CONSTRUCŢII AGRICOLE

CCIA IV
Semestrul II

X MEDII AGRESIVE IN CONSTRUCTII AGRICOLE

1
 Medii agresive in constructii agricole

 Principalii agenţi agresivi care acţionează în construcţiile

agrozootehnice sunt:
 - amoniacul,
 - ioinii sulfatici şi de clor,
 - clorurile, diverşi acizişi substanţe bazice,
 - umiditatea aerului interior

 Amoniacul (NH3),
 rezultă din descompunerea dejecţiilor stagnante ale animalelor;
 acţionează asupra pardoselilor, bazei stâlpilor, zidurilor, canalelor şi
conductelor de evacuare a dejecţiilor etc, în rezervoarele de
dejecţii lichide, pe platformele de depozitare.
 În atmosfera adăposturilor, amoniacul este limitat la concentraţii
foarte mici (0,003% în volum) de condiţiile de microclimat.

2
 Medii agresive in constructii agricole

 lonii sulfatici,
 produc coroziunea betonului;
 se găsesc în sol şi în apele freatice.
 Impurificarea sulfatică apare în mod deosebit în zone industriale,
sub acţiunea haldelor de cărbuni şi zgură
 în sol, sulfaţii apar prin descompunerea biologică a substanţelor
organice conţinând proteine.
 Îngrăşămintele naturale şi artificiale, ca şi cultivarea solului
(aerisirea, aratul) favorizează creşterea conţinutului de sulfaţi în
sol, de aceea coroziunea cu ioni sulfatici poate
apărea în cazul serelor, răsadniţelor, ca şi al construcţiilor
agrozootehnice care se găsesc în apropierea terenurilor cultivate
(la elementele de construcţii amplasate sub nivelul terenului).

3
 Medii agresive in constructii agricole

 lonii de clor şi clorurile

 apar în apele în care levighează îngrăşăminte chimice
sau organice. 
 Clorura de calciu (CaCl2) se foloseşte ca accelerator de priză pentru
betoane, mai ales în anotimpul rece sau sub forma de dezinfectant
în adăposturi zootehnice, dispensare veterinare etc.
 Starea oricărei soluţii apoase este determinată de concentraţia
ionilor de hidrogen.
 În apa pură, numărul ionilor de H+ care cauzează aciditatea este
egal cu numărul ionilor de OH- care cauzează bazicitatea.
 Produsul concentratiilor ionilor de H+ şi OH- este un număr
constat, şi anume:[H+].[OH-]=10 -14 g ioni/l
 Pentru a caracteriza starea oricărei soluţii apoase, în locul puterii
exponenţiale se foloseşte o valoare numerică absolută, notată pH,
care din punct de vedere matematic este logaritmul în baza 10, cu
semn schimbat, al concentraţiei de ioni de hidrogen (pH ca simbol
înseamnă produs Hydrogeni).
  Valoarea pH a unei ape absolut neutre este 7; dacă pH<7 soluţia
4 are reacţie acidă, iar dacă pH>7, reacţie bazică
  Medii agresive in constructii agricole

Acizii care apar în constructiile zootehnice sunt:

• acizi anorganici slabi (hidrogenul sulfurat) şi
• acizi organici (lactic, tartric, acetic etc.).
 Hidrogenul sulfurat (H2S)
apare datorită descompunerii substanţelor organice din dejecţiile animalelor,
acţionînd asupra elementelor constructive ale adăposturilor, conductelor de
canalizare, rezervoarelor de dejecţii etc. Soluţia apoasă de hidrogen sulfurat
este un acid slab, cu efect coroziv limitat asupra betonului; armăturile din
betonul armat pot fi însă corodate intens prin formarea sulfurii de fier (FeS)
în cazul unui beton insuficient compactat sau al unei acoperiri prea mici.
 Acidul lactic
(CH 2 • CHOH • COOH) se găseşte în lapte nedegresat, lapte acrit,
nutreţ verde murat, varză acră, etc.
Acidul lactic poate apărea pe pardoselile grupurilor de muls, în încăperile
în care se manipulează laptele, in silozurile de nutreţ murat şi în ieslele de
alimentare a animalelor cu hrană etc. Pentru îmbunătăţirea hranei
animalelor, s-a introdus furajarea cu nutreţ verde însilozat, care îşi ridică
calităţile nutritive prin fermentare. Coroziunea datorită acidului lactic este
5 proporţională cu aciditatea, fiind semnificativă pentru pH<5.
  Substanţele alcaline (bazice), caracterizate prin pH>7, apar în
construcţiile agrozootehnice datorită substanţelor de dezinfectii şi
soluţii de spălare, la adăposturile pentru animale, dispensare
veterinare, camere unde se manipulează laptele.

 Bazele tari se folosesc, în general, în soluţii cu concentraţie slabă;

de exemplu, hidroxidul de sodiu (NaOH), numit şi sodă caustică, se
utilizează în soluţii de 21% .

 Umiditatea relativă a aerului interior, care ajunge la valori

importante în unele constructii agrozootehnice, acţionează ca un
mediu agresiv. Vaporii de apăpost pot condensa pe suprafaţa
elementelor de construcţii sau în grosimea acestor elemente, dînd
naştere unor fenomene de coroziune.

6
 Coroziunea şi măsurile de protecţie aplicate betonului la construcţiile
agrozootehnice

COROZIUNEA
Efectul distructiv al apei agresive asupra betonului depinde de următoarele condiţii:
-tipul de cimenit utilizat, proprietăţile fizico-chimice ale acestuia;
-calitatea agregatelor utilizate,
-raportul apă-ciment,
-dozajul de ciment,
-gradul de compactare al betonului şi vechimea acestuia;
- starea suprafeţei expuse la apa agresivă (gradul de netezime şi carbonatare);
- compoziţia şi concentraţia apei agresive, precum şi modul în care lichidul
agresiva cţionează asupra construcţiei de beton (dacă este în mişcare, dacă
acţionează cu presiune,etc.);
-dimensiunile construcţiei de beton
 Coroziunea de tip I  (coroziunea de levigare) apare datorită dezvoltării şi levigării
ionilor de calciu sub acţiunea apei lipsite de duritate, a apei cu bioxid de carbon
sau cu săruri de amoniu
 Coroziunea de tip II apare datorită distrugerii prin expansiune sau spălarea
cimentului întărit, provocatăde bioxidul de sulf (în prezenţa umidităţii din aer), de
soluţii apoase ale acidului sulfuric sau de săruri ale acestuia, de sărurile de
magneziu, de diverşi acizi (acetic, lactic, tanic, tartric), de zahăr şi melasă.
7
  Măsurile de protecţie aplicate betonului din construcţiile
agrozootehnice

 Folosirea unor betoane de calitate, dense şi compacte,care

împiedică penetrarea agenţilor agresivi. Aceste betoane se obţin prin
alegerea unei granulaţii corespunzătoare şi afactorului apă/ciment la
limita lucrabilităţii
 A/C=0,5 ... 0,6 la betoane simple şi
 0;45 . .. 0,55 la betoane armate;
 prin stabilirea unui dozaj de ciment care să asigure lucrabilitatea şi
compactitatea betonului corespunzător cu granulometria agregatului
şi raportul A/C, dozajul de ciment creşte, în general, pe măsura
creşterii agresivităţii (valoarea minimă este: 250 ... 275 kg/ mc pentru
betoane nearmate şi 300 . .. 350 kg/m3 pentru betoane armate);
 Utilizarea betoanelor dense, cu agregate cuartoase avand densitatea
minim 300 kg/m³, protejeaza impotriva solutiilor de dezinfectare
utilizate in constructiile agro-zootehnice.

8
  Măsurile de protecţie aplicate betonului din construcţiile agrozootehnice

Folosirea unor cimenturi speciale, cu adaosuri de impermeabilizare, ca

de exemplu:
 cimenturi Portland măcinate cu stearat de calciu, de aluminiu sau
de altemetale;
 cimenturi cu emulsie de cauciuc utilizate în cazul acţiunii bazelor,
sărurilor, acizilor oleicişi graşi (se utilizează10 ... 20% din greutate
emulsie de cauciuc stabilizată pentru ciment, ca să nu coaguleze);
 utilizarea plasto betoanelor sau a polimer-betoanelor, realizate cu
ajutorul răşinilor sintetice, sub formă de adaosuri la betoanele
preparate cu cimenturi uzuale, prin adăugarea de diverşi polimeri
sintetici (de exemplu, emulsie de acetat de polivinil), se
îmbunătăţesc o serie de proprietăţi ale betoanelor unele importante
pentru stabilitateala coroziune (absorbţie de apă redusă, creşterea
rezistenţei la întindere, reducerea fisurării,etc.)
 neexpunerea betonului proaspăt la acţiunea agenţilor agresivi
folosirea unor tratamente superficiale la suprafaţa betonului şi a
tencuielii care combinându-se cu componenţii pietrei de ciment,
dau compuşi insolubili sau rezistenţi din punct de vedere chimic
9
 Coroziunea si protectia zidariei in constructiile agro-zootehnice

 Coroziunea zidariei implica doua aspecte: coroziunea caramizilor si cea

a mortarului;
 In medii acide, compusii aluminosi din interiorul caramizilor ofera o
protectie satisfacatoare impotriva coroziunii,
 In medii bazice, caramizile se degradeaza, pierzand pana la jumatate din
rezistenta mecanica. O actiune puternica asupra caramizilor o are clorul
(gazos sau solutie), caramizile obisnuite degradandu-se rapid sub efectul
acestei substante.
 Proprietatile mecanice si stabilitatea chimica a caramizilor depind de
componentii mineralogici ai argilei si de temperatura de ardere.
 Rezistenta caramizilor creste cu greutatea lor specifica, deci cu
reducerea numarului porilor.

 Imbunatatirea comportarii la coroziune a caramizilor se poate face prin

impregnarea lor cu petrol, bitum sau gudron de carbune.

10
  Coroziunea metalelor

 In functie de modul de producere, coroziunea metalelor poate fi:

- chimica – sub actiunea aerului uscat, gazelor sau a lichidelor slab
conducatoare de electricitate (ulei, benzina), se acopera cu o pelicula de oxizi.
- electrochimica – provocata de actiunea solutiilor electrolitice (umezeala, agenti
chimici), cat si de diferenta de potential electric in material (defecte de sudura,
impuritati, defecte de suprafata)

 In functie de suprafata pe care se produce, coroziunea poate fi:

- generala uniforma, pe toata suprafata metalica,
- de contact – in cazul imbinarii a doua metale sau aliaje diferite. Aceasta se
propaga rapid. Se poate evita prin proiectarea corespunzatoare a materialelor.
- punctiforma – pe suprafete mici ale metalului, continuandu-se in adancime,
pana la strapungerea lui. Este deosebit de periculoasa in cazul conductelor
pentru transportul materialelor lichide.
- intercristalina – cauzata de tensionarea puternica a stratului de legatura dintre
microcristalele unui metal mai sensibil la actiunea agentilor corozivi. Apare la
unele piese de aluminiu sau otel, fiind periculoasa datorita faptului ca se poate
produce ruperea piesei fara o avertizare prealabila la suprafata materialului.
- selectiva – apare la aliajele din doua feluri de microcristale, fiind corodate doar
microcristalele cu tensiunea de dizolvare cea mai mare. Sub incarcari, se pot
11 produce ruperi ale pieselor metalice cu aspect exterior corespunzator.
  Măsurile de protecţie aplicate otelului din construcţiile agrozootehnice

Protectia metalelor impotriva coroziunii se poate obtine prin masuri

constructive sau prin aplicare unor straturi de protectie.

 Masuri constructive:
-realizarea unor suprafete laterale minime expuse coroziunii (elemente
cu inima plina in locul celor cu zabrele)
-imbinari prin sudura in locul celor nituite sau cu buloane
-evitarea stagnarii apei pe elementele de constructie metalice.

 Straturi de protectie:
-Vopsirea suprafetelor cu grunduri si vopsele
-Metalizarea suprafetelor prin: galvanizare (acoperire cu un strat de
zinc legat chimic de stratul de otel), pulverizare cu un strat de
aluminiu, cufundarea pieselor intr-o baie de metal topit, rezistent la
coroziune, etc.

 Pentru otel se folosesc grunduri:

- pe baza de miniu de plumb si ulei de in,
12
-pe baza de cromat de zinc si potasiu,
-pe baza de rasini sintetice.
  Coroziunea metalelor: Aluminiul

 Aluminiul este rezistent la coroziunea generata de umiditatea

ridicata.

 Betonul, mortarul de ciment si varul proaspat sunt agenti corozivi pentru

aluminiul, astfel ca se va evita contactul direct prin prevederea unor
izolatii intre piesele de aluminiu si elementele de beton sau zidarie.

 Se recomanda evitarea contactului dintre aluminiu si piese de otel,

cupru, etc., la fixarea pieselor de aluminiu utilizandu-se suruburi de otel
zincate sau de INOX.

13
  Putrezirea lemnului si masuri de protectie

 Putrezirea lemnului este produsa de o ciuperca aeroba in conditii de umiditate

ridicata (peste umiditatea de saturatie a lemnului) si temperaturi intre 0…50ºC.

 Masurile de evitare a putrezirii vizeaza, fie distrugerea sporilor de ciuperci prin

antiseptizarea lemnului (tratamente chimice), fie masuri constructive impotriva
umezirii excessive a elementelor din lemn.

 Masuri chimice contra putrezirii vizeaza distrugerea sporilor de ciuperci cu

ajutorul unor substante antiseptice si fungicide care trebuie sa aiba anumite
caracteristici:
- sa fie eficiente o lunga durata fata de agentii distrugatori
- sa nu fie toxice pentru oameni
- sa nu diminueze rezistentele lemnului
- sa nu corodeze piesele metalice folosite la imbinari
- sa aiba un cost redus.
 Masuri constructive:
- sortarea corespunzatoare a lemnului si pregatirea suprafetelor,
- asigurarea uscarii lemnului,
- evitarea umezirii elementelor din lemn ca urmare a efectelor
precipitatiilor, a condensului sau a contactului direct cu o sursa de apa.
14
 Fig.1 Rezemarea stalpilor din lemn pe fundatii: a – incorect, b – corect, 1 – fundatie, 2 –
soclu, 3 – stalp din lemn, 4 – talpa din lemn de esenta tare, impregnata, 5 – corniere, 6 –
hidroizolatie bituminoasa, 7 – bulon de fixare stalp-corniera, 8 – bulon de fixare a cornierelor
de soclu.

15
 Fig.2 Rezemarea grinzilor din lemn pe zidarie: 1 – zid portant, 2 – grinda din lemn, 3
– termoizolatie, 4 – talpa din lemn de esenta tare, impregnata, 5 – foaie de carton
bitumat, 6 – zona antiseptizata.

16