Studiu De Fezabilitate

Universitatea “Transilvania” Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice
Secţia Managementul Firmei
 CUPRINS

1. Introducere
2. Prezentarea societăţii
3. Analiza situaţiei juridice
3.1. Forma juridică, asociaţi
3.2. Statutul societătii
3.3. Descrierea obiectului de activitate
3.4. Descrierea principalelor active ale societăţii
3.5. Salariaţii
3.6. Situaţia împrumuturilor şi a datoriilor
3.7. Litigii
3.8. Protecţia mediului
3.9. Diagnostic juridic
4. Analiza producţiei şi a pieţei
4.1. Descrierea produselor realizate
4.2. Piaţa şi concurenţa
4.3. Clienţi şi furnizori
4.4. Activitatea de marketing
4.5. Diagnostic privind producţia
5. Analiza managementului şi a resurselor umane
5.1. Analiza structurii organizatorice şi asigurarea funcţiunilor societăţii
5.2. Analiza managementului
5.3. Analiza resurselor umane
5.4. Diagnosticul managementului şi a resurselor umane
6. Analiza economico financiară
6.1. Analiza bilanţului şi indicatori financiari
6.2. Analiza contului de profit şi pierderi
6.3. Analiza fluxului de numerar
6.4. Analiza fluxului tehnologic
6.5. Concluziile diagnosticului financiar-contabil
7. Necesitatea, oportunitatea şi avantajele acordarii creditului
 7.1. Previzionarea investiţiilor
7.2. Structura creditului solicitat
7.3. Previzionarea veniturilor şi cheltuielilor
7.4. Concluzii privind oportunitatea acordării creditului
8. Prevederi finale

1. Introducere

Prezenta documentaţie a fost întocmită la cererea beneficiarului S.C.

“GLASSWORKS” S.R.L. Mediaş în vederea obţinerii unui credit de la Banca
Română pentru Dezvotare.
Studiul răspunde conţinutului cadru solicitat de bancă. Metoda de
analiză şi algoritmii de calcul a indicatorilor tehnico-economici sunt cunoscute
în literatura economică de specialitate şi agreate de corpul experţilor contabili
din România.
Principalele surse (documente) care au fost studiate, au fost puse la
dispoziţie de conducerea societăţii şi au constat în principal din următoarele:
 documente primare
 balanţe de verificare
 bilanţuri contabile
 programe de dezvoltare
 contracte proformă
 studii de fezabilitate (pe perioada anterioară)
 planuri de afaceri
Analiza din prezentul studiu a cuprins perioada 1997-1999.
 2. Prezentarea Societăţii

Societatea comercială ”GLASSWORKS” S.R.L. Mediaş a fost

înfiinţată în anul 1991 şi înmatriculată la Registrul Comerţului Sibiu cu nr.
J32/4398/12.10.1991. Societatea şi-a desfăşurat activitatea în baza unui
statut propriu şi în baza prevederilor legale în vigoare fără a-şi modifica
obiectul de activitate. Are sediul social în Mediaş, strada N. Titulescu nr. 18-
20 şi este reprezentată prin dl. Filipescu Nicolae, managerul societatii.
Înfiinţată iniţial ca societate în nume colectiv, în anul 1997 se
transformă în societate cu răspundere limitată, cu acţionar unic.
 3. Analiza situaţiei juridice

3.1. Forma juridică, asociaţi

Societatea comercială ”GLASSWORKS” S.R.L. Mediaş este persoană

juridică română, cu răspundere limitată, înfiinţată în baza legii 31/1991.
Capitalul social, în valoare de 10.000.000 lei (100 părţi sociale a câte
100.000 lei fiecare) este deţinut în întregime de acţionarul unic Filipescu
Nicolae.
Societatea este constituită pe o perioadă nedeterminată începând cu
momentul constituirii sale ca persoană juridică română.

3.2. Statutul societăţii

Societatea îşi desfăşoară activitatea după un statut propriu care

conţine prevederi exprese referitoare la:
 asociatul unic
 denumire
 forma juridică
 sfera de activitate
 scopul şi obiectul de activitate
 capitalul social
 administrarea societăţii
 organizarea contabilităţii
 durata
 modul de soluţionare a litigiilor.
 3.3. Descrierea obiectului de activitate

Obiectul de activitate propus iniţial este complex fiind evidenţiat în

cererea de înscriere de menţiunea nr. 5050/1991 anexa 6.1. din 21.07.1997
şi în statutul societăţii.
În mod concret, de la înfiinţare societatea şi-a desfăşurat activitatea în
domeniul producerii şi prelucrării sticlei prin metode convenţionale.
Astfel S.C. “GLASSWORKS” S.R.L. Mediaş activează în următoarele
domenii:
a) producţie:
 2613 - fabricarea articolelor din sticlă
 2621 - fabricarea articole ceramice pentru uz gospodăresc şi
ornamental
 3150 - producţia de lămpi electrice şi echipamente de iluminat
b) comercializarea cu amănuntul şi en-gross:
 5144 – comerţ cu ridicata al produselor din ceramică, sticlărie,
tapete şi produse de întreţinere
 5244 – comerţ cu amănuntul al mobilei, al articolelor de
iluminat şi al altor articole de uz casnic
 5246 – comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie,
vopsitorie, sticlă şi articole din sticlă
Fluxul tehnologic se poate descrie astfel: Materiile prime, sunt
amestecate în malaxorul special şi apoi topite. Sticla topită se prelucrează în
produse (pahare, boluri, scrumiere, vaze, etc) şi introduse la recoacere. După
această etapă produsele se sortează şi se ambalează.

3.4. Descrierea principalelor active ale societăţii

Activele societăţii nu au fost reevaluate de la înfiinţare, neexistând

obligativitatea legală, ca în cazul societăţilor comerciale cu capital de stat. La
31.12.1999 activele corporale reprezintă 56,71% din activele societăţii.
Nefiind actualizate, valoarea contabilă a acestora nu este semnificativă.
Baza tehnico-materială de care dispune societatea este importantă
prin ceea ce se poate obţine prin utilizarea ei, în întregime.
Dotarea tehnică
Societatea comercială ”GLASSWORKS” S.R.L. Mediaş are o dotare
tehnică existentă (cu care funcţionează în prezent) şi o dotare tehnică ce
va fi folosită pentru modernizare în cadrul unei investiţii mai mari, ce va fi
fundamentată în acest studiu.

A. Dotarea tehnică existentă

I. Clădiri şi construcţii speciale

Societatea deţine două clădiri principale: clădirea cu birouri şi

respectiv, spaţiile de producţie şi depozitare în suprafaţa desfăşurată de A d
= 1479,75 mp, la care se adaugă pridvorul cu o suprafaţă de 26,25 mp şi
hala pentru producţie sticlărie, având suprafaţa de 127,30 mp.
Destinaţia iniţială a clădirii cu birourile şi spaţiile de producţie a fost
aceea de locuinţă compusă din două apartamente.
Această clădire este o construcţie pe fundaţii din beton simplu, cu
pereţi portanţi din zidărie de cărămidă de 25 cm grosime, cu planşeu din
beton armat la parter, cu tavan din scîndură la nivelul curent şi cu sarpantă
din lemn. Învelitoarea este din ţiglă.
Clădirea dispune de instalaţii sanitare, electrice şi gaz metan.
Iluminatul este realizat cu tuburi fluorescente.
Pridvorul este de tip copertină, pe schelet metalic, cu pardoseală din
beton şi grilaj metalic de protecţie.
Hala de producţie sticlărie are o structură de rezistenţa din schelet
metalic, pereţi din zidărie de cărămidă având 25 cm grosime pe trei laturi,
tâmplărie metalică la uşi şi ferestre pe o latură, pardoseala fiind din beton.
Învelitoarea este din plăci de azbociment ondulate. Hala dispune de instalaţii
electrice de iluminat şi de forţă, de instalaţii pentru gaze naturale la cele 5
cuptoare şi de instalaţie de ventilaţie.
În hala de producţie sunt amplasate 5 cuptoare de recoacere destinate
operaţiei de recoacere a produsului finit. Cuptoarele sunt construite dintr-un
schelet metalic din profile de oţel, zidărie de cărămidă de samot, uşi de
acces, arzătoare TD3 (2 buc/cuptor) pentru încălzire cu gaz metan, plăci de
azbest pentru termoizolaţie. Cuptoarele au fost executate cu surse proprii.

II. Echipamente

a) Maşină de decalotat la cald (2 bucăţi)

Din gama maşinilor de decalotat fac parte maşinile de decalotat la cald

cu coloană şi motor de antrenare de P=0,75kw, n=950 rot/min, destinate
operaţiei tehnologice de tăiere a calotei de turnare a produselor mici din sticlă
(pahare, vaze, căni, etc), prin încălzirea cu flacără cu gaz metan şi oxigen şi
tăierea cu un cuţit cu plăcuţe vidia.

b) Maşină de şlefuit cu bandă verticală (1 bucată)

Este compusă dintr-un schelet metalic, motor de antrenare, două roţi

de curea pentru bandă lată de şlefuit, sistem de răcire cu apă.

c) Instalaţie de ventilaţie a cuptoarelor (1 bucată)

Este compusă din trei ventilatoare axiale VAFF400 antrenate de

motoare electrice + tubulatură.

d) Matriţe pentru produse de sticlă (27 bucăţi)

În magazia atelierului se află un număr de 27 de matriţe mai

importante pentru diferite articole de sticlărie cu diferite modele şi cu
ornamente variate.
B. Dotări existente achiziţionate pentru modernizare
a) Cuptor de topit sticla cu două bazine (1 bucată)

Structura:
 cărămidă
 electrotopite = 25 buc
 arzător 6mc = 1 buc
 arzător 16 mc = 1 buc
 arzător 24 mc = 1 buc
 cărămidă de sticlă = 4 t
Cuptorul este construit cu două bazine. Astfel în primul bazin se
topeşte sticla, iar din al doilea se extrage sticla, se prelucrează manual
obiectul cu ajutorul utilajelor din dotare, executându-se produsul finit.
Cuptorul a fost executat din surse proprii.

b) Maşină de şlefuit orizontală (2 bucăţi)

Este compusă din cadru metalic, sistem de antrenare şi fixare de

piatră pentru şlefuit, motor electric de antrenare P=1,5 kW, cuvă pentru
colectare şi protecţie lichid de răcire.
Cadrul metalic este construit din profile de oţel U 65 mm, rigid,
îmbinările fiind realizate prin sudură, asigurând stabilitatea maşinii.
Antrenarea pietrei se face printr-un ax vertical pe care se montează
piatra activă, antrenată de un motor electric ce transmite mişcarea prin roţi de
curea şi curele trapezoidale.
Cuva metalică pentru lichidul de răcire este realizată din tablă de oţel
de 2 mm.
Maşina este nouă, nu a fost pusă în funcţiune, decît pentru probe de
încercare, este grunduită şi vopsită.

c) Maşină de şlefuit cu şaibă (2 bucăţi)

 Este realizată din cadru metalic executat din oţel de 40 x 40 mm,
motor electric de antrenare, axul cu diametrul 32 mm este aşezat în poziţie
orizontală. Pe acesta se montează şaiba de şlefuit. Mişcarea de rotaţie de la
motorul electric la axul principal de face prin roţi de curea şi curele
trapezoidale.
Maşina mai are în dotare o cuvă metalică de protecţie şi colectare a
lichidului de răcire.
Maşina este destinată activităţii de şlefuire a marginilor produselor de
sticlărie (pahare, căni, vaze) este nouă, vopsită şi nemontată.

d) Maşină de decalotat sticlă (1 bucată)

Această maşină este destinată operaţiei tehnologice de tăiere a calotei

de turnare a produselor mici din sticlă (pahare, căni, vaze, etc), prin incălzirea
cu flacară cu gaz metan si oxigen, tăierea realizându-se cu un cuţit cu plăcuţe
vidia.
Maşina este confecţionată dintr-un cadru metalic din ţeavă cu diametru
de 40 mm, motor electric, reductor, placă de fixare şi rotire produs, arzător cu
gaz metan şi oxigen.
Maşina este nouă, grunduită şi vopsită.

e) Presă manuală (1 bucată)

Presa este compusă dintr-un schelet metalic realizat din profile de oţel,
o masă de lucru pentru fixare matriţe şi alte accesorii de producţie. Maşina
este prevăzută cu coloane de ghidare, contragreutate şi tije. Maşina este
nouă, grunduită şi vopsită.

f) Maşină semiautomată pentru produse din sticlă cu masă fixă,

respectiv masă rotativă (2 bucăţi)

Aceste două maşini sunt compuse dintr-un schelet metalic realizat din
profile de oţel, o masă dreptunghiulară pentru fixare matriţe, accesorii de
producţie, sistemul de turnare şi presare.
 Maşinile au fost achiziţionate la mâna a doua, după o reparaţie
capitală în prealabil. Maşinile sunt grunduite şi vopsite.

3.5. Salariaţii

Societatea are angajaţi cu contracte de muncă proveniţi din rândul

disponibilizaţilor de la cunoscuta fabrică de sticlă medieşană S.C.
“Vitrometan” S.A. Mediaş. Forţa de muncă este astfel superior calificată,
oraşul Mediaş având tradiţie în aceast domeniu de activitate. Capacitatea
tehnică a societăţii poate antrena între 60-80 muncitori calificaţi în meseriile:
 sticlari
 turnători
 pictori
 sculptori
 sortatori
 personal auxiliar

Stat De Funcţiuni

Număr de
Funcţia Studii
angajaţi
Manager general Medii sau superioare 1
Director tehnic Superioare, tehnice 1
Superioare tehnice sau
Director marketing 1
economice
Contabil Medii 2
Desfacere Medii 1
Maistru producţie Medii 3
Maistru CTC Medii 1
Şofer Medii 1
Cuptorar Elementare 4
Sticlar Elementare 30
Muncitor calificat Elementare 8
Sortator Elementare 6
Muncitor calificat
Elementare 12
pictură, sculptură
 3.6. Situaţia împrumuturilor şi a datoriilor

În decursul existenţei sale societatea a utilizat pentru finanţare surse

proprii sau credite bancare. Evoluţia datoriilor societăţii este prezentată în
tabelul următor. La 31.12.99 societatea nu are credite angajate.

Nr Datorii (mii lei), din care

crt
Anul
Furnizori Alte datorii Totale
1. 1997 8.467 77.528 85.955
2. 1998 8.501 135.260 143.761
3. 1999 - 114.812 114.812

Structura datoriilor la 31.12.2000 este următoarea:

Nr Datorii
Denumire
crt Cuantum (mii lei) %
1 Datorii către furnizori - -
2 Datorii la bugetul de stat 41.945 36,07
3 Datorii faţă de personalul angajat 4.114 3,53
4 Datorii la bugetul asigurărilor sociale 2.192 1,89
5 Datorii la asociaţi 68.021 58,51
6 Datorii totale 116.272 100,00

Obs. Asociatul unic Filipescu Nicolae a creditat societatea în decursul

timpului cu 68.021.000 lei, astfel că la 31.12.2000 datoriile reale ale societăţii
către terţi sunt de 48.251.000 lei.

3.7. Litigii

La data prezentei documentaţii societatea nu este implicată în litigii în

curs de rezolvare.

3.8. Protecţia mediului

Activitatea de producere şi prelucrare a sticlei presupune eliminarea în

factorii de mediu (apă, aer, sol) a unor deşeuri şi noxe, care însă se pot
controla şi nu depăşesc cota maximă admisă de normativele în vigoare. În
conformitate cu prevederile legale în vigoare societatea şi-a evaluat pe
propria cheltuială impactul asupra mediului atât referitor la activitatea curentă
cât şi referitor la investiţii. Pentru desfăşurarea activităţii în perioadele
anterioare, societatea a primit avizul A.P.M. Sibiu pentru obţinerea
autorizaţiei de funcţionare iar pentru investiţia proiectată (hala de producţie
sticlărie) deţine acordul de mediu.

3.9. Diagnostic juridic

Societatea a fost identificată după documente legale existente la

sediul societăţii. Pentru activele corporale societatea deţine extrase C.F.
actuale, documente de vânzare-cumpărare care atestă proprietatea.
Contractul şi statutul sunt corespunzătoare taliei întreprinderii, relaţiile
contractuale cu terţii au fost corecte, societatea nu are credite angajate şi
deci nici restanţe deşi în decursul activităţii sale a beneficiat de credite
bancare. Societatea nu a avut litigii contractuale sau litigii de muncă.
 4. Analiza producţiei şi a pieţei

4.1. Descrierea produselor realizate

Produsele fabricate până în prezent au fost realizate din sticlă clară

sau în combinaţie cu rubin de diferite culori. Modelele şi dimensiunile sunt în
funcţie de comenzi. Pot fi produse aproape orice modele şi dimensiuni din
următoarele produse:
 pahare cu şi fără picior
 boluri
 vaze
 căni
 sfeşnice
 scrumiere
 solniţe
 fructiere
 bibelouri
 corpuri de iluminat
Decorurile sunt tradiţionale sau naturiste şi se pot adapta cu uşurinţă
cerinţelor clientului.

4.2. Piaţa şi concurenţa

Producţia societăţii, în perioada anterioară a fost destinată exclusiv

pieţei interne. Desfacerea s-a desfăşurat pe bază de contracte încheiate în
toată ţara. Avînd în vedere acest lucru, concurenţa o formeaza producătorii
de sticlă din întreaga ţară şi în special din Ardeal. Concurenţa pe plan local,
aproape că nu există. Marele absent din competiţie este S.C.
“VITROMETAN” S.A. Mediaş, care produce şi prelucrează sticlă, dar are
afacerea asigurată prin exportul întregii producţii în Germania.
Cererea reală pe piaţa externă este în creştere şi se adresează întregii
industrii româneşti a sticlei, datorită preţului convenabil la export. Cererea pe
piaţa internă este în stagnare ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a
cetăţenilor şi chiar a consumatorilor persoană juridică. Cu toate acestea,
industria sticlei se confruntă cu o criză de subproducţie, oferta fiind inferioară
cererii. În perioada 1997-1998, deşi cererea a fost mare, societatea a avut
producţie în stoc, deoarece a evitat desfacerea producţiei fără a avea
certitudinea că facturile i se vor achita la timp.
Dotarea tehnică actuală nu a fost în masură să susţină realizarea unor
produse competitive calitativ chiar dacă acestea au fost mai ieftine cu cca.
25% decât cele similare produse de unităţile cu capital de stat din România
sau aduse din import.
În condiţiile utilizării unor tehnologii mai performante societatea ar fi
avut posibilitatea satisfacerii unor comenzi speciale din străinătate .
Aceste oportunităţi nu au putut fi valorificate fiind necesare o serie de
investiţii.
În concluzie, despre concurenţă se poate afirma că nu este
periculoasă, practică preţuri mai mari la calitate comparabilă, iar despre piaţă,
că există posilbilitatea dezvoltării profitului şi specializărilor pe care le posedă
societatea.
În perioada de activitate curentă societatea a realizat produse din
prelucrarea sticlei, produse cu care s-a adresat în special pieţei interne.
Desfacerea s-a realizat pe bază de contracte, societatea asigurându-şi în
perioada 1992-1997 o reţea de clienţi din toată ţara. Dintre societăţile cu care
firma a avut relaţii de colaborare amintim:
 S.C. ROMTRADE BELMONDO S.R.L. – Bucureşti;
 S.C. TRAIN DEPOZIT S.R.L. – Constanţa;
 S.C. BEGA S.A. – Timişoara;
  S.C. AMET S.A. – Arad;
 S.C. METRO – CHIMIA S.A. – Cluj;
 S.C. FEDERAL COOP S.A. – Tg. Mureş;
 S.C. HOTELURI S.A. – Sinaia;
 S.C. UNIVERSAL S.A. – Făgăraş;
 S.C. METEX S.A. – Târgovişte;
 S.C. HERMES S.A. – Petroşani;
 S.C. METEX COM S.A. – Drobeta Turnu Severin;
 S.C. I.C.R.M. S.A. – Buzău;
 S.C. ASCOMA S.A. – Buzău;
 S.C. COMIND S.A. – Miercurea-Ciuc;
 S.C. VALMETEX S.A. –Râmnicu Vâlcea, etc.
Principalii clienţi au fost depozite de stat, societăţi de comerţ, unităţi de
alimentaţie publică, intermediari care au preluat şi valorificat oferta de
produse a societăţii, etc.
De menţionat că societatea a livrat produsele sale în oraşe în care
existau producători de tradiţie: Bucureşti, Tg. Mureş, Baia Mare, etc.
Datorită conjuncturii economice nefavorabile şi a dificultăţilor cu care
s-au confruntat agenţii economici din întregul spectru economic, în particular
cei ce activează în domeniul valorificării produselor din sticlă, numărul
societăţilor cu care firma a avut relaţii contractuale s-a restâns drastic.
Slaba cerere a pieţei interne pentru produsele din gama realizată de
firmă s-a datorat şi scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, ca şi a
preţurilor de ofertă cu care firma a ieşit pe piaţă, chiar dacă acestea, prin
comparaţie cu oferta firmelor concurente, au fost sensibil mai mici.
Ţinând cont că piaţa de desfacere este răspândită în întreaga ţară,
concurenţa o formeaza producătorii de sticlă din toată ţara.
Cu toate că pe piaţa românească se prezintă cu produse fabricanţi
răspândiţi în mai multe zone din ţară, se constată o criză de subproductie,
caracterizată printr-o ofertă inferioară necesităţilor.
 Dar, deşi cererea este superioară ofertei, datorită lipsei posibilităţilor
financiare, piaţa internă nu poate asigura producătorului autohton certitudinea
desfacerii producţiei realizate. În acest sens trebuie arătat că în perioada mai
1997 – iunie 1998, în care societatea nu a avut o activitate productivă ritmică,
rezultatele economice înregistrate s-au datorat în cea mai mare parte
valorificării producţiei de pe stoc.
Trebuie avut în vedere totodată în aprecierea pieţei produselor din
sticlă concurenţa produselor în domeniu provenite din import, cu un puternic
ascendent calitativ faţă de oferta internă. Majoritatea producătorilor se
orientează spre pieţele externe, cererea pe aceste pieţe fiind mai atractivă
decât piaţa internă.

Societatea analizată a fost în situaţia nefavorabilă de a nu putea ieşi

pe piaţa externă decât sporadic datorită neîncadrării produselor realizate în
standardele de calitate cerute de clienţii externi. Calitatea modestă a
produselor, sub standardele de calitate occidentale, datorată dotării tehnice
actuale, nu a dat firmei posibilitatea prezentării pe piaţa externă, deşi
oportunităţi de contracte avantajoase au fost.
Un potenţial concurent este fabrica de sticlă “Avrigu” – Avrig, fabrică
aflată de asemeni în proces de reorganizare.
Dotarea tehnică actuală nu a fost în măsură să susţină realizarea unor
produse competitive din punct de vedere calitativ, chiar dacă produsele firmei
au fost mai ieftine cu cca. 25% decât cele similare ale concurenţei din
sectorul de stat, realizate cu o structură a preţului de cost grevată de
cheltuieli ridicate cu energia, întreţinerea, salariile.

În condiţiile unor tehnologii corespunzătoare, societatea ar fi avut

posibilitatea asigurării unui portofoliu de comenzi important la nivelul anului
1999. Din acest portofoliu de comenzi menţionăm:
 oferte de preluare a producţiei în valoare de 2,5 miliarde lei de
către firma germană DST-HANDELSAGENTUR;
  1,325 miliarde lei de către ROMTRADE BELMONDO S.A.
(export în Germania şi Japonia);
 cca. 500 milioane lei de către RELEE S.A. – Mediaş (cu care
firma a încheiat un precontract pentru abajururi şi veioze).

Punerea în operă a investiţiei propuse va facilita realizarea unor

produse la nivelul standardelor de calitate impuse de piaţa externă.

4.3. Clienţi şi furnizori

În perioada 1997-1999 principalii clienţi ai societăţii au fost: depozite

de stat, unităţi de comerţ cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică
amplasate în Bucureşti, Tg. Mureş, Constanţa, Timişoara, Arad, Cluj, Sinaia,
Făgăraş, Târgovişte.
Nu se poate face aprecierea că există clienţi strategici şi nici clienţi rău
platnici. În anul 1999, configuraţia clienţilor potenţiali s-a schimbat
fundamental. Cererile provin în special din străinătate sau de la unităţi
industriale, astfel că se aşteaptă ca aceştia să dispună de bani pentru a-şi
achita în termen facturile. Furnizorii de materii prime, materiale şi servicii sunt
amplasaţi la distanţe mici (în mare măsură în Mediaş). Nu există raporturi de
dependenţă faţă de anumiţi furnizori, calitatea materiilor prime şi serviciilor
oferite fiind superioară.

4.4. Activitatea de marketing

Piaţa căreia i se adresează produsele societăţii este de tip deschis

fără factori de limitare a extinderii. Pentru promovarea producţiei societăţii, s-
au evitat nivelurile intermediare şi s-a promovat legătura directă cu
beneficiarii încercând să modifice dinamic compoziţia gamei sortimentare.
În vederea promovării unei imagini cât mai avantajoase produselor
sale, s-a manifestat exigenţa în direcţia ambalării corespunzătoare.
 În perioada analizată nu s-au derulat programe speciale de marketing
sau de reclamă şi publicitate.
Desfacerea produselor nu este influenţată de nici un fel de
constrângeri de produs, de clientele, monopol, etc).

4.5. Diagnostic privind producţia

Procesul tehnologic este specific industriei sticlei: topire-formare-

răcire-recoacere-răcire-ambalare-desfacere.
Dotarea cu mijloace fixe necesare desfăşurării producţiei nu este total
corespunzătoare volumului producţiei estimate şi cantităţii propuse a se
realiza. Mijloacele fixe existente sunt în stare bună de funcţionare şi
corespund fazelor pentru care au fost achiziţionate.
Societatea nu dispune de mijloace fixe neutilizate, cu grad avansat de
uzură. Sistemul de producţie adoptat este ”în serie” combinat cu ”pe
comenzi”. Controlul calităţii produselor este realizat de către controlori care
verifică producţia produs cu produs.
Legat de specificul procesului tehnologic se poate face următoarea
precizare: Formarea produselor prin metoda ”suflare la ţeavă” presupune un
mare consum de muncă vie care în Romania este ieftină. Acesta este în
principal motivul pentru care produsele românesti sunt mai ieftine pe piaţa
internaţională. Zona Mediaşului este cunoscută în Europa Occidentală şi
căutată.
 5. Analiza managementului şi a resurselor
umane

5.1. Analiza structurii organizatorice şi asigurarea

funcţiunilor societăţii

La data întocmirii prezentului studiu societatea nu dispune de o

organigramă ierarhică şi funcţională. Funcţiile întreprinderii - funcţia de
investiţii, funcţia de exploatare şi funcţia de trezorerie - se desfăşoară latent
prin grija unui colectiv atras de managerul societăţii. Există posibilitatea reală
ca, după contractarea unui credit funcţiunile societăţii să se poată derula
corespunzător. Capitalurile proprii şi datoriile financiare din bilanţul funcţional
prezentat în capitolul 6.1. nu permit deocamdată derularea funcţiei de
finanţare.

5.2. Analiza managementului

La această dată conducerea societăţii este asigurată de către

managerul general Filipescu Nicolae care este şi acţionarul unic al societăţii.
În perspectivă managerul a negociat o echipă de conducere a societăţii
formată din 8 persoane cu studii superioare tehnice şi economice, în măsură
să asigure managementul firmei. În decursul derulării activităţii, managerul
societăţii a apelat la serviciile unor consultanţi în domeniul tehnic, economic
şi juridic.

5.3. Analiza resurselor umane

Personalul direct productiv este constituit din bărbaţi în vârstă, de

peste 40 de ani. Personalul auxiliar şi tehnico-economic este constituit din
bărbaţi şi femei, mai tineri. Muncitorii calificaţi, sunt cu experienţă şi au lucrat
la S.C. “Vitrometan” S.A. Mediaş, în cea mai mare parte.

5.4. Diagnosticul managementului şi a resurselor umane

Conducerea societăţii nu s-a desfăşurat la standarde ridicate; se

impun noi forme de organizare, remunerare, gestiune şi noi exigenţe impuse
managerilor. Trebuie ţinut cont de îmbătrânirea forţei de muncă, de apariţia
unor eventuale interese externe (sindicate, grupuri de presiune, legislaţie
restrictivă, etc) precum şi de manifestarea unor tendinţe de internaţionalizare
(forme noi de cooperare, comunicaţii moderne, cunoştiinţe de limbi străine,
etc).
 6. Analiza economico-financiară

6.1. Analiza bilanţului şi indicatorilor financiari

Acest capitol îşi propune stabilirea unui diagnostic contabil care are ca
obiectiv principal fiabilizarea valorilor contabile existente, regruparea
informaţiilor contabile în funcţie de noile cerinţe contabile şi fiscale, precum şi
stabilirea unui diagnostic financiar, care are ca obiectiv cunoaşterea
rezultatelor, echilibre financiare, resursele şi destinaţia acestora, randamentul
capitalului investit.
Analiza de bază de bilanţ a unităţii, presupune prezentarea bilanţului la
31.12.99 în următoarele forme:

Bilanţ contabil

ACTIV (mii lei) PASIV (mii lei)

Imobilizări 104.312 Capital social şi alte fonduri 34.586
Stocuri 40.000 Rezerve 60
Creanţe 31.862 Profit 33.001
Disponibilităţi 7.745 Credite -
Furnizori -
Alte datorii inclusiv creditori 116.272
Total activ 183.919 Total pasiv 183.919

Bilanţ funcţional

ACTIV (mii lei) PASIV (mii lei)

Funcţia de investiţie Funcţia de finanţare
Active imobilizate 104.312 Capitaluri proprii 67.647
Funcţia de exploatare Datorii financiare 116.272
Stocuri 40.000
Creanţe 31.862
Funcţia de trezorerie
Disponibilităţi 7.745
Total activ 183.919 Total pasiv 183.919
 Bilanţ financiar

ACTIV (mii lei) PASIV (mii lei)

Active imobilizate 104.312 Capitaluri permanente 67.647
Stocuri si creanţe 71.862 Datorii de exploatare 116.272
Disponibilităţi 7.745 Concurs bancar -
Total activ 183.919 Total pasiv 183.919

Având în vedere bilanţul unităţii la 31.12.1999 se pot calcula o serie de

indicatori de structură bilanţieră (fond de rulment, nevoie de fond de rulment,
indice de finanţare permanentă, indice de lichiditate relativă, indice de
solvabilitate, capacitate de autofinanţare, capacitate de împrumut, etc).
Indicatorii mai sus menţionaţi s-au calculat în baza unor relaţii de
calcul agreate de corpul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din
România. Astfel s-au calculat următorii indicatori (valorile sunt în mii lei):
1. Fond de rulment net global (FR)
FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate =
= 34.586 lei – 104.312 lei = - 69.726 lei

2. Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Stocuri şi creanţe – Datorii de exploatare =
= 71.862 lei – 116.272 lei = - 44.410 lei

3. Indice de finanţare permanentă (IFP)

IFP = Capitaluri permanente / Activul imobilizat =
= 34.586 lei/104.312 lei = 0,3316;  IFP = 33,16%

4. Indice de lichiditate relativă (ILR)

ILR = Total active curente / Total pasive curente =
= 79.607 lei/116.272 lei = 0,6814;  ILR = 68,47%

5. Indice de solvabilitate generală (ISG)

ISG = Active totale / Capitaluri străine =
= 183.919 lei/116.272 lei = 0,15818;  ISG = 158,18%

6. Solvabilitate patrimonială (SP)

 SP = Capital propriu / Total pasiv =
= 34.586 lei/183.919 lei = 0,1881;  SP = 18,81%

7. Rata globală de îndatorare (RGI)

RGI = Datorii totale / Total pasiv =
= 116.272 lei/183.919 lei = 0,6322;  RGI = 63,22 %

8. Gradul de independenţă al firmei (GIF)

GIF = Capital propriu / Capitaluri împrumutate =
= 34.586 lei/116.272 lei = 0,2975;  GIF = 29,75%

9. Trezoreria la vedere (TV)

TV = Disponibilităţi / Exigibilităţi =
= 7.745 lei/116.272 lei = 0,0666;  TV = 6,66%

10. Trezoreria la scadenţă (TS)

TS = Valori realizabile în termen scurt + Disponibilităţi / Exigibilităţi pe
termen scurt =
= 79.607 lei/116.272 lei = 0,6846;  TS = 68,46%.
Indicatorii astfel calculaţi, comparaţi cu nivelele standard pentru situaţii
de echilibru financiar, nu indică o situaţie favorabilă. Prin investiţiile
fundamentate se va putea asigura creşterea producţiei astfel încât unitatea
să aibă abilitatea de a-şi achita obligaţiile pe termen scurt şi de a se
autofinanţa.
La această dată societatea are nevoie de fonduri atât pentru
finanţarea cheltuielilor curente de producţie cât şi pentru finanţarea
investiţiilor.
Datele din bilanţul contabil la datele de 31.12.1998; 30.06.1999 şi
31.12.1999 sunt redate în tabelul următor.
 Date din bilanţul contabil
mii lei
Date la data de referinţă
Posturi de bilanţ
31.12.1998 30.06.1999 31.12.1999
ACTIV
1. Imobilizări, din care 100.213 104.312 104.312
- necorporale - -
- corporale 100.213 104.312 104.312
- financiare - - -
2. Active circulante, din care 75.319 29.971 79.607
- stocuri 1.376 - 40.000
- creanţe 3.662 11.662 31.862
- disponibilităţi 70.281 18.309 7.745
3. Conturi de regularizare - - -
TOTAL ACTIV 175.532 134.283 183.919
PASIV
1. Capitaluri proprii, din care 31.771 40.913 67.647
- capital social 10.000 10.000 10.000
- profit - 2.874 6.328 33.001
- alte fonduri 24.645 24.585 24.646
2. Datorii, din care 143.761 93.370 116.272
- împrumuturi - - -
- datorii faţă de terţi 143.761 93.370 116.272
3. Conturi de regularizare - - -
TOTAL PASIV 175.532 134.283 183.919

6.2. Analiza contului de profit şi pierderi

În decursul activităţii sale, din punct de vedere economic, societatea a

înregistrat cele mai bune rezultate în anul 1997, când situaţia se poate exprima astfel:

Denumire Valoare
Venituri totale (mii lei) 133.189
Cheltuieli totale (mii lei) 74.899
Profit brut (mii lei) 58.290
Rentabilitate 77,82%
 În perioada 01.01.1998 – 31.12.1999, rezultatele obţinute sunt redate
în tabelul următor:

mii lei
Nr Valori la data
Indicatori
crt 31.12.1998 31.12.1999
1. Venituri din activitatea de bază 59.007 58.994
2. Alte venituri - 4
3. Venituri totale (mii lei) 59.007 58.998
4. Cheltuieli pentru activitatea de bază 47.025 45.997
5. Alte cheltuieli - -
6. Total cheltuieli (mii lei) 47.025 45.997
7. Profit brut (mii lei) 11.982 13.001
8. Rentabilitate (%) 25,48 28,26

6.3. Analiza fluxului de numerar

Fluxul de numerar este evidenţiat prin următorul tabel. Analiza a fost

efectuată pe ultimele luni ale anului 1999. De asemenea evoluţia
disponibilului de numerar este arătată prin intermediul graficul anexat
tabelului.
 6.4. Analiza fluxului tehnologic
Din tabelul anterior vom extrage situaţia încasărilor şi plăţilor ce s-au
efectuat pentru continuarea activităţii de bază.

A.Costuri

1. Salarii

Nr Salariu Cost
Funcţia
crt (lei/luna) salarial
1 Manager general 1x4.000.000 4.000.000
2 Director tehnic 1x3.500.000 3.500.000
3 Direktor marketing 1x3.500.000 3.500.000
4-5 Contabil 2x2.000.000 4.000.000
6 Desfacere 1x2.000.000 2.000.000
7-9 Maistru producţie 3x3.000.000 9.000.000
10 Maistru CTC 1x3.000.000 3.000.000
11 Şofer 1x3.000.000 3.000.000
12-15 Cuptorari 4x3.500.000 15.000.000
16-41 Sticlari 26x3.000.000 78.000.000
42-51 Muncitor calificat 10x3.000.000 30.000.000
52-57 Sortatoare 6x2.500.000 15.000.000
58-67 Muncitor calificat pictură, 10x3.000.000 30.000.000
sculptură
Total personal: 67 Total : 200.000.000

2. Costurile cu materiile prime

Materialele care intră în componenţa sticlei se împart în:
A. Materii prime de bază
B. Materii prime auxiliare

A. Materii prime de bază:

1. Nisip
2. Carbonat de calciu
3. Sodă calcinată uşoară
4. Carbonat de potasiu
 B. Materii prime auxiliare:
1. Borax
2. Selenit
3. Oxid de cobalt
4. Arsen
La o extracţie de 2.000 kg sticlă/24 ore, 30 % reprezintă cioburi
rezultate din procesul de producţie, echivalent a 600 kg cioburi.
Materiile prime care se introduc în cuptor în 24 ore sunt aproximativ
1.600 kg.
Ele vor intra în următoarele cantităţi pe zi:
1. Nisip – 1050 kg – 650 lei/kg –> Dorohoi
2. Sodă – 300 kg – 1700 lei/kg –> Ocna Mureş
3. Carbonat de calciu – 200 kg – 500 lei/kg –> Azomureş
4. Carbonat de potasiu – 52 kg – 4800 lei/kg –> Bucureşti
Materiile prime auxiliare au rol de acceleratori de topire, de limpezire a
sticlei şi de decorare.
1. Borax – 1,2 kg – 6000 lei/kg –> Bucureşti
2. Arsen – 5,2 kg – 10000 lei/kg –> Bucureşti
3. Selenit – 0,4 kg – 30000 lei/kg –> Bucureşti
4. Oxid de cobalt – 0,3 kg – 50000 lei/kg –> Bucureşti
5. Azotat de sodiu – 42 kg – 1500 lei/kg –> Nitramonia Făgăraş
6. Sulfat de sodiu – 43 kg – 1200 lei/kg –> Bicapa Târnăveni

Cheltuieli cu materii prime zilnice:

Denumire Canititate (kg) Preţ/kg (lei) Preţ total (lei)

Nisip 1050 650 682.500
Soda 300 1700 510.000
Carbonat de calciu 200 500 100.000
Carbonat de potasiu 52 4800 249.600
Borax 1,2 6000 7.200
Arsen 4,2 10000 42.000
Selenit 0,3 30000 9.000
 Oxid de cobalt 0,3 50000 15.000
Azotat de sodiu 42 1500 63.000
Sulfat de sodiu 43 1200 50.400
Total zilnic: 1.728.700
Total lunar: 41.500.000

NOTĂ :
 luna are 24 de zile lucrătoare
 în preţurile de mai sus a fost inclus şi T.V.A.-ul
 la aceste preţuri se adaugă 10% în plus cheltuieli de aprovizionare.

3. Utilităţi
 Energie electrică
Consum:10 kw/h x 24 ore = 240 kwh/zi
240 x 31 = 7440 kwh/lun
1 kwh energie electrică = 700 lei
7440 x 700 lei = 5.200.000 lei lunar
 Gaz metan
Consum orar: 90 mc
Consum zilnic: 90 x 24 = 2160 mc
Consum lunar: 2160 x 31 = 66960 mc
1 mc gaz metan = 1200 lei
66960 x 1200= 80.552.000 lei lunar
 Telefon: 5.000.000 lei lunar

4. Alte cheltuieli
 Tuburi oxigen: 15.000.000 lei
 Reparatii, întreţinere: 5.000.000 lei
 Transport, deplasare: 15.000.000 lei
 Ambalaje:
 În producţia de sticlărie un rol important îl are ambalajul cu rol de
protecţie în timpul transportului dar şi pentru aspectul comercial.
Cheltuielile cu ambalajul ajung pâna la 5% din producţia unei fabrici:
842.960.000 x 5% = 42.148.000 lei
Astfel costurile lunare de producţie se ridică la un total de 409.400.000

Încasări

Societatea Comercială “ GLASSWORKS “ S.R.L. Mediaş dispune de

contracte cu următoarele firme:

Contracte proformă

Germania D.S.T. Handelsagentur – distribuitor internaţional

Germania Rastal D.I.
Bucureşti S.C. Romtrade Belmondo S.R.L. Germania – Japonia - D.I.
Bucureşti Adisan S.A. – D.I.
Bucureşti Sticerom Impex S.R.L. – D.I.
Italia Italdacia S.R.L. Cluj – Napoca - D.I.
Ungaria Glassmontain - D.I.
Mediaş S.C. Relee S.A.
Timişoara S.C. Elba S.A.
Cluj – Napoca S.C. Farmec S.A.
Bucureşti S.C. Danubius S.R.L.
Bucureşti S.C. Eleven Trade S.R.L.
Bucureşti S.C. Rosu Crystal S.R.L.
Bucureşti S.C. Stefi Glass S.R.L.
Bucureşti S.C. R + G Glass S.R.L.
Timişoara S. C. Import – Export S.R.L.

În baza acestor contracte firma realizează următoarele valori pentru

producţia sa:

Pahare cu picior – 350 buc/zi

Echipa 1.
350 buc/zi x 2 DM/buc = 700 DM/zi
Pahare cu picior – 350 buc/zi
Echipa 2.
350 buc x 2 DM/buc = 700 DM/zi
 Pahare simple – 400 buc/zi
Echipa 3.
400 buc x 1 DM/buc = 400 DM/zi
Pahare presate manual – 400 buc/zi
Echipa 4.
400 buc x 1 DM/buc = 400 DM/zi
Dechantere – 150 buc/zi
Echipa 5.
150 buc/zi x 5 DM/buc = 750 DM/zi
Dechantere – 150 buc/zi
Echipa 6.
150 buc/zi x 5 DM/buc = 750 DM/zi
Dechantere – 150 buc/zi
Echipa 7.
150 buc/zi x 5 DM/buc = 750 DM/zi
TOTAL: 4.450 DM/zi
Producţia lunară :
4.450 DM/zi x 22,5 zile/luna = 100.125 DM.
100.125 DM x 9.800 lei/DM = 981.225.000 lei

6.5. Concluziile diagnosticului financiar-contabil

1. Există concordanţă între balanţele de verificare şi bilanţurile contabile.

Nu au existat bugete previzionale pentru o comparaţie.
2. S-au efectuat inventare ale patrimoniului doar parţial, în special pentru
mijloace fixe.
3. Nu s-au efectuat reevaluăile legale ale mijloacelor fixe; patrimoniul
societăţii nu este determinat la valoarea de piaţă.
4. Stocurile sunt in preţuri neevaluate. Nu au existat stocuri date in
consignaţie sau în custodie la terţi.
5. Amortismentele s-au calculat prin metoda liniară.
6. Împrumuturile contractate au fost returnate iar dobânzile plătite au
corespuns cu media de pe piaţa bancară.
7. Datoriile societăţii sunt relativ mici, în special la bugetul statului.
8. Impozitele şi taxele s-au calculat şi virat corect.
9. Nu au existat litigii care să influenţeze rezultatele economice.
10. Nu există resurse de finanţare.
11. Gradul de îndatorare este zero.
12. Societatea se poate redresa din punct de vedere economic numai dacă
găseşte resurse de finanţare imediate.
 7. Necesitatea, oportunitatea şi avantajele
acordării creditului

7.1. Previzionarea investiţiilor

În vederea dezvoltării activităţii societăţii sunt necesare următoarele:

1. Amenajarea şi extinderea halei de producţie sticlărie
Această măsură este necesară în perspectiva extinderii bazei umane
şi pentru a crea condiţii optime de muncă personalului care lucrează în cadrul
societăţii.
2. Mărirea producţiei şi a calităţii
Pentru realizarea acestui obiectiv societatea a realizat un proiect de
execuţie şi a obţinut toate avizele şi acordurile necesare.
Lucrarea se va executa în cea mai mare parte în regie proprie ceea ce
va conduce la costuri de investiţie şi timp de execuţie minime.
Observaţie: Pentru mărirea producţiei sunt necesare o serie de maşini
specializate. Acestea au fost deja achiziţionate din capitaluri proprii şi sunt
prezentate mai pe larg în capitolul 3.5.

7.2. Structura creditului solicitat

Destinaţiile creditului solicitat de la bancă sunt explicate de următorul

deviz estimativ:

Deviz estimativ

A. Extinderea şi amenajarea halei de producţii

MATERIALE DE CONSTRUCTII
Structură metalică 55.000.000 lei
Tablă zincată cutată 52.000.000 lei
 B.C.A 25.000.000 lei
Ciment, var, nisip, pietriş, fier beton 20.000.000 lei
Uşi şi geamuri metalice de aluminiu, geam termopan 25.000.000 lei
Instalaţie electrică, panou electric 15.000.000 lei
Manoperă 58.000.000 lei

TOTAL: 250.000.000 lei

B. Deviz cheltuieli de producţie

Materii prime, sodă, decoloranţi, oxigen, cutii de

50.000.000 lei
carton pentru ambalat
Telefax şi computer 20.000.000 lei
TOTAL: 70.000.000 lei
Total general: 320.000.000 lei

Grafic de rambursare a creditului

mii lei
Suma Suma
Tranşa Termen Dobânda
rămasă returnată
125.000 320.000 6 luni 32.000 157.000
125.000 195.000 9 luni 29.250 154.250
70.000 70.000 12 luni 14.000 84.000
Total: 395.250

Observaţii: Rata dobânzii luată în calcul a fost de 20%. Dobânda s-a calculat
utilizându-se metoda dobânzii simple.

7.3. Previzionarea veniturilor şi cheltuielilor

În primul an complet de funcţionare societatea va avea 103 angajaţi,

din care 91 persoane vor fi muncitori direct productivi. Structura bazei umane
va fi următoarea:

Stat De Funcţiuni

Număr de
Funcţia Studii
angajaţi
Manager general Medii sau superioare 1
Consilier economic Superioare, economic 1
Consilier juridic Superioare, juridice 1
 Consilier tehnic Superioare, tehnice 1
Director tehnic Superioare, tehnice 1
Director economic Superioare, economice 1
Superioare tehnice sau
Director marketing 1
economice
Contabil Medii 2
Merceolog Medii 1
Desfacere Medii 1
Inspector personal Medii 1
Maistru producţie Medii 3
Maistru CTC Medii 1
Şofer Medii 1
Cuptorari Elementare 4
Sticlari Elementare 42
Muncitor calificat Elementare 17
Sortatoare Elementare 6
Muncitor calificat
Elementare 17
pictură, sculptură

Personal Număr
TESA 12 pers (11,65%)
Direct productiv 91 pers (88,34%)
Total 103 pers (100%)

Personal Număr
Studii superioare 6 pers (5,83%)
Studii medii şi
97 pers (94,17%)
elementare
Total 103 pers (100%)

Va fi acordată o atenţie sporită managementului precum şi adoptării

unor tehnici de marketing care să asigure vânzarea produselor firmei. În
această idee vor avea loc reorganizări la nivel de departamente precum şi
crearea de departamente noi. Organigrama firmei va arăta în felul următor:
 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe o perioadă de 3 ani de la realizarea
investiţiei este prezentat în tabelul următor Veniturile şi cheltuielile aferente s-
au determinat având în vedere contractele proformă existente la societate şi
prezentate în capitolul 6.4.

Buget previzional de venituri şi cheltuieli pe anul 2000–2004

Milioane lei
Denumirea indicatorilor 2000 2001 2002 2003 2004
Venituri din exploatare 10.050 11.545 13.455 15.560 17.640
Vinzări mărfuri - - - - -
Prestări servicii - - - - -
Producţia vândută 10.050 11.545 13.455 15.560 17.640
Venituri financiare 255 300 350 350 350
Venituri exceptionale - - - - -
TOTAL VENITURI 10.305 11.845 13.805 15.910 17.990
Cheltuieli de exploatare 7.809 9.147 10.689 12.198 13.885
Costul mărfurilor - - - - -
Materii prime şi materiale consumabile 498 608 933 1.117 1.408
Combustibil, energie, apă 1.300 1.685 2.190 2.847 3.550
Alte cheltuieli materiale 300 315 331 348 365
Lucrări şi servicii executate de terţi 394 413 430 443 456
Impozite şi taxe asimilate - - - - -
Salarii brute 3.840 4.400 4.900 5.390 5.800
CAS + şomaj 1.152 1.364 1.500 1.600 1.800
Alte cheltuieli de exploatare 40 45 48 53 56
Amortizarea 285 317 357 400 450
Cheltuieli financiare 170 117 98 60 57
Cheltuieli exceptionale - - - - -
Impozit pe profit 884 981 993 1.042 858
TOTAL CHELTUIELI 8.863 10.254 11.780 13.300 14.800
TOTAL PROFIT 1.442 1.600 2.025 2.610 3.190
Fond dezvoltare 1.120 620 680 990 870
Dividende 300 960 810 830 400
Alte destinaţii legale 20 20 130 120 130

Evoluţia venitului, a cheltuielilor precum şi a profitului a fost urmărită

îin graficele următoare:
 7.4. Concluzii privind oportunitatea acordării creditului

Previzionarea veniturilor şi cheltuielilor prezentate în secţiunea 7.2. s-a

făcut în ideea că se vor obţine următoarele credite bancare:
1. Credite pentru investiţii: 250.000.000 lei
2. Credite pentru producţie: 70.000.000 lei
Aceste credite sunt absolut necesare pentru a asigura nevoile de
finanţare. După realizarea investiţiilor preconizate, societatea va obţine o
rentabilitate medie de 18,04% respectiv un profit mediu de 2.173.000.000
lei/an, ceea ce va permite rambursarea de credite şi obţinerea de dividende.
 8. Prevederi finale

Prezenta documentaţie a fost întocmită în perioada decembrie 2000 -

ianuarie 2001. Ea are la bază unele date puse la dispoziţie de către firmă,
precum şi un plan de afaceri realizat în vederea obţinerii unui credit de la
Banca Română pentru Dezvoltare. Datele calculate, bilanţurile contabile şi
financiare, bugetele previzionale, etc. au fost modificate şi adaptate pentru a
întruni cererile impuse prezentului studiu de fezabilitate.
În redactarea prezentului studiu au fost luate în consideraţie
următoarele acte normative:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991 din 24 decembrie 1991 republicată în
Monitorul Oficial cu numărul 20 din data de 20 ianuarie 2000
- Hotărârea guvernamentală 627/1995 privind îmbunătăţirea disciplinei
depunerii bilanţurilor contabile şi a altor documente cu caracter financiar-
contabil şi fiscal, de către agenţii economici şi alţi contribuabili
- Legea nr. 31/1990 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale
republicată în Monitorul Oficial cu numărul 33 din data de 29 ianuarie 1998
- Ghid pentru diagnostic şi evaluare a intreprinderii editat de Corpul
Experţilor Contabili Autorizaţi din România, ediţia 1994
- Ordonanţa guvernului nr. 70/1994 din 29 august 1994 privind impozitul pe
profit publicată în Monitorul Oficial cu numărul 246 din data de 31 august
1994