Sunteți pe pagina 1din 42

INCERCAREA BETONULUI PRIN

METODE NEDISTRUCTIVE

Metode experimentale în ingineria structurală


Curs 5
Incercari nedistructive = incercari cu ajutorul carora se obtin date asupra proprietatilor
unui material fara ai perturba structura interna

• metode de compactare
calitatea betonului pus în operă diferă de
• reamestecarea
cea a epruvetelor confecţionate în
• lipsa efectului de perete
laborator
• condiţii diferite de întărire

De cele mai multe ori rezistenţele determinate pe epruvete nu


corespund cu cele ale betonului "in situ" (pus în operă).

• cunoaşterea rezistenţei betonului într-un element de construcţie


executat,
Metode
• stabilirea proprietăţilor elastodinamice
nedistructive
• stabilirea defectelor interne ale betonului
de încercare a
• grosimea diferitelor straturi,
construcţiilor
• densitatea betonului,
• poziţia rosturilror de lucru

2
3
DETERMINAREA REZISTENŢEI BETONULUI PRIN METODE MECANICE
(DE DURITATE SUPERFICIALA)

METODA AMPRENTEI
Principiul metodei = constă în proiectarea unei terminaţii sferice din oţel pe o suprafaţă plană a
betonului, cu ajutorul unui ciocan cu pendul sau a unei greutăţi acţionată de un resort şi apoi măsurarea
diametrului amprentei obţinute. Între diametrul amprentei şi rezistenţa betonului există o legătură
stabilită empiric.

1 - piesă de capăt; 2 - carcasă; 3 - capacul carcasei; 4 - tijă de


percuţie; 5 - manşon de fixare a terminaţiei sferice 6; 7 - resort;
8 - ciocan; 9 - resort; 10 - clichet scurt de prindere pentru pasul
1/1; 11 - clichet lung de prindere pentru pasul 1/2; 12 - bucşă
tronconica; 13 - bucşă filetată; 14 - bucşă de reglare a resortului
Schema sclerometru tip HPS Gerhard Zorn 9; 15 - bolţ limitator; 16 - segment de comutare a pasului; 17 –
suportul clicheţilor 10 şi 11.

4
5
METODA RECULULUI (METODA SCLEROMETRULUI SCHMIDT)
Principiul metodei = constă în măsurarea reculului liniar sau unghiular al unui dispozitiv mobil, sub
actiunea unui sistem de resorturi, în urma ciocnirii acestuia cu suprafaţa betonului ce se încearcă
Standarde: C 26-85, “Normativ pentru încercarea betonului prin încercări nedistructive); SR EN
12504 -2: 2002: Încercări pe beton în structuri. Încercări nedistructive. Determinarea indicelui de recul.
Aparatura de încercare = Sclerometrul Schmidt

Sclerometrul Schmidt
Sclerometrul Schmidt Sclerometrul Schmidt
clasic
digital (Digi – Schmidt) digital (Schmidt Silver)

Domeniul de utilizare recomandat = Calitatea (Rezistenta la compresiune) betonului în primii 2-3


cm de la suprafaţă; Controlul fazelor (decofrare, transfer, livrare) pentru elemente cu grosimi relativ
mici şi mijlocii (pereţi, placi, stalpi etc) din beton cu vârsta de regulă sub 60 de zile.

6
Contraindicaţii
-Beton cu o maturitate mai mare de 6 luni
- Elemente la care calitatea betonului din stratul de la suprafaţă este diferit de betonul din profunzime
(ex: cămăşuiri de elemente)
- Elemente cu defecte interne sau de suprafaţă
- Elemente subţiri, foarte flexibile
- Betoane cu dozaj sub 200 kg/m3
- Elemente masive (grosime mai mare de 100 cm)
- Elemente din beton macroporos

Etape de lucru
- Stabilirea elementelor şi alegerea zonelor de încercare
- Pregătirea zonelor de încercare
- Realizarea încercărilor (se vor respecta condiţiile prevăzute în norme şi manual utilizare aparat)
- Realizarea încercărilor pe cuburi de probă – Dacă este cazul!
- Prelucrarea măsurătorilor directe, respectând criteriile de selecţie a valorilor măsurate
- Interpretarea rezultatelor

7
Schema sclerometru Schmidt

1 - tijă de percuţie; 16 - resort de recul;


2 - beton; 17 - cartuş de fixare;
3 - cilindru de aluminiu; 18 - garnitură de amortizare;
4 – tijă cu reper indicator; 19 - fereastră cu gradaţii de la 10 la
5 - scală; 100;
6 - zăvor cu oprire; 20 - şurub;
7 - tijă de glisare; 21 - contrapiuliţă;
8 - disc de ghidaj ; 22 - ştift;
9 - capacul anterior al aparatului; 23 - arc de agăţare.
10 – inel din două jumătăţi;
11 - fundul cilindrului aparatului.;
12 - resort de presiune;
13 - agăţător;
Ct – coef. in functie
14 - ciocan; de natura cimentului,

15 - resort de amortizare; dozaj, varsta


betonului, umiditatea
betonului, natura
agregatelor.

8
Raportul de încercare
- Localizarea punctelor de încercare pe elemente şi a elementelor în planul construcţiei
- Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute
- Specificarea tipului de sclerometru utilizat
- Precizarea datei, laboratorului şi a personalului autorizat care a efectuat încercarea

Calcul practic

- Corecţii raportate la aparatura de încercare - se realizează etalonări pe nicovala etalon, după cum
urmează:
- la 500 de lovituri
- la mai mult de 2000 de lovituri: la fiecare încercare sau cel mult la 200 de lovituri
- pentru o eroare a măsurării pe nicovala etalon mai mare de ±5% se face corecţia măsurătorii:
 80  N et 
N cor  N ef 1  
 80 
Ncor = indice de recul corectat
Nef = indice de recul măsurat (nr. de diviziuni)
Net = indice de recul pe nicovala etalon

9
Rezistenţa betonului:

Rcef  CttotalRcref
Ctteor
Cttotal
Ctexp
Coeficientul de corecţie experimental:

Rcexp
,i 
,i
Ctexp
Rcref,i ,cub

 t ,i
C exp

Ctexp  i 1
k

10
Coeficientul de corecţie ţinând seama de compoziţie:  1 - agregate silico-calcaroase
Ctteor  CcCd CaCu Cm 
Ca  1 - agregate puţin dure
 1 - agregate foarte dure
ciment maturitate beton 
dozaj de ciment
agregat umiditate

Maturitatea betonului: Ti  nr. zile de temperatură  i


M k   Ti i  10  i  temperatura mediului în oC
k k  vârsta betonului
11
Coeficientul de corecţie total:

Ctteor  Ctexp 2Ctexp  Ctteor


exp
 25% C t
total

C t 3
Ctteor  Ctexp
 25% Analiza celor doi coeficienţi de corecţie
exp
C t

ELIMINAREA VALORILOR NECONFORME


Pentru un set de valori: Ni (minim 6 – cf. C26-85), unde
i = indice in ordinea crescătoare a valorilor înregistrate

N  N max  N min  5 div Se păstrează toate valorile determinate

N  5 div Selecţia înregistrărilor

Dacă N 3  N1  2 N min este validat (nu este în por) Se elimină valorile maxime, până când N  5 div

Dacă N 2  N1  3 N1  N min valoare în por Se elimină valoarea minimă şi se reia verificarea de la pasul
precedent

12
13
Studiu de caz:
- Citiri cu sclerometrul într-o secţiune a unui perete: 28,29,36,27,26,28
- Există 3 cuburi de probă cu dimensiunile 15x15x15cm
- Se cunosc următoarele date despre betonul din cuburi (păstrat în condiţii standard):
- Beton de clasă C16/20
- Ciment: II-A-S-32.5R
- Dozaj: 400 kg/m3
- Agregat: silico-calcar de râu
- Vârsta betonului: 60 de zile
- Temperatura de întărire a betonului: 15°C
- La etalonarea sclerometrului s-au obţinut următoarele valori: 77, 78, 75, 76, 78, 79
- Pe cuburile de probă s-au obţinut următoarele rezultate:
- Indice de recul mediu: 28 diviziuni
- Rezistenţa la compresiune: 24.7 N/mm2

Rezolvare:
80  N et
- Pentru corecţia în vederea etalonării: N et  77  3.8%  5% Nu este obligatorie corecţia
80

14
- Eliminarea valorilor neconforme: 28, 29,36, 27, 26, 28 26, 27,28, 28, 29, 36
N  36  26  10  5 div
N3  N1  2 ( 2) Se păstrează valorile inferioare şi se elimină valorile superioare până când N  5 div

26, 27,28, 28, 29, 36


N  29  26  4  5 div
- Se calculează indicele de recul mediu: N med  27.6  28 div
 80  77 
- Se corectează citirea: N cor  281    29 div
 80 
- Se deduce rezistenţa la compresiune de referinţă a betonului (prin interpolare): 18.3 Mpa = 18.3 N/mm2

- Se calculează coeficientul de corecţie teoretic:


Cc Cd Ca Cu Mk Cm Cteor
1 1.12 1 1 1500 0.99 1.11
- Se calculează coeficientul de corecţie experimental: 28 div Rcref,i ,cub  16.9 MPa  16.9 N/mm 2
Rcexp 24.7
C exp
t ,i  ,i
  1.35
Rcref,i ,cub 16.9
- Se calculează coeficientul de corecţie total:
Ctteor  Ctexp 1.11  1.35 2Ctexp  Ctteor 2 1.35  1.11
  17.8%  25% C t
total
   1.27
Ctexp 1.35 3 3
Rc  18.3 1.27  23.2 N mm 2  20 N mm 2
15
Tema 3.1:
- Citiri cu sclerometrul în două secţiuni ale unei grinzi: 18, 27, 29, 28, 26, 29 şi 30, 28, 31, 29, 20, 27
- Există 3 cuburi de probă cu dimensiunile 15x15x15cm SGR. 1,3 SGR. 2
- Se cunosc următoarele date despre betonul din cuburi (păstrate în aer cu umiditate 60%):
- Beton de clasă C16/20
- Ciment: SR I 32.5
- Dozaj: 350 kg/m3
- Agregat: silico-calcar de râu
- Vârsta betonului: 90 de zile
- Temperatura de întărire a betonului: 18°C
- Nu este necesară etalonarea sclerometrului.
- Pe cuburile de probă s-au obţinut următoarele rezultate:
- Indici de recul pe cuburile de beton:
cub 1(30, 27, 28, 28), cub 2 (23, 27, 29, 28), cub 3 (27, 29, 29, 35)
- Rezistenţa la compresiune: 23.7 N/mm2
SA SE DETERMINE REZISTENŢA LA COMPRESIUNE A BETONULUI ÎN FIECARE SECŢIUNE
ŞI SĂ SE COMENTEZE REZULTATUL
16
METODA PRIN PENETRARE
Principiul metodei = se bazeazã pe mãsurarea adâncimii de penetrare, prin explozia încãrcãturii unui
cartus standard, a unui cui de otel, în suprafata de beton de încercat. Interpretarea rezultatelor încercãrii
se realizeazã prin corelarea adâncimii de penetrare cu rezistenta la compresiune a betonului
- Încercãrile efectuate sunt influentate de mãrimea agregatelor care conduc la variatii ale rezultatelor
testãrii. Avantajul acestei metode este acela cã suprafata elementului încercat nu trebuie sã fie neapãrat
planã deoarece dimensiunea cuielor este redusã (diametru 6.5 mm si lungimea 8.0 cm)

Aparat Windsor

17
CONTROLUL CALITATII BETONULUI PRIN METODE ACUSTICE
METODA ULTRASONICĂ DE IMPULS
Principiul general al metodei = se bazeaza pe masurarea timpului de propagare a impulsurilor
ultrasonice in beton, intre emitator si receptor, prin transmisie
-Se utilizeaza la:
- controlul calitatii betonului, in special atunci cand acesta este turnat in elemente masive sau
prezinta defecte aparente sau ascunse
- urmarirea intaririi betonului, in special in fazele initiale ale procesului, cand au loc modificari
importante ale vitezei de propagare
- determinarea degradarilor structurale ale betonului in timpul solicitarilor sau actiunii fizice sau
chimice agresive
- determinarea gradului de compactare al betonului in lucrare
- elemente la care exista posibilitatea unei diferente sistematice intre calitatea betonului in stratul
de suprafata si in profunzime
- Nu se utilizeaza:
- in zonele cu mari aglomerari de armatura, mai ales cand aceasta este orientata paralel cu
directia de propagare emitator-receptor
- la determinanrea rezistentei betonului in zone unde acesta prezinta degradari structrale
- la betoane de compozitie complet necunoscuta
- la betoane confectionate cu dozaje ridicate (D> 400 kg/m3)
Principiul metodei = un emitator de ultrasunete, alimentat corespunzator, produce impulsuri
ultrasonice care se propaga prin beton. Un receptor de ultrasunete capteaza aceste impulsuri si le
transforma intr-un semnal electric. Un echipament electronic permite masurarea timpului de
propagare scurs intre momentul emisiei si momentul receptiei impulsului
18
Standarde: C 26-85, “Normativ pentru încercarea betonului prin încercări nedistructive);
SR EN 12504-4: 2002: Încercări pe beton în structuri. Încercări nedistructive. Determinarea vitezei de
propagare.
Aparatura de încercare = aparat de încercare cu ultrasunete (Betonoscop)
- cu tub catodic
- cu afişaj digital
- palpatori cu frecvenţa cuprinsă între 40 şi 100 kHz
- precizie de măsurare a timpului de propagare ±1%, performanţele aparaturii trebuie să se
menţină pentru temperaturi între -10°C şi +45°C şi umiditate până la 90%
Etape de lucru
- Stabilirea elementelor şi alegerea zonelor de încercare
- Trasarea secţiunilor şi a punctelor de încercare
- Curăţirea de praf a locurilor de încercare şi aplicarea unui
strat cuplant (vaselină, plastilină)
- Pregătirea aparaturii pentru încercare
- Efectuarea măsurătorilor
Betonoscop
- Prelucrarea şi interpretarea măsurătorilor
19
Raportul de încercare
- Localizarea punctelor de încercare pe elemente şi a Tehnica transmisiei directe
elementelor în planul construcţiei
- Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
obţinute
- Specificarea tipului de betonoscop utilizat
- Precizarea datei, laboratorului şi a personalului autorizat
care a efectuat încercarea

Tehnica transmisiei diagonale Tehnica transmisiei de suprafaţă

20
Schema stabilirii
dimensiunilor golurilor in Schema determinarii adancimii Schema determinarii adancimii
beton rosturilor de turnare in beton fisurii la elemente cu fetele
a-vedere, b-sectiune, c diagrama opuse accesibile
de variatie a adancimii rostului a-perspectiva, b-sectiune
orizontala

Schema determinarii straturilor


degradate de beton prin metoda
mixta
(combinaţie între metodă
nedistructivă şi semidistructivă)

21
Calcul practic
- Viteza de propagare: VL 
L m
T s
 
Rezistenţa betonului:

Rcef  CttotalRcref
Ctteor
Cttotal
Ctexp
Coeficientul de corecţie experimental:

Rcexp
,i 
,i
Ctexp
Rcref,i ,cub

 t ,i
C exp

Ctexp  i 1
k

22
Coeficientul de corecţie ţinând seama de compoziţie:
Ctteor  Cc Cd Ca C g C Cu CmC p
ciment adaosuri
dozaj de ciment
maturitatea betonului
agregat umiditate
fracţiune fină a agregatului dimensiune maximă a agregatului

Maturitatea betonului: M k   T 
k
i i  10

23
pentru ados plastifiant lignosulfat de calciu
Cp  1 pentru agregate silico-calcaroase Ca  1

Coeficientul de corecţie total:

Ctteor  Ctexp Ctexp  Ctteor


exp
 10% C t
total

C t 2
Ctteor  Ctexp 2Ctexp  Ctteor
10%  exp
 30% C t
total

C t 3
C teor
C exp

 30%
t t
exp
Analiza celor doi coeficienţi de corecţie
C t

24
Studiu de caz:
- Viteza undelor ultrasonice într-o secţiune a unui stâlp: 4030 m/s, 3970 m/s, 3890 m/s,
- Există 3 cuburi de probă cu dimensiunile 15x15x15cm
- Se cunosc următoarele date despre betonul din stâlp:
- Beton de clasă C16/20
- Ciment: II-A-S-32.5R
- Dozaj: 300 kg/m3
- Agregat: silico-calcar de râu
- Vârsta betonului: 28 de zile
- Temperatura de întărire a betonului: 12.5°C
- Dimensiune maximă agregat: 31 mm
- Fără adaosuri
- Fracţiune fină a agregatului (0-1) mm: 12%
- Pe cuburile de probă s-au obţinut următoarele rezultate:
- timp mediu: 36.5 ms (dimensiune cub 15 cm)
- Rezistenţa la compresiune: 35.3 N/mm2

25
Rezolvare:
- Viteza medie în secţiunea încercată: 3960 m/s
- Se deduce rezistenţa la compresiune de referinţă a betonului: 179 daN/cm2 = 17.9 N/mm2
- Se calculează coeficientul de corecţie teoretic:
Cc Cd Ca Cg CF Cu Mk Cm Cp Cteor
1 1 1 1 1 1.04 630 0.96 1 1
-Se calculează coeficientul de corecţie experimental:
15 102
Viteza de propagare în cub: Vcub   4110 m/s Rcref,i ,cub  190 danN/cm 2  19 N/mm 2
36.5 106
Rcexp 35.3
C exp
t ,i  ,i
  1.86
Rcref,i ,cub 19
- Se calculează coeficientul de corecţie total:
Ctteor  Ctexp 1.0  1.86
  46%  30% Cttotal  Ctexp  1.86
Ctexp 1.86

Rc  17.9 1.86  33.3 N mm 2  20 N mm 2

26
Tema 3.2:
-Viteze de parcurgere în două secţiuni ale unui stâlp:
- SGR. 2, 3: 3750, 2030, 3870 [m/s]
- SGR. 1: 3570, 3650, 3720 [m/s]
- Există 3 cuburi de probă cu dimensiunile 15x15x15cm
- Se cunosc următoarele date despre betonul din stâlp:
- Beton de clasă C16/20
- Ciment: II-A-S-32.5R
- Dozaj: 350 kg/m3
- Agregat: silico-calcar de râu
- Vârsta betonului: 40 de zile
- Temperatura de întărire a betonului: 20°C
- Dimensiune maximă agregat: 31 mm
- Fracţiune fină a agregatului (0-1) mm: 12%
- Fără adaosuri
- Pe cuburile de probă s-au obţinut următoarele rezultate: cub 1 (35.9 şi 36.2 ms, Rc=34.9 N/mm2), cub 2 (33.5 şi 34.4
ms, Rc=35.2 N/mm2) şi cub 3 (35.4 şi 35.3 ms, Rc=33.9 N/mm2)

SA SE DETERMINE REZISTENŢA LA COMPRESIUNE A BETONULUI ÎN FIECARE SECŢIUNE ŞI SĂ SE


COMENTEZE REZULTATUL

27
CONTROLUL CALITATII BETONULUI PRIN METODA COMBINATĂ
METODA INDICELUI DE RECUL + METODA ULTRASONICĂ DE IMPULS
Principiul general al metodei = se bazeaza pe combinaţia celor două mărimi fizice măsurate – viteza
de propagare longitudinală a ultrasunetelor şi indicele de recul
-Se utilizează la:
- determinarea rezistenţei betonului în structuri şi elemente de construcţii (şantier, prefabricate)
- determinarea omogenităţii betonului
- identificarea la elemente de construcţii a zonelor în care s-a turnat beton necorespunzător
- determinarea gradului de compactare (prin rezistenţa betonului la compresiune)
- urmărirea întăririi betonului
- Nu se utilizează:
- în zonele cu aglomerări de armatura
- în zonele cu defecte locale de turnare (ascunse sau aparente – segregări, rosturi, goluri)
- în zonele fisurate sau microfisurate
- în zonele cu neconcordanţă între calitatea betonului din stratul de suprafaţă şi cel de adâncime
- la mai puţin de 6-8 cm de muchia elementului
- la betoane de clasă C4/5
Raportul de încercare
- Localizarea punctelor de încercare pe elemente şi a elementelor în planul construcţiei
- Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute
- Specificarea aparaturii utilizate (sclerometru şi betonoscop)
- Precizarea datei, laboratorului şi a personalului autorizat care a efectuat încercarea

28
CONTROLUL CALITATII BETONULUI PRIN METODE ATOMICE

METODA RADIOGRAFICA FOLOSIND RAZE g


Principiul general al metodei = sursa radioactivã este pozitionatã de o parte a elementului studiat, iar
de cealaltã parte se pozitioneazã filmul (placa) fotografic(ã). Strãbãtând elementul, radiatiile sunt
atenuate inegal în diferite puncte ale acestuia (corespunzãtor distributiei de grosimi si densitãti), astfel
încât valorile intensitãtii transmise vor fi diferite în functie de absorbtia diferentiatã a materialului
studiat.

29
30
CONTROLUL CALITATII ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII PRIN METODE
ELECTRICE SI MAGNETICE

Metodele nedistructive electrice si magnetice se bazeazã pe mãsurarea unor proprietãti electrice sau
pe propagarea undelor electromagnetice în beton sau armãturã. Principalul scop este analiza
interactiunii unui câmp electromagnetic exterior cu câmpul electromagnetic al curentilor turbionari
indusi de acesta în elementul studiat.

METODA INDUCTIEI MAGNETICE

Principiul metodei = se bazeazã pe dispersia fluxului magnetic, produs de o bobinã si indus în


materiale feromagnetice, identificând:
- defecte de material (de exemplu: fisuri cu lãtimi de ordinul micronilor). = Procedeul se
bazeazã pe faptul cã, în piesa magnetizatã, fluxul de linii de fortã magneticã îsi schimbã directia acolo
unde întâlneste o fisurã sau o incluziune. Marginile fisurii atrag suspensia care contine particule de
pulbere magneticã finã, pulverizate, în prealabil, pe suprafata materialului metalic. Particulele sunt
atrase de câmpul de dispersie care ia nastere pe defectele de material ale piesei magnetizate în câmp
exterior, evidentiindu-se, în acest mod, fisurile în piesele metalice.

31
32
- pozitia, grosimea stratului de acoperire cu beton si diametrul armãturilor = Procedeul
constã în perturbarea câmpului magnetic, generat de o bobinã, în prezenta unui element metalic.
Evidentierea perturbatiei se face cu ajutorul unui cuplaj inductiv, realizat între primarul si secundarul
unei sonde (galvanometru), si este proportionalã cu mãrimea obiectului si apropierea de traductor. Acest
procedeu reprezintã principiul de functionare al pahometrului .

33
METODA CAROTAJULUI SONIC
Principiul general al metodei = se bazează pe urmărirea propagării impulsului ultrasonic, între
emiţător şi un receptor de ultrasunete, ce se deplasează în interiorul elementului de beton, îngropat în
teren (coloane forate, piloţi foraţi sau barete)
-Se utilizează la:
- determinarea unor defecte în turnarea betonului, de tipul:
- incluziunilor de pământ
- straturi de beton amestecat cu bentonită
- funduri de foraj necurăţate
- rosturi de turnare
- fisuri, goluri, etc
- determinarea rezistenţei betonului la compresiune
- determinarea continuităţii şi omogenităţii betonului . CHUM (Cross-hole Ultrasonic Monitor)
- Nu se utilizează:
- în elemente de beton cu zone de armătură pe direcţia de măsurare a ultrasunetelor
- elemente de beton cu lungimi mai mari de 50 m
- elemente cu distanţa între două ţevi de explorare mai mare de 2 m
Principiul de funţionare = constă în măsurarea timpului de propagare necesar unui impuls ultrasonic
de unde longitudinale, pentru a străbate prin beton, distanţa între emiţător şi receptor. Tehnica de
examinare este o tehnică de imersie, lichidul de imersie fiind apa.
Aparatura utilizată = betonoscop echipat cu tub catodic şi afişaj digital al valorilor măsurate, adaptat
pentru măsurători de carotaj sonic

34
Standarde: C 200-81 , “Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la construcţiile
îngropate prin metoda carotajului sonic”
Etape de lucru
- Alegerea elementelor de încercat
- Stabilirea direcţiilor de încercare
- Deschiderea capacelor superioare ale tuburilor de explorare
- Efectuarea de măsurători, pe o direcţie, de timp de propagare, în plane paralele şi orizontale (din 25
în 25 cm), până se parcurge toată înălţimea coloanei
- Repetarea etapei precedente pe celelalte direcţii de încercare
- Determinarea vitezelor de propagare
- Determinarea rezistenţei la compresiune a betonului
- Interpretarea rezultatelor şi redactarea raportului de încercare

Condiţii de măsurare
- Temperatura aerului: 0-50°C
- Umiditate relativă 0-90%

35
36
37
38
39
METODA IMPEDANŢEI MECANICE
Principiul metodei = se bazează pe măsurarea şi analiza vitezei de propagare a undelor, ca răspuns al
coloanei (pilotului) solicitată cu un dispozitiv de impact (ciocan de mână sau alt mijloc asemănător)
aplicat perpendicular pe capul coloanei sau pilotului (pe direcţia axului)
Domeniul de utilizare
-Se utilizează la determinarea integrităţii (continuităţii) betonului din fundaţii de adâncime.
Aparatura utilizată
- Ciocan de mână – ciocan cu vârful din material plastic dur (se produce un impuls iniţial scurt -1 ms -)
şi care nu provoacă degradări locale ale pilotului
-Accelerometru – gama de măsură 0-50g, frecvenţă de rezonanţă 50 kHz, sensibilitate 100 mV/g
- Aparat de conversia datelor – converteşte semnalul electric în acceleraţie şi după aceasta în viteză
- Computer – pentru înregistrarea, conversia şi afişarea datelor ca funcţie de timp

PET (Pile Echo Tester) PET (Pile Echo Tester) PET (Pile Echo Tester)

Standarde: SR ASTM D 5882-2005 Metodă standardizată pentru determinarea integrităţii piloţilor prin încercări cu
deformaţii mici
40
Condiţii de încercare
- Betonul din coloană sau pilot trebuie să aibă o maturitate de cel puţin 7 zile sau sa atingă 75% din
rezistenţa prevăzută în proiect
- Se asigură că suprafaţa capului coloanei (pilotului) este accesibilă şi se află deasupra apei
- Se curăţă capul coloanei (pilotului) de beton alterat, pământ şi alte materiale străine rezultate în timpul
execuţiei
-Dacă betonul din capul pilotului este contaminat, se îndepărtează o porţiune din partea superioară până
se ajunge la betonul necontaminat
- Se pregăteşte suprafaţa de încercare, prin polizare pe suprafeţe mici pentru a se crea suprafeţe netede
pentru fixarea accelerometrului şi pentru impactul cu ciocanul

41
Reflectogramă sintetică a unui pilot

42