UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

APLICAȚIILE MATERIALELOR SI PRODUSELOR COMPOZITE

1, SCURT ISTORIC AL MATERIALELOR COMPOZITE

Un material compozit este realizat atunci când două sau mai multe materiale, prin combinare,
conduc la un produs cu proprietăţi superioare. Unele materiale compozite preistorice au luat naştere din
impulsuri artistice de moment, nefiind rodul unei decizii impuse de funcţii specific planificate. Întrucât
culturile preistorice au folosit materiale de origine litică sau organică: lemn, fibre naturale, seminţe, coji,
oase, frunze de copac etc., multe din aceste compozite au dispărut datorită caracterului lor biodegradabil.
Totuşi unele structuri de lemn au reuşit să supravieţuiască în regiunile cu climă uscată. Câteva statuiete
de lemn, vechi de mii de ani, se găsesc şi acum într-un muzeu din Cairo.

Unele din cele mai deosebite materiale compozite, sunt cele realizate prin inserţia pietrelor
preţioase şi lipirea cu adeziv pe suprafeţe de marmură. Aditivii utilizaţi sunt răşini de conifere, smoală şi
răşini de la alte plante.Tabelul de mai jos prezintă evoluţia istorică a materialelor compozite.

2.INTRODUCERE

Materialele compozite au fost concepute pentru a înlocui, într-o proporţie tot mai mare,
materialele tradiţionale feroase şi neferoase, care sunt caracterizate de unele neajunsuri referitoare la
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

performanţele, procedeele de obţinere şi prelucrare, gabarite, mase, complexităţi geometrice, domenii de

utilizare şi costuri importante.
Avantajul major, esenţial al compozitelor constă în posibilitatea modulării proprietăţilor şi
obţinerea în acest fel a unei game foarte variate de materiale, a căror utilizare se poate extinde în
aproape toate domeniile de activitate tehnică.
Practic, materialele compozite sunt formate dintr-o matrice (plastică, ceramică sau metalică) şi
elemente de armare (ranforsanţi), care sunt dispuse în matrice în diferite proporţii şi orientări. Armătura
conferă materialului compozit o rezistenţă ridicată şi reprezintă elementul principal de preluare a
sarcinii, iar matricea are rolul de material de legătură între elementele de armare şi mediul de transfer al
sarcinii exterioare spre acestea.
În general, aceste două faze nu reacţionează între ele şi se aleg astfel încât să fie inerte una faţă
de cealaltă în condiţiile utilizărilor.
Materialele compozite prezintă o serie de avantaje între care se menţionează:
Ø masă volumică mică în raport cu metalele (de exemplu compozitele din răşini epoxidice armate cu
fibre de siliciu, bor şi carbon au masă volumică sub 2 kg/dm3)
Ø rezistenţă mare la tracţiune (compozitul denumit Kevlar, polimer organic cu fibre de aramide, are
o rezistenţă la tracţiune de două ori mai mare decât a sticlei);
Ø coeficient de dilatare foarte mic în raport cu metalele;
Ø rezistenţă la şoc ridicată;
Ø durabilitate ridicată
Ø capacitate mare de amortizare a vibraţiilor;
Ø siguranţă mare în funcţionare (ruperea unei fibre dintr-o piesă din material compozit nu constituie
amorsă de rupere);
Ø consum energetic scăzut şi instalaţii mai puţin costisitoare în procesul de obţinere, în raport cu
metalele;
Ø rezistenţă chimică şi rezistenţă mare la temperaturi ridicate (fibrele de Kevlar, teflon şi hyfil până
la 500oC, iar fibrele ceramice de tip SiC, Si3N4, şi Al2O3între 1400oC şi 2000oC).
În tabelul de mai jos, se prezintă evoluţia şi prognoza consumului de materiale compozite şi
domeniile de utilizare ale acestora în ţările vest-europene.

2, DEFINIŢII. TIPURI DE MATERIALE COMPOZITE

Materialele compozite sunt sisteme multifazice obţinute pe cale artificială, prin asocierea a cel
puţin două materiale chimic distincte, cu interfaţă de separare clară între componente, iar materialul
compus rezultat este creat în scopul obţinerii unor proprietăţi care nu pot fi obţinute de oricare dintre
componenţi lucrând individual

Cuvântul compozit impune atenţiei noţiunea de omogenitate, care trebuie raportată la o anumită
scară de observaţie. Pentru polimeri este posibilă aplicarea unor metode cu rezoluţie dimensională până
la nivel molecular, pornind de la observaţia vizuală, fără aparatură, trecând prin microscopia optică,
microscopia electronică cu baleiaj, microscopia optică cu neutroni, difracţia cu raze X etc.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

La nivel supramolecular pot fi puse în evidenţă neomogenităţi datorate existenţei unor domenii
cristaline sau amorfe, orientărilor diferite ale macromoleculelor, existenţei stabilizatorilor, lubrifianţilor,
coloranţilor.

La microscară (nivel microfizic) se poate pune în evidenţă existenţa deja selectivă a unor
materiale aparent omogene, constituite dintr-o fază unică, sau a unor materiale constituite din domenii
distincte (faze distincte) formate, în general, dintr-un domeniu dominant (matricea), în care sunt
distribuite fazele disperse, conturate net, prin suprafeţe de separare, sau, mai puţin net, prin straturi de
interfaţă. Continuitatea fazelor, forma fazei disperse, distribuţiile, sunt, de multe ori, la fel de importante
ca şi natura chimică şi proprietăţile fazelor.

Dacă se ia în considerare natura componeţilor din sistem şi modul de obţinere, compozitele

polimerice pot fi împărţite în patru subgrupe:

 sisteme poroase impregnate cu polimeri;

 compozite macroscopice;
 polimeri şarjaţi;
 sisteme cu două sau mai multe unităţi monomere.

3. UTILIZAREA COMPOZITELOR ÎN CONSTRUCŢII

o -Consolidări cu țesături uni- sau multi-directionale, pre-imprignate sau imprignate în timpul

apicării;
o Consolidări cu lamine (cu posibilitatea de precomprimare);
o Consolidări cu armături compozite-armate;
o Armarea si precomprimarea elementelor de beton cu armături compozite
 Panouri sandwich
 Profile compozite.

3.1 CONSOLIDĂRI CU COMPOZITE

TEHNOLOGIA DEZVOLTĂRII ÎN

JAPONIA → ŢESĂTURI
EUROPA → LAMELE

LIPIREA COMPOZITELOR PE SUPRAFAŢA DIFERITELOR ELEMENTE

ELEMENTE MATERIALE SOLICITARE

GRINZI BETON ARMAT ÎNCOVOIERE
STÂLPI CĂRĂMIDĂ FORȚĂ TĂIETOARE
PEREȚI LEMN COMPRESIUNE
PLANȘEE OȚEL TORSIUNE
PIATRĂ
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

AVANTAJELE CONSOLIDĂRILOR CU COMPOZITE

o REZISTENŢĂ ULTIMĂ RIDICATĂ (>4000 N/mm2);

o GREUTATE MICĂ (~ 1000 ÷ 2000 daN/m3);
o GROSIME MIC GROSIME MICĂ;
o DURABILITATE;
o NU NECESITĂ ÎNTREŢINERI;
o VARIETATE MARE A SISTEMELOR;
o TIMP DE EXECUŢIE REDUS;
o REZISTENŢĂ RIDICATĂ LA IMPACT.

DEZAVANTAJELE CONSOLIDĂRILOR CU COMPOZITE

o PERFORMANŢE DE REZISTENŢĂ LA FOC REDUSE;

o DETERIORĂRI MECANICE CAUZATE DE OBIECTE TĂIETOARE;
o DEGRADARE SUPERFICIALĂ DATORITĂ EFECTULUI RADIAŢIILOR
ULTRAVIOLETE;
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

o ALUNGIRE LA RUPERE MAI MICĂ DECÂT CEA A OŢELULUI;

o COMPORTARE LINIAR COMPORTARE LINIARĂ, FĂRĂ PALIER DE CURGERE
PALIER DE CURGERE;
o COST RELATIV RIDICAT.

CAUZELE CONSOLIDĂRILOR CU COMPOZITE

o COROZIUNEA ARMĂTURILOR;
o SCHIMBAREA STRUCTURII/ PRETENŢII/ NORMATIVE;
o CREŞTEREA CERINŢELOR DE SIGURANŢĂ ŞI A ÎNCĂRCĂRILOR;
o REDUCEREA TIMPULUI DE EXECUŢIE;
o GREŞELI DE PROIECTARE/ EXECUŢIE.

SISTEME SISTEME DE CONSOLIDARE CONSOLIDARE

 SISTEME DE APLICARE UMEDĂ;

 SISTEME PREPREG;
 SISTEME CU ELEMENTE PREFABRICATE (PREÎNTĂRITE).
A) REPARAREA SUBSTRATULUI ŞI PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI

B) TĂIEREA FIBRELOR

Tăierea lamelei cu disc Tăerea țesăturii cu foarfeca

 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

C) AMESTECAREA RĂȘINII

-tesatură

UMEDĂ USCATĂ

-lamele
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

CONSOLIDĂRI CU COMPOZITE– CONTROLUL CALITĂȚII

ÎNAINTE DE CONSOLIDARE
EXAMINAREA:
DOCUMENTAȚIILOR EXISTENTE
STRUCTURII
ÎNCĂRCĂRI
MATERIALE
CERINȚE INIȚIALE ALE STRUCTURII
CERINȚE VIITOARE ALE STRUCTURII
CONDIȚIILE ACTUALE ALE STRUCTURII

ÎN TIMPUL CONSOLIDĂRII
- PREPARAREA SUPRAFEȚELOR
SABLARE → LAMELE
SABLARE ȘI ȘLEFUIRE → ȚESĂTURĂ
TĂIERE ȘLIȚURI → NSM
ÎNDEPĂRTAREA BETONULUI DEGRADAT/SLĂBIT
ROTUNJIREA COLȚURILOR (DACĂ E NECESAR)
ÎNDEPĂRTAREA GRĂSIMILOR ȘI A PRAFULUI

DUPĂ CONSOLIDARE
- STRATUL DE FINISAJ
VOPSEA
TORCRETARE
- PROTECȚIA LA FOC

3,2 ARMĂRI CU COMPOZITE DOMENII DE UTILIZARE

- BETONUL ARMAT SUPUS ACŢIUNII SĂRURILOR
- STRUCTURI MARITIME SAU ÎN ZONA MĂRII
- ELEMENTE ELEMENTE DE CONSTRUC CONSTRUCŢII SUPUSE LA ALŢI AGENŢI
COROZIVI
- APLICAŢII CARE NECESIT NECESITĂ CONDUCTIVITATE CONDUCTIVITATE ELECTRIC
ELECTRICĂ REDUSĂ SAU TRANSPARENŢĂ ELECTROMAGNETICĂ
- STRUCTURI STRUCTURI SENSIBILE SENSIBILE LA ÎNCĂRCĂRI
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

TIPURI DE ARMĂRI
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

3.3 PROFILE COMPOZITE

STRONGWELL

3.3 PANOURI COMPOZITE

 UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

4. CONCLUZII
Compozitele polimerice armate cu fibre se pot folosi pentru domenii foarte largi

ELEMENTE MATERIALE SOLICITARE

GRINZI BETON ARMAT ÎNCOVOIERE
STÂLPI ZIDĂRIE FORȚĂ TĂIETOARE
PEREȚI LEMN COMPRESIUNE
PLANȘEE OȚEL TORSIUNE
PIATRĂ
Drept urmare, se va studia amănunțit pentru fiecare caz în parte dacă această solutie se poate aplica din
punct de vedere economic și de durată. Luând în considerare și celelalte soluții pentru rezolvarea
oricărei situații din domeniul construcțiilor.

5. BIBLIOGRAFIE
1. Ţăranu N., Secu Al., Decher E., Isopescu D. - “Structuri din materiale compozite şi associate“, 1992,
Ed. I.P.Iaşi,
2. Nielsen, L.E.-"Mechanical Properties of Polymers and Composites, Marcel Dekker", New York,
1974.
3. Constanța Ibănescu -"Ingineria materialelor compozite polimerice și procese de prelucrare a
acestora".
4. Nagy-Gyorgy Tamás-"Note de curs 2013/2014", Universitatea Politehnica din Timișoara, Facultatea
de Construcții.
5. Isopescu D -"Note de curs 2016/2017", Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, Facultatea
de Construcții și Instalații.
6. https://ro.scribd.com/doc/314180154/Materiale-compozite-polimerice