Studiu de Fezabilitate

STUDIU DE FEZABILITATE
I. Partile scrise
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
Societatea Cavana Travel S.R.L. a fost constituita si inmatriculata la Registrul Comertului
in luna decembrie 2007 si activitatile desfasurate pana la aceasta data au fost activitati de
consultanta in turism.
1.2 Scurt istoric al solicitantului
S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. s-a infiintat la data de 10.12.2007 atribuindu-se Codul
Unic de nregistrarea RO 245868 si numarul de ordine in Registrul Comertului j33/1905/1007,
cu sediul social n sat Dorna Arini, comuna Dorna Arini, str. N.Balcescu, nr. 957, Judetul
Suceava, reprezentata prin doamna Axinte Ion, in calitate de administrator, telefon
0766453289.
Capital social subscris: 1000 lei, integral varsat, numarul total de parti sociale: 20,
valoarea unei parti sociale este de 50 lei.
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele
activitati).

Solicitantul are ca obiect de activitate principal:
5510 - Hoteluri si alte facilitati de cazare similare
Solicitantul are ca obiecte de activiti secundare:
5520 Facilii de cazare pentru vacane i perioade de scurt durat
5610 Restaurante
5621 Alte activiti de alimentaie (catering) pentru evenimente
5629 Alte servicii de alimentatie
7911 Activitati ale serviciilor turistice
9313 Activiti ale centrelor de fitness

Obiectele de activitate aferente proiectului sunt:
5520 - Facilii de cazare pentru vacane i perioade de scurt durat aferent
componentei a (Investitii in infrastructura de primire turistica)
9313 Activiti ale centrelor de fitness aferent componentei b (Investitii in
activitati recreationale)

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la
data intocmirii
ultimului bilant
-lei-
Bucati

1.CLADIRI TOTAL 30.10.2010 23.594,47 -
1.1 Casa de locuit cu o
suprafata de 124 mp notata pe
schita topocadastrala C1
30.10.2010
23.594,47
1
1.2 Anexele gospodaresti
aferente casei de locuit
(bucatarie de vara, grajd si
magazie, beci si sura) notate cu
C2 suprafata construita la sol
de 152 mp, C3 suprafata
construita la sol de 151 mp, C4
suprafata construita la sol de 10
mp si C5 suprafata construita la
sol de 14 mp
30.10.2010
1 bucata
de fiecare
2.UTILAJE TOTAL - - -
2.1 detaliati - - -
2.n detaliati - - -
3.ANIMALE - - -
3.1 detaliati - -
-
3.n detaliati - - -
4.ALTELE - detaliati - - -
TOTAL - 23.594,47 -

Constructiile sunt amplasate pe imobilul cumparat conform contract de vanzare-
cumparare nr. 1309/30.10.2008 situat in intravilanul com. Pojorita, jud. Suceava si au fost
achizitionate odata cu terenul.

TERENURI
Nr.
crt
Amplasare
Judet/Localit
ate
Suprafata
totala (mp) /
Categoria de
folosinta
Valoarea
contabila
- lei-
Regim juridic
1 Comuna
Dorna Arini,
judeul
Suceava
- 6473 mp
intravilan:
- 700 mp curti
constructii;
- 941 mp
arabil;
- 4832 mp
faneata.
44.002,44 Terenul este situat in
intravilanul comunei Dorna
Arini, judetul Suceava (6473
mp teren construit si
neconstruit) si este
proprietatea beneficiarului
conform contract de vanzare-
cumparare nr. 1309 din
30.10.2008.
2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiiei
CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA
2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN etc)
Elaborarea cererii de finanare inclusiv anexele sunt realizate de ctre - S.C. PROIECT
BUCOVINA S.A. SUCEAVA
tel/fax. 0232255143, care are ca obiect de activitate urmtoarele:
7022 Activiti de consultan pentru afaceri i management.
7111 Activiti de arhitectura.

Proiectarea componentei de arhitectur n cadrul studiului de fezabilitate (proiect faza SF, PAC)
i documentaia pentru avize/acorduri au fost realizate de - S.C. PROIECT BUCOVINA S.A.
SUCEAVA, telefon: 0743/050551
Domeniul principal de activitate: 5523 Alte mijloace de cazare;
Activitatea principala: CAEN 5523 Alte mijloace de cazare (pensiune turistica,
agroturism)

2.3 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeul, localitatea)
Amplasamentul constructiei REGIUNEA NORD-EST, JUDETUL SUCEAVA,
LOCALITATEA DORNA ARINI, COMUNA DORNA ARINI
Terenul pe care se construieste pensiunea se afla in comuna Dorna Arini, satul Dorna Arini,
comuna situata la aproximativ 100 km departare de mun. Suceava si la aproximativ 10 km fata de mun.
Vatra Dornei.
Amplasamentul este situat in intravilanul localitatii Dorna Arini, avand folosinta actuala de
teren agricol si este marginit de proprietati particulare.
Topografia Pentru realizarea constructiei a fost realizata o ridicare
topografica noua vizata de OJCGC Suceava. Planul topografic a fost realizat pentru o parcela si
zona adiacenta la scara 1;500.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Comuna Dorna Arini este situata in Depresiunea Dornelor, la limita de vest a judetului
Suceava, in apropierea masivului Calimani si a orasului Vatra Dornei. Asezarea se intinde in
principal pe un spatiu intramontan, fiind la adapostul muntilor, unde se resimte o clima temperat
continentala, cu un regim de precipitatii relativ sarac si cu multe zile insorite.
Tirolul romanesc asa cum mai numesc vizitatorii straini minidepresiunea Dornelor,
pentru climat si marea ospitalitate a locuitorilor sai, are multiple posibilitati de turism.
Inghetul caracteristic perioadelor reci ale anului , are o influenta nefavorabila , fiind un
fenomen meteorologic daunator, producandu-se prima data in prima decada a lunii octombrie(
poate aparea si mai timpuriu), iar ultimul in ultima decada a lunii aprilie, numarul zilelor de
inghet fiind cuprins intre 160 zile si 180 zile.
Umezeala relativa a aerului este de cca 70%, prezentand o variabilitate asemanatoare cu
a temperaturii, deoarece determina evaporarea si continutul vaporilor de apa ( max vara si min
iarna).

Precipitatiile atmosferice reprezinta unul dintre cele mai importante elemente climatice
ale caror caracteristici sunt importante in desfasurarea proceselor geomorfologice actuale.
Acestea reprezinta o valoare max anuala de 850 mm, dar cantitatea de precipitatii cazuta
este variabila, cu lunile cele mai ploioase in perioada iunie august.
Caracteristice in zona sunt si precipitatiile sub forma de adverse, cand se inregistreaza
valori mari in timp de 24 de ore. Ultimele evenimente hidrometeorologice ale anului au aratat ca
acestea pot avea efecte distrugatoare.
Reiese ca varietatea formelor de relief si caracteristica acestora ( orientarea si expunerea
versantilor), gradul de acoperire al teritoriului cu vegetatie ierboasa si arborescenta,
particularitatile diferite ale retelei drumurilor si cladirilor introduce numeroase diferentieri
climatice izolate, iar zona geografica este caracterizata prin variabile climatice distincte.

Obiectiv general
Proiectul Construire pensiune turistica are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor
turistice n zona rurala - comuna Dorna Arini, judetul Suceava, contribuind astfel la creterea
locurilor de munc, a veniturilor alternative i la creterea atractivitii zonei.
Obiective specifice:
crearea i meninerea locurilor de munc prin activiti de turism, n special pentru
tineri i femei - prin proiectul Construire pensiune turistica se vor crea 7 locuri de
munc pentru tineri i femei;
crearea, mbunatatirea i diversificarea infrastructurii si a serviciilor turistice - prin
construirea pensiunii turistice cu o capacitate de cazare de 15 camere cu cate 2 paturi
fiecare asta insemnand 30 de locuri.
cresterea valorii adugate in activitatile de turism - prin proiectul Construire
pensiune turistica, S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va construi o pensiune cu scopul
de a valorifica potentialul turistic al zonei;
cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor - datorit condiiilor de nalt calitate
oferite dup implementarea proiectului si ca urmare a dezvoltarii serviciilor recreationale
(piscina, sauna si masaj).
Obiective operaionale:
creterea i mbuntirea structurilor de primire turistice la scar mic prin proiect
se prevede construirea unei pensiuni cu 30 locuri de cazare (15 camere cu pat dublu), cu
loc de servire a mesei si locuri amenajate de recreere (piscina, masaj si saun);
crearea facilitatilor recreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de
interes turistic: prin proiect sunt prevzute faciliti recreaionale: o piscina, o sala pentru
masaj si o saun dependente de structura de primire turistic, care vor avea un impact
pozitiv asupra bunastarii clienilor pensiunii.
dezvoltarea sistemelor de informare i promovare turistic S.C. CAVANA TRAVEL
S.R.L. va realiza servicii de informare i promovare turistic prin pliante, brouri, harti,
flyere si prin mijloace moderne de informare: conturi si postari pe site-uri de internet
accesibile cu usurinta unui sector foarte larg de persoane;
Proiectul Construire pensiune turistica isi propune dezvoltarea durabila a infrastructurii de
primire turistica, prin realizarea unui numar de 30 locuri de cazare cuprinse in 15 camere
prevazute cu pat dublu. Pensiunea va fi construita pe 5 niveluri (D+P+2E+M) si va avea o
suprafata construita de 358.35 mp, o suprafata utila totala de 1194.20mp si o suprafata
desfasurata de 1140,40 mp.
Din punct de vedere structural, imobilul va fi realizat astfel:
Solutia constructiva a obiectivului PENSIUNE TURISTICA D+P+2+M a fost
conceputa astfel incat sa rezulte o structura in solutie din cadre de beton armat, atat pe directie
longitudinala, cat si pe directie transversala.
Constructia are dimensiunile in plan de 26.8x24.95 m (inclusiv terasele exterioare) si
inaltimea totala de ~15.90 m, avand o forma neregulata in plan.
Structura are dimensiuni in plan 21.6x21.25 (interax), 3 deschideri de 6.00 m si cate o
deschidere de 3.25, respectiv 3.45m, 2 travei de 4.20m si 4 travei de 3.30m.
Structura de rezistenta este alcatuita din:
Cadre din beton armat pe ambele directii, formate din grinzi si stalpi si plansee din beton
armat;
Acoperis de tip sarpanta din lemn;
Pereti si cadre din beton armat la demisol;
Fundatii continue sub stalpi si pereti din beton armat;
Sapatura va fi una generala taluzata.
Sistemul de fundare este constituit din grinzi continue din beton armat, sub pereti si
stalpi, cu urmatoarele sectiuni 60x40cm, 60x60cm, 60x80cm si 60x100cm.
Planseele din beton armat au rol de saiba rigida si au inaltimi de 15cm (planseul peste
demisol), respectiv 13cm (restul planseelor).
Acoperisul este constituit din doua sarpante din lemn care ajung pana la cotele maxime
de +15.64m, respectiv +13.11m. Invelitoarea va fi rezemata pe capriori.
I. Investitii in infrastructura de primire turistica (componenta a):
Investitiile in infrastructura de primire turistica presupun construirea unei pensiuni turistice
si dotarea acesteia conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism.
Pensiunea turistica va avea un nivel de confort si o calitate a serviciilor de turism care va
atinge standardul de calitate de 3 margarete.
Pensiunea turistica va fi construita pe 5 niveluri (D+P+2E+M) si va avea 15 camere cu pat
dublu.
La demisolul intalnim urmatorul functional: hol acces, spatiu tehnic piscina,
depozit,spalatorie, dusuri, hol acces piscina bar, sauna, vestiare, scara de serviciu, centrala
termica .
La parterul pensiunii ntlnim urmatorul functional: hol acces + receptie,sala de mese, bar
de zi, gr.sanitare barbati si femei, salon protocol, bucatarie, oficiu, hol serviciu.
La etajul 1 al pensiunii intalnim urmatorul functional:hol acces+asteptare, 7 camere a doua
locuri fiecare+gr. Sanitar, salon mic dejun, oficiu mic dejun
.
La etajul 2 al pensiunii intalnim urmatorul functional: terasa belvedere, hol
acces+asteptare, hol cazare, oficiu camerista, 6 camere de 2 paturi + gr.sanitar fiecare.
La mansarda al pensiunii intalnim urmatorul functional hol asteptare, hol cazare, sala multi
functionala, gr.sanitare, hol serviuciu oficiu cazare, depozit lenjerie, 2 camere de 2 locuri cu baie.
Investitiile aferente dotarilor pensiunii:
dotarea bucatariei de 33.25 mp, conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a
licenelor i brevetelor de turism, cu utilaje de inalta calitate;
dotarea camerelor, conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i
brevetelor de turism;

Investitii aferente utilajelor si echipamentelor:
- achizitionarea unei centrale termice
- separator de grsimi (2 buc);
- un separator de hidrocarburi;
- un hidrofor;
- o pompa submersibila.

Investiii aferente amenajarii curtii:
- se vor construi alei de acces si alei pietonale din pavaj ceramic
- parcarea de 391,80 mp va avea 25 locuri de parcare i va fi amenajata cu un strat de
piatra concasata, dupa indepartarea in prealabil, a stratului vegetal;

Locul de servire a mesei are o capacitate de 30 de locuri, cu urmatoarea structura:
- 3 mese * 6 locuri/masa = 18 locuri
- 3 mese * 4 locuri/masa = 12 locuri
Total = 30 locuri
Bucataria de 33,25 mp, va fi dotata cu utilaje de inalta calitate, facand fata locului de
servire a mesei cu o capacitate de 30 de locuri.
Conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism al Ministerului
Dezvoltarii Regionale si Turismului, structurile de primire turistica de 3 margarete trebuie sa
indeplineasca criteriile generale si sa ofere cel putin 12 servicii suplimentare.
S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va oferi o gama diversificata de servicii suplimentare cuprinse
n tariful de cazare:
antena satelit;
televizor;
parcare auto;
acordarea de medicamente i materiale sanitare n cadrul primului ajutor n caz de
accidente;
informatii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii;
trezirea turistilor la ora solicitata;
obtinerea legaturilor telefonice;
transmiterea mesajelor;
predarea corespondentei turistilor;
asigurarea de ziare si reviste in holuri;
pastrarea obiectelor uitate si anuntarea turistilor;
expedierea prin retur la domiciliu a scrisorilor sosite dupa plecarea turistilor;
oferirea de materiale de promovare i informare turistic.
Serviciile suplimentare oferite de S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., cu plata separat,
sunt:
convorbiri telefonice;
piscina, sauna;
masaj.
II. Investitii in activitati recreationale (componenta b):

S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. realizeaza investitii in infrastructura turistica de agrement
dependente de structura de primire turistica. La parterul pensiunii este prevzut o piscina, o
sauna si o sala de masaj care vor deservi clientii pensiuni.
Amenajarea piscinei, a saunei si a salii da masaj se va face n zona special amenajata de la
parterul pensiunii. Piscina, sala pentru masaj si sauna au cabine de dus, vestiare i grupuri
sanitare.
Zona destinat piscinei are o suprafat de 60.750 mp, cea destinat saunei are 11.8 mp si
zona pentru masaj are o suprafata de 10,8 mp.
Se vor achizitiona:
- echipamente necesare piscinei:
- echipamente filtrare;
- sistem de iluminare;
- sistem de automatizare;
- echipamente curatare piscina;
- scari acces piscina (2 buc);
- echipamente tratare apa;
- tevi si fitinguri.

- Sauna din lemn prevazuta cu urmatoarele componente:
- soba;
- panou de comand;
- piatra pentru soba;
- banci;
- iluminare interioara;
- grilaj de lemn podea.

- Sala masaj:
- mese pentru masaj (2 buc).

2.5 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.
Investiiile propuse a se realiza n cadrul prezentului proiect decurg ca o necesitate
fireasc a stadiului socio-economic n care ne gsim, tara membra a Uniunii Europeane (UE). n
aceast perioad pentru dezvoltarea economiei regionale, se pune accentul pe cresterea gradului
de utilizare a resurselor locale, pe pluriactivitate si diversificare economica, pe dezvoltarea
integrata, pe subsidiaritate si flexibilitate, pe reducere a polurii mediului, conservarea
biodiversitatii i trecerea spre o dezvoltare durabil.
Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata
tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de o parte,
si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare
deosebita in Romania dupa 1990 si in special in ultimii ani. Aceasta situatie se datoreaza in mare
masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotarilor si echipamentelor,
preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare, turissmul rural a aparut
ca o alternativa viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi turisti.
Turismul rural si agroturismul sunt doua din formele de turism practicate la nivel national
si international, care inregistreaza o evolutie cu pana la 15%, pe an. Dintre cele mai importante
elemente care stau la baza acestei tendinte se remarca grija crescanda pentru protectia naturii,
evolutia conceptului de durabilitate a spatiului rural si nu in ultimul rand scaderea veniturilor
populatiei.
Necesitatea proiectului Construire pensiune turistica rezulta din amplasamentul
proiectului/pensiunii si anume, in sat Dorna Arini, comuna Dorna Arini, judetul Suceava, facand
parte din zona Bucovinei.
Bucovina se include n aria turistica din nordul Moldovei, socotita a fi a treia pe tara n
privinta fluxului turistic (dupa litoral si regiunea BrasovValea Prahovei), a doua n ordinea
dezvoltarii si prima n ce priveste numarul, diversitatea si valoarea obiectivelor turistice. Se
impun atentiei multimea si perfecta armonizare n peisaj a obiectivelor naturale, arhitecturale,
istorice, etnografice, folclorice si muzeistice. Aceste obiective au suscitat de mult timp interesul
populatiei autohtone si al turistilor straini, dar sub forma turismului organizat, abia din a doua
jumatate a secolului trecut.
Baza materiala precara, nsa si dezinteresul n popularizarea comorilor naturale, istorice,
artistice si spirituale ale Bucovinei au facut ca turismul sa progreseze extrem de lent pe aceste
meleaguri. Interesul strainatatii pentru aceasta zona se poate deduce si din faptul ca numai n
ultimii doi ani s-au creat n Europa doua institutii, care se preocupa exclusiv de istoria
Bucovinei: n 1990 Institutul Bucovina, de la Augsburg si n 1992 n Ucraina Centrul de
cercetari bucovinene de la Cernauti.
Intreaga regiune a Bucovinei constituie un adevarat monument al naturii, ce ndeamna la
drumetie si odihna. Fiecare din elementele cadrului natural ti aduce contributia si toate la un loc
se armonizeaza ntr-un peisaj de-a dreptul ncntator, rocile de cele mai diversificate naturi
(sisturi cristaline, calcare, dolomite, gresii, conglomerate, etc.) scoase la vedere si prin activitatea
neobosita a apelor, confera regiunii calitatea unui veritabil muzeu geologic natural. Relieful calm
si, totusi lipsit de monotonie, rezultat din acea mbinare a culmilor greoaie, prelungi cu largile
culoare depresionare, punctat numai din loc n loc cu forme mai zvelte (vrfuri, stnci, abrupturi,
chei, defilee), constituie fundalul unui bogat nvelis vegetal, n care codrii ntinsi de rasinoase si
fag alterneaza cu pasuni si fnete de o rara frumusete, smaltuite cu cele mai minunate flori.
Pe acest fond, att de pitoresc, se detaseaza o seama de obiective solitare, de mare interes
turistic si stiintific, unele deja ocrotite prin lege.
Obiective geologice: rezervatia Adam si Eva cu calcarele si dolomitele triasice de lnga
comuna Dorna Arini, calcarele mezozoice din cheile Lucavei, Brezei si Botusului, calcarele si
dolomitele din cheile de pe Valea Putnei, gresiile si microconglomeratele de Muncel din cheile
Pojortei, sisturile negre de La trei movile (Obcina Feredeului), marnele senoniene din Dealul
Crucii (Putna), calcarele de Doamna din cariera de pe stnga Moldovei, ntre comunele Frasin si
Gura Humorului, stratele cu Aptzchus din cariera Magura stratele cu inocerami de pe
versantul stng al Moldovei, la confluenta cu prul Cetatuii, gresia cu numuliti (eocen inferior)
pe versantul stng al Moldovei (vizavi de orasul Frasin), gresia de Prisaca n cheile Strmtura
Rosie si din cariera de pe valea Boului, gresia de Lucacesti n care este sapata chilia lui Daniil
Sihastru (manastirea Putna), gresia de Kliwa de la Vama, Ciumrna etc.
Obiective geomorfologice: pasul Mestecanis (1099 m), pasul Izvor (1130 m) la izvoarele
Sucevei si Moldovei, pasul La trei movile (1040 m, peste Obcina Feredeului), pasul Ciumrna
(sau Poiana Ovazului, 1150 m, peste Obcina Mare), platforma de culme a Mestecanisului (n
sectorul Obcioara Poiana Manaila), nivelul pliocen din culoarul Moldovei superioare si
culoarul Moldovitei, relieful de hogbacks din Obcina Feredeului si Obcina Mare, relieful carstic
(corespunzator sinclinalului mezozoic) din estul Obcinei Mestecanisului etc.
Comuna Dorna Arini din judetul Suceava face parte dintr-o zona cu potential
turistic ridicat, dar care nu este suficient dezvoltat, avand un punctaj de 4 puncte.
Comuna Dorna-Arini se situeaz la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, n zona de contact
dintre Munii Bistritei (Masivul Pietrosul) i Munii Raru (Masivul Giumalu). Localitatea este
traversat de rul Bistria, care o desparte n doua sectoare asimetrice: cel drept (al Masivului
Pietrosul) domol, cu terase etajate i muscele prelungi de o nltime redus (900 1200 m) iar
cel stng (al Masivului Giumalu) abrupt i fr terase. Dac n partea de SV a comunei energia
reliefului este domoal, naintnd spre E-NE, valea se ngusteaz considerabil, devine abrupt,
formnd chei (Cheile Zugrenilor).
Relief:
Altitudinea medie:1100 m
- min. 750 m (albia rului Bistrita)
- max. 1.850 m (Vf. Giumalu)
Zona comunei in care se va materializa proiectul/pensiune Construire pensiune
turistica, apartine spatiului rural si detine ntradevar potentialul turistic necesar pentru actiuni
cu caracter turistic, prin urmatoarele atractii: Piatra Strajii, rezervatia geologica formatiunea cu
Aptycus, pastravaria Valea Putnei, Pasul Mestecanis, Schitul Sfantul Ioan-Iacob, Codrii
Seculari de la Slatioara, Lacul Iezer, cadrul natural Moldova Sulita, partiile de la Vatra Dornei si
Carlibaba, herghelia de la Lucina. Teritoriul montan din apropierea comunei Pojorta ofera
posibilitati reale pentru practicarea turismului si drumetii n masivele: Rarau, Giumalau si
Obcina Mestecanisului, vizitarea Codrului Secular Giumalau, a rezervatiei geologice "Clipele
Triasice" si practicarea vnatorii si a pescuitului sportiv.
Comuna Dorna Arini se gaseste in inima Bucovinei, zona in care se practica si turismul
religios, prezentand mare interes pentru turistii romani si straini deopotriva, manastirile
Sucevita, Moldovita, Schitul Rarau, Schitul Pojorita, Putna, Voronet, Gura Humorului etc.
Solicitantul finantarii nerambursabile, S.C. CAVANA TRAVEL S.RL., nu a mai
beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare si doreste sa contribuie prin prezentul proiect
la dezvoltarea infrastructurii de cazare in spatiul rural (com. Dorna Arini, jud. Suceava).
Realizarea proiectului/pensiune Construire pensiune turistica, imprejmuire teren si
bransament electric in comuna Dorna Arini va duce la dezvoltarea turismului rural, prin
sporirea numarului de turisti atrasi de frumusetile pitoresti ale zonei si dorinta de a descoperi
traditii, obiceiuri si specialitati culinare specifice bucovinene, pastrate cu strictete de localnicii
comunei.
Turismul in Zona Bucovinei inregistreaza o adevarata dezvoltare in ultima perioada, ca
urmare a promovarii continue la nivel national si chiar european a numeroaselor monumente si
locuri cu o mare atractivitate. Dezvoltarea este insa disproportionata intre localitati si comune ca
urmare a implicarii diferentiate a conducerii administrative locale si a populatiei. Este necesara
reducerea disparitatilor dintre aceste zone si stimularea activitatilor turistice in acele comune
care au nevoie de sprijin. O prima masura pentru stimularea turismului in com. Pojorita, jud.
Suceava este crearea unor structuri de cazare conforme cu standardele nationale.
Spatiile de cazare din comuna Dorna Arini sunt reprezentate de gospodariile localnicilor
sau mici pensiuni agroturistice care nu reusesc sa satisfaca toate nevoile si cerintele turistilor
romani si straini, in ceea ce priveste capacitatea de cazare, calitatea si diversitatea serviciilor
turistice oferite.
Comuna Dorna Arini este una din putinele comune in care se mai pastreaza traditiile si
cutumele stramosesti si prezinta un real interes pentru majoritatea turistilor straini sau autohtoni,
ce provin din mediul urban. In aceste zone romanesti autentice, fiecare calator dornic sa
descopere frumusetile patriei, are posibilitatea de a interactiona direct cu localnicii si de a se
implica in evenimentele traditionale, cu prilejul marilor sarbatori crestine.
Prin realizarea proiectului/pensiune Construire pensiune turistica in comuna Dorna
Arinila standardul de calitate de 3 margarete, va spori numarul turistilor si a drumetilor, vor
creste veniturile non-agricole ale populatiei rurale si va determina o dezvoltare socio-economica
durabila a intregii zone de impact.

Efectele proiectului din care rezulta necesitatea si oportunitatea investitiei:
A. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:
- cresterea si imbunatatirea capacitatii de cazare din zona, cu un numar de 15 camere cu
pat dublu, reprezentand 30 locuri de cazare;
- cresterea numarului de turisti, a duratei vizitelor si respectiv a gradului de ocupare,
datorita punerii in valoare a zonei turistice din comuna Dorna Arini prin construirea pensiunii
turistice cu dotari la un standard de calitate de 3 margarete;
- infrastructura va fi imbunatatita prin amenajarea de alei cu pavaj ceramic, a unei
parcarii cu 26 locuri, prin realizarea imprejmuirii terenului;
- imbunatatirea infrastructurii in comuna Dorna Arini.
B. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale
- cresterea valorii adugate in activitatea turistica din comuna Dorna Arini, judetul
Suceava;
- crearea unui numar de 7 locuri de munca prin activitati de turism, cu caracter permanent
respectiv un flux monetar pozitiv cu efect direct asupra calitatii vietii a familiilor din zona de
impact a proiectului;
- cresterea numarului de turisti si a perioadei sejurului influenteaza favorabil veniturile
mestesugarilor si artizanilor din zona de comuna Dorna Arini si din cele invecinate
- dezvoltarea economica a comunei Dorna Arini prin stimularea pluriactivitatii, prin
diverse activitati nonagricole (servicii turistice si de informare turistica, artizanat si
mestesugarit);
- fluxurile economice create prin proiect vor forma impozite si taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunei Dorna Arini din judetul Suceava.
C. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:
- cresterea gradului de ocupare a populatiei active si reducerea somajului (efectul noilor
locuri de munca se concretizeaza in cresterea calitatii vietii si a nivelului de trai al populatiei din
zona de impact a pensiunii prin cresterea veniturilor, prin reducerea somajului, prin cresterea
incasarilor la bugetul local si nu in ultimul rand prin efectul pozitiv asupra educatiei populatiei
rurale privite ca un tot);
- asigurarea accesului la zonele naturale de interes turistic prin crearea facilitatilor
recreationale;
- descoperirea de catre turisti, a traditiilor si obiceiurilor specifice satului bucovinean,
pastrate de localnicii comunei Dorna Arini si posibilitatea implicarii efective a turistilor cu
ocazia diferitelor evenimente locale;
- stimularea activitatilor culturale si religioase in zona de actiune a proiectului, prin
vizitarea muzeelor (Muzeul Arta Lemnului si Muzeul Lingurilor, Casa muzeu - profesor Ion
Tugui, din Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic si Muzeul de Stiinte Naturale si
Cinegetica, din Vatra Dornei), a manastirilor (Putna, Voronet, Gura Humorului, Moldovita,
Sucevita) si a schiturilor (Schitul Sfantul Ioan Iacob-Pojorita, Schitul Rarau) Cminul cultural
"Savin Alexievici" este situat la intrarea n satul Cozneti, n centrul reedinei de comun.
D. Efectele de mediu asupra dezvoltarii regionale sunt determinate de caracteristicile tehnice
ale pensiunii si constau in:
- reducerea polurii mediului prin utilizarea de tehnologii curate (bazin vidanjabil);
- externalitati pozitive de productie si consum (punerea in valoare a resurselor locale
peisaj, forta de munca, pmnt, capitalul);
- informaii asupra intensitii riscului de poluare.

E. Satisfacerea cererii de consum.

Crearea cererii privind serviciile de turism oferite prin prezentul proiect se bazeaz
pe rezultatele cercetrilor de pia care furnizeaz date privind nevoile i tendinele manifestate
pe pieele turistice.
Cererea, in domeniul structurilor de cazare cu un standard de calitate de 3 margarete, in
comuna Dorna Arini, va fi satisfacuta intr-o proportie de aproximativ 40%, prin construirea
pensiunii turistice, care va avea un numar de 15 camere cu pat dublu.
Pensiunea realizata prin proiectul Construire pensiune turistica, in comuna Dorna
Arini, va contribui la satisfacerea cererii de servicii de turism venita din partea turistilor romani
si straini care vor sa paraseasca urbanul stresant si poluat in timpul concediilor, vacantelor, in
timpul liber de pe parcursul saptamanii sau in weekend, dar si satisfacerea cererii de cazare si
masa persoanelor in tranzit.
Serviciile turistice prestate de concurenta din comuna Dorna Arini sunt inferioare celor
care vor fi oferite prin nfiinarea pensiunii.
S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va identifica grupul int de consumatori folosind
metode de marketing bazate pe eforturi personale i publicitate, iar serviciile turistice puse la
dispozitia clientilor se vor plia dupa cerintele si necesitatile acestora, in vederea multumirii
fiecarei categorii de consumator. Astfel, consumatorii serviciilor turistice vor avea urmtoarele
caracteristici:
- grupul 1, cu o pondere de 20%, cuprinde persoane provenite din lanurile de
asigurare a serviciilor turistice prin sindicate i Casa Naional de Asigurri
pentru Sntate (cuprinde indivizi cu vrsta de peste 40 de ani angajate n
sistemul public de protecie social i cu venituri medii);
- grupul 2, cu o pondere de 45%, format din persoane care provin din lanurile
de asigurare a serviciilor turistice prin operatori privai (indivizi care provin
din toate categoriile de vrsta, a cror caracteristic principal sunt veniturile
peste media naional i un nivel redus al timpului liber n raport cu media
economiei);
- grupul 3, cu o pondere de 35%, format din persoanele aflate n tranzit sau
pentru perioade scurte de petrecere a timpului liber (turitii de weekend)
Estimm c, n condiiile nerealizrii proiectului de valorificare a potenialului i de
cretere a calitii serviciilor turistice, vor fi nregistrate urmtoarele consecine negative:
- dezvoltarea turismului la nivel national nu va cunoaste o dezvoltare echilibrata pe zone;
- nesatisfacerea cerintelor de servicii de calitate venite din partea unei clase mai
pretentioase de clienti ;
- nu vor putea fi cunoscute si valorificate pe deplin, traditiile, obiceiurile, obiectele de
artizanat si specialitatile culinare specifice bucovinene;
- potenialul natural al comunei Dorna Arini si al zonei invecinate, reprezentat prin peisaj
si resurse forestiere (Muntii Giumalau, Pietrele Doamnei- Rarau, formatiunea cu
Aptycus, Codrii Seculari de la Slatioara, Codrii Seculari de pe Giumalau) si resurse de
ape minerale (Poiana Negri, Vatra Dornei, Dorna Candreni, Brosteni) nu va fi valorificat
la adevrata sa valoare;
- prin realizarea proiectului/pensiune Construire pensiune turistica se vor realiza locuri
de munca pentru populatia rurala, generatoare de venituri non-agricole, iar prin
nerealizarea proiectului va creste somajul si va scadea oferta de locuri de munca;
- calitatea serviiciilor de turism din zon va rmne la acelai nivel slab dezvoltat;
- locurile de cazare existente la nivel de comuna nu vor putea acoperi pe deplin cererea in
special in sezon.

2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata
pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

Societatea desfasoara o activitate in acest domeniu si prin intermediul acestui proiect se
va valorifica potentialul turistic al zonei, creandu-se astfel posibilitatea de destindere si relaxare a
clientilor si, in acelasi timp, prin serviciile oferite se va determina intoarcerea clientilor in zona si
cresterea numarului acestora.
Piata de aprovizionare
Dezvoltarea turismului rural trebuie efectuat in contextul valorificarii patrimoniului
Bucovinei, in general, si al comunei Dorna Arini, in special, prin restructurarea politicii de
produs turistic, adoptarea unei strategii in politica de preturi si de tarife, aprovizionarea constanta
cu produse necesare prestarii serviciilor turistice. Aprovizionarea cu produse alimentare
proaspete, diversificate si de calitate este deosebit de importanta pentru o pensiune care include
pe langa cazare si masa.
Produsele alimentare destinate consumului in cadrul pensiunii, precum si produsele de
igiena si curatenie vor respecta conditiile si cerintele de calitate impuse de normele si standardele
nationale si internationale.
Produsele alimentare servite in cadrul pensiunii vor fi realizate, in principal, dupa retete
traditionale specifice bucovinene, dar vor fi incluse in meniu si alte tipuri de produse cu specific
national sau chiar international, pentru a satisface o gama cat mai variata de gusturi.
Alegerea furnizorilor se va face prin analiza comparativa a preturilor, a calitatii
produselor oferite si distanta pana la depozitul de aprovizionare, in vederea reducerii cheltuielilor
de transport, iar aprovizionarea se va face pe baza de contracte de vanzare - cumparare.
S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. isi va face aprovizionarea cu produse alimentare,
produse de curatenie, produse de decor extern si intern de la furnizorii din zona.
Principalii furnizori ai S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. vor fi Metro Cash & Carry Srl,
Selgros Cash &Carry, Carrefour i E.on.
Aprovizionarea cu produse alimentare, exceptand painea, se va face o data la 3 zile, iar
aprovizionarea cu produse de curatenie se va face saptamanal.
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de
materii
prime/materiale
auxiliare/produse/servi
cii
Adresa
Produs furnizat si
cantitate
aproximativa
Valoare
aproximativ
a
-lei-
% din
total
achizitii
1. Metro Cash & Carry
Srl
Bd. 1
Decembrie
1918 Nr.5,
Jud. Suceava
-Produse alimentare
-Produse
nealimentare
37407 16
2.Selgros Cash &Carry Str. Cernui
nr 118,
720089
Suceava
-Produse alimentare
-Produse
nealimentare
44421 19
3. Carrefour Calea Unirii
nr. 27 B
Suceava
-Produse alimentare
-Produse
nealimentare
49097 21
4. Cip Savin Com Srl Str. Profesor
doctor Victor
Babes, Nr. 1,
Loc.
Campulung
MoldovenesC
, Jud.
Suceava
-Produse alimentare
-Produse
nealimentare
25717 11
5. Merito Campulung
Moldovenesc
str. Dimitrie
Cantemir, nr.
2-4, parter
loc.
Campulung
Moldovenesc,
jud. Suceava
-Produse alimentare
-Produse
nealimentare
18703 9
6. E.on Str. Vlahu
Alexandru nr.
6 Cmpulung
Moldovenesc
Energie electric 11460 4,6

Piata de desfacere
Prin destinaiile sale, produsul turistic se poate constitui ntr-un mesaj adresat
consumatorilor (turitilor) poteniali, care prin opiunea lor - concretizat n prezena la
momentul prestrii serviciilor componente, dau natere fluxurilor turistice respectiv consumului
turistic.
Potrivit formelor de manifestare i practicii nationale si international, trsturi ale
turismului rural ar putea fi:
- apropierea de natur;
- absena mulimii (de semeni);
- linite;
- un mediu ambiant nemecanizat;
- contacte personale (n opoziie cu anonimatul urbanului);
- senzaia de continuitate i stabilitate, de trire a unei istorii, vie i trainic;
- posibilitatea de a cunoate ndeaproape locuri i oamenii acelor locuri;
- contactul nemijlocit cu autoritile locale, cu preocuprile i activitatea specific zonei;
- cunoaterea ndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;
- posibilitatea prelevrii de imagini legate de identitatea indivizilor comunitii;
- ansa integrrii n comunitate pe perioada sejurului.
Produsul turistic rural este destinat satisfacerii nevoii de rentoarcere la origine, de
redescoperire a naturii, a linitii i a comorilor spaiului rural (etnografic, folclor, tradiii
meteugreti, artizanat). Produsul este destinat unui larg spectru de consumatori (copii i
tineret, turiti de vrst medie 30-45 de ani, turiti de vrsta a treia) i satisface multiple
motivaii, si anume: turism de week-end, sejururi, vntoare i pescuit (pastravaria Valea Putnei,
Lacul Iezer- Sadova), vacane active (drumetii pe Masivul Giumalau- Rarau, Piatra Strajii),
cultural (Muzeul Arta Lemnului si Muzeul Lingurilor din Campulung Moldovenesc, Muzeul
Satului Bucovinean), n acelai timp vizeaz n mod special segmentul de turiti ai mediului
citadin i din rile dezvoltate i puternic industrializate. Acestor turiti li se ofer mai multe
variante de meniuri cu baremuri.
Serviciile cu care societatea S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. iese pe piata sunt:
- servicii de cazare;
- servicii de servire a mesei;
- servicii recreaionale (piscina + saun + masaj).
Nr. de locuri Grad de ocupare
Sezon
Camere duble 30 70%
Sezon intermediar
Camere duble 30 50%
Extrasezon
Camere duble 30 39%

Piata tinta a S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. este reprezentata de turistii care viziteaza
zona Vatra Dornei si localitatile apropiate, atrasi de obiectivele naturale (Piatra Strajii, rezervatia
geologica formatiunea cu Aptycus, Pietrele Doamnei de pe Rarau, Codrii Seculari de pe
Gimalau, Lacul Iezer- Sadova, Muntii Calimani- Vatra Dornei) si antropice (partiile de schi:
Vatra Dornei si Carlibaba, Muzeul Arta Lemnului si Muzeul Lingurilor din Campulung
Moldovenesc) din zona.
Pozitia geografica a comunei Dorna Arini pe DN 17 B Vatra Dornei - Piatra Neamt si
face legatura cu DN 17 este un punct favorabil pentru activitatea de turism rural pe care o va
realiza S.C. CAVANA TRAVEL.R.L., astfel se poate identifica un alt grup tinta al produsele de
turism (cazare si masa), reprezentat de persoanele care sunt in trecere dinspre Moldova sau
Transilvania.
S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. este o intreprindere moderna indreptata spre economia
de piata, care urmareste atragerea consumatorilor si satisfacerea acestora, oferind servicii de
turism de cea mai inalta calitate.
Segmentul de piata vizat de firma S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. este format in general
din persoane ce provin din mediul urban, au venituri medii si peste medie, au varsta cuprinsa
intre 16 si 60 ani si doresc sa-si satisfaca necesitatile de petrecere a timpului liber in conditiile
unei calitati ireprosabile a serviciilor turistice.
Consumatorii serviciilor turistice oferite de S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. sunt atrasi
si de mancarea cu specific bucovinean, care indeplineste toate conditiile de calitate ale unui
produs alimentar:
- calitate nutritionala;
- calitate organoleptica;
- calitate igienica;
- calitate estetica.
Distributia se face in mod direct, producator consumator, fara intermediari, S.C.
CAVANA TRAVEL S.R.L., putand oferi clientilor servicii la preturi mai mici si de o calitate
superioara celor existente in prezent pe piata din localitate.
Promovarea pensiunii realizate prin proiectul Construire pensiune turistica se va face
la nivel local, regional si national de administratorul firmei prin intermediul mass-media, si
anume prin radiouri si posturi TV locale si regionale, ziare, ghiduri si reviste turistice, blog-uri si
conturi deschise pe diferite site-uri de internet (facebook, twitter), din ce in ce mai accesibile
unui numar mare de persoane.
Un rol important in promovarea serviciilor turistice, prestate de noua pensiune construita
prin proiect, il are publicitatea prin viu grai, realizata de clientii multumiti de calitatea conditiilor
de cazare, de specialitatile culinare oferite si de activitatile recreationale pe care le-au realizat in
zilele petrecute in aceasta pensiune.
De asemenea, pensiunea va fi promovata prin afise, flyere, carti de vizita si diverse alte
instrumente neconventionale de promovare.
Plata serviciilor se va face in numerar la punctul de lucru al societatii de catre beneficiarii
serviciilor.
In ceea ce priveste riscurile si dificultatile in activitatea de desfacere a serviciilor turistice
putem mentiona:
- exista riscuri de a nu putea satisface cererile de cazare si masa, datorita capacitatii mici
(30 locuri de cazare), de exemplu pensiunea nu are capacitatea de a oferi cazare
grupurilor mari (un autocar);
- se intampina greutati in negocierea preturilor din cauza concurentei neloiale, a
prestatarilor de servicii turistice neautorizati, dar S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va
face fata acestora prin politicile de management adoptate, prin calitatea superioara a
seviciilor oferite si prin autenticitatea produselor oferite.
Dezvoltarea turismului rural va avea efecte benefice asupra starii de spirit a populatiei
urbane si rurale deopotriva, prin evadarea din cotidian si gasirea linistii intr-un mediu ambiant
relaxant specific bucovinean.
Stabilirea unui sistem de distribuie adecvat atrage dupa sine studierea amanunit a
situaiei, elaborarea mai multor variabile i alegerea celor mai bune mijloace de promovare, cu
rezultatele cele mai bune. Promovarea se va realiza prin: ageniile de turism, internet, lanul
voluntar, i prin intermediul pliantelor, mass media si a cartilor de vizita.
Promovarea va avea ca instrument de lucru, turismul rural, ce trebuie ineles ca o form
de activitate care asigura populaiei rurale si urbane cele mai adecvate condiii de terapie
mpotriva stresului determinat de tumultul vieii cotidiene.
Pentru o promovare cat mai buna administratorul S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L
doamnul Axinte Ion va participa alaturi de partenerii din sectorul privat la targuri nationale si
internationale de turism.
Se va realiza un Program de Marketing i Promovare, care va cuprinde aciuni cu
adresabilitate la nivelul profesionitilor din turism i/sau al potenialilor turiti. Programul de
promovare prin agentiile de turism si profesionistii in domeniu va fi revizuit i adaptat periodic si
va cuprinde:
- evaluarea rezultatelor activitii de turism;
- analiza activitii de promovare;
- analiza tendinelor cererii turistice;
- analiza serviciilor i produselor oferite;
- iesirea pe piata de profil cu noi servicii si produse turistice;
- stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementare a programului;
- stabilirea cadrului organizatoric de realizare;
- evaluarea impactului pe care il va avea aplicarea programului propus asupra pieei
turistice (numr de turiti, venituri).
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare
-lei -
% din vanzari
1 Turistii care doresc sa viziteze
obiectivele turistice din zona
89456 27
2 Persoanele care sunt interesate de
petrecerea unei perioade de timp
departe de aglomeratia marilor orase
114586 43
3 Persoane care doresc sa petreaca un
sfarsit de saptamana intr-un mediu
rural
58432 18
4 Persoane interesate de organizarea
unor evenimente deosebite ntr-o
ambian rural
38448 12
TOTAL 300922 100

Concurenta
Concurentii principali din comuna Pojorita, in ceea ce priveste standardul de calitate, sunt
reprezentati prin pensiuni si vile turistice.

CONCURENTI AI SOLICITANTULUI
Nume Descriere Tarife
1. Pensiunea Teea
***

- 8 camere cu pat dublu matrimonial
-8 bai
150 lei/camera
- 1 apartament cu 2 paturi duble
-1 baie
160 lei/ap
-1 camera cu 4 locuri
-1 baie
160 lei/camera
2. Pensiunea
" Le Baron " ***
- 8 camere cu pat dublu matrimonial
- 8 bi
140 lei / camer.

3. " Cabana Vinatoru
" ***
- 1camera cu pat dublu matrimonial 160 lei/camera
-6 camere cu pat dublu matrimonial
-6 bai
80 lei/camera
4. Pensiunea Valurile
Bistritei ***

- 23 de camere (17 camere cu bai
proprii si 7 cu grup sanitar pe hol)
- 48 locuri de cazare
90 Ron /camera cu baie pe hol
/zi
120 Ron /camera cu baie proprie
/zi

Strategia de piata

Societatea S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. isi desfasoara activitatea in com. Dorna
Arini, jud. Suceava, fiind situata in zona Bucovinei, una dintre zonele cu un mare potential
turistic.
Se are in vedere atractivitatea zonei pentru turistii autohtoni cat si pentru cei straini, dar si
pentru agentii economici care doresc sa satisfaca cererea de produs turistic, prin diferite forme de
cazare si activitati conexe turismului.
Firma va cunoaste in permanenta conditiile si evolutia pietei zonale de servicii turistice si
va adopta strategii de piata bine fundamentate, care sa asigure o satisfacere de inalta calitate a
cerintelor de consum si in aceeasi masura rentabilitatea si viabilitatea societatii pe piata.
In relatia cu clientii S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va practica strategii de piata bazate
pe exigenta ridicata a produselor oferite si pe pozitia ofensiva fata de concurenta.
Din punctul de vedere al calitatii serviciilor turistice oferite, pensiunea construita in com.
Dorna Arini, jud. Suceava, va avea un numar de 3 margarete, punanad la dispozitie clientilor o
gama variata de servicii suplimentare incluse in pretul de cazare sau cu plata separat.
Conform Ordinului nr. 1051/ 03.03.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism al Ministerului
Dezvoltarii Regionale si Turismului, structurile de primire turistica de 3 margarete trebuie sa
indeplineasca criteriile generale si sa ofere cel putin 12 servicii suplimentare.

S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va oferi urmatoarele servicii suplimentare cuprinse n tariful de
cazare:
antena satelit;
televizor;
parcare auto;
acordarea de medicamente i materiale sanitare n cadrul primului ajutor n caz de
accidente;
informatii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport, spectacole, starea vremii;
trezirea turistilor la ora solicitata;
obtinerea legaturilor telefonice;
transmiterea mesajelor;
predarea corespondentei turistilor;
asigurarea de ziare si reviste in holuri;
pastrarea obiectelor uitate si anuntarea turistilor;
expedierea prin retur la domiciliu a scrisorilor sosite dupa plecarea turistilor;
oferirea de materiale de promovare i informare turistic.

Serviciile suplimentare oferite de S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., cu plata separat, sunt:
convorbiri telefonice;
piscina, sauna;
masaj.
Societatea va avea o pozitie concurentiala buna, determinata de preturile competitive pe
care le va practica in raport cu calitatea serviciilor oferite.
Pentru ca numarul de turisti prezinta o fluctuatie permanenta, determinata de perioada
anului (sarbatori legale, sezon rece, sezon cald, sarbatori locale etc.) politica manageriala a
unitatii va fi aceea de a reduce intensitatea acestei fluctuatii, prin stabilirea unor tarife
diferentiate in functie de sezon, stabilindu-se astfel 6 perioade in timpul anului dupa variatia
turistilor din zona.
Astfel, perioada de sezon intermediar va cuprinde 95 zile (1 februarie - 25 martie si 20
octombrie 30 noiembrie), perioada de extrasezon va cuprinde 67 de zile (26 martie - 30 aprilie
si 19 septembrie 19 octombrie), iar perioada de sezon care este si cea mai lunga va cuprinde
203 zile (1 mai 18 septembrie si 1 decembrie - 31 ianuarie), pretul camerei in sezon fiind
superior tarifului unei camere din extrasezon .
Economia turismului este orientata, intr-o masura tot mai mare spre pietele de desfacere,
iar administratorul pensiunii va adopta masuri organizatorice de diferentiere a tarifelor si
preturilor, structura si diversitatea ofertei de servicii turistice si intensificarea publicitatii turistice
vor fi analizate cu atentie, pentru a se putea gasi solutii eficace in legatura cu permanentizarea
activitatii turistice.
Intrucat durata sezonului turistic in zona de actiune a proiectului este determinata, in
primul rand, de conditiile climatice si meteorologice, se vor aplica instrumente strategice cu
menirea sa compenseze diminuarea atractivitatii factorilor naturali cu un set de elemente
suplimentare de cointeresare a turismului potential, in vederea valorificarii mai depline a
patrimoniului turistic, prin mentinerea cererii de servicii turistice la un volum si nivel rezonabile
pentru prestatar, pe o perioada de timp dintr-un an cat mai lunga posibil.
S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. va adopta strategii diferite pentru depasirea perioadelor
din extrasezon si anume: strategii de pret si strategia bazata pe valoarea produsului.
Strategiile de pret practicate sunt specifice societatilor care desfasoara activitati in
domeniul turismului, si anume reducerea preturilor in perioadele de extrasezon si sezon
intermediar, reduceri de pret pentru grupuri de 10-20 persoane.
Meniurile se vor pregati in bucataria pensiunii, iar servirea se va face in conditii
deosebite, de catre un personal competent si motivat in permanenta de catre conducerea firmei
S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., sa ofere servicii de inalta calitate. Oferta pensiunii in materie
de gastronomie este foarte bogata, turistii putandu-se delecta cu preparate specifice mediului
rural bucovinean din comuna Pojorita, judeul Suceava. Pentru fiecare masa a zilei (mic dejun,
dejun si cina) se vor prepara cate 3 variante de meniuri, meniuri care conin reete caracteristice
zonelor rurale nationale, pentru a satisface cerintele si gusturile unui numar cat mai mare de
turisti straini si romani.
Turistii proveniti din zonele urbane puternic dezvoltate si aglomerate vor putea simti
spiritul traditional al zonelor rurale stramosesti prin bucate speciale, preparate in bucataria
pensiunii, asa cum se preparau acum zeci de ani in bucataria fiecarui gospodar rural.
Mic dejun
Varianta 1 Cantitate U.M.
Omleta cu ciuperci 1
portie
Urda+telemea 1 portie
Ceai 1 ceasca
Chifle 2 buc
MENIURI
Mic dejun
Omleta taraneasca 1 portie
Salata de rosii 1 buc
Cafea 1 ceasca
Chifle 2 buc
Mic dejun
Mamaliguta cu branza si
smantana 1 buc
Cafea 1 buc
Iaurt 1 buc

Varianta medie pentru mic dejun este 14 lei.

Prnz
Ciorba de burta 1
portie
Muzicute de porc 1 portie
Cartofi aurii 1 portie
Chifle 4 buc
Smantana 0,5 g
Invartita cu mac 3 buc
Apa minerala (0.5l) 1 buc

Prnz
Ciorba radauteana 1 portie
Sarmalute in foi de varza 1 portie
Chifle 2 buc
Mamaliguta 1 portie
Alivenci moldovenesti 2 buc

Prnz
Ciorba traditionala de vita 1 portie
Pilaf de hribi cu
mamaliguta 1 portie
Chifle 2 buc
Tocinei 4 buc

Varianta medie pentru prnz este 28 lei.

Cina
Stiuca gatita ca-n
Bucovina
1 portie
Mamaliguta 1 portie
Salata de muraturi 0,5 g
Placinte Poale`n
brau
3 buc

Cina
Pastrav in cobza de
brad 1 portie
Pilaf de orez 1 portie
Cornulete cu nuca 100 g
Salata de varza rosie 100 g

Cina
Gratar de vita 1 portie
Cartofi taranesti 1 portie
Mujdei de usturoi 1 portie
Chifle 2 portie
Cozonac cu rahat 100 g

Varianta medie pentru cina este 24 lei.
Cererea viitoare este dificil de estimat, dar analizand studiile de piata se observa ca cererea de
servicii turistice sporeste pe masura cresterii veniturilor consumatorilor si implicit a timpului
acordat activitatilor recreationale.
Datorita oportunitatilor aparute, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana,
respectiv a programelor de amenajare si organizare a obiectivelor naturale, cererea serviciilor de
cazare a crescut si va creste, ceea ce motiveaza realizarea proiectului Construire pensiune
turistica intr-o zona cu mare potential turistic.
In prezent sectorul turistic se dezvolta prin crearea si modernizarea structurilor de cazare
si amenajarea obiectivelor turistice naturale si antropice, ceea ce va determina cresterea
numarului de turisti, deci a cererii.
Strategia de mentinere pe piata a S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. se canalizeaza pe
modalitati de atragere a clientilor, prin oferirea de servicii de cazare, servicii de luat masa si
recreationale la preturi accesibile si calitate superioara.
Datorita obiectivelor turistice din comuna Dorna Arini si din zona apropiata (rezervatia
geologica formatiunea cu Aptycus, Masivul Giumalau - Rarau, pastravaria Valea Putnei, Pasul
Mestecanis, Schitul Sfantul Ioan-Iacob, Codrii Seculari de la Slatioara, Lacul Iezer -Sadova,
cadrul natural Moldova Sulita, partiile de la Vatra Dornei si Carlibaba, herghelia de la Lucina),
S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L. se bazeaza pe numarul mare de turisti care vin sa viziteze
zona, sa se recreeze si cei care sunt in trecere, pentru a vinde serviciile cu care iese pe piata.
Societatea practica strategii de atragere si mentinere a clientilor, cum sunt: reducerea
pretului la copii si la grupuri, oferirea unui mic dejun gratis pentru perioade de timp mari
petrecute in pensiune, realizarea de pachete speciale pentru sarbatori, atragerea clientilor prin
realizarea de meniuri speciale, garantarea unor servicii de calitate datorita dotarilor de inalta
calitate si a personalului specializat. Realizarea stategiilor de atragere si mentinere a clientilor
prin calitatea serviciilor si bunurilor turistice oferite duce la cresterea eficientei economice a
activitatii intreprinse si la viabilitatea pensiunii pe piata concurentiala a zonei.
Aa cum turistul va povesti celor pe care i cunoate experiena prin care a trecut,
proprietarul pensiunii create prin proiectul Construire pensiune turistica poate veni n
ntmpinarea potenialilor clieni cu propria poveste despre produsul turistic i serviciile oferite.
Pn la urm strategia de piata nu este altceva dect o modalitate de a descrie experienele pe
care potenialii clieni le pot atepta dac cumpr produsul turistic respectiv.

3. Date tehnice ale investitiei
3.1 Date generale
3.1.1 Zona i amplasamentul (regiunea, judeul, localitatea) investitiei, suprafaa i
situaia juridic ale terenului care urmeaz s fie ocupat (definitive i/sau temporar) de
lucrare
Amplasamentul investitiei: Regiunea Nord-Est, Judetul Suceava, comuna Dorna Arini,
sat Dorna Arini.
Terenul pe care urmeaza a fi amplasata constructia, se afla in Judetul Suceava, Comuna
Dorna Arini, sat Dorna Arini, Str. Valea Strajerului, FN. Terenul se afla in intravilanul localitatii.
Terenul este in proprietatea solicitantului S.C. CAVANA TRAVEL S.R.L., conform
contractului de vanzare cumparare nr. 1309/30.10.2008 si este liber de constructii. Terenul are o
suprafata de 7000 mp, cartea funciara nr. 30151 si o geometrie poligonala, cu urmatoarele
vecinatati:
- N Proprietate particulara Anton Valeriu
- N-E Drum acces
- S-E Proprietate particulara Gavrila Andrei
- S-V Proprietate particulara Taran Rares
- N-V Proprietate particulara Giulau Andrei
Terenul are o panta accentuata de la nord spre sud si este accesibil din drumul de acces
din partea de est a amplasamentului. Este teren liber de constructii, neexistand alte constructii
care se mentin sau se demoleaza.

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic,
studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o
impune
Amplasamentul

Amplasamentul constructiei REGIUNEA NORD-EST, JUDETUL SUCEAVA,
LOCALITATEA DORNA ARINI, COMUNA DORNA ARINI
Terenul pe care se construieste pensiunea se afla in comuna Dorna Arini, satul Dorna Arini,
comuna situata la aproximativ 100 km departare de mun. Suceava si la aproximativ 10 km fata de mun.
Vatra Dornei.
Amplasamentul este situat in intravilanul localitatii Dorna Arini, avand folosinta
actuala de teren agricol si este marginit de proprietati particulare
Topografia Pentru realizarea constructiei a fost realizata o ridicare topografica noua
vizata de OJCGC Suceava. Planul topografic a fost realizat pentru o parcela si zona adiacenta la
scara 1;500.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Comuna Dorna Arini este situata in Depresiunea Dornelor, la limita de vest a judetului
Suceava, in apropierea masivului Calimani si a orasului Vatra Dornei. Asezarea se intinde in
principal pe un spatiu intramontan, fiind la adapostul muntilor, unde se resimte o clima temperat
continentala, cu un regim de precipitatii relativ sarac si cu multe zile insorite.
Tirolul romanesc asa cum mai numesc vizitatorii straini minidepresiunea Dornelor,
pentru climat si marea ospitalitate a locuitorilor sai, are multiple posibilitati de turism.
Inghetul caracteristic perioadelor reci ale anului , are o influenta nefavorabila , fiind un
fenomen meteorologic daunator, producandu-se prima data in prima decada a lunii octombrie(
poate aparea si mai timpuriu), iar ultimul in ultima decada a lunii aprilie, numarul zilelor de
inghet fiind cuprins intre 160 zile si 180 zile.
Umezeala relativa a aerului este de cca 70%, prezentand o variabilitate asemanatoare cu
a temperaturii, deoarece determina evaporarea si continutul vaporilor de apa ( max vara si min
iarna).

Precipitatiile atmosferice reprezinta unul dintre cele mai importante elemente climatice
ale caror caracteristici sunt importante in desfasurarea proceselor geomorfologice actuale.
Acestea reprezinta o valoare max anuala de 850 mm, dar cantitatea de precipitatii cazuta
este variabila, cu lunile cele mai ploioase in perioada iunie august.
Caracteristice in zona sunt si precipitatiile sub forma de adverse, cand se inregistreaza
valori mari in timp de 24 de ore. Ultimele evenimente hidrometeorologice ale anului au aratat ca
acestea pot avea efecte distrugatoare.
Reiese ca varietatea formelor de relief si caracteristica acestora ( orientarea si expunerea
versantilor), gradul de acoperire al teritoriului cu vegetatie ierboasa si arborescenta,
particularitatile diferite ale retelei drumurilor si cladirilor introduce numeroase diferentieri
climatice izolate, iar zona geografica este caracterizata prin variabile climatice distincte.

Geologia si seismicitatea
Studiul geotehnic se va anexa la predarea documentatiei la beneficiar.
Clasa de importanta III cu =1,0 ,Msk =VIII grad seismic asimilat .
Categoria de importanta este ,, C
Natura terenului de fundare este conform ,,Studiului geotehnic anexat la documentatie .

Caracteristicile principale ale constructiilor

a. Cladiri:
Constructia ce va avea destinatia de pensiune turistica, are urmatoarele caracteristici:
a. Deschideri: 6.00m;
b. Travei: 4.20m; 3.30m;
c. Numar de niveluri: D+P+2+M
d. Inaltime nivel: 2.72m; 3.20m; 2.72m; 2.72m; 2.72m;
e. Suprafata construita: 358.45 mp;
f. Suprafata desfasurata: 1532.15mp;
g. POT: 5.12%;
h. CUT: 0.21
i. Inaltimea la coama: 15.90m;
j. Inaltimea la streasina: 8.65m;

b Retele:
- Energie electrica:
- Racord apa:
- Racord canal:
Se vor trata conform planurilor si memoriilor de specialitate.

3.3. Structura constructiva

Caracteristicile principale ale amplasamentului:

Conditii de fundare: amplasamentul este stabil si neinundabil. Dimensionarea fundatiilor
are la baza urmatoarele caracteristici fizico mecanice ale terenului de fundare: hf= -3.40m / -
5.00m de la cota +/-0.00; Nh>5.00m de la cota CTS; Pconv = 220kPa; din punct de vedere al
sapaturii, terenul este tare;
Nivelul hidrostatic: apele freatice se gasesc la adancimea de cca 5m si nu
interactioneaza direct cu infrastructura.
Panta terenului: panta este moderata si asigura drenarea apelor de suprafata dinspre
cladire spre colector.
Zona seismica: conf. Normativ P 100/06 E (ks = 0.16; Tc = 0.7sec)
- incarcarea data de vant: conf. NP082/2004 C (pv=0.55kN/mp)
- incarcarea data de zapada: CR 1-1-3-2005 D (gz=2 kN/mp)

Caracteristici principale ale constructiei:

Regimulde inaltime: D+P+2+M
Categoria de importanta: D conf. HG 766/97
Clasa de importanta: a II-a conf. P-100/06
Instalatii aferente constructiilor

- Instalatii sanitare:
- Instalatii termice:
- Instalatii electrice:
Se vor trata conform planurilor si memoriilor de specialitate.

Situatia existenta a utilitatilor
- Racord electric: In zona de amplasare a constructiei exista retea electrica de distributie
de joasa tensiune 400/230v, 50Hz, cu posibilitatea de racordare a obiectivului
conform proiectului de racord elaborat de furnizorul de energie electrica.
- Racorduri apa- canal: In zona de amplasare a constructiei nu exista retea de apa
potabila si retea de canalizare menajera sau pluviala.
Asigurarea acestor utilitati se va face conform solutiilor prezentate in proiect la
capitolul de specialitate.
- Racord gaze naturale: In zona de amplasare a constructiei nu exista retea de gaze
naturale. Centrala termica prevazuta va functiona pe combustibil solid.

Caile de acces provizorii
Caile de acces sint asigurate dinspre strada principala si vor fi cele permanente de acces
in incinta proprietatii .
Caile de acces , caile de comunicatii .
Pentru organizarea de santier si exploatarea curenta vor fi folosite caile de acces si caile
de comunicatii existente in zona .
Programul de executie a lucrarilor , graficele de lucru , programul de receptie .
Programul de urmarire a executiei pe santier este prezentat in programele raport pe
fiecare specialitate in parte . In aceste programe sint prezentate atat fazele determinante cat si
fazele intermediare de urmarire a lucrarilor precum si listele de responsabilitati pentru fiecare :
beneficiar , constructor , proiectant .
Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier
Pe parcursul execuiei, lucrrile vor fi protejate n conformitate cu datele specificate n
caietele de sarcini pe fiecare specialitate n parte.
Depozitarea materialelor n antier se va realiza ordonat, evitndu-se deteriorarea lor i
deprecierea lor nainte de punerea n oper.
Msurarea lucrrilor
Msurarea lucrrilor se va realiza n conformitate cu prevederile H.G. 1014 i se vor face
pe baz de situaii de lucrri confirmate de beneficiarul lucrrii sau de dirigintele de antier
angajat de acesta.
Laboratoarele contractului i testele care cad n sarcina sa
Executantul este obligat s prezinte contracte cu laboratoare atestate pentru executarea de
teste de verificare a betoanelor, crmizi, precum i a altor materiale, care necesit expertizarea
solicitat de proiectant sau de Inspecia de Stat n Construcii.
Curenia n antier
Se va asigura mprejmuirea antierului precum i pstrarea cureniei n antier. Intrarea
i ieirea mainilor cu materiale n antier se va face n condiii de curenie pentru a nu afecta
curenia drumurilor publice n imediata apropiere a antierului.
Se vor respecta cu strictee normele sanitare, corelate cu cele de protecia muncii i de
prevenire a incendiilor.
Serviciile sanitare
Serviciile sanitare se vor asigura de catre dispensarul comunal.
. Relaiile dintre contractant (ofertant) consultant i persoana juridic achizitoare
Se vor respecta clauzele contractuale dintre ofertant i investitor precum i cele dintre
investitor i proiectant.

CONCLUZII SI RECOMANDARI
Pe baza datelor de cunoastere obtinute cu lucrarile de cercetare executate
(sondaje, observatii detaliate de teren, analize si determinari de laborator) sunt de retinut
urmatoarele aspecte:
perimetrul studiat este situat in partea de sud a comunei Dorna Arini, terenul
fiind ocupat de o faneata si pasune;
din punct de vedere geologic perimetrul este situat pe aria de dezvoltare a
formatiunilor sedimentare apartinand Zonei Flisului carpatic si Zonei
Cristalino-mezozoice, din partea de nord a Carpatilor Orientali;
rocile din substrat sunt constituite din dolomite, calcare albe si rosii, gresii
grosiere cenusii sau galbui, in strate groase de 1-3 m, ce trec la microrudite sau
chiar rudite cu galeti de roci cristaline, jaspuri si marne, dimensiunile galetilor
fiind cuprinse intre 2-10 cm si calcaro-gresii rubanate. La acestea se adauga
epimetamorfite din Seria de Tulghes, reprezentate prin sisturi cuartitice clorito-
sericitoase, uneori cu pigment grafitos si frecvente budine de cuart alb sau
cenusiu Acestea sunt incadrate in grupa rocilor tari, sunt stabile, nu prezinta
intercalatii de roci argiloase sau alte tipuri de roci plastice care sa permita
deplasari gravitationale (alunecari), lucru observat si din geomorfologia zonei;
in cuprinsul acestora nu exista niveluri de roci plastice care sa permita
alunecari gravitationale;
in cuprinsul rocilor de suprafata nu exista goluri carstice, turbarii, maluri sau
saruri solubile, deci avem de-a face cu un teren care practic constituie un suport
corespunzator pentru fundatiile constructiilor, dand garantia stabilitatii lor in
timp;
depozitele acoperitoare ale fundamentului, in zona amplasamentului
obiectivului, insumeaza o grosime cuprinsa intre 2.0 - 4,0 m, fiind
reprezentate in general de catre un nivel de depozite coluviale constituite din
elemente sau blocuri angulatre
sau subangulare de roci sedimentare si metamorfice, cuprinse intr-
o matrice de argile plastice de culoare galbuie sau cenusiu-galbuie.
Deasupra cotei de fundare se dispune un nivel de argile plastice la
plastic-vartoase, cu rare elemente de dolomite si calcare angulare si subangulare;
la partea superioara a acestora, se dispune un nivel de depozite de tip coluvial,
reprezentate prin sol vegetal cu galeti de roci sedimentare, cu o grosime
variind intre 0,10 si 0,15 m;
prin investigarea sondajelor geotehnice executate nu se remarca existenta unor
variatii de facies in depozitele sedimentare interceptate;
din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat apartine teraselor
superioare de pe versantul drept al raului Moldova, respectiv paraul
Strajerului, in zona de racord cu depozitele proluvial - coluviale;
terenul de amplasare a constructiei este inclinat spre nord-est;
versantii sunt stabili, neexistand, la aceasta data, alunecari de teren;
terenul din zona amplasamentului este acoperit de vegetatie ierboasa, fapt care
diminueaza fenomenele erozionale;
nivelul hidrostatic al apelor subterane este situat la adancimea de 2.1 m,
excavatiile pentru fundatii (care se recomanda a fi incepand de la adancimea de
1,60) urmarid a se executa in mediu umed, cu precizarea ca observatiile au fost
efectuate intr-o perioada cu precipitajii destul de abundente ;
analizele efectuate in zona, au condus la concluzia ca apele
freatice sunt slab agresive fata de betoane si metal prezentand
agresivitate de dezalcalinizare;
in zona cotei de fundare s-a constatat prezenta unui nivel de sisturi
cuartitice sericito-cloritoase cu budine de cuart alb, fisurate si alterate, uneori
cu o slaba matrice argiloasa, care pot prelua sarcinile ce urmeaza a fi
transmise de constructia proiectata, fapt confirmat si de comportamentul
favorabil al constructiilor din perimetru, situate in imediata vecinatate, la care
nu s-au constat tasari, rotiri, fisuri, crapaturi, ceea ce demonstraza stabilitatea
terenului de fundare;
RECOMANDARI
Fata de cerintele impuse prin tema, pe baza datelor obtinute in urma studiului pot fi
formulate urmatoarele recomandari:
avand in vedere adancimea de inghet, litologia terenului existent in zona amplasamentului
obiectivului si caracteristicile constructiei, propunem adoptarea adancimii de fundare
incepand de la 1,60 m, fara o prealabila imbunatatire a terenului de fundare, cu respectarea
prevederilor normativului P.10/86, pc 4.1-4.6;
stratul de fundare este format din sisturi cuartitice sericito-cloritoase cu budine de cuart
alb, fisurate si alterate, uneori cu o slaba matrice argiloasa;
fundarea se va realiza prin depasirea obligatorie a stratului de sol vegetal, respectandu-se
conditiile de incastrare in stratul viu si adancimea de fundare conform normativelor in
vigoare, functie de terenul de fundare si caracteristicile obiectului proiectat;
adancimea de fundare se va considera cea impusa de functionalitate, cu respectarea
stricta a prevederilor normativului P. 10/86, pc 4.1-4.6, pentru constructii din clasa IV de
importanta -normala (STAS 10100/ 0-75);
conform STAS 3300/2-85, pct. 1.6.2. constructia nu este sensibila la tasari;
conform STAS 3300/2-85, anexa C, tabel 20, tasarea admisibila maxima este 15
cm.;
constructia nu are procese care ar putea influenta terenul de fundare sau
stabilitatea;
se recomanda ca prin sistematizarea verticala sa se asigure evacuarea apelor din
precipitatii, pentru evitarea baltirii si stagnarii acestora pe amplasament;
pentru eliminarea eventualelor urmari ale actiunii apelor superficiale, provenite din
perioadele de precipitatii abundente, se recomanda executarea in partea de sud - vest a
amplasamenturui a unui canal, pentru colectarea si evacuarea apelor intr - un camin
special amenajat;
se recomanda amenajarea corespunzatoare a torentului situat in partea de vest a
amplasamentului si plantarea de vegetatie arboricola pentru stabilizarea taluzului,
in conditiile in care, in ultima perioada de timp, se remarca, din punct de vedere
pluviometric, prezenta unor precipitatii abundente, ce cad in perioade apreciabile
de timp, cu efecte de siroire si transport apreciabile;
apele menajere vor fi colectate in mod corespunzator si dirijate la retea sau evacuate in
locuri special amenajate;
se vor drena , in mod corespunzator, apele pluvio-nivale aferente cailor de acces ce
urmeaza a fi realizate, avand in vedere regimul precipitatiilor si energia mare de
relief a versantului estic al muntilor Adam si Eva;
fundatiile vor fi executate in mediu umed asa incat vor fi necesare epuismente normale,
in conditiile pluviometrice de la data elaborarii documentatiei;
prin masuri adecvate (pante corespunzatoare, rigole) se va evita stagnarea apei in jurul
constructiei, atit pe perioada executiei cit si pe toata durata exploatarii;
ca sapatura, conform normativului TS terenul se incadreaza astfel:
- sol vegetal cu elemente de roci metamorfice - teren usor categoria I-a;
- argila cenusiu -negricioasa cu elemente centimetrice de roci metamorfice- teren
mijlociu categoria I-a;
- argila cenusiu -negricioasa cu elemente decimetrice de roci metamorfice teren
mijlociu categoria a II-a;
- nisipuri argiloase cu elemente centimetrice de roci metamorfice si sedimentare, teren
mijlociu categoria a II-a;.
- nisipuri argiloase cu elemente decimetrice de roci metamorfice si sedimentare, teren
mijlociu categoria a II-a;
- sisturi cuartitice sericito-cloritoase cu budine de cuart alb, fisurate si alterate, teren tare,
categoria a III- a.
functie de sarcinile efective ce vor fi transmise terenului, sistemul de fundare
recomandat va fi: fundatii continui sub ziduri;
se recomanda sprijinirea sapaturilor pentru fundatii, conform normativelor in vigoare,
functie de adancimea sapaturilor si natura rocilor strabatute;
se interzice lasarea sapaturilor deschise, pentru a nu se modifica caracteristicile
geotehnice ale terenului de fundare ;
in conformitate cu STAS 6054/77 in zona amplasamentului adancimea de inghet este
de 1,00 -1,10 m;
- in conformitate cu normativele PI00 1/2004 in calculul antiseismic, corespunzator
intensitatii seismice de grad 6 - E se vor lua in considerate coeficientii - acceleratia de
proiectare a terenului
pentru componenta orizontala a miscarii a
g
= 0,12 cm / s
2
;
- perioada de colt Tc 0,7sec ;
- factorul de importanta Y i = 1 ;
- clasa de ductilitate M ( medie).
Clasa de importanta in care poate fi incadrata constructia este IV, normala.
referitor la terasamente:
a) se va indeparta, in prealabil, stratul de teren vegetal, depozitandu-se separat
pentru refolosire;
b) se va trasa constructia;
c) se vor executa in prima faza fundatiile cele mai adanci si apoi cele cu o cota de fundare mai
redusa;
d) se interzice lasarea sapaturilor deschise, pentru a nu se modifica caracteristicile
geotehnice ale terenului de fundare.
e) panta taluzului sapaturii va fi h/b = 2/3.
In proiectare si executie se vor respecta standardele, normativele si normele in vigoare,
inclusiv P.S.I.
la proiectare, executie precum si pe toata durata exploatarii se vor respecta prevederile din
normativele i STAS-urile in vigoare si in mod deosebit cele din: P7-2000, C56-85, C169-88,
ST016-97, NP1 12-04, C29-77 completat cu C29-85, P130-99, PIOO-92, NP057-02, STAS
2745-90, STAS 9850-89, STAS 6054-77, STAS 2745-90;
de asemenea se vor respecta prevederile din normele de protectia muncii in vigoare si in mod
deosebit cele din "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" aprobat de
MLPAT cu ord. 9/N/15 martie 1993. Aceasta enumerare neflind limitativa, ea se va completa
cu masurile impuse de specificul conditiilor locale precum si de noile reglementari aparute
intre timp.
Nota
Pe parcursul executiei lucrarilor, proiectantul geotehnician va fi solicitat in santier pentru
receptia terenului de fundare si intocmirea actelor impuse de normativele in vigoare privind
disciplina in constructii.
Dupa executarea sapaturilor pentru fundatii, inaintea turnarii betoanelor, va fi chemat
obligatoriu proiectantul pentru verificarea naturii terenului de fundare.
In situatia in care apar neconcordante intre prevederile studiului si realitatea din teren va fi
sesizat proiectantul pentru reexaminarea situatiei. Prezentul studiu este valabil numai pentru
amplasamentul studiat si pentru obiecteie propuse in aceasta etapa. Pentru alte obiecte, care nu fac
parte din documentafia prezentului studiu, situatia va fi reanalizata la momentul oportun.

TABEL PRIVIND DATELE OBTINUTE PRIN EXECUTAREA SONDAJELOR
GEOTEHNICE
Nr.
crt.
Nr.
sondaj
Entitati litologice interceptate
titati litologice interceptate
Adancime
sondaj
Sol
vegetal cu
elemente
cm de roci
metam.
(m)
Argile
cenusii
negricioas
e cu elem
cm de roci
metam.
(m)
Argile
cenusii
negricioase
cu
fragm dm
(blocuri)
de roci
metam.
(m)
Nisip
argilos
micaceu
cu elem cm
de roci
metam.
(m)
Nisip
argilos
micaceu
cu fragm
dm
(blocuri)
de roci
metam.
(m)
Sisturi
clorito-
sericit. cu
budine de
cuart
(m)
1 1 0,30 0,75 0,50 - - 1,45 3,00
2 2 0,25 0,75 0,50 - - 1,60 3,10
3 3 0,25 - - 0,70 0,70 2,75 4,40
4 4 0,30 - - 0,60 0,70 2,90 4,50
5 Domeniu
de
variatie

0,25-0,30 0,75 0,50 0,60-0,70 0,70 1,45 - 2,90 3,00 - 4,50
6 Media 0,27 0,75 0,50 0,65 0,70 2,17

TABEL CU CATEGORIILE DE TEREN DE PE AMPLASAMENT DUPA
REZISTENTA LA SAPARE
Recapitulate categorii de teren dupa rezistenfa la sapare:

teren usor 15%
teren mijlociu 50%
teren tare 35%

Conditii de clima

In Jud. Suceava, clima este temperat continentala, temperaturile maxime absolute au
atins valori de 16.7* C iarna si 40*C vara iar temperaturile minime absolute au atins valori
de -30.6*C iarna si -6.3*C vara.
Umiditatea relativ medie multianuala este de 78%.
Regimul anual al precipitatiilor este de tip continental, maxima fiind in luna iunie -
784mm si minima in februarie -279mm.
Precipitatiile solide pot cadea in medie 134 de zile pe an, grosimea maxima a stratului
de zapada este in medie de 31cm, in lunile decembrie si ianuarie.
N
r.
cr
t.
DENUMI
REA
PAMANTUR
ILOR
PROPRIET
ATI
COEZIVE
CATEGORII DE
TERENURI DUPA
MODUL DE
COMPORTARE LA
SAPAT

Greutat
ea
medie in
sapatur
a
<KG/m
c>
Afanar
ea dupa
executi
a
sapatur
ii
<%>

Manu
al
Mecani
zat

cu
lopat
a,
cazm
a etc
Excavat
or
Buldozer
1. Sol vegetal cu
elemente de roci
metamorfice
mijlociu usor I I 1200-
1400
14-28
2. Argila cenusiu-
negricioasa cu elemente
cm de roci metamorfice
mijlociu mijloc
iu
I I 1600-
1900
12-24
3. Argila cenusiu-
negricioasa cu elemente
dm de roci metamorfice
mijlociu mijloci
u
II II 1700-
1900
14-28
4. Nisipuri argiloase cu
elem cm de roci
metamorfice
slab mijloci
u
II II 1800-
2000
24-30
5 Nisipuri argiloase cu
elem dm (blocuri) de
roci metamorfice
slab mijloc
iu
II II 1800-
2000
24-28
5. Sisturi cuartitice
sericito-cloritoase, cu
budine de cuart
putemic tare III III 1900-
2100
26-32
Din analiza vanturilor dominante rezulta ca frecventa anuala cea mai mare o au
vanturile din N-V(22.8%), adica cele corespunzatoare orientarii generale a reliefului. Larga
deschidere spre lunca Prutului favorizeaza patrunderea curentilor de aer din E(14.5%).
Vanturile din N-V au viteze medii lunare intre 4.9m/s si 6.4m/s.
Vanturile din E au viteze medii lunare care nu depasesc 3.5m/s.
Viteza maxima de 22m/s poate fi atinsa o data la 20 de ani, cea de 40m/s o data la 50 de ani,
si de 48m/s o data la 100 de ani.
Deci viteza vanturilor este un factor de luat in seama la amplasarea si proiectarea
constructiilor.
Prezenta aglomerarii urbane produce fenomenul complex de clima urbana care se
materializeaza prin valori diferite ale tempetaturii fata de zonele preurbane, temperaturi
minime atenuate, viteze mai mici ale vantului si deci frecventa mai mare a calmului
atmosferic.

Aer
Poluarea atmosferei reprezinta unul din factorii majori care afecteaza sanatatea si
conditiile de viata ale populatiei, constructiile, vegetatia (pulberi, gaze nocive si corozive,
precipitatii acide).
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a factorilor poluanti.
Sursele de poluare urbana sunt:
- incalzirea locuintelor, institutiilor, intreprinderilor; combustibilul folosit la prepararea
hranei; traficul rutier (individual, transportul in comun, transportul greu); generarea
curentului electric (CET-urile); diverse servicii (spalatorii, vopsitorii auto, distributie
gaze naturale si produse petroliere); depozitarea si incinerarea deseurilor.
Un alt factor asupra caruia influenteaza poluarea aerului este vegetatia, respective
spatiul plantat cu functie de regenerare a calitatii aerului (din vecinatatea locuintelor,
aliniamentele stradale, perdelele de protectie, parcurile si gradinile publice, zonele de
agrement).
Ape
Reteaua hidrografica a judetului Suceava, este alcatuita din raul Suceava, raul Moldova,
raul Bistrita si raul Vatra Dornei.
Sol
Solurile reprezinta substratul pentru dezvoltarea unei vegetatii naturale specifice:
padurea si silvostepa.
Dezvoltarea economica a Judetului Suceava a condus la inlocuirea vegetatiei naturale
ca si pasunile naturale, arealele impadurite s-au redus foarte mult, pastrandu-se mai ales pe
culmile de deal, pe versantii si creste.
Defrisarile au avut drept consecinta modificarea esentiala a peisajului si a folosintei
terenului, cat si favorizarea alunecarilor de teren si a eroziunii solurilor.
Relatia cu constructiile invecinate
Nu exista nici o constructie la o distanta mai mica de 6,00 m fata de limita cladirii
propuse.
Retragerile fata de toate limitele de proprietate au valori conform reglementarilor urbanistice
din Planul Urbanistic General al Com. Pojorita, ap robate cu HCL nr. 9 din 1998.

3.2 Caracteristicile principale ale construciilor
3.2.1 Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de niveluri
i nlimea acestora, volumul construit

MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA
1) Necesitatea si oportunitatea investitiei
Prezenta documentatie reprezinta proiectul tehnic pentru: PENSIUNE TURISTIC
D+P+2+M, Sat Dorna Arini, com. Dorna Arini, jud. Suceava pe amplasamentul aflat in
intravilanul comunei Dorna Arini, judetul Suceava.
La baza elaborarii documentatiei se afla Certificatul de urbanism nr. 81/28.08.2008.
2 ) Date generale
- Categoria de importanta ,,D.
- Clasa de importanta II conf. P-100/06
- Zona seismica: conf. Normativ P 100/06 E (ks=0.16; Tc= 0.7sec)
- incarcarea data de vant: conf. NP082/2004 C (pv=0.55kN/mp)
- incarcarea data de zapada: CR 1-1-3-2005 D (gz=2 kN/mp)
Din punct de vedere PSI conform normativ P118 /99, cladirea este de Gradul II R.F.
3 ) Capacitatea
In conformitate cu prevederile NP011-97,s-a urmarit ca distributia suprafetelor in cadrul
constructiei reamenajate sa respecte gabaritele obligatorii.

3.2.2 Pentru reele: lungimi, limi, diametre, materiale, condiii de pozare etc.
Instalaii sanitare interioare
Construcia este prevzut cu grupuri sanitare in camere si piscina.
Echiparea s-a fcut de ctre partea de arhitectur, innd cont de prevederile STAS 1478 /
90 i de normele n vigoare cu:
- lavoare din porelan sanitar echipate cu baterii amestectoare stative;
- vase closet din porelan sanitar cu rezervor de splare montat pe vas sau pe perete la
seminlime;
- cazi de dus echipate cu baterii amestectoare;
- spalatoare si chiuvete la bucatarie.
Pentru colectarea apelor de pe pardoseala grupurilor sanitare si a camerei centralei
termice sunt prevzute sifoane de pardoseal.
Alimentarea cu ap rece a consumatorilor interiori se face sursa propie put forat .
Distribuiile de Ar la punctele de consum - obiecte sanitare, sunt realizate cu sisteme de
conducte din polietilena reticulata.
Alimentarea cu apa cald de consum a consumatorilor interiori se face de la boilerul
amplasat intr-o incapere special amenajata la demisolul cladirii.
Distribuia apa calda curenta la punctele de consum se face cu sisteme de conducte din
polietilena reticulata.
Canalizarea apelor uzate menajere interioare:
Pentru intervenii n caz de nfundare a conductelor, pe traseul coloanelor de scurgere i
orizontal s-au prevzut piese de curire.
Colectoarele vor avea pant maxim de cca. i= 0,02.
Apele menajere provenite de la grupurile sanitare se vor canaliza un bazin vidanjabil.
Apele menajere provenite de la zona de bucatarii se vor trece canaliza spre un separator
de grasimi.
Alimentarea cu energie electric a construciei se va realiza printr-un branament
trifazat (3N~;50Hz; 230/400V) din reeaua de distribuie existent n zon (LEA 0,4kV), soluia
de alimentare fiind stabilit de ctre S.C. E-ON S.A. prin avizul de racordare.
Schema instalaiei electrice interioare este de tip TN - S.
Schema distribuiei interioare cuprinde un tablou electric de iluminat si prize (TLP)
amplasat in hol, alimentat de la firida de distributie si contorizare a imobilului si alimenteaza
circuitele electrice de iluminat si prize.
Circuitele de iluminat se realizeaz cu conductoare izolate din cupru (Fy) pozate n tuburi
de protecie tip IPEY, montate ngropat n tencuial.
Circuitele de prize se realizeaz cu conductoare izolate din cupru (Fy) pozate n tuburi de
protecie tip IPEY, montate ngropat n pardoseala.
n bai, bucatarie si la exterior se vor monta corpuri de iluminat cu grad minim de
protecie IP65.
Comanda iluminatului se va realiza cu ntreruptoare montate numai pe conductoarele de
faz, care vor avea un curent nominal In=10A.
ntreruptoarele sunt cu montaj ST.
Circuitele de prize se vor echipa cu ntreruptoare automate cuplate cu dispozitive de
protecie diferenial de mare sensibilitate, I
A
= 30mA, care realizeaz protecia la scurtcircuit i
protecia mpotriva curenilor reziduali de defect.
Se vor monta numai prize cu contact de protecie, montaj ST.
Instalatii de incalzire
Energia termic pentru nclzire, preparare apa calda curenta, piscina se va obine cu
ajutorul a 2 cazane functionand cu combustibil solid. Apa calda de consum se va obtine cu
ajutorul unui boiler cu serpentina.
Pentru incalzirea apei piscinei se va folosi un schimbator de caldura in placi.
In scopul asigurrii condiiilor optime de confort termic se realizeaz o instalaie de
nclzire dimensionat pentru a asigura temperaturi interioare conform STAS 1907/2-91.
Cazanele se vor monta in incaperea special amplasata de la parterul cladirii. Agentul
termic folosit este ap cald +80C / +60C.
Distributia agentului termic de la cazane la corpurile de incalzire se va realiza cu ajutorul
unui distribuitor-colector.
Alimentarea corpurilor de incalzire se face prin intermediul coloanelor.
n instalaia de nclzire se vor monta robinete de aerisire - dezaerator manual 1/2,
pentru fiecare corp de nclzire. De asemenea instalaia va fi dotat cu robineti cu dop i
portfurtun pentru golirea instalaiei, n punctele de cota minima.
Distribuia agentului termic se va face prin intermediul unui distribuitor - colector
general (DCG) amplasat n camera centralei termice . Distribuitorul este prevzut cu 4 circuite
separate (ramuri) astfel:
- un circuit din conducte din eava de otel -incalzire spatii;
- un circuit pentru boiler preparare a.c.c. din conducte din eava de otel;
- un circuit pentru boiler apa piscina din conducte din eava de otel;
- un circuit pentru incalzirea spatiului piscinei din conducte din eava de otel;
Pentru fiecare plecare (circuit) din distribuitor se prevede cite o pompa de circulatie
pentru a obtine un reglaj calitativ si cantitativ optim.
Trecerea conductelor (tur - retur) prin perei i planee se va face prin intermediul
manoanelor de protecie din eav metalic.
Instalaia de nclzire se compune din:
a) distribuitor - colector (amplasat n camera centralei termice), din eav de otel, cu 4
circuite;
b) conducte de distribuie principale;
c) conducte de legturi la corpurile de nclzire din otel sunt din eav de cupru 15x1mm
d) armturi montate n locuri accesibile:
- robinet dublu reglaj 1/2, Pn10, montat pe fiecare radiator;
- robinet de retur montat pe fiecare radiator 1/2, Pn10;
- robinete de izolare la baza fiecarei coloane;
- robinete de golire cu sfer, cu dop i portfurtun 3/4, Pn10, in punctele de cota
minima;
- robinei de aerisire - dezaerator manual 1/2, montat pe fiecare corp;
- dezaeratoarele automate RAA montate la capetele coloanelor.
e) corpurile de nclzire sunt :
- convectoradiatoare panou din otel;
- radiatoare portprosop in bai.
Corpurile de nclzire se vor amplasa la partea inferioar a ncperilor, n zona
suprafeelor vitrate, pentru obinerea unei eficiene termice maxime sau, acolo unde este cazul,
ct mai aproape de locul de ptrundere a aerului rece.
Racordarea corpurilor la instalaie se face astfel nct circulaia agentului termic s se
fac de sus n jos i n diagonal.
Montarea corpurilor de incalzire se face cu ajutorul consolelor speciale (prevzute de
furnizorul de echipamente).
Distanele de amplasare a corpurilor de nclzire sunt conform Normativului I.13 - 94 i
fiei tehnice a radiatorului.
Conductele de distribuie se vor monta cu pant de minim 2 spre punctele de cota
minima pentru asigurarea golirii i aerisirii instalaiei.
Reglarea i echilibrarea din punct de vedere hidraulic a instalaiei se va face local prin
intermediul robineilor montai pe fiecare radiator i pe fiecare ramur de distribuie.
Dezaerarea instalaiei se face:
- local prin intermediul dezaeratoarelor manuale 1/2 montate pe fiecare radiator;
- prin intermediul dezaeratoarelor automate - 1/2 montate la capetele coloanelor.
Golirea instalaiei se face, la sifonul de pardoseal din camera pompei de caldura prin
intermediul robineilor de golire cu dop i portfurtun si in punctele de cota minima.

3.2.3. Pentru cldiri care se modernizeaz se va prezenta ca parte component
din studiul de fezabilitate expertiza tehnic de specialitate asupra construciei existente,
ntocmit, datat semnat i tampilat de un expert tehnic atestat pentru proiectele care
prevd modernizare/consolidare/extindere/desfiinare parial/lucrri de reparaii,
precum i finalizarea construciilor a cror execuie a fost ntrerupt nainte de finalizarea
complet a acestora; i Raportul privind stadiul fizic al lucrrilor. NU ESTE CAZUL

3.3. Structura constructiv
Pentru cldiri i reele se va face o descriere a soluiilor tehnice avute n vedere, cu
recomandri privind tehnologia de realizare i condiiile de exploatare ale fiecrui obiect.

Structura constructiei este:
- Fundatii continui sub ziduri
- Cadre din beton armat
- Planseu din beton armat
- Acoperis sarpanta din lemn

INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARI INTERIOARE
Inchiderile exterioare se realizeaza cu pereti de zidarie la care se adauga termosistemul,
din polistiren.
Compartimentarile interioare se realizeaza din pereti de zidarie si gips-carton.

FINISAJE INTERIOARE
- Pardoseli gresie si mocheta
- Peretii si tavanul var lavabil
- Tamplarie interioara lemn

FINISAJE EXTERIOARE
- Tencuiala decorativa
- Placaj piatra
- Tamplarie din lemn
- Acoperis sarpanta invelitoare tip tigla

ACOPERISUL
Acoperisul este tip sarpanta, din lemn, cu invelitoare tip tigla. Colectarea si scurgerea
apelor se face catre jgheaburi si burlane.
Constructia insumeaza urmatoarele functiuni:

Demisol:
FUNCTIUNE
Sala fitness 1 buc 22,250 mp 22,250 mp
Hol asteptare 1 buc 22,500 mp 22,500 mp
Debara curatenie 1 buc 4,500 mp 4,500 mp
vestiar + hol acces 1 buc 22,200 mp 22,200 mp
Hol acces piscina+bar 1 buc 13,450 mp 13,450 mp
piscina 1 buc 56,650 mp 56,650 mp
dusuri 1 buc 3,200 mp 3,200 mp
sauna 1 buc 11,800 mp 11,800 mp
vestiar + dusuri piscina 1 buc 24,700 mp 24,700 mp
degajament 1 buc 23,150 mp 23,150 mp
hol +scara serviciu 1 buc 3,900 mp 3,900 mp
centrala termica 1 buc 17,850 mp 17,850 mp
spalatorie 1 buc 14,100 mp 14,100 mp
depozit rufe curate 1 buc 4,350 mp 4,350 mp
depozit rufe murdare 1 buc 4,350 mp 4,350 mp
depozit general 1 buc 24,200 mp 24,200 mp
depozit mobilier 1 buc 10,500 mp 10,500 mp
depozit bar 1 buc 6,300 mp 6,300 mp
depozit frigorific 1 buc 5,400 mp 5,400 mp
295,350 mp Total:
NR.BUC SUPRAFATA SUPRAFATA TOTALA

Parter:
FUNCTIUNE
sala de mese 1 buc 160,350 mp 160,350 mp
hol primire 1 buc 21,100 mp 21,100 mp
bar de zi 1 buc 21,100 mp 21,100 mp
gr sanitare pe sexe 1 buc 17,350 mp 17,350 mp
salon protocol 1 buc 21,150 mp 21,150 mp
bucatarie 1 buc 33,250 mp 33,250 mp
oficiu 1 buc 12,100 mp 12,100 mp
fhol serviciu 1 buc 7,050 mp 7,050 mp
293,450 mp
TOTAL

Etaj I:
FUNCTIUNE
salon mic dejun 1 buc 5,000 mp 5,000 mp
oficiu mic dejun 1 buc 8,200 mp 8,200 mp
hol acces+ asteptare 1 buc 34,350 mp 34,350 mp
hol cazare 1 buc 23,650 mp 23,650 mp
acces serviciu 1 buc 2,300 mp 2,300 mp
2 camere de 2 locuri 2 buc 14,650 mp 29,300 mp
baie 2 buc 2,700 mp 5,400 mp
hol 2 buc 2,500 mp 5,000 mp
2 camere de doua locuri 2 buc 14,950 mp 29,900 mp
baie 2 buc 2,700 mp 5,400 mp
hol 2 buc 2,600 mp 5,200 mp
1 camera de 2 locuri 1 buc 14,650 mp 14,650 mp
baie 1 buc 3,200 mp 3,200 mp
hol 1 buc 2,500 mp 2,500 mp
baie 1 buc 3,200 mp 3,200 mp
hol 1 buc 2,600 mp 2,600 mp
1 apartament
camera de zi 1 buc 14,500 mp 14,500 mp
dormitor 1 buc 14,300 mp 14,300 mp
baie 1 buc 3,350 mp 3,350 mp
hol 1 buc 2,700 mp 2,700 mp
229,650 Total:

Etaj II:
FUNCTIUNE
terasa belvedere 1 buc 45,250 mp 45,250 mp
hol acces +asteptare 1 buc 34,350 mp 34,350 mp
acces serviciu 1 buc 2,300 mp 2,300 mp
oficiu camerista 1 buc 5,200 mp 5,200 mp
2 camere de 2 locuri 2 buc 14,950 mp 29,900 mp
baie 2 buc 2,700 mp 5,400 mp
hol 2 buc 2,600 mp 5,200 mp
baie 2 buc 3,200 mp 6,400 mp
hol 2 buc 2,500 mp 5,000 mp
baie 1 buc 3,200 mp 3,200 mp
hol 1 buc 2,600 mp 2,600 mp
baie 1 buc 2,700 mp 2,700 mp
hol 1 buc 2,500 mp 2,500 mp
1 apartament
camera de zi 1 buc 14,500 mp 14,500 mp
dormitor 1 buc 14,300 mp 14,300 mp
baie 1 buc 3,350 mp 3,350 mp
hol 1 buc 2,700 mp 2,700 mp
267,400 Total:

Mansarda:
FUNCTIUNE
hol asteptare 1 buc 34,350 mp 34,350 mp
sala multifunctionala 1 buc 62,900 mp 62,900 mp
gr sanitare 1 buc 5,500 mp 5,500 mp
hol serviciu 1 buc 2,300 mp 2,300 mp
oficiu cazare 1 buc 6,000 mp 6,000 mp
depozit lenjerie 1 buc 5,750 mp 5,750 mp
2 camere de doua locuri 2 buc 14,650 mp 29,300 mp
baie 2 buc 2,700 mp 5,400 mp
hol 2 buc 2,600 mp 5,200 mp
180,350 Total:

S-au realizat urmatoarele suprafete si volume:

Existent Propus
Aria construita 200.65 mp 358.35 mp
Aria desfasurata 802.60 mp 1532.15 mp
Suprafata terenului 7000.00 mp
POT 2.86 % 7.98 %
CUT 0.11 % 0.33
Aria utila 973.347 mp 1194.20 mp
Regim de inaltime D+P+1+M D+P+2E+M(15.90m)
Volum cladire 2590 mc 5692 mc

INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE

CERINTA ESENTIALA A - REZISTEN MECANICA I STABILITATE ( conform
memoriului de structura )

CERINTA ESENTIALA B SECURITATEA LA INCENDIU

CERINTA ESENTIALA C IGIENA, SANATATE SI MEDIU

Igiena si sanatatea oamenilor
Sunt respectate distantele minime fata de constructiile invecinate .
Terenul permite o insorire optima a spatiilor in cea mai importanta perioada a zilei. Majoritatea
camerelor sunt orientate spre est si vest si ofera perspective ample spre vecinatati.
Refacerea si protectia mediului
Prin amplasarea noii constructii nu se perturba vecinatatile si nu este necesara taierea de arbori.
Amplasamentul studiat face parte dintr-o zona centrala.
Cunoscandu-se aceste aspecte s-a adoptat solutia cu o volumetrie moderna pe structura din
beton armat cu zidarie de caramida si acoperis sarpanta. Volumetria moderna se inscrie in specificul
zonei, este usor perceputa din toate directiile si are o ampla deschidere spre peisajul montan si
imprejmuiri.
Accesul principal in incinta se face din partea de est a amplasamentului.
Functiunile prevazute in proiect nu genereaza noxe sau alti factori de poluare ai mediului.

In curtea aferenta pensiunii vor fi construite alei de acces si aleile pietonale, din pavaj ceramic,
trotuare si parcare auto.
Trotuarele cladirii vor avea o usoara panta spre exterior care sa asigure scurgerea apelor
pluviale.
Cota 0,00 a cladirii este la +0,90 m fata de cota terenului amenajat.
Imprejmuirea terenului se va face printr-un gard facut pe fundatie izolata pe fiecare stalp cu
grinda de echilibrare sub soclu, cu o lungime de 287,10 metri liniari. Partea superioara va fi construita
din tevi rectangulare la o inaltime libera de 1,6 m, incasata in pamant la 1 m, din care fundatia va fi de
0,8 m.
Intre stalpi se vor monta plase bordurate, cu inaltimea de 1,5 m si latimea de 2,5 m.
Parcarea, in suprafata de 391,80 mp, va fi amenajata cu un strat de piatra concasata, dupa
indepartarea in prealabil, a stratului vegetal.
ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Lucrarile de executie, inclusiv cele pentru imprejmuire, se vor desfasura numai in limitele
incintei si nu vor afecta domeniul public.
Modul de organizare de santier este precizat in memoriul tehnic pentru organizare de santier.
Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
- Legea 90/1996 privind protectia muncii;
- Norme generale de protectia muncii;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in
constructii ed. 1995;
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;
- Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;
- Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.
775/22.07.7998;
- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 Normativ C300-1994;
- Alte acte normative in vigoare in domeniul la data executarii propriu-zise a lucrarilor.

Prezentul proiect este intocmit in concordanta cu :
- prevederile Planului Urbanistic General Pojorita
- prevederile Regulamentului Urbanistic
- prevederile Certificatului de Urbanism
- norme si normative in vigoare.

Piscina + Sauna + Masaj
Amenajarea piscinei, a saunei si a salii de masaj se vor face n zona special amenajata de la
parterul pensiunii.
Se vor achizitiona:
- Echipamente necesare piscinei:

- Sauna din lemn prevazuta cu urmatoarele componente:
- soba;
- panou de comand;
- banci;

Sala de masaj:
Rezistena i stabilitatea la sarcini statice, dinamice i seismice
Date geotehnice i de amplasament
- Amplasamentul studiat are stabilitatea local i general asigurat n contextul
actual (n zon nu s-au semnalat fenomene de instabilitate). Amplasamentul este
supus pericolului inundaiilor (amplasamentul este orizontal).
- Coeficienii de siguran obinui pentru un profil ipotetic cu panta general de 3 %
prin metoda fiilor (Fellenius) indic valori mai mari de 1,00, ceea ce arat c
perimetrul poate fi considerat stabil n condiiile actuale, iar lucrrile efectuate nu
afecteaz stabilitatea amplasamentul n condiiile pstrrii proprietilor fizico-
mecanice actuale ale terenului de fundare.
- Conform STAS 6054-77, adncimea maxim de nghe este de -0.90 m de la CTN.
- Umpluturile ce se vor realiza n jurul fundaiilor se vor executa din roci coezive (ce
se ncadreaz S.T.A.S.-ului 2914-84) avnd n vedere obinerea unui grad de
compactare mediu de 95% i minim de 92% (se recomand utilizarea de pmnt
galben sortat-praf argilos sau argil prfoas).
Rezistena i stabilitatea la sarcini statice, dinamice i seismice
Date geotehnice i de amplasament
- Amplasamentul studiat are stabilitatea local i general asigurat n contextul
actual (n zon nu s-au semnalat fenomene de instabilitate). Amplasamentul este
supus pericolului inundaiilor (amplasamentul este orizontal).
- Coeficienii de siguran obinui pentru un profil ipotetic cu panta general de 3 %
prin metoda fiilor (Fellenius) indic valori mai mari de 1,00, ceea ce arat c
perimetrul poate fi considerat stabil n condiiile actuale, iar lucrrile efectuate nu
afecteaz stabilitatea amplasamentul n condiiile pstrrii proprietilor fizico-
mecanice actuale ale terenului de fundare.
- Conform STAS 6054-77, adncimea maxim de nghe este de -0.90 m de la CTN.
- Umpluturile ce se vor realiza n jurul fundaiilor se vor executa din roci coezive (ce
se ncadreaz S.T.A.S.-ului 2914-84) avnd n vedere obinerea unui grad de
compactare mediu de 95% i minim de 92% (se recomand utilizarea de pmnt
galben sortat-praf argilos sau argil prfoas).

Date privind aciunea seismic
Pentru calculul sarcinilor din seism conform normativului P100/2006 se vor considera
urmtoarele:
coeficient de amplificare dinamic | = 2,50
acceleratia terenuloui pentru proiectare a
g
a
g
= 0,20g
perioada de col Tc = 0.70s
Condiii climaterice
Intensitatea normat a ncrcrii dat de zpad a fost calculat conform C1-1-3-2005.
gz = 2.5 kN/m2, conform Indicativ C1-1-3-2005
ce = 0,8 coeficient prin care se ine seama de condiiile de expunere a construciei;
ci = 0.8 coeficient prin care se ine seama de aglomerarea cu zpad;
gF = 1,50 - starea limit ultim de rezisten i stabilitate, sub aciunea gruprilor fundamentale.
g1 = 0,40 - starea limit ultim de rezisten i stabilitate, sub aciunea gruprilor speciale.
Coeficienii pariali de siguran g multiplic intensitatea normat, n vederea obinerii intensitii
normale de calcul. Prin aplicarea acestor coeficieni se omogenizeaz nivelul de asigurare,
compensnd sensibilitatea mai ridicat la suprancrcare cu zpad a elementelor uoare expuse.

Din punctul de vedere al ncrcrii din vnt zona C
Intensitatea normat a ncrcrii dat de vnt a fost calculat conform Cod de proiectare,
Indicativ NP-082-04 ncrcri date de vnt.
gv = 0,50 kPa presiunea dinamic de baz stabilizat, la nlimea de 10 m deasupra
terenului;
Coeficienii pariali de siguran g multiplic intensitatea normat a ncrcrii date de vnt,
n vederea obinerii intenasitii normale de calcul.
Asigurarea exigentelor de rezisten i stabilitate
Prile de construcie au fost concepute astfel nct s satisfac cerina de rezisten i
stabilitate n conformitate cu prevederile Legii privind calitatea construciilor, nr.10/1995. Prin
aceasta se nelege c aciunile susceptibile a se exercita asupra construciilor n timpul exploatrii
nu vor avea ca efect producerea vreunuia din urmtoarele evenimente:
deformarea unor elemente la valori peste limit;
avarierea unor pri ale constructiei sau a instalaiilor i echipamentelor, rezultat ca
urmare a deformaiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale
de proporii, fa de efectul luat n calcul la proiectare.
Soluia propus asigur cerinele de rezisten i stabilitate pentru comportarea urmtoarelor
elemente, componente ale constructiei, pe durata exploatrii:
teren fundare
infrastructur
echipamente electro-mecanice aferente categoriilor de lucrri.

Cerinele de rezisten i stabilitate s-au tratat n baza conceptului de stare limit aa cum
este el definit prin STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranei construciilor,
respectndu-se prevederile Normativului pentru proiectarea antiseismic a construciilor de
locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale, Indicativ P100-92 modificat i completat n
1996.
. PROTECIA TERMIC, HIDROFUG I ECONOMIA DE ENERGIE

a) Instalaii termice
- tmplrie exterioar din aluminiu ce va fi bine izolat pentru a evita pierderile de cldur
n sezonul rece sau izolaia n sezonul cald.
- lipsa punilor termice spre exterior;
- izolaia exterioar a prilor din beton cu termoizolaie polistiren extrudat;
- se va realiza nclzire cu radiatoare judicios dimensionate;

b) Limitarea consumurilor energetice pentru nclzirea cldirii, n regim de iarn
- s-a propus o configuraie volumetric optim a cldirii
- detalii care nu creaz puni termice
- prevederea unui procent de vitrare optim
- orientarea optim a camerelor de locuit spre S, E, V i fa de direcia vnturilor
dominante
Rezistenele termice specifice corectate medii pentru fiecare element de construcie pe
ansamblul cldirii (R'm) sunt superioare rezistenelor termice specifice minime (R'min) din
Normativul C 107 1/97.

c) Etaneitatea elementelor
S-a asigurat etaneitatea elementelor de nchidere, etaneitatea rosturilor la mbinrile
elementelor de construcie i pe conturul tmplriei exterioare.
d) Izolaia hidrofug
Hidroizolarea corect a demisolului; realizarea etaneitii la terasele exterioare;
Colectarea i evacuarea apelor pluviale de pe acoperi prin burlane i dirijarea acestora la
sistemul de canalizare sau ndeprtarea de imobil.
Dimensionarea elementelor de construcie (sub aspectul comportrii la umezire datorit
condensrii, datorit vaporilor de ap n material) n scopul asigurrii unui regimd de umiditate
normal conform STAS 6472/4, neadmindu-se acumularea progresiv a apei din condens n
interiorul elementelor de construcie. Umiditatea elementelor de construcie n perioadele
reci va fi conform STAS 6472/4, tabel 1.
Se asigur etaneitatea la apa de ploaie, presiunea aerului la care se asigur etaneitatea
tmplriei nu va fi sub 40 kg/m2. Se vor utiliza materiale agrementate n Romnia cu garania
de minim 10 ani.

e) Asigurarea hidroizolrii elementelor de construcie perimetrale
S-au respectat normativul C 112/1986 "Normativ pentru proiectarea si execu
tarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile de construcii".
Pentru pantele nvelitorii s-a respectat Normativul C 37/89 "Normativ pentru alctuirea i
executarea nvelitorilor la construcii".
Economia de energie pierderi de cldur reduse ca urmare a proteciei termice propuse a
se realiza; sectorizarea iluminatului artificial;

Amenajri exterioare pentru ndeprtarea apelor pluviale
Sistematizarea vertical va asigura ndeprtarea rapid a apelor prin pante i rigole. Pentru
protejarea fundaiilor contra infiltraiilor i ngheului se va executa un trotuar perimetral de 1,00 m
lime ctre strzile adiacente i la 60 cm ctre limita de proprietate a spaiului.
Date despre calculul structurii de rezisten
ncrcrile permanente i utile au fost determinate conform STAS 10101/78, iar pentru
zpad i vnt conform STAS 10101-21/92., respectiv STAS 10101-20/92.
La dimensionarea i alctuirea elementelor construciei s-au urmrit respectarea prevederilor
normativelor:
- NP012-2004 Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la
construcii;
- P7-2000 - Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea construciilor fundate pe
pamnturi sensibile la umezire;
- NE 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat;
- P100-1/2006 Cod de proiectare seismic, partea I;
- C139-87 Instruciuni tehnice pentru protecia anticoroziv a elementelor de construcii
metalice;

Prin proiect s-au rezolvat la nivel de detaliu de execuie, conform STAS-urilor n vigoare,
toate elementele componente ale structurii, i mbinrile acestora.
Prin limitarea deplasrilor i deformaiilor structurale se evit degradarea elementelor
nestructurale.
Calculul ncrcrilor n gruparea special, s-au efectuat conform C1-1-3-2005, NP-082-04;
Prin msurile adoptate n cadrul proiectului se apreciaz obinerea unei asigurri raionale a
construciei n raport cu strile limit ale exploatrii normale i cu strile limit ultime.
Parametrii geometrici ai structurii n ansamblu i ai elementelor de construcie, se ncadreaz
n sistemul de tolerane stabilit prin STAS 8600 pentru clasele de precizie i valorile toleranelor.

Pentru execuie se vor folosi detalii verificate n practic i se vor respecta cteva msuri de
principiu:
Amplasarea i fixarea mobilierului s-a proiectat astfel nct prin cdere, lunecare sau
rsturnare, acesta s nu provoace pierderi de viei omeneti, rnirea persoanelor sau s blocheze
evacuarea cldirii.

Legturile instalaiilor i echipamentelor de elementele de construcie se vor proiecta nct s
nu constituie puncte slabe. Proiectarea prinderilor i a elementelor de susinere a instalaiilor i
echipamentelor se va face sub coordonarea inginerului responsabil cu proiectarea structurii.
Proiectul va conine soluii tehnice i tehnologice de realizare a instalaiilor pentru a asigura
cerinele de rezisten i stabilitate impuse de:
amplasarea i poziionarea acestora n cadrul construciei;
asigurarea integritii proprii la tasarea difereniat a construciei;
rezistena intrinsec a tuturor instalaiilor la solicitrile interne i externe a acestora ;
condiiile de rezisten la agresivitatea chimic i mecanic i la condiiile de mediu.
Trecerile prin elementele de construcie se vor face neaprat cu manoane de protecie.
Dilatrile vor fi preluate natural, prin configuraia traseului adoptat.

La proiectare s-au folosit detalii verificate n practic. Valorile forelor de calcul pentru
prinderile i elementele de susinere ale instalaiilor, vor fi cu 25% mai mari dect cele prevzute n
normativul P100/92 modificat i completat n 1996.

Amplasarea i fixarea mobilierului s-a proiectat astfel nct prin cdere, lunecare sau
rsturnare, acesta s nu provoace pierderi de viei omeneti, rnirea persoanelor sau s blocheze
evacuarea cldirii.
Msurile constructive pentru asigurarea stabilitii mobilierului vor fi predate n faza D.E. de
proiectare.

Prin msurile adoptate n cadrul proiectului se apreciaz obinerea unei asigurri raionale a
construciei n raport cu strile limit ale exploatrii normale i cu strile limit ultime.

Soluia dat, completat cu detaliile de execuie verificate n practic, precum i folosirea
materialelor agrementate asigur o comportare corespunztoare a construciei pe durata de serviciu,
n condiiile programrii i asigurrii finanrii pentru lucrrile de ntreinere, de reparaii curente i
capitale de ctre investitor.

Program de urmrire n timp
Acest program vizeaz urmtoarele capitole majore:
- urmrirea tasrilor n perioada de execuie a lucrrilor i n perioada de exploatare;
- urmrirea comportrii n timp a construciei:
- deplasri orizontale, verticale sau nclinri;
- apariia de rosturi sau crpturi;
- deformaii vizibile: verticale, orizontale sau rotiri ;
- nfundarea scurgerilor la canale;
- apariia fisurilor sau crpturilor n elementele verticale sau orizontale, putrezirea
elementelor de lemn ale arpantei.
Msuri de protecie a muncii
n timpul execuiei lucrrilor se vor respcta urmtoarele norme de protecie a muncii n
vigoare :
- Norme generale de protecia muncii aprobate de Ministerul muncii i solidaritii sociale cu
nr.508/20.11.2002 i de Ministerul Sntii i Familiei cu nr.933/25.11.2002
- Norme specifice de protecia muncii n activitatea de construcii montaj aprobate cu Ordinul
1233/1985 MLPAT 9N/15.03.1993 Regulament privind protecia i igiena muncii n
construcii
- IM 006/1996 73N/15.10.1996 Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de
zidrie, montaj i finisaje n construcii
- IM 007/1996-74N/15.10.1996 Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de
cofraje, schele, cintre i eafodaje
- Normativ de prevenire i de stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora C300/1994
- Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinelor de siguran
n exploatare CE 1- 1995
- Pe lng cele menionate, care nu au un caracter limitativ, proiectantul i executantul pot
completa msurile de protecia muncii ori de cte ori situaia o cere.

De asemenea se va urmri respectarea urmtoarelor msuri:
ncheierea unui proces-verbal privind circulaia pe sub zonele de lucru i ngrdirea
acestora;
nainte de nceperea lucrului, ntregul personal trebuie s aib fcut instructajul de
protecie a muncii, s posede echipamentul de protecie i de lucru, s nu fie bolnav,
obosit sau sub influena buturilor alcoolice;
sculele, dispozitivele i utilajele s fie n stare de funcionare, corect racordate la
reeaua electric i legate la pmnt;
schelele s fie prevzute cu balustrade i scnduri de brad i s fie bine ancorate.
Msurile enumerate mai sus nu au un caracter exhaustiv i se vor completa i cu altele
menite s evite producerea oricrui accident.
Msuri de protecia mediului n timpul execuiei lucrrilor

n timpul lucrrilor se va asigura mprejmuirea i curenia n antier. Intrarea mainilor cu
materiale i ieirea cu deeuri rezultate din activitattea antierului se va face n condiii de
curenie a acestora pentru a nu afecta zona de lucru ct i curenia drumurilor publice din
imediata apropiere. Autocamioanele ce vor transporta deeuri din antier vor avea platforma de
transport acoperit cu o prelat de protecie.

Deeurile rezultate din activitatea antierului sunt ncadrate la capitolul 17/HGR
856/2002, respectiv - Deeuri din construcii i demolri (inclusiv pmnt excavat din
amplasamente contaminate). Subgrupele de deeuri rezultate din activitatea antierului pot fi :
cod 17.01 beton, crmizi, igle i materiale ceramice; 17.05.04 pmnt i pietre altele dect
cele specificate la punctul 17.04.03; 17.09 alte deeuri de la construcii i demolri.
Pmntul excavat pentru sistematizarea vertical, mprejmuire incint, mobilier urban, se
poate considera ca nefiind pmnt contaminat. Executantul lucrrii, dup ce va obine
aprobrile necesare n conformitate cu legislaia n vigoare va transporta deeurile rezultate la
depozitul de salubritate i va transmite o copie dup Macheta cu Evidenele gestiunii deeurilor
HGR 856 / 2002 la responsabilul de mediu de la nivelul C.P.M. ct i a aprobrilor obinute.

Evacuarea deeurilor municipale i asimilabile de la punctul gospodresc
Punctul gospodresc este prevzut o pubela de 110 litri capacitatea pentru depunerea i
ndeprtarea zilnic sau periodic a deeurilor menajere. Tot n pubelele punctului
gospodresc se va depune i gunoiul rezultat din curenia incintei.
n conformitate cu Anexa 2 din HG 856/2002 deeurile rezultate din activitatea la Punctul
gospodresc (P.G.) sunt ncadrate la capitolul 20. Subgrupele de deeuri rezultate pot fi:
Deeuri municipale i asimilabile din comer, industrie, instituii, inclusiv fraciuni colectate
separat, cod 20.01 fraciuni colectate separat (cu excepia 15.01); 20.01.01 hrtie i carton;
20.01.02 sticl; 20.01.08 deeuri biodegradabile; 20.01.10 mbrcminte; 20.01.11
textile; 20.01.39 materiale plastice; 20.02. deeuri din grdini i parcuri; 20.03 alte deeuri
municipale; 20.03.01 deeuri municipale amestecate.

Costurile alocate pentru protecia mediului cuprind:

Costurile aferente activitilor de colecatre, transport i depozitare sunt prevzute n
proiect la capitolele cu articolele RpCT (demolri desfaceri) i articolele notate cu TRA
(transporturi). Lucrrile pentru protecia mediului n timpul execuiei cuprind valori evideniate
n obiectul corespunztor din Devizul general.
Costuri pentru refacerea i mbuntirea cadrului natural dup finalizarea lucrrilor de
execuie s-au prevzut fonduri pentru spaii verzi reprezentnd 3% din costuri.

Lucrrile Amenajri spaii verzi cuprind:

Degajarea terenului de corpuri strine i ncrcarea manual a materialelor rezultate i
transportul lor la depozitul de salubritate;
Costurile pentru protecia mediului n punctul gospodresc (P.G.) i sunt cuprinse n devizul
general.

Legislaia de mediu care se va avea n vedere:

Legea proteciei mediului nr. 137/1995 republicat n M.Of. nr. 70/17.02.2000 i
completrile ulterioare OUG 91/2002, Legea nr. 294/2003.
Ordinul nr. 536/23.06.97, pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor
privind mediul de via al populaiei publicat n M. Of. nr. 140/03.07.1997;
Ordonana de urgen nr. 78/16.06.2000 privind regimul deeurilor publicat n M. Of.
nr. 283/22.06.00;
Legea 426/18.07.01 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deeurilor publicat n M. Of. nr. 411/25.07.01;

Legea 465 din 18.07.01 pentru aprobarea ordonanei de urgen a Guvernului nr. 16/2001
privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile publicat n M. Of. nr. 422/30.07.01;
Legea 608 /31.10.01 privind evaluarea conformitii produselor publicat n M. Of.
partea I, nr. 712/08.11.01;
HG nr. 856/16.08.2002 privind evidena gestiunii deeurilor i aprobarea listei
cuprinznd deeurile inclusiv deeurile periculoase publicat n M. Of. nr. 659/05.09.02;
Ordinul nr. 2/211/118 al ministerului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului, al
ministrului transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului economiei i comerului
pentru aprobarea Procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe teritoriul
Romniei, publicat n M. Of. nr. 324/15.04.2004.
Not Se interzice utilizarea materialelor de construcie care conin substane
radioactive. In cazul in care au fost folosite asemenea materiale in cazul de fata acestea vor fi
inlaturate prin orice mijloc posibil.
2.4 Principalele utilaje de dotare ale construciilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare
etc.)

Sistem de 10 panouri solare:
- tuburi vidate;
- durata de viata 20 de ani;
- presiunea apei de 4 15 bari;
- grosime tub 1 3,5 mm;
- rezistent la grindina;
- materialul sticla borosilicata dura.

Centrala termica (sistemul de incalzire) este compusa din:

- cazan;
- vase de expansiune;
- pompe de circulatie;
- tevi;
- schimbator de caldura in placi;
- boiler;
- distribuitor colector;
- armature;
- corpuri de incalzire;
- dedurizator;
- instrumente de masura (termometru, manometru).

Pentru epurarea apelor uzate:
Separator hidrocarburi
- volum 3500 6500 litri
- masa neta 170 360 kg.

Separator de grasimi (2 buc)
- volum total 30 100 litri
- volum colectare namol 7 25 litri
- masa 4 12 kg
- robinet golire metallic.
Pentru alimentare cu apa:
Hidrofor
- aspira de la maxim 30-40 m;
- debit Q = 1,5 - 6 m
3
/h
- motor electric monofozat;
- ax motor din inox;
- corpul pompei din fonta;
- condensator de pornire incorporat.

Pomp submersibil
- debit Q = 1 5 m
3
/h
- h = 15 - 45 mca.

2.5 Instalaii aferente construciilor
Se vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat, fora, cureni slabi, ap,
canalizare etc.
Instalaii sanitare

La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile legislaiei tehnice n vigoare -
normative, prescripii tehnice, standarde.
La alegerea soluiilor tehnice s-a inut cont de caracteristicile construciei, de destinaia
construciei i a ncperilor i de condiiile de mediu.
La elaborarea prezentului proiect s-a utilizat proiectul pe partea de arhitectur i planul de
situaie cu amplasarea construciei.
Descrierea instalaiilor sanitare
- Instalaii sanitare interioare aferente consumatorilor prevzui;
- Instalaii ap - canal din incinta proprietii.

Instalaii sanitare interioare
Construcia este prevzut cu grupuri sanitare in camere si piscina.
Echiparea s-a fcut de ctre partea de arhitectur, innd cont de prevederile STAS
1478 / 90 i de normele n vigoare cu:
- lavoare din porelan sanitar echipate cu baterii amestectoare stative;
- vase closet din porelan sanitar cu rezervor de splare montat pe vas sau pe perete la
seminlime;
- cazi de dus echipate cu baterii amestectoare;
- spalatoare si chiuvete la bucatarie.
Pentru colectarea apelor de pe pardoseala grupurilor sanitare si a camerei centralei
termice sunt prevzute sifoane de pardoseal.
Alimentarea cu ap rece a consumatorilor interiori se face sursa propie put forat .
Distribuiile de Ar la punctele de consum - obiecte sanitare, sunt realizate cu sisteme de
conducte din polietilena reticulata.
Alimentarea cu apa cald de consum a consumatorilor interiori se face de la boilerul
amplasat intr-o incapere special amenajata la demisolul cladirii.
Distribuia apa calda curenta la punctele de consum se face cu sisteme de conducte din
polietilena reticulata.
Canalizarea apelor uzate menajere interioare:
Pentru intervenii n caz de nfundare a conductelor, pe traseul coloanelor de scurgere i
orizontal s-au prevzut piese de curire.
Colectoarele vor avea pant maxim de cca. i= 0,02 (funcie de diametrul conductei).
Apele menajere provenite de la grupurile sanitare se vor canaliza un bazin vidanjabil.
Apele menajere provenite de la zona de bucatarii se vor trece canaliza spre un separator
de grasimi.
Instalaii ap - canal din incinta proprietii
Racord ap potabil
n zona apropiat construciei nu exist reea public de ap potabil, astfel alimentarea
cu ap potabil a cldirii se face din sursa proprie - put forat, amplasat n incinta proprietii,
Apa rece de consum din sursa proprie va ndeplini condiiile de potabilitate conform
prescripiilor prevzute n STAS 1342.
Alimentarea se face prin pompare, prin intermediul unei pompe submersibile ce
alimenteaza un rezervor si al unei staii de hidrofor amplasat in incaperea centralei termice
Limit proiect pe partea de ap : - sursa proprie - puuri forate amplasate n incinta
proprietii.

Racord canalizare exterioar
n zona aferent construciei nu exist reea de canalizare public, astfel caminele de
canalizare proiectate, preiau apele menajere de la cladire si se se vor racorda la bazinul
vidanjabil.
Limita proiect pe partea de canalizare este bazinul vidanjabil prevzut n incinta
proprietii.

Msuri de protecie a muncii i P.S.I.
Soluiile tehnice din prezenta documentaie s-au stabilit avnd n vedere prevederile
normativelor i prescripiilor tehnice n vigoare pentru evitarea accidentelor n exploatare i n
execuie.
Pe durata executrii lucrrilor, executantul va lua msuri organizatorice conform
prevederilor din Regulamentul privind protecia muncii i igiena muncii n construcii -
MLPAT - Ord. 9/N/1993 i Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii
tehnico-sanitare i de nclzire - 1996.
Exploatarea instalaiilor se va face de ctre beneficiar cu luarea de ctre acesta a tuturor
msurilor de protecia muncii specifice profilului i de nsuirea lor de ctre personalul angajat.

Instalaii electrice
S-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor
electrice cu tensiuni pn la 1000Vc.a. i 1500Vc.c. indicativ I.7.-2002 i ale legislaiei tehnice
n vigoare (normative, prescripii tehnice, standarde).
Executantul, de comun acord cu beneficiarul, va monta numai echipamente care
ndeplinesc aceleai funciuni i au aceleai caracteristici tehnice cu cele indicate n proiect, sunt
omologate i agrementate tehnic conform Legii 10/1995 privind calitatea n construcii i
certificate conform Legii proteciei muncii 90/1996.

Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electric a construciei se va realiza printr-un branament trifazat
(3N~;50Hz; 230/400V) din reeaua de distribuie existent n zon (LEA 0,4kV), soluia de
alimentare fiind stabilit de ctre S.C. E-ON S.A. prin avizul de racordare.
Schema instalaiei electrice interioare este de tip TN - S.
Schema distribuiei interioare cuprinde un tablou electric de iluminat si prize (TLP)
amplasat in hol, alimentat de la firida de distributie si contorizare a imobilului si alimenteaza
circuitele electrice de iluminta si prize.

Circuite de iluminat, prize
Circuitele de iluminat se realizeaz cu conductoare izolate din cupru (Fy) pozate n tuburi
de protecie tip IPEY, montate ngropat n tencuial.
Circuitele de prize se realizeaz cu conductoare izolate din cupru (Fy) pozate n tuburi de
protecie tip IPEY, montate ngropat n pardoseala.
n bai, bucatarie si la exterior se vor monta corpuri de iluminat cu grad minim de
protecie IP65.
Comanda iluminatului se va realiza cu ntreruptoare montate numai pe conductoarele de
faz, care vor avea un curent nominal In=10A.
ntreruptoarele sunt cu montaj ST.
Circuitele de prize se vor echipa cu ntreruptoare automate cuplate cu dispozitive de
protecie diferenial de mare sensibilitate, I
A
= 30mA, care realizeaz protecia la scurtcircuit i
protecia mpotriva curenilor reziduali de defect.
Se vor monta numai prize cu contact de protecie, montaj ST.

Instalaia de legare la pmnt i protecie mpotriva trsnetului

Se va realiza o instalaie de legare la pmnt cu priz de pmnt avnd rezistena de
dispersie < 1O i care va fi folosit n comun pentru instalaia electric i instalaia de protecie
mpotriva trsnetului.
Conform Normativului privind protecia construciilor mpotriva trsnetului - I.20 /
2000, pe baze metodologiei de stabilire a necesitii prevederii unei IPT i alegerea nivelului de
protecie a rezultat ca fiind necesar pentru cldire o instalaie de nivel normal (IV).
Instalaia de paratrsnet cuprinde:
- reea captatoare cu conductoare din OLZn 20x4 mm;
- conductoare de coborre din OLZn 20x4 mm;
- piese de separaie, montate la h=2,00m, pentru posibilitatea separrii instalaiei de pe obiectiv
de instalaia de legare la pmnt n scopul msurrii rezistenei de dispersie a prizei de
pmnt.
- priz de pmnt realizat cu electrozi verticali din eav OLZn u21/2, l=2,5m, g=3,5mm,
acoperire 0,8m, interconectai cu band OLZn 40x4.
Jgheaburile metalice se vor lega la coborri n locurile de intersecie cu acestea.
Burlanele metalice se vor lega la partea inferioar la cel mai apropiat conductor de
coborre.
n cazul n care construcia se va dota cu elemente care depesc nlimea acoperiului
(ex. co de fum), pe acestea se va monta cte o tij captatoare racordat la conductorul de
captare.
Se va monta o bar de egalizare a potenialelor n centrala termic, la care se vor racorda
elementele metalice ale instalaiilor i construciei.
n centrala termic se va realiza o centur interioar de legare la pmnt cu conductor din
band OLZn 40 x 4, la care se vor racorda cu conductoare de ramificaie OLZn 25 x 4 toate
prile metalice care pot fi puse accidental sub tensiune
Centura interioar se va racorda la instalaia de legare la pmnt.
Protecie la supratensiuni
Soluia de realizare a proteciei la supratensiune la nivelul branamentului se va stabili
prin proiectul de branament al E.ON MOLDOVA S.A..
n ncperile n care se vor instala consumatori de mare sensibilitate (computere) se vor
monta dispozitive pentru prize - clasa de solicitare D (LPZ2, 3), nivel maxim de protecie 1,5kV
- concepute ca fi intermediar i putnd fi introduse n orice priz normal.

Verificarea instalaiei electrice

Verificarea instalaiei electrice se va face conform prevederilor capitolului 6 din
Normativul I.7.-2002, n dou etape: verificare preliminar n timpul execuiei i verificare
definitiv dup executarea instalaiei.
Verificrile prin ncercare se vor face n conformitate cu prevederile art. 6.6.-6.13. din
Normativul I.7.-2002.
La verificarea instalaiilor electrice ale construciilor se vor respecta i prevederile din
Normativul privind verificarea lucrrilor de construcii i instalaiilor aferente - indicativ C56 i
Ghidul criteriilor de performan pentru instalaii electrice.
La verificarea sistemelor de protecie mpotriva ocurilor electrice trebuie respectate i
prevederile din STAS 12604/5 i Normativul de ncercri i msurtori la echipamente i
instalaii electrice - PE116.
Punerea sub tensiune a instalaiei electrice va face numai dup verificarea ei de ctre
furnizorul de energie electric, conform prevederilor din regulamentul PE932.

Msuri de protecie a muncii i P.S.I.
Soluiile tehnice din prezentul proiect s-au stabilit pe baza prevederilor normativelor i
prescripiilor tehnice n vigoare pentru evitarea accidentelor n exploatare prin:
- protecia mpotriva atingerilor indirecte prin legare la nul de protecie;
- montarea dispozitivelor de protecie diferenial;
- asigurarea confortului vizual;
- prevederea de aparataj n clase de protecie adecvate mediului de utilizare.
Exploatarea instalaiei electrice se va face cu luarea de ctre beneficiar a tuturor
msurilor de protecie a muncii specifice profilului de activitate i dup ntocmirea de
instruciuni de protecie a muncii privind aparatura utilizat i modul de lucru.
Pe durata executrii lucrrilor, executantul va lua msuri organizatorice conform
prevederilor normelor de protecie a muncii n activitatea de construcii montaj, a Normelor
generale de prevenire i stingere a incendiilor, Normelor de prevenire i stingere a incendiilor
PE009.

Instalaii de nclzire
La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile legislaiei tehnice n vigoare -
normative, prescripii tehnice, standarde.
n scopul asigurrii condiiilor optime de confort termic se realizeaz o instalaie de

Descrierea lucrrii
Energia termic pentru nclzire si preparare apei calde curenta pentru pensiune se va
obine cu ajutorul a 2 cazane functionand cu combustibil solid. Apa calda de consum se va
obtine cu ajutorul unui boiler cu serpentina.
Pentru incalzirea apei piscinei se va folosi un schimbator de caldura in placi.
In scopul asigurrii condiiilor optime de confort termic se realizeaz o instalaie de
Cazanele se vor monta in incaperea special amplasata de la parterul cladirii. Agentul
termic folosit este ap cald +80C / +60C.
Distributia agentului termic de la cazane la corpurile de incalzire se va realiza cu ajutorul
unui distribuitor-colector.
Alimentarea corpurilor de incalzire se face prin intermediul coloanelor.
n instalaia de nclzire se vor monta robinete de aerisire - dezaerator manual 1/2,
pentru fiecare corp de nclzire. De asemenea instalaia va fi dotat cu robineti cu dop i
portfurtun pentru golirea instalaiei, n punctele de cota minima.

Instalaia de nclzire
Distribuia agentului termic se va face prin intermediul unui distribuitor - colector
general (DCG) amplasat n camera centralei termice . Distribuitorul este prevzut cu 4 circuite
separate (ramuri) astfel:
- un circuit din conducte din eava de otel -incalzire spatii;
- un circuit pentru boiler preparare a.c.c. din conducte din eava de otel;
- un circuit pentru boiler apa piscina din conducte din eava de otel;
- un circuit pentru incalzirea spatiului piscinei din conducte din eava de otel;
Pentru fiecare plecare (circuit) din distribuitor se prevede cite o pompa de circulatie
pentru a obtine un reglaj calitativ si cantitativ optim.
Trecerea conductelor (tur - retur) prin perei i planee se va face prin intermediul
manoanelor de protecie din eav metalic.
Instalaia de nclzire se compune din:
a) distribuitor - colector (amplasat n camera centralei termice), din eav de otel, cu 4
circuite;
b) conducte de distribuie principale;
c) conducte de legturi la corpurile de nclzire din otel sunt din eav de cupru 15x1mm
d) armturi montate n locuri accesibile:
- robinet dublu reglaj 1/2, Pn10, montat pe fiecare radiator;
- robinet de retur montat pe fiecare radiator 1/2, Pn10;
- robinete de izolare la baza fiecarei coloane;
- robinete de golire cu sfer, cu dop i portfurtun 3/4, Pn10, in punctele de cota
minima;
- robinei de aerisire - dezaerator manual 1/2, montat pe fiecare corp;
- dezaeratoarele automate RAA montate la capetele coloanelor.
e) corpurile de nclzire sunt :
- convectoradiatoare panou din otel;
- radiatoare portprosop in bai.
Corpurile de nclzire se vor amplasa la partea inferioar a ncperilor, n zona
suprafeelor vitrate, pentru obinerea unei eficiene termice maxime sau, acolo unde este cazul,
ct mai aproape de locul de ptrundere a aerului rece.
Racordarea corpurilor la instalaie se face astfel nct circulaia agentului termic s se
fac de sus n jos i n diagonal.
Montarea corpurilor de incalzire se face cu ajutorul consolelor speciale (prevzute de
furnizorul de echipamente).
Distanele de amplasare a corpurilor de nclzire sunt conform Normativului I.13 - 94 i
fiei tehnice a radiatorului.
Conductele de distribuie se vor monta cu pant de minim 2 spre punctele de cota
minima pentru asigurarea golirii i aerisirii instalaiei.
Reglarea i echilibrarea din punct de vedere hidraulic a instalaiei se va face local prin
intermediul robineilor montai pe fiecare radiator i pe fiecare ramur de distribuie.
Dezaerarea instalaiei se face:
- local prin intermediul dezaeratoarelor manuale 1/2 montate pe fiecare radiator;
- prin intermediul dezaeratoarelor automate - 1/2 montate la capetele coloanelor.
Golirea instalaiei se face, la sifonul de pardoseal din camera pompei de caldura
prin intermediul robineilor de golire cu dop i portfurtun si in punctele de cota minima.

Echiparea centralei termice
Pompa de caldura este amplasat n ncperea special amenajat, la demisol, n care se
vor monta utilajele i echipamentele termoenergetice, alese conform prescripiilor tehnice in
vigoare, pe baza ofertelor furnizorilor, dup cum urmeaz:
- cazane cu functionare pe combustibil solid cu aer insuflat
- schimbator de caldura in placi pentru incalzirea apei din piscina
- boiler cu serpentina pentru preparare apa calda de consum
- pompe tip "in - line"
- distribuitor - colector pentru nclzire cu 4 circuite,
- vase de expansiune
- statie de dedurizare a apei avand debitul 0,6mc/h
g. filtru separator - retur instalaie + filtru de impuriti - racord Ar ;
h. armturi cu sfer (de secionare - reglare) manuale, armturi clapet
de reinere, armturi de golire;
i. aparate de msur i control - termostate, termometre i manometre

Msuri de protecie a muncii i PSI
n vederea asigurrii condiiilor normale de munc, ct i pentru evitarea accidentelor s-
au prevzut prin proiect msuri de protecie conform legislaiei n vigoare:
- N.G.P.M. 1996,
- Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii - MLPAT 1993,
- Legea proteciei muncii nr. 90/96,
- Normativ I 13/94 - GP 051/2000,
- Norme de protecie a muncii prevzute de furnizorul de echipamente.
Pentru perioada de exploatare s-au prevzut:
- armturi de secionare, golire, aerisire;
- echiparea cu corpuri de nclzire care s nu favorizeze depuneri de praf sau arsuri i
care s aib randament termic ridicat la gabarit redus;
Pentru perioada de execuie a lucrrilor se vor lua msuri de protecia muncii
specificate n:
- Regulamentul privind protecia muncii i igiena muncii n construcii - MLPAT
aprobat cu Ordinul 9/N/15 - 03 - 93;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de instalaii tehnico-sanitare i
de nclzire - 1996.
Aplicarea msurilor care rezult din acest regulament constituie obligaia i rspunderea
executantului.
3.2. Prin proiect s-au urmrit prevederea de soluii tehnice care s nu favorizeze
declanarea i extinderea unor eventuale incendii.
Lucrrile cuprinse n documentaie respect prevederile prescripiilor:
- I 13/94 Normativ pentru proiectare i executarea instalaiilor de nclzire;
- GP 051 - 2000 - Ghid de proiectare, execuie i exploatare a centralelor mici;
- radiatoarele din fonta vor fi protejate cu masti din lemn inpotriva atingerii directe si
prevenirea arsurilor
- P 118/93 Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la
aciunea focului;
- Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor - 1994;
- Ordonana Guvernamental nr. 60/1997.
Pentru perioada de execuie a lucrrilor, msurile P.S.I. vor fi stabilite de ctre
executantul lucrrii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe durata execuiei
lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora C 300/93.
BREVIAR DE CALCUL

CALCULUL NECESARULUI DE CLDUR

Prezentul proiect trateaz instalatia de inclzire interioar i centrala termic a imobilului
din Jud. Suceava, com. Dorna Arini, sat Dorna Arini, cu destinaia de pensiune turistic, avnd
regim de inlime D+P+2E+M i s-a intocmit avnd la baz respectarea prevederilor
urmtoarelor STAS-uri si normative:
a) STAS1907/ 91 - privind temperaturile de calcul exterioare, interioare, zona
eoliana si calculul pierderilor de caldura.
b) STAS 1797/ 79 - privind dimensionarea radiatoarelor
c) Normativul I 13/ 2002 - referitor la proiectarea instalatiilor de incalzire.
Investitia mentionata mai sus se gaseste in zona a lII - a de temperatura
( t
e
= - 18 C ) si in zona III eoliana ( v
4/3
= 8,55 m/ s; v = 5 viteza vntului ).
Necesarul de caldura a incaperilor se calculeaza cu formula :
Q = Q
T
x ( 1 + E A/100 )+ Q
i
, unde :
Q
T
= pierderea de caldura prin transmisie, in W.
A = suma adaosurilor (% )
Q
I
= necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat, in W.
Pierderea de caldura prin transmisie Q
T
se calculeaza cu relatia :
Q
T
= E m x S x ( t
I
- t
e
) / R
o
- Q
s
, unde :
m = coeficient de masivitate termica al elementelor de constructie exterioare, conform
STAS 6472/ 3 - 75 .
S = aria suprafetei fiecarui element de constructie.
t
i
= temperarura interioara de calcul.
t
e
= temperatura exterioara de calcul.
R
0
= rezistenta la transfer termic a elementului de constructie considerat.
Q
s
= pierderea de caldura prin sol.
Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat se calculeaza astfel :
Q
i
= E x E( i x L ) x v
4/3
x ( t
i
- t
e
) + Q
u
( in W. ), unde:
E = coeficient de corectie de inaltime.
i = coeficient de infiltratie prin rosturi.
L = lungimea rosturilor usilor si ferestrelor.
v = viteza de calcul a vntului.
Q
u
= neces. de cald. pentru incalzirea aerului patruns prin deschiderea usilor,
Q
u
= U x S
u
x n x ( t
i
- t
e
)
U = pierderea specifica de cald. la deschiderea unei usi ext.;U=0,36 J/ mp
S
u
= aria usilor exterioare care se deschid, in mp.
n = numarul deschiderilor usilor exterioare.
Calculul conductelor s-a facut astfel inct sa nu existe dezechilibrari hidraulice in
instalatie.
In calculul de dimensionare a instalatiei interioare de incalzire s-au utilizat viteze ale
agentului termic cu valori 0,2 - 0,5 m/s si s-au cumulat pierderile de sarcina liniare cu cele locale.
S-a utilizat o structura de perete exterior alctuit dintr-un strat de crmid cu grosimea
de 30 cm i un strat din polistiren cu grosimea de 10 cm. Cldirea este prevzut cu acoperi tip
arpant i tmplrie tip PVC cu geam termopan.
Necesarul de cldur pentru preparare ap cald de consum (acc)

Necesarul de cldur pentru preparare acc s-a calculat cu relaia:

( )
r c acc
t t c G Q =
kcal
h
|
\
|
.
|
n care:
G - consumul orar de ap cald
l
h
|
\
|
.
| ;
c - cldura specific a apei
kcal
l grd
|
\
|
.
| ;
t
c
= 60
o
C temperatura apei calde ;
t
r
= 10
o
C temperatura apei reci.
Consumul orar de ap cald sanitar s-a calculat utiliznd relaia:

G
G N
n
zi
=
o
0
l
h
|
\
|
.
|
n care:
G
zi
- consumul zilnic de ap cald sanitar pentru o persoan
conform STAS 1478-90
o - coeficient de neuniformitate orar =3,6;
n
0
- numrul orelor la care se repartizeaz consumul zilnic =24h;
N - numrul de persoane;
Rezult:

- Pentru partea de cazare:
G
zi
=80l/zi
N= 24pers.
G = (3,6x80x24)/24 =288 litri/h
Q
acc hotel
= 288x50 = 14400
kcal
h
|
\
|
.
| = 16.7Kw
- Restaurant,bar
G
zi
=20l/zi
N= 24pers.
G = (20x24)/16 =30 litri/h
Q
acc restaurant,bar
= 30x50 = 1500
kcal
h
|
\
|
.
| = 1.74Kw
- Personal
G
zi
=5l/schimb
N= 10pers
G = (3.6x10x5)/8 =22.5 litri/h
Q
personal
= 22.5x50 = 1125
kcal
h
|
\
|
.
| = 1.3Kw
- Spalatorie
G
zi
=30l/kg rufe
N= 20kg
G = (20x30)/8 =75 litri/h
Q
spalatorie
= 75x50 = 3750
kcal
h
|
\
|
.
| = 4.3Kw
Q
acc total
=Q
acc hotel
+Q
acc restaurant,bar
+Q
persona
+Q
spalatorie
=16.7Kw+1.74Kw+1.3Kw+4.3Kw =
24.04Kw
3.6 Situaia existent a utilitilor i analiza acestora
Se vor descrie modul de asigurare a acestora i soluiile tehnice adoptate.
In zona studiata nu exista retea de alimentare cu apa sau canalizare.
Alimentarea cu apa se va realiza din put forat. Putul forat se va construi pe terenul proprietate
pe care se va realiza si investitia (pensiune), astfel toate cheltuielile fiind eligibile.
Evacuarea apelor uzate se va face intr-un bazin vidanjabil. Bazinul vidanjabil se va construi pe
terenul proprietate pe care se va realiza si investitia (pensiune), astfel toate cheltuielile fiind eligibile.
Alimentarea cu energie electrica se va face print-un racord la reteaua existenta in zona. Cel mai
apropiat stalp de energie electrica este la 30 de metri de terenul pe care se va realiza investitia. Astfel
s-au prin atat cheltuieli neeligibile cat si cheltuieli eligibile.
3.7 Avize i acorduri

Avizele i acordurile emise de organele n drept, potrivit legislaiei n vigoare, privind:
- certificat de urbanism nr. 12/07.04.2010, prin care se respecta prevederile din PUG, cu
ncadrarea amplasamentului n planul urbanistic, avizat i aprobat potrivit legii;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziiilor legale:
a) documentatia tehnica D.T.A.C.;
b) avize si acorduri de amplasament stabilite prin certificatul de urbanism:
- alimentare cu energie electrica;
- D.S.P. Suceava;
- A.P.M. Suceava;
- securitatea la incendiu;
- aviz pentru sanatatea populatiei;
- acord E- ON Moldova;
- aviz Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT);
- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Suceava;
- I.S.U. Bucovina Suceava;
c) studiu geotehnic;
d) dovada inregistrarii proiectului la Ordinul Arhitectilor din Romania.

2.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si
prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate, utilajele (inclusiv
utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/
echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport care vor fi achizitionate (utilizati
formatul tabelar prezentat mai jos).
3 Dotari bucatarie + loc de luat masa
Nr.
Crt
Denumire/ Tip utilaj/
echipament
Numar
bucati
Valoare fara
TVA-euro-
TVA
euro-
Total cu
TVA-euro-
1 Tava inox 2 12 3 15
2 Termos 2 5 1 12
3 Suport servetele 8 10 2 12
4 Farfurie friptura 6 13 3 16
5 Oliviera 5 18 4 22
6 Bol universal 10 16 4 20
7 Cos paine 7 9 2 11
8 Cos gunoi 2 40 10 50
9 Masina de spalat vase 1 1291 310 1601
10 Feliator 1 276 66 342
11 Prajitor paine 1 33 8 41
12 Cafetiera 1 63 15 78
13 Robot bucatarie 1 586 141 727
14 Frigider 2 1001 240 1241
16 Polonic 50-100 gr 2 5 1 6
17 Lingura servire 2 5 1 6
18 Polonic 400-600 gr 1 5 1 6
19 Plita electrica 1 1520 365 1885
20 Friteusa 1 1105 265 1370
21 Gratar 1 435 104 539
22 Hota 1 623 150 773
24 Masa inox 1 230 55 285
25 Spalator inox 2 cuve 1 230 55 285
26 Spalator inox 1 cuva 1 150 36 186
28 Farfurie plata 24 36 9 45
29 Farfurie adanca 24 43 10 53
30 Farfurie desert 24 36 9 45
32
Set ceasca+farfurioara
cafea 24 60 14 74
34 Platou oval 6 24 6 30
35 Lingura inox 24 26 6 32
36 Furculita inox 24 20 5 25
37 Cutit inox 24 30 7 37
38 Lingurita desert inox 24 21 5 26
39 Furculita desert inox 24 21 5 26
40 Lingurita cafea inox 24 25 6 31
44 Pahar vin rosu 24 26 6 32
45 Pahar vin alb/apa 24 24 6 30
46 Pahar sampanie 24 29 7 36
51 Oala cu capac 1-3 litri 1 18 4 22
53 Oala cu capac 5-8 litri 1 23 6 29
54 Cratita 1 13 3 16
55 Tigaie 25-35 cm 1 23 6 29
56 Tigaie maner 1 15 4 19
57 Sita 1 3 1 4
59
Cutit bucatarie L=20-30
cm 1 5 1 6
60 Cutit L=15-25 cm 2 14 3 17
61 Cutit paine 1 7 2 9
62 Razatoare inox 1 3 1 4
65 Cleste servire 5 9 2 11
66 Tel inox 2 5 1 6
68 Sosiera inox 5 15 4 19
72 Penson bucatarie 1 2 0 2

TOTAL

8257 1982 10239
4
5 Dotari camere + spatii comune
Nr. Crt
echipament
Numar
bucati
Valoare fara
TVA TVA
Total
cu
TVA
-euro- -euro- -euro-
1 Cos gunoi 15 19 4 23
2 Cos gunoi inox 1 8 2 10
3 Scrumiera 5 5 1 6
4 Uscator par 12 395 95 490
5
1
Televizor LCD 16 3725 894 4619
7
2
Set lenjerie pat 15 260 62 322
8 Prosop fata 48 101 24 125
9 Prosop baie 48 210 50 260
10 Fata de masa 4 pers 3 15 4 19
11 Fata de masa 6 pers 2 12 3 15
12 Napron 10 13 3 16
13 Pilota 15 196 47 243
14 Cuvertura pat 15 109 26 135
15 Perdea 14 98 24 122
16 Dcor perdea 14 156 37 193
17 Perna 24 169 41 210
21 Aplica 24 337 81 418
22 Veioza 24 337 81 418
23
3
Vaza 17 120 29 149
24 Pat dublu 15 1914 459 2373
25 Saltea 15 646 155 801
26 Noptiera 30 786 189 975
27 Dulap 2 usi 15 3653 877 4530
28 Masuta 15 449 108 557
29 Scaun mic 30 787 189 976
30
4
Cuier cu oglinda 15 1704 409 2113
31
5
Canapea mica 5 1118 268 1386
32 Bar 1 374 90 464
33 Scaune bar 3 91 22 113
34 Masa 6 persoane 2 257 62 319
35 Masa 4 persoane 3 358 86 444
36 Scaune 30 538 129 667
37 Mocheta 300 mp 855 205 1060
38 Pahare 30 24 6 30
TOTAL 19836 4761 24597

1
Televizoarele LCD vor fi amplasate in camere (15 buc) si in sala de luat masa (1 buc).
2
Setul de lenjerie pat cuprinde urmatoarele piese:
- cearceaf pat 1 buc;
- cearceaf pilota 1 buc;
- suport saltea 1 buc;
- fata perna 2 buc.
3
Vazele de decor vor fi amplasate in camere (15 buc) si in sala de luat masa (5 buc), cate o
vaza pe fiecare din cele 5 mese.
4
Cuierele cu oglinda vor fi amplasate in cele 15 camere (156 buc) si in sala de luat masa (2
buc).
5
Canapelele vor fi amplasate pe holuri.
Echipamente incalzire centala termica (sistem de incalzire)
Nr.
Crt
echipament Numar bucati
Valoare fara
TVA
-euro-
TVA
-euro-
Total cu
TVA
-euro-
1 Sistem de incalzire 1 6994 1678 8672

TOTAL 6994 1678 8672

Echipamente pentru epurarea apelor uzate
Nr.
Crt
Valoare fara
TVA
-euro-
TVA
-euro-
Total cu
TVA
-euro-
1
Separator de
hidrocarburi 1 3047 731 3778
2 Separator de grasimi 2 285 68 353

TOTAL 3332 799 4131

SAUNA
Nr
Crt
Denumire produs Nr. buc
Valoare fara
TVA
-euro-
TVA
-euro-

Valoare cu
TVA
-euro-
1 Sauna 1 3307 794 4101

TOTAL 3307 794 4101

Echipamente pentru alimentare apa
Nr.
Crt
Valoare fara
TVA
-euro-
TVA
-euro-
Total cu
TVA
-euro-
1 Hidrofor 1 351 84 435
2 Pompa submersibila 1 117 28 145

TOTAL 468 112 580

Echipamente pentru piscina
Nr
Crt
Valoare fara
TVA
-euro-
TVA
-euro-

Valoare cu
TVA
-euro-
1 Echipamente filtrare 1 1148 276 1424
2 Sistem de iluminare 1
1423
341 1764
3 Sistem de automatizare 1 730 175 905
4
Echipamente pentru
curatare 1
104
25 130
5 Scari acces piscina 2
498
120 618
6 Echipamente tratare apa 1 1450 348 1798
7 Tevi si fitinguri

1550 372 1922

TOTAL 6903 1657 8560

MASAJ
Nr
Crt
Valoare fara
TVA
-euro-
TVA
-euro-
Total cu TVA
-euro-
1 Masa masaj 2
515
124 639

TOTAL
515
124 639

Caracteristici tehnice:
Echipamente necesare piscinei:
Sauna din lemn prevazuta cu urmatoarele componente:
- soba;
- panou de comand;
- banci;

Sala de masaj:

Sistem de 10 panouri solare:
- tuburi vidate;
- durata de viata 20 de ani;
- presiunea apei de 4 15 bari;
- grosime tub 1 3,5 mm;
- rezistent la grindina;
- materialul sticla borosilicata dura.

Centrala termica (sistemul de incalzire) este compusa din:

- cazan;
- vase de expansiune;
- pompe de circulatie;
- tevi;
- schimbator de caldura in placi;
- boiler;
- distribuitor colector;
- armature;
- corpuri de incalzire;
- dedurizator;
- instrumente de masura (termometru, manometru).

Pentru epurarea apelor uzate:
Separator hidrocarburi
- volum 3500 6500 litri
- masa neta 170 360 kg.

Separator de grasimi (2 buc)
- volum total 30 100 litri
- volum colectare namol 7 25 litri
- masa 4 12 kg
- robinet golire metallic.

Pentru alimentare cu apa:
Hidrofor
- aspira de la maxim 30-40 m;
- debit Q = 1,5 - 6 m
3
/h
- motor electric monofozat;
- ax motor din inox;
- corpul pompei din fonta;
- condensator de pornire incorporat.

Pomp submersibil
- debit Q = 1 5 m
3
/h
- h = 15 - 45 mca.
- Durata de realizare (luni) i etape principale
Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.
In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii
activitatilor, incepand cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia de Pli pentru
Dezvoltare Rural i Pescuit, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp nefavorabil
realizarii investitiilor. SUMELE SUNT EXPRIMATE IN LEI CU TVA
Activitatea
prevazuta
Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Proiectare si
asistenta
tehnica
+consultanta
155826
Organizare
de santier
6778
Lucrari
constructie
cladire +
echipamente
+ dotare
1659957
Achizitie
echipamente
piscina +
sauna +
mese masaj
90589
Energie
electrica
9181
Platforme,
alei, parcare
+
imprejmuire
103349
Canalizare 49321
Alimentare
cu apa
15868
TOTAL 2090869

4. Costul estimativ al investiiei

Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe
obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli
eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli
eligibile si neeligibile).

Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. Constructii si
instalatii fara a se detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce
se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt
echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile.

In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date
de preturi pe de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finantare paginile referitoare
la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza.

In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de
preturi, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de
50.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR
si 50.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele oare.
Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii
preturilor si trebuie sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:
- sa fie datate, personalizate si semnate;
- sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale.
- s conin preul de achiziie pentru bunuri/servicii

DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile necesare realizrii
Construire pensiune turistica
n mii lei/mii euro la cursul Bncii Central Europene 4,4300 lei/euro din data de 14.05.2012

Nr
.
Cr
t
Denumirea
capitolelor si
subcapitolelor de
cheltuieli
Valoare fara TVA TVA Valoare inclusiv TVA
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
1
CAPITOL 1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Cheltuieli pentru
obinerea si
amenajarea
terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
11 Obinerea
terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
12 Amenajarea
terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
13 Amenajarea
pentru protecia
mediului si
aducerea la starea
initiala 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL
CAPITOL 1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
CAPITOL 2

Cheltuieli pentru
asigurarea
utilitilor
necesare
obiectivului(alime
ntare apa,
canalizare,
telecomunicatii,
alimentare cu
energie electrica)

60,408

13,637

14,497

74,905

16,910
TOTAL
CAPITOL 2

60,408

13,637

14,497

74,905

16,910
3 CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru
proiectare i
asisten tehnic
31 Studii de teren
(geologice,
topografice,
hidrologice) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
32 Taxe pentru
obtinerea avize,
acorduri si
autorizatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
33 Proiectare i
inginerie

55,456

12,519

13,310

68,766

15,523
3.
4.
Organizarea
procedurilor de
achizitie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.
5
Consultana
55,400

12,506

13,296

68,696

15,507
3.
6.
Asistenta tehnica
8,754

2,050

2,100

10,854

2,541
TOTAL
CAPITOL 3

119,610

27,075

28,706

148,316

33,571
4 CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru
investitia de baza
41 Construcii i
instalaii

1508,405

340,498

362,017

1870,422

422,217
4.
2.
Montaj utilaj
tehnologic

12,045

2,719

2,891

14,936

3,372
4.
3.
Utilaje,echipamen
te tehnologice si
functionale cu
montaj

79,405

17,925

19,057

98,462

22,226
4.
4.
Utilaje fara montaj
si echipamente de
transport, alte
achiziii specifice

16,400

3,702

3,936

20,336

4,591
4.
5
Dotari
123,540

27,887

29,650

153,190

34580
4.
6
Active
necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL
CAPITOL 4

1739,795

392,731

417,551

2157,346

476,986
5 CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
51 Organizare de
antier

5,466

1,234

1,311

6,777

1,531
5.1.1. Lucrari de
constructii

5,466

1,234

1,311

6,777

1,531
5.1.2. Cheltuieli
conexe organizarii
santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
52 Comisioane, taxe,
cote legale, costul
creditului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
53 Cheltuieli diverse
i neprevzute 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL
CAPITOL 5

5,466

1,234

1,311

6,777

1,531
6 CAPITOLUL 6
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Cheltuieli pentru
probe tehnologice
si teste si predare
la beneficiar 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
61 Pregatirea
personalului de
exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
62 Probe tehnologice
si teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL
CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL GENERAL
1925,279

434,677

462,062

2387,344

538,903
Din care C+M

1598,161

304,019

360,759

1909,720

431,088

Valoarea constructie (total cap 4) este de 1739795 lei, suprafata desfasurata este de 1532.15 mp.
Costul pe metru patrat este de 1135.53 lei/mp = 257 euro/mp.

DEVIZ GENERAL - COMPONENTA A privind cheltuielile necesare realizrii
Nr.
Crt
Denumirea capitolelor
si subcapitolelor de
cheltuieli
Valoare fara TVA TVA
Valoare inclusiv
TVA
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
1
CAPITOL 1
Cheltuieli pentru
obinerea si amenajarea
terenului
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
11 Obinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
12 Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
13 Amenajarea pentru
protecia mediului si
aducerea la starea
initiala
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 1
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
CAPITOL 2

Cheltuieli pentru
asigurarea utilitilor
necesare
obiectivului(alimentare
apa, canalizare,
telecomunicatii,
alimentare cu energie
electrica)

59,976
13,539

14,394

74,370

16,788
TOTAL CAPITOL 2 59,976 13,539 14,394 74,370 16,788
3
CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru
proiectare i asisten
tehnic
31 Studii de teren
(geologice, topografice,
hidrologice)
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
32 Taxe pentru obtinerea
avize, acorduri si
autorizatii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
33 Proiectare i inginerie 59,456 13,421 14,269 73,725 16,642
3.4. Organizarea
procedurilor de achizitie
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.5. Consultana 57,200 12,912 13,728 70,928 16,011
3.6. Asistenta tehnica
8,754 1,976 2,100 10,854 2,450
TOTAL CAPITOL 3 125,410 28,309 30,097 155,507 32,103
4 CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru
investitia de baza
41 Construcii i instalaii 1366,114 308,378 327,868 1693,982 382,389
4.2. Montaj utilaj tehnologic
4,787 1,081 1,148 5,935 1,340
4.3. Utilaje,echipamente
tehnologice si
functionale cu montaj

58,926

13,302

14,142

73,068

16,494
4.4. Utilaje fara montaj si
echipamente de
transport, alte achiziii
specifice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.5. Dotari 123,540 27,887 29,650 153,190 34,580
4.6. Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 4
1553,367 350,647 372,808 1926,175 434,803
5 CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli
51 Organizare de antier 5,466 1,234 1,311 6,777 1,531
5.1.1. Lucrari de
constructii

5,466

1,234

1,311

6,777

1,531
5.1.2. Cheltuieli conexe
organizarii santierului
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
52 Comisioane, taxe, cote
legale, costul creditului
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
53 Cheltuieli diverse i
neprevzute
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 5
5,466 1,234 1,311 6,777 1,531
6 CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe
tehnologice si teste si
predare la beneficiar
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
61 Pregatirea personalului
de exploatare
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
62 Probe tehnologice si
teste
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL GENERAL
1744,219
393,729 418,613 2162,832 488,224
Din care C+M 1370,901 309,458 329,016 1699,917 383,728

DEVIZ GENERAL - COMPONENTA B
Nr.
Cr
t
Denumirea
capitolelor si
subcapitolelor de
cheltuieli
Valoare inclusiv
TVA
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
1
CAPITOL 1
Cheltuieli pentru
obinerea si
amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
11
Obinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
12
Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
13 Amenajarea pentru
protecia mediului si
aducerea la starea
initiala 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

TOTAL CAPITOL 1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
CAPITOL 2

Cheltuieli pentru
asigurarea utilitilor
necesare
obiectivului(alimentar
e apa, canalizare,
telecomunicatii,
alimentare cu energie
electrica) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 2 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3
CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru
proiectare i asisten
tehnic
31 Studii de teren
(geologice,
topografice,
hidrologice) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
32 Taxe pentru obtinerea
avize, acorduri si
autorizatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
33 Proiectare i inginerie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.4
.
Organizarea
procedurilor de
achizitie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.5
.
Consultana
1,400

0,316

0,336

1,736

0,392
3.6
.
Asistenta tehnica
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 3
1,400

0,316

0,336

1,736

0,392
4 CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru
investitia de baza
41 Construcii i instalaii
25,001

5,644

6,000

31,001

6,998
4.2
.
Montaj utilaj
tehnologic

7,300

1,648

1,752

9,052

2,043
4.3
.
Utilaje,echipamente
tehnologice si
functionale cu montaj

29,476

6,654

7,074

36,550

8,251
4.4
.
Utilaje fara montaj si
echipamente de
transport, alte achiziii
specifice

16,520

3,729

3,965

20,485

4,624
4.5
.
Dotari
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.6
.
Active necorporale
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 4
78,297

17,674

18,791

97,088

21,916
5 CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
51 Organizare de antier
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.1. Lucrari de
constructii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.2. Cheltuieli
conexe organizarii
santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
52 Comisioane, taxe, cote
legale, costul
creditului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
53 Cheltuieli diverse i
neprevzute
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 5 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6 CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru
probe tehnologice si
teste si predare la
beneficiar 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
61 Pregatirea
personalului de
exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
62 Probe tehnologice si
teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL GENERAL
79,697

17,990

19,127

98,824

22,308
Din care C+M

32,301

7,291

7,752

40,053

9,041
DEVIZ CAPITOLUL 3 COMPONENTA A
Nr.
Crt
Denumirea capitolelor si subcapitolelor
Valoare fara
TVA TVA
Valoare
inclusiv TVA
Mii lei
Mii
euro Mii lei Mii lei
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
1 CHELTUIELI PENTRU STUDII DE TEREN
2
CHELTUIELI PENTRU OBTINERE
AVIZE, ACORDURI SI AUTORIZATII 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
21
obtinere/prelungire certificat de urbanism
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
22
obtinere/prelungire valabilitatii autorizatiei de
construire/desfiintare, obtinere autorizatie
scoatere de sub circuitul agricol
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
23
obtinere avize si acorduri pentru racorduri si
bransamente la retelele publice de
apa,canalizare, gaze, termoficare, energie
electrica, telefonie
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
24
obtinere aviz sanitar, sanitar veterinar si
fitosanitar 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
25
obtinere certificat de nomenclatura stradala si
adresa 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
26
intocmire documentatie, obtinerea numarului
cadastral provizoru si inregistrarea terenului in
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
cartea funciara
27 obtinere aviz PSI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
28
obtinerea acordului de mediu
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
29
alte avize acordurisi autorizatii solicitate prin
lege 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3
PROIECTARE SI INGINERIE
59,456 13,421 14,269 73,725 16,642
31
cheltuieli pentru eleborarea tuturor fazelor de
proiectare
59,456 13,421 14,269 73,725 16,642
a studiu de prefezabilitate 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
b
stiudiu de fezebilitate
2,025 0,457 0,486 2,511 0,567
c
proiect tehnic
57,432 12,964 13,784 71,215 16,076
d
detalii de executie
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
e
verificarea tehnica a proiectarii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
f
elaborarea certificatului de performanta
energetica a cladirii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
32
documentatii necesare pentru obtinerea
acordurilor, avizelor, autorizatiilor aferente
obiectului de investitii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
33
cheltuili pentru expertiza tehnicaefectuate pentru
constructii incepute si neterminate
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
34
cheltuieli pentru efectuarea auditului nergetic
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4
ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE
ACHIZITII 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5
CHELTUIELI PENTRU CONSULTANTA
59,175 13,358 14,202 73,377 16,564
51
plata serviciilor de consultanta la elaborarea
memoriului justificativ, stufiilor de piata, de
evaluare, la intocmirea cererii de finantare
2,025 0,457 0,486 2,511 0,567
52
plata serviciilor de consultanta in domeniul
managementului investitiei sau administrarea
contractului de executie
57,151 12,901 13,716 70,867 15,997
6
CHELTUIELI PENTRU ASISTENTA
TEHNICA 9,754 2,202 2,341 12,095 2,730
61
asistenta tehnica din partea proiectantului in
cazul cand acesta nu intra in tarifarea proiectarii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
62
plata dirigintilor de santierdesemnati de
autoritatea contractanta
9,754 2,202 2,341 12,095 2,730
TOTAL 128,385 28,981 30,812 159,197 35,936

DEVIZ CAPITOLUL 3 COMPONENTA B
Nr.
Cr
t

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Valoare fara
TVA TVA
Valoare
inclusiv TVA
Mii
lei
Mii
euro
Mii
lei
Mii
lei
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
1
CHELTUIELI PENTRU STUDII DE
TEREN
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

2
CHELTUIELI PENTRU OBTINERE
AVIZE, ACORDURI SI AUTORIZATII
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

21
obtinere/prelungire certificat de urbanism 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

22
obtinere/prelungire valabilitatii autorizatiei de
construire/desfiintare, obtinere autorizatie
scoatere de sub circuitul agricol
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

23
obtinere avize si acorduri pentru racorduri si
bransamente la retelele publice de
apa,canalizare, gaze, termoficare, energie
electrica, telefonie
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

24
obtinere aviz sanitar, sanitar veterinar si
fitosanitar
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

25
obtinere certificat de nomenclatura stradala si
adresa
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

26
intocmire documentatie, obtinerea numarului
cadastral provizoru si inregistrarea terenului in
cartea funciara
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

27
obtinere aviz PSI 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

28
obtinerea acordului de mediu 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

29
alte avize acordurisi autorizatii solicitate prin
lege
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3
PROIECTARE SI INGINERIE 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

31
cheltuieli pentru eleborarea tuturor fazelor de
proiectare
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

a
studiu de prefezabilitate 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

b
studiu de fezebilitate 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

c
proiect tehnic 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

d
detalii de executie 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

e
verificarea tehnica a proiectarii 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

f
elaborarea certificatului de performanta
energetica a cladirii
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

32
documentatii necesare pentru obtinerea
acordurilor, avizelor, autorizatiilor aferente
obiectului de investitii
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

33
cheltuili pentru expertiza tehnicaefectuate pentru
constructii incepute si neterminate
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

34
cheltuieli pentru efectuarea auditului nergetic 0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

4
ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE
ACHIZITII 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5 CHELTUIELI PENTRU CONSULTANTA 1,400 0,316 0,336 1,736 0,392
51
plata serviciilor de consultanta la elaborarea
memoriului justificativ, stufiilor de piata, de
evaluare, la intocmirea cererii de finantare 0,427 0,123 0,102 0,529 0,119
52
plata serviciilor de consultanta in domeniul
managementului investitiei sau administrarea
contractului de executie 0,854 0,193 0,205 1,059 0,239
6
CHELTUIELI PENTRU ASISTENTA
TEHNICA
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

61
asistenta tehnica din partea proiectantului in
cazul cand acesta nu intra in tarifarea proiectarii
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

62
plata dirigintilor de santierdesemnati de
autoritatea contractanta
0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL 1,400 0,316 0,336 1,736 0,392

Componenta A Investiii n infrastructura de primire turistic
Denumirea categoriilor de servicii aferente obiectului Euro (fara TVA)
Servicii de consultanta la intocmirea cererii de finanare 250,00
Servicii de consultanta in domeniul managementului investitiei si
administrarea contractului de executie
13.450,00
TOTAL 13.700,00

Componenta B Investiii n activitati recreationale
Denumirea categoriilor de servicii aferente obiectului Euro (fara TVA)
Servicii de consultanta la intocmirea cererii de finanare 100,00
Servicii de consultanta in domeniul managementului investitiei si
administrarea contractului de executie
200,00
TOTAL 300,00

TOTAL GENERAL COMPONENTA A+B = 14,000,00 euro
Necesar personal: 3 consultanti;
Tarif orar: 20,029 euro
Necesar ore: 245 ore/consultant

Tarif consultanta:
= 3 consultanti* 233 ore/consultant* 20,029 euro/ora/consultant = 13.690 euro total

ESTIMARE DEVIZ

OBIECT - IMPREJMUIRE

Terasamente:
- sapatura 1498 lei.

Constructii 19900 lei, din care:
- turnare beton 7400 lei
- stalpi metalici 4000 lei
- plasa zincata (bordurata) 8500 lei.

TOTAL IMPREJMUIRE = 21398 lei

DEVIZ OBIECT - IMPREJMUIRE

Nr. Crt
Denumirea capitolelor si
subcapitolelor
Valoare fara
TVA TVA
Valoare inclusiv
TVA

Mii lei
Mii
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
I - LUCRRI DE CONSTRUCII
1 terasamente 1,498 0,338 0,360 1,836 0,414
2
Construcii : rezisten (fundaii,
structur de rezisten) i
arhitectur (nchideri exterioare,
compartimentri, finisaje)
19,900 4,492 4,776 24,676 5,570
3
Izolaii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4
Instalaii electrice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5
Instalaii sanitare
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6
Instalaii de nclzire, ventilare,
climatizare. PSI, radio-tv, intranet
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7
Instalaii de alimentare cu gaze
naturale
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8
Instalaii de telecomunicaii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 21,398 4,830 5,136 26,534 5,990
II. Montaj
1
Montaj utilaje i echipamente
tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III. PROCURARE
1
Utilaje i echipamente tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
Utilaje i echipamente de transport
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL(TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III) 21,398 4,830 5,136 26,534 5,990

ESTIMARE DEVIZ
OBIECT PLATFORME, ALEI, PARCARE

Terasamente TOTAL 34682 LEI, DIN CARE:
- Pentru alei betonate 2400 lei, din care:
- indepartare strat vegetal 1600 lei
- compactare 800 lei.
- Pentru alei placate ceramic (cu pavele autoblocante) 25782 lei, din care:
- strat balast 6000 lei
- strat nisip 250 lei
- pavele autoblocante 16682 lei.
- Pentru parcare 5500 lei, din care:
- strat piatra concasata 4000 lei.

Constructii:
- Pentru alei betonate 30680 lei, din care:
- turnare beton 23680 lei
- armaturi plase sudate 20 buc x 350 lei/buc = 7000 lei

TOTAL = 65362 LEI

DEVIZ OBIECT PLATFORME, ALEI, PARCARE
Nr. Crt
subcapitolelor
Valoare fara
TVA TVA
Valoare
inclusiv TVA

Mii lei
Mii
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
1 terasamente 34,682 7,829 8,324 43,006 9,708
2
structur de rezisten) i arhitectur
(nchideri exterioare,
30,680 6,926 7,363 38,043 8,588
3
Izolaii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4
Instalaii electrice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5
Instalaii sanitare
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7
naturale
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 65,362 14,754 15,687 81,049 18,296
II. Montaj
1
tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III. PROCURARE
1
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

ESTIMARE DEVIZ OBIECT -
ENERGIE ELECTRICA NEELIGIBIL

Instalatii electrice:
- bransament + traseu cablu 2500 lei.

DEVIZ OBIECT-
ENERGIE ELECTRICA NEELIGIBIL
Nr. Crt
subcapitolelor
Valoare fara
TVA TVA
Valoare
inclusiv TVA
Mii lei
Mii
euro
Mii
lei Mii lei
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
1 terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
(nchideri exterioare, compartimentri,
finisaje) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3
Izolaii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4
Instalaii electrice
2,500 0,564 0,600 3,100 0,700
5
Instalaii sanitare
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7
naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 2,500 0,564 0,600 3,100 0,700
II. Montaj
1
tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III. PROCURARE
1
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

ESTIMARE DEVIZ -
ENERGIE ELECTRICA ELIGIBIL

Terasamente 2999 lei, din care:
- sapatura 1699 lei
- umplutura 750 lei

Instalatii electrice:
- conductor electric (cablu) 2498 lei.

TOTAL = 5497 LEI

DEVIZ OBIECT-
ENERGIE ELECTRICA ELIGIBIL
Nr. Crt
subcapitolelor
Valoare fara
TVA TVA
Valoare
inclusiv TVA
Mii
lei
Mii
euro
Mii
lei
Mii
lei
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
1 terasamente 2,999 0,677 0,720 3,719 0,840
2
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3
Izolaii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4
Instalaii electrice
2,498 0,564 0,600 3,098 0,699
5
Instalaii sanitare
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7
naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 5,497 1,241 1,320 6,817 1,539
II. Montaj
1
tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III. PROCURARE
1
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

ESTIMARE DEVIZ OBIECT ALIMENTARE APA

- sapatura 950 lei
- umplutura 850 lei

- put forat 5000 lei
- camine racord 2 buc x 600 lei/buc = 1200 lei

Instalatii sanitare (teava) 2498 lei

Utilaje si echipamente alimentare apa, TOTAL 1998 LEI, DIN CARE:
- hidrofor 1498 lei
- pompa apa 500 lei.

TOTAL = 12997 LEI

DEVIZ OBIECT ALIMENTARE APA

Nr.
Crt
Denumirea
capitolelor si
subcapitolelor
Valoare inclusiv
TVA
lei euro lei lei euro
1 2 3 4 5 6 7
1 terasamente 2,400 0,542 0,576 2,976 0,672
2
Construcii : rezisten
(fundaii, structur de
rezisten) i
arhitectur
compartimentri,
finisaje) 6,200 1,400 1,488 7,688 1,735
3 Izolaii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4
Instalaii electrice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5
Instalaii sanitare
2,498 0,564 0,600 3,098 0,699
6
Instalaii de nclzire,
ventilare, climatizare.
PSI, radio-tv, intranet 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7
Instalaii de alimentare
cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8
Instalaii de
telecomunicaii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 11,098 2,505 2,664 13,762 3,107
II. Montaj
1
Montaj utilaje i
echipamente
tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III. PROCURARE
1
Utilaje i echipamente
tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
de transport - hidrofor
+ pompa 1,998 0,451 0,479 2,477 0,559
3 dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 1,998 0,451 0,479 2,477 0,559

TOTAL GENERAL 13,096 2,956 3,143 16,239 3,666

ESTIMARE DEVIZ OBIECT CANALIZARE

- sapatura 2899 lei
- umplutura 800 lei

- Camine schimbare directie 2499 lei
- Bazin vidanjabil 14350 lei, din care:
- turnare beton 16 mc x 500 lei/mc = 8000 lei
- armatura 4000 lei
- cofraje 1500 lei
- transport pamant 750 lei.

Instalatii sanitare - teava PVC 4799 lei.

Procurare utilaje, TOTAL 14228 LEI, DIN CARE:
- separator de hidrocarburi 13011 lei
- separator de grasimi (2 buc) 1217 lei.

TOTAL CANALIZARE = 40175 LEI

DEVIZ OBIECT CANALIZARE
Nr. Crt
subcapitolelor
Valoare fara
TVA
TVA
Valoare inclusiv
TVA
Mii lei
Mii
Mii
euro
1 2 3 4 5 6 7
1 terasamente 4,299 0,970 1,032 5,331 1,203
2
structur de rezisten) i
arhitectur (nchideri
exterioare, compartimentri,
finisaje)- bazin vidanjabil
16,849 3,803 4,044 20,893 4,716
3
Izolaii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4
Instalaii electrice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5
Instalaii sanitare
4,799 1,083 1,151 5,950 1,343
6
climatizare. PSI, radio-tv,
intranet
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7
naturale
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 25,947 5,857 6,227 32,174 7,263
II. Montaj
1
tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III. PROCURARE
1
tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
Utilaje i echipamente de
transport
14,228 3,212 3,415 17,643 3,983

separator hidrocarburi
13,011 2,937 3,123 16,134 3,642
separator de grasimi (2 buc) 1,217 0,275 0,292 1,509 0,341
3 dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 14,228 3,212 3,415 17,643 3,983

ESTIMARE DEVIZ CAPITOLUL 5

ORGANIZARE DE ANTIER

1. platforme depozitare materiale 2740 lei
2. Instlaii electrice (bransamente provizorii) = 3026 lei

DEVIZ CAPITOLUL 5 ORGANIZARE DE SANTIER
Nr.
Crt
Denumirea capitolelor
si subcapitolelor
Valoare inclusiv
TVA

lei euro lei lei euro
1 2 3 4 5 6 7
1 terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
Construcii : rezisten
(fundaii, structur de
rezisten) i arhitectur
compartimentri,
finisaje) 2,740 0,619 0,658 3,398 0,767
3
Izolaii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4
Instalaii electrice
3,026 0,683 0,726 3,752 0,847
5
Instalaii sanitare
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6
Instalaii de nclzire,
ventilare, climatizare.
PSI, radio-tv, intranet
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7
Instalaii de alimentare
cu gaze naturale
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8
Instalaii de
telecomunicaii
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 5,766 1,302 1,384 7,150 1,614
II. Montaj
1
Montaj utilaje i
echipamente tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III. PROCURARE
1
tehnologice
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
de transport
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL III 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL(TOTAL I+TOTAL
II+TOTAL III) 5,766 1,302 1,384 7,150 1,614

5. Finanarea investiiei

Din valoarea total a investiiei de 605400 euro, ajutorul public nerambursabil este de 199710
euro.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa
masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central
Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii Studiului de Fezabilitate.

Studiu de Fezabilitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

S-ar putea să vă placă și