Proprietatea in economie

1. Notiuni generale ale dreptului de proprietate

Potrivit art. 480 din Codul civil Proprietatea este dreptul ce-l are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. Pentru o mai buna intelegere a definitiei pe care Codul civil o da proprietatii, este util a cita si dispozitiile art. 481, care prevad ca nimeni nu poate fi silit sa cedeze proprietatea sa, afara numai pentru cazuri de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire. Aceste doua texte pun in lumina conceptia clasica romana asupra proprietatii, inspirata fara dubiu din cea franceza si anume cea a caracetrului absolut al dreptului de proprietate. Definitia formulata de textul art. 480 Cod civil a fost si este inca criticata, intrucat lipseste din cuprinsul ei atributul posesiei.Imprejurarea ca legiuitorul a mentionat doar atributele de folosinta si de dispozitie omitand posesia nu indreptateste insa critica, deoarece sintagma a se bucura, luata in sens larg are in vedere atat dreptul de a intrebuinta bunul, cat si de a-i culege fructele. Chiar daca expresia a se bucura nu este strict juridica ea include in realitate doua din atributele dreptului de proprietate, posesia si folosinta (jus utendi si jus fruendi).Proprietatea privata apartine particularilor si beneficiaza de un regim juridic de vocatie egal cu proprietatea publica. Dreptul de proprietate privata este acel drept patrimonial real care confera titularului dreptului exercitarea asupra lucrurilor a posesiei, folosintei si a dispozitiei, in mod exclusiv, absolut si perpetuu, prin putere proprie si in interes propriu, in limitele impuse de lege.

Inainte de a incepe o analiza a prerogativelor dreptului de proprietate este interesant sa amintim cuvintele unui fost consilier la Curtea de Casatie,Constantin Eraclide care scria in a sa Explicatiune teoretica si practica a Codului Civil,inca din 1873,cuvinte ale caror inteles apare si astazi,in mod pregnant: Unde proprietatea nu este protejata se poate zice ca acolo nu mai exista societate posibila si reincepe barbaria.Aceste idei sunt asa de simple si evidente incat nu ntelegem cum au putut fi contestate si nesocotiteOmul a dobandit prin industria sa,pamantul pe care locuieste. Inca din dreptul roman atributele dreptului de proprietate erau: -jus utendi -jus fruendi -jus abutendi Jus utendi - este dreptul de a folosi lucrurile potrivit naturii sau destinatiei acestora.G.Tabacovici,in lucrarea sa Prime elemente de drept civil,aparuta in 1910,arata ca este vorba de dreptul de a intrebuinta o masina,un cal,o locuinta etc.Matei Cantacuzino scria ca,jus utendi corespunde de toate puterile,menite de a face din lucru intrebuintarea economic de care lucrul susceptibil dupa natura sa specifica. In opinia lui florin Sion,proprietatea are dreptul de a uza lucrul in sine,adica poate folosi lucrul ca de pilda a calari calul,a locui casa,a folosi mobila.Autorii Rosetti-Balanescu,O.Sachelarie si N.Nedelcu considera ca acesta estedreptul de a te servi de lucru. Jus fruendi - este inteles de G.Tabacovici ca dreptul de a folosiluand fructele,fie naturale,fie civile,recolte,arenzi,chirii.Pentru Matei Cantacuzino,acest drept,corespunde cu toate puterile ale caror exrecitiu are de scop de a trage din lucru toate foloasele economice pe care e susceptibil sa le procure,fara distinctiune,intrucat priveste atributele proprietatii intre fructele prpriu zise care se reproduc periodic,fara absorbire a substantelor producatoare a lucrului si produsele care nu se pot extrage din lucru decat prin absorbirea lor,fie pe un timp indelungat.

Florin Sian ne ofera ,deasemeanea,o explicatie mai larga a acestui drept aratand ca proprietatea poate sa culeaga fructele fie naturale,fie civile pe care le produce,lucrurile cu caracter de periodicitatii fara a epuiza lucrul sau creantele.Se refera la fructul pomilor,prasila animalelor,dobanda banilor.renta pamantului. Proprietarului I se cuvine ,in afara de fructe si productele care nu prezinta acest caracter de a se produce si reproduce periodic.In sfarsit,cei trei autori citati,precizeaza sintetic ca este vorba de dreptul de a culege fructele si veniturile. Jus abutendi - in conceptia lui G.Tabacovici inseamna a consuma,a instraina,a desfiinta,a distruge,a intrebuinta in mod definitiv,fara posibilitatea de reincepere pentru cel ce a uzat astfel.Matei Cantacuzino arata ca cesta rezuma atributele distinctive ale dreptului de proprietate,de care prorprietatea nu poate fi lipsita sau dezmembrata fara a inceta,de a mai fi un drept real de proprietate.

1.1 Proprietatea i dreptul de proprietate:

nainte de a fi un drept, proprietatea este o realitate social i economica. Asumarea caliii de stpn al unui lucru, dispunerea de acesta dup bunul plac pentru satisfacerea nevoilor proprii, afirmarea acestor prerogative fa de teri, crora li s-a pretins s le recunoasc i s le respecte, s-au nscut naintea dreptului. Apropierea unui bun dectre o persoan, puterile pe care aceasta le exercit asupra bunului, raporturile ce se pot stabili ntre persoane cu privire la bunuri, n scopul satisfacerii nevoilor proprii dar i a celor specifice comunittii din care face parte, nu sunt invenii ale legiuitorului. Acesta nu a fcut dect s sistematizeze i s organizeze raporturile de proprietate nscute anterior, n acord cu ceea ce s-a considerat a fi interesul dominanat al societii situate pe o anumit treapt a evoluiei sale. Proprietatea, ca realitate economica i social, a constituit astfel premisa naterii dreptului de proprietate, ea devenind un astfel de drept ndat ce a intrat n atenia autoritii statale i a fcut obiectul regelementrilor. Anterior acestei regelemetri, proprietatea era mai puternic, n sensul c exercitarea sa de ctre stpnul bunului nu cunotea alte limitri dect cele consimite prin respectarea tradiiilor comunitii creia acesta i aparinea.

Reglementarea proprietaii i transformarea sa n drept de proprietate a adus cu sine i o serie de limitri, statul arogndu-i poziia de exponenet al interesului general al societtii i edictnd reguli precise pentru exercitarea sa. n acelai timp, proprietatea a fost ntrit prin garantarea dreptului de proprietate, crearea cadrului juridic necesar aprrii sale fa de eventuale nclcri de ctre teri, dar i prin extinderea cmpului su aplicativ asupra a noi domenii individuale. Proprietatea nu putea rmne n afara sferei de reglementare a dreptului pentru c ea reprezint premisa oricrei activiti economice, adic premisa funcionrii motorului oricrei societi iar finalitatea dreptului este tocmai aceea de a organiza i asigura funcionarea societii. Pentru redactorii Codului civil francez, exponeni ai ideilor Revoluiei franceze, dreptul de proprietate este un drept natural, inerent fiinei umane. Aa se explic puinele limitri pe care codul le aduce dreptului de proprietate. Aceti redactori au avut ns nelepciunea s prevad c evoluia societii ar putea impune noi limitri i au creat premiza ca acestea s poat fi create prin lege. Limitrile sunt impuse de necesitatea armonizrii intereselor titularului dreptului de proprietate cu cele ale altor titulari de drepturi, dar i cu cele ale comunitii . Importana dreptului de proprietate pentru indivizi i pentru societate a condus i la includerea n cuprinsul regelemtrilor internaionale consacrate drepturilor omului a unor prevederi menite s protejeze dreptul de proprietate privat. n art. 17 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului, adoptat de Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite n anul 1948, se prevede c orice persoan are dreptul la proprietate i nimeni nu poate fi privat n mod arbitrar de proprietatea sa. La rndul su, Convenia european a drepturilor omului i a libertilor fundamentale,adoptat la 4 noiembrie 1950 de statele membre ale Consiliului Europei, prin art. 1 alin. (1) din Protocolul adiional nr. 1, adoptata n anul 1952 include dreptul de proprietate in categoria drepturilor omului. Prevedrea citat este n sensul c orice persoan fizic ori juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale i nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dect pentru cauz de utilitate public, n condiiile prevzute de lege i de principiile generale ale dreptului internaional.

n jurisprudena adoptat de Curtea European a Drepturilor Omului s-a statuat c noiunea de bunuri, utilizat de art. 1 al Protocolului nr. 1 are o semnificaie autonom i include nu numai proprietatea bunurilor corporale dar i alte drepturi reale cum sunt dreptul de servitute, dreptul de uzufruct sau dreptul de concesiune .

1.2 Exemplu:
Republica Moldova este o tara agrara si pamntul constituie o bogatie nationala a statului, o avutie a poporului nostru.Tocmai de aceea pentru noi prezinta o deosebita importanta reglementarea juridica a regimului proprietatii, de posesiune si beneficiere judiciara. Reforma funciara si are nceputul la 25 decembrie 1991, cnd a fost adoptat noul Cod Funciar. Aceasta reforma are la baza recunoasterea, legiferarea si inplementarea proprietatii private asupra pamntului, precum si introducerea unor noi forme organizatorico-juridice de producere n agricultura. E de mentionat ca aceasta realitate a atras dupa sine necesitatea noirii legislatiei n ansamblu si crearea conditiilor adecvate pentru aplicarea corecta a normelor de drept funciar. n scopul constientizarii noilor relatii funciare, a Legii n ansamblu, se simte necesitatea unei studieri aprofundate. Un rol deosebit l are practica aplicarii normelor Codului Funciar de catre instantele judecatoresti, prin hotarrile carora se reflecta nivelul respectarii drepturilor detinatorilor de terenuri. Este bine cunoscut faptul ca dupa stabilirea puterii sovietice pe teritoriul Moldovei tot pamntul a fost nationalizat si declarat proprietate a statului. Tuturor cetatenilor li s-au suprimat drepturile de proprietate privata asupra pamntului. Aceasta a dus la disparitia la agricultori a simtului de stapn asupra pamntului si la dezvoltarea procesului de stagnare n productia agroindustriala. S-a facut o mare irosire de pamnt arabil, fertilitatea lui s-a redus, mari suprafete sunt supuse iroziei, poluarii, degradarii. n procesul de folosinta a pamntului s-a stabilit o situatie aproape catastrofala. n aceste conditii a devenit extrem de necesar elaborarea unui nou Cod Funciar si legiferarea proprietatii private cu sublinierea a adevaratilor proprietaripersoanele fizice. Lucrarea am format-o din doua mari capitole. n primul capitol am considerat de cuviinta sa descriu notiunea de proprietate privata, definitia si caracterele juridice ale acesteea.

Prezinta un deosebit interes definitia dreptului de proprietate, deoarece de-a lungul istoriei problema definitiei dreptului de proprietate privata a fost si este una dintre cele mai vulnerabile, aceasta pentru ca proprietatea ntotdeauna a fost piatra unghiulara a relatiilor sociale. Cunoasterea caracterelor juridice ale dreptului de proprietate va nlesni cititorului cunoasterea drepturilor si obligatiilor sale. Am socotit de cuviinta sa remarc importanta persoaneii fizice ca principal detinator al proprietatii funciare n tara noastra. Subliniind importanta persoanei fizice am evidentiat ca ea nu este unicul detinator al proprietatii private. Mai sunt si altii ca de exemplu: persoana juridica, statul si unitatile administrativ-teritoriale. Importanta temei alese este evidenta, deoarice detinatorii de drepturi funciare au fost, sunt si vor fi, de aceea am si hotart sa scriu despre proprietatea privata. Obiectivul major propus n lucrarea data e acela de a evidentia importanta proprietatii private n societate. Un alt obiectiv consta n descrierea persoanei fizice ca cel mai important subiect ce poate detine o proprietate privata. Folosirea surselor a unor autori de vaza ca:M. Cotorobai, P.Zamfir, V. Ursu, F. Scrieciu mi permit sa constat ca lucrarea prezenta este una cu un continut bogat si destul de explicit, de aceea merita sa fie citita, Notiunea de proprietate privata. Reformele economice n scopul trecerii la economia de piata sunt sortite pieirii fara schimbarea radicala a raporturilor de proprietate asupra resurselor naturale, si n primul rnd asupra pamntului. nsa extinderea sferei dreptului de proprietate privata asupra resurselor naturale necesita o analiza profunda a eventualelor consecinte nagative de ordin economic, ecologic si social. Necesitatea obiectiva de solutionare a poblemii privind asigurarea balantei de interese ale societatii si ale proprietarului perticular este generata de proclamarea dreptului de proprietate privata asupra unor resurse naturale(inclusiv asupra pamntului), precum si de specificul reglementarii raporturilor din domeniul protectiei mediului nconjurator si utilizarii resurselor naturale. La momentul actual statutul constitutional al cetateanului n domeniul raporturilor funciare a fost completat cu dreptul de a avea n proprietate privata terenuri agricole.

Fenomenul reformelor funciare si agrare a existat ntotdeauna: n antichitate si-n zilele noastre.n constiinta popoarelor predominau ideile bazate pe conceptia dreptului individual,nsasi drepturile individuale,din momentul aparitiei lor devin inegale.O astfel de inegalitate in domeniul raporturilor funciare poate atinge proportii mari.Despre acest lucru scria Solon, care concepea centralizarea proprietatii funciare in miinle acestei dominante,formarea proprietatii latifundiare ale oligarhiei drept cea mai serioasa maladie care a afectat vechea civilizatie a Greciei si care ameninta statele actuale .

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRAD IASI

FACULTATEA DE AGRICULTURA
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

INVATAMANT LA DISTANTA

ECONOMIE POLITICA

STUDENT: Romila Andrei-Radu ANUL: I GRUPA: 221

> IASI < 2010-2011

CUPRINS
1. 2. PROPRIETATEA IN ECONOMIE PROFITUL

2.1 FUNCTII 2.2 TIPURI 2.3 MOD DE DISTRIBUTIE