale, dispensare umane cu cadre medicale la fiecare. Trebuie remarcat faptul ca la Bixad dispensarele au fost renovate atat in interior cat si in exterior, la Micfalau numai in interior, fiind dotate cu mobilier dar lipsind aparatele de specialitate.In Malnas Bai exista un cabinet stomatologic privat, iar in Micfalau este un cabinet stomatologic si o farmacie S.C. APOLLON SRL, ce asigura tratament medicamentos in satele apartinatoare. Turismul: nu este exploatat complet. Pentru cei ce viziteaza localitatile, exista locuri de cazare:

In localitatile Malnas Bai si Bixad sunt zone unde s-ar putea crea puncte turistice cu dotari pe viitor. In luna august, Consiliul local are initiativa sa organizeze ZILELE COMUNEI MALNAS, cu diverse programe cultural artistice, cu targuri de animale, momente literare cu atragerea tuturor cetatenilor din comuna. STRATEGIA DE DEZVOLTARE PE PERIOADA 2001-2004

STATIUNEA BALNEO CLIMATERICA MALNAS BAI<BR Este asezata pe malul drept al raului Olt in apropierea muntilor Bodocului. Formarea stasiunii a fost in anul 1759, iar din 1800 se cunosc bazine libere. Statiunea a inceput sa se dezvolte in perioada cand familia Semsey administra statiunea; din anul 1865 statiunea are renume si multi vizitatori. Pentru exploatarea minereurilor naturale s-a format Societatea Sikulia Reszvenytarsasag, care a pus in functiune izvoarele Szikulia iar la subsol imbutelierea CO2. Grand Gyula, comerciant din Brasov, porneste sectia de imbuteliere a izvorului Maria. Sectia de imbuteliere a apei minerale, functioneaza si in prezent sub denumirea de S.C. PERLA COVASNEI S.A. SATUL VALEA ZALANULUI Dateaza din anii 1600, dar mai cunoscut a devenit dupa ce contele Miko si Kalnoki a hotarat construirea HUTEI DE STICLA. Fiind inconjurat de paduri nemarginite era bun la materiile prime pentru fabricarea sticlei. Satul se afla intr-o zona montana, iar populatia care este in numar mic, se ocupa de cultivarea pamantului si cresterea animalelor. Zona are un peisaj foarte frumos, dar neavand un drum de acces, nu este exploatat din punct de vedere turistic. SATUL BIXAD Este asezat la granita judetului Harghita in continuarea defileului Tusnad. Dupa documentele atestate primul nume al satului era HUTA DE STICLA BICSAD.

Prima hita s-a format in anul 1876. Fondatorii au fost din familia contelui MIKO si MIKES. Locuitorii satului sunt foarte diferiti din punct de vedere al originii: maghiari, cehi, sasi, germani, italieni, romani. Astazi, majoritatea locuitorilor sunt maghiari si catolici. SATUL MICFALAU Este resedinta comunei, fiind asezat la 23 km de Sf. Gheorghe, pe drumul national. Satul dateaza din anul 1349 dar pana in anul 1812, cand a fost amintit cu numele de GEREBENC in actele contelui MIKO. In anul 1812 satul a fost mutat pe locul actual, si la porunca contelui locuitorii au inceput sa taie paduri pentru Huta de Sticla din Bixad, au construit drumuri si case pentru oamenii veniti din diferite parti ale tarii, majoritatea fiind din apropierea localitatii. De atunci, satul se numeste sat nou al lui MIKO, MIKOUJFALU (MICFALAU), dupa contele MIKO. Primaria si Consiliul local, functioneaza cu resedinta in Micfalau. Din punct de vedere etnic si al religiei, la recensamant populatia comunei, se prezinta astfel:

Activitati economice Numar locuitori: 1638 din care 734 romani, 878 maghiari si 18 rromi. Asezare geografica: la granita dintre judetele Covasna si Brasov, la varsarea Raului Negru in Olt, existenta comunei Chichis cu cele doua sate ale ei Chichis si Bacel, este data inca din anii 1400, existand documente scrise in acest sens din anul 1567, cand satul preponderent iobagesc figura cu numele de Keokeos. Potential economic: beneficiind de asezarea sa geografica-luncile Raului Olt si Raului Negru, economia comunei este marcata mai ales de productia agro-vegetala practicata in conditii de sistem traditional extensiv, care asigura prin preponderenta sa acoperirea cu cca. 40% din potentialul fortei de munca. In anul 1991 a fost infiintata Asociatia Micilor Producatori din Chichis, organizatie care reprezinta interesele producatorilor agricoli din comuna din punctul de vedere al informarii asupra pietelor de desfacere asupra bursei marfurilor agricole. In viitor se preconizeaza largirea zonei de interes, prin contactarea unor asociatii similare atat din tara, cat si din strainatate.

Pentru inceperea modernizarii si introducerea tehnologizarii sectorului vegetal, se urmareste in special realizarea de schimburi in natura a produselor agricole cu utilaje si echipamente agricole, chiar si la mana a doua. In sectorul zootehnic, prin cresterea animalelor cu mare valoare genetica, se va urmari cresterea productiilor atat cantitativ cat si calitativ cu costuri de productie la nivelul celor din tarile vestice. Deasemanea, tot datorita pozitiei sale geografice - distanta mica fata de cele doua orase: Sf. Gheorghe (12 km) si Brasov (23 km), cca. 15% din potentialul fortei de munca, isi gasesc ocupatie la diferiti agenti economici si la institutiile oraselor mentionate mai sus. Schimbarile intervenite dupa 1989, s-au resimtit si in viata economica a comunei. Pe langa aceste gospodarii mici si mijlocii au aparut un numar de 21 societati comerciale, majoritatea cu capital privat care se structureaza astfel: cu profil comercial: 4 cu profil prestari servicii: 9 cu profil de productie: 8 S-au acordat un numar de 18 autorizatii de functionare in baza liberei initiative, conform Legii nr. 54/1991, persoanelor fizice si asociatiilor familiare solicitante care se structureaza astfel: prestari servicii: 6 liber profesionist: 1 comert: 11 Avand in vedere aceasta structurare a activitatilor economice, mai precis numarul mic al agentilor economici cu profil de productie, se propune sprijinirea acelor initiative din partea populatiei, care vizeaza infiintarea unor activitati de productie. Totodata, Consiliul Local isi propune in fiintarea unei societati comerciale cu capital mixt (autohton si alohton) - in baza art.21, alin.2, lit.h din Legea nr.69 din 1991, care ar avea ca activitate de baza prelucrarea produselor agricole, lemnoase, intervenind astfel intr-un mod activ in viata economica a comunei. Potential turistic: monumentul lui Gabor Aron, Casa memoriala Plugor Sandor, mai multe locuinte vechi - monumente istorice si arhitecturale, iar iubitorii naturii au posibilitatea petrecerii timpului liber pe malul raurilor si cele trei lacuri existente in comuna. De asemenea, din beneficiile obtinute de pe urma unor asemeni activitati, completat cu contributia institutiilor, organizatiilor si agentilor economici interesati, se propune infiintarea unui sat de vacanta la varsarea Raului Negru in Olt. Acest obiectiv, pe langa importanta sa turistica si economica, ar crea conditii optime petrecerii in mod placut al timpului liber celor dornici de odihna si recreere. In acest context, s-au propus urmatoarele obiective: modernizarea cladirii Consiliului Local, prin construirea unui etaj pentru birouri si camere de oaspeti largirea si remobilarea caminelor culturale din Chichis si Bacel remobilarea birourilor, precum si dotarea acestora cu aparatura moderna de birotica Pe langa obiectivele sus amintite se mai propune realizarea urmatoarelor: conectarea comunei la reteaua de gaze naturale modernizarea si intretinerea retelei edilitare a comunei

modernizarea si asigurarea incalzirii pe timp de iarna a salii de asteptare din gara C.F.R. Chichis infiintarea de parcuri si zone verzi, precum si dotarea acestora cu banci, mese de tenis renovarea si propunerea de a include pe lista monumentelor istorice, a unei case de piatra din patrimoniul comunei, avand caracteristici arhitecturale specifice, si o vechime de peste doua secole

In ceea ce priveste cultura, se propune realizarea unui schimb cultural fluent, dintre comuna noastra si alte localitati din tara si strainatate, precum si organizarea unor expozitii, mese rotunde cu personalitati ale vietii culturale, mai ales cu cei originari din localitate.

Primaria comunei Dalnic

Monumentul GHEORGHE DOJA Gheorghe Doja, n maghiar Dzsa Gyrgy, n slovac Juraj Da, (n. cca. 1470, Dalnic, Covasna - d. 20 iulie 1514, Timioara) a fost un mic nobil secui din Transilvania care a condus rscoala rneasc din 1514 care-i poart numele. Papa Leon al X-lea a organizat o cruciad antiotoman, ulterior anulat. Oastea organizat pentru cruciad s-a transformat ntr-o oaste de rsculai pe teritoriul Ungariei i Transilvaniei, sub conducerea lui Gheorghe Doja. La nceput victorios la Cenad i Ndlac, n urma atacului nereuit al armatei de iobagi asupra Cetii Timioara, la porunca lui Ioan Zapolya Gheorghe Doja a fost prins, torturat i executat (20 iulie 1514).

Dalnic a apartinut de comuna Moacsa pana in anul 2004 in urma caruia a devenit la randul ei comuna,se afla la 3 km de Moacsa pe DN 11. Se afla la marginea sudestica a Muntilor Bodoc, la deschiderea vaii paraului Dalnic, la o altitudine de 590 m. Vestigii arheologice. In apropiere de sat, la confluenta paraielor Dalnic si Kanta, se afla o statiune neolitica de tip Ariusd-Cucuteni. La suprafata ei s-au cules si cioburi din epoca bronzului, precum si un vas dacic de tehnica superioara, La T ne. Pe locul numit "Poiana Apei" s-au gasit fragmente ceramice din epoca bronzului. Sau mai descoperit un ciocan de piatra, probabil din neolitic si doua securi de bronz din epoca bronzului. In albia paraului Magyar, care trece prin sat, s-au identificat un topor, un ciocan eneolitic de arama si un obiect de bronz cu aparenta de opait, datand din La T ne. Probabil tot din La Tne provine si o fusaiola descoperita in punctul "Livada". Pe locul "Valea Mica" s-au descoperit fragmente ceramice de caracter dacic, La T ne, lucrate la roata; de asemenea, o greutate de lut, un ac de os, o rasnita de piatra, precum si material de tip Santana de Mures-Cerneahov. Pe Dealul Frumos s-au descoperit monede din sec. I i. Hr. si din sec. III d. Hr.: o drahma de argint din Dyrrhachium, cateva tetradrahme de .asos si o moneda de bronz de la Gordian, emisa la Tarsus. Din puncte neprecizate de pe teritoriul localitatii provin: o secure lunga de 0,16 m si un buzdugan, ambele de andezit, atribuite culturii Cotofeni; doua ace de bronz datand probabil din epoca bronzului; un vas de lut din prima epoca a fierului, de tip "scitic"; un opait roman. In punctul numit "Veresmart", in anul 1960 au fost gasite mai multe tetradrahme thasiene. Prima atestarea documentara: 1332, Sacerdos de Dabunk [Dalnuk], 1547, Dalnok. Denumiri istorice romanesti: 1750, Dalnik; 1787, T lnok; 1854, Dalnoc. Denumirea Dalnic (in forma maghiara Dalnok) este de origine slavo-romana (de la dalnic - loc departat; de remarcat forma romaneasca apropiata cu cea straveche slavo-romana). In lustra din 1614 este mentionat in Dalnic si jelerul Draghici Romanul (Olah Dragicz). Conscriptia din 1699 inregistreaza in Dalnic urmatorii capi de familie romani: Olah Mathe, Olah Istvan, Olah Mathe sen, Olah Janos, Szocs Radul. Asadar, un blanar, Radul. Intr-un document din 1747, intitulat "problema romanilor", sunt consemnate familiile de romani: Bokor, Kadar, Szocs, Farkas, Bats, Vaszi, Moldovan si Ioan Blanaru (Szocs) care era gocimanul comunitatii. Conscriptia urbariala din 1820 mentioneaza pe juratii Bo r Istvn si Bokor Sndor, iar in conscriptia confesionala ortodoxa din 1829 sunt mentionate 23 de familii cu 69 de suflete, printre care: Stan Boros, Andrei Solomon, Batranu, Ioan si Moise Stoica, Alizandru Bucur, Stan, Nicolae si Simion Taponci, Dumitru Dragan, Andrei si David Balint, Ioan, Gheorghe si Stan Pustai, Ilie Palosanu, Petru Sechel. Din totalul de 23 de familii, 10 erau etnic mixte. In 1835, in localitatea Dalnic mai sunt consemnate doar 15 familii de romani, cu 33 de suflete, printre care amintim: Salamon, Bokor, Tompants, Tamas, Brosnyai, Balint, Esztojka, Sandor, Boros, Deregany. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea sunt

mentionate familiile: Morar, Dombora, Stoica, Goga, Mailath, Ichim, Bodi, Dragan, Szasz, Radui, Muzsikas, Tamas. In sec. XIX, figureaza in registrele parohiale de stare civila din Dalnic urmatorii credinciosi romani: Toma lui Purboi, Gheorghe Radului, Ioan Gavril, Neculai Brezda?, Maria Baciu, Gheorghe Baciu, Radui Gheorghe, Purtoc Toma, Andrei, Stancu Ion, Solomon Andrei, Stan Bucur, Sandu Bucur, Ioan Simion Mara, Andrei Dombora, Ioan Silvica, George Goga, Stoica Mailath?, Floarea Schiur, Eva Mailat, Nicolae Mailat, Geroge Goga, Elena Goga, Stoica Moilat, Nicolae Mailat, George Miklos, Constantin Pavel, Margareta Pavel, Ioan Gaidea. In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Dalnic este pomenita drept "sat locuit de graniceri secui si de romani". Desi in secolele XVII-XVII exista in Dalnic o comunitate distincta de romani, in contextul istoric cunoscut aceasta nu s-a putut mentine si dezvolta. In 1792 este atestata biserica ortodoxa din sat, care avea hramul "Sfantul Gheorghe". Sirul preotilor slujitori cunoscuti este: Gheorghe Baciu si Gheorghe Popovici (17951802); Mihail Hosu (1803-1808); Mihail Kerekes (1813-1842); la 1867 era preot Boros Alin; in 1876 este mentionat ca preot Dumitru Popescu; i-a urmat Ioan Popescu (1881-1887); Constantin Dimian, 1890; Augustin Micu, 1891; Stefan Ciutac (1933 si 1948); Ioan Rafiroiu - 1940 (toti sunt preoti din parohia Cernat). Dalnicul este cunoscuta in istorie ca fiind locul unde s-a nascut Gheorghe Doja (Dozsa Gyorgy), intr-o familie de tarani secui, conducatorul razboiului taranesc din Transilvania si Ungaria din anul 1514. Statuia ce-i este dedicata se inalta in centrul localitatii natale si este creatia sculptorului Andr s Szabotki. Piedestalul este proiectat de arhitectul Anton Damboianu. Lucrarea care il reprezinta pe Gheorghe Doja are o inaltime de 3,30 m si este turnata in bronz. Piedestalul pe care se sprijina statuia este inalt de cca. 3.50 m, de plan dreptunghiular, realizat din blocuri de piatra de diferite marimi, nefasonate, sugerand ziduri de cetati daramate de rasculatii pe care i-a condus. A fost dezvelita la 20 noiembrie 1976. In perioada interbelica a functionat scoala mixta cu sectie in limba romana. La 31 mai 1936 o delegatie alcatuita din 6 profesori si 25 elevi ai Scolii normale de baieti din Ploiesti, a fost prezenta la Dalnic la sfintirea troitei donata de ei acestei localitati. Printre personalitati s-a aflat protopopul Ioan Rafiroiu si Ion Radaca, subrevizor scolar. In toamna anului 1940, sectia in limba romana a scoli a fost desfiintata iar troita daramata. Relief: geomorfologic se incadreaza in zona depresiunii interne a curburii muntilor Carpati, hotarul de nord-vest fiind alcatuit de muntii Bodoc. Clima: zona in care este amplasata comuna Dalnic se caracterizeaza printr-un climat temperat-continental, cu temperaturi si precipitatii medii.

Riscuri naturale :inundarea unui teren folosit ca gradini, la care sa realizat un dig din decolmatari. Resurse forestiere :comuna Dalnic avand o suprafata de 3000ha de padure Obiectie turistice DALNIC 1.Biserica reformata, sec. XIII, transf. 1526, sec. XIX 2.Casa parohiala, sec. XIX 1.Ansamblul bisericii reformate, sec. XIIIXIX Turism: desi comuna noastra are un bogat potential turistic si de agrement nu s-a putut intreprinde mai nimic pana in prezent pentru valorifiacrea acestuia, mai ales din cauza ca acest potential este un bun public de interes local, se afla in administrarea altor institutii publice centrale. Avem insa speranta ca prin aplicarea Legii patrimoniului public pusa deja in aplicare se va rezolva aceasta problema, urmand ca in perioada 2001-2004 sa fie atins si acest obiectiv cel putin in mare parte daca nu in totalitate. programe de amenajare si echipare a teritoriului prin lucrari de infrastructura (eceonomica si sociala) valorificarea potentialului economic actual sub aspectul resurselor materiale (naturale, capacitati de productie, fond funciar), forta de munca, resurse financiare (in perspectiva anului 2001-2004) . Pensiunea Doja , categorie 2 margarete, capacitate 10 persoane 5camere duble cu baie, dus, wc facilitati: parcare, telefon, curte, trasee,monumente,pescuit,tv, incalzire,restaurant.

Infrastructura utiera:comuna dalnic are in total 19 km de drumuri si sosele asfaltate

Personae din primarie Primar-Marton Ladislau Viceprimar-Bartok Ede Otto Secetar-Aczel M. Cecilia Contabil-Sylvester Agnes

Suprafata:

11000 ha

Intravilan: Extravilan: Populatie: Gospodarii: Nr. locuinte: Nr. gradinite: Nr. scoli: Nr. licee: Nr. universitati:

500 ha 10500 ha 1024 486 1 1

Comuna este situat pe DC 11, la 1,8 km de DN 11 Asezarea geografica: Principalele distane: 25 km de municipiul Sfntu Gheorghe i la 15 km de Trgu Secuiesc Agricultur Activitati specifice zonei: Zootehnie Prelucrarea crnii Activitati economice principale:

Obiective turistice:

Evenimente locale: Facilitati oferite investitorilor:

Manifestri organizate cu ocazia zilelor comunei, n luna iulie a fiecrui an Posibiliti de dezvoltare a turismului rural Reabilitarea cminului cultural nfiinarea reelei de canalizare Exploatarea apelor subterane Reabilitare drumuri i poduri nfiinarea i execuia reelei de alimentare cu ap Amenajri spaii verzi i locuri de joac pentru copii Construcie sal sport Construcie locuine ANL, destinat special tinerilor Modernizare drumuri comunale

Proiecte de investitii:

Principalele surse de venituri estimate ale comunei DALNIC sunt: impozite si taxe locale de la populatie

impozite pe cladiri si terenuri de la persoanele juridice taxa asupra mijloacelor de transport detinute de personae fizice si juridice taxe extrajudiciare de timbru venituri de la institutii publice diverse venituri preleari de la bugetul de stat