MANAGEMENTUL MEDIULUI

Suport de curs ANUL II INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

Conf. univ. dr. STEJREL BREZULEANU

2010

CUPRINS
CAP.1 MANAGEMENTUL MEDIULUI: OBIECT DE STUDIU 1.1 Managementul mediului: definiie, trsturi 1.2.Standardele managementului de mediu i sistemele de management de mediu 1.3 Comisia European Eco-Management i Schema de Audit (EMAS) CAP II. MECANISME I INSTRUMENTE PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI 2.1. Noiuni introductive 2.2. Tipuri de mecanisme pentru managementul mediului CAP. III RELAIILE EXPLOATAIILOR AGRICOLE CU FACTORII DE MEDIU 3.1. Mediul extern al exploataiei agricole 3.2 Managementul mediului n exploataiile agricole CAP IV MANAGEMENTUL ECOLOGIC. 4.1 Proiectarea si implementarea managementului ecologic. 4.2 mbunatatirea performantei ecologice CAP. V IMBUNTIREA PERFORMANEI DE MEDIU 5.1.Revizuirea practicilor de management 5.2.Introducere in politica de mediu: cumprare prietenoas 5.3.Conservarea energiei 5.4.Reducerea deeurilor periculoase 5.5.Proiectarea produselor pentru atingerea performanelor de mediu 5.6.Ambalarea i etichetarea CAP. VI DOMENIILE MANAGEMENTULUI DE MEDIU 6.1 Reducerea deeurilor la surs si reutilizarea deeurilor 6.2. Incinerarea. 6.3. Energie din deeuri-alternative 6.4 Depozitele de teren 6.5 Apele reziduale CAP. VII ORGANIZAREA I EFICIENA AGENIEI DE PROTECTIE A MEDIULUI 7.1 Structura i organizarea APM 7.2. Relaiile cu alte structuri avnd atribuii n managementul mediului 7.3. Structura activitilor APM CAP. VIII MANAGEMENTUL DEEURILOR 8.1 Operatori n managementul deeurilor i identificarea surselor de generare 8.2. prognozarea, prelucrare, depozitarea reciclarea i valorificarea deeurilor de ambalaje

Bibliografie

Capitolul

MANAGEMENTUL MEDIULUI: OBIECT DE STUDIU

1.1 MANAGEMENTUL MEDIULUI: DEFINIIE, TRSTURI. Managementul mediului reprezint metoda prin care se organizeaz activitile umane care afecteaz mediul, n vederea maximizrii bunstrii sociale i pentru a preveni i micora posibilele efecte generate asupra mediului, prin tratarea cauzelor generatoare. Problemele mediului nu pot fi privite n izolare, ci trebuie abordate mpreun cu cele de dezvoltare, lund n considerare importana esenial a meninerii unui echilibru adecvat ntre dezvoltarea economic, creterea demografic, utilizarea raional a resurselor naturale, protecia i conservarea mediului. Resursele naturale reprezint acele elemente regenerabile ale ecosferei, cum sunt apa i biomasa terestr i acvatic. Resursele neregenerabile sunt trenurile n general, mineralele, metalele i combustibilii fosili. Elemente semiregenerabile sunt calitatea solurilor i capacitatea asimilativ a mediului. srciei, participarea public, crearea de locuri de munc, etc) pot fi urmrite prin intermediul unor planuri de aciune sau strategii adecvate n domeniul mediului. Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. O utilizare mai eficienta a electricitatii si a combustibililor combinata cu niste costuri reduse de expediere a deseurilor prin introducerea masurilor de reciclare, va rezulta in costuri reduse de operare. Experienta companiilor care au introdus deja managementul mediului in productia lor, arata ca aceste companii au un avantaj competitiv. Profitariel de pe urma costurilor reduse de oprare si a imbunatatirea relatiilor cu noii clienti, ca si cu vechi, sunt mai mari decat costurile implementarii managementului mediului. De aceea managementul mediului este in general o "afacere buna". Aparitia programelor internationale cum ar fi EMAS si ISO 14001 au transformat managementul mediului de la o cerinta locala la una globala. In viitor, performanta de mediu a intreprinderilor industriale in intreaga lume va fi comparata cu utilizarea sus numitului grup al standardelor si abilitatea companiilor de a satisfaceaceste standarde poate afecta

acceptabilitateaproduselor lor pe piata marketului Cu trecerea anilor, totusi circumstantele s-au schimbat. Legile si reglementarile au crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care cele mai multe companii au nevoie sa dezvolte sisteme
3

cuprinzatoare de conformare si culturi de conformare pentru a satisface consistent litera legii. Mai mult decat atat, companiile au descoperit ca simpla conformare cu legea adesea nu este suficienta pentru a proteja bunurile lor si investitii grozave pe care ei trebuie sa le faca pentru crearea unei imagini favorabile care sa se identifice cu marca fabricii. Actiuni in conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte in incidentele de mediu, pagube si descoperiri de amenzi dure de care trebuie sa se aiba grija rezultind procese si raspunderi punitive. Actiuni in conformitate cu legea pot totusi sa fie fondate social dar iresponsabile din punct de vedere mediu rezultand in adversitatea consumatorului ori actiuni NGO, boicoturi si proteste publice. Actiuni in conformitate cu legea, in mod egal daca grija fata de taxe este exercitata, pot sa fie rau receptionate de comunitatile si organizatiile afectate rezultand consecinte nefolositoare. Companiile cu gandire inaintata inteleg, mai bine, ca actiuni dincolo de conformitate sunt necesare daca piederi neanticipate au fost evitate. Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectueaz un numar crescut de "remedieri" sau "auditri" pentru a aprecia performanta ecologica. Totusi, aceste remedieri si auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco- Management si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem al Managementului Mediului viabil. Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un mod sistematic. De aceea, EMS se distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pe care si-o stabileste. Astfel, devine parte integranta a sistemului managerial al unei organizatii si este necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii. Sistemul Managementului de Mediu trebuie sa fie proiectat pe o astfel de cale pentru a asigura ca: 1. Politica de mediu a companiei, obiectivele si programele sunt auditate periodic si revizuite daca este necesar. 2. Sunt in mod propiu definite responsabilitati si autoritati. 3. Proceduri de operare au fost stabilite. 4. Cerintele pentru politica de mediu a companiei, programul si sistemul de management sunt monitorizate.
4

5. Documentarea managementului de mediu este stabilita. 6. Programul auditului de mediu este implementat.

1.2.STANDARDELE MANAGEMENTULUI DE MEDIU I SISTEMELE DE MANAGEMENT DE MEDIU

Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un mod sistematic. De aceea, EMS se distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pe care si-o stabileste. Astfel, devine parte integranta a sistemului managerial al unei organizatii si este necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii.

Im b u n a ta tire a C o n tin u a

R e ve d e re a M a n a g e m e n tu lu i

P o litica e co lo g ica

A ctiu n i d e ve rifica re si co re cta re

P la n ifica re

Im p le m e n ta re si o p e ra re

Figura 1. Model de Sisteme de Management de Mediu pentru ISO 14001 Modelul EMS (Figura 1) urmeaza vederea general a unei organizatii care subscrie urmatoarelor principii: 1. Angajament si Politica. O organizatie trebuie sa-si defineasca politica de mediu si sa asigure angajamentul sau fata de EMS. 2. Planificare. O organizatie trebuie sa formuleze un plan care sa-i indeplineasca politica de mediu.
5

3. Implementarea. Pentru implementarea efectiva o organizatie trebuie sa dezvolte facilitatile si mecanismele de sprijin necesare realizarii politicii ecologice, obiectivelor si tintelor. 4. Masuri si Evaluare. O organizatie trebuie sa masoare, sa monitorizeze si sa evalueze performanta ecologica. 5. Revedere. Managementul trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definite pentru ai mentine efectivitatea si continua ameliorare. 6. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu EMS, cu obiectivul imbunatatirii performantei de mediu per total. Avand acestea in vedere, EMS este cel mai bine privit ca o baza organizatorica care trebuie in permanenta monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie efectiva pentru activitatile ecologice ale unei organizatii ca raspuns la factorii variabili interni si externi. Fiecare persoana din cadrul unei organizatii trebuie sa accepte responsabilitatea imbunatatirii mediului.

Implementarea unui EMS.

Implementarea unui EMS este un proces complex, care se extinde dincolo de aceste indrumari generale si care are ca niste cerinte specifice sa fie adoptate de companie sau organizatie. ISO 14001 de exemplu, contine cerinte specifice de sistem management care dau posibilitatea unei organizatii sa: 1. Stabileasca o politica ecologica potrivita pentru ea. 2. Identifice aspectele ecologice ale activitatilor trecute, existente sau planificate, produselor sau serviciilor sa determine impacte ecologice semnificative. 3. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele regulamentare. 4. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si tinte potrivite. 5. Sa stabileasca standarde si programe pentru implementarea politicii si realizarea obiectivelor si tintelor. Poltica de Mediu. O politica de mediu defineste obiectivele companiei si principiile de actiune referitoare la mediu, inclusiv alinierea la toate cererile regulamentare privitoare la mediu. Politica ecologica formeaza baza pe care organizatia isi stabileste obiectivele si tintele. Aceasta politica trebuie sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa cu usurinta de partile interesate interne si externe si trebuie sa fie revazuta si revizuita periodic pentru a reflecta schimbarea conditiilor si a informatiei.. Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa documenteze politica de mediu. In plus, topmanagementul trebuie sa se asigure ca politica ecologica a organizatiei este potrivita cu natura, marimea si impactele ecologice ale activitatilor sale, produselor sau serviciilor, ca include un
6

angajament pentru continua imbunatatire, prevenire a poluarii si alinierea la legislatia mediului relevanta, este documentata si comunicata tuturor angajatilor sai si este disponibila pentru public. Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri de identificare ale aspectelor de mediu ale actiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe care le poate controla si cele asupra carora poate avea influenta, pentru a le determina pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ asupura mediului. Organizatia trebuie sa ia in consideratia la stabilirea obiectivelor sale ecologice toate aspectele referitoare la aceste impacte semnificative. O organizatie fara EMS existent trebuie ca initial sa-si stabileasca pozitia curenta cu privire la mediu prin intermediul unei revederi. Telul trebuie sa fie luarea in consideratie a tuturor aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui EMS. Revederea trebuie sa acopere patru zone - cheie: 1. Cerinte legislative si reglementari. 2. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative. 3. Examinarea practicilor si procedurilor managementului de mediu, existente. 4. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor anterioare. Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe pentru realizara obiectivelor si tintelor stabilite. Aceste programe includ: 1. Desemnarea responsabillitatii pentru realizara obiectivelor si tintelor la fiecare functie si nivel relevant al organizatiei. 2. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie realizate. Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi sau modificate, produse sau servicii, programul va fi modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca managementul ecologic se aplica unor asemenea proiecte. O organizatie care implementeaza un EMS eficient va ajuta la protejarea sanatatii umane si a mediului de potentialele impacte ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale si va ajuta la mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului. Detinerea unui EMS poate ajuta o organizatie sa dea partilor interesate increderea ca: 1. Exista un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor, tintelor si politicii sunt realizate. 2. Accentul este plasat mai degraba pe prevenire decat pe actiune corectiva. 3. Evidenta ingrijirii necesare si a conformarii cu reglementarile poate fi asigurata. 4. Proiectul sistemului cuprinde un proces de continua imbunatatire.
7

O organizatie al carei management cuprinde un EMS are o baza de echilibrare si integrare a intereselor economice si de mediu. O organizatie care a implementat un EMS, poate realiza un avantaj competitiv semnificativ. Beneficii economice pot fi castigate din implementarea unui EMS. Acestea tebuie sa fie identificate pentru a demonostra partilor interesate si clientilor, in special actionarilor, valoarea pe care o are pentru organizatie un bun managementde mediu. Ofera de asemenea organizatiei ocazia de a lega obiectivele si tntele de mediu de rezultatele financiare specifice si astfel, sa se asigure ca resursele sunt disponbile acolo unde ofera cele mai mari beneficiii si in termeni financiari si in termeni de mediu. Beneficiile potentiale asociate unui EMS eficient sunt: 1. Asigurarea clientilor de angajamentul la un management de mediu demonstrabil. 2. Intretinerea bunelor relatii publice / comunitare. 3. Satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital. 4. Obtinerea asigurarii la un cost rezonabil. 5. Marirea imaginii si a sectorului de piata. 6. Satisfacerea criteriilor de certificare de vanzare. 7. Imbunatatirea controlului costurilor. 8. Reducerea incidentelor care rezulta din responsabilitati. 9. Demonstrarea grijii necesare. 10. Conservarea materiilor prime si energiei de alimentare. 11. Facilitarea obtinerii permiselor si autorizatiilor. 12. Favorirarea dezvoltarii si aport la rezolvarea problemelor de mediu. 13. Imbunatatirea relatiilor industrie - guvern. In prezent, pretentioasele autoritati de reglementare au recunoscut ca sistemul de reglementare detaliat, prescriptiv, de comanda si control poate sa se obtina pe calea unei adevarate si exemplare performantede mediu. Aceste autoritati au planuit dezvoltarea sistemelor de reglementare durabile, care incurajeaza judecati de mediu mai flexibile si sisteme bazate pe decizia luata. Cele mai notabile dintre acestea sunt: Comisia European Eco-Management i Schema de Audit (EMAS); Standardele ISO14000, care este un set de standarde de cerinte de mediu referitoare la operare, audit, produse si cerintele pentru produse, incluzand un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de Mediu; SA8000 care este un stndard independent de auditare pe raspundere sociala; si CERES Global Reporting Initiative (Initiativa Raportarii globale CERES). Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. SA 8000, standardul directiilor
8

aparute si al practicii definind raspunderea sociala si conducerea constituita, este un standard pe Raspundere Sociala, dezvoltat prin eforturile de colaborare al personalitatilor din industrie, organizatiilor nonguvernamentale, auditori si altii si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice, pare sa fie cel mai universal acceptat si recunoscut standard. In mod curent sub dezvoltarea si avangarda CERES, Initiativa Raportarii Globale, este un effort de colaborare international, tinzand spre dezvoltarea si stabilirea sistemelor de management si raportare cadru pentrudezvoltarea durabila. COMISIA EUROPEAN ECO-MANAGEMENT I SCHEMA DE AUDIT (EMAS)

1.3.

Ce este EMAS? Obiectivul global a Comunitatii Europene, asa cun a fost definit de tratatul de la Maastricht este in particular de a promova o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata a activitatilor economice, durabila, a unei vieti vii si de calitate. In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de EC si a actiunilor internationale si nationale in acest camp, calitatea mediului este totusi deteriorata in Comunitate si in lumea larga. Obiectivul dezvoltarii durabile, care este integrat acum in obiectivele Uniunii Europene, cheama pentru utilizarea unui sir deschis al instrumentelor pentru politica de mediu. Este nevoie de o noua apropiere, bazata pe principii diferite de actiune. Al 5-lea Plan de actiune pentru mediu al Comunitatii recunoaste acestea si indica clar ca responsabilitatea de mediu ar trebui impartita intre autoritati, industrie, consumatori si oameni in general. La nivelul Comisiei Europene aceasta noua apropiere este probabil cea mai evidenta in Eco Management si Schema de Audit care a fost adoptata de Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. Aceasta reglementare stabileste o scema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. Reglementarea intra in forta in Iulie 1993. Totusi, schema s-a deschis pentru participarea companiilor numai din Aprilie 1995. Reglementarea EMAS se aplica tuturor celor 15 State Membre UE si la trei State membre ale ariei economice UE, adica Norvegia, Islanda, si Lichtenstein. Obiectivele EMAS Obiectivul schemei este de a promova dezvoltarea continua a performantei mediului in activitatile industriale prin: 1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor manageriale de catre companii,n legtur cu platformele lor industriale. 2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente. 3.Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg
9

Schema nu inlocuieste legislatia Comunitatii sau nationale de mediu sau standardele tehnice nu face aceasta, in orice caz, inedparteaza responsabilitatea companiei de a executa toate obligatiile sale legale numai sub actiunea legislatiei si standardelor. Cum se participa in EMAS? Pentru a participa in EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica de mediu, sa revada performanta sa de mediu la zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de actiune in lumina descoperirilor reviziei, sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie a performantei zonei. O a treia parte calificata controleaza sistemul si declaratia spre a vedea daca ei indeplinesc cerintele EMAS. Daca este asa, ei valideaza si zona poate fi inregistrata. In zona, o revizie de mediu initiala este suportata. In lumina acestei revizii si a politicii, un program de mediu si un sistem de menegement de mediu este stabilit pentru zona. Auditul de mediu al zonei, acoperind toate activitatile din zona implicate, trebuie sa fie condus in interiorul unui ciclu de audit nu mai lung de trei ani si, bazat pe descoperirile auditului, se seteaza obiectivele de mediu si se revizuieste programul de mediu pentru a obtine setarea obiectivelor. In completarea reviziei initiale de mediu este produs un audit urmator sau un ciclu de auditari publice ale declaratiei de mediu. Cand acesta a fost sa fie inregistrat, zona primeste declaratia de participare, care poate fi utilizata pentru promovarea participarii lor in schema. EMAS este o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. In EMAS pot sa participe zonele industriale. Pentru a participa in EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica de mediu, sa revada performanta sa de mediu la zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de actiune in lumina descoperirilor reviziei, sa auditeze sistemul si sa publice o declaratie a performantei zonei EMAS a fost proiectat ca un sistem generic de management al mediului (EMS) standard care ar fi asigurat cadrul pentru participarea companiilor fara sa fie pre prescriptiv. Tinta lor spre a incuraja firmele industriale sa si ia responsabilitatea pentru cerintele lor de mediu si spre descresterea impactul advers mediului intr-o maniera de auto reglementare si voluntara. Aici este legatura ambelor, taria si slabiciunile reglementarii. Pe de o parte, EMAS permite prin gradul de flexibilitate, care este esential dacael este sa fie aplicat eficient in diferite contexte legale si culturale. Pe de alta parte, aceasta deschidere este calea pentru diferente de inerpretare si discrepante in aplicare, ducand toate spre un camp de joc denivelat si spre potentiale bariere in comert. Cum se face adaptarea EMAS? Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management se mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza
10

studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice. Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente separate si organisme de inregistrare, de autoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS, care sunt toate formate din reprezentanti din Statele Membre. Acest proces armonizeaza in masura necesara, activitatile din Statele Membre. Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea Regulamentului EMAS, in conformitate cu prevederile i hotararile Uniuniii Europene. Articolul 20 al Regulamentului 1836/93 cere Comisiei Europene sa revada schema dup maximum cinci ani de la intrarea sa in functiune si sa propuna orice modificari necesare, in special referitoare la scopul schemei si la posibila introducere a unui logo. Domeniul sistemelor de management de mediu nu este static. La trei ani dupa ce EMAS a fost publicat, a fost produs standardul international pentru sistemele de management de mediu ISO 14001. Acest standard a fost adoptat peste tot in lume si este recunoscut drept un sistem standard si management de mediu logic si bine structurat. EMAS este in mod curent restrans la sectorul industrial si manufacturier dar, in acelasi timp se recunoaste ca toate sectoarele au un impact semnificativ asupra mediului si ca de asemenea ,mediul va beneficia de pe urma unui bun management ecologic si in aceste sectoare. In mod traditional, EMAS s-a concentrat pe impactul ecologic direct al emisiilor si deseurilor. Cu toate aceste, impactul indirect cum ar fi politica cumpararii sau folosirii produsului si aruncarii este semnificativ si va beneficia de aducerea sub controlul Sistemului Managementuluide Mediu. Revederea EMAS la cinci ani dupa intrarea sa in functiune prezinta o oportunitate ideala pentru a se adresa la. 1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica. 2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS. 3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilro inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS. 4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS. 5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei comunicarii performantei de mediu ntre actionarii lor si public. 6. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de sprijin potrivite. Cum sa finantezi participarea la EMAS In timp ce Comisia Europeana nu ofera sprijin financiar platformelor individuale pentru a participa la Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS), Comisia incurajeza Statele Membre sa ofere mecanisme de sprijin pentru companiile (in special SMEs) care doresc sa implementeze EMAS. De
11

asemenea, este dat sprijin finaicar unor actiuni mai largi, in special pentru dezvoltarea mijloacelor de sprijinire a participarii SME in schema EMAS.

1.4.

STANDARDUL INTERNATIONAL ISO 14001

ISO 14001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. El specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.El se aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de performanta de mediu. Acest standard international este aplicabil oricarei organizatii care este dornica sa : 1. S implementeze,ntrein si imbunatateasca un EMS. 2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata. 3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti. 4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie externa. 5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie determinare ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele: 1. Obiectivul 2. Referintele Normative 3. Definitii 4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu. 5. Cerinte Generale. 6. Politica Mediului 7. Planificare 8. Implementare si Operare 9. Actiuni de Verificare si Corectare 10. Revederea Managementului. Toate cerintele din acest standard international au intentia sa fie incorporate in interiorul oricarui sistem de management de mediu. Extinderea aplicarii va depinde de astfel de factori ca politica de mediu a organizatiei, natura activitatilor ei si conditiile in care ea opereaza. Odata ce o companie a dezvoltat un EMS care satisface cerintele lui ISO 14001, urmatoarea intrebare este cum sa obtina certificarea Iso 14001. Companiile dornice sa obtina certificarea trebuie sa contacteze bordurile de acreditare al standardelor lor nationale, care trimit un grup de auditori la
12

fabricile companiei spre a determina daca EMS-ul companiei satisface standardul ISO 14001. Companiile care au un EMS aprobat sunt inzestrate cu un certificat valid pentru o perioada finita de timp, in mod uzual trei ani.

Seria ISO 14000

Comitetul tehnic al Organizatiei pentru Standardizare 207 (ISO/TC 207) pregateste standardele internationale de management al mediului si are grupul de lucru format din personalitati ale

comitetelor nationale. ISO a dezvoltat o serie de standarde si liniile directoare in aria mediului care sunt in mod colectiv cunoscute ca seria ISO 14000 de standarde. ISO14001 este singurul standard certificabil, restul fiind linii directoare de sustinere. In mod curent, cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie sunt: 1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaii i Ghid de Utilizare. 2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile, sistemele i tehnicile de aplicare. 3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale. 4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit - Partea 1.Auditul Sistemelor de Management de Mediu. 5.ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu. Familia ISO 14001 a standardelor de management de mediu, conform planului actual, cuprinde 23 de standarde individuale, indrumari si rapoarte tehnice legate de managementul de mediu in cadrul sistemului de management de mediu (EMS) al unei companii. Aceste standarde sunt dezvoltate printrun proces care cuprinde urmatoarele faze: Faza 1: Selectarea elementelor de lucru. Comitetele Nationale pot sa propuna noi elemente de lucru Faza 2: Prepararea planului de lucru. Proiectul de lucru este preparat de grupurile de lucru ale subcomitetelor. Faza 3: Aprobarea Comitetului pentru planul de lucru. Votul este luat asupra Proiectului de lucru. Personalitatile organizatiilor nationale sunt membri participanti si astfel titulari la vot. Daca este aprobat, el devine planul Comitetului. Faza 4: Ratificarea de catre toti membrii ISO. Proiectul Comitetului aprobat este semnat de toti memebrii ISO pentru ratificarea ca Proiect de Standard International (DIS). Perioada de vot este de sase luni. Faza 5: Confirmarea finala. La zi este urmatorul vot de afirmare. Urmeaza aprobarea tarilor membre ISO, documentul este denumit Proiectul Final al Standardului International (FDIS). Faza 6: Publicarea standardului ISO. Standardul aprobat estae publicat la Geneva in limbile oficiale: Engleza, franceza si rusa.
13

Faza 7: Publicarea in limbile altele decat engleza, franceza si rusa. Comitetele nationale vor participa la traducerea standardelor in limba lor nationala. Standardul va fi publicat mai tarziu ca standard national. De ce se implementeaza ISO 14001? Avantajul major al ISO 14001 este ca asigura o metoda larg acceptata a proiectarii si implementarii unui Sistem de Management de Mediu. Puternice forte ale pietii au impins companiile spre obtinerea certificarii ISO14001 si aceasta orientare va continua probabil in viitor. Conformarea cu ISO 14001 sau un standard similar de sistem de management al mediului va fi probabil ceruta celor mai multe companii din interior in urmatorii zece ani. De asemenea multe companii vor considera certificatul ISO 14001ca fiind calea de a demonstra publicului ca ei sunt constituiti in buni cetateni. Managerii de mediu vor avea asadar sa inteleaga ISO14001 si cerintelor lui in ordinea de a se pregati ei insisi pentru chemarile managementului de mediu al noului secol. Standardul ISO 14001 specifica cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.El se aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de performanta de mediu. DIFERENE INTRE EMAS SI STANDARDUL INTERNATIONAL ISO 14001

1.5.

EMAS a fost introdus in 1993 si, in articolul 12, admis pentru adoptarea altor standarde din aria EMS. ISO 14001 a fost introdus in 1996 si a avut un scop mai larg de aplicare decat EMAS, care era aplicabila numai pentru anumite zone industriale. Ar trebui accentuat ca ISO 14001 si EMAS nu sunt in competitie, ele au centre de interes diferite, cu EMAS se merge mai departe peste cerintele lui ISO 14001 in ariile imbunatatirii performantei de mediu, clauza pentru conformarea legala si raportarea performantei de mediu. Comisia a tinut cont de ISO 14001 in cateva decizii cum ar fi cea din aprilie 1997 cand ISO 14001 a fost recunoscut ca o piatra de incercare pentru EMAAS fara o copie a efortului care este cerut. Apropierea de baza si structura ISO 14001 se aseamana cu reglementarea EMAS dar ele difera in urmatoarele zone: 1. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de mediu a Uniunii Europene si autoritatile de mediu din statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa. ISO 14001 nu are acelasi statut in politica ecologica internationala, si responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltarea sa rezida in ISO.
14

2. Procesul de certificare a standardului 14001 acopera numai sistemul de management. In schema EMAS, informatiile declarate privitor la emisii si impactul asupra mediului sunt de asemena verificate. 3. EMAS include o declaratie de mediu publica, in vreme ce ISO 14001 nu o face. Aceasta declaratie publica, mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. In sistemul ISO 14001, companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu. 4. ISO 14001 se aplica tuturor organizatiilor; numai amplasamentele industriale se pot inscrie in sectiunea EMAS. 5. EMAS cere orevizie initiala-ISO nu o face. 6 Neverosimil la EMAS, ISO 14001 nu cere o inregistrare a efectelor de mediu sau de legislatie, ci numai un angajament spre a adera la legile relevante. 7 Folos public: EMAS cere ca politica, programul, sistemul de management de mediu si detalii ale peformantei zonei sa fie puse la dispozitia publicului ca parte a declaratiei de mediu. ISO cere numai ca ppolitica sa fie facuta publica. 8 Audituri: ISO 14001 cere auditari, desi frecventa nu este specificata nici nu este ceruta o metodologie de audit In asa multe detalii ca in EMAS. 9 Contractori, furnizori: nivelul controlului acestui corp este cerut in EMAS el nu este prevazut in ISO14001, care cere numai ca procedurile cerute sa fi fost comumicate acestora. 10 Obligatii si cerinte: salariatii implicati, dezvolta continuu performanta de mediu si conformarea cu legislatia este o parte inegrala a EMAS. ISO 14001 nu face sa stipuleze extensia spre care performanta aratata trebuie sa fie imbunatatita. EMAS specifica: companiile trebuie sa incerce sa reduca impacturile de mediu spre nivelulrile care sa nu depaseasca pe acelea care corespund cu aplicarea viabil economica a celei mai bine alese tehnologii. Noi subliniem ca o organizatie poate fi certificata cu ISO 14001 in mod egal daca ea nu a avut o conformare completa cu reglementarile, deoarece singura cerinta este pentru politica ei de mediu este de a se obliga la scopul conformarii in viitor. Aceasta aparenta slabiciune poate ajuta tarile dezvoltate spre a initia un proces pentru continua dezvoltare a performantei de mediu in sectorul industrial. Aplicarea in intreaga lume poate elimina barierele comerciale si ajuta la introducerea standardului de management de mediu in mod egal spre acele organizatii care nu indeplinesc cerintele legislatiei nationale de mediu. EMAS si ISO14001 ASIGURA CAI DIFERITE PENTRU O COMPANIE INDUSTRIALA SPRE INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU. Companiile pot in mod natural sa se alature ambelor scheme, daca ela pot sa satisfaca cerintele lor. O organizatie care implementeaza ISO 14001 este pe calea de a satisface cerintele EMAS. Pasul aditional spre EMAS in jurul si peste ISO14001 este angajamentul public de mediu.
15

O organizatie are libertatea si flexibilitatea de a defini granitele ei si trebuie sa aleaga intre implementarea ISO 14001 sau EMAS cu respectarea intregii organizatii, ori spre unitatile specifice sau activitatile organizatiei. Daca ISO 14001 sau EMAS sunt implementate pentru un ansamblu specific de operare sau activitate, politicile si procedurile dezvoltate de alte parti ale organizatiei pot fi utilizate pentru indeplinirea cerintelor lor, asigurind ca ele sunt aplicabile la operarea ansamblului specific sau activitatii care va fi subiect pentru aceasta. EMAS si ISO 14001 asigura cai diferite pentru o companie industriala pentru a introduce un sistem de management al mediului. Companiile pot in mod natural sa se alature ambelor scheme, daca ele pot sa satisfaca cerintele lor. O organizatie care implementeaza ISO 14001 este pe calea de a satisface cerintele EMAS. Pasul aditional spre EMAS in jurul si peste ISO14001 este angajamentul public de mediu. Aceasta declaratie publica, mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. In sistemul ISO 14001, companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu.

1.6 PROGRAMUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU.

Programul Managementului de Mediu este o descriere a obiectivelor si activitatilor specifice pe care o companie trebuie sa le stabileasca pentru a asigura o mai mare protejare a mediului intr-un anumit loc, incluzand o descriere a masurilor luate sau avute in vedere pentru atingerea acestor obiective. Crearea si folosirea a unuia sau a mai multe programe, este un element cheie pentru indeplinirea cu succes a Standardelor de Managementde Mediu. Aceste programe descriu cum vor fi atinse obiectivele si tintele organizatei, incluzand intervale de timp si personalul responsabil pentru implementarea politicii de mediu a organizatiei. Programele pot fi impartite pentru a se adresa elementelor specifice ale operatiunilor organizatiei. Ele trebuie sa includa o revizuire ecologica pentru activitatile noi si poate include, acolo unde este practic sau necesar apreciere ale stadiilor de planificare, design, productie, marketing si dispunere. Structura si responsabilitate. Un program trebuie sa defineasca, sa documenteze si sa comunice rolurile, responsabilitatile si autoritatile astfel incat sa facilliteze managementul ecologic efectiv. Managementul va furniza resursele esentiale pentru implementarea si controlul EMS. Resursele includ resursele umane si cele financiare, tehnologice si specializate. Top managementul organizatiei va numi un reprezentant (sau mai multi) de management specifice, care, in afara de alte responsabilitati, va avea roluri, responsabilitati si o autoriate bine definita pentru a asigura ca cerintele
16

EMS sunt stabilite, implementate si mentiunute conform EMS folosit, si pentru raportarea performantelor EMS catre top management, ca baza pentru imbunatatirea EMS. Competenta si constientizarea pregatirii. Personalul care indeplineste sarcini care pot provoca un impact ecologic semnificativ trebuie sa fie competent pe baza unei educari si pregatiri potrivite si/sau pe baza experientei. Este esential pentru angajatii de la fiecare functie si nivel relevant sa fie constienti de: 1. Importanta si conformarea cu politica de mediu si cerintele EMS. 2. Impactul ecologic semnificativ, actual sau potential al activitatilror lor si beneficiile ecologice ale performantei personale imbunatatite. 3. Rolurile si responsabilitatile lor in realizarea conformarii cu politica si procedurile de mediu si cu cerintele EMS, inclusiv pregatirile de urgenta si cerintele de raspuns. 4. Posibilele consecinte ale abaterii de la procedurile de operare specificate. Comunicare. Se schiteaza un sistem de comunicare care va fi inzestrat cu informatii despre sistem si modul de realizare al acestuia. Raportarea furnizeaza un mijloc de comunicare efectiv si din ce in ce mai important al performantelor de mediu ale companiei, tuturor partilor interesate. Pentru ca un raport sa fie eficient, el trebuie sa fie onest si direct si fondat pe o baza de informatii curente si adecvate. Pentru a atinge calitatea dorita a raportarii, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina procedurile pentru comunicatiile interne intre variatele nivele si functii ale organizatiei si pentru primirea, documentarea si raspunderea la comunicarea relevanta a partilor interesate externe. Organizatia trebuie de asemenea sa formeze o responsabilitate crescanda la anchetele "externe" si sa-si dezvolte abilitatea de a lua in calcul si de a inregistra informatii din sursele care reglementeaza activitatile comune. Documentarea EMS. Pentru a-si documenta EMS si a descrie elementele de baza ale sistemului de management si interactiunea lor, o organizatie trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de control a tuturor documentelor cerute de EMS. Documentarea trebuie sa contina si inregistrari formate din: 1. Informatii despre legile de mediu aplicabile si alte cerinte. 2. Inregistrarea plangerilor. 3. Inregistrarea trainingului. 4. Informatii despre proces. 5. Informatii de productie. 6. Inregistrari de inspectare, intretinere si calibrare. 7. Informatii pertinente despre furnizori si beneficiari. 8. Inregistrari de incidente.
17

9. Informatii despre pregatirile si raspunsul in cazurile de urgenta. 10. Informatii despre aspectele de mediu semnificative. 11. Rezultatele auditului. 12. Revederile managmentului. Revederea Managementului. Pentru a mentine continua imbunatatire, potrivire si eficacitate a EMS si, prin aceasta, a performantei sale, managementul organizatiei trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definite. Procesul de revedere a managementului va asigura ca informatiile necesare sunt adunate pentru a permite managemntului sa continue aceasta evaluare. Aceasta revedere va fi documentata. Revederea managementului se va adresa posibilei nevoi de schimbare a strategiei, obiectivelor, sau altor elemente ale EMS, in lumina rezultatelor sistemelor audit de managementde mediu, schimbarea cirumstantelor si angajamentul la continua imbunatatire. Sfera revederii trebuie sa fie extinsa, cu toate ca nu toate elementele unui EMS trebuie sa fie revazute deodata si procesul revederii se poate intinde pe o perioada de timp. Revederea strategiei, obiectivelor si procedurilor trebuie sa fie efectuata de la nivelul managerial care le-a definit. Revederea trebuie sa includa: rezultatele din audituri; extinderea la care au fost atinse obiectivele si tintele; continua conveninenta a EMS in legatura cu conditiile si informatiile schimbatoare si relevante printre partile interesate. Observatiile, concluzile si recomandarile trebuie sa fie documentate pentru actiunea necesara.

18

Capitolul 2

MECANISME I INSTRUMENTE PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI

2.1. NOIUNI INTRODUCTIVE Mediul este parte integrant esenial a oricrui proces de dezvoltare i cuprinde legturile i interdependenele existente ntre oameni i resursele naturale. Ca urmare, schimbrile prin care trece mediul nu sunt generate numai de evenimente naturale, ci i de manifestarea practic a unor modele de dezvoltare, practici i stiluri de via. Reciproc, orice modificare a mediului fizic, are consecine socioeconomice important e, care influeneaz calitatea vieii. Efectele polurii mediului, manifestate prin apariia unor serioase probleme de sntate i prin perturbarea echilibrului ecologic, recunoscute la nivel internaional prin Conferina de la Stockholm, au condus la apariia unei ample micri pentru protecia mediului att n rile dezvoltate, ct i n rile n curs de dezvoltare. Aceast reacie a inclus participarea activ a sectorul public i a celui privat. Principala caracteristic a acestei micri pentru protecia mediului a fost c a generat o nou perspectiv pentru evoluia atitudinilor i a cunotinelor n acest domeniu. n cadrul unui proces evolutiv la scar mondial, marcat de Conferina de la Rio i Johannesborg, s-au recunoscut o serie de aspecte eseniale pentru structurarea i orientarea instrumentelor de management de mediu. Astfel: Multe dintre efectele generate de activitile umane asupra mediului au o extindere global i regional, iar altele sunt limitate la zone geografice specifice, necesit nd soluii i msuri la toate nivelurile. Un exemplu marcant l constituie producia i consumul de clorofluorcarburi, localizate n principal n rile dezvoltate, avnd drept consecin epuizarea stratului de ozon, care protejeaz locuitorii i ecosistemele globului mpotriva radiaiilor solare ultraviolete. Problemele mediului din anii 80 au devenit importante n principal datorit implicaiilor lor economice i sociale. Exemplul cel mai elocvent este cel al emisiilor de gaze cu efect de ser. Aceste emisii genereaz schimbrile climatice, ale cror manifestri au o posibil influen duntoare asupra ecosistemelor i sistemelor antropice planetare. Prin creterea temperaturilor, anumite zone ale globului pot ajunge s se confrunte cu: reducerea posibilitilor de alimentare

19

cu ap; creterea eroziunii solurilor; inundaii i ca urmare cu posibiliti mai reduse pentru producia de alimente. Cercetrile au produs noi dovezi ale severitii crizei cu care se confrunt mediul. Spre exemplu, eliminarea unor habitate naturale cum sunt zonele umede i defririle pdurilor tropicale conduc la accentuarea ntr-un ritm fr precedent a dispariiei speciilor de faun i flor i la eliminarea receptorilor de carbon. Cheia reuitei msurilor internaionale pentru protecia mediului const ntr-o participare mai larg a comunitii mondiale, n cooperarea pe probleme tehnice i n aplicarea funcional a unor mecanisme de finanare, care s sprijine rile n curs de dezvoltare. Analog, cheia succesului msurilor la nivel local, depinde de participarea mai larg a cetenilor, n special de implicarea organizaiilor neguvernamentale, care s sprijine iniiativele locale pentru protejarea mediului. Politicile de mediu reunesc elurile i principiile comune de aciune n domeniul mediului, ale unei comuniti sau organizaii la nivel internaional, regional sau local, care urmresc un angajament asumat pentru protejarea, conservarea i ameliorarea continu a mediului i conformarea comunitii sau organizaiei cu cerinele reglementrilor relevante privind mediul. Politica de mediu furnizeaz cadrul conceptual pentru managementul mediului. Evoluia msurilor pentru protecia mediului din ultimii 40 de ani s-a bazat pe filozofia controlului polurii. A fost creat o larg gam de tehnologii de control al polurii i n prezent este tehnic posibil s se reduc n mare msur sau s se elimine n integralitate evacurile de poluani importani. Totui, n rile dezvoltate, aceast abordare conduce la beneficii n scdere pe unitatea de cheltuieli iar n multe din rile n curs de dezvoltare nu exist condiiile minim necesare pentru implementarea msurilor de control al polurii. De asemenea, n anumite ri exist temerea c msurile pentru controlul polurii constituie un lux costisitor, care va devia resursele de la o utilizare mai productiv. Ca urmare, orientarea actual s-a schimbat ctre managementul mediului, care utilizeaz o larg combinaie de msuri coercitive i stimulative, pentru a realiza mbuntiri durabile. Aceasta presupune: definirea politicilor de mediu n termenii obiectivelor urmrite; considerarea i menionarea explicit a prioritilor; descentralizarea mai pronunat, n special n ceea ce privete implementarea politicilor; promovarea unor mai bune performane i metode manageriale n locul simplelor msuri de control al emisiilor; adoptarea unor strategii eficiente sub aspectul costurilor n locul adoptrii unor msuri specifice de control al polurii. Elaborarea unei
20

politici nu se poate face n absena considerrii unor valori. Sistemul de valori care st la

baza deciziilor are o mare influen asupra felului n care sunt luate deciziile, asupra factorilor care sunt luai n considerare i a felului n care sunt evaluate alternativele politice. Persoanele individuale implicate n formularea politicii din domeniul mediului trebuie s asigure ca valorile personale s nu interfereze cu obiectivele naionale. nelegerea legturilor dintre problemele mediului reprezint elementul esenial pentru formularea unei politici durabile. Sub presiunea economic, multe politici elaborate pentru creterea produciei conduc la o utilizare ineficient a resurselor, cu efecte negative pe termen lung, att asupra mediului ct i asupra dezvoltrii economice. Cea mai uzual clasificare a instrumentelor pentru managementul mediului este cea care le mparte n: msuri de comand i control, care includ legi, sisteme de autorizare, sisteme de nregistrare i certificare, etc. prin care se reglementeaz i se impun activiti care protejeaz mediul; stimulente economice, care caut s corecteze deficienele specifice ale sistemului de pia. Legile din domeniul mediului au fost adoptate rapid n multe ri. Din pcate, de multe ori, nu a fost posibil i implementarea lor, fie datorit adoptrii unor acte legislative prea ambiioase sau nerealiste, fie datorit deficienelor de instrumentare a acestora i a lipsei suportului instituional. Mai mult, anumite legi din domeniul mediului au euat pentru c erau improprii realitilor economice ale rii sau regiunii sau pentru c nu au luat n considerare capacitile instituionale ale societii care urma s le implementeze. O alt deficen major const n discrepana dintre volumul mare de reglementri adoptate ntr-un ritm rapid i numrul mic de msuri concrete de management de mediu i de impunere a acestor reglementri, ceea ce a condus la dificulti majore de aplicare. Calitatea i funcionalitatea reglementrilor legale i a stimulentelor econo mice este o condiie necesar dar nu i suficient a succesului unui program de management de mediu, care nu poate fi obinut dect n condiiile existenei i a sprijinului oferit de instituii adecvate. Elementul instituional presupune: existena unor persoane capabile s conceap politici i regulamente de mediu i a unor specialiti pe probleme tehnice care s contribuie la reducerea efectelor duntoare generate asupra mediului i s monitorizeze performana n raport cu mediul; existena autoritilor de mediu la nivel naional, regional i local n cadrul structurilor guvernamentale, care au puterea conferit prin lege de a impune reglementrile din domeniul mediului i de a lua decizii la diferite niveluri; existena unor laboratoare performante, care s furnizeze rezultate de ncredere, existena echipamentelor, a infrastructurii adecvate i existena resurselor economice pentru a efectua monitorizri, evaluri i cerecetri n teren.
21

Stimulentele economice reprezint instrumente bazate pe mijloace financiare, concepute pentru a motiva poluatorii s reduc riscurile pe care le ridic activitile, procesele sau produsele lor asupra sntii i mediului. Aceste stimulente ofer recompense de natur monetar i de alt natur pentru msurile de reducere a polurii, alimentnd n acest fel motivaia poluatorilor de a-i modifica comportamentul. Stimulentele economice prezint cteva avantaje foarte utile pentru managementul mediului: n anumite circumstane, stimulentele economice pot fi structurate pentru a avea ca rezultat o mai mare reducere a polurii dect n cazul msurilor tradiionale de comand i control; de multe ori permit realizarea controlului polurii la costuri mai reduse dect n cazul aplicrii msurilor tradiionale de comand i control; spre deosebire de msurile tradiionale de comand i control, permit realizarea unui control mai bun al polurii generate de o multitudine de surse mici i dispersate de poluare; pot potena mbuntirea i inovarea tehnologiei. Conceptul de dezvolatre durabil a statelor, ridicat la rang de principiu fundamental n majoritatea legilor naionale din domeniul mediului i chiar n constituie, solicit integrarea consideraiilor privind mediul n toate domeniile activitilor economice i sociale. n acest scop, un stat trebuie s dispun de o autoritate la nivel naional cu atribuia de a elaborara politica de mediu, care s fie sprijinit de autoriti locale cu atribuia de a pune n aplicare politica de mediu. Aceste autoriti trebuie s urmreasc efectele polurii asupra aerului, apelor i solurilor i asupra populaiei i s fie abilitate s ia deciziile necesare pentru reducerea polurii i protejarea mediului. Pentru a putea aciona, trebuie s dispun de o politic i un cadru legislativ i de mecanisme i proceduri care s le permit impunerea standardelor aplicabile, conform normativelor. Funcionalitatea standardelor i a procedurilor de aplicare i impunere trebuie urmrit verificat i raportat. Rezultatele verificrilor trebuie folosite pentru a aplica msuri corective, dac este cazul. n acest fel, managementul de mediu devine o activitate ciclic, la fel ca i dezvoltarea.

2.2. TIPURI DE MECANISME PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI Pentru a avea funcionalitate, activitile de management de mediu necesit ndrumare, control i mecanisme pentru implementare sau aplicare, adic totalitatea urmtoarelor instrumente de comand i control: documente de politic n domeniul mediului, ntocmite de guvern sau de agenii/instituii guvernamentale, care s furnizeze cadrul necesar pentru aciuni sau msuri ulterioare, s informeze cetenii cu privire la obiectivele urmrite i termenele preconizate;
22

 un cadru legislativ, care s stabileasc responsabilitile i obligaiile structurilor administrative, economice i ale cetenilor pentru protecia mediului. Legislaia din domeniul mediului este ntocmit de multe ori structurat i cuprinde legi cardru care impun principii i reguli pentru ntocmirea procedurilor i standardelor care s contribuie la ndeplinirea respectivelor principii; standardele ncorporate n legi sunt stabilite n baza unor practici anterioare, a ndrumrilor tiinifice i din ce n ce mai mult n baza unor criterii recomandate la nivel internaional de Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic, a standardelor pentru aer i ap recomandate de Organizaia Mondial a Sntii sau n baza directivelor executive ale Conveniilor ONU, Bncii Mondiale i ale acquisului Uniunii Europene; permisele sau autorizaiile de funcionare, stabilesc standardele crora trebuie s li se conformeze activitile economice. Ele constituie de obicei responsabiliti locale, dar n situaii mai complexe sau n cazurile unor proiecte strategice pot constitui responsabiliti regionale sau naionale. un sistem de inspecie, n cadrul cruia inspectori abilitai verific i impun condiiile prevzute n autorizaiile de funcionare. Sistemele de inspecie sunt de obicei administrate la nivel naional, pentru a asigura uniformitatea aplicrii la nivelul ntregii ri, dar sunt n general implementate la nivel regional sau local. laboratoare acreditate, care s testeze eantioanele prelevate n activitile de verificare a condiiilor de conformare cu condiiile de autorizare. Acreditarea laboratoarelor este necesar pentru a asigura furnizarea unor rezultate i informaii de ncredere care s le permit inspectorilor i a altor persoane abilitate cu aplicarea prevederilor legale: - s urmreasc situaiile de nclcare, prin procedeele judiciare sau administrative care se aplic sau din contr, s conteste impunerea abuziv a unor obligaii; - s monitorizeze activitile de autorizare i aplicare a acestora; - s raporteze cu privire la procesele de autorizare, pentru a furniza informaii necesare modificrii politicii (dac este cazul) i pentru a evidenia pe baz de documente gradul real de conformare i a stabili necesitile de mbuntire a conformrii. n vederea mbuntirii rezultatelor urmrite prin aplicarea instrumentelor de comand i control, guvernele pot adopta i alte msuri complementare, cum sunt instrumentele economice. De asemenea, participarea public este foarte important pentru facilitarea acceptrii msurilor impuse. Mai nou, agenii economici caut s-i elaboreze i s-i ntocmeasc propriile strategii i proceduri, ca msuri complementare pentru ndeplinirea cerinelor impuse prin sistemul de reglementri.

23

Capitolul

RELAIILE EXPLOATAIILOR AGRICOLE CU FACTORII DE MEDIU

3.1. MEDIUL EXTERN AL EXPLOATAIEI AGRICOLE Ca sistem socio-economic complex, exploataia agricol este o component a sistemelor mari pe care le reprezint economia i societatea. Integrarea exploataiei agricole n cadrul acestor sisteme, n mediul n care i desfoar activitatea, se realizeaz prin multiple legturi cu mediul nconjurtor, oferind posibilitatea ca expoataia agricol s-i manifeste dinamismul. Fiind un sistem deschis, exploataia agricol este organic adaptiv, deoarece toate transformrile care au loc n structura i funcionarea ei sunt un rezultat al transformrilor produse n mediu, precum i influena ei asupra mediului prin produse i servicii, putere inovaional, mutaiile socio-economice pe care le produce n zona de activitate. Unitile agricole, indiferent de mrime, forma de organizare, tip de proprietate, funcioneaz pe baza a dou tipuri de relaii: relaii de pia i relaii n afara pieei. Relaiile de pia sunt cele cu clienii, firmele concurente, consumatorii, etc., iar cele din afara pieei cu puterea public, organizaiile financiare, gruprile sociale, etc. Aceste relaii sunt de natur material, bneasc sau informaional. Mediul este definit de Kotter P.i Dubois ca ansamblul factorilor i forelor externe exploataiei, n msur s-i afecteze maniera de dezvoltare (1, 2, 6). Ali autori afirm c mediul cuprinde toate elementele exterioare susceptibile a afecta activitatea exploataiei, fie ca restricii, fie ca primejdii care tebuie evitate sau oportuniti care trebuie sesizate. Evoluia exploataiilor agricole este determinat de amplificarerea interdependenelor cu mediul n care i desfoar activitatea i de mutaiile intervenite n mediul ambiant, care trebuie cunoscute, analizate i valorificate de manageriii acestor exploataii. Mediul ambiant al exploataiei agricole poate fi definit prin mulimea elementelor sale componente numite factori de mediu, care influeneaz n special comportamentul i performanelor sale. Factorii interni i externi care influeneaz exploataiile agricole trebuie cunoscui de manageri i specialiti n vederea obinerii unui nivel de eficien ct mai ridicat.
24

Mediul extern sau ambiant cuprinde toate elementele exogene exploataiei agricole de natur tehnic, economic, organizatoric, tiinific, politic, demografic, sociologic, psihologic, ecologic, etc., care influeneaz stabilirea obiectivelor, obinere resurselor, adoptarea i aplicarea deciziilor de realizare a lor. Aceste aspecte reflect necesitatea abordrii complexe , sistematic i dinamic a elementelor componente ale mediului nconjurtor. Mediul extern al exploataiei agricole este deosebit de complex i care cuprinde un ansamblu de elemente care se manifest pe diferite planuri acionnd i influennd exploataia agricol. Legturile exploataiei agricole cu mediul pot fi evideniate prin diferite modaliti i anume: tratarea exploataiei agricole ca un sistem integrat n mediu prin intrrile (de materii, materiale, energie, combustibil, semine, materiale fitosanitare, capitaluri, for de munc) etc. i prin ieirile din sistem (produse agroalimentare, servicii, for de munc, informaii); considerarea exploataiei agricole ca desfurndu-i activitatea n cadrul unui ansamblu de oportuniti i restricii socio-politice fa de care trebuie s se adapteze permanent; considernd exploataia agricol ca fiind supus unor cerine fa de clieni, furnizori, acionari, organisme locale i guvermanentale, salariai. Caracteristica principal a mediului extern n condiiile actuale este dinamismul care se concretizeaz n creterea frecvenei modificrilor ce se produc n cadrul lui. Astfel, structurile care au aprut n agricultur dup anul 1990 au dus nu numai la modificarea coninutului juridic al proprietii din agricultur ci i la creterea influenei acestor structuri asupra mediului. Acest dinamism se manifest diferit de la o zon agricol la alta, dovedind c mediul are o determinare spaial ca dimensiune i localizare i una temporal. n analiza mediului exploataiilor agricole deosebim 3 tipuri de mediu: mediu stabil, n care exploataia agricol se orienteaz asupra specializrii salariailor, definirea atribuiilor i a autoritii; mediu schimbtor care permite orientarea preocuprilor asupra activitilor, de cercetaredezvoltare, marketing, etc.; mediu turbulent care impune conducerii exploataiei agricole s adopte structuri suple, capacitate de soluionare i negociere a diverselor probleme i a elementelor imprevizibile care pot aprea. n agricultur, aceste fore ale mediului pot afecta nu numai succesul anterior al exploataiei agricole i a altor forme asociative de exploatarea a terenurilor agricole, ci nsi activitatea agricol la nivel de ramur. n condiiile autonomiei unitilor i organizaiior din agricultur, a liberei iniiative i
25

a nivelului lor de nzestrare i posibiliti economico-financiare, aceste fore economice i pun amprenta asupra bunului lor mers i dezvoltrii. Starea general a economiei naionale, nivelul ridicat al dobnzilor pentru creditul agricol, i nivelul mediu al venitului productorilor agricoli, sunt variabile cheie n domeniul investiiilor agricole, alturi de care acioneaz politicile agricole i de dezvoltare rural. Avnd calitatea de sistem parial deschis, exploataia agricol este adaptabil, dinamic, flexibil, ceea ce constituie o condiie esenial a variabilitii acesteia. Ca urmare, modificrile produse n structura i funcionarea sa sunt rezultatul transformrilor care au loc n mediul nconjurtor, iar la rndul ei influeneaz acest mediu prin tehnologiile aplicate i prin potenialul su inovaional. n acelai timp, exploataia agricol trebuie s se adapteze la cerinele impuse de clieni, furnizori, acionari, beneficiari, organisme guvernamentale i salariai, ceea ce impune necesitatea punctelor de contact dintre compartimentele i salariaii exploataiilor agricole i agenii economici care formeaz mediul ambiant. Exploataia agricol este supus influenei numeroilor factori (fig.3.1). Factori socioculturali Factori de politic agricol Factori economici

Factori naturali

EXPLOATAIA AGRICOL

Factori de management Factori demografici

Factori tehnologici

Factori juridici

Fig 3.1 Factorii de influen ai mediului ambiant asupra exploataiei agricole Unele elemente au aciune direct asupra exploataiei agricole, cum ar fi mediul direct sau mediul de lucru, iar altele au aciune indirect, cum ar fi mediul general al exploataiei agricole. 3.1.1. Mediul direct Factorii mediului ambiant exercit o gam variat de influene asupra exploataiei agricole prin intermediul unui complex de factori, a cror cunoatere faciliteaz nelegerea mecanismului de funcionare a sistemului n ansamblul su.
26

Unele componente ale mediului extern au efecte directe asupra exploataiei agricole, n timp ce altele acioneaz indirect, manifestndu-i influena prin intermediul primelor. Elementele cu aciune direct asupra exploataiei agricole formeaz mediul de lucru, iar cele cu aciune indirect formeaz mediul general al exploataiei agricole. Elementele tipice mediului direct includ clienii, furnizorii i concurenii. La acestea se mai adaug i alte elemente specifice cum ar fi: instituii guvernamentale, sindicate etc. Clienii sunt cei care beneficiaz de produsele sau serviciile exploataiei agricole. Pentru a supravietui, orice exploataie agricol trebuie s caute s satisfac n permanen nevoile clienilor, iar evoluia acestor nevoi trebuie urmrit n mod continuu. A doua component important a mediului direct al exploataiei agricole sunt concurenii. Cunoaterea acestora i impactul lor asupra pieei este vital pentru exploataia agricol. Furnizorii includ sursele de materii prime i materiale, sursele de energie, sursele de fonduri (instituiile financiare, bncile), piaa forei de munc etc. Instituiile guvernamentale acioneaz, de asemenea, direct sau indirect asupra exploataiei agricole, regsindu-se n practica economic, social, politica tiinei, politica nvmntului, politica extern, cu influene n ceea ce privete deciziile de realizare a obiectivelor i resursele necesare acestora. 3.1.2. Mediul general Componentele principale ale mediului general n care opereaz o exploataie agricol sunt: mediul natural, mediul economic, mediul tehnologic, mediul social i mediul politic. Mediul natural este influenat de factorii naturali (ecologici) din care fac parte, printre altele, resursele naturale: apa, solul, clima, vegetaia i fauna. Mediul natural influeneaz activitatea unitilor agricole n ceea ce privete asigurarea cu materii prime, cu energie, carburani, ap pentru irigaii sau ali factori de producie. n acelai timp ns exploataiile agricole sunt ageni poluani pentru mediu, ceea ce determin creterea responsabilitilor managerilor, a tuturor celor care lucreaz n agricultur, n a converti impactul ecologic din negativ n pozitiv. n condiiile actuale, cnd criza de materii prime i resurse energetice mbrac noi dimensiuni, interdependenele dintre factorii ecologici i unitile agricole se multiplic i se diversific reclamnd un efort deosebit pentru cunoaterea i valorificarea lor de ctre managementul exploataiei agricole. Resursele nu numai c nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice i sociale, ci au nceput s fie luate n considerare la dimensiunile lor reale i integrate ntr-un sistem impreun cu alte subsisteme, ca populaia, investiia de capital, poluarea, producia de alimente, calitatea vieii, toate fiind privite n evoluia lor pe termen lung i n intercondiionarea lor reciproc.
27

n pstrarea echilibrului ecologic, n asigurarea unor condiii favorabile dezvoltrii economice, exploataiile agricole i, ndeosebi, managementul acestora au un rol important. Dar, n derularea unui asemenea demers este necesar implicarea i a celorlalte categorii de factori ai mediului ambiant. Mediul economic privete economia n ansamblul ei i poate fi caracterizat printr-o serie de indicatori cum ar fi: rata de cretere a P.I.B., rata inflaiei, rata dobnzilor, ratele de schimb a monedelor etc. Astfel, o rat mare de cretere a P.I.B. duce la expansiunea consumului i, prin aceasta la diminuarea concurenei. O rat sczut a dobnzii poate determina creterea cererii de produse etc., mai ales atunci cnd acestea sunt achiziionate cu fonduri de mprumut. Mediul macroeconomic are un puternic impact asupra managementului exploataiei agricole ct i al exploataiei agricole n ansamblul ei. Factorii economici sunt factori care influeneaz ntr-un grad ridicat orientarea activitii i nivelul de eficien economic ale acesteia. Ei cuprind n general prghiile economice prin care statul intervine n economia de pia i au n vedere: nivelul preurilor de achiziie a mijloacelor tehnice, a diverselor materiale, a produselor, sistemele de creditare i nivelul dobnzilor practicate, sistemul de impozite i nivelul acestora, taxele i tarifele, sistemele de salarizare, etc. ntre nivelul, formele i modalitile de utilizare ale acestor prghii economico -financiare n agricultur, este necesar a se ine cont de particularitile ei, mai ales de influena condiiilor de clim asupra rezultatelor, sezonalitatea efecturii cheltuielilor i sezonalitatea obinerii veniturilor, impactul direct al costurilor produselor agricole asupra nivelului de trai. Factorii economici - ce determin mediul economic n care se desfoar activitatea exploataiilor agricole influeneaz decisiv att constituirea, ct i funcionarea i dezvoltarea acestora. Punctul de plecare n abordarea unor asemenea stadii specifice vieii exploataiilor agricole l reprezint studiul pieei, care furnizeaz informaii relevante referitoare la nivelul i structura cererii, nivelul concurenei etc. Pe aceast baz, conducerea exploataiei agricole fundamenteaz deciziile de aprovizionare, producie i vnzare, alturi de alte elemente ale strategiilor i politicilor generale ce -i sunt specifice. Exploataia agricol trebuie s produc i s ofere pieei ceea ce se cere, contribuind decisiv la satisfacerea trebuinelor oamenilor, ale societii. Aceast nou optic are la baz faptul c piaa rmne principala legtur dintre producie i consum, principala modalitate prin care se verific concordana dintre nivelul i structura produciei i cele ale cererii sociale, finalizndu-se, practic, aciunea legii cererii i ofertei, a legii valorii. Practic, cointeresarea material "vzut" fie i numai prin salarizare i profit, se manifest ca un important factor economic; n msura n care unitile sunt beneficiarele anumitor sisteme de salarizare trebuie s se ncadreze n nite limite cantitative controlate de instituiile bancare i s respecte anumite
28

modaliti de repartizare a beneficiului. n acest din urm caz intervin interese dintre cele mai diferite, a cror satisfacere este dependent de mrimea profitului brut nregistrat ntr-un interval de timp; ne referim la acionari, la salariaii unei exploataii agricole, la manageri, la stat s.a.m.d., fiecare din acetia fiind nemijlocit interesai, n amplificarea cotei pri din profit. Acionarul consider c scopul unei exploataii agricole este acela de a produce profit ct mai mare din care se poate ncasa dividende corespunztoare; salariaii exploataiei agricole consider c exploataiile agricole trebuie s le asigure salarii bune i posibiliti de perfecionare a calificrii; n afar de salarii i onorarii, conductorii (managerii) vd n unitatea la care sunt angajai i un teren de realizare a personalitii lor, de exprimare profesional concret; clienii unei exploataii agricole asteapt de la ea produse de calitate, care s fie ameliorate continuu pentru a corespunde nevoilor lor tot mai exigente; o regiune, un ora consider c exploataiile agricolele trebuie s asigure locuri de munc stabile pentru conceteni i s protejeze mediul ambiant; n sfrit, statul vede n fiecare exploataie agricol o surs de noi locuri de munc, motor al expansiunii economice, un exportator eficient, i, pe baza acestora, o surs important i continu de venituri. Alturi de cointeresare sau chiar n contextul acesteia o poziie la fel de important o dein preurile i tarifele, creditele, taxele i dobnzile, impozitele, fiecare din acestea, tratat sistemic, influennd nemijloct derularea eficient a activitilor exploataiilor agricole. Utilizarea lor poart amprenta actului de proprietate i, implict, a tipului de agent economic - i nregistreaz progrese semnificative n etapa actual, de tranziie spre economia de pia. Pe fondul descentralizrii manageriale i al privatizrii asistm la liberalizarea utilizrii acestor prghii i la transformarea lor n veritabile instrumente manageriale cu impact pozitiv asupra eficacitii de ansamblu a zonelor. Aa cum s-a mai precizat, influenele multiple ale acestei categorii de factori de mediu se manifest nu numai asupra componentelor procesuale structurale ale exploataiei agricole, ci i asupra managementului su. Practic, ntreg procesul de management i fiecare funcie n parte - de la previziune stabilirea strategiilor i politicilor microeconomice) la control-evaluare sunt "afectate" de "intervenia" acestor factori extrem de dinamici i de mare complexitate. Rolul managerilor este acela de a le valorifica impactul la decizii i aciuni pertinente, generatoare de eficien, innd cont de specificitatea manifestrii lor n exploataiile agricole. Alturi de factorii economici, factorii de management exogeni exploataiei agricole au o influen considerabil asupra acesteia. Din categoria factorilor de management care presupun totalitatea elementelor manageriale ce influeneaz direct sau indirect exploataia agricol - fac parte, printre alii: mecanismul de planificare macroeconomic, sistemul de organizare a economiei naionale, calitile de coordonare, mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte exploataia agricol respectiv, mecanismele motivaionale, calitatea studiilor, metodelor i tehnicilor manageriale.
29

Mediul tehnologic cuprinde cunotinele, experiena i creativitatea tehnic, precum i grupurile de oameni asociate cu acestea. Schimbrile tehnologice mult mai frecvente n ultimele dou decenii, pot modifica n mod semnificativ cererea sau serviciile unei uniti de producie sau al unei ramuri. Dezvoltrile tehnologice ale concurenilor unei exploataii agricole, pot face produsele sau serviciile acestora demodate sau prea scumpe. Factorii tehnologici sunt legai de volumul i calitatea utilajelor, instalaiilor , mainilor, seminelor, pesticidelor, furajelor, produselor de uz veterinar, etc, necesare pentru desfurarea proceselor de producie i care sunt oferite de agenii economici care distribiue ac este produse, din producia intern sau procurate din import. De asemenea sunt prezente multe uniti de producie i cercetare care ofer exploatailor agricole tehnologii de cultivare a plantelor i de cretere i exploatare a animalelor. Aciunea acestor factori de mediu este deosebit deoarece influeneaz gradul de nzestrare tehnic a exploataiilor agricole sau ritmul de modernizare a tehnologiilor. Situaia actual caracterizat printr-o dotare sczut a exploataiilor private mici, uzura fizic i moral ridicat a mijloacelor fixe din unele exploataii agricole, capitalizarea redus, au influenat negativ eficiena activitii din agricultur. Dezvoltarea tehnologic poate reduce costurile pe toate treptele procesului de producie, de la o mai bun utilizare a materiilor prime pn la conservarea energiei. Cuprinznd ansamblul elementelor cu caracter tehnic i tehnologic, factorii din mediul tehnologic i pun amprenta, n principal, pe gradul de nzestrare tehnic i pe ritmul modernizrii produselor i tehnologiilor. Aciunea acestor factori trebuie corelat cu cea a factorilor economici, n special cu prghiile economico-financiare i de management, sistemul de organizare a economiei, sistemul de planificare, asigurndu-se, astfel, o potenare a competitivitii exploataiei agricole respective. Sunt necesare o serie de msuri privind mbuntirea acestor factori, cum ar fi: accelerarea privatizrii; sisteme de creditare i impozitare avantajoase; alegerea unor forme de organizare privind efectuarea lucrrilor agricole i sanitar veterinare; mbuntirea informatizrii legat de avantajele aplicrii elementelor de progres (soiuri, rase de animale, substane fitosanitare, etc.); tehnologii moderne; introducerea unor acte normative prin care se impune aplicarea unor tehnologii standard. Toate acestea vor permite creterea productivitii muncii i mbuntirea calitii produselor agricole obinute.
30

Mediul social include factori care se refer la cultura general, valori, atitudini i caracteristici demografice ale clienilor i angajailor unei exploataii agricole. O schimbare social deosebit se nregistreaz n agricultura romneasc prin schimbrile profunde n ceea ce privete structurile de producie i structura forei de munc att n gospodriile agricole ct i n alte forme de asoiere agricol. Se observ un fenomen de feminizare a forei de munc din agricultur precum i o pondere nsemnat a persoanelor n vrst care lucreaz n agricultur. Alte schimbri sociale au n vedere modul n care se raporteaz fiecare persoan la munca sa. Asupra unitilor de producie, efectele componentelor sociale ale mediului se manifest prin angajai, clieni i grupuri sociale care pot inspira diferite reglementri administrative. Aa de exemplu, sunt multe reglementri administrative cu privire la securitatea produselor care sunt impuse de organizaiile de protecie ale consumatorilor. Putem aminti i restriciile cu privire la poluarea mediului ambiant i la creterea costurilor de prevenire a polurii. Forele sociale dinamice pot influena n mod semnificativ cererea pentru anumite produse i pot astfel modifica deciziile strategice la nivel de exploataie agricol. De asemenea, schimbri semnificative sunt n structura forei de munc mai ales prin creterea numrului de persoane n vrst i a gradului de feminizare. n noile condiii generate de integrarea agriculturii n noile structuri europene mediul social are o influen direct sau indirect asupra exploataiei agricole i contribuie la mbuntirea structurii socio-profesionale a salariailor, precum i la formarea unei mentaliti specifice economiei de pia. Mediul instituional i juridic se refer la reglementrile juridice cu influen direct sau indirect asupra exploataiei agricole sau a modului su de conducere. n domeniul reglementrii, majoritatea exploataiilor agricole sunt influenate de un numr tot mai mare de legi care influeneaz modul n care se opereaz n urmtoarele domenii: recrutarea, angajarea i concedierea personalului, compensaiile, durata zilei de lucru, a sptmnii de munc, condiiile locului de munc, practicile de publicitate, stabilirea preurilor produselor, achiziiile etc. Aciunea mediului juridic n domeniul agricol este determinat de aplicarea numeroaselor acte normative i legi cum ar fi: Legea nr 15 din 1990, privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale, Legea nr. 31/ 1990 cu privire la societile comerciale, Legea 18 din anul 1991, numit i Legea fondului funciar prin care s-a retrocedat terenul agricol proprietarilor conform Registrului agricol din anul 1948, Legea nr.36/ 1991 privind societile agricole i alte forme de asociere din agricultur, Legea privatizrii societilor comerciale nr 58/1991, Legea 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat n alte scopuri dect pentru agricultur sau silvicultur, Legea 66/ 1993 privind contractul de management, Legea 34/1994
31

privind impozitul pe venitul agricol, Legea 11/ 1994 privind activitatea de standardizare n Romnia, Legea nr 16/1994 privind arendarea terenurilor agricole, Legea proteciei mediului nr 137/1995, Legea nr 75/ 1995, privind producerea, controlul calitii, comercializarea i folosirea seminelor, materialului sditor, precum i nregistrarea soiurilor de plante, Legea nr 84/1996 privind mbuntirile funciare, Legea investiiilor de capital strin, Legea nr 54/1998 privind circulaia juridic a terenurilor, Legea 1/2000, Ordonana de urgen nr. 108/ 2001 privind exploataiile agricole, Legea 268/2001 privind privatizarea societilor comerciale ce dein n administraie terenuri proprietate public i privat a statului, Legea 72/2002 privind desfurarea activitii zootehnice n Romnia. Unele reglementri pot controla accesul la sursele de aprovizionare (prin tarife vamale de exemplu) iar altele pot limita accesul la pieele de desfacere. 3.2 MANAGEMENTUL MEDIULUI N EXPLOATAIILE AGRICOLE Protecia mediului devine ntr-o msur din ce n ce mai mare o activitate care preznt importan n managementul exploataiilor agricole, fiind considerat n ultimul timp o important funciune a exploataiei. n acest sens, n multe exploataii agricole, principala direcie de dezvoltare a acestei funcii, nu este una pasiv, doar de supraveghere a mediului nconjurtor, ci este practicat n mod activ, prin msuri integrate de protecie a mediului. Prin aceasta, mediul nconjurtor nu reprezint doar un factor de cost, ci este privit tot mai mult ca un factor de reducere a costurilor de producie, scderea riscurilor, i o ans real pentru utilizarea activ n marketingul exploataiei agricole. n cadrul exploataiilor agricole, protecia mediului este privit prin prisma utilizrii pmntului, a influenei factorilor climatici asupra produciei agricole, respectarea normelor privind utilizarea produselor fito-farmaceutice i poluarea solului, apelor i alimentelor, folosirea deeurilor produse de animale, nlturarea efectelor negative ale polurii solului, etc. Msurile de protecie a mediului, prin costurile mai reduse pe care le genereaz, abilitatea cu care sunt nfptuite, influena lor asupra calitii produselor agricole obinute, reprezint un important mijloc de concuren ntre exploataiile agricole. Din acest motiv, activitatea de protecie a mediului nconjurtor, influeneaz n mare parte rezultatele economico-financiare ale unei exploataii agricole. 3.2.1 Noiuni de baz Noiunea de mediu. n literatura de specialitate, noiunea de mediu nconjurtor este considerat similar cu ntreg mediu al unei exploataii agricole. Numeroi autori (3, 5), consider c mediul nconjurtor, poate fi mprit n mai multe subsisteme, n funcie de natura factorilor care influeneaz activitatea unei exploataii agricole.
32

Dup acest criteriu, sistemul mediului nconjurtor poate fi mprit n cazul unei exploataii agricole n mai multe componente i anume: componente tehnico-naturale; componente economice; componente politice; componente sociale etc. Noiunea de mediu nconjurtor se extinde i n conexiune cu sistemul de informaii ale mediului. n cadrul managementului, mediul nconjurtor poate fi definit ca totalitatea tuturor factorilor: apa, aer, pmnt, zgomote, trepidaii, i ali determinani de suprafa sau de mediu, care acioneaz asupra derulrii procesului de producie ntr-o exploataie agricol, respectiv asupra crora acioneaz i exploataia agricol la rndul ei. Conform acestei definiii, mediul nconjurator este privit numai n dimensiunea sa de mediu natural. Pornind de la aceasta definiie, funciunea de mediu nconjurtor poate fi descris astfel:
o

mediul nconjurtor pune la dispoziia exploataiei resurse sub form de energie i materie, pentru realizarea de bunuri; este folosit ca mediu de preluare pentru emisii i reziduuri care rezult din producie i din consum; reprezint cadrul n care se desfoar ntreaga activitate economic.

Datorit acestor caracteristici, mediul nconjurtor solicit fiecare exploataie agricol n parte, care reprezint de altfel o parte component a sistemului global reprezentat de mediul nconjurtor. Pornind de la o reprezentare simplificat a mediului nconjurtor, exploataiile agricole pot fi privite ca i o cutie neagr (Black box ), nconjurat de input-uri i de output-uri, ca mrime a fluxurilor de intrare i de ieire . 3.2.2. Informaii relevante despre mediu Pornind de la terminologia mediului nconjurtor, i de la impacturile procesului de producie al exploataiei asupra mediului, trebuie s cuantificm toate informaiile care ne ajut s determinm raporturile mediu exploataie agricol. Trebuie s cunoatem mai nti care sunt fluxurile de materie i energie ntre exploataie i mediu, pentru a putea evalua impactul asupra mediului n uniti de mrime tehnic sau fizic. Dup unii autori (1), o informaie pe deplin valabil se formeaza mai nti prin combinarea unor proprieti fizice cu proprietile de aciune n mediu. Exemple ale unor asemenea proprieti sunt: capacitatea unei anumite substane de a se degrada sub aciunea factorilor de mediu (bio-degradabilitatea) sinergismele care pot apare, etc. Asemenea informaii despre mediu prezint o dinamic puternic, ele
33

trebuie s fie colectate n mod continuu i actualizate. Dificulti n evaluarea unor date despre mediu apar i datorit faptului c, natura este un sistem deschis, cu multiple legturi ntre subsisteme, i prezint de asemenea procese reversibile, care nu pot fi definite pe deplin n comparaie cu sistemele antropogene. De asemenea, numeroasele conexiuni care exist n mediul nconjurtor nu sunt pe deplin cunoscute . Pe de alt parte, este necesar cunoaterea impactului ecologic pe care l are o substan sau un grup de substane asupra mediului nconjurtor. Efectele sinergice i timpul de reacie destul de diferit de la o substan la alta pot s duc la o evaluare inexact. n consecin, informaiile despre mediu nu se pot cuantifica cu exactitate, ci trebuie luat n considerare i o anumit marj de eroare . 3.2.3 Sistemul exploataie-mediu Exploataia agricol reprezint o parte component a sistemului global mediu nconjurtor, cu care are multiple interaciuni. Pornind de la prezentarea exploataiei agricole ca i un subsistem al mediului nconjurtor, exploataia poate fi privit nu numai ca o parte component a ciclului economic, dar i ca o parte component a ciclului natural. Cu ajutorul acestei reprezentri, se pot preciza n mod sumar numeroasele interaciuni ntre exploataie i mediu. n cadrul unei analize precise, de exemplu n cazul procesului de producie este mult mai evident conexiunea puternic a exploataiei agricole cu mediul, datorit multitudinii fluxurilor de materie i energie care intr i ies din exploataia agricol. La o analiz realizat din punct de vedere al aspectului mediului i evoluia aciunii procesului de producie asupra acestuia, pot apare dou probleme. Prima problem se refer la faptul c trebuie clar precizate limitele sistemului, domeniile relevante i cele nerelevante. La aceasta trebuie avute n vedere i fenomenele n cmpul de aciune exploataiemediu pentru a se putea evalua acceptarea de ctre mediu a existenei exploataiei n sensul unui mod de privire unitar. Pentru aceast situaie, putem prezenta cteva exemple i anume : modul de aciune al diferitelor substane (insecto-fungicide, ngrminte etc.) asupra mediului; procesul de transport de la i ctre exploataia agricol; modul de reaciune al mediului la utilizarea i evacuarea produselor realizate . 3.2.4 Sisteme informaionale ale mediului n exploataie Scopul sistemelor informaionale este ca toate domeniile funcionale ale exploataiei agricole (producia, randamentul diferitelor materiale, etc) s fie puse la dispoziia utilizatorilor, ct i contribuia fiecrui rezultat la problemele legate de protecia mediului nconjurtor.
34

Principalele puncte de plecare n culegerea de informaii ecologice bazate pe activitatea exploataiei agricole se refer la acele instrumente informaionale avute la ndemn, care sunt stipulate prin lege sau care sunt orientate pe eficiena economic a exploataiei agricole. Pentru aceasta sunt programe care prevd msuri pentru meninerea puritii apei, aerului, planuri pentru susinerea cheltuielilor referitoare la protecia mediului, liste ale bncilor de date referitoare la substanele periculoase, date referitoare la gestiunea economic i ale sistemului mediului nconjurtor al exploataiei agricole. Sistemele informaionale ale mediului exploataiei agricole trebuie s respecte anumite cerine i anume: din punct de vedere al coninutului s cuprind complet i difereniat toi factorii de influen ai mediului, iar n cazul ideal, s furnizeze i rezultate care s fie utilizate i de ctre alte compartimente, att n exploataie, ct i n afara acesteia; pentru a se putea efectua comparaii, se vor avea n vedere i alte procese de evaluare; din punct de vedere al instrumentarului folosit, un sistem informaional trebuie s se caracterizeze prin practicabilitate, economicitate, aplicabilitate i integralitate. Funcia principal a unui sistem informaional al mediului i exploataiei agricole este colectarea i evaluarea de date necesare procesului de luare a decizie, i realizarea comunicrii n interiorul i exteriorul exploataiei agricole. La colectarea de date se va stabili problematica de studiat, precum i acorduri de detailare i alegerea unor indicatori adecvai, nainte de a fi introduse sursele de date i instrumentele de prelucrare a lor. Etapele procesului de decizie care se refer la msurile pentru protecia mediului nconjurtor sunt urmtoarele: declararea scopului; punerea la dispoziie a informaiilor orientate dup scop; analiza alternativelor de lucru; evaluarea alternativelor; elaborarea variantelor decizionale. Un sistem informaional al exploataiei agricole i mediului, trebuie s realizeze, pe lng funcia de baz i comunicarea axat pe mediu, ntre exploataie i mediul nconjurtor. Aceast problem se concretizeaza prin punerea la dispoziia celor interesi a datelor din afara exploataiei, relevante pentru mediu. Acetia pot fi: clienii exploataiei, autoriti, furnizori, investitori, asiguratori, etc.
35

Principalele funcii ale sistemului informaional, cuprinse n analiz n plan monetar sau social se refer la: calculul rentabilitii; analiza cost beneficiu; calculul costului msurilor de protecie a mediului; bilanul social. La prezentarea fiecrui concept n parte, va trebui clarificat ce termen al mediului nconjurtor st la baza conceptului, i cum se va realiza colectarea de date. Mai mult, va trebui descris i verificat fiecare metod de evaluare n parte, i n ce msur, conceptul pune la dispoziie indicaii asupra organizrii sistemului. Alegerea aplicaiilor sistemului informaional al mediului se va face pe baza gradului de cunoatere a fiecruia. Dintre aceste aplicaii putem enumera: Liste de verificare a mediului; Analiza liniar a produsului; Bilanul materialelor i energiei; Bilanul ecologic; Contabilitatea ecologic i modul de calcul; Controlul ecologic; Audit-ul mediului. Listele de verificare a mediului sunt foarte diferite i nu sunt nc pe deplin delimitate. Acestea se prezint ca nite liste de verificare simple sau matrici de verificare sistematic, care se folosesc pentru evaluarea unui numr de factori nefavorabili sau folositori pentru exploataia agricol. Termenul de mediu nconjurtor, care st la baza alctuirii acestor liste de verificare va fi cuprins n totalitatea lui. n ceea ce privete limitele sistemului mediu nconjurtor - exploataie, aceste liste se caracterizeaz printr-o mare flexibilitate, fiind alctuite dup dorin, pentru fiecare funcie de producie sau chiar la nivel de exploataie agricol. O list de verificare a mediului sau o matrice de sistematizare, are o structur general valabil, i va urmri un singur scop, dar ntr-un mod de sistematizare mai aprofundat. Prima etap care se parcurge n alctuirea unei liste de verificare a mediului sau a matricilor de sistematizare, este colectarea datelor, care se poate realiza n mod diferit, n funcie de procedura folosit. Dup etapa de colectare, a doua etap este etapa de evaluare.

36

n cadrul acestei etape, se realizeaz diferite comparaii, cu ajutorul unui siste m de acordare a punctelor, pentru fiecare factor n parte (sistemul Scoring), n mod similar analizelor tehnico economice. Ultima etap este elaborarea rezultatelor i ntocmirea listei de verificare a mediului. Analiza liniar a produsului reprezint un sistem informaional al mediului nconjurtor al exploataiei, care urmrete ntreg ciclul de via al unui produs, de la obinerea materiei prime i pn la valorificarea acestuia pe pia. Pornind de la definiia termenului de mediu nconjurtor al exploataiei, trebuie cuprinse ntro matrice special aciunile fiecrei etape de via a unui produs asupra mediului nconjurtor, natural, social i economic, ntr-un mod difereniat cu ajutorul simbolurilor. Metodologia de prelucrare a informaiilor const n aceea c informaiile relevante despre ciclul de via al unui produs vor fi sistematizate ntr-un cadru bi-dimensional. n plan vertical, vor fi sistematizate informaiile despre ntreg ciclul de via al produsului, de la obinerea materiei prime i pn la desfacerea produsului pe pia. n plan orizontal vor fi trecute repercusiunile sau impactul fiecrei etape de via a produsului asupra naturii, societii sau economiei. Sub aceast form, matricea realizat ne d informaii relevante privind impactul unui produs asupra mediului nconjurtor. Pentru structurarea datelor sau sistematizarea lor, trebuie incluse toate sursele disponibile, att cele din interiorul exploataiei, ct i din exterior. n aceasta etap, pot fi edificatoare datele diferitelor dimensiuni i caliti ale produsului. Analiza liniar a produsului cuprinde i o etap de evaluare, dar nu conine o metodic de evaluare standard. Ca metod de lucru ajuttoare s-a propus de ctre diferii autori, prelucrarea nunai a unui profil de produs, care s dea informaii despre avantajele sau dezavantajele produsului respective i impactul acestuia asupra mediului nconjurtor. Bilanul de materiale i energie se realizeaz n cadrul fiecrui proces de producie. Prin cunoaterea fluxurilor de materiale i energie, precum i a proprietilor lor ecologice (de exemplu, valoarea eco-toxicologic), se pot realiza planificri i programe care se vor referi la protecia mediului nconjurtor. Pornind de la prelucrarea unor asemenea elemente de proces, cu multiple conexiuni i legturi (input-uri i output-uri) pot fi prezentate produse, procese de producie sau exploataii n ansamblul lor prin agregarea datelor. n cadrul acestei aplicaii, se va lua ca baz un factor al mediului nconjurtor bine delimitat i se va reprezenta impactul asupra acestuia i asupra mediului economic sau social.
37

n faza de prelucrare a datelor, vor fi analizate separat informaiile tehnice referitoare la activitatea exploataiei i informaiile referitoare la mediul nconjurtor (informaii ecologice). Se ncearc prin urmare, analizarea procesului de producie, difereniat i unitar, pentru fiecare flux de energie n parte. Ca metodologie de lucru, se pot utiliza o serie de instrumente de lucru cum ar fi:
o o o

diagrame de lucru; tabele input-output; confruntri de bilanuri etc.

n cazul confruntrii de bilanuri, se prezint indicaii asupra delimitrii sistemului, deoarece aceasta nu este fixat metodologic. Prin adiionarea valorilor de bilan pariale, pot fi prezentate valori ale bilanurilor energetice i materiale dup dorin. Evaluarea bilanurilor, se va face ca urmare, din punct de vedere calitativ, ncercnd s se prezinte impactul omului asupra naturii, n structur s complex i sub toate nuanele. Foarte multe din aplicaiile de bilan publicate pn n prezent, se bazeaz pe metodologia de prelucrare a bilanurilor de materiale i energetice. Diferenele constau n cadrul de studiere n parte (orientate dup produs, proces sau dup ntreaga exploataie) i dup prelucrarea fluxurilor de materie i energie. Dup o propunere de standardizare a bilanurilor, fcut de ctre Oficiul pentru Mediul nconjurtor, bilanul ecologic este alctuit din urmtoarele pri componente:
o o o o

scopul bilanului cu precizarea limitelor sistemului; bilanul pe obiecte; bilanul de aciune; evaluarea bilanului.

Cele mai multe aplicaii publicate pn n prezent, sub form de bilanuri ecologice, au la baz un termen natural al mediului nconjurtor. Principala problem care se pune n cadrul unui bilan ecologic const n prelucrarea datelor referitoare la delimitarea sistemului. n principiu, se urmrete reducerea complexitii impactului activitii de producie asupra mediului nconjurtor. i n acest caz, se poate realiza o analiz operativ bidimensional. Pe plan vertical vor fi luate n considerare delimitarea pe fiecare faz de producie, iar n plan orizontal se trec repercusiunile fiecrei faze de producie asupra mediului ecologic. Probleme deosebite apar atunci cnd se ncearc cuprinderea ntr-un bilan ecologic i a informaiilor cu caracter material, pe lng nivelul financiar.
38

n ceea ce pivete metodologia de evaluare se pot stabili diferite mrimi de exprimare. n general, are loc o limitare la o evaluare calitativ, verbal. Din punct de vedere organizatoric, se recomand ca ntreg personalul exploataiei s fie informat asupra modului de procedura a bilanului ecologic, precum i organizarea unor grupe de lucru n care s se organizeze discutii sub conducerea unui responsabil cu mediul nconjurtor desemnat la nivel de exploataie agricol. Contabilitatea ecologic ncearc realizarea bazat n mod metodic pe modaliti de calcul uzuale unui bilan de fluxuri de materie i energie referitoare la exploataie, cu o evaluare final, n mod unitar. Similar contabilitii financiare, informaiile referitoare la materie i energie sunt reprezentate cantitativ i sunt agregate la un numr de mrime general. n cadrul contabilitii ecologice, termenul de Mediu nconjurtoreste delimitat la dimensiuni naturale. Culegerea de date trebuie s se fac cu o corectitudine i exactitate foarte mare, iar prelucrarea propriu zis const n trecerea tuturor informaiilor ntr-un sistem de conturi analitice similar cu cel din contabilitatea economico-financiar. n general, se deosebesc 5 clase de conturi, din care, 2 conturi de mediu nconjurtor, 2 conturi de transformare i un cont analitic pentru cele dou grupe. Metodologia de evaluare se realizeaz dup conceptul de relaii calitative, fiind o aplicaie orientat pe valori limitate. Considerentul de baz este aici c valorile limitate, prezint ntre ele o relaie care corespunde gradului de dunare a fiecrei substane. Valorile limit sunt calculate ntr-o unitate de msur identic i mijlocesc relaiile diferitelor valori delimitate pentru fiecare valoare limit normat propus. n cadrul organizrii contabilitii ecologice n exploataiile agricole, culegerea de date trebuie s fie complete i de aceea, acestea se vor colecta de ctre colaboratorii conductorilor de produs. De asemenea, se va organiza un punct central pentru protecia mediului n exploataie, n care se vor centraliza toate datele referitoare la mediul nconjurtor. De aceea, este bine s se realizeze un regulament cu privire la accesul la date, fixarea cadrului de funcionare a contabilitii ecologice i de control a acesteia. Controlul ecologic Controlul ecologic reprezint o activitate a managementului exploataiei prin care se realizeaz comparaii ntre impactul activitii de producie asupra mediului nconjurtor, cu msurile stabilite prin planurile de protecie a mediului. Etapele procesului de control ecologic sunt urmtoarele:
o o o o

stabilirea modului de calcul i de control ecologic; alegerea instrumentelor de prelucrare a datelor; alegerea metodelor de evaluare; stabilirea msurilor de corecie n vederea proteciei mediului nconjurtor.
39

Prin controlul ecologic se urmrete scderea riscului de exploataie i mrirea anselor de exploataie prin economisirea resurselor, creterea cotei de pia, etc. Controlul ecologic trebuie s serveasc la evaluarea impactului exploataiei asupra mediului nconjurtor, prin compararea datelor rezultate de la contabilitatea ecologic, bilanul ecologic sau de la analiza liniar a produsului. Metodologia de prelucrare a fiecrei informaii i determinarea punctelor slabe n cadrul limitelor sistemului este specific pentru fiecare element n parte i poate fi prezentat sub forma unei analize A,B,C / X,Y,Z. n cadrul analizei a punctelor slabe, rezultatele bilanului ecologic pot fi comprimate i pot fi indicate primele poteniale de optimizare. Cu aceast analiz a punctelor slabe se poate cunoate cu precizie situaia ecologic la un moment dat. Structura unui sistem de control ecologic trebuie s integreze toate aspectele ntr-un ansamblu unitar i, de aceea, se recomand urmtoarele msuri organizatorice:
o

crearea unui post care s reprezinte controlul mediului nconjurtor, post care s fie direct subordonat conducerii exploataiei; disponibilitatea direct a conducerii exploataiei n problemele de protecie a mediului nconjurtor; descrierea tuturor posturilor i precizarea sarcinilor persoanelor care acioneaza activ n procesul de protecie a mediului; informarea i motivarea colaboratorilor.

Audit-ul mediului nconjurtor. nc din anul 1995, este valabil n toate rile membre ale C.E. aa-numita Reglementare a Audit-ului ecologic al C.E., cu ajutorul creia s-au pus bazele unei dezvoltri durabile, cu care se ncearc transmiterea responsabilitii i a controlului propriu a ntregii economii, cu ajutorul mecanismului de concuren a economiei de pia, n direcia dezvoltrii i proteciei mediului nconjurtor. Prin lurile de poziie ale unor organisme internaionale i prin includerea mass-mediei, se fac publice mecanismele pentru protecia mediului nconjurtor. Aceast reglementare deschide o nou perspectiv pentru a mbunti raporturile existente ntre exploataie i mediul nconjurtor. Audit-ul mediului i msurile de protecie a mediului nconjurtor transform instrumentele interne ale politicii exploataiei n instrumente ale politicii mediului nconjurtor. Reglementarea mai sus menionat fixeaz urmtoarele proceduri:
o

fixarea politicii i programelor de protecie ale mediului nconjurtor, la intervale de timp bine precizate; asigur indicaii i mputerniciri pentru persoanele care se ocup de programele de protecie a mediului nconjurtor;
40

impacturile asupra mediului nconjurtor, care iau natere prin activitatea exploataiei trebuie nregistrate i evaluate; n cadrul controlului ecologic, trebuie cuprinse toate activitile, procedurile i funciunile care prezint importan pentru protecia mediului nconjurtor; n toate documentaiile care se ntocmesc cu referire la mediul nconjurtor trebuie s fie prezentat situaia mediului nconjurtor, n dinamica ei de dezvoltare; verificarea sistemului mediu nconjurtor exploataie de producie, trebuie planificat, realizat i controlat n cadrul managementului exploataiei agricole.

Daca se realizeaz acest mod de procedur, rezult faptul c Audit-ul mediului nconjurtor pornete de la o noiune a mediului nconjurtor relativ cuprinztoare iar, pe de alt parte, culegerea de date, evaluarea, limitarea sistemului i derularea procesului de Audit al mediului sunt clar definite. Evaluarea comparativ a metodelor selectate. Marea majoritate a conceptelor enumerate se bazeaz pe analiza fluxului de materie i energie. Dintre toate metodele, bilanul ecologic ncearc foarte difereniat descifrarea i prezentarea, ntr-un cadru de referin restrns, a fluxului de materie i energie. La o parte din aplicaiile prezentate se ncearc cuprinderea pe ct posibil unitar a influenei mediului nconjurtor, avnd n vedere producia, procesele sau funciile exploataiei agricole. De exemplu, la analiza liniar a produsului sau la listele de verificare a mediului se pot face referiri cuprinztoare la culegerea de date relevante despre mediul nconjurtor. Pentru comparaiile n interiorul exploataiei sau ntre exploataii i alte elemente din exteriorul exploataiei sau prin compararea produselor sau proceselor de producie, este necesar o evaluare ecologic a datelor colectate. Multitudinea metodelor de evaluare, determin o problematic complex a evalurii ecologice. Pe de o parte, conducerii exploataiei agricole i pot fi furnizate informaii care i pot servi n procesul de luare a deciziei, dar numai prin combinarea (agregarea) cu alte d ate, iar pe de alt parte, i sunt furnizate informaii calitative despre mediul nconjurtor. Metodele de evaluare ecologic a mediului nconjurtor trebuie s combine cele dou situaii, pentru a putea da rezultate complete i cuprinztoare. Ca urmare, sunt metode sau aplicaii care pun la dispoziie o serie de msuri globale asupra mediului nconjurtor (de exemplu, bilanul ecologic) i aplicaii care interpreteaz datele studiate (de exemplu, analiza liniar a produsului sau Audit-ul mediului).

41

Capitolul

MANAGEMENTUL ECOLOGIC.

4.1 PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI ECOLOGIC.

Pentru ca Standardele de Management de Mediu existente, ca ISO 14001 sau EMAS pot implica mai mult efort sau mai multe cheltuieli decat doreste sau este necesar pentru o companie - si pot sa nu se adreseze problemelor imediate ale companiei - este o practica comuna, adoptarea unei apropieri sistematice a managementului de mediu. Aceasta consta dintr-un set de mijloace,proceduri, training si expertiza, acestea fiind utilizate pentru creearea de programe ajustate sa se potriveasca resurselor si obiectivelor specifice companiei sau sa "adapteze" programele existente. O asemenea apropiere se poate de asemenea dovedi folositoare unei companii care doreste sa-si imbunatateasca practicile de management de mediu, in acelasi timp stabilind o structura pentru "usurarea aruncarii" intr-un EMS, sau doar doreste sa instituie un program anual de raportare pe temea mediului. Acest capitol asigura o privire generala a proiectului de dezvoltare sistematica, pas cu pas si managementul sau, informatii despre cum sa crestem calitatea managementului si designul proiectului, si exemple de procese de planificare strategica.

4.1.1 Plan de Reducere a deseurilor - un model pas cu pas pentru industrie. Acest model tinteste sa va ofere o varianta detaliata despre cum sa implementati un program de management ecologic, prin preocuparea de analiza pas cu pas a managementului si dezvoltarii

proiectului, a calitatii designului proiectului si a managementului,a procesului de planificare strategica,a justificarii planului de proiect si a aplicarii mijloacelor disponibile de management de mediu, cum ar fi EMAS si ISO 14001. Exemplul folosit este acela al unui plan de reducere a deseurilor luat din industrie. Designul si implementarea unui astfel de proces implica de obiecei urmatoarele etape: ETAPA 1 ORGANIZAREA ECHIPEI MANAGERIALE. 1. Este necesara obtinerea unui sprijin managerial initial prin prezentarea ideii de implementare a reducerii deseurilor si a programului de reciclare top-managementului companiei. 2. Echipa (echipele) trebuie sa fie formata prin obtinerea sprijinului indivizilor implicati care sunt interesati de proiect si din punct de vedere financiar si ecologic. Experienta a aratat ca dinamica grupului limiteaza marimea echipei la 10-12 oameni.In acest context, oamenii entuziasti trebuie sa fie
42

intotdeauna inclusi, char daca echipele mari pot deveni greu operationale. Daca exista mai multe echipe pe un amplasament larg,atunci trebuie infiintata o echipa centrala de coordonare. 3. Trebuie sustinuta o sedinta de identificare a rolurilor. Este important sa desemnam diferite roluri diferitilor membrii, in concordanta cu interesele si abilitatile lor. 4. Comunicarea fie prin telefon, E-mail sau clasica, este esentiala. 5. In sfarsit, trebuie elaborata o decaratie - misiune proiect. Ea va fi bazata pe un tel initial realist cum ar fi un program de reciclare a hartiei birotice - si apoi infrumusetat pe masura ce programul este incunant de succes. ETAPA 2 ANALIZA PRODUCERII DESEURILOR SI SISTEMELOR DE DISPUNERE. Un audit vast implica doua componente: (a) identificarea stadiului curent de colectare a deseurilor si a sistemelor de dispunere, si (b) efectuarea unui studiu de compozitie a deseurilor pentru a determina cantitatile, caracteristicile si compozitia deseurilor. Cunoaserea sistemului curent de management al deseurilor este primul pas in proiectarea unui program eficace de reducere a deseurilor. De accea este esential sa: 1. Se determine cine supravegheaza procesul de dispunere a deseurilor; 2. Sa se dezvolte familiarizarea cu initiativele de reducere de uz curent si cu materialele colectate curent; 3. Sa se dezvolte familiarizarea cu tipurile de containere in care sunt colectate materialele. 4. Sa se determine daca exista inregistrari asupra cantitatii deseurilor si a taxelor gropilor de gunoi. Daca exista,atunci trebuie notate orice orientari si/sau facilitati de sezon a datelor. 5. Sa se determine parametrii demografici ai comlexului, inclusiv numarul de cladiri, numarul de angajati, etc. ETAPA 3 SISTEME OPERATIONALE DE MANAGEMENT AL DESEURILOR. Reducerea deseurilor si programele de reciclare vor avea impact asupura sistemelor existente de dispunere a deseurilor. In dezvoltarea familiarizarii cu sistemul, unul dintre cele mai folositoare lucruri este o plimbare prin cladire (cladiri). Aceasta va permite identificarea comportamentului personalului, analizarea spatiului disponibil pentru containere si trecerea in revista a locatiilor existente si a tipurilor de materiale promotionale care sunt folosite pentru a incuraja angajatii sa reduca deseurile. Aceste tipuri de observati constituie deseori sursa majoritatii, unora dintre cele mai simple si eficiente oportunitati de reducere a deseurilor. Infrastructura managementului deseurilor deja disponibila, poate fi adaptata cu usurinta la programele de reducre a deseurilor. O evalouare a urmatoarelor elemente poate oferi informatiile necesare: 1. Amplasamentelor containelrelor de deseuri si de reciclare, existente. 2. Starea lazilor de reciclare si depozitare.
43

3Fluxul curent de materiale utilizate in intreprindere. 4. Tipurile de echipamente folosite la manuirea deseurilor. ETAPA 4 PROMOVAREA SI EDUCATIA. Materialele pomotionale si educative, formarea obiceiurilor de management al desurilor la toti angajatii, sunt esentiale pentru succesul programului de reducere a deseurilor. In multe intreprinderi, programul promotional si educativ este una din zonele primare care necesita ameliorare. Orice imbunatatire adusa materialelor promotionale - chiar daca este folosita o simpla innoire si schimbare in grafica - poate mari participarea angajatilor, descreste ratele contaminarii si poate creste rezultatele programului de reducere a deseurilor. In general, daca nu exista un program de reducere in functiune, nu exista nici un program promotional. Oamenii pun totul in containere de gunoi fara sa se gandeasca. Tototusi, dfaca exista vreo forma de program de reducere a deseurilor, el trebuie sa fie insotit de semnaturi pentru acest program. In timpul plimbarii, analiza eficaictatii acestor semnaturi este importanta si trebuie sa se focalizeze pe locatia, estetica si claritatea mesajului. ETAPA 5 STUDIUL COMPOZITIEI DESEURILOR. Procesul analizarii fluxurilor deseurilor este deseori denumit "studiul compozitiei deseurilor". Studiile compozitiei deseurilor ofera informatii despre cantitatea si tipul materialelor dintr-un flux al deseurilor. Nivelul de efort necesar pentru a conduce un studiu de compozitie a deseurilor depinde de marimea intrepinderii si de obiectul de activitate, si de obicei implica urmatoarele: 1. Planificarea ca un continer de gunoi gol sa fie lasat ca facilitate la inceputul perioadei de proba,si care sa fie apoi ridicat la sfarsitul perioadei de proba. 2. Obtinerea probelor reprezentative din deseurile generate. 3. Sortarea deseurilor dupa caracteristiicile materialelor. 4. Evaluarea calitatii materialelor colectate. 5. Cantarirea separata a fiecarei categorii. 6. Aflarea cantitatii totale de deseuri generate in perioada de proba.

ETAPA 6 REZULTATELE COMPOZITIEI DESEURILOR. Deseori, nu putem estima greutatea materialului, dar putem estima volumul sau. folosind numarul si nivelul de umplere a containerelor colectate, marimea containerelor si frecventa colectarii, este posibil sa estimam volumul total de material colectat de-a lungul perioadei de generare, prin: 1. Calcularea procentajului de material pentru fiecare categorie de deseuri. 2. Estimarea ratei anuale de generare. 3. Detectarea unor tendinte de generari masive de deseuri in anumite perioade (ex. in preajma vacantelor).
44

4. Prezicerea daca compozitia deseurilor se va schimba in timpul perioadelor de generare masiva. ETAPA 7 IDENTIFICAREA PROGRAMELOR ALTERNATIVE DE MANAGEMENT AL DESEURILOR. Eliminrea sau reducerea deseurilor se va produce printr-una din urmatoarele trei metode: (a) Reducerea sursei, (b) Refolosire sau (c) Reciclare si Ingrasaminte. 1 Reducerea Sursei. Nu exista nici o reteta simpla de reducere a sursei intr-o intreprindere. Identificarea oportunitatilor de reducere a sursei depinde de fluxul deseurilor din intreprindere si de creativitatea membrilor echipei. Echipa poate incepe prin examinarea deseurilor - inclusiv a materialelor refolosite si reciclate generate de intreprindere,a operatiilor si produselor si sa identifice ceea ce poate fi evitat in totalitate. Cu alte cuvinte, este necesar sa se examineze ceea ce este cumparat si sa se intrebe"de ce cumparam noi aceasta ?" 2. Refolosirea Inca odata, fluxul deseurilor trebue revazut pentru a identifica deseurile care pot fi refolosite si a gasi idei de refolosire in intreprindere. Trebuie sa fie selectate oportunitatile care sunt realizabile si care vor avea un efect masurabil asupra generarii deseurilor sau vor permite membrilor echipei sa vada un progres rezultat in urma eforturilor lor,. De exemplu cestile pentru cafea si bauturi refolosibile in locul celor de unica folosinta este o oportunitate evidenta care implica toti angajatii. ETAPA 8 IMPACTUL REDUCERII SURSEI SI OPORTUNITATILE REFOLOSIRII. Reducerea sursei si initiativele refolosirii sunt cele mai importante programe de implementat. Nu numai ca vor avea cel mai mare impact asupra companiei, dar vor si constitui cel mai mare beneficiu pentru mediu. Pentru proiectarea unui program eficace, este esential ca toate reducerile surselor si optiunile de refolosire sa fie luate in consideratie inaintea proiectarii unui program de reciclare. Pentru a face asta este necesar sa se estimeze cat material va fi eliminat prin reducerea sursei si initiativele de refolosire, si sa se aprecieze cum poate schimba asta cantitatile si compozitia deseurilor. Daca reducerea sursei si initiativele de refolosire au impact asupra cantitatii de material reciclabil recuperat, cifrele economice ale programului de reciclare pot de asemenea sa fie afectate. Estimarea impactului acestor masuri este un pas fundamental inaintea analizarii fezabilitatii programului de reciclare. ETAPA 9 OPORTUNITATILE DE SUBSTITUIRE A MATERIALELOR. Materialele mai putin poluante, sau chiar inofensive, pot fi deseori folosite fara a compromite performanta. Mai intai, trebuie sa fim informati despre toxicitatea chimicalelor folosite la locul de munca si sa cumparam alternatvele mai putin toxice. Apoi, trebuie sa ne asiguram de depozitarea produselor care contin chimicale toxice confomr legii.
45

Alte idei de materiale substituente includ urmatoarele: La nivelul individului: - folosirea lipiciului pe baza de apa ca alternativa non-poluanta; - folosirea stilourilor si markerelor pe baza de apa, care sunt mai putin toxice decat cele cu cerneluri chimice; - comandarea, cumpararea si folosirea produselor care sunt facute din materiale reciclate. La nivelul companiei: - in cazul in care ambalajul returnabil sau refolosibil nu este posibil, folositi ambalaje usor de comprimat in locul celor din plastic, polistiren expandat sau orice alt material care nu este usor reciclabil. - folositi hartie maron si netratata acolo unde este posibil. - cereti furnizaorilor sa va furnizeze produsele ambalate in materiale reciclabile cum ar fi hartia, sticla, aluminiul sau cositorul. - substituiti ingredientele periculoase cu cele inofensive de cate ori este posibil. ETAPA 10 IDENTIFICAREA MATERIALELOR RAMASE. Materialele alese pentru reciclare vor depinde de volumul, valoarea si nivelul de contaminare a materialelor reciclabile in fluxul de deseuri al companiei. Disponibilitatea unor procesoare de materiale va influenta de asemenea potentialului reciclarii. Cand incepeti un program cea mai pormitatoare si eficace abordare privind costurile,este sa incepeti cu materiale care au o mare valoare pe piata, detin o portiune mare din fluxul de deseuri si/sau sunt usor de separat. Infrastructura si pietele pentru materialele post-consum se dezvolta rapid. Cu toate ca maturitatea pietii variaza intre tipurile de materiale, programele comerciale de reciclare pot reduce nevoile de depozitare a deseurilor cu 80%. Caracterisiticile deseurilor generate de diferite activitati variaza foarte mult. In general, cartonul ondulat, hartia alba si cutiile de aluminiu,sunt deseori primele care sunt reciclate, fie datorita faptului ca au o valoare mai mare, fie deoarece sunt usor de separat din fluxul deseurilor. Alte materiale se adauga apoi pe masura ce programul are succes. ETAPA 11 SISTEME DE COLECTARE NECESARE. Pot exista alternative nu numai in abilltatea de a reduce, refolosi si recicla materiale, dar si in metoda de deservire a deseurilor. Vor trebui luate decizii referitoare la tipul materialelor care trebuie reciclate, tipul programului necesar si nivelul participarii angajatilor (ex. angajatii sorteaza materialele in recipiente separate, sau amesteca fibrele lemnoase si lazile de bauturi etc.) Pentru fiecare tip de material selectat, trebuie sa fie determinata o metoda de separare si cum se va misca materialul de la birou pana la containerul de depozitare. ETAPA 12 NECESITATILE DEPOZITARII.
46

Bazat pe cantitatea de material reciclabil identificat in studiul compozitiei deseurilor, va trebui sa fie determinat spatiul necesar pentru materialul reciclabil strans intre colectari.. Implementarea unui program de reciclare poate impune alocarea de spatiu aditional, in mod potential, un lucru important ,daca spatiul intr-o anumita intreprindere este restrans. De aceea, consolidarea, necesitatile depozitarii si echipamentul de manevrare manual necesar trebuie sa fie cantarite cu atentie. ETAPA 13 EVALUAREA VANZATORILOR / RECICLATORI. Fiecare vanzator reciclator ofera servicii usor diferite, asa ca merita sa evaluam. Considerentele majore in evaluarea lor sunt: 1. Materialele acceptate. 2. Diferentele de pret. 3. Programele de colectare. 4. Echipamentul furnizat. 5. Orice alte servicii speciale oferite sau considerente comunitare. ETAPA 14 STUDIUL DE FEZABILITATE. Ca si alte decizii de afaceri, programul de reducere a deseurilor va fi necesar sa fie eficace si din punct de vedere financiar si din punct de vedere ecologic. Un studiu de fezabilitate poate ajuta la finalizarea proiectarii programului. Prin analizarea costurilor si beneficiilor oportunitatilor reciclarii, poate fi identificat cel mai practic program de implementare. In timp ce reducerea sursei si refolosirea are doar cateva cerinte de investitie, implementarea unui program de reciclare poate necesita sa fie cumparate echipamente si servicii. Determinarea costului unui program trebuie sa ia in consideratie costul containerelor pentru colectarea si depozitarea materialelor reciclabile, modificarea cladirilor (de exemplu, adaugarea de spatii de depozitare) si costurile de training si publicitate. Colectarea, depozitarea, ca si mentinerea programului de reducere a deseurilor va necesita un efort neintrerupt si finantare. De aceea este necesar sa estimam resursele umane necesare pentru mentinerea programului. Acesta include ore de munca necesare pentru detectarea articolelor potrivite pentru refolosire, colectarea materialelor reciclabile, mentinerea facilitatilor de depozitare si administrarea programului. Rata de abatere estimata, prin reducerea sursei, refolosirea si alternativele de reciclare, impreuna cu ratele de generare a deseurilor pot fi folosite pentru determinarea economiilor preconizate. Urmatorii pasi pot fi ajutatori: 1. Analizarea dispunerii deseurilor si tendintele taxelor pentru gropile de gunoi din localitate si costurile viitoarelor dispuneri. 2. Calcularea impactului potential al programului asupra costurilor de depozitare.
47

3. Examinarea contractelor de depozitare a gunoiului pentru a vedea daca trebuie renegociate la un nivel mai scazut. 4. Natura contractului de depozitare a deseurilor va avea un impact direct asupra potentialelor economii. In aceasta faza, poate fi o idee buna sa informam operatorii de deseuri de intentiile viitoare. Daca contractul curent specifica o rata fixa si un program fix, este de preferat sa verificam daca renegocierea este posibila. 5. Calcularea venitului lunar preconizat din vanzari, bazat pe conditiile curente ale pietei, pentru materialele identificate pentru reciclare. 6. Cuantificarea materialelor care vor fi recuperate(hartie, metal, lemn, sticla, plastic). Aceasta trebuie echivata cu beneficiile specifice ecologice si de conservare pentru a mari motivatia si entuziasmul angajatilor. 7. Rezultatele analizei trebuiesc semnalizate, documentand speicificul programului in termen de materiale ce vor recuperate prin fiecare faza de implementare, ca si costurile si beneficiile. ETAPA 15 PROIECTAREA PROGRAMULUI. Proiectarea actuala a programului de reducere a deseurilor si de reciclare implica o serie de proceduri si trebuie sa se focalizeze pe: 1. Selectarea si procurarea containerelor. 2. Proiectarea programului si ratei de colectare. 3. Achizitionarea de echipamente de manevrare a materialelor. Mutarea si consolidarea materialelor colectate poate necesita folosirea echipamentului greu, cum ar fi containere de depozitare, lazi sau butoaie pe rotile, carucioare elevatoare, prese de balotat si masini de sfaramat. 4. Achizitionarea spatiului de depozitare. Zonele bune de achizitionare au ca obiect spatiu amplu; securitate si acces facil la rampele de incarcare, echipament de manevrare a materialelor si un compactator / presa de balotat. 5. Determinarea frecventei de ridicare a deseurilor. 6. Dezvoltarea unei retele de monitorizare. Responsabilitatea pentru anumite zone trebuie data oamenilor din echipa. Responsabilitatile vor include monitorizarea calitatii si cantitatii materialelor colectate, impartatirea informatiilor, colaborarea cu participantii si alertarea conducatorului echipei in caz de probleme sau necesitati. 7. Proiectarea programului bazata pe timpul necesar dupa sosirea materialelor. Distribuirea materialelor promotionale poate fi planificata in jurul acestei date. Depinzand de marimea programului si de materialele care vor fi reciclate, este preferatil un program pilot care sa se adreseze zonelor problema inainte ca intreaga intreprindere sa fie acoperita.
48

ETAPA 16 PROMOVAREA PROGRAMULUI. Un program de reciclare de succes presupune o participare sanatoasa a angajatilor. Daca angajatii nu participa sau nu stiu ce materiale sa recicleze, programul de reducere a deseurilor nu va fi atat de eficace cat poate el fi. Imputernicirea, motivarea si educarea angajatilor reprezinta cheia succesului oricarui program de reducere a deseurilor si poate fi realizata prin mai multe metode. ETAPA 17 PROIECTAREA SI PROCURAREA MATERIALELOR PROMOTIONALE SI EDUCATIVE. Trebuie sa fie proiectate logouri, slogane, postere si colante ale programului. Materialele trebuie sa fie comandate inainte, astfel incat sa fie disponibile inainte de data preconizata pentru lansarea programului. Este o idee buna sa folositi materiale promotionale care expun dezideratele de mediu ale proiectului. De exemplu, trebuie folosita hartie reciclata si un ambalaj minimal. Daca conducerea isi va demonstra angajamentul aceasta va influenta si ceilalti membri ai personalului sa participe la program. De exemplu, o fotografie a sefilor care-si golesc recipientele personale de reciclare in lazile de reciclare poate fi indusa in materialele promotionale. ETAPA 17 SEDINTELE DE PREGATIRE SI EDUCARE. Pregatirea trebuie sa constituie o prioritate in orice program nou. Aceasta va suscita constientizarea individuala si va incuraja responsabilitatea si mandria pentru reducerea deseurilor si conservarea resurselor naturale. Pregatirea trebuie oferita tuturor angajatilor si managerilor. Fiecare membru al echipei trebuie sa fie insarcinat cu pregatirea sectiei sau departamentul lui. Cunostintele si entuziasmul lor, vor ajuta la generarea intereseului si dedicatiei la colegii lor.Trebuie prezentata, o scurta prezentare a felului in care functioneaza programul urmata de programarea unei sedinte initiale care sa corespunda cu data lansarii. Prezentarea trebuie sa includa o expundere a operarii programului, reducerea sursei si oportunitatile de refolosire, descrierea materialelor reciclabile si nereciclabile expuneri de echipamente de colectare si argumente convingatoare pentru ca fiecare angajat sa participe. Pentru angajati pregatirea trebuie sa le trezeasca interesul, sa se adreseze beneficiilor personale, globale si colective si sa furnizeze detalii ale programului. Managementul trebuie sa fie stapan pe strategia companiei, sa inteleaga valoarea programului, si sa fie constienti de orice implicatii de cost, timp, resurse si spatiu ale programului. ETAPA 18 LANSAREA PROGRAMULUI ASIGURAREA CA SISTEMELE SI

PROCEDURILE SUNT EFECTIVE.

Cand programul este lansat, urmatoarele elemente trebuie sa fie desavarsite:

1. Containerele sunt amplasate confom planului. 2. Emblemele si colantele sunt pe containere. 3. Serviciile in custodie au planul amplasamentului.
49

4. Personalul din custodie este pregatit in reciclare. 5. Recipientele individuale exista si sunt inscriptionate. 6. Lazile de gunoi sunt amplasate in zona desemnata. 7. Contractul cu vanzatorul este stabilit, inclusiv structura pretului si programul de colectare. 8.Sunt stabilite sistemele pentru inregistrarea succesului programului. 9. Angajatii sunt instruiti cu activitatile de baza ale reciclarii si sunt informati. 10.Exista o metoda de impartatire a rezultatelor programului cu toti participantii. ETAPA 19 IMBUNATATIRE CONTINUA Odata ce programul de reducere a desurilor a fost implementat, este important pentru continuarea cu succes a programului, sa se monitorizeze si sa se imbunatateasca regulat programul. Pentru a face aceasta, dezideratele stabilite trebuie sa fie cat mai realiste posibil si masurabile (de exemlu 80% reducere in cantitatea de material). Pentru a realiza o imbunatatire continua, este necesar sa: 1. Se dezvolte un plan de publicitate a programului. 2. Sa se masoare si sa se monitorizeze rezultatele. 3. Sa se dezvolte procedurile de audit. 4. Sa se tina sedinte regulate ale echipei. 5. Sa se publice rezultatele. De la rapoarte privind progresul reciclarii si cele privind realizari deosebite si/sau inovatii, managementul poate oferi premii individuale sau de grup in cadrul unui program de recunoastere. De asemenea, echipele pot trimite relatari ale succeselor catre organizatiile de mediu locale sau nationale pentru o recunoastere publica aditionala. Echipele trebuie sa verifice continuu succesul programului si sa planifice cai de imbunatatire. Sunt multe locuri in care se pot aduce imbunatatiri, inclusiv calitatea /puritatea materialului, ratele de participare si tipurile de materiale colectate. Deoarece o crestere a tipurilor de materiale colectate nu trebuie sa apara cu pretul scaderii calitatii materialelor colectate, echipele trebuie sa fie constiente de cum coexista acesti factori. Se poate dovedi extrem de utila descoperirea cum alte grupuri din alta companie se descurca, citirea periodicelor relevante, implicarea in organizatii si adoptarea celor mai bune practici . ETAPA 20 RECOMPENSA SI RECUNOASTERE. Pentru a incuraja participarea continua la programul de reducerea deseurilor, se recomanda ca angajatii si echipele sa fie recompensati si laudati pentru realizarile lor. Fondurile pentru program pot fi furnizate de managementul intreprinderii sau chiar din veniturile programului de reciclare. Programul de recompensare si recunoastere trebuie mentinut simplu, cu categorii care sunt usor de masurat, cum ar fi: 1. Echipa de management a deseurilor cu cea mai inovativa contributie.
50

2. Echipa cu cea mai continua imbunatatire. 3. Cel mai bun program de formare a echipei / training.

4.2 IMBUNATATIREA PERFORMANTEI ECOLOGICE

Afacerile devin din ce in ce mai competitive si este o adevarata provocare sa te mentii la suprafata. Fiecare oportunitate de crestere a profiturilor trebuie examinata - de la introducerea eficientelor operationale la reducerea cheltuielilor de capital pe scara mare sau alegerea unor solutii simple in schimbul unora complexe. Dupa cum s-a aratat deja in acest capitol, un exemplu important al acestor eficientizari este un program de reducere ale deseurilor. Nu se stie ca din Implementare rezulta economii crescute pentru corporatii, totul pentru investitii relativ mici de timp si energie, chiar si in organizatiile mari, multinationale, acest tip de programe mareste eficienta economica fara sa afecteze calitatea produselor. Implementarea unui program de reducere a deseurilor este un pas important spre imbunatatirea performanteide mediu. Datorita numeroaselor moduri in care afacerile afecteaza mediul (cumpararea, manufactarea, consumul de resurse) reducerea deseurilor este doar una din masurile cu mare potential ecologic. Intreprinderi fara deseuri. Acestea sunt cele care reduc 90% din cantitatea de deseuri de baza. Aceasta implica o varietate de masuri de la reducerea deseurilor solide generale, pana la reducerea consumului de energie si apa. Multi au descoperit ca aceste masuri sunt foarte profitabile, deoarece reduc costurile operationale si evita amenzile de suprafolosire. Introducerea Politicilor de Mediu Prietenoase de Cumparare .Pentru ca reciclarea sa aiba succes trebuie sa existe o cerere pentru produsele fabricate din materiale reciclabile. Materialele reciclabile sunt marfuri si ca la orice alte marfuri, o lipsa de cerere va scadea valoarea materialelor reciclabile. Aceasta va face ca practica reciclarii sa devina prea costisitoare pentru a fi considerata o optiune de afaceri viabila. Doua masuri importante pot corecta balanta oferta / cerere: 1. Practicarea reducerii sursei pentru a pune mai putina presiune pe pietele de reciclare din partea ofertei. 2. Inchiderea schemei prin cumpararea produselor facute din materiale reciclate pentru a asigura o cerere de produse reciclate. Cumparand produse reciclate se economisesc resurse cum ar fi lemnul, fibrele si combustibilii fosili si se reduce poluarea generata in produsul manufacturii. Produsele facute din materiale reciclate se intind de la toate tipurile de produse din hartie, pana la cele de materiale de constructie. Cea mai buna cale de inchidere a schemei de reciclare este sa dezvoltam strategiile de cumparare si indicatiile care specifica produse cu materiale reciclate si produse intr-o maniera inofensiva pentru mediu. Trebuie preferate produsele:
51

1. Cu o cat mai mare proportie a continutului reciclat posibil. 2. Cu un continut minim sau fara substante toxice si minima poluare in procesul manufacturii. 3. Care sun mai usor de reciclat (hartie alba in loc de hartie colorata si carton ondulat in loc de plastic). 4. Care sunt proiectate pentru refolosire (bateriile reincarcabile). 5. Care consuma mai putine resurse in manufacturarea, utilizarea si ambalarea lor (echipament de copiere si printare pe ambele parti, vehicule mai economicoase cu combustibilul, cumparari en-gros care necesita mai putin ambalaj). Conservarea energiei. Anumite tehnici, de conservare a energiei includ folosirea iluminarii fluorescente, instalarea de detectoare de miscare pentru controlul iluminarii, si revizuirea generala a sistemelor de incalzire si aer conditionat. Alte masuri de conservare a energiei: 1. Stingerea luminilor de cate ori o camera este goala. 2. Reducerea energiei generatoarelor si altor echipamente cand nu sunt folosite. 3. Utilizarea de termostate de cate ori este posibil. 4. Folosirea transportului public sau a unei biciclete cand este posibil. 5. Folosirea scarilor in locul liftului (este si un bun exercitiu!). 6. Utilizarea jaluzelelor noaptea pentru a reduce pierderea caldurii. 7. Revizuirea regulata a sistemului de incalzire si aer conditionat pentru o functionare eficienta. 8. Astuparea crapaturilor sau gaurilor pentru a minimaliza pierderea de caldura, iarna. 9. Instalarea usilor turnante in zonele de trafic intens. 10. Renuntarea la orice bec care nu este necesar. 11. Instalarea de becuri cu un consum scazut de energie. Reducerea deseurilor periculoase. Recent s-a pus un accent special pe eliminarea si managementul clorofluorocarbonilor (CFCs) si alte substante care ataca stratul de ozon. Aceste substante sunt folosite de obicei in manufacturare, producerea ambalajelor, refrigerare si sisteme de aer conditionat. CFCs si alti solventi clorinati contribuie la distrugerea rapida a stratului de ozon din atmosfera, un strat care protejeaza planeta prin filtrarea radiatiilor ultraviolete daunatoare ale soarelui. Acum sunt multe alternative disponbile care ajuta la evitarea folosirii acestor chimicale. De exemplu, apa si sapunul sau alte produse de curatare pe baza de apa pot fi folosite pentru aceleasi aplicatii. Folosirea covarsitoare a CFCs in refrigerare si sistemele de aer conditionat este o problema in toata industria pentru care aerul conditionat si refrigerarea este esentiala si se cauta activ inlocuitori. Cel mai bun lucru pe care-l poate face acum orice businessman sau consumator, este sa minimalizeze folosirea prin conservare si sa se asigure ca CFCs din sistemele folosite (cum ar fi sistemele de aer conditionat
52

din masini) sau de la locul de munca, sunt reciclate in mod responsabil, conform legii. Trebuie sa fie in cautare de sisteme de reciclare si tehnologii imbunatatite, ca si de inlocuitori de CFCs. Proiectarea produselor pentru performanta ecologica. Protejarea mediului se extinde dincolo de granitele fizice ale unei anumite intreprinderi. Prin focalizarea eforturilor initiativele rezultate vor pregati o companie pentru necesitatile viitorului, in timp ce creste eficienta pe piata in prezent. Analiza Ciclului Vietii. Pentru a reduce impactul unui anumit produs asupra mediului, poate fi apreciat conform analizelor produsilor ciclul de viata, prin examinarea impactului sau ecologic din materialele brute si productia de utilizat si depozitarea finala. Prin adoptarea unei abordari a ciclului de viata, calitatea ecologica poate fi proiectata in produse la conceptie. Aceasta foloseste un proces de manufactura mai curat, minimalizeaza impactul produsului asupra mediului si se poate dovedi economicos prin remanufacturare, recuperarea componentelor si reciclare. Ambalarea. Poate ca nimic nu este mai pregatit pentru inovare ecologica decat ambalajul. Amabalajele inofensive pentru mediu sunt disponbile astazi, ele includ continut reciclat, sunt usor de confectionat din materialele reciclabile, si sunt refolosibile. In plus, produse din polistiren expandat care sunt si reciclate si fara CFC sunt disponibile acum. Etichetarea ecologica. Cu entuziasmul actual pentru protejarea mediului, multi furnizori pretind ca produsele lor sunt inofensive pentru mediu sau "verzi" Totusi, in absenta standardelor de etichetare ecologica, este deseori dificil sa se determine care produse sunt intr-adevar astfel. Comunitatea Europeana a finalizat o eco-eticheta care promoveaza "produsele verzi". Modelate dupa programul german Ingerul Albastru, produsele alese vor fi produse cu ideea reducerii impactului ecologic in toate stadiile de viata ale produsului. Canada, Japonia, Scandinavia si Noua Zeelanda au programe de etichetare similare. Initiativele SUA includ Sistemele de Certificare Stiintifica (anterior Crucea Verde) si etichete Foca Verde. Aceste etichete ecologice se conformeaza cerintelor specifice de continut reciclat si reciclabilitate. De asemenea ele minimalizeaza timpul consumatorilor individuali pentru identificarea produselor care sunt intr-adevar ecologice.

53

Capitolul

IMBUNATATIREA PERFORMANTEI DE MEDIU

5.1.REVIZUIREA PRACTICILOR DE MANAGEMENT Pentru dezvoltarea unui sistem EMS , organizatia (firma) are de evaluat impactul asupra mediului, are de stabilit tintele (scopurile) pe care sa le atinga pentru a reduce aceste valori ale impactului asupra mediului, si trebuie sa planifice modul in care se pot realiza aceste scopuri. Impactul asupra mediului ambiant dat de mediulde afaceri prin activitatile de cumparare si consum de resurse materiale pentru productia de bunuri diverse, conduce la implicarea acestuia in imbunatatirea performantelor de mediu. De aceea, pentru ca Sistemul de Management de Mediu sa fie un succes, practicile de management existente trebuie revizuite. Aceste practici sunt relative la un numar de masuri de comportare pentru prevenirea pierderilor de resurse materiale, diminuarea cantitatii de deseuri, conservarea apei si energiei, imbunatatirea procedurilor operationale si organizatorice. Implementarea acestor practici este relativ usoara si la indemana managerilor, iar costul este de obicei, scazut. In noul mileniu, mediul comun se schimba. Afacerile devin mult mai competitive si necesitatile pentru afaceri raman in circulatie. Toate oportunitatile pentru obtinerea de profituri ridicate trebuie sa fie examinate- de la eficienta operationala ( de valoare mica) pana la reducerea costurilor de capital pe scara larga- astfel, au fost prevazute de la solutii simple pana la solutii mult mai complexe. Instalatiile pentru pierderi libere sunt instalatii care au reusit recuperarea pana la 90% din pierderile lor de baza. Aceasta implica o varietate de clasificari a managementului surgerilor (emisiilor), pentru reducerea pierderilor (emisiilor) solide, generate de reducerea consumului de energie si apa. In acest moment. Pot fi dezvoltate multe afaceri pentru identificarea practicii de implementare a procesului, de luare a masurilor pentru indeplinirea planului de dezvoltare durabila, pentru a fi foarte profitabile, aceste masuri trebuie sa reduca costurile operationale si sa evite uzura totala.

5.2.INTRODUCERE IN POLITICA DE MEDIU: CUMPARARE PRIETENOASA Pentru ca procesul de reciclare a materialelor sa reuseasca, acesta trebuie sa fie o cerinta pentru fabricatia produselor, deoarece acestea trebuie executate din materiale reciclabile. Materialele reciclabile sunt folositoare, si ca in cazul altor lucruri folositoare, o lipsa de cerinta va scadea valoarea
54

materialelor reciclabile. Aceasta va recompensa practica reciclarii, care de asemenea, este scumpa si considerata ca o optiune viabila pentru afaceri. Pentru a putea corecta dezechilibrul oferta-cerere, sunt posibile doua masuri importante: 1. Practicarea aprovizionarii de pe piata reciclarii a surselor de reducere a emisiilor la joasa presiune. 2. Inchiderea buclei de cumparare a produselor fabricate din materiale reciclate de la postconsumator, pentru a asigura cerinta fabricarii de produse din materiale reciclate. Cumpararea produselor reciclate salveaza, de asemenea, resursele materiale naturale, paduri sau combustibil fosil, la fel este redusa si poluarea generata de extragerea, fabricarea si prelucrarea

resurselor materiale naturale. Produsele fabricate din gama materialelor reciclabile, pot fi de la toate tipurile de produse din hartie, la materialele de constructie, de exemplu, mobila veche si chiar stofa. Cel mai bun drum de inchidere a buclei de reciclare este sa dezvolte politicile de cumparare si liniile directoare pentru produsele specifice din materiale recilabile, dar si producerea acestora in maniera prietenoasa pentru mediul ambiant. Produsele care vor fi preferate pe piata sunt: 1. produse cu un continut de reciclare in proportie inaltasi cu deseuri post consumator cat mai mici posibile; 2. produse cu un continut cat mai mic de substante toxice sau fara substante toxice si cu un proces de fabricatie cu o poluare minima; 3. produse cu efectuarea mult mai usoara a reciclarii ( un exemplu este hartia alba in loc de hartie colorata sau panouri de tabla ondulata in loc de baloturi din plastic); 4. proiectarea de produse refolosibile(se considera apusul ideii de unica folosinta) un exemplu: baterii reincarcabile; 5. in fabricarea produselor trebuie instituita regula consumurilor reduse atat in executie cat si pentru impachetare- ambalare ( exemplu: copierea paginilor pe ambele fete, si dotarea echipamentului tehnic cu aceste posibilitati, iar in cazul achizitionarior sa fie preferate cele engros ca cerinta pentru reducerea impachetarilor).

5.3.CONSERVAREA ENERGIEI Cateva dintre tehnicile de succes de conservare a energiei , includ folosirea luminatului

fluorescent compact, instalatie de control al iluminarii cu detectori in miscare, si, promovarea generala a sistemelor de aer conditionat si de incalzire. Alte masuri de conservare a energiei includ: 1. inchiderea luminii oriunde sunt camere neocupate; 2. scaderea puterii la oprirea activitatii si a altor echipamente cand nu sunt folosite;
55

3. folosirea modurilor stand-by la toate echipamentele, oriunde este posibil; 4. folosire transportului public, folosirea in comun a masinilor ( pentru economisirea de combustibil) sau mersul pe biciclete, oriunde este posibil; 5. inlocuirea folosirii lifturilor cu folosirea scarilor ( de asemenea este bun ca exercitiu fizic); 6. inchiderea obloanelor ( ferestre de umbra) noaptea, pentru minimizarea pierderii de caldura; 7. reglarea sistemului de aer conditionat si caldura pentru a asigura eficienta acestuia; 8. etansarea oricarei crapaturi sau gauri, pentru minimizarea pierderilor de caldura iarna; 9. instalarea usilor rotative in zonele cu trafic intens; 10. revederea tuturor cerintelor de iluminare si reamplasarea tuturor lampilor care sunt necesare; 11. instalarea lampilor cu consum de energie scazut.

5.4.REDUCEREA DESEURILOR PERICULOASE In timp ce managementul adecvat pentru deseuri periculoase este scopul pe care trebuie sa-l realizam, in ultima perioada se contureaza o accentuare particulara pentru managementul si eliminarea compusilor si emisiilor de clorofluorocarbon (CFCs) si a altor substante care afecteaza stratul de ozon. Aceste substante sunt folosite de toti producatorii in fabricarea, impachetarea produselor, refrigerarea lor si in sistemele de aer conditionat. CFCs si alti solventi clorinati contribuie la distrugerea rapida a stratului de ozon superior din atmosfera, a stratului care protejeaza planeta si filtreaza razele

ultraviolete daunatoarea ale soarelui. In acest moment sunt multe alternative disponibile , care pot ajuta la evitarea folosirii acestor substante chimice. De exemplu, sapunul si apa sau alte substante de curatat apoase pot fi utilizate in unele aplicattii. Folosirea universala a CFCs in refrigerare si sistemele de aer conditionat este o problema mare a industriei pentru care se cauta solutii in acest moment, atat in industria de frig cat si in cea a sistemelor de aer conditionat. Se cauta substrituenti mai putin nocivi. Cea mai buna metoda atat a consumatorilor cat si a producatorilor este reducerea la maximum a folosirii alimentelor prin

conservare si asigura astfel reducerea folosirii CFCs in sisteme ( ca vehicul pentru aer conditionat) sau, la locul de munca, desemnarea de responsabili cu reciclarea materialelor, in concordanta cu legea. O alta cale poate fi cautarea si gasirea unor solutii de imbunatatire a sistemelor de reciclare si a

tehnologiilor, cu inlocuitori pentru CFCs.

56

5.5.PROIECTAREA PRODUSELOR PENTRU ATINGEREA PERFORMANTELOR DE MEDIU

Protectia mediului se extinde peste granitele fizice ale partilor particulare. Prin concentrarea eforturilor spre exterior, rezulta producerea unor initiative de administrare a companieie care sa se intalneasca cu necesitatile impuse de existenta viitorului, in timp ce in prezent trebuie sa creasca vandabilitatea. Proiectand produse in conditiile protectiei mediului (DFE) este necesara

examinarea productiei, a intregului ciclu de viata a produsului cu identificarea posibilitatilor de diminuare a impactului asupra mediului, care sa poata fi introduse inca din proiectarea productiei, cu influenta asupra intregii durate de vaita a produsului. ANALIZA CICLULUI DE VIATA Scaderea impactului unei productii particulare asupra mediului, poate fi evaluata prin apropierea de procedurile analizei ciclului de viata (LCA), prin examinarea impactului asupra mediului plecand de la resursele materiale la procesul de productie de folosire a lor si la eliminarea finala. Prin adoptarea abordarii ciclului de viata, calitatea mediului poate fi proiectata in produs de la conceptie. Aceasta foloseste procesul de fabricatie mai curat, minimalizeza impactul produsului asupra mediului si poate prevedea salvarea prin refabricare, parti pentru refolosire si reciclare. Procesul LCA consta in 4 elemente: 1. Definirea obiectivelor si a sferei acestora Aceasta arie include si definirea scopurilor de studiat si calitatea procedurilor de siguranta ce trebuie urmate. In plus, unitati de masura ale performantelor sunt identificate, de exemplu camtitatea de chimicale impuse de procesele performante. 2.Analize inventar Sunt identificate, analizele tehnice ale datelor disponibile care cuantifica emisiile, cerinte energetice sau cerinte de resurse de materiale. 3.Evaluarea impactului Impacturile sunt analizate sistematic. Se evalueaza impactul asupra mediului ambiant, asupra umanitatii, ecosistemelor sau resurselor naturale. Chiar daca este mai putin apropiat, impactul a fost luat in serios, acum este data mai multa consideratie schimburilor in natura (comertul in compensatie), reinoirea resurselor si evaluarii globale. 4.Imbunatatirea evaluarilor Evaluarea calitatativa a impacturilor sa determine daca imbunatatirile pot fi facute la procesul de productie sau la procesul de management peste durata de viata a produsului sau procesului. LCA se apropie de a avea un avantaj major sustinut in Comunitatea Europeana. Daca o companie exporta in Europa, evaluarea LCA a acestei linii de productie poate fi recunoscuta inainte ca produsul sa intre pe piata europeana.
57

Peste tot, procesul LCA este inca in dezvoltare. Acest domeniu este de importanta urgenta pentru managerii de mediu si inca un alt exemplu al cresterii suprapunerii dintre scopurile productiei de piata si de mediu. 5.6.AMBALAREA I ETICHETAREA

Probabil nimic nu este mai matur pentru inovatia de mediu ca ambalarea. Ambalarea prietenoasa pentru mediu este disponibila astazi ca sa includa deseurile postconsumator, este facuat cu materiale reciclabile usor si care sunt reutilizabile. In plus, produsele de polistiren expandat sunt acum disponibile, ele sunt in ambele moduri: reciclabile si fara CFC. Cu un curent entuziast pentru protectia mediului, sunt multe cerinte de aprovizionare ca produsele lor sa fie prietenoase pentru mediu sau verzi. In abordarea unor standarde de etichetare pentru mediu, oricum, este adesea dificil sa determini care produse sunt intradevar nepoluante. Comunitatea Europeana a finantat o ecoetichetare care sa promoveze produsele verzi. Modelate pe programul german Ingerul Albastru (cu scopul ca etichetarea produselor sa ajute consumatorii sa identifice impacturile asupra mediului asociate cu productia lor folosita si depozitarea), alegerea produselor poate fi efectuata cu apropierea protectiei de baza de reducere a impactului lor asupra mediului la toate etapele ciclului de viata al produsului. Canada, Japonia, Scandinavia si Noua Zeelanda au programe similare de etichetare a produselor ecologice. Initiativele SUA includ Sistemele de Certificare Stiintifica (formele Green Cross- Incrucisare Verde) si etichetele Green Seal Sigiliu Verde. Aceste etichete de mediu suplimenteaza in mod obiectiv specificele etichete de reclama, cum ar fi continut reciclat si reciclabilitate. Ele de asemenea minimizeaza volumul de cautare ceruta consumatorilor individuali spre a identifica produsele care sunt cu adevarat de protectie a mediului.

58

Capitolul

DOMENIILE MANAGEMENTULUI DE MEDIU

6.1 REDUCEREA DESEURILOR LA SURSA SI REUTILIZAREA DESEURILOR Reducerea la sursa orice technica, proces sau activitate care fie elimina/continuu, fie reduce deseurile la sursa-tinte spre managementul deseurilor prin minimalizarea volumului si/sau toxicitatea, cu accentuarea inlocuirii, in prevenirea deseurilor. Succesul deplin al reducerii deseurilor incepe oblgatia spre politici de reducere si tinte. Reducerea maxima a deseurilor este de cel mai mare interes pentru instalatiile industriale, in sensul conservarii resurselor si energiei si de protejare a sanatatii publice si a calitatii mediului ambiant. In intreprinderile de productie, dezvoltarile tehnologice si de proiectare constructiva, pot reduce rata materiala a deseurilor, creste durata de viata a produsuilui si reduce utilizarea energiei si a materialelor de ambalaj. In comert, dezvolta reducerea procedurilor de birou, utilizarea hartiei si altor consumabile prin: Reducerea volumului ambalajului care este utilizat pentru diferite produse. Reducerea volumului ratei materialelor cerute pentru fabricarea produsului. Utilizarea produselor care sunt mai durabile, reparabile sau reutilizabile. Reutilizarea materialului/produsului de mai multe ori.

6.1.1.Reciclarea si asanarea Asanarea este definita ca procesul inlaturarii materialelor de la fluxul deseurilor si prepararea lor pentru reciclare. Reciclarea este colectarea, separarea, curatarea si reprocesarea acestui material asanat spre a obtine conversia acestuia spre un nou material destinat pietii. Materialele comune reciclabile includ aluminiul, sticla, hartia si plasticul. Reciclarea plasticului. Deserile din material plastic sunt clasificate in doua mari categorii: Deseul din plastic post-industrial: material care rezulta prin variate proceduri in ansamblurile industriale si este fie un amestec de materiale fie este separat. Deseul din plastic post-consumator: produsele care au fost separate si retinute din restul deseurilor solide, pentru colectare si utilizare. In mod curent, exista trei metode utilizate obisnuit pentru reciclarea plasticului: (a) reciclare mecanica, (b) reciclarea materii prima si(c) reciclarea chimica. a. Reciclarea mecanica
59

Reciclarea mecanica este procedura unde tot deseul din plasticare a fost recuperat si separat din gramada de deseuri solide, este supus unei proceduri de recuperare si dupa aceea este utilizat din nou in producerea de produse noi, similare sau diferite fata de produsul initial. b. Reciclarea materie prima. Termenul reciclare materie prima cuprinde reciclarea chimica, dar este adesea aplicata pentru depolimerizarea poliolefinelor si poliolefine de substitutie mari molecule compuse primar din elementele carbon si hidrogen la fel ca polietilena- intr-o varietate de mici hidrocarboni intermediari. Acesti hidrocarboni intermediari nu sunt altfel decat chimicalele care intra in vcomponenta uleiului de motor sau benzina. In asemenea cazuri , polimerii pot fi depolarizati termal direct inapoi spre monomeri intr-o inalta rata de producere, rezonabila. Exemple sunt polistirenul spre stiren si polimetil metacrilatul spre metil metracrilat. c. Reciclarea chimica Termenul reciclare chimica este cel mai adesea aplicat pentru depolimerizarea unor polimeri de condensare sau aditie inapoi la monomeri(blocurile de baza construite din care se fac materialele plastice). Exemple de aceste tipuri de plastice sunt poliesterii, poliamidele8ex. Nailonul utilizat in tesaturi) si poliuretanul(ex. Spuma la scaunele masinilor). d. Consideratiuni asupra reciclarii plasticului. Exista diverse probleme tehnice si economice in reciclarea plasticelor, impartite in doua categorii generale: (a) identificarea, segregarea/sortarea si recoltarea in statii centrale; (b) valoarea economica a recuperarii. Din nefericire, reciclarea plasticelor va avea aproape intotdeauna anumite dezavantaje in comparatie cu nereciclarea plasticelor, deoarece: Plasticele reciclabile pot fi contaminate de non-plastice, adica diferiti polimeri constituind produsul original- egal cu un singur polimer cuprins in interior care are diferente in greutatea moleculara Amestecarea la un loc a pigmentilor sau colorantilor de diferite culori. Controlul calitatii- plasticele schimba putin sau mult propietatile fata de fabricatia si utilizarea initiala. 6.2. INCINERAREA.

Incinerarea deseurilor consta in arderea masei deseurilor intr-o singura camera, obtinand ardere completa. Un incinerator modern poate sa arda 10-15 tone de deseuri pe ora. Incinerarea poate minimaliza volumul deseurilor cu peste 90%. a.- Procesul. Mai intai, deseurile sosesc la groapa de strangere. O macara de suprafata extrage orice elemente de dimensiuni mari si asigura o distributie egala a materialului combustibil si a
60

umiditatii. Macaraua alimenteaza deseurile intr-un buncar unde el este presat pe un gratar. Gratarul agita si transporta deseurile peste camera de ardere, care produce o ardere eficienta. Aerul pentru combustie este introdus pe dedesubtul gratarului si prin injectoare montate in cuptor deasupra deasupra gratarului. b.- Produse secundare.Cenusa de fund si cenusa zburatoare sunt principalele subproduse ale incinerarii. Cenusa de fund este descarcata impreuna cu materialul non-combustibil, pe la sfarsitul gratarului in rezervorul cu apa de racire. Cenusa de fund este apoi dispusa in suprafata de umplere. Asemenea instalatii utilizeata magneti pentru inlaturarea otelului din cenusa de fund, inainte ca aceasta sa mearga spre suprafata de umplere. De curand, cercetatorii au dus la bun sfarsit cercetarea, daca cenusa de fund poate fi reciclata in industria de constructii. 10% din volumul total din cenusa de fund este zburatoare. Cenusa zburatoare contine chimicale inalt toxice incluzand dioxine, furani si metale grele. Dioxinele sunt formate cand gazele de ardere sunt racite in zona 250-4000C. c.- Controlul combustiei, controlul emisiilor si prevenirea poluarii. Un incinerator poate in mod tipic sa emita 27 diferite metale grele in aer, toate cele 210 tipuri cunoscute de dioxine si furani, de asemenea spre 400 alti compusi organici. Primul pas in controlul emisiilor este spre minimalizarea generarii lor in incinerator. Masurile pentru prevenirea poluarii includ reutilizarea produselor si impachetarea acestui continut precursor sau catalizarea traseului toxicelor pentru productie, reducerea precursorilor poluanti in fluxul deseurilor ( de exemplu, metale, clorine, sulfuri si azot) prin mijloacele de productie si reproiectarea impachetarii, si reciclarea produselor si impachetarea in general, in special al acelora continand astfel de precursori. Scaderea volumului elementelor toxice in fluxul deseurilor sau scaderea elementelor care se transforma in interior, sau producerea catalizei poluantilor care ingrijoreaza la incinerare, sunt elementele ale reducerii la sursa care uneori nu primeste atentia ceruta, ar fi de dorit sa o primeasca. Este de asteptat ca cele mai multe metale in fluxul deseurilor sa contina elemente metalice lafel cu containerele. Totusi, metalul greu si clorina continute in plastice si hartie sunt un component semnificativ al reducerii la sursa. Folosirea plasticului si hartiei este printre cele mai trainice cresteri la moda in producerea nondurabilelor si ambalaj. Dezvoltarea produselor si ambalajelor care nu pretind niciun metal si alti precursori poluanti, sau utilizarea a putini precursori sau netoxici ( cum ar fi substitutii netoxici pentru metale la fel ca pigmentii si stabilizatorii in plastice) ar avea cel mai mare efect pentru reducerea precursorilor toxici ai fluxului deseurilor. Dar volumul reducerii la sursa al ambalajelor si nondurabilelor in fluxul deseurilor va rezulta de asemenea in reducerea unor precursori poluanti. Incineratoarele moderne intrebuinteaza echipamente de control al poluarii care constau din: scrubere(pentru indepartarea gazului acid), precipitatoare electrostatice(pentru indepartarea
61

prafului) si filtre cu saci (pentru indepartarea particulelor fine inaintea exaustarii in atmosfera via gramezi. Acest echi pament de retinere captureaza cenusa zburatoare generata in procesul de ardere. e. Recuperarea energiei si generarea combinata a caldurii si puterii electrice Recuperarea energiei este indeplinita cand caldura continuta in gazele de ardere este transferata apei in tuburile boiler ale boilerului de perete. Apa fierbinte si aburul sunt generate in boiler si gazele arse se racesc. Aburul este apoi utilizat pentru rotire aunei turbine pentru a genera electricitate. Daca exista oportunitatea, apa calda sau aburul folosit pentru rotirea turbinei pot fi utilizate in aplicatii combinate caldura si putere(CHP). Aceasta metoda este implementata in Sheffield, UK.Astfel de scheme incalzesc cladirile locale prin conducerea apei calzi printre ele. Aplicatiile CHP cresc eficienta intregului proces cu intre 20% si 60%. f. Problemele cu incinerarea. Una dintre cele mai importante aspecte ale incinerarii astazi este lungimea contractelor care s-au semnat intre instalatiile de incinerare si autoritatile locale. Incineratoarele au o concentrare foarte mare de capital investit care cere un flux stabil al deseurilor pentru ardere. Pentru a fi asigurati asupra viabilitatii companiilor este nevoie de contrcte pe termen lung,in cele mai multe cazuri 20-30 ani, cu autoritatilew locale. Aceasta blocheaza autoritatile in asiguarrea de nivele inalte ale deseurilor pentru decenii si astfel descurajeaza reducerea deseurilor. Cu toate ca incinerarea cu recuperarea energiei este in cele din urma arderea vechiturilor neutilizabile pentru producerea energiei ea da o mica sau neintensiva descrestere a volumului deseurilor produse, in opozitie cu strategii ale managementului deseurilor. O alta preocupare pentru incinerare este efectele pe termen lung de sanatate pe care volume foarte mici de poluanti pot sa le aiba asupra corpului uman. Cu toate ca ultimele incineratoare indeplinesc Directivele EU asupra emisiilor in aer, este discutat de unii experti ca, la functionari indelungate emisiile incinerarii vor avea un impact negativ asupra naturii salbatice si pot cauza cancerul de plamani si boli cardiopulmonare asupra oamenilor. 6.3. ENERGIE DIN DEEURI-ALTERNATIVE a) Tehnologia de ardere in pat fluidizat Cu tehnologia pat fluidizat, deseul maruntit este alimentat pe un pat din particule de nisip care se misca constant datorita injectarii aerului printe acestea. Miscarea patului asigura o buna amestecare a deseurilor, nisipul si aerul facand arderea mult mai eficienta termic si produce o mai mica poluare decat la incinerare. Tehnologia, pat fluidizat nu va tolera multe materiale noncombustibile, de aceea deseurile sunt preparate prin selectare pentru indepartarea metalului si sticlei si prin sfaramarea deseului ramas pentru cresterea suprafetei laterale. Dezavantajele tehnologiei de ardere in strat fluidizat ar fi
62

mentionarea inalta energie consumate pentru fluidizare, de asemenea o inalta incarcare cu cenusa zburatoare a boilerului. b) Gazeificarea si piroliza Principala functiune a gazeificarii este de a converti volumul carbonului continut in material care este gasit in deseu in gaze prin incalzirea acestuia in prezenta oxigenului. Produsele de la acest proces formeaza gaze slab spre mediu combustibile si sunt dependente in final de tipul reactorului precum si de deseuri, dar mai multe sisteme produc gaze potrivite arderii in cuptoare sau boilere. Din proces se afla de asemenea generate gudroane, depozite carbunoase si cenusa. Forta tehnicilor pirolizei si gazeificarii este legata cu producerea de emisii atmosferice slabe si de produse apte pentru vanzare. Marchetul pentru acesti combustibili este bine stabilit si ar fi capabil sa compenseze costurile de preprocesare. Instalatiile acestea s-ar vedea luand din piata neprelucratelor, care este mai mult a incineratoarelor conventionale care sunt predominante pe piata. c) Digestia anaerobica Digestia anaerobica este prabusirea bacteriala a materialului organic in absenta oxigenului. Procesul este similar pentru prabusirea anaerobica a deseurilor organice in spatiul de depozitare dar sub conditii controlate. Fermentarea este mai usor de controlat decat in gramezile libere. Gazul produs este un amestec de aproximativ 60% metan si 40% dioxid de carbon- ratia variaza cu stocul de alimentare si tehnica adoptata- si este numit biogaz. Biogazul produs poate fi in intregime recuperat si prabusirea biologica se petrece mai repede decat are loc in gramezi. Faptul ca procesul este aplicat sub conditii controlate descreste posibilitatea contaminarii. Digestia anaerobica este utilizata pentru tratamentul deseurilor cum ar fi namolurile apelor menajere, slamuri si alte deseuri organice umede. In jur de 60 de uzine de digestie anaerobica in toata lumea trateaza deseurile menajere, iar 70 de viitoare instalatii sunt planificate sau in curs de constructie. d) Gazul de depozit Gazul de depozit este o alta varianta a conversiei deseurilor in energie. Mari depozite de deseuri pot utiliza biogazul ( gazul de depozit) pentru producerea energiei electrice. Acesta este primit prin pomparea gazului la distanta, la statie unde acesta este curatat pentru indepartarea impuritatilor si gazul metan este utilizat pentru actionarea unei turbine pentru generarea electricitatii. e) Combustibilul derivat din refuz(Refuse Derivated Fuel-RDF) Gazul derivat din refuz este adessea utilizat pentru inlociurea combustibilului traditional in procese industriale sau centrale electrice. Exista doua tipuri principale ale RDF: c-RDF sau RDFinferior si d-RDF, pelete densificate sau brichete. Acesta este produs prin indepartarea mecanica a materialelor noncombustibile cum sunt metalele si sticla si apoi procesand deseul ramas in RDF inferior sau densificat. Recuperare deseului organic este preferata asfel deoarece acesta are un inalt
63

continut de umezeala. Procesarea RDF favorizeaza uninalt nivel al reciclarii si poate fi utilizata in conjunctie cu metodele discutate anterior cum ar fi arderea in strat fluidizat, digestia anaerobica si scheme de ingrasaminte. Un avantaj al acestei scheme este ca ei pot sa recicleze hartia si plasticele cand pretul (reciclatului) este inalt si le reproceseaza si le vind cand pretul este scazut.

6.4 DEPOZITELE DE TEREN Depozitul de teren este depozitarea deseurilor in sau deasupra terenului- acesta poate fi de asemenea inteles ca aria de depozitare a deseurilor ea insasi. Nu terbuie sa se faca distinctie intre inaltul proiect, liniarizat, cu operare stricta si operare de management reglementata si gramezile de gunoi nereglementare, istorice/ilegale. Un depozit de teren de nadejde, intr-adevar operativ este o depresiune proiectata ingrijit in pamant( sau construita pe oridicatura a pamantului), care este proiectata sa contina deseuri si produsele lor de descompunere pana ce ei devin adecvati de stabili si prezinta riscuri nesemnificative de vatamare a sanatatii sau a mediului. a) Conditii geologice si hidrologice Conditiile geologice si hidrobiologice sunt uneori cei mai importanti factori in stabilirea oportunitatii conditiile de mediu ale ariei pentru un depozit de teren. Suprafata ar trebui selectata spre minimalizarea posibilitatii ca deseurile sa scape spre apele freatice de dedesubtul depozitului. Exista doua criterii pe care geologul le-ar intalni, astfel ca depozitul sa fie asa de sigur cum este posibil. Intai rocile trbuie sa fie cat mai tari si mai impermeabile posibil, spre a preveni scurgerea deseurilor si secundar geologia trebuie sa fie cat mai simpla posibil, astfel ca sa poti sa prevezi usor unde va merge deseul daca scapa. In acest caz cunoscand unde se va duce deseul instalam pereti si capturam deseurile prin pompare. b) Tipuri de proiecte de depozite de teren Depozitul de teren poate fi clasificat prin tipul de strategie manageriala utilizata: Containerizare totala: Toata miscarea apei prin depozitul de teren este prevenita. Deseurile si abilitatea sper poluare sunt indepartate pentru multi ani. Containerizarea totala impune responsabilitate pe termen lung pentru monitorizare si supervizare. Aceasta strategie este in mod comun utilizata la deseurile nucleare si periculoase si eset aplicata in cateva tari pentru MSW. Containerizare si colectarea scurgerilor: Scurgerile apei din depozitul de teren este controlata( dar nu eliminata) utilizand o captusala cu slba permeabilitate dedesubtul deseurilor, si prin colectarea, indepartarea si tratamentul exterior al scurgerilor. c) Descarcarea contaminantului verificat In acest sens, adesea ne referim ca la dispersia-si-atenuareadepozitului de deseuri, captusala de baza va fi naturala si adesea in parte, din materiale. Pe cand santurile scurgerilor pentru colectarea si
64

indepartarea scaparilor sunt numai cateodata prevazute, infiltrarile sunt primele care isi permit sa apara in interiorul corpului deseurilor, sporind incet miscarea infiltrarilor prin captusala si in mediul pamantului local. Acolo infiltrarile pot fi mai departe atenuate printr-un sir de procese chimice, fizice si microbiene. d) Descarcarea nerestrictiva a contaminantului Aici, nu este utilizat niciun control pentru infiltrarea apei sau scaparii neetanse. Aceasta se petrece, din lipsa, unei forme a gramezii de gunoi in multe localitati rurale in particular in tarile sarace(cu toate ca aceasta este de asemenea aplicata la deseul inert in multe tari industrializate). e) Proiectarea depozitului de teren Depozitul de teren consta din suprafete sau celule ale deseurilor, raspandite si compactate in interiorul unor arii distincte. Compactarea este adesea finalizata utilizand mici compactoare tractate in tarile dezvoltate, in timp ce mari compactoare specializate sunt utilizate in mod comun in alte tari. La sfarsitul fiecarei zile, daca nu mai frecvent, deseurile sunt copertate in forma de strat al solului, care este el insusi compactat. Telurile copertarii zilnice sunt de a controla suflul materialelor deseuri; pentru a preveni sobolanii pasarile si alti vectori ai maladiilor de intrare sau existand in depozi, pentru a controla intrarea apei in interiorul depozituluipe durata operarii si pentru a reduce probabilitatea incendiilor. Cand depozitul este complet, un covor final este plasat peste intreaga suprefata. Aceasta consta uzual din multiple straturi de sol si/sau materiale geomembrana. f) Captuselile de fund g) Captuselile de fund pot fi una sau mai multe straturi de argila sau o membrana sintetica flexibila, sau o combinatie intre cele doua. Daca captisala de fund esueaza, atunci deseurile migreaza direct in interiorul mediului. Exista patru tipuri de sisteme de captusire (a)unul singur, (b)compozit, (c) dublu, (d)multiplu. h) Biodegradarea sanitar al depozitului de teren Igiena depozitului reclama izolarea deseurilor fata de mediul ambiant pana ce ele devin neprimejdioase pentru procesele biologice, chimice si fizice ale naturii. Mai multe reactii complexe pot avea loc intre componentii extrem de eterogeni ai depozitului de teren. Fractiunea organica este subiectul degradarii chimice si microbiene. Procesul de biodegradare implica transformarea moleculelor polimerice complexe in metan, dioxid de carbon si hidrogen, cu ajutorul produsilor intermediari. k) Infiltrarea din depozit Infiltrarea din depozit este apa care colecteaza contaminantii, care se prelinge prin neetansari. Compozitia depinde de caracteristicile deseului, debitului de apa, proiectul de operare al depozitului si vechimea. Infiltrarea poate sa provoace intrarea substantelor periculoase in apa de suprafata, in apele de
65

adancime sau in sol. ( Contaminarea apei de adancime, apa de adancime este sursa majora de apa potabila, exista o crestere a preocuparii asupra contaminarii prin infiltrare din depozitele de teren). l) Sistemele de colectare ale infiltrarilor Infiltrarile, se preling in josul depozitului si sunt colectate printr-un sistem de conducte. Fundul depozitului este inclinat; Tevile trec in lungul fundului captuteaza apa contaminata si alte fluide (infiltrari) acumulate. Infiltrarile pompate sunt tratate in instalatii de tratarea apelor reziduale. Daca conductele de colectare se infunda si infiltrarile raman in depozitul de teren, fluidele pot sa se inalte. Presiunea rezultata a lichidului devine principala forta conducand deseul in afara fundului depozitului cand captusala fundului cade. Sistemele de colectare a infiltrarilor pot sa se infunde si sa cada in mai putin de o decada datorita:

Acumularii aluviunilor si noroiului. Dezvoltarea microorganismelor in conducte. Reactii chimice conducand la precipitarea mineralelor in conducte.

Daca conductele devin slabite (se subtiaza) prin atacurile chimice (acizi, solventi, agenti oxidanti sau coroziune) si pot apoi sa fie strivite prin tonele gunoiului ingramadite pe ele.

6.5 Apele reziduale

Apele reziduale sunt ape uzate, produse de la utilizarea tevariilor si masinilor in case, magazine, birouri si industrie. Aceasta include substante cum ar fi deseul uman, fragmente de mancare, uleiuri, sapun si chimicale. Apa reziduala este de asemenea produsa prin fluxuri de apa poluata din ariile urbane si rurale. a) Sistemele de colectare ale apei reziduale ]Sistemul de colectare a pei reziduale este o retea de conducte, statii de pompare si canalele de transmitere care constituie canalizarea de la punctele lor de origine pana la punctul tratarii si dispunerii. b) Sisteme combinate

Comune in ordinea ariilor urbane. Contin un amestec al apelor menajere si ape uzate pluviale. Constau din tevi/tunele de mari diametre, colectand volume mari de apa pluviala(perioadele umede)

Dirijeaza revarsarile continand ape domestice menajere netratae, care provoaca probleme in poluarea apei.

Nu necesita o proiectare indelungata si nici olunga perioada de construire ca parte noua a unei instalatii de canalizare. c) Sisteme separate
66

Transporta orice apa reziduala domestica sau ape pluviale uzate. Canalizarea apei pluviale: Construite cu portiuni de beton armat/tevi de metal ondulate. Uzual suprafata de transport merge pana la punctul de dispunere intr-un parau sau rau. Mici bazine de pastrare pot fi construite pentru inmagazinarea apei pluviale si astfel reducand magnitudinea varfului de debit.

Canalizari sanitare: Transporta apele reziduale domestice spre o instalatie de tratament a apelor menajere. Includ accesoriile (canale micute in retea nu mai mici de 200mm in diametru), secundarele si pe cele de interceptie (construite ca sectiuni prefabricate ale unei tubulaturi din beton armat). Accesorii de transport a apelor menajere prin gravitatie in interiorul a mai largi canale secundare sau sisteme colectoare. Alte materiale utilizate ce includ argila vitrificata, asbociment, plastic (usor si lesne de instalat), otel sau fonta flexibila. d) Pompe Sistemele apelor reziduale se bazeaza pe forta gravitatiei pentru a transporta apele menajere de

la sistemele de colectare a apelor uzate spre instalatiile de tratare. Asa cum rezulta, instalatiile pentru tratamentul apelor uzate sunt amplasate pe terenuri slabe, adesea alaturi de un riu in care apa tratata poate fi descarcata. Daca instalatia este construita la nivelul solului, apa uzata va fi pompata deasupra spre bazinele de aerare. Pompe speciale de noroi sunt disponibile pentru manevrarea apelor menajere brute. Ele sunt instalate in structuri denumite statii de ridicare (pompare). Exista doua tipuri de baza de statie de pompare: Tip sonda uscata ( o camera/rezervor de primire si manevrarea apei menajere). Tip sonda umeda (doua camere separate).

Toate statiile de pompare ape menajere, fie de tip sonda uscata, fie sonda umeda, vor include cel putin doa pompe. e) Debitul de curgere Exista o larga variatie a debitului de curgere a apalor menajere pe parcursul zilei.Sistemul de canale trebuie sa se acomodeze cu aceasta variatie. In multe orase, debitele in canalele domestice sunt inalte in orele diminetii si serii. Ele sunt slabe pe durata mijlocului noptii. Cantitatile scurse depind de densitatea populatiei, consumul de apa si extensia activitatii comerciale sau industriale in comunitate. Debitul mediu in canale este uzual injurul celui al apei utilizate in comunitate. In canalizarea
67

secundara, pe termen scurt varful de debit poate fi la o prima aproximatie de patru ori mai mare decat debitul mediu. f) Tratamentul si dispunerea apelor reziduale Exista trei nivele al tratamentului apelor reziduale, depinzand de cat de curata a fost apa inainte ca aceasta sa fie dispusa: Tratament primar Tratament secundar Tratament tertiar

Procesul de tratare primar Tratamentul primar inlatura in jur de 60% din totalul solidelor in suspensie si in jur de 35% din oxigenul bacterian cerut de fermentatie; impuritatile nu sunt inlaturate. Tratamentul secundar Tratamentul secundar inlatura mai mult de 85% din ambele, solidele in suspensie. Nivelul minim al tratamentului secundar este uzual cerut in tarile cele mai dezvoltate. Tratarea este insotita uzual de procese biologice in care microbii consuma impuritatile organice ca hrana, convertindu-le in dioxid de carbon, apa si energie oentru propria dezvoltare si reproducere. Tratamentul teriar Cand tratamentul standard cere indepartarea ingrasamintelor de plante din apa menajera,

aceasta este adesea data ca un pas tertiar. Fosforul in apele uzate este adesea prezent in forma compusilor organici si fosfatii pot fi usor indepartati prin precipitare chimica. Acest proces, totusi , creste volumul si masa namolului. g) Reutilizarea/reciclarea apei uzate Apa uzata poate fi o resursa valoroasa in localitati sau orase unde populatia este in crestere si sursele de aprovizionare sunt limitate. Apa uzata poate fi colectata si reutilizata in casele rezidentiale, birouri, fabrici si gospodarii deoarece aceasta poate fi tratata pentru standardele cerute in agricultura, industrie si in mod egal pentru baut. Apa uzta poate fi redirectionata in prealabil spre tratare, cum ar fi apa de dus este direct reutilizata pentru suvoiul din toalete sau dupa tratament, cum ar fi cand efluentul de apa menajera este utilizat pentru irigarea terenurilor de golf si livezilor.

68

Capitolul

7
ORGANIZAREA I EFICIENA ACTIVITII AGENIEI PENTRU PROTECIA MEDIULUI (A.P.M) 7.1 Structura organizatoric a A.P.M.
A.P.M. are regimul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor n unitile administrative teritoriale. Pentru realizarea politicii de mediu n profil teritorial, A.P.M. are urmtoarele atribuii i rspunderi cu caracter general: n exercitarea i realizarea atribuiilor i rspunderilor care i revin, agenia colaboreaz cu toate organele teritoriale judeene de specialitate i cu toi agenii economici, avnd dreptul de a solicita acestora orice informaii, date i documente legate de domeniul menionat, n limitele prevederilor legislaiei n vigoare, ale dispoziiilor i ordinelor ministrului de resort; asigur, pe msura dotrii, prin mijloace proprii i prin cooperare, cunoaterea strii de calitate a tuturor factorilor de mediu, a evoluiei acestora, inclusiv a echilibrului ecologic i aplic pentru fiecare caz n parte prevederile legale n domeniu; urmrete i analizeaz modul n care organele teritoriale judeene de specialitate, agenii economici de stat sau particulari i persoanele fizice de pe raza teritoriului administrativ al judeului i realizeaz obligaiile ce le revin conform legii, cu privire la protecia me diului, lund msurile prevzute n acest sens; specialitii ageniei, cu atribuii n protecia mediului, i sprijin pe agenii economici n determinarea cauzelor care duc la deteriorarea calitii factorilor de mediu precum i n nlturarea acestora; controleaz i sprijin aplicarea msurilor de conservare a parcurilor naionale, a rezervaiilor naturale, a altor zone protejate i a monumentelor naturii de pe raza administrativ teritorial a judeului; ntocmete, n cooperare cu organele teritoriale de specialitate, lucrri de sintez i rapoarte tehnice cu privire la evoluia calitii factorilor de mediu, a calitii vieii i echilibrului ecologic n limitele zonei administrativ teritoriale de care rspunde, pe care le analizeaz, stabilete msuri mpreun cu organele locale i agenii economici locali i le transmite Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor;

69

 examineaz documentaiile tehnice ntocmite pentru obiectivele de investiii cu impact asupra mediului n vederea acordrii de consultaii tehnice i autorizaii de mediu la solicitarea agenilor economici, inclusive verificnd i controlnd n teren veridicitatea datelor supuse avizrii; asigur popularizarea, prin mijloace mass-media i instituiile de nvmnt, a problematicii n domeniul proteciei mediului. Conform structurii organizatorice, conducerea A.P.M. se realizeaz prin Comitetul Director. Comitetul Director este compus din: inspector ef, inspector ef adjunct i contabil ef. Principalele atribuii i responsabiliti ale Comitetului Director sunt: - defalc, pe persoane, sarcinile cuprinse n R.O.F., asigurnd realizarea lor la termen i n condiii de calitate; - asigur baza material, din ar i import, necesar realizrii sarcinilor; - stabilete mputerniciri de reprezentare a unitii pentru fiecare membru din Comitetul Director; - aplic msurile stabilite pentru paza bunurilor unitii, protecia patrimoniului i a datelor, respectarea ordinii i disciplinei. Inspectorul ef are urmtoarele atribuii: stabilete, dispune i particip, dup caz, la efectuarea controalelor pe care le apreciaz ca necesare la agenii economici din jude, astfel nct s poat asigura transmiterea operativ a situaiilor, intervenite n teren, la Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor i organele teritoriale interesate, rspunde direct de transmiterea informaiilor i luarea msurilor necesare de prevenire a deteriorrii factorilor de mediu; organizeaz, ndrum, controleaz i rspunde de ntreaga activitate a compartimentului inspecie; verifica modul de aplicare a prevederilor legale privind protecia mediului nconjurtor; stabilete msuri obligatorii pentru respectarea prevederilor privind protecia mediului elaboreaz rapoarte i alte situaii privind calitatea factorilor de mediu, solicitate de organul ierarhic superior; verific i rspunde de eficiena controalelor efectuate i a planurilor de masuri stabilite; controleaz i verific modul n care sunt respectate prevederile legislaiei n domeniul proteciei muncii PSI n cadrul Ageniei de Protecia Mediului; organizeaz aciunile necesare ce vor fi ntreprinse n cazul polurilor accidentale; verific i particip efectiv la aciunile de inspecie privind toate activitile ce concur la agresarea tuturor factorilor de mediu; lucrrile de execuie (controale la obiective de dificultate mare, sinteze, rapoarte etc.) vor totaliza minim 40% din timpul calendaristic de activitate;
70

 este lociitorul de drept al directorului, ndeplinind sarcinile i atribuiile ce-i revin, n lipsa acestuia; propune msuri pentru perfecionarea activitii comportamentului coordonat i asigur cadrul de relaii cu organele judeene ale administraiei de stat i cu alte persoane juridice sau fizice; verific i propune masuri de mbuntire a fluxului informaional i a sistemului de informare i documentare a personalului; particip la elaborarea de proiecte i acte legislative pentru domeniul specific de activitate i le nainteaz Departamentului Proteciei Mediului; organizeaz consftuiri, schimburi de experien i edine de lucru n scopul informrii i documentarii personalului propriu i din exterior; Contabilul ef are urmtoarele atribuii: organizeaz i conduce evidena financiar-contabil a unitii potrivit Legii contabilitii i, respectiv, finanelor; prezint, spre aprobare, bugetul de venituri i cheltuieli, urmrind ncadrarea unitii n buget; prezint, spre aprobare, bncii finanatoare programul de finanare a investiiilor; ia masuri de prentmpinare a stocurilor de materiale, fr micare i supranormative i de diminuare a lor, atunci cnd exista; ia masuri i urmrete ncasarea veniturilor datorate Ministerului Finanelor, ncadrarea n cheltuielile aprobate de forul tutelar, asigurnd inerea evidenelor contabile la zi; ntocmete i nainteaz la cei n drept drile de seam contabile; rspunde de ntocmirea i executarea actelor de angajare de pli, urmrind respectarea strict a disciplinei financiare; rspunde de toate operaiunile economice care privesc activitatea sectorului financiar-contabil; rspunde la orice angajare de cheltuieli din partea Ageniei de Protecia Mediului; avizeaz, din punct de vedere profesional, angajarea personalului contabil i gestionar; verific, prin sondaj i periodic, pe baza inventarelor faptice, activitatea gestionarilor i ia masuri n cazul cnd se constata nereguli, informnd conducerea Ageniei de Protecia Mediului; organizeaz i rspunde de controlul preventiv din cadrul unitii; vegheaz la respectarea disciplinei financiare i a bunurilor Ageniei; ia msuri, prin compartimentul financiar-contabil, de ntocmirea la timp i n bune condiiuni a statelor de plat i a salariilor, precum i a altor drepturi bneti, cuvenite personalului din cadrul ageniei; urmrete respectarea regulamentului de cas privind ncasrile i plile n numerar; semneaz i rspunde de toate documentele care privesc activitatea economico-financiar a ageniei, conform legislaiei n vigoare;
71

 rspunde de activitatea de organizare: salarizare, personal administrativ al unitii, lund msuri ca toate sarcinile i atribuiile acestui compartiment s fie realizate n conformitate cu legislaia specific acestui domeniu; rspunde de activitatea de transporturi, urmrind buna exploatare a parcului auto din dotare, revizia i repararea mijloacelor fixe, consumuri de combustibil i carburani etc.; rspunde de resortul administrativ, asigurnd materialele necesare printr-o bun aprovizionare (cldur, lumin, instalaii sanitare, rechizite etc.), precum i de paza unitii, activitatea de secretariat, ntreinere; coordoneaz resortul juridic, iar n lipsa unui jurist angajat de unitate, sau a unui jurist care s acorde asisten juridic, se ngrijete i rspunde de corecta aplicare a legilor n domeniul specific ageniei; munca de execuie a contabilului ef s fie de minim 40% din timpul de lucru. Fiecare din compartimentele operaionale prevzute n organigrama-cadru a APM: 1. inspecie ecologic i urmrirea investiiilor de mediu; 2. serviciul monitorizare integrat a factorilor de mediu; 3. gestiunea deeurilor i a substanelor chimice periculoase; 4. serviciul acorduri, amortizare, avizare; 5. protecia naturii i arii protejate; 6. financiar, contabilitate; 7. aprovizionare, administrativ. - prin activitatea pe care o desfoar, dezvolt un sistem de relaii, att cu celelalte structuri ale APM, ct i cu instituii i structuri externe, aa cum rezult din diagramele de relaii.

7.2 Relaiile cu alte structuri avnd atribuii n Managementul mediului

A.P.M. colaboreaz n mod regulat cu celelalte Agenii de Protecia Mediului din ar, att n vederea obinerii informaiilor necesare desfurrii activitii proprii, ct i n domeniul consultanei i schimbului de experien, nu de puine ori acordnd sprijin chiar i prin detaarea personalului n vederea derulrii n bune condiii a activitii din agenii deficitare n acest sens. n tabelul 1 sunt redate metodele de comunicare i frecvena cu care A.P.M. colaboreaz cu celelalte agenii de pe teritoriul rii. Aceste relaii ar putea fi mbuntite prin elaborarea i adoptarea Regulamentului de organizare i funcionare actualizat, cu atribuiile i compartimentele nfiinate prin cerinele aquis-ului comunitar, cu diagrama relaiilor de colaborare i corespunztor cu noile cerine legislative referitoare la obligaiile fa de alte uniti teritoriale, ale altor ministere.
72

Dac ar fi s detaliem principalele motive pentru orice nenelegere sau eroare (exprimat n contribuie procentual %), situaia ar arta astfel: Prevederile regulamentare: 20%; Lipsa de coordonare: 10%; Conflicte de interese: 20%; Altele: 50%. Printr-o mai bun comunicare, aceste relaii ar putea fi mbuntite n timp. n termeni generali, dac ar fi s descriem relaiile dintre agenie i anumite sectoare de activitate, s -ar putea spune c acestea sunt foarte proaste cu Primriile, tolerate cu celelalte autoriti publice locale, cu societatea civil, mass-media i Camera de Comer i Industrie, i cu bune cu restul sectoarelor, respectiv industrie, agricultur, minerit/alte activiti extractive i O.N.G.-uri. Autoritile administraiei publice locale au, potrivit legii, urmtoarele atribuii i rspunderi: supravegheaz aplicarea prevederilor din planurile de urbanism i amenajarea teritoriului, n acord cu planificarea de mediu; supravegheaz pe agenii economici din subordine pentru prevenirea eliminrii accidentelor de poluani sau depozitrii necontrolate de deeuri i dezvolt sisteme de colectare a deeurilor refolosibile; adopt programe pentru dezvoltarea reelelor de canalizare, de colectare a apelor pluviale, de aprovizionare cu ap potabil, pentru staii de epurare a apelor uzate ale localitilor i pentru transportul n comun; asigur servicii cu specialiti n ecologia urban i protecia mediului i colaboreaz, n acest scop, cu autoritile competente pentru protecia mediului; promoveaz o atitudine corespunztoare n legtur cu importana proteciei mediului. Autoritile administraiei publice locale sunt, de asemenea, obligate s ia msuri de prevenire i limitare a impactului asupra mediului al substanelor i deeurilor de orice natur i s anune autoritile teritoriale pentru mediu, la solicitarea ageniilor pentru protecia mediului, a altor organizaii interesate, persoane fizice sau juridice, autoritile administraiei publice locale pot, pe baza documentaiei avizate de Academia Romn, s pun sub ocrotire provizorie n vederea declarrii, arii protejate sau monumente ale naturii sau anumite obiective care justific aceasta. n privina proteciei apelor mpotriva polurii, sarcini deosebit de importante revin Administraiei Naionale Apele Romne, care gestioneaz resursele de ap de suprafa i subterane, asigur aprarea mpotriva inundaiilor prin lucrri proprii, exploateaz i ntreine lucrrile de gospodrire a apelor, precum i de protecie a albiilor i malurilor de ap aparinnd regiei.
73

Administraia Naional Apele Romne ntocmete i urmrete aplicarea programelor privind satisfacerea cerinelor de ap ale populaiei i economiei, valorificarea de noi surse de ap, folosirea raional i protecia acestora mpotriva epuizrii i polurii, amenajarea complex a apelor n concordana cu cerinele actuale i de perspectiv ale bazinelor hidrografice, organizeaz sistemul de avertizare a polurii lor accidentale i concur la aplicarea msurilor privind mbuntirea calitii apelor pe bazine hidrografice; coreleaz lucrrile de gospodrire a apelor cu cele de mbuntiri funciare. O.N.G.-urile constituie o micare social i o form organizatoric neguvernamental de participare a cetenilor la politica de protecie a mediului, avnd n acelai timp un rol important n procesul educaiei ecologice. O.N.G.-urile pot cuprinde i dimensiona o cantitate foarte mare de informaii care pot fi studiate i prelucrate de specialiti, membrii sau nemembrii ai asociaiei. Concluziile rezultate n urma analizelor efectuate pot fi fcute publice prin diferite mijloace sau activiti mass-media, conferine, simpozioane, seminarii, publicaii etc.

7.3 Structura activitilor A.P.M.

innd cont de diversitatea activitilor desfurate, A.P.M. este confruntat cu o problematic larg, att n desfurarea activitilor de inspecie i control ecologic, ct i de monitorizare a factorilor de mediu. De altfel, acestea sunt principalele activiti pe care le presteaz agenia. Anual se elaboreaz un plan de activitate pentru anul urmtor, afferent fiecrui compartiment n parte din cadrul ageniei, n funcie de specificul activitii din compartiment. Numrul mic de personal fa de problematica larg de desfurare a activitii, conduce uneori la situaii n care nu se poate da curs tuturor solicitrilor, trebuind stabilite prioriti. Adaptarea cerinelor de aplicare a legislaiei i a unor concepte noi, fr a avea pregtirea necesar i, mai ales, fr posibilitatea discutrii i aplicrii unitare la nivelul tuturor agenilor nu este posibil. Ideea c ceea ce se cunoate i nelege la nivelul Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor (cu referire strict la noua legislaie, cerinelor legate de proiecte i programe), lucru realizat prin eforturi proprii, dar i prin lucrul direct cu consultani strini, instruiri i posibiliti directe de informare, s-a neles c este absolut la ndemna personalului din teritoriu. Aspectele legate de iniiative i modalitile de informare a cetenilor, desfurarea de aciuni las loc creativitii, dup ce s-a respectat spiritul i litera legii, care, de multe ori, s-a dovedit c necesit unele clarificri.

74

Referitor la problemele i dificultile cu care se confrunt serviciul Acorduri Autorizare Avertizare (A.A.A.), menionm c n ultimii ani activitatea s-a diversificat foarte mult, crescnd ca volum i complexitate. Serviciul A.A.A. emite acorduri i autorizaii de mediu, avize de privatizare, avize i acorduri de gospodrire a apelor. La acestea se adaug activitatea prin Birourile Unice i, n cadrul Comisiilor, pentru emiterea Acordurilor Unice. Problemele apar datorit personalului redus i termenelor stricte i destul de scurte care trebuie respectate, iar uneori legislaia nu este foarte clar i chiar contradictorie. Avnd n vedere situaiile care se solicit de ctre Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, este necesar un program de eviden a documentaiilor, aplicabil n toat ara, astfel nct, atunci cnd se solicit o situaie s se poat transmite operativ datele necesare i ele s aib aceeai form n cazul tuturor ageniilor, fiind mai uor de centralizat. S-ar forma astfel i o baz de date mai clar. Sistemul de monitoring integrat reprezint un sistem complex de achiziie a datelor privind calitatea mediului obinute pe baza unor msurtori sistematice, de lung durat, la un ansamblu de parametri i indicatori, menit s asigure posibilitatea controlului polurii. Monitoringul integrat al mediului corespunde unor cerine obiective de obinere a unei imagini pertinente, de ansamblu, asupra mediului la un moment dat i al tendinei de evoluie a calitii acestuia, la care, cele dou componente de baz, mediul biotic i cel abiotic, trebuie investigate n direct corelaie cu interdependenele i corelrile reciproce. Sistemul de monitoring integrat are la baz sistemul naional de supraveghere a calitii apelor cu cele cinci subsisteme (ape de suprafa, curgtoare, lacuri, ape maritime, ape subterane, ape uzate), reeaua de fond i cea de emisie pentru supravegherea calitii aerului, reeaua de ploi acide, reeaua de radioactivitate, n subordinea direct a Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, ct i o serie de alte informaii periodice privind calitatea solului, a vegetaiei, a faunei, a vegetaiei, a sntii umane, primite de la alte ministere i uniti de profil. Prin sistemul de monitoring integrat se obine un sistem adecvat de supraveghere a calitii mediului n Romnia, pentru controlul influenelor antropice, al redresrii ecologice a zonelor puternic afectate de poluare, a dezvoltrii socialeconomice i stabilirea msurilor pentru prevenirea i evitarea tendinelor i urmrilor negative. Din punct de vedere al organizrii, Sistemul Naional de Monitoring cuprinde urmtoarele elemente specifice: reele destinatesupravegherii emisiilor; controlul polurii de emisie; evaluarea i controlul eficienei globale a msurilor de protecie a mediului. Principalele rezultate prevzute a fi obinute prin Sistemul Naional de Monitoring Integrat sunt:
75

 interfaarea actualelor reele i subsisteme de supraveghere a calitii apelor, aerului, precipitaiilor i solului, ntr-o prim etap, ntr-un sistem integrat, de monitoring aparametrilor fizicochimici, biologici, bacteriologici i radiochimici; restructurarea actualei ierarhizri a seciunilor de control al mediului din punct de vedere al zonelor de fond i impact, inndu-se seama de legislaia de mediu i de problemele specifice micrii transfrontier a polurii; implementarea informaiilor specifice supravegherii pe termen lung a modificrilor ecosistemelor terestre i acvatice n activitatea de monitoring integrat; fundamentarea unor indicatori i parametri sintetici, pentru exprimarea interdependenelor dintre modificarea calitii aerului i a apei, ca principali vectori de propagare a polurii; asigurarea condiiilor de interconectare a Sistemului de Monitoring Integrat romn n Sistemul Global, ct i la alte sisteme zonale i internaionale de supraveghere. Sistemul de Monitoring Integrat cuprinde dou tipuri de activiti: 1 activitatea operativ de culegere a datelor, avertizarea unor poluri accidentale i luarea unor msuri pentru protecie a folosinelor; 2 activitatea de caracterizare a calitii mediului, pe termen lung, de evaluare a tendinelor de evoluie a msurilor de protecie adecvate. Pornind de la structura unor sisteme similare organizate pe planmondial i de la coninutul informaiilor furnizate de acestea, se disting trei categorii de componente ale mediului, care se difereniaz dup modul lor de ncadrare n programarea, transformarea i/sau acumularea unorpoluani: 1. vectori de propagare a polurii, care includ apele i aerul, la care propagarea polurii se efectueaz difereniat, principalii parametri de caracterizare fiind: concentraiile specifice, debitele masive asociate i vitezele de dispersie; 2. interfee de contact, n care se include solul, ponderea principal revenind fenomenelor fizico chimice, cu parametrii de caracterizare: timpul de retenie i indicii de retenie; 3. medii de bioacumulare i biotransformare. Spre deosebire de primele dou, acestea se refer la ecologia acvatic i cea terestr, cu parametrii specifici: diversitate, cantitate, vrst, rate de bioacumulare i biotransformare. Datele monitorizate sunt centralizate intr-o baz de date i raportate, informaiile fiind utilizate n mod specific. Frecvena raportrii acestor date este redat n tabelul nr. 3 (pe exemplul A.P.M Constana), n funcie de fiecare factor de mediu. n cadrul Compartimentului Relaii publice, Relaii cu mass-media, Programe locale i internaionale se deruleaz urmtoarele activiti:
76

1 Identificarea continu a programelor i proiectelor cu finanare internaional care au relevan pentru teritoriul respectiv. Participare prezentri: Sprijinul UE n scopul pregtirii Romniei pentru a deveni stat membru; Program cadru 5; Program Cadru 6; pagina web ministere, ANDR etc. 2 Identificarea continu a obiectivelor din judeul respectiv care ndeplinesc criteriile pentru obinerea asistenei tehnice n cadrul unor programe sau proiecte internaionale. Identificarea unei oportuniti de finanare a fast anunat fiecrui potenial beneficiar. 3 Elaborarea documentaiilor tehnice pentru propuneri de proiecte internaionale i promovarea acestora. Sprijinirea INCDM GA n elaborarea i aplicarea pentru programe cu finanare extern. 4 Colaborarea cu ONG-urile, respectiv realizarea de aciuni de educaie ecologic. Susinerea proiectelor organizaiilor nonguvernamentale, activiti i scrisori de susinere; Proiect Iniiativa de mediu pentru zona costier a Mrii Negre; Proiect Plaje curate, o prim obligaie pentru un turism durabil n zona costier romneasc i bulgreasc ONG Mare Nostrum; participare la ntlnirea pentru definirea poziiei ONG urilor de mediu din Romnia fa de stadiul actual al politicilor naionale de management i protecie a Mrii Negre; corespondent cu ONG-urile probleme ridicate, sesizri; Aciuni pentru evenimentele calendarului de mediu - Ziua Mondial a Zonelor Umede, Luna Pdurii, Ziua Mondial a Apei, Ziua Pmntului, Ziua Mediului, Ziua mpotriva fumatului; 5 Relaia cu mass-media: comunicate de pres sptmnale, informri asupra Calendarului de mediu, organizarea de conferine de pres. 6 Diseminarea informaiei de mediu: concursuri, expoziii, aciuni de salubrizare; asigurarea accesului publicului la informaia de mediu, la solicitare sau prin mass-media. 7 Continuarea participrii la diverse programe internaionale n domeniul proteciei mediului aflate n derulare: Protect Phare 98; ntrirea capacitii beneficiari Tempus - Phare IB JEP Dezvoltare regional; Fundamentarea managementului pentru dezvoltarea durabil a precarilor marine n Romnia; Qualipol ncheierea proiectului. La nivelul Serviciului P.N.A.P. urmtoarele activiti specifice : 1) Consolidarea bazei de date existent, n ceea ce privete ariile protejate prin aciuni de documentare. 2) Emiterea de autorizaii, conform Ord. 647/2001. 3) Soluionarea unor sesizri. 4) Efectuarea controalelor n arii protejate. 5) Raportri i informri transmise la Ministerul Mediului i Gospodrii Apelor: ntocmirea listei zonelor din jude n care se consider necesar reducerea sau interzicerea activitilor cinegetice;
77

( Protecia naturii i ariilor protejate) se deruleaz

 lista inventarierii lacurilor sau apelor de suprafa amplasate n zonele naturale protejate i care au statut de arie protejat; s-au fcut propuneri concrete de zone naturale, monumente ale naturii pentru mediatizare; s-au verificat firmele care exploateaz parchete forestiere mpreun cu Serviciul Inspecie, ntocmindu-se n acest sens un raport ctre MAPM; a fost verificat situaia retrocedrii terenurilor din perimetrul ariilor naturale protejate (informare privind prevederile Ord. 668/RT/2000); s-a ntocmit lista ariilor naturale protejate conform L5/2000- anexa III, situaia cadastral - localizare, limite, vecinti, suprafa, act de declarare, hri; 6) Participri la sesiuni tiinifice, conferine, cursuri: aniversarea pe 2 Februarie a Zilei Mondiale a Zonelor Umede; 6 August - Ziua Delfinului, manifestare local, organizat de ONG Mare Nostrum, comunicat de pres; 31 Octombrie - Ziua Internaional a Mrii Negre, comunicat de pres; 29 Decembrie - Ziua Mondial a Conservrii Diversitii Biologice, comunicat de pres; au fost stabilite contacte de colaborare cu reprezentanii Comenduirii Garnizoanei Constana, AVPS Constana, ARBDD, Direcia Silvica Constana. participare la sediul Inspectoratului Judeean al Poliiei de Frontier Constana la ntlnirea cu tema Protecia mediului nconjurtor, asigurarea proteciei fondului cinegetic i piscicol natural, precum i a calitii apelor; participarea la cursul pentru monitorizarea cetaceelor organizat de ACCOBAMS i Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marin Grigore Antipa. 7) Alte activiti: - alctuirea mpreun cu celelalte servicii a propunerii Strategiei Judeului Constana privind Protecia Mediului n perioada 2001-2004; - informare, ndrumare, mediatizare privind prevederile O.U.236/2000, aprobat prin L 462/2001. La nivelul Biroului Gestiunea Deeurilor se deruleaz urmtoarele activiti specifice: 1 ntocmirea lucrrii privind cercetarea statistic referitoare la gestiunea deeurilor; 2 n cadrul comisiilor instituite prin decizia prefectului judeului, s-a participat la aciuni de neutralizare a bunurilor devenite proprietatea privat a statului, care au devenit deeuri; 3 Demararea aciunii de identificare a societilor ce au ca obiect de activitate colectarea de reziduuri petroliere, precum i a societilor care gestioneaz deeuri industriale reciclabile, conform O.U.G. 16/2001; 4 Centralizarea raporturilor cantitilor de deeuri menajere depozitate n rampele din jude; 5 Se efectueaz verificri i msurtori ale zgomotului pe timp de noapte;
78

6 Participarea mpreun cu Serviciul Inspecie la activitatea de control n domeniul gestionrii deeurilor i substanelor chimice periculoase; 7 Demararea monitorizrii generrii deeurilor la nivelul judeului prin realizarea bazei de date pentru deeuri. O alt activitate de baz a A.P.M. este activitatea de inspecie ecologic i urmrire a investiiilor de mediu. Dup impactul avut asupra factorilor de mediu, de ctre activitile desfurate de agenii economici, se deruleaz dou tipuri de controale: controale la uniti cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu, uniti de grad A; controale la uniti cu impact mediu, uniti de grad B. Se efectueaz controale tematice impuse de Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor, sau pe plan local n cadrul diverselor comisii nfiinate la nivel de Prefectur, controale n cazul polurilor accidentale, controale pentru verificarea sesizrilor referitoare la afectarea factorilor de mediu i a strii de disconfort a unui grup, cetean etc., controale pentru participri la aciuni vamale cf. HG 437/92. O alt activitate important pe care o desfoar A.P.M. este cea de eliberare de acorduri, autorizaii i avize de mediu. Activitatea de autorizare se realizeaz prin Biroul Unic. n baza OUG 76/2001, HG
625/2001 i OM 184/97 au fost emise autorizaii de mediu pentru:

- societi cu impact nesemnificativ asupra mediului; - societi cu impact semnificativ asupra mediului. Zilnic, la Biroul Unic sunt cte doi reprezentani ai ageniei, toi cei opt salariai ai Serv. A.A.A. mergnd la Biroul Unic. Conform HG 573/2002, activitile cu impact nesemnificativ asupra mediului nu se mai autorizeaz, ele funcionnd pe baza declaraiei pe proprie rspundere iar cele cu impact redus ar putea fi autorizate de primriile locale care au i servicii specializate pentru asigurarea utilitilor. De asemenea, marea majoritate a sesizrilor pentru aceste activiti se nregistreaz pe depiri ale nivelului de zgomot sau tulburarea linitii publice. Considerm c este necesar uniformizarea legislaiei n privina tarifelor cuprinse n cele dou prevederi legislative menionate, deoarece o activitate care se autorizeaz prin Biroul Unic se taxeaz conform H.G. 573/2002. De exemplu, pentru o activitate cu impact redus se percep 180 lei, iar aceeai activitate autorizat prin inspectorat se taxeaz conform Ordinului 340/2000 (pentru care se percepe suma de 1.00lei)
79

Referitor la taxarea conform H.G. 573/2002, mai ales pentru activitile care se autorizeaz prin procedura complet, considerm c se impune o difereniere a tarifelor i n funcie de capacitile de producie. n ceea ce privete aplicarea prevederilor O.U.G. 34/2002, este de menionat c pn n prezent nu au aprut normele de aplicare ale ordonanei i nu exist. O alt activitate de baz a APM este cea care se desfoar N LABORATORUL DE ANALIZE. Autolaboratorul este dotat cu analizoare moderne, performante, dar s-ar putea aduga, pe structura existent, i un monitor de hidrocarburi totale (APHA). Analizorul INNOVA, prin metoda sa de lucru, spectroscopie n IR, nu este un aparat adecvat msurrii concentraiilor foarte mici - ntlnite n atmosfer, datorit multiplelor interferene, n special cu apa. Prelevatoarele pentru analiza poluanilor gazoi sunt prea puine i se defecteaz frecvent. De asemenea, metodele de determinare a poluanilor gazoi prin chimie umed nu sunt suficient de exacte i nu vor mai putea fi folosite dup 1 ianuarie 2005. Se impune nlocuirea acestora cu staii de monitorizare. Aparatele existente n laboratoarele de radioactivitate sunt vechi, se defecteaz frecvent i este necesar nlocuirea lor cu aparate noi i performante. Aparatele de msura beta globale au fost achiziionate n anii 70 i au funcionat n regim continuu. n prezent nu mai corespund cerinelor actuale de monitorizare, prezentnd limite de detecie mari. Pompele de prelevare aerosoli sunt de asemenea foarte vechi, au funcionat n regim continuu, n prezent nu mai sunt fiabile. Aparatura gama spectrometric este adecvat tipului de msurtori efectuate de staie, dar sunt necesare achiziionarea unui soft nou pentru analiz i surse gama pentru etalonare. n tabelul 5 sunt detaliate aparatele necesare cu care ar trebui dotat APM n vederea desfurrii n bune condiii a activitii specifice.

80

Capitolul

MANAGEMENTUL DEEURILOR
8. 1 Operatori n managementul deeurilor i identificarea surselor de generare
Sesizarea pericolului pe care l reprezint acumularea deeurilor, a declanat n Romnia aciunea de cunoatere, urmrire i dorina dembuntire treptat a circuitului deeurilor, de la apariia lor, la sursa, i pn la eliminarea lor final. n prezent, n practica eliminrii deeurilor se parcurge nsa o perioad dificil prin creterea continu a cantitii de deeuri i lipsa mijloacelor tehnice (instalaii, utilaje adecvate) pentru colectare, prelucrare, reciclare i valorificare. Contientizarea acestei situaii oblig la eforturi pentru unirea posibilitilor interne cu sprijinul extern material sau financiar n scopul crerii bazelor unui sistem de gestiune care, n timp, sa conduc la ecologizarea, din punct de vedere al deeurilor, a tuturor activitilor. O strategie coerent privind gestiunea deeurilor necesita atingerea mai multor obiective, printre care se numr: cunoaterea cantitii i calitii deeurilor produse n Romnia, a productorilor i a proceselor din care acestea rezult, a traseului i a destinaiei finale a acestora; reducerea cantitii de deeuri la productor, prin intervenii n tehnologie sau prin valorificarea acestora printr-o veriga intermediar inclus ntre productorul i gospodarul de deeuri; stabilirea, pentru deeurile a cror apariie nu se poate evita sau care nu se pot recicla, a unor modaliti de eliminare sau reintegrare n mediu, ct mai puin duntoare acestuia. Pentru punerea n practic a strategiei, este necesar specializarea n domeniul prelucrrii deeurilor a unor colective de cercetare, proiectare, execuie, n vederea adaptrii pentru Romnia a unor soluii moderne, cunoscute pe plan mondial. Concomitent, trebuie asigurat suportul financiar care s susin managementul deeurilor, precum i cadrul organizatoric. Se propune cointeresarea n activitile de reciclare a deeurilor, att a agenilor economici, ct i a ceteanului, prin instituirea unui sistem de pli i reducere de taxe n raport cu aciunile ce conduc la reducerea cantitii de deeuri. O grij deosebit trebuie acordat educaiei civile i ecologice a cetenilor. n acest scop, dar i n unele aciuni practice, se poate folosi sprijinul organizaiilor neguvernamentale cu profil ecologic. Producerea de deeuri este rezultatul activitilor economice i gospodreti. Cantitatea i calitatea deeurilor urbane depinde de standardul de via i de modul de consum al populaiei, iar deeurile
81

industriale att cele periculoase, ct i cele nepericuloase depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime n cadrul proceselor de fabricaie. Organizarea gestiunii deeurilor este responsabilitatea celor care le -au generat. Productorii de deeuri industriale i folosesc facilitile proprii de colectare/transport, eliminare sau contracteaz serviciile respective cu firme specializate i autorizate conform legii. n prezent, numrul firmelor specializate n oferirea de servicii de gestiune a deeurilor industriale este mic, iar activitatea acestora este limitat, att ca domeniu, ct i ca cifr de afaceri. De aceea, productorii de deeuri industriale contracteaz gestionarea acestora mai ales cu firmele de salubrizare urbana. Majoritatea deeurilor de producie se elimin fie pe depozitele industriale ale productorilor, fie pe depozitele reintroduse n circuitul economic n cadrul aceluiai proces tehnologic (reciclarea industrial) ori utilizate ca materii prime secundare sau combustibile n alte procese tehnologice ale aceleiai ntreprinderi (aciuni de minimizare). Anumite tipuri de deeuri sunt vndute ca materii prime secundare altor ntreprinderi, care fie le recicleaz direct, fie le pregtesc n vederea reciclrii (ageni economici tip REMAT). n prezent, exist peste 400 societi autorizate n baza Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile, aprobat prin Legea nr. 426/2001, referitoare la valorificarea deeurilor industriale reciclabile. Acestea desfoar activiti de colectare, sortare, prelucrare n vederea transformrii n materii prime secundare a urmtoarelor grupe de deeuri industriale, deeuri metalice feroase, deeuri metalice neferoase, deeuri de hrtie/carton i plastic. Organizarea gestiunii deeurilor urbane este obligaia Consiliilor Locale care i ndeplinesc aceasta sarcina fie direct, fie indirect, prin delegarea anumitor responsabiliti. Gestiunea direct se realizeaz prin intermediul unor compartimente ale Consiliilor Locale, organizate ca servicii publice (de stat) i autorizate conform legii. Delegarea gestiunii se face prin licitaie publica i pe baza unui contract de concesionare ncheiat cu societi comerciale atestate (liceniate de organismele n drept), care au fost alese prin licitaie. Activitatea de salubrizare a unei localiti poate fi concesionat unei singure firme prestatoare de servicii sau mai multora, prin divizarea teritoriului sau concesionarea separat a diferitelor tipuri de servicii (de exemplu: salubrizare menajer, curenie stradal, operarea rampelor de depozitare etc.). Consiliile Locale sau Judeene pot delega, integral sau parial, doar activitile de operare/administrare a activitilor de salubritate, colectarea taxelor de la beneficiarii de servici i sau pregtirea i realizarea investiiilor. Ele i pstreaz prerogativele de adoptare a strategiilor de dezvoltare a serviciilor i cele de supraveghere/control referitor la:
calitatea

serviciilor prestate;
82

administrarea/dezvoltarea sistemelor de infrastructura ncredinate pe baza contractului de

concesionare;
modul

de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate. mai bun a serviciilor, datorit mediului concurenial n care se efectueaz; i flexibilitatea mai mare;

Sistemul de delegare/concesionare a serviciilor de salubritate prezint o serie de avantaje, printre care:

calitatea eficiena efort

redus din partea autoritilor locale, ale cror atribuii se restrng la elaborarea politicilor de

dezvoltare, controlul respectrii contractelor de concesionare i organizarea periodic de licitaii. Ca urmare, exist tendina (menionat, de altfel, ca posibilitate de dezvoltare n Ordonana 87/2001), ca prestatorii de servicii organizai sub forma de compartimente n cadrul Consiliilor Locale s se transforme n societi comerciale de stat, care pot fi privatizate n condiiile legii. Hotrrea de privatizare aparine Consiliului Local sau Judeean, sub a crui autoritate activeaz operatorul respectiv. n finalizarea contractelor, un criteriu important l reprezint cantitatea i structura deeurilor, n funcie de care se dimensioneaz i se structureaz baza tehnicii materiale pentru gestionarea deeurilor. Cantitatea total de deeuri generat reflecta eficiena folosirii resurselor naturale, respectiv raportul dintre producia i consumul de bunuri. Eficiena folosirii resurselor naturale rezult din raportarea cantitilor de deeuri de producie, care depind n principal de activitile industriale, la deeurile urbane, care n general urmeaz nivelul consumului populaiei n funcie de durata pentru care se negociaz contractul, vor fi furnizate informaii privitoare la prognoza, volumul i structura deeurilor necesare fundamentrii investiiilor n infrastructura de gestionare a deeurilor. n acest sens, vor fi avute n vedere evoluiile posibile ale sistemului socio-economic generator de deeuri, dar i tendinele nregistrate n alte ri. De exemplu, raportul dintre deeuri de producie/deeuri urbane, tabelul 2, ne ofer informaiile necesare structurrii bazei tehnico-materiale n domeniu. Valorile descresctoare ale raportului deeuri de producie/deeuri urbane demonstreaz att o reducere a pierderilor de material i energie ct i o mbuntire a eficientei n utilizarea resurselor naturale. n funcie de durata pentru care se negociaz contractul, vor fi furnizate informaii privitoare la prognoza, volumul i structura deeurilor necesare fundamentrii investiiilor n infrastructura de gestionare a deeurilor. n acest sens, vor fi avute n vedere evoluiile posibile ale sistemului socioeconomic generator de deeuri, dar i tendinele nregistrate n alte ri. De exemplu, raportul dintre
83

deeuri de producie/deeuri urbane, tabelul 2, ne ofer informaiile necesare structurrii bazei tehnicomateriale n domeniu. Valorile descresctoare ale raportului deeuri de producie/deeuri urbane demonstreaz att o reducere a pierderilor de material i energie ct i o mbuntire a eficientei n utilizarea resurselor naturale. Deeurile de ambalaje provin n proporie de circa 70% de la populaie, regsindu-se n deeurile menajere i 30% de la agenii economici. 8.2 Prognozarea, prelucrarea, depozitarea, reciclarea i valorificarea deeurilor de ambalaje Se estimeaz o cretere a cantitii de ambalaje introduse pe pia cu 5% pe an pn n anul 2012, cnd consumul va fi de 67 kg/cap de locuitor/an (nivelul actual al unor ri ca Polonia, Ungaria, Republica Ceh i Slovenia), apoi de 4% pe an pn n 2022, ceea ce va conduce la un consum de 101 kg/cap de locuitor/an. Cantitile de deeuri de ambalaje generate anual vor avea aceeai cretere procentual ca i cantitile de ambalaje introduse pe pia. De altfel, conform acestor ipoteze, cea mai mare parte a creterii prognozate pentru deeurile menajere (0,8% pe an i pe cap de locuitor) este determinat de creterea cantitilor de deeuri de ambalaje. Conform datelor statistice, n Romnia se produc 14 milioane tone deeuri industriale, din care cca. 9 milioane tone se depoziteaz. Prognoza privind cantitatea de deeuri de ambalaje valorificate s-a realizat n urmtoarele ipoteze: cantitile de deeuri de ambalaje reciclate, rezultate din industrie i comer, vor crete cu 10% pe an pn n 2007. Aceast cretere corespunde unei importante i realiste mbuntiri a circuitelor industriale existente, ce funcioneaz pe o baz exclusiv economic. ncepnd cu anul 2007, o parte din cantitatea de deeuri reciclate provine din aplicarea colectrii selective a deeurilor de ctre populaie. Creterea cantitilor reciclate n circuitele industriale ar trebui, astfel, sa fie mai mica i a fost reinut o ipotez de 7% n 2012. Cum cantitile de ambalaje introduse pe pia vor scadea cu cel puin 1% (trecerea de la 5% la 4%), aceeai reducere a creterii se va aplica i pentru cantitile reciclate n circuitul industrial (trecerea de la 7% la 6%); deeurile de ambalaje reciclate, rezultate de la populaie, vor fi cele colectate selectiv; evoluia valorificrii energetice va rmne marginal (mai mic de 2%) pn n 2010, i se face n cea mai mare parte, pentru lemn. n anul 2013, valorificarea se va realiza, n cea mai mare parte, tot pentru lemn, circa 5%. Se estimeaz c, n anul 2022, valorificarea energetic va reprezenta circa 10%, innd seama de dezvoltarea metodei de incinerare a deeurilor. Valorificarea energetic a deeurilor de ambalaje (n special plastic) n cuptoarele de ciment va rmne sczut, inndu-se cont de costurile
84

acestei metode i de necesitatea de a rezerva capacitile existente pentru deeuri care pun mai multe probleme pentru mediu, atunci cnd sunt eliminate. Colectarea deeurilor Reuita colectrii selective a deeurilor are la baz, n primul rnd, modul de comportare al fiecrui cetean. Eficiena investiiilor realizate depinde de sensibilizarea ntregii populaii, referitor la necesitatea colectrii selective. n cazul Romniei, colectarea deeurilor nu este nc generalizat. n prezent, pentru mediul urban dens (mai mare de 50000 de locuitori), coeficientul de colectare a deeurilor se consider 100%. Pentru mediul urban (mai mare de 3000 de locuitori), coeficientul de colectare este de 90%, acesta estimndu-se c va rmne constant pn n 2009, dup care creterea va fi de 2%/an pn n anul 2012, cnd se va ajunge la colectare de 100%. Pentru mediul rural, coeficientul de colectare este de circa 10%, estimndu-se o cretere de 1%/an pn n 2009 i de 7-8% pn n 2012, dup care 10%/an pn n 2017, data la care se va considera c procesul de realizare a colectrii deeurilor va ajunge la 100%. Se intenioneaz ca implementarea unui sistem de colectare selectiv s nceap din anul 2009, deeurile de ambalaje fiind colectate separat i tratate n staii de sortare. Sistemul de colectare selectiv, adaptat la diferite zone, va cuprinde: o colectare specializat a deeurilor de ambalaje, n cea mai mare parte prin depunerea voluntar a ambalajelor menajere, cu separarea celor din sticl (din motive tehnice, sticla va fi colectat exclusiv prin aport voluntar); o colectare specializat a deeurilor biodegradabile, cu excepia celor din mediul rural; o colectare clasic (reziduuri menajere). Implementarea sistemului de colectare selectiv se va realiza dup cum urmeaz: mediu urban dens n anul 2009, coeficientul de colectare selectiv va fi de circa 7%, creterea urmnd a fi de 7%/an pn n anul 2012, de 9%/an n perioada 2012-2017 i de 2%/an n perioada 2017-2022, cnd se va atinge un coeficient de colectare selectiv de 90%; mediul urban n anul 2009, coeficientul de colectare selectiv va fi de 8%, creterea urmnd a fi de 8%/an pn n anul 2012 i de 10%/an n perioada 2012-2017 cnd se atinge un coeficient de 90%, care va rmne constant pn n anul 2022. mediul rural n anul 2009, coeficientul de colectare selectiv va fi 6%, creterea urmnd a fi de 6%/an pn n anul 2012 i de 12%/an n perioada 2012-2017, cnd se atinge un coeficient de 90%, care va rmne constant pn n anul 2022. Implementarea colectrii selective se va realiza n mai multe cazuri, concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare, deci, informarea i contientizarea cetenilor asupra acestui proces este esenial.
85

Creterea colectrii selective n mod raional i gradual este cu att mai justificat cu ct permite: desfurarea n timp a investiiilor de asigurat, evitndu-se astfel o cretere prea mare i rapid a costurilor gestionarii deeurilor fa de economia general a rii; consolidarea i extinderea capacitilor de reciclare, care pot astfel s urmreasc mai bine evoluia cantitilor colectate, contribuind la o valorificare optim, dezvoltarea industriei de reciclare i o reducere semnificativ a cantitilor de materii prime importate. Depozitarea deeurilor n conformitate cu angajamentul asumat n documentul de poziie CONF-RO 37/01, Romnia a transpus Directiva 1999/31/CE prin HG nr. 162/2002, privind depozitarea deeurilor. Prevederile Directivei 99/31/CE nu se aplica deeurilor miniere. Directiva privind gestiunea deeurilor rezultate din industria extractiv va fi transpus n Romnia, dup aprobarea i publicarea actului comunitar. Nivelul de transpunere a Directivei 99/31/CE este de 98%, urmnd ca, la revizuirea actului normativ naional, prevzut pentru trimestrul III 2007, transpunerea sa fie realizat n totalitate. Toat legislaia adoptat pentru depozitarea deeurilor va fi revizuit i mbuntit n Proiectul PHARE Twinning cu Germania RO 2001 Convenia de Twinning pentru gestiunea deeurilor.mbuntirea i completarea instrumentelor operaionale pentru implementarea actului legislativ privind depozitarea deeurilor va conduce la ntrirea capacitii administrative a APM-urilor, instrumente operaionale mbuntite pentru autorizarea depozitelor, operare, control, monitorizare i urmrire post nchidere, aprobate prin ordine ale ministrului mediului i gospodririi apelor. De asemenea, se vor mbunti instruciunile/normele tehnice pentru realizarea i funcionarea depozitelor. Reglementarea activitii de depozitare are drept scop prevenirea sau reducerea pe ct posibil a efectelor negative asupra mediului, n special poluarea apelor de suprafa, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de ser, precum i a oricrui risc pentru sntatea populaiei, pe ntreaga durat de via a depozitului, ct i dup expirarea acestuia. n funcie de natura deeurilor depozitate, depozitele se clasific n: depozite pentru deeuri periculoase; depozite pentru deeuri nepericuloase; depozite pentru deeuri inerte. Conform OM 867/2002, privind definirea criteriilor care trebuie ndeplinite de deeuri pentru a se regsi pe lista specific unui depozit i pe lista naional de deeuri acceptate, n fiecare clas de depozit de deeuri, exist unele categorii de deeuri care nu sunt acceptate la depozitele de deeuri. Pentru constituirea unui depozit sunt necesare urmtoarele instrumente financiare: dovada depunerii unei garanii bancare de bun execuie, conform legislaiei n vigoare;
86

 constituirea unui fond pentru nchiderea i urmrirea post-nchidere a depozitului, denumit Fond pentru nchiderea depozitului de deeuri i urmrirea acestuia post-nchidere. Fondul constituit este purttor de dobnd, iar dobnda obinut constituie sursa suplimentar de alimentare a fondului. Pentru autorizarea activitii de depozitare a deeurilor este necesar ca n acordul i autorizaia de mediu s se prevad: clasa depozitului; lista cuprinznd tipurile de deeuri i cantitatea total de deeuri care este autorizat s fie depozitat; dovada depunerii unei garanii bancare, ca asigurare c depozitul se realizeaz conform proiectului; ncredinarea managementului depozitului unui operator cu atribuii n acest domeniu, care s exploateze depozitul n condiii de maxim siguran pentru mediu i sntatea populaiei; obligaia operatorului depozitului de a raporta la autoritatea competenta tipurile i cantitile de deeuri eliminate i rezultatele programului de monitorizare. Amplasarea unui depozit de deeuri este posibil inndu-se seama de planurile de urbanism general i planurile de urbanism zonal. Alegerea unui amplasament se face conform urmtoarei scheme: se definete clasa de depozit care se intenioneaz s se realizeze; se identific i se inventariaz amplasamentele posibile; se analizeaz amplasamentele, n funcie de clasa de depozit i de tipurile de deeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparaii pluricriteriale; amplasamentul considerat n urma analizei pluricriteriale ca fiind cel mai favorabil realizrii obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic, n conformitate cu prevederile legale n vigoare, prin ntocmirea studiului de impact, dup care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obinerea acordului de mediu; autoritatea competent analizeaz studiul de impact i stabilete n colectivul de analiz tehnic oportunitatea alegerii amplasamentului, n funcie de care se ia decizia realizrii obiectivului. Analiza amplasamentelor posibile se face n funcie de urmtoarele criterii: 1. Criterii geologice, pedologice i hidrogeologice: caracteristicile i dispunerea n adncime a straturilor geologice; folosinele actuale ale terenurilor i clasa de fertilitate, evaluarea lor economic, financiar i social pentru populaia din zon; structura, adncimea i direcia de colectare a apei subterane; distana fa de cursurile de ap, fa de albia minor i major a acestora, fa de apele stttoare, fa de ape cu regim special i surse de alimentare cu ap; starea de inundabilitate a zonei;
87

 aportul de ap de pe versani la precipitaii. 2. Criterii climatice: direcia dominant a vnturilor n raport cu aezrile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluani n atmosfer; regimul precipitaiilor. 3. Criterii economice: capacitatea depozitului i durata de exploatare; distana pe care sunt transportate deeurile de la sursa de producere la locul de depozitare; necesitatea unor amenajri secundare pentru depozit (drumuri de acces, utiliti). 4. Criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului; accesul la amplasament. Proiectarea i realizarea unui depozit trebuie sa respecte urmtoarele cerine generale: dimensiunile depozitului trebuie sa fie corelate cu volumul total de deeuri ce urmeaz a fi acceptat la depozitarea din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipal sau zonal; perioada de exploatare sa fie de minim 10 ani. Proiectul unui depozit trebuie s conin: natura i proveniena deeurilor ce urmeaz sa fie depozitate; cantitile de deeuri; tehnologii de tratare a deeurilor nainte de depozitare i/sau n incinta depozitului; modul de realizare a bazei depozitului, adic: o modul de impermeabilizare a cuvetei depozitului (baza i pereii laterali); o modul de protecie a sistemului de impermeabilizare; o sistemul de drenare, colectare, epurare i evacuare a apelor exfiltrate; o sistemul de colectare, nmagazinare i valorificare a gazelor de fermentare, unde este cazul; o organizarea tehnic a depozitului, utiliti; o instruciuni de exploatare a depozitului; o procedura de nchidere a depozitului; o sistemul de control i supraveghere a depozitului; o msurile de siguran n timpul exploatrii, cum ar fi: prevenirea incendiilor, prevenirea i combaterea exploziilor i planul de intervenie n caz de accidente sau avarii ntr-un depozit; o msuri pentru asigurarea condiiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecie; o msuri de protecie a muncii.
88

Soluia tehnologic ce va fi adoptat este opiunea proiectantului, acesta asumndu-i rspunderea c depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu. Dup atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizat acoperirea final, cu continuarea aciunii de captare a gazelor de fermentare i a drenrii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal. Materiale folosite pentru impermeabilizarea depozitelor de deeuri sunt : argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei i o impermeabilizare artificial cu geomembran sau alt material similar, care trebuie s asigure un coeficient de permeabilitate K = 1x 10 9 m/s i condiiile de rezisten fizico-chimic i de stabilitate n timp cerute de proiectant. Se va folosi geomembran neted la baza depozitului i rugoas pe talazuri i pentru acoperirea final. pentru separarea straturilor de drenare i impermeabilizare de corpul depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protecie; tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie s fie de polietilena i trebuie s fie prevzute cu fante; stratul drenat const dintr-un strat de pietri cu diametrul granulelor ntre 16-32 mm. Un depozit trebuie s fie amplasat i proiectat astfel nct s satisfac condiiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafaa i a asigura colectarea eficient a levigatului. Aceasta se realizeaz prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului n timpul fazei de exploatare/active i, prin combinarea unei bariere geologice, cu o impermeabilizare superioar n cursul fazei pasive/post-nchidere. Bariera geologic este creat de condiiile geologice i hidrogeologice de sub i din vecintatea unui depozit i trebuie sa confere o capacitate suficient de atenuare i prevenire a unui potenial risc ecologic pentru sol i apa subteran. Bariera geologic a bazei i talazurilor depozitului va consta dintr-un strat mineral care ndeplinete cerinele de permeabilitate i grosime, cu un efect cel puin echivalent cu cel rezultat din urmtoarele condiii: depozit pentru deeuri periculoase: K<=1,0 x 10 m/s; grosime >=5 m; depozit pentru deeuri nepericuloase:K<=1,0 x 10 m/s;grosime >=1 m; depozit pentru deeuri inerte: K<=1,0 x 10 m/s; grosime >=1 m. Metoda folosit pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafaa analizat i pentru tot amplasamentul, trebuie sa fie metoda standardizat sau recunoscut internaional. Acolo unde bariera geologic nu ndeplinete, n mod natural, condiiile de mai sus, ea poate fi completata cu argil (sau cu alt material natural cu proprieti de impermeabilizare echivalente). O barier geologic de impermeabilizare natural nu trebuie sa fie mai subire de 0,5 m. n afara barierei geologice descrise mai sus, depozitul este prevzut cu o impermeabilizare artificial, care ndeplinete condiiile de rezisten fizico-chimic i de stabilitate n timp, corespunztor
89

condiiilor de etanare cerute, i un sistem etan de colectare a levigatului, pentru a se asigura c acumularea de levigat la baza depozitului se menine la un nivel minim. Dac autoritatea central sau teritorial pentru protecia mediului, dup evaluarea potenialelor pericole fa de mediu, consider c este necesar prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeei superioare. Deeurile industriale generate de societile comerciale sunt depozitate n depozite proprii, aceste depozite fiind reprezentate de bataluri, iazuri, halde, platforme, bazine. Aceste spaii de depozitare nu au fost realizate innd cont de cerinele directivei, nici din punct de vedere al deeurilor admise la depozitare (lichide, inflamabile, corozive etc.) i nici din punct de vedere constructiv. Din inventarul realizat pe baza chestionarelor statistice pentru realizarea bazei de date pentru deeuri, la nivelul anului 2007 au fost nscrise 425 de astfel de depozite (acest numr nu include depozitele miniere) i conin att depozite de deeuri periculoase ct i nepericuloase. n baza chestionarelor ce vor fi completate de agenii economici pentru instalaiile industriale inventariate sub Directiva IPPC, n baza unor programe de conformare, aceste depozite vor trebui clasificate conform Ordinului Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 867/2002 privind criteriile de acceptare a deeurilor la depozitare (pentru periculoase, nepericuloase i inerte) i se vor nchide sau vor continua s funcioneze, daca vor fi renovate, pentru a se conforma Directivei IPPC (cele care nu corespund condiiilor de capacitate, conform anexei I a Directivei IPPC). Valorificarea deeurilor de ambalaje Rata aproximativ de reciclare a deeurilor de ambalaje a fost n anul 2007 de 20%, n cadrul acesteia fiind incluse numai deeurile de ambalaje provenite din consumul intern. Cantitile reciclate provin, n principal, de la agenii economici i, ntr-o mai mic msur, de la populaia care primete bani n schimbul materialelor predate unitilor specializate. Pentru fiecare tip de material, cantitile de ambalaje reciclate au fost analizate mpreun cu reprezentanii industriei respective, pentru a identifica ceea ce provine din ambalajele post-consum colectate n Romnia, din import, i din deeurile rezultate din procesul de fabricare i transformare a ambalajelor. Avnd n vedere perspectiva redus a valorificrii energetice pe termen mediu i faptul c cea mai mare parte a deeurilor de ambalaje se regsete n deeurile menajere, atingerea obiectivului de valorificare de 50%, stabilit n Directiva 94/62/CE privind ambalajele i deeurile de ambalaje, trebuie s se bazeze pe o rat de colectare selectiv cresctoare, cu dinamic accentuat, a deeurilor de ambalaje de la populaie. Cadrul legislativ, care are ca obiectiv colectarea i valorificarea deeurilor este format dintr-o serie de directive: Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deeurilor, Directiva 75/439/CEE privind uleiurile uzate, Directiva 86/278/CEE privind nmolurile de epurare utilizate n agricultur.
90

Romnia a reevaluat situaia existent n domeniul incinerrii i coincinerrii deeurilor i solicit o perioada de tranziie de trei ani, pn n 2010, pentru implementarea Directivei, dup cum urmeaz: a) pentru incinerarea deeurilor rezultate din activiti medicale n Romnia exist n prezent 336 de instalaii de tratare termic a deeurilor periculoase rezultate din activiti medicale, respectiv 331 crematorii i cinci incineratoare: crematoriile funcioneaz ntr-un sistem de ardere mocnit, la temperaturi de 300C - 800C, nu sunt echipate cu dou arztoare, echipamente de monitorizare a proceselor de ardere i a valorilor concentraiilor emisiilor n atmosfer; ele sunt de capacitate de 0,01 1 t/zi i sunt amplasate n fiecare unitate sanitar care gestioneaz deeuri medicale periculoase; din incineratoarele existente, trei pot fi recondiionate pentru a se alinia la cerinele Directivei pn la 31.12.2006 (Bucureti, Timioara, Suceava). Celelalte incineratoare nu sunt tipizate i nu pot fi modernizate corespunztor cerinelor Directivei; cantitile de deeuri periculoase rezultate din activiti medicale (infectate, resturi anatomice i deeuri neptoare tietoare) sunt estimate la nivelul a 15.031 t/an, b) pentru co-incinerarea deeurilor La nivelul actual de echipare a Romniei cu instalaiile necesare gestionarii deeurilor periculoase prin tratare termic, co-incinerarea poate reprezenta o soluie n sistem Win Win, att pentru productorii de deeuri, ct i n industria cimentului i SC UVCP SA Turnu-Mgurele. n Romnia nu funcioneaz incineratoare pentru tratarea termic a deeurilor solide municipale (DSM), compoziia i caracteristicile deeurilor menajere, precum i costurile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deeurilor menajere nepermind incinerarea la aceasta dat. Cantitatea anual de deeuri menajere care poate fi incinerat este de 20% din cantitatea total ce va fi produs n anul 2022, respectiv 900.000 tone (ncepnd cu un procent de 5% n anul 2017, iar n continuare, cu o cretere de 3% pe an) Institutul de Cercetri pentru Pedologie i Agrochimie efectueaz analizele de sol (nainte de mprtierea nmolurilor) i de plante n zonele unde au fost mprtiate nmolurile de epurare. n ceea ce privete alegerea tipurilor de tratamente, folosirea i modul de mprtiere a nmolurilor, responsabilitatea revine Ageniei Naionale de Consultan Agricol, iar responsabilitatea pentru alte modaliti de eliminare a acestor nmoluri revine fiecrei staii de epurare. Actele legislative prezentate nsumeaz mai multe tipuri de instrumente administrative de protecia mediului. Aceste acte normative, adoptate n 2002/2003, fac parte din procesul de aliniere a legislaiei de mediu din Romnia la legislaia european. Din analiza acestor acte legislative prezentate, s-a observat c operatorii guvernamentali au adoptat urmtoarele soluii tactice:
91

 stabilirea unui nivel minim al standardelor de calitate, avnd ca obiectiv mbuntirea calitii mediului; stabilirea unei perioade de punere n conformitate a unor depozite existente.

Bibliografie
1. Fishburn, P.C.: Mean-Risk Analysis with Risk Associated with Below-Target Returns. n: The American Economic Review 67, 1997, 2. Fishburn, P.C.: Foundations of Risk Measurement II Efects of Gains on Risk. n: Journal of Mathematical Psychology 25, 1982, 3. Fishburn, P.C., Kochenberger, G.A.: Concepts, Theory and Thehniques: Two Piece von Neumann-Morgenstern Utility Functions, Decision Sciences 10, 1999, 4. Jia, J., Dyer, J.S.: A Standard Measure of Risk and Risk Value Models. Working Paper No. 1, Risk Value Study Series, Deparment of Management Science and Information Systems, The Graduate Scool of Business, University of Texas at Austin, Management Science, 1995. 5. Kahneman, D., Tversky, A.: Prospect Theory: An Analysis of Decision Under Risk. n: Econometrica 47, 1999, 6. Laughhunn, D..J., Payne, J.W., Crum, R.: Managerial Risk Preference for Below-Target Returns, Management Science 26, 1990

92