METODEă IăTEHNICI

DEăÎNV AREă

Constantin Petrovici, Tudor Stanciu

Obiective:
Laăsfârşitulăsecțiuniiăcursan iiăvorăfiăcapabili:ă
- s ă parcurg ă paşiiă fiec reiă metodeă studiateă înă ”rolulă deă elev”,ă dup ă examinareaă loră dină
perspectivaăpedagogic ;
- s ăcompareămetodeleădeăpredare/înv are/evaluareăalternativeăcuăceleătradi ionale;
- s ăapliceămetodeleăalternativeăpentruăcreareaăsitua iilorădeăînv areănecesareăexers riiăgândiriiă
criticeăşiăcreative;
- s ăutilizezeălaăclas ătoateătipurileădeămetode,ăpentruăaăasiguraădiferen iereaăşiăpersonalizareaă
demersuluiădidacticănecesarămotiv riiăelevilorăşiăob ineriiăperforman elorăpropuse;
- s ă aleag ă strategiileă didacticeă careă s ă favorizezeă gândireaă critic ă şiă s ă încurajezeă înv areaă
prinăcolaborare,ăînămodăconştient,ăaăelevilor;
- s ăelaborezeăproiecteădeălec ieăpeăstructuraădat ,ăuitlizândămetodeleăalternativeăînsuşite.

I. Înv areaăActiv

Fundamente psihopedagogice
Deşiăînv areaănuăesteăunăfenomenăexclusivăuman,ălaănivelulăoamenilorăeaăsuport ăoămodelareă
socio-cultural ,ădevenindăoătr s tur ădefinitorieăaăfiin elorăumane.ă
Înăsensălarg,ăînv areaăpoateăfiădefinit ăcaă„unăprocesăevolutiv,ădeăesenţ ăformativ-informativ ,ă
constândăînădobândireaă(recepţionarea,ăstocareaăşiăvalorificareaăintern )ădeăc treăfiinţaăvie,ăîntr-o
manier ă activ ,ă explorativ ă aă experienţeiă propriiă deă viaţ ă şi,ă peă aceast ă baz ,ă înă modificareaă
selectiv ă şiă sistematic ă aă conduitei,ă înă ameliorareaă şiă perfecţionareaă controlat ă şiă continu ă subă
influenţaăacţiunilorăvariabileăaleămediuluiăambiant”3.
Înv areaăareănuănumaiăunăcaracterăadaptativălaăsolicit rileătotămaiăcomplexeăaleămediului,ădară
eaăconstituieăşiăprincipalaămodalitateădeăîmplinireăîntruăuman.ăAutoriiăRaportuluiăc treăClubulădeălaă
Roma, intitulat Orizontulăf r ălimiteăalăînv ţ rii (1981), argumentauăc ădecalajulăuman,ăinclusivăcelă
dintreăsociet iă areălaăbaz ăfaptulăc ănuăseăînv ăcâtă şiă cumă arătrebui.ă Înă acestă sens,ăînă loculăunoră

3
Golu P. , 1985, Înv ţareăşiădezvoltare,ăEŞE,ăBucureşti,ăp.ă24ă
tipuriă deă înv areă anacroniceă (deă men inereă şiă prină şoc),ă dinamismulă f r ă precedentă ală timpuluiă
istoric actual impune înv areaă deă tipă inovator (careă areă dreptă caracteristiciă esen iale:ă caracterulă
anticipativăşiăparticipativ).ăCeiăpatruăpiloniăaiăeduca ieiăînăsecolulăXXIăsuntă:ăaăînv a s ăcunoşti; a
înv a s ăfaci; aăînv a s ăfii; aăînv a s ăconvie uieşti. 4

Variabile psihopedagogice ale învăţării şcolare

Înăsensărestrâns,ăînv areaăesteăsinonim ăcuăînv areaăşcolar ,ăcareăareăparticularit iăspecificeăşiă
laăcareăvomăfaceătrimiteriăînăcontinuare.ăÎnv areaăpoateăfiăabordat ădinătripl ăperspectiv :ăcaăproces,ă
înă func ie deă diverşiă factoriă şiă caă produs.ă Insistândă asupraă caracteruluiă procesuală ală înv rii,
subliniemăfaptulăc ăeaăseărealizeaz ăînăetape,ăparcurgândămaiămulteăfaze.ă
Maiămul iăteoreticieniă(Ausubel,ăRobinson,ăGagné,ăGiordan)5 auăsubliniatăc ăînv areaăareăloc
tocmaiăplecândădeălaăceeaăceăştiuăeleviiădespreăsubiectulărespectivălaăunămomentădat,ăelementeleănoiă
integându-se activ în structurile anterioare.
Calitatea acestei experien eăanterioare esteăoăpremis ăimportant ăaăuneiă înv riăeficienteăşi,ă
de aceea, educatoriiă trebuieă s ă fac ă ună efortă deă aă oă cunoaşteă şiă valorificaă înă procesulă deă predare-
înv are.ăGiordanăneăsugereaz ă ca o parte a experientei anterioare trebuie :
ignorata pentruăc :
- reprezent rileănuăsuntăcunoscute;
- nu sunt decât structuri artificiale sau accidentale ale fenomenului;
-nuăservescălaănimicăînăclas ;
sau evitată pentruăc :ă
- esteăpreferabil ăinducereaăsitua iilorăadecvate;
- eleărisc ăs ăseăînr d cineze;
iarăoăalt ăparteătrebuieăs ăfieăcunoscut pentruăc :
- furnizeaz ăoăinformare asupra publicului;
- permităpreg tireaăcursului;
- permităoăîmbun t ireăcontinu ăaăcursului.ă
Experien eleăanterioare:
- potăfiăutilizateăşiăcaăelementăalăcursului;
- evocareaălorăesteăoăsurs ădeămotiva ie;
- sunt un material de tratament didactic;
- trebuieăs ăfieăfolosite;
-scoaseălaăsuprafa ;

4
dup ăDelorsăJ.ă,ăcoord.ă,ă2000,ăComoaraăl untric , Ed. Polirom
5
Mai multe detalii seăpotăg siăînălucr rileăautorilorăcita i,ădarăşiăînăaltele,ădintreăcareăamintim:ăNeacşuăI.ă,ă1990,ăInstruireăşiăînv ţare,ăEd.ăŞtiin ific ,ă
Bucureşti;ăStanciuăM.ă,ă1999,ăReformaăconţinuturilorăînv ţ mântului.ăCadruămetodologic,ăEd.ăPolirom,ăIaşiăş.ăa.ă
 - opuse;
- reorganizate;
- trebuieăs ăliăs ăfac ăopozi ie;
- s ăfieăevacuate;
- s ăfieărespinse;
- s ăfieăextirpate;
- s ăfieăzdruncinate;
- s ăfieăcontrazise;
- s ăfieămodificate;
- s ăfieăconfruntate;
- trebuieăs ăliăs ăfac ăfa ;
- s ăfieătransformateăprinăinterfer ri.ă
Oă astfelă deă pedagogieă îiă dezvolt ă elevuluiă curiozitatea,ă încredereaă înă forţeleă proprii,ă
capacitateaă deă comunicare,ă îiă d ă oă libertateă maiă mareă înă alegereaă obiectiveloră ţinândă contă deă
interesele sale.
 Înv areaăareălocănuănumaiăprinăconfruntareaăexperien eiănoiăcuăceaăanterioar ăaăelevului,ădară
şiă printr-ună “conflict socio-cognitiv”ă cuă experien aă celorlal i.ă Psihologiaă social ă genetic ă aă
argumentată (prină maiă multeă experimente)ă c ă interac iunileă dintre indivizi sunt constructive numai
dac ăareălocăoăconfruntareăîntreăsoluţiileădivergente ale unor parteneri de niveluri cognitive diferite.
 Numai într-unămediuăeducativăcareăevit ăcomplezen a,ăasimetriaăşiăcultiv ăreciprocitateaă"seă
poate realiza o coordonareă sociocognitiv ă într-un ansamblu mai echilibrat, din punct de vedere
cognitiv,ă aă diferiteloră cercet ri"7.ă Şcoalaă neopiagetian ă deă laă Genevaă areă tocmaiă meritulă deă aă fiă
demonstrată c ă înv areaă înă grupulă mică constituieă ună cadruă favorabilă dezvolt riiă structurilor
intelectuale ale elevilor.
 Înăacestăcontextăalăargumenta ieiăseăpuneăşiăproblemaăcompetiţiei şi cooperării în cadrul unui
grup. Jean-Marcă Monteilă concluzioneaz ,ă peă bazaă unoră cercet riă experimentale,ă c ă "simplaă
anticipareă aă uneiă interac iuniă competitiveă esteă suficient ă pentruă aă daă naştereă unoră reprezent riă
negativeăaleăceluilalt,ăinfluen ând,ălaărândulălor,ăcomportamenteleăceădecurgădeăaici"ă18.
 Dimpotriv ,ăsitua iileădeăînv areăîntemeiateăpeăcooperareăsuntămultămaiăeficienteădecâtăceleă
structurateă competitiv.ă Cooperareaă înă cadrulă grupuluiă nuă trebuieă s ă conduc ă laă uniformizareaă
conduitelorămembrilorăs i.ă

7
W. Doise, G. Mugny, Psihologieăsocial ăşiădezvoltareăcognitiv , Ed. Polirom,ăIaşi,ăp. 204
8
Monteil J. -M. , Educaţieăşi formare, Ed. Polirom,ăIaşi,ăp. 86
 Dezvoltarea motivaţiei învăţării seă realizeaz ,ă peă deă oă parte,ă prină valorizareaă elementeloră
pozitiveăaleăfiec ruiăelevăînăparteă(cuăaccentăpeăaspecteleădeăordinăafectiv)ăşiăconstruirea,ăpeăaceast ă
baz ,ăaăuneiăatitudiniăfavorabileăfa ădeăînv areaădinăşcoal ăşiădinăafaraăei.ă
 Peădeăalt ăparte,ămodelul educatorului este determinant deoarece lui îi revine misiunea de a
faceăs ăemearg ădorin a deăaăînv a,ăadic ădeăaăfaceădinăştiinţ ăoăenigm ăşiădeăaăcultivaăenigmaăcuă
bun ăştiinţ .ă

Dațiăoădefiniție aăînv ț rii.ă

 Altfel spus, trebuie s -iă înv mă peă eleviă s ă înve e,ă s -iă abilit mă cuă diferiteă tehniciă deă
înv areă eficient ,ă preg tindu-i, în acelaşiă timp,ă pentruă autoînv areă şiă educa ieă permanent .ă Înă
esen ,ăînv areaăesteă(arătrebuiăs ăfieătotămaiămult)ăunăproiect personal al elevului, asistatădeăc treă
ună educatoră careă este,ă maiă degrab ,ă un organizator, un animator, un manager ală unoră situa ii de
instruireăcareăs ăfacilitezeăînv areaăeficient .ă
 Deă fapt,ă peă bazaă acestoră variabileă multipleă aleă înv riiă (noiă amă punctată doară câteva),ă
educatorulătrebuieăs ăproiectezeăunădispozitiv pedagogic de calitate.

Ce operaţii mentale trebuie să facă subiectul Ce tip de dispozitiv trebuie să folosească?

pentru a accede la achiziţia propusă?

1. Deduc iaăînseamn : Profesorulătrebuieăs ăorganizezeă

- abordarea problemei din punctul de vedere al
consecin elorăunuiăactăsauăaleăunuiăprincipiu;
- probareaăsolu ieiăprinăefecteleăsale;
-men inereaăsauămodificareaăpozi ieiăini ialeă
(decentrare,ălogic ăipotetico- deductiv ).ă
Experimentareaăconsecinţelor,ăcuăcondi iaă
caăacesteaăs ănuăconstituieăunăpericolăpentruă
subiect:
- fie printr-oăexperien ădeătatonare,ăurmat ă
deăoămunc ăasupraăretroac iuniiăsauăprină
introducerea
contraexemplelor;
- fieăprinăinterac iuneăsocial ,ăcuăasigurareaă
 Ce operaţii mentale trebuie să facă subiectul
pentru a accede la achiziţia propusă?
2. Induc ia înseamn :
- confruntarea elementelor (exemple, fapte,
observa ii)ăpentruăaădeterminaăpunctulăcomună
(no iune,ălege,ăconcept);
- alternareaăfazelorădeăreducereăşiădeăextensieă
pentruăaăverificaăvaliditateaădemersuluiă(opera iiă
senzorio- motoriiăşiăconcrete).ă
3. Dialectica înseamn :
- punereaăînăinterac iuneăaălegilor,ăno iunilor,ă
conceptelor;
- determinareaăevolu ieiăvariabilelorăînăsensuriă
diferite;
- atingereaăîn elegeriiăunuiăsistemă(opera iiă
formale,ăabstrac iiăreflexiveă[réflechissantes].
4. Divergen a înseamn :
- punereaăînărela ieăaăelementelorăapar inândăunoră neprev zutul:
domenii diferite;
- prospectareaăasocia iilorănoi,ăaăraporturiloră
originaleădintreălucruri,ăcuvinte,ăno iuni,ăregistreă
Ce tip de dispozitiv trebuie să folosească?
c ăfiecareăaăefectuatăbineăaceeaşiăactivitateăşiă
c ăs-aărealizatăoărota ieăaăsarcinilor.ă
Profesorulătrebuieăs ăorganizeze
confruntarea materialelor:
- alegândămaterialeleăînăaşaăfelăîncâtăpunctulă
comunăs ăfieădestulădeăevident;
- determinând similitudinile;
- introducândăunulăsauămaiămul iăintruşiă
pentru a descoperi originalitatea punctului
comun;
-cerândăelevuluiăs ădescopere un material
nou pentru a accede la specificitatea
punctuluiăcomună(verificareăprinădeduc ie).ă
Profesorulătrebuieăs ăorganizezeăă
interacţiuneaădintreăelemente:
- utilizândăformeleădeă„joc”ăadaptate;
- avândăgrij ăcaă„regulaăjocului”ăs ă
întruchipezeăchiarămişcarea no iunilorăsauă
variabilelor;
- impunândărota iaăsistematic ăaărolurilor;
-solicitândăc utareaăunorănoiăconcepte,ă
plecândădeălaăîn elegereaăsistemuluiă
(verificareăprinădeduc ie).ă
Profesorulătrebuiăs ăorganizezeăîntâlnirea cu
- impunând stabilirea de raporturi
neobişnuite;
- permi ândăevaluareaăpertinen eiăăloră
 Ce operaţii mentale trebuie să facă subiectul Ce tip de dispozitiv trebuie să folosească?
pentru a accede la achiziţia propusă?
explicativeă(gândireăsincretic ).ă (verificareăprinădeduc ie).ă

Şcoalaătrebuieăs ădevin ăunăansambluădeăateliereădeălucruădiversificateăşiădeătutoratăsistematic.ă

Dezvoltareaăgândiriiăcriticeăconstituieăunăimportantăobiectivădeătipăformativăşi seărealizeaz ăprină
folosireaăcuăprec dereăaăunorăstrategii activ-participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele
tradi ionale,ă eleă marcheaz ă ună nivelă superioră înă spiralaă moderniz riiă strategiiloră didactice.ă Prină
metode activ-participativeăîn elegemătoateăsitua iileăşiănuănumaiămetodeleăactiveăpropriu-zise în care
eleviiăsuntăpuşiăşiăcare-iăscotăpeăaceştiaădinăipostazaădeăobiectăalăform riiăşi-iătransform ăînăsubiec iă
activi,ăcoparticipan iălaăpropriaălorăformare.ă
Puşiă înă situa iiă variateă deă instruire,ă educatorii,ă împreun ă cuă eleviiă trebuieă s ă foloseasc ă aceleă
strategii didactice de tip activ-participativ,ă avândă înă vedereă şiă valen eleă formativ-educative ale
acestorămetode,ăprocedee,ămijloaceădeăînv mânt,ămoduriădeăorganizareăaăînv rii.ăEfectele în plan
formativ-educativăseărefer ălaăimplica iileălorăasupraădezvolt riiăstructurilorăintelectualeăaleăcopiluluiă
(careă voră conduceă laă noiă acomod ri,ă ceă voră permiteă – în spiritul teoriei lui Piaget- asimil riă
superioare).ă Suntă încerc riă înă psihopedagogia contemporan ă deă constituireă aă uneiă adev rateă
didactici a intelectului, careăs ăvalorificeăpoten ialulăintelectualăalăindividului.ăOmulănuăareănumaiă
intelect,ă elă areă înă substan aă saă originar ă şiă capacitateaă deă vibraă înă fa aă lumiiă ă (prină intermediulă
valorilorămorale,ăestetice,ăreligioase,ăprofesionale,ăală„noilorăeduca ii”).ăAcestorădomeniiătrebuieăs ă
leăacord măaten iaăcuvenit ădeoareceăaiciăneăconfrunt măcuăceleămaiămariăprobleme,ăcareăvorăaveaă
consecin eănegativeăasupraăproiect riiăviitorului.ă
De asemenea,ăfolosireaăunorăstrategiiădeătipăeuristic,ăsimilareăcercet riiăştiin ificeăaădatărezultateă
buneăînăplanulăînsuşiriiătemeiniceăaăcunoştin elor,ăalăform riiăpriceperilor,ădeprinderilorăetc.ăPuşiăînă
ipostazaă unoră miciă cercet tori,ă eleviloră leă faceă pl cereă s ă redescopereă adev ruriă aleă ştiin ei,ă
confirmândăsugestiaăpeăcareăoăf ceaăRousseauăînălucrareaăEmilăsauădespreăeducaţie.ă
Educatoriiă trebuieă s ă seă preocupeă deă g sireaă unoră metodeă şiă procedeeă variateă adaptateă
diferiteloră situa iiă deă instruireă înă careă elevii voră fiă puşi.ă Peă bazaă metodeloră peă careă leă st pâneşte,ă
educatorul va încerca noi metode de predare. Este loc în acest domeniu pentru manifestarea
imagina ieiă şiă creativit iiă didactice,ă cuă efecteă pozitiveă nuă numaiă asupraă elevilor,ă ciă şiă asupraă
dasc lului.ă
Înv mântulăromânescăseăconfrunt ăşiăcuănotaăsaăpredominantăteoretizant ,ăchiarăcuătendin eădeă
supraînc rcareă informa ional .ă Deă aceea,ă efortulă educatoriloră trebuieă canalizată înă direc iaă
opera ionaliz riiă cunoştin elor,ă careă vaă conduceă laă oă creştereă aă interesuluiă şiă motiva ieiă eleviloră
pentruădiferiteădomeniiăaleăcunoaşterii,ăîiăvaăpreg tiămaiăbineăpeăaceştiaădinăperspectivaăintegr riiăînă
via aăsocial .ăÎnv areaăasistat ădeăcalculatoră(IAC),ăîmbinareaăactivit iiăfrontaleăcuăceaăpeăgrupeăşiă
individuale, realizareaă diferen ieriiă şiă personaliz riiă activit iiă deă instruireă constituieă alteă direc iiă
importanteăaleămoderniz riiăstrategiilorădeăpredare-înv are.ă

II. Metode utilizate în Predare-Înv areă

Oă metod ă deă înv mântă reprezint ă oă caleă deă organizareă şiă dirijareă aă înv riiă înă vedereaă
atingerii obiectivelor specifice disciplinei; un ansamblu organizat de procedee.
Metodaăconstituieămodalitateaăprinăcareăseăob ineătransmitereaăşiăînsuşireaăcon inutuluiăno ională
alăactivit ilorămatematice.
Specificitateaă con inutului,ă aspectulă logică ală cunoştin eloră matematice,ă impuneă ună caracteră
obiectivămetodelorădeăînv mânt.
Metodaăinfluen eaz ăşiădetermin ămodulădeăreceptareăaăcon inutului,ăgradulădeăaccesibilitateăală
cunoştin eloră şiă valoareaă informativ ă şiă formativ-educativ ă aă actuluiă didactic.ă Astfel,ă întreă scopă şiă
con inut,ămetodaăapareăcaăunăinstrumentăînăvedereaăatingeriiăfinalit ilorăurm rite.
Similară suiteiă deă opera iiă ceă constituieă ac iuneaă didactic ,ă metodaă adecvat ă ac iuniiă propuseă
încorporeaz ăoăsuit ădeăprocedeeăordonateălogic.ăFiecareăprocedeuăreprezint ăoătehnic ădeăac iuneăşiă
r mâneăoăcomponent ăparticular ăaămetodei,ăunăinstrumentădeăaplicareăefectiv ăaămetodei.
Deci, metoda se constituie dintr-oă varietateă deă procedeeă ceă concur ă laă atingereaă scopului
propus,ă iară eficien aă metodeiă esteă asigurat ă deă calitateaă şiă varietateaă procedeeloră aleseă deă c treă
înv tor.
Caă elementeă structuraleă ceă caracterizeaz ă metoda,ă procedeeleă suntă subordonateă finalit iloră
urm rite,ă determinant ă fiindă rela iaă dinamic ă întreă procedeuă şiă metod .ă Deă exemplu,ă metodaă
explica ieiădevineăprocedeuăînăcadrulăjocului,ăiarăjoculăpoateăconstituiăunăprocedeuăînăcadrulămetodeiă
exerci iului.
Eficien aă uneiă metodeă depindeă deă modulă înă careă declanşeaz ă laă copilă acteleă deă înv areă şiă deă
gândireă prină ac iune,ă deă m suraă înă careă determin ă şiă favorizeaz ă reprezent rileă specificeă uneiă
anumiteăetapeădeăformareăaăno iunii.

Metodeleă auă calit iă ceă exerseaz ă şiă elaboreaz ă func iileă psihiceă şiă fiziceă aleă copiluluiă şiă
conduc la formarea unor noi deprinderiă intelectuale,ă aptitudini,ă atitudini,ă capacit iă şiă
comportamente.

Exist ădiverse clasific riăaămetodelorădeăînv mânt.ăOăsintez ăesteăprezentat ăînăcontinuare:

1. Metodeădeăînv areăprinăcomunicareăoral :
• Metodeădeăînv areăexpozitive:
-Descrierea;
-Explica ia;
-Povestireaădidactic ;
-Prelegerea.
• Metodeădeăînv areăinterogative:
-Conversa ia;
-Problematizarea.
2. Metodeădeăînv areăprinăcomunicareăscris :
• Metodeădeăînv areăprinălecturare:
-Lecturaăexplicativ ;
-Lecturaăindependent .
3. Metodeădeăînv areăprinăexplorareăaărealit ii:
• Metodeădeăînv areăprinăexplorareaădirect ăaărealit ii:
-Observareaăsistemic ;
-Experimentul;
• Metodeădeăînv areăprinăexplorareaăindirect ăaărealit ii:
-Demonstra ia;
-Modelarea.
4. Metodeădeăînv areăbazateăpeăac iune:
• Metodeădeăînv areăbazateăpeăac iuneaăreal :
-Exerci iul;
-Studiul de caz;
-Proiectul;
-Lucr rileăpractice,ădeăatelierăşiădeălaborator.
• Metodeădeăînv areăbazateăpeăac iuneaăfictiv ă(peăsimulare):
-Înv areaăcuăsimulatoare;
-Jocul de rol.
5. Metodeădeăra ionalizareăaăînv rii:
-Metodaăactivit iiăcuăfişele;
-Metode algoritmice de instruire;
-Instruireaăprogramat ;
-Instruireaăasistat ădeăcalculator.
 A. MetodeăTradi ionaleăutilizateăîn Predarea Matematicii

Explicaţia – metod ăverbal ădeăasimilareăaăcunoştin elorăprinăcareăseăprogreseaz ăînăcunoaştere,ă

oferindăunămodelădescriptivălaănivelulărela iilor.
Pentruă aă fiă eficient ,ă explica ia,ă caă metod ă deă înv mântă specific ă înă cadrulă activit iloră
matematice,ătrebuieăs ăaib ăurm toareleăcaracteristici:
•ăs ăfavorizezeăîn elegereaăunuiăaspectădinărealitate;
•ă s ă justificeă oă ideeă peă baz ă deă argumente,ă adresându-seă directă ra iunii,ă antrenândă opera iileă
gândirii (analiza, clasificarea, discriminarea);
•ăs ăînlesneasc ădobândireaădeăcunoştin e,ăa unorătehniciădeăac iune;
•ăs ărespecteărigurozitateaălogic ăaăcunoştin elorăadaptateăpeănivelădeăvârst ;
•ăs ăaib ăunărolăconcluziv,ădarăşiăanticipativ;
•ăs ăinfluen ezeăpozitivăresurseleăafectiv-emo ionaleăaleăcopiilor.
Înăutilizareaăeficient ăaăacesteiămetodeăseăcerărespectateăurm toareleăcerinţe:
•ăs ăfieăprecis ,ăconcentrândăaten iaăcopiilorăasupraăunuiăanumeăaspect;
•ăs ăfieăcorect din punct de vedere matematic;
•ăs ăfieăaccesibil ,ăadic ăadaptat ăniveluluiăexperien eiălingvisticeăşiăcognitiveăaăcopiilor;
•ăs ăfieăconcis .
Dac ăexplica ia,ăcaămetod ,ăesteăcorectăaplicat ,ăeaăîşiăpuneăînăvaloareăcaracteristicile,ăiarăcopiiiă
g sescăînăexplica ieăunămodelădeăra ionamentămatematic,ădeăvorbire,ăunămodelădeăabordareăaăuneiă
situa ii-problem ,ăşiăastfelăeiăîn elegămaiăbineăideileăceăliăseăcomunic .
Laă nivelulă activit iloră matematice,ă explica iaă esteă folosit ă atâtă deă înv tor,ă câtă şiă deă copii.ă
Înv torul:ă explic ă procedeulă deă lucru;ă explic ă termeniiă matematiciă prină careă seă verbalizeaz ă
ac iunea;ăexplic ămodulădeăutilizareăaămijloacelorădidactice;ăexplic ăreguliădeăjocăşiăsarciniădeălucru.ă
Elevul:ăexplic ămodulăînăcareăaăac ionată(motiveaz );ăexplic ăsolu iileăg siteăînărezolvareaăsarciniiă
didactice, folosind limbajul matematic.
Explica iaă înso eşteă întotdeaunaă demonstra iaă şiă oă sus ine.ă Înă cursulă explica ieiă seă potă faceă
întreruperi,ă cuă scopulă deă aă formulaă şiă adresaă întreb riă copiilor,ă prină careă s ă seă testezeă gradulă deă
receptareăşiăîn elegereăaăcelorăexplicate,ădarăîntreruperileătrebuieăs ăfieădeăscurt ădurat , pentru a nu
rupeăfirulălogicăalădemersuluiăsus inut.
Metodaăexplica ieiăseăreg seşteăînăsecven eleădidacticeăaleădiverselorătipuriădeăactivit i.

Demonstraţia – esteă metodaă înv riiă peă bazaă contactuluiă cuă materialulă intuitiv,ă contactă prină
careăseăob ine reflectareaăobiectuluiăînv riiălaănivelulăpercep ieiăşiăreprezent rii.
 Demonstra iaă esteă unaă dină metodeleă deă baz ă înă activit ileă matematiceă şiă valorific ă noutateaă
cunoştin eloră şiă aă situa iiloră deă înv are.ă Caă metod ă intuitiv ,ă eaă esteă dominant ă înă activit ileă deă
dobândireă deă cunoştin eă şiă valorific ă caracterulă activ,ă concretă senzorială ală percep ieiă copilului.ă Oă
situa ieămatematic ănou ,ăunăprocedeuănouădeălucruăvorăfiă demonstrate şiă explicate deăînv tor.ă
Nivelulădeăcunoştin eăalăcopiilorăşiăvârstaăacestoraădetermin ăraportulăoptimădintreădemonstra ieăşiă
explica ie.ăEficien aădemonstra iei,ăcaămetod ,ăesteăsporit ădac ăsuntărespectateăanumiteăcerin eădeă
ordin psihopedagogic:ă demonstra iaă trebuieă s ă seă sprijineă peă diferiteă materialeă didacticeă
demonstrative ca substitute aleă realit ii,ă înă m sur ă s ă reprezinteă oă sus inereă figurativ ,ă
indispensabil ă gândiriiă concreteă aă copilului,ă no iunileă fiindă prezentateă înă modă intuitivă prină
experien eă concret-senzoriale;ă demonstra iaă trebuieă s ă respecteă succesiuneaă logic a etapelor de
înv areăaăuneiăno iuniăsauăac iuni;ădemonstra iaătrebuieăs ăp strezeăpropor iaăcorect în raport cu
explica ia,ă func ieă deă scopulă urm rit;ă demonstra iaă trebuieă s ă favorizezeă înv area prin crearea
motiva ieiăspecificeă(trezirea interesului).
Demonstra ia,ăcaămetod ăspecific ăînv riiămatematiciiălaăvârstaăpreşcolar ,ăvalorific ăfunc iileă
pedagogiceăaleămaterialuluiădidactic.ăAstfel,ădemonstra iaăseăpoateăfaceăcu:
 Material concret intuitiv (obiecte) – specific pentru începutul clasei I, folosindu-se în
activit ileădeădobândireădeăcunoştin e,ădarăşiăînăactivit iădeăconsolidareăşiăverificare.ăLaăacestănivelă
deă vârst ,ă demonstra iaă cuă acestă tipă deă materială didactică contribuieă laă formareaă reprezent riloră
corecteădespreămul imi,ăsubmul imi,ăcoresponden ,ănum r.
 Material didactic structurat. Materialulă confec ionată vaă fiă demonstrativă (ală înv torului)ă şiă
distributivă(alăelevilor),ăfavorizândătransferulădeălaăac iuneaăobiectual ălaăreflectareaăînăplanămentalăaă
reprezent rii.
Contactul senzorialăcuămaterialulădidacticăstructuratăfavorizeaz ăatâtălaturaăformativ ,ăcâtăşiăpeă
ceaă informativ ă aă înv riiă perceptive.ă Acestă materială didactică trebuieă s ă respecteă cerin e
pedagogice ca:
o adaptareălaăscopăşiăobiective;
o s ăasigureăpercepereaăprinăcâtămaiămul iăanalizatori:
- form ăstilizat ;
- culoareăcorect ă(conformărealit ii);
- dimensiuneăadaptat ănecesit ilorăceruteădeădemonstra ie;
o func ionalitateă(uşorădeămanipulat).
 Reprezent riă iconice.ă Integrareaă reprezent riloră iconiceă înă demonstra ieă realizeaz ă saltul
dinăplanulăac iuniiăobiectualeă(faz ăconcret ,ăsemiabstract )ăînăplanulăsimbolic.ăObiectul,ăcaăelementă
alămul imii,ăvaăfiăprezentatăpentruăînceputăprinăimagineaăsaădesenat ,ăfigurativ,ăpentruăcaăulteriorăs ă
fie reprezentat iconic (simbolic).
 Exist ăşiăoăform ăaparteăaădemonstra iei,ăcareăîşiădatoreaz ăseparareaădeăcelelalteăsprijiniriiăeiăpeă
mijloaceătehnice.ăMotivareaăfolosiriiămijloacelorătehniceăesteăsusținut ădeăargumenteleăurm toare:
- redau realitatea cu mare fidelitate, atât în plan sonor, cât şiăînăplanăvizual;
- potăsurprindeăaspecteăcareăpeăalt ăcaleăarăfiăimposibilăsauăcelăpu inăfoarteăgreuădeăredat;
- eleăpermităreluareaărapid ,ăoriădeăcâteăoriăesteănevoie;
- datorit ăinedituluiăpeăcareăîlăcon inăşiăchiarăaspectuluiăesteticăpeăcareăîlăimplic ,ăeleăsuntămaiă
atractiveăpentruăeleviăşiămaiăproductive.
Cerin eleă peă careă leă implic ă sunt:ă organizareaă special ă aă spa iuluiă deă desf şurareă - alegerea
judicioas ă aă momentuluiă utiliz riiă loră pentruă aă nuă bruiaă activitateaă elevuluiă - preg tireaă pentruă
utilizareaă şiă între inereaă înă stareă func ional ă aă dispozitivelor,ă materialelor,ă aparaturiiă cuprinseă înă
acest demers.2

Conversaţia – metod ă deă instruireă cuă ajutorulă întreb riloră şiă r spunsuriloră înă scopulă realiz riiă
unorăsarciniăşiăsitua iiădeăînv are.
În raportăcuăobiectiveleăurm riteăşiăcuătipulădeăactivitateăînăcareăesteăintegrat ,ăconversa ia,ăcaă
metod ,ăareăurm toareleăfunc ii:3
•ă euristic ,ă deă valorificareă aă cunoştin eloră anterioareă aleă copiiloră peă oă nou ă treapt ă deă
cunoaştereă(conversa ieădeătipăeuristic);
•ăde clarificare,ădeăaprofundareăaăcunoştin eloră(conversa iaădeăaprofundare);
•ăde consolidare şiăsistematizare (conversa iaădeăconsolidare);
•ăde verificare sau control (conversa iaădeăverificare).
inândăcontădeăfunc iaădidactic ăpeăcareăoăpoateăîndepliniăconversa ia,ăaceastaăpoate avea mai
multe variante:
 conversa iaăintroductiv ;
 conversa iaădeăcomunicare;
 conversa iaădeărepetareăşiăsistematizare;
 conversa iaădeăfixareăşiăconsolidare;
 conversa iaădeăverificareăşiăapreciere;
 conversa iaăfinal .
Conversa iaă introductiv ă seă foloseşteă pentruă preg tireaă psihologic ă aă elevilor,ă înă vedereaă
pred riiă deă noiă cunoştin e.ă Înă acestă scop,ă preg tireaă faceă referireă laă mobilizareaă aten iei,ă laă
stimulareaăinteresuluiăşiăaăcuriozit ii,ălaăreactualizareaăcunoştin elor.

2
Cerghit I., Metodeădeăînv ţ mânt,ăPolirom,ăIaşi,ă2006
3
Idem
 Conversa iaădeăcomunicareăseăutilizeaz ăînăscopulă transmiteriiădeănoiăcunoştin e.ăAcestă tipădeă
conversa ieă poateă fiă folosită şiă înă situa iiă diverseă cumă ară fi:ă preg tireaă materialuluiă didactic,ă
efectuarea de experimente, comentarea diverselor exemple sau situa iiăetc.
Conversa iaădeărepetareăşiăsistematizareăseăutilizeaz ăînăcazulărelu riiăşiărepet riiăno iunilor,ăînă
cazulă desprinderiiă unoră concluziiă par ialeă sauă finale,ă precumă şiă înă cazulă integr riiă no iuniloră
anterioareăînăstructurileălogiceănoiăşiăconcretizareaăacestoraăînădiverseăsitua ii.
Conversa iaădeăfixareăşiăconsolidareăăseăaplic ăînămodăcurentălaălec ie,ăînăvedereaăfix riiăideiloră
importanteăceărezult ădinăno iunileăpredate.
Conversa iaădeăverificareăşiăapreciereăvizeaz ăgradulădeăîn elegereăaăno iunilorăpredate,ăprecumă
şiăcapacitateaădeăreproducere,ădeăexplicareăşiăaplicareăaăcunoştin elorădobânditeălaălec ie.
Conversa iaăfinal ăseăutilizeaz ăpentruădesprindereaăconcluziilor,ădup ăefectuareaăunorăexcursii,ă
vizite,ăobserva iiăindependente,ădarăşiădup ăfinalizareaăunuiăcon inutăştiin ific.
Mecanismulă conversa ieiă const ă într-oă succesiuneă logic ă deă întreb ri.ă Întreb rileă trebuieă s ă
p strezeăoăpropor ieăcorect ăîntreăceleădeătipăreproductiv-cognitiv (careăeste,ăceăeste,ăcine,ăcând)ăşiă
productiv-cognitive (înăceăscop,ăcât,ădinăceăcauz ).
Caă metod ă verbal ,ă conversa iaă contribuieă opera ională laă realizareaă obiectiveloră urm rite,ă iară
întreb rileăconstituieăinstrumentulămetodeiă ceătrebuieăs ăsatisfac ăurm toarele cerin e:ă s ărespecteă
succesiuneaă logic ă aă sarciniloră deă înv are;ă s ă stimulezeă gândireaă copiluluiă orientândă aten iaă spreă
elementeleăimportante,ădarăneglijate,ăaleăuneiă situa ii-problem ;ă s ăajuteăcopiiiă înă a-şiă valorificaăşiă
reorganizaăpropriileăcunoştin e,ăpentruăaăajungeă laănoiă structuriă cognitiveăprină întreb riăajut toare,ă
necesareă rezolv riiă unoră situa iiă problematice;ă s ă fieă clare,ă corecte,ă precise;ă s ă nuă sugerezeă
r spunsurile;ăs ănuăsupraestimezeăcapacitateaădeăexplorareăaăcopiilor,ărespectândăprincipiulă„paşiloră
mici”.
R spunsurileă eleviloră trebuieă s ă fie:ă complete,ă s ă satisfac ă cerin eleă cuprinseă înă întrebare;ă s ă
dovedeasc ăîn elegereaăcunoştin elorămatematice,ăs ăfieămotivate;ăs ăfieăformulateăindependent.
Înv torulă trebuieă s ă creezeă câtă maiă multeă situa iiă generatoareă deă întreb riă şiă c ut ri,ă s ă deaă
posibilitateaăcopiluluiădeăaăfaceăoăselec ieăaăposibilit ilorădeălucru,ăs ărecurg ălaăîntreb ri-problem ,ă
s -iă încurajezeă pentruă aă formulaă eiă înşişiă întreb ri,ă s ă pun ă probleme.ă Întreb rileă deă tipul:ă „Ce ai
aici?, „Ce ai făcut?”,ă„De ce?”ăpunăcopiiiăînăsitua iaădeăaămotivaăac iuneaăşiăastfelălimbajulărelev ă
con inutulămatematicăalăac iuniiăobiectualeăşiăseărealizeaz ăschimbulădeăidei.
Conversa iaă (dialogul)ă înv tor-eleviă esteă considerat ă caă unaă dintreă celeă maiă activeă şiă maiă
eficienteămodalit iădeăinstruc ieăşiăeduca ie.ă
Pedagogiiă contemporaniă caut ă s ă îmbun t easc ă aceast ă metod ă prină perfec ionareaă
întreb rilor.ă Tipuriă diferiteă deă întreb ri,ă subă raportulă con inutuluiă şiă ală formul riiă lor,ă orienteaz ă
diferen iată şiă solicit ă laă diferiteă niveleă activit ileă mintale.ă Întreb riloră cuă func ieă reproductiv ă sauă
reproductiv-cognitive,ătrebuieăs ăleăiaăloculăîntreb rileăproductiv-cognitive de tipul: de ce?, cum?.
Didacticaă actual ă preconizeaz ă oă maiă frecvent ă utilizareă aă problemeloră (întreb rilor)ă
convergente (careă îndeamn ă laă analize,ă compara ii),ă divergente (careă exerseaz ă gândireaă peă c iă
originale),ăprecumăşiăaăîntreb rilorăde evaluare (careăsolicit ăelevilorăjudec iăproprii).ă

Metoda observării (observaţia) – const ădinăurm rireaăsistematic ădeăc treăelevăaăobiectelorăşiă

fenomeneloră ceă constituieă con inutulă înv rii,ă înă scopulă surprinderiiă însuşiriloră semnificativeă aleă
acestora.
Ionă Cerghită apreciaz ă observareaă caă unaă dintreă metodeleă deă înv areă prină cercetareă şiă
descoperire.ăEsteăpracticat ădeăelevi în forme mai simple sau complexe, în raport cu vârsta.4
Func iaămetodeiănuăesteăînăprimulărândăunaăinformativ ,ăciămaiăaccentuat ăapareăceaăformativ ,ă
adic ădeăintroducereăaăelevuluiăînăcercetareaăştiin ific ăpeăoăcaleăsimpl .
Dac ă întâiă elevulă doară recunoaşte,ă descrie,ă analizeaz ,ă progresiv,ă elă trebuieă înv ată s ă expliceă
cauzele,ăs ăinterpretezeădateleăobservate,ăs ăreprezinteăgraficărezultatele,ăs ăarateădac ăcorespundăsauă
nuăcuăuneleăidei,ăs ăleăapliceăşiăînăalteăsitua ii,ăcreateăprinăanalogie.ăElevulătrebuieăs -şiănoteze,ăs -şiă
formulezeă întreb ri,ă deciă s ă aib ă ună caietă deă observa ie,ă putândă faceă uşoră transferulă laă caietulă deă
studiu.
Observa iaăştiin ific ăînso it ădeăexperimentăatingeăcoteămaximeăînăînv areaămatematicii.
Observa iaă esteă oă activitateă perceptiv ,ă inten ionat ,ă orientat ă spreă ună scop,ă reglat ă prină
cunoştin e,ăorganizat ăşiăcondus ăsistematic,ăconştientăşiăvoluntar.
Formulareaăunuiăscopăînăobserva ieăimpuneăsarcinaădeăaădirijaăaten iaăcopiluluiăspreăsesizareaă
unorăelementeăesen iale,ăastfelăîncât,ătreptat,ăreprezent rileăs ăseăstructureze,ăs ăseăclarificeăşiăs ăseă
fixeze.ăPrinăscopăesteă concentrat ăaten iaăcopiluluiă spreăobservareaăunoră anumiteăelementeăşiă suntă
activizate mecanisme discriminative.
Observa ia,ă caă metod ,ă asigur ă bazaă intuitiv ă aă cunoaşterii,ă asigur ă formareaă deă reprezent riă
clareădespreăobiecteăşiăînsuşirileăcaracteristiceăaleăacestora.ăÎmbog ireaăbazeiăsenzorialeăaăcopiluluiă
seă realizeaz ă înă mareă m sur ă prină observa ieă dirijat ,ă copilulă înva ă prină explorareă perceptiv , ce
depindeăînămareăm sur ădeăcalitateaăobserva iei.
Calitateaă observa ieiă poateă fiă sporit ă prină respectareaă urm toareloră condiţii: organizarea unor
condi iiă materialeă propiceă observa iei;ă acordareaă timpuluiă necesară pentruă observa ie;ă dirijareaă prină
cuvântă (explica ie,ă conversa ie);ă acordareaă libert iiă deă aă puneă întreb riă înă timpulă observa iei;ă
valorificareaăcunoştin elorăob inuteăprinăobserva ie;ăreluareaăobserv riiăînso iteădeăexplica ii,ădeăcâteă
ori se impune.

4
Cerghit I., Metodeădeăînv ţ mânt, Polirom.,ăIaşi,ă2006
 Observa ia,ă caă metod ,ă apareă înso it ă deă explica ie,ă ultimaă fiindă elementul de dirijare a
observa ieiăspreăscopulăpropus.
Explica ia,ă caă procedeu,ă areă ună rolă deosebită înă cadrulă observa iei,ă datorit ă faptuluiă c ă prină
intermediulă cuvântului:ă seă stabileşteă scopulă observa iei;ă suntă actualizateă cunoştin eă şiă integrateă înă
cadrulă observativ;ă seă exploreaz ă câmpulă perceptiv,ă sco ându-seă înă eviden ă elementeleă
semnificative;ă seăfixeaz ăşiă seăvalorific ărezultateleăobserva ieiă înă activitateaă(ac iunea)ă ceă asigur ă
integrareaăpercep iei;ăseăintroducăsimbolurile verbale specifice limbajului matematic, cu asigurarea
unuiăraportăcorectăîntreărigoareăştiin ific ăşiăaccesibilitate.
Acesteăaspecteăaleălimbajuluiăconstituieăşiăelementeădeăcontinuitateăîntreăciclurileădeăînv mântă
preşcolară şiă primară şiă conducă laă în elegereaă corect ă aă unoră no iuni.ă Dină acesteă considerente,ă esteă
necesarăs ăseă in ăcontădeăimportan aăutiliz riiăunuiălimbajăcorectăînăcadrulăexplica ieiăceăînso eşteă
observa ia.
Func ieădeănivelulădeăvârst ăşiădeătipulădeăactivitate,ăobserva iaădirijat ăseăreg seşteăînădiferiteă
secven eăaleădemersuluiădidactic.

Exerciţiul – esteă oă metod ă ceă areă laă baz ă ac iuniă motriceă şiă intelectuale,ă efectuateă înă modă
conştientă şiă repetat,ă înă scopulă form riiă deă priceperiă şiă deprinderi,ă ală automatiz riiă şiă interioriz riiă
unor modalit iădeălucruădeănatur ămotriceăsauămental .
Prină ac iuneă exersat ă repetat,ă conştientă şiă sistematic,ă copilulă dobândeşteă oă îndemânare,ă oă
deprindere,ă iară folosireaă eiă înă condi iiă variateă transform ă deprindereaă înă pricepere.ă Ansamblulă
deprinderilor şiăpriceperilor,ădobânditeăşiăexersateăprinăexerci iiăînăcadrulăactivit ilorămatematice,ă
conduceălaăautomatizareaăşiăinteriorizareaălor,ătransformându-le treptat în abilit i.
Laănivelulăactivit ilorămatematiceădină gr dini ,ăabilit ileăseădobândescăprinăac iuneaădirect ă
cuăobiecteăşiăexerseaz ăpoten ialulăsenzorialăşiăperceptivăalăcopilului.
Oă ac iuneă poateă fiă considerat ă exerci iuă numaiă înă condi iileă înă careă p streaz ă ună caracteră
algoritmic.ă Eaă seă finalizeaz ă cuă formareaă unoră componenteă automatizate,ă aă unoră abilit iă deci,ă ceă
vor putea fi aplicate în rezolvarea unor noi sarcini cu alt grad de complexitate.
Pentru ca un ansambluă deă exerciţiiă s ă conduc ă laă formareaă unoră abilit ţi,ă acestaă trebuieă s ă
asigureăcopiluluiăparcurgereaăurm toarelorăetape5: familiarizareaăcuăac iuneaăînăansamblulăei,ăprină
demonstra ieă şiă aplica iiă ini iale;ă familiarizareaă cuă elementeleă componenteă aleă deprinderiiă (prină
descompunereaăşiăefectuareaăpeăp r iăaăac iunii);ăunificareaăacestorăelementeăîntr-un tot, asigurând
organizarea sistemului;ăreglareaăşiăautocontrolulăefectu riiăopera iilor;ăautomatizareaăşiăperfectareaă
ac iunii,ădobândireaăabilit ii.

5
Roşca,ăA.,ăZorgo,ăB.,ăAptitudinile,ăEdituraăŞtiin ific ,ăBucureşti,ă1972
 Cunoaştereaă şiă respectareaă acestoră etapeă deă c treă profesor/înv toră favorizeaz :ă consolidareaă
cunoştin eloră şiă deprinderiloră anterioare; amplificareaă capacit iloră operatoriiă aleă achizi iiloră prină
aplicareaăînăsitua iiănoi;ărealizareaăobiectivelorăformativeăasociateă(psihomotrice,ăafective).
Pentruăaăasiguraăformareaădeăabilit iămatematice,ăcaăfinalit iăaleădisciplinei,ăexerci iulătrebuie
s ăfieăintegratăîntr-unăsistem,ăatâtălaănivelulăuneiăabilit i,ădarăşiălaănivelădeăunitateădidactic .
Conceperea,ă organizareaă şiă proiectareaă unuiă sistemă deă exerci iiă înă scopulă dobândiriiă uneiă
abilit iătrebuieăs ăasigureăvalorificareaăfunc iilor exerci iului6:ăformareaădeprinderilorăprinăac iuniă
corectă elaborateă şiă consolidate;ă adâncireaă în elegeriiă no iuniloră prină exersareă înă situa iiă noi;ă
dezvoltareaă opera iiloră mentaleă şiă constituireaă loră înă structuriă opera ionale;ă sporireaă capacit iiă
operatorii a cunoştin elor,ă priceperiloră şiă deprinderiloră şiă transformareaă loră înă abilit iă
(opera ionalizareaăachizi iilor).
Înăcadrulăactivit ilorămatematice,ăsistemulădeăexerci iiăvizeaz ,ăpentruăînceput,ăcapacitateaădeă
reproducereăaăachizi iilor.ăOdat ădobândite,ăabilit ileăasigur ăprinăexersareăcaractereleăreversibilăşiă
asociativăaleăopera iei,ăiarăexerci iulădevineăastfelăopera ional.
În concepereaăunuiăsistemăeficientădeăexerciţii,ăînv torulătrebuieăs ă in ăcontădeăurm toareleă
condiţii psiho-pedagogice, subordonateă etapeloră deă formareă aă abilit ilor:ă asigurareaă succesiuniiă
sistemiceă aă exerci iilor,ă respectândă etapeleă deă formareă aă uneiă no iuni;ă succesiuneaă progresiv ă prină
eşalonareaă loră dup ă gradulă deă dificultate;ă aplicareaă diferen iat ă aă exerci iilor,ă func ieă de
particularit ileă capacit iloră deă înv are;ă varietateaă exerci iiloră prină schimbareaă formei,ă aă moduluiă
deăexecu ieăsauăaămaterialuluiă didactic;ă creştereaătreptat ăaă graduluiădeăindependen ă aăcopiilorăînă
executareaăexerci iiloră(deălaăexerci iulădeăimita ieădirijat,ălaăexerci iulădeăexemplificareăsemidirijată
şiăindependent);ărepartizareaăînătimpăaăexerci iilor,ăînăscopulăspoririiăeficien eiăînv rii;ăasigurareaă
uneiă alternan eă ra ionaleă întreă exerci iileă motriceă şiă celeă mentale,ă func ieă deă nivelulă deă vârst ă şiă
scopulăurm rit.
Sistemulă deă exerci iiă nu-şiă poateă atingeă scopulă formativă f r ă aă acordaă aten iaă cuvenit ă
desf şur riiăexerci iilorăceăformeaz ăansamblul.ăDinăacestămotiv,ăesteăutilăpentruăcadrulădidacticăs ă
re in ăcâtevaăaspecteăpentruăorganizarea situaţiilorăşiăsarcinilorădeăînv ţare.
Elătrebuie:ăs ăcunoasc ăbineăstructura,ăvaloareaăşiălimiteleăexerci iuluiădeăexecutat;ăs ămotivezeă
corectă efectuareaă repetat ă aă unoră exerci ii,ă precumă şiă performan eleă deă atins;ă s ă expliceă şiă s ă
demonstrezeă modelulă ac iunii;ă s ă creezeă situa iiă câtă maiă variateă deă exersare;ă s ă aib ă înă vedereă oă
ordonareă aă exerci iilor,ă dup ă complexitateă şiă gradă deă dificultate;ă s ă îmbineă procedeulă execu ieiă
globaleăcuăcelăalăfragment rii;ăs ăimpun ă(precizeze)ăunăritmăoptimădeăac iune,ăcuăuneleăverific riă
imediate,ăcaăşiăcreareaăunorăposibilit iădeăautocontrol.

6
Cerghit, I., Metodeădeăînv ţ mânt,ăPolirom,ăIaşi,ă2006
 Dup ă funcţiile pe care le îndeplinesc în formarea deprinderilor,ă exerci iileă suntă imitativeă
(domin ăfunc iaănormativ ăşiăceaăopera ional )ăşiădeăexemplificareă(func iileăcognitiv ăşi formativ ).
Exerci iileă deă imitare.ă Oriceă exerci iuă nouă dină cadrulă unuiă sistemă deă exerci iiă este,ă pentruă
început,ă deă tipă imitativ.ă Copiiiă imit ,ă luândă caă modelă exerci iulă înv torului,ă suntă îndruma iă şiă
corecta iăspreăaăevitaăgreşelileăşiăprocedeeleăincorecte.ăÎnv torulăurm reşteămodulădeăîndeplinireăaă
sarcinilor,ă insist ă asupraă fazeloră şiă aă succesiuniiă etapeloră exerci iului,ă urm rindă modulă cumă copiiiă
aplic ăîndrum rileădate.ă
Exerci iileădeăexemplificare (deăbaz )ăasigur ăconsolidareaăuneiădeprinderiă(priceperi,ăabilit iă
matematice)ăşiăseăreg sescăsubăformaărepet rilorăsuccesiveăpeăcareăleărealizeaz ăcopiii,ăc utândăs ăseă
apropie de model.
Exerci iul seă poateă folosiă înă scopulă deă aă consolidaă cunoştin eleă însuşiteă anterior,ă deă aă formaă
priceperiăşiădeprinderi,ăcâtăşiăpentruăaădezvoltaăcapacit ileăcreatoare.
Exerci iileăpotăfiădeătreiăfeluri:ădeăantrenament;ădeăbaz ;ăparalele.
Deă exemplu,ă pentruă însuşireaă adun riiă cuă trecereă pesteă ordină aă numereloră formateă dină zeciă şiă
unit i,ădup ăceăamădemonstratăcuămaterialăintuitiv,ădup ăceăamăf cutăexerci iileădeăcalculăoral,ăvomă
treceă laă exerci iileă deă calculă scris.ă Vomă propuneă spreă rezolvareă exerci iiă cuă adun ri,ă vomă realizaă
evaluarea,ăobservândăînă acestă modă eleviiă careă auăgreşit:ă acesteaăsuntă exerciţiiădeăantrenament sau
introductive.ăDup ăceăsuntemăconvinşiăc ăto iăeleviiăauăîn elesăprocedeul,ăvomădaăelevilorăexerci iiă
numeroase pentru formarea deprinderilor de calcul.
Pentruă men inereaă acestoră deprinderi,ă atunciă cândă seă treceă maiă departeă laă sc dereaă numereloră
naturaleăformateădinăzeciăşiăunit iăseăvorăda,ăpeălâng ăexerci iiădeăsc dere,ăşiăexerci iiădeăadunare,ă
sauăexerci iiădeăefectuareăaăprobeiăprinăopera iaăinvers .ăAcesteaăsuntămodeleădeăexerciţiiăparalele.
Treptat,ăprinăintermediulămetodeiăexerci iului,ăeleviiătrebuieăs ătreac ădeălaăoăactivitateăimitativ ă
spre o activitate creatoare.

Lucrul cu manualul – esteăoămetod ădidactic ăînăcadrulăc reiaăînv areaăareăcaăsurs ăesen ial ă

şiăcaăinstrumentădeăformareăaăelevuluiăcarteaăşcolar ăsauăalteăsurseăsimilare.ăFinalitateaăeiăesteădubl :ă
dobândireaădeăc treăeleviăaăfonduluiăperceptivănecesarăîn elegerii;ăcapacitateaădeprinderiiădeăaăutilizaă
cartea;
Lucr rileă deă didactic ă oă prezint ă caă peă oă metod ă deă baz ă deă înv areă înă claseleă mici.ă Totuşiă
apari iaămanualelorăalternativeăaădusălaădiminuareaălucruluiăcuămanualulăşiăutilizareaămaiăfrecvent ăaă
surselor similare.
Lucrulăcuăcarteaăcap t ăvalen eăactiveămaiăalesăînăetapaădobândiriiăcunoştin elor,ăînăini iereaăînă
studiuă independent,ă înă documenta ie,ă caă punctă deă plecareă înă viitoareaă cercetare.ă Laă matematic ă
lucrulăcuăcarteaăd ărezultateăbuneăînăaprofundarea,ărepetareaăşiăsistematizareaăcunoştin elor.
 Modelarea seăbazeaz ăpeăvalorificareaăcaracteruluiăeuristicăalăanalogiei,ăcareăpermiteăcaăpeăbazaă
asem n riiăunorăelementeăaădou ăsistemeăs ăseăpresupun ăasem nareaăprobabil ăaăacestorăsisteme.
Utilizareaăacesteiămetodeăînăînv mântulăprimar,ăpeălâng ăfaptulăc -iăobişnuieşteăpeăeleviăcuăună
procedeuădeăinvestiga ieăştiin ific ,ăareăşiăoămareăvaloareăformativ .
Totodat ,ă exersareaă eleviloră înă trecereaă deă laă ună modelă laă altul,ă pentruă aă exprimaă acelaşiă
con inutăinformativ,ădezvolt ămobilitateaăşiăflexibilitateaăgândirii.
Caracterulă reflectivă ală modelelor,ă valoareaă loră cognitiv ,ă atribuieă acestoraă însemnateă virtu iă
opera ionale,ăînăsensulăc ăeleăofer ăexamin riiăelevilorăunămaterialămaiămaleabil,ăelementeăincluseăînă
structuraăunuiămodelăseăpotămanevraăcuăuşurin ăşiăsuntăsupuseăcontrolului.
Unămodelăîndeplineşteăoăfunc ieăeuristic ă(explorativ-explicit )ăîntrucâtăincit ăeleviiălaăunăefort
deăc utareăşiăinvestigare.ăPentruăeleviiăcicluluiăprimarăsuntăaccesibileămodeleleămateriale.

Algoritmizarea esteămetodaăcareăutilizeaz ăalgoritmiăînăînv are.ăAlgoritmul este un sistem de

ra ionamenteă şiă opera iiă careă seă desf şoar ă într-oă anumit ă succesiuneă finit ă care,ă fiindă respectat ă
riguros,ăconduceăînămodăsigurălaărecunoaştereaăşiărezolvareaăproblemelorădeăacelaşiătip.ă
Algoritmiiă ofer ă eleviloră cheiaă sistemuluiă deă opera iiă mintaleă peă careă trebuieă s ă leă efectuezeă
pentruăaărecunoaşteăîntr-un context nou,ăno iuneaăsauăteoremaăînv at ăanteriorăşiăaăputeaăoperaăcuă
ea.ă Înă plană didactică acesteă opera iiă mintaleă seă exteriorizeaz ă prină rezolvareaă unoră exerci iiă şiă
problemeădeăacelaşiătip.ăPentruăcaăalgoritmiiăs ădevin ăinstrumenteăaleăgândiriiăelevilor,ăeste necesar
s ănuăfieăda iăciăs -iăpunemăpeăeleviăînăsitua iaădeăaăparcurgeătoateăetapeleăelabor riiălor,ăpentruăaă
puteaăconştientizaăfiecareăelement.ăFolosireaămetodeiăalgoritmiz riiăneăajut ăs ăînzestr măeleviiăcuă
modalit iăeconomiceădeăgândireăşiăac iune.
Înăcazulărezolv riiăunuiăanumitătipădeăprobleme,ăelevulăîşiăînsuşeşteăoăsuit ădeăopera iiăpeăcareăleă
aplic ăînărezolvareaăproblemelorăceăseăîncadreaz ăînăacestătip.ăÎnc ădinăclasaăIăvomăobişnuiăeleviiăs ă
rezolveăşiăs ăalc tuiasc ăproblemeădup ăformuleănumerice sau literale.
Unăalgoritmă esteăoăsuit ,ăunăşirăfinită sauăunăsistemă deăopera iiă structurateăşiă efectuate,ă
într-oăanumit ăsuccesiuneăunivoc ,ădeăsecven eăcareăconducăîntotdeaunaăspreăacelaşiărezultat.
Algoritmiiăseăprezint ăsubădiferiteăforme:
-algoritmi pentru descrierea obiectivelor;
-algoritmiădeăcon inut;
-algoritmi de identificare;
-algoritmi de rezolvare;
-algoritmiădeăexecu ie;
-algoritmi de instruire sau didactici;
 -algoritmi de predare;
-algoritmiădeăînv are;
-algoritmi de control sau evaluare etc.
Metodaăalgoritmiz riiăconst ăînăelaborareaăşiăaplicareaăunorăschemeăconstituiteădintr-o
succesiuneă univoc ă deă secven eă sauă opera ii,ă înă vedereaă rezolv riiă unoră problemeă tipiceă şiă aă
asimil riiă peă aceast ă baz ă aă cunoştin elor,ă concomitentă cuă formareaă capacit iloră opera ionaleă
corespunz toareă[58].ăÎnăacestăsens,ăaceast ămetod ăprevedeădou ăniveleăcomplementare:
1. elaborarea algoritmilor;
2. aplicareaăalgoritmilorăînăvedereaărezolv riiădeăsitua iiătipice.
inândă contă deă variabileleă careă definescă procesulă deă înv mânt,ă construc iaă unuiă
algoritmădidactic,ăprivitădinăpunctădeăvedereămetodologic,ăpresupuneărealizareaămaiămultorăpaşiă
succesivi:
-definirea sarcinii de lucru;
-definireaăinterac iuniiăsubiec ilorăcuăsarcinaădeălucru;
-definirea obiectivelor;
-declanşareaăac iuniiăşiăpunereaăînăvaloareăaăcapacit ilorăintelectualeăindividualeăşiăaleă
clasei;
-definirea controlului sau a autocontrolului.
Forma de prezentare a algoritmului poate fi:
-simbolic ;
-grafic ă- algoritmic ;
-metasimboluri;
-opera ii.
Dac ăseăiaăînăconsiderareăpredareaăşiăînv area,ăalgoritmiiăpotăfiădeădou ăcategorii:
-algoritmi didactici;
-algoritmiăaiăînv rii.
Algoritmiiă didacticiă caracterizeaz ă activitateaă profesoruluiă laă oreă putândă fiă realiza iă
dintr-o succesiune de etape, parcurgereaă acestoraă avândă locă oriă deă câteă oriă urmeaz ă s ă seă
desf şoareădiverseăsarciniădeălucru.
Algoritmiiăînv riiăsuntăsecven eăaleăînl n uiriiăşiăordon riiăcunoştin elorădup ăcriteriiălogice.

Jocul caă metod laă claseleă mici,ă accentueaz ă rolulă formativă ală activit iloră matematiceă prin:ă
exersareaă opera iiloră gândiriiă (analiz ,ă sintez ,ă compara ie,ă clasificarea,ă ordonarea,ă abstractizarea,ă
generalizarea,ă concretizarea);ă dezvolt ă spiritulă deă ini iativ ,ă deă independen ,ă dară şiă deă echip ;ă
formarea unor deprinderi deă lucruă corectă şiă rapid;ă însuşireaă conştient ,ă temeinic ,ă într-oă form ă
accesibil ,ă pl cut ă şiă rapid ,ă aă cunoştin eloră matematice;ă Caă form ă deă activitate,ă joculă didactică
matematic este specific pentru vârstele mici.
Structura jocului didactic matematic se refer ăla:ă
 Scopul didactic;
 Sarcinaădidactic ;ă
 Elemente de joc;
 Con inutulămatematic;ă
 Materialul didactic;
 Regulile jocului.
Desf şurareaăjoculuiădidacticămatematicăcuprindeăurm toareleăetape:ă
 introducerea în joc;
 prezentareaămaterialului;ăanun areaătitluluiăjoculuiăşiăprezentareaăacestuia;ă
 explicareaăşiădemonstrareaăregulilorăjocului;ă
 fixarea regulilor;
 executarea jocului explicativ (cu o parte din elevi);
 executareaăjoculuiădeăprob ă(cuătoat ăclasa);ă
 executareaăjoculuiădeăc treăcopii;ă
 complicarea jocului, introducerea de noi variante;
 încheierea jocului, evaluarea conduitei de grup sau individuale.
Oăactivitateămatematic ăbazat ăpeăexerci iuăpoateăfiărigid ăşiămonoton ămaiăalesăpentruăcopiiiădeă
7-8ă ani.ă Înv torulă trebuie,ă înă acestă caz,ă s ă între in ă şiă s ă stimulezeă interesulă pentruă activitate,ă
introducândă elementeă cuă caracteră ludic.ă Înă acestă modă exerci iulă devineă dinamic,ă precis,ă corect,ă
atractivăşiăstimuleaz ăparticipareaălaălec ieăaăelevilor.ă
Chiară dac ă porneşteă deă laă oă sarcin ă euristic , înv torulă poateă transformaă inten iaă deă jocă înă
ac iuneă propriu-zis ă deă înv areă şiă motiveaz ă participareaă activ ă aă eleviloră prină elementeleă saleă
specifice:ăcompeti ia,ămanipularea,ăsurpriza,ăaşteptarea.ă
Oriceăexerci iuăsauăproblem ămatematic ăpoateădeveniăjocădidacticădac :ărealizeaz ăunăscopăşiăoă
sarcin ă didactic ă dină punctă deă vedereă matematic;ă foloseşteă elementeleă deă jocă înă vedereaă realiz riiă
sarcinii;ă foloseşteă ună con inută matematică accesibilă şiă atractiv,ă utilizeaz ă reguliă deă jocă cunoscuteă
anticipatăşi respectate de elevi.
 Prelegerea
Prelegereaăesteăoăform ădeăexpunereăverbal ,ăprinăcareăcadrulădidacticătransmiteăunăvolumămareă
deăcunoştin e,ăselectate,ăsistematizateăşiăorganizateăînăjurulăuneiătemeăsauăaăunuiăplanădeăidei.
Prelegerea poate fi introductiv ,ă atunciă cândă profesorulă comunic ă cuă anticipa ieă con inutulă ceă
vaăfiăpredatălaăclas ,ăsauăpoateăfiăprelegereădeăsintez ,ăcândăprofesorulăfaceăoăsintetiz ăasupraăunuiă
material ce a fost deja transmis.
Prelegereaă poateă fiă înso it ă deă prezentareaă deă ilustra iiă (planşe,ă albume,ă fotografii),ă aplica iiă
practiceă (machete,ă mostre)ă şiă poateă fiă facilitat ă deă utilizareaă unoră manipulatoriă educa ionaliă sauă
materialeăajut toareă(aparatur ăaudio-video, video-conferin e,ăsatelit),ăcareătransmitămesajulăverbal,ă
demonstra iaăintuitiv ăşiăexperien eleădidactice,ăfolosindăşiămijloaceădeăînv mânt.
Prelegereaă poateă fiă combinat ă cuă dezbaterea,ă ob inându-seă variantaă deă “prelegere-dezbatere”.ă
Unăanumităvolumădeăcunoştin eăexpusăînăprealabilădeăprofesorăconstituieăpunctulădeăplecare al unor
dezbateri, acestea axându-seăpeăcomentareaăşiăinterpretarea celor transmise.
Utilizareaă prelegeriiă ofer ă cadruluiă didactică posibilitateaă deă aă prezentaă oă anumit ă tem ă dină
con inutulă uneiă disciplineă într-ună modă sistematic,ă ra ională şiă f r ă abateri de la proiectul didactic
stabilit,ăinfluen ândăatitudinile,ăconvingerile,ăsentimenteleăşiăopiniileăelevilor.ăCuătoateăacestea,ălaăună
momentădat,ăprelegereaăpoateădeveniămonoton ,ăineficient ,ăîndep rtându-se de un contact direct cu
realitatea. Pentru aăevitaăacesteăaspecteăesteăindicatăcaăprofesorulăs ăintroduc ăînătimpulăprelegeriiă
urm toareleăelementeăcaracteristice:ă
-preg tireaădeămaterialeăajut toare;
-explicarea;
-dinamismul / entuziasmul;
-folosirea mijloacelor audiovizuale;
-diversificarea activit ilor;
-compararea, folosirea studiilor de caz, exemplificarea;
-concluzionarea.
Centrareaă activit iiă didacticeă doară peă activitateaă profesoruluiă poateă duceă laă oă pasivitateă dină
parteaăelevilor,ăprecumăşiăoăinhibi ieăintelectual ăaăacestora.ăDinăacestămotiv,ăprelegereaăesteăfolosit ă
înă transmitereaă unuiă con inută ştiin ifică importantă cuă prec dereă înă ultimeleă claseă deă liceu,ă înă
înv mântulăsuperiorăşiăînăformareaăcontinu .
Prezentareaăunuiăcon inutăcuăajutorulăprelegeriiăimplic ăanumiteăreguli:
-specificareaăclar ăaăobiectivelor;
-anun areaăplanuluiătemei;
-cantitateaăşiăcalitateaăcon inutuluiăs ăfieăadaptatăvârsteiăşcolare;
-succesiuneaălogic ăaăcon inutului;
 -utilizareaăîntreb rilorăretorice;
-îmbinarea cu alte metode;
-folosireaătehniciiăinforma ionale.

B. Metode pentru o Înv areăActiv

Activizarea predarii-înv riiă presupuneă folosireaă unoră metode,ă tehniciă şiă procedeeă careă s -l
impliceăpeăelevăînăprocesulădeăînv are,ăurm rindu-seădezvoltareaăgândirii,ăstimulareaăcreativit tii,ă
dezvoltarea interesuluiă pentruă înv are,în sensul formarii lui ca participant activ la procesul de
educare. Astfelăelevulăesteăajutatăs ăîn eleag ălumeaăînăcareătr ieşteăşiăs ăapliceăînădiferiteăsitua iiădeă
via ăăceeaăceăaăînv at.
Metodele constituie elementul esential al strategiei didactice, ele reprezentind latura executorie,
de punere în actiune a intregului ansamblu ce caracterizeaza un curriculum dat
În acest context, metoda poate fi considerata ca instrumentul de realizare cit mai deplina a
obiectivelor prestabilite ale activitatii instructive. De aici i o mare grija pentru adoptarea unor
metode variate, eficiente i adecvate nu numai specificului disciplinelor, profilului scolii, ci
scopului general al invatamintului i cerintelor de educatie ale societatii contemporane.
Optiunea pentru o metoda sau alta este în strinsa relatie i cu personalitatea profesorului i
gradul de pregatire,predispozitie(readiness) i stilurile de invatare ale grupului cu care se lucreaza.
Din aceasta perspectiva, metodele pentru o invatare activa se pot clasifica în:
I. Metode careă favorizeaz ă în elegereaă concepteloră şiă ideilor,ă valorific ă experien aă proprieă aă
elevilor,ădezvolt ăcompeten eădeăcomunicareăşiărela ionare,ădeădeliberareăpeăplanămentală i vizeaz ă
formarea unei atitudini active: discu ia,ădezbaterea,ăjoculădeărol etc.
II. Metode careă stimuleaz ă gândireaă şiă creativitatea, îi determin ă peă eleviă s ă cauteă şiă s ă
dezvolteăsolu iiăpentruădiferiteăprobleme,ăs ăfac ăreflec iiăcriticeăşiăjudec iădeăvaloare,ăs compareăşiă
s ăanalizezeăsitua iiădate:ăstudiulădeăcaz,ărezolvareaădeăprobleme,ăjoculădidactic,ăexerci iulăetc.
III. Metode prinăcareăeleviiăsuntăînv a iăs ălucrezeăproductivăcuăal iiăşiăs -şiădezvolteăabilit iă
deăcolaborareăşiăajutorăreciproc:ămozaicul,ăcafeneaua,ăproiectulăîn grupuri mici etc.
 Exemple de Metode cu Valente Activizatoare

Discu ia
Discu iaăareăsemnifica iaăunuiăschimbăreciprocăşiăorganizatădeăinforma iiăşiădeăidei,ădeăimpresiiă
şiă deă pareri,ă deă criticiă şiă deă propuneriă în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul
examin riiăşiăclarific riiă în comunăaăunorănotiuniăşiăidei,ăală consolid riiăşiăsistematiz riiădatelorăşiă
conceptelor,ăalăexplor riiăunorăanalogii,ăsimilitudiniăşiădiferen e,ăalăsolu ion riiăunorăproblemeăcareă
comport ăalternative. (Ioan Cerghit)
Utilizareaădiscu ieiăprezint ănumeroaseăavantajeădintreăcareămen ionamăcreareaăuneiăatmosfereă
deă deschidere,ă facilitareaă ă interecomunicariiă şiă aă acceptariiă puncteloră deă vedereă diferite,ă
constientizareaă complexita iiă situa iiloră în aparen ă simple,ă optimizareaă rela iiloră profesor-eleviă şi
statornicirea unui climat democratic la nivelul clasei. Prină discu ieă seă exerseazaă abilita ileă deă
ascultareăactiv ă i de respectare a regulilor de dialog.
Etapeăaleădiscu iei:
1. Reaminti iăelevilorăregulileădeădiscu ie
 Un mod de a crea un mediu în care to iăeleviiăs ăseăsimt ăîn siguran ăşiăcapabiliăs ăparticipeă
laădiscu iiăesteădeăaăstabiliăoălist ăscurt ădeăreguliăpeăcareăto iăeleviiăs ăleăîn eleag ăşiăpeăcareăs ăleă
respecte. Aceastaăseăpoateărealizaălaăinceputulăanuluiăşcolar,ăcândăseăstabilesc,ăîmpreun ăcuăelevii,ă
reguliăgeneraleăcareăpotăfiăschimbateăoriădeăcâteăoriăesteănevoieăpeăparcursulăanuluiăşcolar. Exemplu:
- ascult ăpersoanaăcareăvorbeşte;ăă
- vorbeşteăcândăî îăvineărândul;
- ridic ămânaădac ădoreştiăs ăspuiăceva;
- nu întrerupe pe cel care vorbeşte;
- critic ăideeaăşiănuăpersoanaăcareăoăexprim ;
- nuărâdeădeăceăspuneăcolegulăt u;
- încurajeaz - iăcolegiiăs ăparticipeălaădiscu iiă
2. Aranja iăeleviiăînăcercăsauăsemicercăşiăsta iăîmpreun ăcuăei.
3. Prezenta iă subiectulă discu ieiă cuă claritateă şiă intr-un mod careă s ă încurajezeă exprimareaă
ideilor.
4. Modera iă discu ia,ă avândă grij ă saă orienta iă cuă subtilitateă r spunsurileă elevilor,ă facilitândă
exprimarea punctelor de vedere diferite i lansândă întreb riă careă s ă provoaceă continuareaă
discu iei.
Încerca iăs :
 pune iăîntreb riălaăcareăpotăfiădateămaiămulteăr spunsuri,evitândăîntreb rileădeătipulă,,da” sau
,,nu”
  pentruă aă aprofundaă problemaă pusaă înă discu ie,ă adresa iă oă întrebareă deă genul ,,deă ceă crede iă
astfel?”
 duce iă discu iaă înă direc iaă careă s ă permit ă oă explorareă eficient ă aă problematiciiă
abordate/situa ieiăanalizateăăutilizândăoăgam ăvariat ădeăîntreb ri, cum ar fi:
- Ce s-a întâmplat?( o astfel de întrebare îi ajuta pe elevi sa-şiă clarificeă perspectivaă asupraă
cazului)
- De ce s-a întâmplat?(seăîncurajeazaăîn elegereaăcauzelorăşiăaăefectelor,ăseădeplaseazaăaccentulă
spreăc utareaămotivelorăinterioare)
- Existauă şiă alteă soluţii?Care? (seă subliniazaă ideeaă c ă actiunileă suntă deă faptă rezultatulă uneiă
alegeriăsauăsuntăinfluen ateădeăfaptulăc ănuăs-aăalesăceaămaiăbun ăalternativ )
- Ceăaiăfiăf cutătuăînăastfelădeăsituaţii?Ceăcreziăc ăaăsimţităpersoana respectiv ?Ceăaiăfiăsimţitătuă
într-oăastfelădeăsituaţie? (seăpoateăvedeaăînăceăm suraăeleviiăpotăfiăempatici)
- A fost corect? De ce? (suntă întreb riă esen ialeă careă trebuieă puseă pentruă aă aprecia stadiul
dezvolt riiămoraleăaăelevilor)
 acorda iăelevilorăsuficientătimpădeăreflec ieăpentruăa-şiăorganizaăr spunsurileă
 nuăpermite iămonopolizareaădiscu ieiă deăc treăanumi iăeleviăşiăîncuraja iă peăăeleviiă ătimiziăs ă
participeălaădiscu ie
 formula iăîntreb riăcareăpresupunăanaliza,ăsinteza,ăşiăevaluarea
 accentua iăînămodăpozitivăparteaădeăr spunsăcareăesteăcorect .

Jocul de Rol
Metodaăjoculuiădeărolăseăbazeaz ăpeăideeaăc ăseăpoateăînv aănuănumaiădinăexperien aădirect ăciă
şiă dină ceaă simultan . A simula este similar cu a mima, a te preface, a imita, a reproduce în mod
fictivăsitua ii,ăac iuni,ă fapteăetc. (Ioan Cerghit). Scopul este de a-iă puneăpeăparticipan iăînă ipostazeă
care nu le sunt familiare tocmai pentru a-iăajutaăs ăîn eleag ăsitua iileărespective i pe alte persoane
careăauăpuncteădeăvedere,ăresponsabilit i,ăinterese,ăpreocup riă i motiva iiădiferite. Esteăştiutăfaptulă
c ă deă celeă maiă multeă oriă avemă tendin aă deă subaprecia,ă blamaă sauă dimpotriv ,ă deă aă supraapreciaă
‚rolurile’ă peă careă diferiteă persoaneă cuă careă intr mă înă contactă seă întâmpl ă s ă leă îndeplineasc . De
asemenea, de multe ori încremenirea în propriul proiect neăîmpiedic ăs ăvedemăposibileăvaria iiăşiă
alternative ale propriilor roluri. Dinăaceast ăperspectiv ,ăprinăjoculădeărolăeleviiăpotăînv aădespreăeiă
înşişi,ădespreăpersoaneleăşiălumeaădinăjurăintr-oămanieraăpl cut ă i atr g toare.
Simulareaăprinăjocădeărolăduceălaăcreştereaăgraduluiădeăadaptabilitateă i laăameliorareaărela iiloră
dintreă persoane,ă dezvoltândă înă acelaşiă timpă gândireaă critic ,ă capacitateaă deă exprimareă i cea
empatic . De exemplu, în cadrul unui joc de rol despre un furt, jucând rolul victimei, elevul poate
în elegeăceăsimteăoăpersoan ăatunciăcândăesteăvictimaăunuiădelict.
 Exist ămaiămulteăvariante,ădintreăcareămen ion m:
 Jocul cu rol prescris dat prin scenariu – participan iiăprimescăcazulă i descrierea rolurilor i le
interpreteaz ăcaăatare.
 Joculă deă rolă improvizat,ă creată deă celă careă interpreteaz ă – seă porneşteă deă laă oă situa ieă dat ă şiă
fiecareăparticipantătrebuieăs -şiădezvolte rolul.
Etapele metodei:
1. Stabili iă obiectiveleă peă careă leă urm riți,ă tema/problemaă peă careă joculă deă rolă trebuieă s ă leă
ilustreze i personajele de interpretat.
2. Preg ti iăfi ele cu descrierile de rol.
3. Decide iă împreun ă cuă eleviiă câ iă dintreă eiă voră jucaă roluri,ă câ iă voră fiă observatori,ă dac ă seă
interpreteaz ăsimultan,ăîn grupuri mici, sau cu toat clasa.
4. Stabili iămodulăîn careăseăvaădesf şuraăjoculădeărol
 ca o povestire în careă ună naratoră povesteşteă desf şurareaă ac iuniiă şiă diferiteă personajeă oă
interpreteaz
 ca o scenet înăcareăpersonajeleăinterac ioneaz ,ăinventândădialogulăodat ăcuăderulareaăac iunii
 caăunăprocesăcareărespect ăînămareăm sur ăproceduraăoficial
5. Înc lziţi grupulăînăvedereaăaccept riiăjoculuiădeărol. În cazul unui grup cu care se foloseşteă
metodaă pentruă primaă dat ,ă sugera iă oă situa ieă uşoar ă pentruă aă seă obişnuiă (Afl ă deă exemplu,ă c ă auă
câştigatăoăsumaămareădeăbaniă– cumăreac ioneaz ?)
6. Acorda iăelevilorăcâtevaăminuteăpentruăaăăanalizaăsitua iaăşiăa-şiăpreg tiărolurile/reprezenta ia.
Dac ăesteănevoie,ăaranja iămobilierulăpentruăaăaveaăsuficientăspa iu.
7. Eleviiăperformeaz ăjoculădeărol.
8. Înă timpulă interpret rii,ă uneoriă esteă utilă s ă întrerupe iă interpretareaă intr-un anumit punct
pentruăaăleăcereăelevilorăs ăreflectezeălaăceeaăceăseăîntâmpl ă(dac ăseăajungeălaăunămomentăexplozivă
înăinterpretareaăunuiăconflictăesteăchiarănecesarăs ăleăcere iăs -l rezolve într-un mod nonviolent).
9. Înăfinal,ăesteăimportantăcaăeleviiăs ăreflectezeălaăactivitateaădesf şurat ăcaălaăoăexperien ădeă
înv are. Evalua iăactivitateaăîmpreun ăcuăactorii i spectatorii. Întreba i-i:
 Ceăsentimenteăave iăînăleg tur ăcuărolurile/situa iile interpretate?
 Aăfostăinterpretareaăunaărealist ?
 Aăfostărezolvat ăproblemaăcon inut ădeăsitua ie?ăDac ăda,ăcum?ăDac ănu,ădeăce?
 Ce ar fi putut fi diferit în interpretare? Ce alt final ar fi fost posibil?
 Ceăa iăînv atădinăaceast ăexperien ?
În cazul în care jocul de rol nu este reu it, discutați cu elevii în ce mod poate fi imbun t țit.
Deăreţinut:
  Deoareceă joculă deă rolă simuleaz ă situa iiă reale,ă seă potă iviă întreb riă careă nuă auă ună r spunsă
simplu, de exemplu despre comportamentul corect sau incorect al unui personaj. Înăacesteăsitua ii,ă
esteăindicatăs ăsugera iăc ănuăexist ăunăsingurăr spunsăşiănuătrebuieăs ăv ăimpune iăpropriulăpunctădeă
vedere asupra unor probleme controversate. Esteă foarteă importantă caă eleviiă s ă accepteă puncteă deă
vedereădiferiteăcaăpeăcevaănaturalăşiănormal. Seăpotăîns ărezumaăpuncteleăîn care se pareăc ăs-a ajuns
laăoăîn elegereăşiăseăpotăl saădeschiseăanumiteăaspecteăcareăsunt discutabile.
 Jocurileă deă rolă trebuieă folositeă acordândă aten ieă componen eiă etniceă şiă socialeă aă claseiă şiă
sentimentelor individuale. Deăexemplu,ăunăjocădeărolădespreăminorit iăetniceăorganizatăintr-oăclas ă
cuă eleviă apar inândă respectiveiă minorit iă trebuieă desf şurată înă aşaă felă încâtă eleviiă s ă nuă seă simt ă
viza iăsauămarginaliza i.

Studiul de Caz
Este o metod care se bazeaz pe cecetare i stimuleaz gîndirea critic prin analiza,
înțelegerea, diagnosticarea i rezolvarea unui caz. Pentru a înt ri ideea de participare activ i
efectiv la soluționarea unei probleme, se recomand ca situațiile folosite s fie unele reale.
- Mijloceşteăoăconfruntareădirect ăcuăoăsitua ieădinăvia aăreal ,ăautentic
- Cazurileă deă viaţ (lifeă cases)ă suntă cazuriă problem ă concret ,ă luateă dreptă exemple tipice
reprezentativeăşiăsemnificativeăpentruăanumiteăst riădeălucruriămaiăgenerale,ăsuntăsupuseăuneiăanalizeă
atente,ăsubătoateăaspectele,ăpân ăceăeleviiăvorăajungeălaăîn elegereaăcomplex ăaăproblemeiădateăşiălaă
solu ionareaă eiă prin adoptarea unor decizii optime. “Cazul”ă propriu-zis, singur, ales în mod
inten ionată dintr-ună câmpă deă realit iă propriiă unuiă sectoră ală cunoaşteriiă sauă ală ac iuniiă practiceă
umane,ăcondenseaz ăînăsineăesen ialulăşiăprinăaceastaăarunc ăoălumin ăasupraăaăceea ce este general
valabilăpentruălumeaăobiectelor,ăfenomenelorăsauăevenimentelorădinăcareăelăaăfostăselec ionat.
Alegerea cazului se face în funcție de anumite criterii – nu orice situație este un caz. Pentru ca
o situație s devin un caz, trebuie s intruneasc urmatoarele caracteristici:
-s fie autentic
-s presupun o intervenție urgent , s fie o situație problem care suscit interesul
-s fie legat de preocup rile grupului, pentru ca participanții la rezolvarea cazului s dețin
informațiile necesare i s g sesc soluții de rezolvare.
-s fie complet prezentat – s conțin toate datele necesare pentru a fi soluționat.
Etapele unui studiu de caz:
1. Alegerea cazului
2. Cercetarea materialului de c tre elevi
  Pentru a-i ajuta, formulați întreb ri de genul: ce s-a întîmplat în situația cercetat , care sunt
p rțile implicate, ce elemente sunt importante, lipse te ceva semnificativ din prezentarea faptelor,
de ce au acționat cei implicați în acel mod?
 Solicitați elevilor impresii la prima vedere asupra cazului - este faza în care se emit soluții
bazate pe percepția personal , subiectiv , f r a se lua în considerare toate elementele cazului i din
acest motiv p rerile vor fi diferite i controversate
3. Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei, dar conceptualizate, ierarhizate
i sistematizate. Elevii se vor referi la caz f când apel la reglement ri legale, standarde, prevederi
etc.
 Se pot folosi intreb ri de genul: care sunt argumentele pro/contra, cu care e ti/nu e ti de
acord, care sunt consecințele pentru partea advers , care sunt alternativele etc?
 Elevii dau o soluție final în cazul cercetat. Nu este o problem daca soluția dat de ei nu
corespunde cu soluția oficial .
4. Conceptualizarea. În aceast faz , discuțiile pot fi orientate în urmatoarele direcții:
 “prive te în urm ”- asupra condițiilor i contextului în care s-a petrecut cazul
 “prive te dedesupt” - asupra principiilor operaționale care pot fi generalizate
 “prive te în jur”- asupra tuturor situațiilor similare
 “prive te înainte”- asupra necesit ții modific rii atitudinilor noastre personale, dac vrem s
rezolv m astfel de cazuri într-un mod eficient.
În final se trag concluzii cu valabilitate i în alte situații de viaț .
Înăceeaăceăpriveşteăprelucrarea didactico – metodic ăaăexempluluiădeăcazăseăvaăaveaăgrij :
 S ăfieăbineăfocalizatăpeăobiectiveăclareăşiăpertinente
 S ăseăvalorificeălaămaximumăpoten ialulăpedagogic
 Gradulădeădificultateăpresupusădeăanalizaăcazuluiăs ăcorespund ăniveluluiărealădeăpreg tireăaă
elevilor
 Studiulă deă cază s ă devin ă ună exerci iuă deă c utare,ă analiz ,ă descoperireă şiă deă argumenta ieă
fundamentateăştiin ific.

Cubul
Metoda este folosit în cazul în care se dore te explorarea unui subiect, a unei situații etc. din
mai multe perspective. Se ofer astfel elevilor posibilitatea de a- i dezvolta competențele necesare
unor abord ri complexe i integratoare.

Etapele metodei:
 1. Realizați un cub pe ale c rui fețe notați: descrie, compar , analizeaz ,asociaz , aplic ,
argumenteaz .
2. Anunțați tema/subiectul pus în dicuție.
3. Imp rțiți grupul în ase subgrupuri, fiecare subgrup urmând s examineze topica aleas din
perspectiva unei “fețe“a cubului, astfel:
a) Descrie: culorile, formele, marimile etc.
b) Compar : ce este asem n tor i ce este diferit?
c) Asociaz : la ce te iîndeamn s te gânde ti?
d) Analizeaz : spune din ce este f cut, din ce se compune etc?
e) Aplic : ce poți face cu el? Cum poate fi folosit?
f) Argumenteaz pro sau contra. Ia atitudine i listeaz o serie de motive care vin în sprijinul
afirmației tale.
Prin brainstorming , participanții identific idei novatoare pe care le includ într-un paragraf sau
dou referitoare la tema respectiv .
4. Forma final a scrierii este împ rt it întregului grup
5. Lucrarea în forma final poate fi afi at pe tabl sau pe pereții clasei.

Metoda TURUL GALERIEI

“Turulă Galeriei”ă esteă oă metod ă deă înv areă prină cooperareă ceă îiă încurajeaz ă peă eleviă s -şiă
exprime opiniile proprii. Produsele realizate de elevi sunt expuse ca într-oă galerie,ă prezentateă şiă
sus inuteădeăsecretarulăgrupului,ăurmândăs ăfieăevaluateăşiădiscutateădeăc treăto iăelevii,ăindiferentădeă
grupul din care fac parte. Turulă galerieiă presupuneă evaluareaă interactiv ă şiă profundă formativ ă aă
produselor realizate de grupuri de elevi.
Paşiiămetodei:
 eleviiăsuntăîmp r i iăpeăgrupuri de câte 4-5ămembri,ăînăfunc ieădeănum rulăelevilorădinăclas ;
 cadrul didactic prezint ăelevilorătemaăşiăsarcinaădeălucru;
 fiecareăgrupăvaărealizaăunăprodusăpeătemaăstabilit ăînăprealabil;
 produseleăsuntăexpuseăpeăpere iiăclasei;
 secretarul grupului prezint ăînăfa aătuturorăelevilorăprodusulărealizat;
 analizareaătuturorălucr rilor.
Dup ă turulă galeriei,ă grupurileă îşiă reexamineaz ă propriileă produseă prină compara ieă cuă
celelalte. ,,Turulă Galeriei”ă urm reşteă exprimareaă unoră puncteă deă vedereă personaleă referitoare la
temaă pus ă înă discu ie.ă Eleviiă trebuieă înv a iă s ă asculte,ă s ă în eleag ă şiă s ă accepteă sauă s ă resping ă
ideileă celorlal iă prină demonstrareaă valabilit iiă celoră sus inute.ă Prină utilizareaă eiă seă stimuleaz ă
creativitateaă participan ilor,ă gândireaă colectiv ă şiă individual ,ă seă dezvolt ă capacit ileă socialeă aleă
participan ilor,ădeăintercomunicareăşiătoleran ăreciproc ,ădeărespectăpentruăopiniaăceluilalt.
Avantaje:
 atrageăşiăstârneşteăinteresulăelevilor,ărealizându-seăinterac iuniăîntreăelevi;
 promoveaz ăinterac iuneaădintreămin ileăparticipan ilor,ădintreăpersonalit ileălor,ăducândălaă
oăînv areămaiăactiv ăşiăcuărezultateăevidente;
 stimuleaz ăefortulăşiăproductivitateaăindividuluiăşiăesteăimportant ăpentruăautodescoperireaă
propriilorăcapacit iăşiălimite, pentru autoevaluare;
 exist ăoădinamic ăintergrupal ăcuăinfluen eăfavorabileăînăplanulăpersonalit ii,ăiarăsubiec iiă
careă lucreaz ă înă echip ă suntă capabiliă s ă apliceă şiă s ă sintetizezeă cunoştin eleă înă moduriă variateă şiă
complexe;
 dezvolt ăşiădiversific ăpriceperile,ăcapacit ileăşiădeprinderileăsocialeăaleăelevilor;
 seăreduceălaăminimăfenomenulăblocajuluiăemo ionalăalăcreativit ii.

AplicareaămetodeiăCUBULUIăşiămetodeiăTURULăGALERIEI:

Aplica ieă1

Unitateaădeăînv are: Divizibilitatea numerelor naturale – clasa a VI-a

Fişaănr.1:ăVerbulă"DESCRIE"ă
1.ăEnun a iădefini iaădivizibilit iiănumerelorănaturale.
2.ăEnumera iăcriteriileădeădivizibilitateăstudiate.
3.ăScrie iămul imeaădivizorilorăluiă .
4.ăIdentifica iăînămul imeaădivizorilorănumaruluiă divizoriiăpropriiăşiădivizoriiăimproprii.
5.ăStabilitiărelatiaădintreăc.m.m.d.c.,ăc.m.m.m.c.ăşiăprodusulăaă2ănumereănaturale.

Fişaănr.2:ăVerbulă"COMPAR "
1.ăRealiza iăunăscurtăeseuămatematicăînăcareăs ăpune iăînăeviden ăasem n riăşiădeosebiri sau analogii
între criteriile de divizibilitate cu şiă ; cu şiă ; cu şiă .
2.ăCalculeaz ăc.m.m.d.c.ăşiăc.m.m.m.c.ăşiăcompar ărezultatele,ăpentruănumerele:
a) şiă ; b) ; c) şiă .
Fisa nr.3: Verbulă"ASOCIAZ "
1.ăÎnămul imeaă identific ănumereleădivizibileăcuă ; cu ;
cu ; cu .
2.ăCompleta iăspa iileăpunctateăcuăr spunsurileăcorecte:
a) pentru .
b) pentru .
c) pentru .

Fişaănr.4:ăVerbulă"ANALIZEAZ "
1. Având be işoareă cu lungimea de fiecare, be işoareă cuă lungimeaă deă fiecare,
be işoareăcuălungimeaădeă fiecareăşiă be işoareăcuălungimeaădeă fiecare,ăanaliza iădac ăseă
poate forma unădreptunghiăavândăaşezateătoateăacesteăbe işoareăcapălaăcapăpeăconturulăs u?
2.ăDoiăjuc toriăjoac ăurm torulăjoc:ăeiăaleg,ăpeărând,ăunădivizorănaturalăpozitivăalănum ruluiă1000,ăcuă
condi iaăca,ădeăfiecareădat ,ănum rulăalesăs ănuădivid ăniciăunulădinădivizoriiădejaăaleşiăpân ăatunci.ă
Primulăcareăalegeă1000ăcaădivizorăpierde.ăAnaliza iăceăseăîntâmpl ădac ăjoculăseăschimb ,ăînăsensulă
c ăfiecareănum rănouăalesăs ănuăaib ămaiăpu iniădivizoriădecâtăoricareădinănumereleăanterioareăalese.ă
Analiza iăcineăcâştig ăjocul.

Fişaănr.5:ăVerbulă"APLIC "
1.ăAfla iădou ănumereănaturaleăalăc rorăprodusăesteă , iar c.m.m.d.c. al lor este .
2.ăExist ăunănum răcareăîmp r itălaă s ădeaărestulă ,ăîmp r itălaă s ădeaărestul ,ăîmp r itălaă s ă
dea restul ,ăiarăîmp r it la sa dea restul ?
3.ăS ăseădetermineătoateănumereleănaturaleădeă4ăcifre,ăcareăîmp r iteălaă s ădeaăcâtulă şiărestulă
,ăştiindăc ă se divide cu .
4. Fie mul imeaănumerelorădeăformaă divizibile cu şiă mul imeaănumerelorădeăformaă
divizibile cu .
a)ăS ăseădetermineămul imileă şiă .
b)ăS ăseăafleă .
Fişaănr.6:ăVerbulă"ARGUMENTEAZ "
1.ăPreciza iăvaloareaădeăadev răaăpropozi iilorăurm toare,ăjustificândăr spunsurile:
a)ăSumaăaădou ănumereănaturaleăpareăesteăunănum răpar.
b)ăSumaăaădou ănumereănaturaleăimpareăesteăunănum răimpar.ă
c)ăDac ă este divizibil cu şiăcuă , atunci este divizibil cu .
d)ăDac ă este divizibil cu , atunci este divizibil cu .
2.ăa)ăG si iăunămultipluăcomunăalănumereloră şiă .ăAr ta iăc ăoriceămultipluăcomunăalălorăesteă
divizibil cu produsul lor.
b)ăEsteăadev rat ăafirma iaăşiăînăcazulănumerelor şiă ?ăJustifica i.
Pentruăevaluareaăactivit iiădup ăexpirareaătimpuluiădeălucruă(20–25 minute) se poate aplica metoda
Turul galeriei. Materialele realizate vor fi expuse în 6 locuri vizibile. Dup ăceăfiecareăgrupăaăvizitat
„galeria”ăşiăaănotatăcorespunz torăproductiileăcolegilor,ăseăvorădiscutaănoteleăprimiteăşiăobiectivitateaă
acestora,ăseăvorăfaceăaprecieriăşiăseăvorăcorectaăeventualeleăgreşeli

Aplica ieă2

Lec ia: Progresii aritmetice şi progresii geometrice – recapitulare pentru bacalaureat,

clasa a XII-a
DESCRIE
- enumera iăceleădou ătipuriădeăprogresiiăcunoscute;
- defini iăno iunileădeăprogresieăaritmetic ăşiăprogresieăgeometric ;
- scrie iănota iileăşiărela iileădintreădoiătermeniăconsecutiviăînăceleădou ătipuri de progresii;
- sistematiza iădateleăîntr-un tabel.

COMPAR
- stabili iăasem n riăşiădeosebiriăîntreăprogresiaăaritmetic ăşiăprogresiaăgeometric ;
- da iăcâteăunăexempluădeăprogresieăaritmetic ăşiăprogresieăgeometric .

ASOCIAZ
- asocia iăfiec ruiătip de progresie formulele de calcul.
ANALIZEAZ
- analiza iăpropriet ileăprogresieiăaritmeticeăşiăprogresieiăgeometrice.
APLIC
1.ăFieăprogresiaăaritmetic ă în care şiă .ăS ăseăcalculezeă .
2.ăS ăseădetermineănum rulăreală ,ăştiindăc :ă şiă sunt trei termeni consecutivi
ai
unei progresii aritmetice.
3.ăS ăseăcalculezeăsuma:ă .

4.ăS ăseădetermineăalănou leaătermenăalăuneiăprogresiiăgeometriceăstiindăc ăra iaăesteăegal ăcuă şiă

primul termen este .

5.ăS ăseădetermineăvalorileărealeăaleănum ruluiă ştiindăc ănumereleă şiă sunt
termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
6.ăS ăseăcalculezeăsumaă .

ARGUMENTEAZ
Justifica iăşiăanaliza i:
1.ăSeăconsider ăfunc iaă , .ăDemonstra iăc ănumereleă
sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
2.ăDemonstra iăc ănum rulă esteănum rănatural.

3.ăDemonstra iăc ănumereleă şiă sunt termeni consecutivi dintr-oăprogresieăgeometric .

4. Intr-oăprogresieăgeometric ăprimulătermenăesteă şiăra iaăesteă . Calcula iăprodusul

primilor trei termini.
Dup ăexpirareaătimpuluiădeălucruă(20–25 min) se va aplica metoda Turul galeriei.

MetodaăGÂNDI Iă– LUCRA IăÎNăPERECHIă– COMUNICA I

Esteă oă activitateă deă înv areă prină colaborareă careă const ă înă stimulareaă eleviloră deă aă
reflecta asupra unei teme date.
Modalitatea de realizare
Eleviiăformeaz ăperechiăşiătimpădeă4–5ăminuteăfiecareăelev,ăindividual,ărezolv ăoăsarcin ăceăiăseă
d ă(unăexercitiu,ăoăproblem ăsauăr spundeălaănişteăîntreb riădateădeăprofesor).
Fiecareă elevă discut ă cuă colegulă dină perecheă şiă împreun ă convină asupraă unuiă r spunsă careă s ă leă
încorporeze ideile.
 Profesorulănumeşteă2–3ăperechiăcareăs ăprezinteăîntregiiăclaseărezolvareaăsauăconcluziileălaăcareă
au ajuns.
Metoda CIORCHINELUI
Aceast ă metod ă seă poateă utilizaă maiă alesă înă etapaă deă reactualizareă aă structuriloră înv ateă
anterior,ăsauăînăetapaădeăevocare,ăeleviiăfiindăpuşiăînăsitua iaădeăaăstabiliăconexiuniăîntreăelementeleă
studiate, de a se implica activ în procesul de gândire.
Dup ă rezolvareaă sarciniiă deă lucru,ă eleviiă voră folosiă no iunileă şiă leg turileă createă pentruă aă
dezvolta idei concrete despre conceptul propus.ă Prină acestă exerci iuă seă încurajeaz ă participareaă
întregiiăclase.ăAceast ătehnic ădeăpredareă – înv areăareămenireaădeăaăîncurajaăeleviiăsaăgândeasc ă
liberăşiădeăaăstimulaăconexiunileădeăidei.ăEsteăoămodalitateădeăaărealizaăasocia iiădeăideiăsauădeăaăoferiă
noiăsensuriăideilorăînsuşiteăanterior.ăCiorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
Modalitatea de realizare

• Elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de hârtie;

• Eleviiă suntă invita iă s ă scrieă cât mai multe cuvinte sau expresii care le vin în minte despre
subiectulăselectatăpân ălaăexpirareaătimpului;

• Cuvintele (ideile)ăvorăfiălegateăprinăliniiădeăno iuneaăcentral ăsau,ădac ăesteăcazul,ăde una din

cele propuse de elevi;

• Laăfinalulăexerci iuluiăseăvaăcomentaăîntreagaăstructur ăcuăexplica iileădeărigoare.

Participareaă întregiiă claseă laă realizareaă “ciorchinelui”ă esteă lansat ă caă oă provocareă şiă
determin ăoăîntrecereădeăaădescoperiănoiăconexiuniălegateădeătermenulăpropus.

Aplicarea metodei CIORCHINELUI:

Aplica ieă

Lec ia: Sisteme de ecuaţii – recapitulare pentru bacalaureat, clasa a XII-a

Se scrie în centrul tablei cuvântul: SISTEMEă DEă ECUA II;ă eleviiă trebuieă s ă spun ă toateă
tipurileă deă sistemeă deă ecua iiă peă careă leă cunoscă precumă şiă câteă metodeă deă rezolvareă cunoscă
pentru fiecare tip de sistem.
 SISTEME
DEăECUA II

Sisteme de
Sisteme ecua iiădină
simetrice combinatoric
Sisteme formate
dintr-o ec. de gr.
Iăşiăoăec.ădeăgr.ăII

Sisteme liniare Sisteme liniare

deă2ăec.ăşiă2ă deă3ăec.ăşiă3ă
nec. nec.

Metoda Metoda Sisteme

Sisteme
reducerii substitu iei incompatibil
compatibile
e

Metoda Metoda Metoda lui

matriceal Cramer Gauss

Tem ădeăreflec ie: Da iăcâtevaăexempleăde problemeădeămatematic ăadecvateăpentruă

aplicarea metodei prezentate.
 4. 2.8. Metoda HARTA PERSONAJELOR
Presupuneăanalizaărela iilorădintreăanumiteăsubiecte,ăno iuni.ă
Seănoteaz ăînăcentruătemaădeăstudiatăşiăînăcol urileăpaginiiăno iunileăcuăcareăsuntă înărela ie.ă
Acesteaă seă unescă prină s ge i,ă peă careă seă scriuă caracteristicileă lor.ă Înă jurulă cercuriloră seă potă notaă
formule,ădefini ii.ă
Se poate lucra frontal sau pe echipe.

Aplicarea metodei HARTA PERSONAJELOR:

Aplica ieă

Lec ia: Patrulatere – recapitulare, clasa a VII-a

 patrulater

Laturi opuse || şiă Dou ălaturiăopuseă||

Dou ălaturiăopuseă
neparalele

paralelogra trapez
m

Toate laturile
Toate ≮ drepte Diagonalele sunt ≮ deălaăbaz
Diagonalele Dou ă≮
bisectoareăşiă⊥ Laturile neparalele

dreptunghi rom
b trapez trapez
isoscel dreptunghic

p trat

Problematizarea
Problematizarea reprezint ă unaă dintreă celeă maiă utileă metode,ă prină poten ialulă eiă euristică şiă
activizator.ă Seă faceă oă distinc ieă foarteă clar ă întreă conceptulă deă problem şiă conceptulădeă situaţieă -
problem implicată înă metodaă problematiz rii.ă Primulă vizeaz ă problemaă şiă rezolvareaă acesteiaă dină
punctulădeăvedereăalăaplic rii,ăverific riiăunorăreguliăînv ate,ăalăunorăalgoritmiăceăpotăfiăutiliza iăînă
rezolvare.
Oăsitua ie-problem ădesemneaz ăoăsitua ieăcontradictorie,ăconflictual ,ăcareărezult ădină tr ireaă
simultan ă aă dou ă realit i:ă experien aă anterioar ,ă cognitiv-emo ional ă şiă elementulă deă noutate,ă
necunoscutulă cuă careă seă confrunt ă subiectul.ă Acestă conflictă incit ă laă c utareă şiă descoperire,ă laă
intuireaăunorăsolu iiănoi,ăaăunorărela iiăaparentăinexistenteăîntreăceeaăceăesteăcunoscutăşiăceeaăceăesteă
nouă pentruă subiect.ă Oă întrebareă devineă situa ie-problem ă atunciă cândă seă declanşeaz ă curiozitatea,ă
tendin aădeăc utare,ădeădep şireăaăobstacolelor.ă

Înăproblematizare,ăceaămaiăimportant ăetap ăesteăcreareaăsitua iilorăproblem ăşiămaiăpu ină

punereaăunorăîntreb ri.

Problematizareaă trebuieă în eleas ă caă fiindă oă modalitateă instructiv ă prină careă seă recurgeă laă
cunoaştereaărealit ii,ăconstituindăformaăpedagogic ăprinăcareăstimul măelevulăs ăparticipeăconştientă
şiăintensivălaăautodezvoltareaăsaăpeăbazaăuneiăproblemeăpropuseăşiăoănou ăexperien ăcareătindeăs ă
restructurezeăvecheaăsaăexperien .
Oăproblem ătrebuieăs ădezvolteăoăatitudineăcreatoare.ăCreativitateaăcaăg sireăaăuneiăsolu iiănoi,ă
originale,ăimplic ăoăsitua ieăproblematizant ăşiăseăcultiv ăpeăterenulăconflictualăalăacesteiaăasigurândă
flexibilitatea gândirii. Lipsa de încurajare, de apreciere a efortului, pot curma o gândire creatoare.
Oăproblem ăsauăo situa ieăproblem ănuătrebuieăconfundat ăcuăconversa iaăeuristic ,ăundeăelevulă
esteăpusăînăsitua iaădeăaădaăunăr spuns,ăcuăunăefortărelativăuşor,ălaăoăîntrebareăcare-iădirec ioneaz ă
proceseleădeăcunoaştere.ăScopulăîntreb riiădeătipăeuristicăînăproblematizare este de a deschide calea
pentruărezolvareaăaltorăproblemeămaiăsimple,ăcaătrepteăînăsolu ionareaăproblemeiăcentrale.
Înăoriceăsitua ieăproblematic ,ăînăgeneral,ăseădistingădou ăelementeăprincipale:ăprimulă– oăscurt ă
informa ieă care-lă puneă peă elevă înă tem şiă ală doileaă – întrebareaă careă provoac ă dificultateaă deă
rezolvare, antrenând capacitatea de reflexie.
Etape posibile înăabordareaăuneiăsitua ii-problem :ă
 definireaăpunctuluiădeăplecareăşiăaăscopuluiăurm rit;ă
 punereaăproblemeiăprinăcunoaştereaăprofund ăa situa ieiădeăplecareăşiăselectareaăinforma iei;
 organizareaăinforma iei;ă
 transformareaă informa ieiă peă caleaă ra ionamentului,ă induc ieiă şiă deduc iei,ă aă intui ieiă şiă
analogiei,ă inclusivă aă utiliz riiă şiă aă altoră procedeeă para-logiceă înă vedereaă identific riiă solu iiloră
posibile;
 luarea deciziilor – op iuneaăpentruăsolu iaăoptim ;ăverificareaăsolu ieiăaleseăşiăaărezultatelor.
Problematizareaăareăoădeosebit ăvaloareăformativ :ă
  seăconsolideaz ăstructuriăcognitive;ă
 seăstimuleaz ăspiritulădeăexplorare;ă
 se formeaz ăunăstilăactivădeămunc ;ă
 seăcultiv ăautonomiaăşiăcurajulăînăafişareaăunorăpozi iiăproprii.
Utilizareaă acesteiă metodeă presupuneă oă antrenareă plenar ă aă personalit iiă elevilor,ă aă
componentelorăintelectuale,ăafectiveăşiăvoli ionale.
Problematizarea este atributulăactivăalăînv mântuluiăşiăconst ăînăaătransformaăactulăinstructivă
dintr-ună actă deă receptareă relativă pasivă aă cunoştin elor,ă într-ună actă deă permanent ă c utare,ă prină
cunoştin eăşiăcunoaştereăaăunuiăr spunsălaăoăîntrebare.ăPrinăaplicareaăacesteiămetodeăelevulăparticip ă
conştientăşiă activălaăautodezvoltareaăsaăpeăbaz ădeăcunoaştereădobândit ăşiă oănou ăexperien ăcareă
tindeăs ărestructurezeăşiăs -iădezvolteăcapacitateaăcognitiv .
Dezvoltareaă poten ialuluiă deă gândireă şiă creativitateă seă realizeaz ă prină activit iă careă solicit ă
independen ,ă originalitate.ă Deă aceea,ă trebuieă s ă fimă receptiviă laă ceeaă ceă intereseaz ă şiă placeă
copiilor,ălaăceeaăceăvorăşiăpotărealiza,ăvalorificândăînăactivitateătoateăcapacit ileălor,ăsatisf cându-le
interesele.

Înv areaăprinăDescoperire

Învăţarea prin descoperire (redescoperire) poateă fiă deă tipă descoperireă dirijat ă şiă descoperireă
independent .ă Prină aceast ă metod ă seă pună înă eviden ă înă primulă rândă c ileă prină careă seă ajungeă laă
achizi ionareaăinforma iilor,ăprilejuindu-se elevilorăcunoaştereaăştiin eiăcaăproces.
Parcurgândă drumulă redescoperirii,ă elevulă refaceă anumiteă etapeă aleă cunoaşteriiă ştiin ificeă şiă îşiă
însuşeşteăastfelăelementeăaleămetodologieiăcercet riiăştiin ifice.
Aceast ămetod ăareăoădeosebit ăvaloareăformativ ădezvoltândăatâtăcapacit ileădeăcunoaştereăaleă
eleviloră (interesul,ă pasiunea)ă câtă şiă importanteă tr s turiă aleă personalit iiă (tenacitate,ă spiritulă deă
ordine, disciplina, originalitatea).
Modalit ileă deă înv areă prină redescoperireă corespundă înă generală formeloră deă ra ionamentă peă
careăseăîntemeiaz .
Astfel se disting: descoperirea pe cale inductiv ;ădescoperirea pe cale deductiv ;ădescoperirea
prin analogie.

tiuă/Vreauăs ă tiuă/AmăÎnv at
Cercetarile în domeniu au ar tat c înv țarea este optimizat atunci când se bazeaz pe
cunoa tere i experiențe anterioare ale elevilor, care le permit acestora s lege ceea ce tiu deja de
noile informații care trebuie înv țate. (Roth 1990)
 Prinămetodaă“ tiu/vreau s tiu/am înv țat”ăseătreceăîn revist ceea ce elevii tiu deja despre
o anume tem i apoi se formuleaz întreb ri la care se a teapt g sirea r spunsurilor în lecție.
Etapele metodei:
Cereți la început cursanților/elevilor s formeze perechi i s fac o list cu tot ce tiu despre
tema abordat .
1. În timp ce elevii realizeaz lista, profesorul construie te pe tabl un tabel cu urm toarele
coloane: tiu/Vreau s tiu/Am înv țat - S/VS/I, ca cel de mai jos.
S VS I
CEEA CE TIM/ CEEA CE VREM S TIM CEEA CE AM ÎNV AT
CREDEM C TIM

2. Cereti perechilor s spun ce au scris i notați în coloana din stânga informațiile cu care tot
grupul este de acord.
3. Folosind aceeasi metod , elevii vor elabora o list de întreb ri.
Elevii vor identifica intreb rile pe care ei le au despre subiectul abordat, iar profesorul le va
lista în a doua coloana a tabelului. Aceste intreb ri vor evidenția nevoile de înv țare ale elevilor în
legatur cu tema abordat .
4. Elevii citesc textul.
Elevii citesc textul, individual, sau cu un coleg, sau profesorul îl cite te elevilor.
5. Dupa lectura textului, reveniți asupra întreb rilor formulate în prima coloan , constatați la
care s-au gasit raspunsurile în text i trece i-le în coloanaă“Amăînv at”
6. Elevii vor face compara ie între ceea ce ei deja cuno teau despre tema abordat , tipul
i con inutul întreb rilor pe care le-au formulat i ceea ce ei au înv at prin lecturarea
textelor.
Elevii compara ceea ce cuno teau înainte de lecturare (informațiile din prima coloan a
tabelului) cu ceea ce ei au înv țat (informațiile din a treia coloan a tabelului). De asemenea ei vor
discuta care din întreb rile lor au gasit r spuns prin informațiile furnizate de text, i care dintre ele
înc necesita un raspuns. Discutați cu elevii unde ar putea c uta respectivele informații. Unele
dintre intreb rile lor s-ar putea s ramân f r r spuns i s-ar putea s apar întreb ri noi. În acest
caz, întreb rile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigații ulterioare.
Informația cuprinsț în coloanaăaătreiaă“Amăînv țat”ăpoateăfiăorganizatț în diferite categorii.

AplicareaămetodeiăŞTIUă– VREAUăS ăŞTIUă– AMăÎNV AT:

 Aplica ieă1
Lec ia:ăUnităţi de măsură pentru timp, clasa a II-a
ŞTIU
Cuăceăinstrumentăseăm soar ă
timpul.
Câte luni are un an.
Care sunt anotimpurile anului.
Lunile corespunz toareăfiec ruiă
anotimp.
Lunile anului.
Zileleăs pt mânii.
Câte ore are o zi.
Care este prima zi a anului.
Care este ultima zi a anului.
Aplica ieă2
Lec ia:ăUnităţi de măsură pentru lungime, clasa a V-a
ŞTIU
- Unitateaădeăm sur ăpentruă
lungime este metrul
- Multiplii
- Submultiplii
- Cuăceăm sorălungimeaă
VREAUăS ăŞTIU
Cum recunosc orele pe ceas?
Câteăminuteăareăoăor ?
Câteăs pt mâniăareăunăan?
Câteăzileăareăoălun ?
Câte zile are un an?
Laăceăor ăăîncepeăziua?
Laăceăor ăseăsfârşesteăziua?
VREAUăS ăŞTIU
- Cumăs ătrecădeălaăoăunitateă
deăm sur ălaăalta?
- Cumăpotăs ăm sorădiferiteă
lungimi?ăFolosescăacelaşiă
instrumentădeăm sur ?
- Cumărezolvăoăproblem ăînă
careăm rimileăsuntăexprimateă
înăunit iădeăm sur ădiferite?ă
AMăÎNV AT
S ărecunoscăoreleăpeăceasăcuă
ajutorulămanoşelor.
Oăor ăareă60ădeăminute.
Unăanăăareă52ădeăs pt mâni.
Oălun ăareă28,ă29ă30ăsauă31ădeă
zile.
Un an are 365 sau 366 de zile.
Oăziăîncepeălaăoraă0ăşiăseă
termin ălaăoraă24.
AMăÎNV AT
- Ceăînseamn ăm surareă
- Rela iileădintreămultipliiăşiă
submultiplii metrului
- Exist ăetaloaneăstandardăşiă
neconven ionale
- Alegăvariantaăpotrivit ă
pentruăaăm suraălungimi.
- Exemple practice de
m surareăcuărigla,ăcuăruleta,ăcuă
 metrulădeăcroitorieăşiăcuămetrulă
deătâmpl rie
- Rezolvăoăproblem ăînăcareă
m rimileăsuntăexprimateăînă
unit iădeăm sur ădiferite

Mozaicul- JIGSAW (I)

Metoda ,,mozaic” esteăoămetod ădeăînv areăprinăcolaborareăşiăareălaăbaz ăîmp r ireaăgrupuluiă
mareădeăelevi/cursan iăîn mai multe grupe de lucru, coordonate de profesor/formator.
Timpulădeălucruăpoateăfiădeădou ăoreăpentruăelevi,ăiarăpentruăadul i,ăînăfunc ieădeăcomplexitateaă
temei,ătimpulăpoateăfiădeădou -patru ore.
ETAPE:
a)Etapa I :
Se împarte clasa în grupe eterogene de patru elevi. Dup ăaceea,ăănum r ăpân ălaăpatru,ăastfelă
încâtăfiecareămembruăalăgrupeiăs ăaib ăunănum rădeălaă1 la 4.
Fiec ruiămembruăală grupeiă iă seăd ăoăfiş ădeăînv areăcareăcuprindeăoăunitateădeăcunoaştere (o
parte a unui text/articol etc.). Textul areăat teaăp r iăc teăgrupeăseăconstituie,ăfiecareăgrup ăprimindăoă
parte a textului.
Profesorulădiscut ăpeăscurt titlul textului şiăsubiectulăpeăcareăîlăvaătrata. Explic ăapoiăc ăpentruă
aceaăor ,ăsarcinaăelevilorăesteăs ăîn eleag ă textul. Laăsfârşitulăorei,ăfiecareăpersoan ăvaătrebuiăs ăfiă
în elesăîntregulăarticol. Acesta,ăîns ,ăvaăfiăpredatădeăcolegiiădeăgrup,ăpeăfragmente.
Profesorul/formatorulăatrageăaten iaăc ăarticolulăesteăîmp r ităînăpatruăp r i. To iăceiăcuănum rulă
1ăvorăprimiăprimaăparte,ăceiăcuănum rulădoiăvorăprimiăaădouaăparteăşiăaşaămaiădeparte.
b) Etapa a II-a:
To iăceiăcuănum rulă1ăseăadun ăîntr-un grup,ăto iăceiăcuănum rulă2ăînăaltăgrupăetc. Dac ăăesteă
foarteănumeroas ăclasa,ăs-arăputeaăs ăfieănevoieăs ăseăfac ,ădeăexemplu,ădou ăgrupeăcuănum rulă1.
Cuă oă clas ă foarteă mare,ă seă poateă l saă jum tateă deă clas ă s ă lucrezeă laă altceva,ă înă timpă ceă cealalt ă
jum tateălucreaz ădup ămetodaămozaicului.
Profesorul/formatorulăexplic ăfaptulăăc ăgrupurileăformateădinăceiăcuănumereleă1,ă2,ă3ăşiă4ăseăvoră
numi de acum grupuri de ”exper i”. Sarcinaălorăesteăs ăînve eăbineămaterialulăprezentatăînăsec iuneaă
din text care le revine lor. Ei trebuie s-oăciteasc ăşiăs-oădiscuteăîntreăeiăpentruăaăoăîn elegeăbine. Apoi
trebuieă s ă hot rasc ă modulă înă careă oă potă preda,ă pentruă c ă urmeaz ă s ă seă întoarc ă laă grupulă loră
originară pentruă aă predaă aceast ă parteă celorlal i. Este important ca fiecare membru al grupului de
exper iăs ăîn eleag ăc ăelăesteăresponsabilădeăpredareaăaceleiăpor iuniăaătextuluiăcelorlal iămembriăaiă
grupuluiă ini ial. Strategiileă deă predareă şiă materialeleă folositeă r mână laă latitudineaă grupeloră deă
exper i. Vor avea nevoie de destul de mult timp pentru a parcurge fragmentul lor din text, pentru a
discutaăşiăelaboraăstrategiiădeăpredare.
c)Etapa a III-a:
Dup ăceăgrupele deăexper iăşi-auăîncheiatălucrul,ăfiecareăindividăseăîntoarceălaăgrupulăs uăini ială
şiăpred ăcelorlal iăcon inutulăpreg tit.
Seăatrageă aten ia,ădină nou,ăc ăesteăfoarteăimportantă caăfiecareăindividă dinăgrupăs ăst pâneasc ă
con inutulătuturorăsec iunilorătextului. Eăbineăs ănotezeăoriceăîntreb riăsauănel muririăauăînăleg tur ă
cu oricare dintre fragmentele articoluluiă şiă s ă cear ă clarific riă expertuluiă înă aceaă sec iune. Dac ă
r mân,ăînă continuare,ănel muri i,ăpotăadresaăîntrebareaăîntreguluiăgrupădeăexper iăînăaceaăsec iune.
Dac ăpersist ădubiile,ăatunciăproblemaăvaătrebuiăcercetat ăînăcontinuare.
La final, profesorul/formatorulă reaminteşteă temaă şiă unit ileă deă înv are,ă apoiă leă cereă
elevilor/cursan iloră s ă prezinteă oral,ă înă ordineaă ini ial ,ă fiecareă parteă aă articolului,ă aşaă cumă auă
asimilat-o în cadrul grupului de ”exper i”.
Astfel,ătemaăseăvaătreceăînărevist ăînăunitateaăeiălogic .
Pentru feed-backulăactivit ii,ăprofesorulăpoateăaplicaăunătest,ăpoateăadresaăînteb ri etc. pentru a
verificaă gradulă deă în elegereă aă nouluiă con inut,ă capacitateaă deă analiz ,ă sintez ,ă deă argumentareă aă
afirma iilorăf cute.
Ce face profesorul/formatorul în timpul învăţării prin colaborare ?
Esteăfoarteăimportantăcaăprofesorulăs ămonitorizezeăpredarea,ăpentruăaăfiăsigurăc ăinforma iaăseă
transmiteă corectă şiă c ă poateă serviă caă punctă deă plecareă pentruă diverseă întreb ri;ă stimuleaz ă
cooperarea,ăasigur ăimplicarea,ăparticipareaătuturorămembrilor.
Avantaje ale folosirii metodei:
 Are caracter formativ.
 Stimuleaz ăîncredereaăînăsineăaăparticipan ilor
 Dezvolt ăabilit iădeăcomunicareăargumentativ ăşiădeărela ionareăînăcadrulăgrupului.
 Dezvolt ăgândireaălogic ,ăcritic ăşiăindependent .
 Dezvolt ăr spundereaăindividual ăşiădeăgrup.
Aplicarea metodei MOZAICULUI:

Aplica ieă1

Unitateaădeăînv are: Rezolvarea problemelor prin metoda figurativă, clasa a III-a

Fişaănr.ă1
Aminteşte-ţi
 Reprezentareaăgrafic ăprinăsegmente.
 Opera iiăcuănumereănaturale.ă
 Cuăatâtămaiămult,ămaiăpu in,ădeăatâteaăoriămaiămult,ămaiăpu in.
Problem
Înădou ăl ziăsuntă deămere.ăÎnăprimaălad ăsuntădeădou ăoriămaiămulteă decât în a doua. Câte
kg de mereăsuntăînăfiecareălad ?

Fişaănr.ă2
Aminteşte-ţi
 Reprezentareaăgrafic ăprinăsegmente.
 Opera iiăcuănumereănaturale.ă
 Cuăatâtămaiămult,ămaiăpu in,ădeăatâteaăoriămaiămult,ămaiăpu in.
Problem
Sumaăaădou ănumereănaturaleăesteă , iar unul este deădouǎăoriămaiămicădecâtăcelǎlalt.ăCareăsuntă
celeădouǎănumere?

Fişaănr.ă3
Aminteşte-ţi
 Reprezentareaăgrafic ăprinăsegmente.
 Opera iiăcuănumereănaturale.ă
 Cuăatâtămaiămult,ămaiăpu in,ădeăatâteaăoriămaiămult,ămaiăpu in.
Problem
În parc s-au plantat deă trandafiriă albi,ă roză şiă roşii.ă Trandafiriiă roză suntă deă douǎă oriă maiă mul iă
decâtăceiăalbi,ăiarătrandafiriiăroşiiăsuntătotăatâ iaăcâtăceiăalbiăşiărozăîmpreunǎ.ăCâ iătrandafiriădeăfiecareă
fel s-au plantat?

Fişaănr.ă4
Aminteşte-ţi
 Reprezentarea grafic ăprinăsegmente.
 Opera iiăcuănumereănaturale.ă
 Cuăatâtămaiămult,ămaiăpu in,ădeăatâteaăoriămaiămult,ămaiăpu in.
Problem
Oăgospodinǎăaăfǎcutădulcea ǎădeăpruneăşiădeăgutui.ăCantitateaădeădulcea ǎădeăpruneăesteăcuă mai
mare decât cea de gutui,ăiarăcantitateaădeădulcea ǎădeăgutuiăesteădeăpatruăoriămaiămicǎădecâtăcealaltǎ.ă
Câte deădulcea ǎăaăfǎcutădinăfiecareăfel?

Fişaănr.ă5
Aminteşte-ţi
 Reprezentareaăgrafic ăprinăsegmente.
 Opera iiăcuănumereănaturale.ă
 Cuăatâtămaiămult,ămaiăpu in,ădeăatâteaăoriămaiămult,ămaiăpu in.
Problem
În trei magazii sunt deăgrâu.ăDupǎăceăs-au luat din prima magazie , din a a doua ,
iar din a treia ,ăînămagaziiăauărǎmasăcantitǎ iăegale.ăCâteătoneăauărǎmas? Câte tone au fost în
fiecare magazie?

Aplica ieă2

Unitateaădeăînv are: Rezolvarea triunghiului dreptunghic, clasa a VII-a

Fişaănr.ă1

• Deseneaz ăunătriunghiădreptunghic.ă

• Identific ăelementeleăsale.

• Scrieărela iileăpentruăaplicareaăteoremeiăcateteiăşiăaăîn l imii.

• Rezolv ăproblema:ăÎn .
a) Calculeaz ălungimeaăcatetelorădac ă .
b) Calculeaz ălungimeaăipotenuzeiădac ă .
c) Calculeaz ălungimeaăîn l imiiăînăcondi iileădateălaăpunctulăa).
Fişaănr.ă2

• Deseneaz ăunătriunghiădreptunghic.

• Identific ăelementeleăsale.

• Scrieărela iileăpentruăaplicareaăteoremeiăluiăPitagora.

• Rezolv ăproblema:ăÎn .
a) Calculeaz ălungimeaăipotenuzeiă .
b) Calculeaz ălungimeaăîn l imiiă ,ăînădou ămoduri.

Fişaănr.ă3

• Deseneaz ăunătriunghiădreptunghic.

• Identific ăelementeleăsale.

• Scrieărela iileăpentruăaflareaăsinusuluiăşiăcosinusuluiăunuiăunghi.

• Rezolv ăproblema:ăÎn .
a) Calculeaz ălungimeaăcateteiă .
b) Calculeaz ă .
c) Calculeaz ă .
d) Calculeaz ălungimeaăîn l imiiă ,ăfolosindăoăfunc ieătrigonometric .

Fişaănr.ă4

• Deseneaz ăunătriunghiădreptunghic.

• Identific ăelementeleăsale.

• Scrieărela iileăpentruăaflareaătangenteiăşiăcotangenteiăunuiăunghi.

• Rezolv ăproblema:ăÎn .
a) Calculeaz ălungimeaăipotenuzeiă .
b) Calculeaz ă .
c) Calculeaz ă .
d) Calculeaz ălungimeaăîn l imiiă ,ăfolosindăoăfunc ieătrigonometric .
 Organizatorul Grafic
Organizatorul grafic,ă caă metod ă deă înv are activ ,ă faciliteaz ă esen ializareaă unuiă materială
informativ, schematizând ideea/ideile.
Peă deă alt ă parte,ă seă poateă afirmaă c ă “organizatorulă grafic”ă esteă pentruă profesoră şi/sauă pentruă
elevi, oă gril ă deă sistematizareă aă no iunilor,ă oă gândireă vizualizat ă prină reprezentareă grafic ă aă unuiă
material.
Metodaăaceastaăajut :
Elevii – s ăpoat ăfaceăoăcorelareăîntreăceeaăceăştiuăşiăceeaăceăurmeaz ăs ăînve eăsauăceeaăceăvoră
trebuiăs ăr spund ;
Profesorii – s ăstabileasc ăobiectiveleălec iei,ăs ăconştientizezeămaiăbine ceeaăceăvorăs ăpredeaăşiă
ceeaăceăvorăs ăevalueze,ăs ădescopereăpuncteleătariăşiăslabeăaleăelevilor, pentru a le oferi sprijin.
Organizatorul grafic ofer ă posibilitateaă elimin riiă redundan eiă dină informa ie!ă Reprezentareaă
vizual ă aă unoră no iuni,ă fenomene, concepte,ă îlă ajut ă peă elevă s ă recurg ă laă informa iaă anterioar ă
de inut ,ăs ăanalizeze,ăs ăsintetizeze,ăs ăevaluezeăşiăs ădecid ă(poateăînăurmaăunuiăasaltădeăidei)ăceăvaă
luaăînăconsiderareăşiăceăvaăomiteădinătotăceăştieăpentruăaărezolvaăoăproblem /situa ia problem .
Organizatorul grafic (OG)ăseăpoateăutilizaăpentruăprezentareaăstructurat ăaăinforma ieiăînăcinciă
moduri:
1. OG pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ.
Prină aceast ă metod ă eleviiă suntă solicita iă s ă g seasc ă asem n rileă şiă deosebirile/diferen eleă
dintreăconceptele,ăno iunile,ăformele…prezentateăînătextul,ăsecven aăaudio,ăaudio-video etc. şiăapoiă
s ă completezeă ună OG (dup ă ceă auă studiată cuă aten ieă materialul). Chiar se pot cere, din partea
profesorului,ăexplica iiăasupraăasem n rilorăşiădeosebirilorăg siteăşiăînscriseăînăOG, prin compararea
celeădou ăsauămaiămulteăno iuni,ăconcepte,ălucruriăetc.
Exemplu schematic:
 Num rulădeăc su eăpentruăasem n riăsauădeosebiriăpoateăfiăm ritălaăop iuneaăelevilor.
2. OG pentru structuri de tip descriere.
Autorului OG iă seă vaă cereă s ă noteze/s ă descrieă caracteristicile,ă propriet ile,ă utiliz rile,ă
componentele etc. unuiă“ceva”,ădup ădescriereaăaceluiă“ceva”.
Temaă poateă fiă descris ă deă profesor,ă citit ă deă eleviă – consilia iă deă profesoră – din materialul
bibliograficărecomandat,ăvizionat ăîmpreun ădeăprofesorăşiăeleviădeăpeăoăcaset ăvideo,ădeăpeăunăCD-
ROM,ăDVDăsauădeăpeăunăsiteădinăInternet,ăaudiat ăetc.

Exemplu schematic:

Laturi paralele
6ăfe eăp trate

CUBUL

8 vârfuri Unghiuri drepte

Muchii egale

3. OG pentru structuri de tip secven ial.

 În acest caz elevii sunt solicita iăs ălistezeăconceptele,ăevenimentele,ăitemii,ălucrurileăetc. ,
înăordineăcronologic ,ănumeric ,ădeciăetapizat,ăsecven ial.
Exemplu schematic:

De exemplu : Scrieţiănumeleărâurilorădinătabelulădatăînăordineaăcresc toareăaălungimiiălor.

NUMELE RÂULUI LUNGIMEA ÎN KM.

1.ăMureş 559
 2. Prut 742
3.ăTrotuş 162
4. Siret 761
5. Moldova 213
6. Olt 615

Sau: ComparaţiăsuprafaţaăRomânieiăcuăaăcelorlalteăţ ri.ăPeăaădouaălinieărealizaţiăunăclasament.

Republica România Ucraina Italia Iugoslavia Bulgaria Ungaria Fran a

Moldova
33700 km² 237500 603700 301252 102173 110912 93030 551500
km² km² km² km² km² km² km²

Completaţiăînăgraficăcuăajutorulădatelorădinătabelulăanteriorănumeleăţ rilor:

Un alt exemplu poateăfiăurm toareaăproblem ăpentruăclasaăaăIV-a:

Asiştiă laă ună concursă deă paraşutism.ă Enumer ă toateă evenimenteleă posibileă atunciă cândă ună
concurentăsareăcuăparaşutaăşiăestimeaz ăşanseleădeărealizareăaăfiec ruiăevenimentăînăparte.ă
Ordoneaz ăapoiăacesteăevenimenteădeălaă„imposibil”ălaă„sigur”.ă

4. OG pentru structuri de tip cauz -efect.

  Eleviiăsuntăchema i,ăprinăaceast ămetod ,ăs ăfac ăleg turaădintreăcauzaăşiăefectulărezultatăală
uneiăac iuni,ăfenomenăetc.

Exemplu schematic:
Într-oăproblem ădeătipul:ăLungimeaăunuiăterenăînăform ădeădreptunghiăesteădeă24ămetri.ăDac ăseă
m reşteălungimeaăcuă9ămetri,ăcâţiămetriădeăsârm ăvorăfiănecesariăpentruăîmprejmuireaăterenuluiă
cuă3ărânduriădeăsârm ?
Seăm reşteăperimetrul
cu ..............................
Lungimea se m reşteăcuă9ăm
Seăm reşteăaria
cu .....................

Seăm reşteăcantitateaădeăsârm ă
5. OG pentru structuri de tip problem -solu ie. necesar ăcu........................

Înăaceast ăsitua ieăelevilorăliăseăcereăs ădetectezeăproblema/situa iaăproblem ăşiăsuntăinvita iăaăoă

rezolva,ăaăg siăsolu ia. Elevii care vor completa un OG vorăenun aăproblemaăşiăvorălistaăunaăsauămaiă
multeăsolu iiălaăproblemaăenun at .

Aşadarăorganizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii:

1. compara ia
2. descrierea
3. secven area
4. rela iaăcauz -efect
5. detectareaăproblemeiăşiăg sireaăsolu ieiăsale.
 Oă alt ă perspectiv ă deă prezentareă structurat ă aă informa ieiă prină celeă cinciă moduriă aleă unuiă
organizator grafic esteădescris ăînăceleăceăurmeaz :
Domeniul Cuvinte cheie Organizatorul grafic Metodologia
Compara ia Diferit; spre deosebire. Seăexplic ădiferen aăsauă
Asem nare;ălaăfelăcaăşi;ă asem nareaăădintreădou ă
peădeăalt ăparte Asem. Deoseb. sau mai multe lucruri

Descrierea Caracteristi-cile sunt; de Se descrie subiectul ales

exemplu. prin listarea
caracteristicilor,
propriet ilorăsale

Secven ierea Primul, al doilea, al 1. ___________ Seălisteaz ăitemiiăsauă

treilea,ăurm torul,ăapoi,ă 2. ___________ evenimentele în ordine
în final 3. ___________ cronologic ăoriănumeric
4. ___________
Rela iaă Motivul pentru care; Seălisteaz ăunaăsauămaiă
Efect
cauz -efect Dac ă…ăatunci, ca multeăcauzeăşiăefecteleă
Cauză
rezultat;ăÎnăconsecin ;ă lor
Pentru ca. Efect

Formularea Problema este. . . ; Seăenun ăproblemaăşiăseă

Problema
problemeiăşiă Dilema este. . . ; listeaz ăunaăsauămaiă
g sireaă Puzzleăseărezolv . . . ; multeăsolu ii. Oăalt ă
solu iei Întrebare. . . . ; Soluţia variant ăesteădeăaăseă
R spuns. . . formula o întrebare iar
apoiăseăabordeaz ă
r spunsulălaăaceasta.

Structurareaăinforma ieiăprinăOG se poate face:

 -înainteădeăaăîncepeăoăactivitateă(lec ie,ălucrareădeălaborator…);
-înainteădeăaăîncepeăoăsecven ăaăuneiăactivit iăîncepute;
-înainteădeăterminareaăactivit ii;
-dup ăoăsecven ădintr-o activitate;
-dup ăterminareaăactivit ii…

Unăexempluădeăstructurareăaăinforma ieiăpentruămomentulăînv riiăesteădatăînă

celeăceăurmeaz : PLANETELE
Cald Rece Mare Mic Via Inele Sateli iănaturali

Mercur + - - + - - -

Venus + - - - - - -

Terra - - - - + - +

Marte - - - + - - +

Jupiter - + + - - + +

Saturn - + + - - + +

Uranus - + + - - + +

Neptun - + + - - - +

Pluton - + - + - - -

Înăcareăseăobserv ăc ăpentruăcaracteristiciăprezenteălaăplanetaărespectiv ăseăpuneăsemnulă“+”ăiară

pentruăceleăneprezenteăsemnulă“-“.
Pentruămomentulădeă(auto)evaluareălaăsubiectulă“Unelte”ăseăpoateăutilizaădeasemeneaăOG:
CARACTERISTICI ALE UNOR UNELTE
 Înscrie iă “+”ă sauă “–“ă înă c su aă dină dreptulă caracteristiciiă peă careă considera iă c ă oă posed ă
instrumentulă(exemplificatăînăprimulăşir):

Instrumentul Mas T iş Extrage Utilizat pentru Are mâner

Lemn Haine Usc turi
Ciocanul + - - + - + +
Fier str ul
Foarfeca
Cleştele
Coasa
Pentruăaăvalorificaăcunoştin eleăelevilorăseăpoateăapelaălaăaădaăoăsitua ieăproblem ădeăgenul:ă“Ceă
felă deă ad postă esteă palatul,ă şura,ă cortul,ă castelul,ă casa?”ă Înscrie iă 5ă caă valorizareaă ceaă maiă mareă
respectivă1ăcaăvalorizareămic ăaărespectiveiăcaracteristici
Organizatorul grafic caămetod ăesteăutil ăprofesoruluiăla:
-proiectareaăactivit ii;
-performareaăactivit ii;
-evaluareaăactivit iiăproiectateăşiăsus inute.

Metoda Proiectului
Proiectulăeste,ăînăopiniaămajorit iiăautorilor,ăceaămaiăbun ăprocedur ădeăevaluareăaăeficien eiăşiă
efectivit iiăform rii.ăEleviiăvorăfiăsolicita iă(individualăsau în grupuri) s ăconceap ,ăs ărealizezeăşiă
s ăevalueze unăproiectăpersonalăsauădeăgrupăutilizândăcompeten eleăformateăsauădezvoltateăînăcadrulă
proiectuluiădeăformare.ăPrinăproiectăpotăfiăevaluateăcompeten eăfoarteădiverseă– deălaăceleădeăanaliz ă
a nevoilorăsauădeăplanificareăpân ălaăceleădeănegociereăsauăformareăaăechipelor.ăUnăproiectăînseamn ă
maiă multă decâtă ună exerci iu,ă întrucâtă eleviiă auă posibilit iă sporiteă daă a-şiă folosiă ini iativaă şiă
creativitateaă înă situa iiă simulateă dar,ă maiă ales,ă reale,ă chiară dac ă formaă final ă aă proiectuluiă esteă
rezultatulănegocieriiăîntreăprofesorăşiăelevi.ă
Ideeaă înv riiă bazateă peă proiectă aă fostă lansată deă Williamă H. Kilpatrick, prin lucrarea The
Project Method (1918)
Proiectulăesteăoămetod ăinteractiv ădeăpredareă– înv are,ăcare presupune o micro-cercetare sau
oăinvestiga ieăsistematic ăaăunuiăsubiectăcareăprezint ăinteresăpentruăelevi.
Metodaă proiectuluiă presupuneă implicareaă activ ă aă eleviloră peă totă parcursulă activit iloră
desf şurate;ădeăregul ,ăacesteăactivit iăseăfinalizeaz ăcuăună“produs”ăconcret:ăunădosarătematic,ăună
ghid,ăoăcarteăscris ădeăelevi,ărealizareaăuneiăcolec ii,ăaăuneiăexpozi iiăetc.
 Înă urmaă investig riiă sauă micro-cercet rii,ă eleviiă potă g siă r spunsuriă laă diferiteă întreb riă –
semnificative pentru ei – legateădeăceeaăceăseăpetreceăînăşcoal ăsauăînăafaraăşcolii.
Proiectele:
 Ofer ă foarteă buneă oportunit iă pentruă abord riă interdisciplinareă aleă unoră teme,ă fenomeneă
etc.;
 Faciliteaz ăînv areaăprinăcooperareă(lucrulăînăgrup);
 Dezvolt ăcapacit ileădeăinvestigareăşiăsistematizareăaăinforma iilor;
 Sporescămotiva iaăpentruăînv areăprinăapelulălaăsitua iiădinăvia aăcotidian ăşiăprinăimplicareaă
elevilor;
 Faciliteaz ăutilizareaămetodelorămoderneădeăevaluareă(portofoliu,ăautoevaluareăetc. );
 Permit valorificarea unor surseădiverseădeăinformareăşiădocumentare;
 Stimuleaz ăautonomiaăelevilorăşiăcreativitateaăacestora.
 Ofer ă tuturoră eleviloră posibilitateaă deă aă contribui,ă într-un fel sau altul, la realizarea
produsului final.
Înv areaăbazat ăpeăproiecteăpresupuneăselectarea deăinforma ii,ăprelucrareaălorăşiă sintetizareaă
acestora,ă formulareaă deă întreb riă careă s ă c l uzeasc ă ivestiga ia,ă interac iuniă înă cadrulă grupului,ă
comunicarea rezultatelor, corelarea lor, realizarea unui produs final.

Etape posibile în realizarea unui proiect

1. Alegerea temei
2. Stabilirea obiectivelor
3. Planificareaăactivit ilor
 Distribuireaăresponsabilit ilorăînăcadrulăgrupuluiă(înăcazulăunuiăproiectăcareăseărealizeaz ăînă
grup);
 Identificareaă surseloră deă informareă (p rin i,ă profesori,ă enciclopedii,ă manuale, mass-media,
rezultatele unor proiecte mai vechi etc. )
 Stabilireaăşiăprocurareaăresurseloră(materialelor)ănecesare;
 Stabilireaăunuiăcalendarăalădesf şur riiăactivit iloră(analizaăşiădistribuireaărealist ăaătimpuluiă
necesar);
 Alegerea metodelor ce vor fi folosite.
4. Cercetarea sau investigarea propriu-zis ă(careăseăderuleaz ădeăregul ăpeăoăperioad ămaiămareă
de timp)
5. Realizareaăproduselorăfinaleă(rapoarte,ăpostere,ăalbume,ăc r iăetc. )
6. Prezentareaă rezultatelor/transmitereaă acestoraă celorlal iă colegiă sau/şiă altor persoane (elevi
dinăşcoal ,ăprofesori,ămembriăaiăcomunit iiăetc. )
 7. Evaluareaăcercet rii/activit ilorăderulateă(individualăsauăînăgrup,ădeăc treăcadrulădidacticăsauă
deăc treăpoten ialiăbeneficiariăaiăproiectului/produselorărealizate)

Paşiă(etape)ăîn derularea / conducerea unui proiect

(dup ăB. Campbell)
1. Stabileşte- iăscopulă(ex. :ăVreauăs ăînţelegăcumăacţioneaz ăprejudec ţile)
2. Formuleaz ăscopulăînăformaăuneiăîntreb riă(ex. :ăCeăsuntăprejudec ţileăşiăcumăneăinfluenţeaz ă
ele comportamentul?)
3. Identific celă pu ină treiă surseă deă informareă peă careă leă veiă folosiă (ex. :ă c r iă dină bibliotec ,ă
proverbeă/ăzic tori,ăsitua iiădinăvia aăcotidian ăsauădinămass-media)
4. Descrieăpaşiiăpeăcareăîiăveiăparcurgeăcaăs - iăatingiăscopulă(ex. :ăc tareaămaterialelor,ăcitireaă
şi interpretareaăacestora,ăconsemnareăunorărelat riă/ăvizionareaăunorămaterialeăvideoăetc. )
5. Identific ăcelăpu inăcinciăconcepteămajoreăsauăideiăpeăcareăî iăpropuiăs ăleăinvestigheziă(ex. :
discriminare, conflict, negociere, etnie, valori, stereotipuri)
6. Listeaz ăcelăpu inătreiămetodeăpeăcareăleăveiăfolosiăcaăs - iăprezin iăproiectulă(ex. : un joc de
rolăcareăs -i implice pe elevi)
7. Organizeaz ăşiăplanific ăproiectulăînătimpă(ex. :ăs pt mânaăI:ădocumentare,ăinterviuriăluateă
unorăadul i;ăs pt mânaăII:ăinterpretareaămaterialelor,ădiscu ii,ăstudiiădeăcazăetc. )
8. Decide cum vei evalua proiectul (ex. :ăcompletareaăuneiăfişeădeă(auto)evaluare;ăprezentareaă
unuiăportofoliuăalc tuităpeădurataăproiectuluiăetc. )

Investiga ia
- Reprezint ăoăsitua ieăcomplicat ăcareănuăareăoărezolvareăsimpl .
- Deşiăsarcinaăpoateăfiăscurt ,ătimpulădeălucruăesteărelativălung.
- Începe,ăseădesf şoar ăşiăseătermin ăînăclas .
- Poateăfiăindividual ăsauăînăgrup.
Obiective care se urmăresc:
- în elegereaăşiăclarificareăsarcinilor;
- g sireaăprocedeelorăpentruăg sireaădeăinforma ii.
- colectareaăşiăorganizareaădatelorăsauăinforma iilorănecesare.
- formulareaăşiătestareaăunorăipotezeădeălucru.
- schimbareaăplanuluiădeălucruăsauăcorelareaăaltorădateădac ăesteănecesar.
- scrierea unui scurt raport privind rezultateleăinvestiga iei.
Caracteristicile personale (ale elevilor) urmărite:
- creativitateaăşiăini iativa;
 - participarea în cadrul grupului;
- cooperareăşiăpreluareaăconduceriiă/ăini iativeiăînăcadrulăgrupului;
- persisten ;
- flexibilitateăşiăgândireădeădeschidereăc tre idei noi;
- dorin eădeăgeneralizare.

Vizitele pe Teren
Viziteleăpeăterenăreprezint ăunăcontactădirectăalăelevilorăcuărealitateaăc reiaăvorătrebuiăs -iăfac ă
fa ă dup ă formare,ă contribuindă laă înt rireaă motiva ieiă şiă aă interesului. Totodat ,ă acesteă vizite pot
furnizaămaterialăpentruăactivit iăulterioareădeăînv are.
Vizitele pot cuprinde:
 Interviuri cu persoane relevante;
 Culegereaădeăinforma iiădinădiferiteăsurseă– documente sau persoane;
 Observareaăunorăactivit iăsauăprocese.
 Practicarea unor competen eăformate.
Caăelementeăcareătrebuieăavuteăînăvedere,ămen ion m:
 Viziteleă voră fiă organizateă cuă grij ă pentruă a-şiă atingeă scopurile. Deă exemplu,ă vaă fiă asigurat ă
prezen aăpersoanelorăcheieăşiăaădocumentelorărelevante.
 Vaăfiărealizat ăoăvizit ăpreliminar ăpentruăaăseăverificaăasigurareaătuturorăcondi iilorănecesare.
 Grupulăvaăfiăpreg tităpentruăvizit ăşiăvorăfiănegociateăînăgrupăregulileădeăbaz .
 Se va aloca timp special pentru discutarea rezultatelor vizitei.

Experimentul
Experimentulă const ă înă efectuareaă deă c treă elevi,ă subă îndrumareaă şiă supraveghereaă
cadruluiă didactic,ă aă unoră ac iuniă deă c utare,ă deă încercare,ă deă observareă aă unuiă fenomen,ă cuă
scopulăacumul riiădeăinforma iiăştiin ifice,ăverific riiăunorăipoteze,ăobserv riiăcomportamentuluiă
sau al concretiz riiă adev ruriloră transmise.ă Efectuareaă unuiă experimentă presupuneă existen aă
unuiăspa iuăşcolarăadecvată(atelierulăşcolar,ălaboratorulăşcolar,ăcabinetăşcolar),ăşiăaămijloaceloră
deă înv mântă aferenteă (aparatur ,ă instala ii,ă ustensile,ă truse,ă scule,ă dispozitive diverse,
instrumenteădeăm sur ăşiăcontrol,ăsubstan eăchimiceăăetc.).
Din punct de vedere organizatoric, experimentele pot fi:
Experimenteă frontale.ă To iă eleviiă efectueaz ă înă acelaşiă timpă şiă înă acelaşiă ritm,ă peă acelaşiă
subiect,ăsubăîndrumareaădirect aăcadruluiădidactic,ăînăcondi iileăînăcareăseăpotăasiguraămijloaceă
deăînv mântăpentruăfiecareăelevăînăparte.
Experimenteă peă grupe.ă Seă efectueaz ă atunciă cândă nuă seă dispuneă deă suficienteă mijloaceă
didactice,ăsauăcândăseăinten ioneaz ădeprindereaăcuămuncaăînăechip ăaăelevilor.ăGrupeleădeăeleviă
potăefectuaăexperimenteăpeăaceeaşiătem ăsauăfiec reiăgrupeăiăseărepartizeaz ăsarciniădiferite.
Experimenteă individuale.ă Înă cazulă unuiă experimentă individual,ă fiecareă elevă îndeplineşteă oă
anumit ă sarcin ă concret ,ă diferit ă deă aă celorlal iă colegi,ă prină utilizareaă deă mijloaceă didacticeă
adecvate.
Dinăpunctădeăvedereăalăfinalit ilor,ăexperimenteleăpotăfiăgrupateăastfel:
A. Experimente demonstrative - suntărealizateădeăcadrulădidacticăînăfa aăclasei.
Acest tip de experiment prezint ăurm toareleăetape:
1. Asigurareaă uneiă preg tiriă teoretice.ă Profesorulă reaminteşteă eleviloră formuleleă
matematice, fizice, chimice, care vor fi utilizate pe parcursul experimentului sau la prelucrarea
datelorăşiăstabilireaăconcluziilor.
2. Cunoaşterea aparaturiiă deă c treă elevi.ă Profesorulă descrieă aparatul,ă instala ia,ă
montajul,ăelementeleăcomponente,ăastfelăîncât,ăoriădeăcâteăoriăelevulăvaăvedeaăacelămontaj,ăs -l
identificeăşiăs -lădenumeasc ăînămodăcorect.
3. Executareaă lucr riiă experimentale.ă Seă realizeaz ă deă c treă profesoră careă orienteaz ă
aten iaăelevilorăspreăaspecteleăpeăcareădoreşteăs ăleădemonstreze.
4. Elaborareaă concluziilor.ă Profesorulă încurajeaz ă eleviiă s ă trag ă concluziile,ă
realizându-seăînăacestăfelăşiăconexiuneaăinvers .
B. Experimente de cercetareăseăaseam n ă celă maiă multă cuăexperimentulăcaămetod ădeă
cercetareăşiăparcurgeăaproximativăetapeleăuneiăinvestiga iiăexperimentaleăautentice:
1. delimitarea unei probleme
2. emiterea de ipoteze;
3. organizareaădeăsitua iiăexperimentale;
4. desf şurarea propriu-zis ăaăexperimentului;
5. prelucrareaăşiăinterpretareaădatelor;
6. confirmarea sau infirmarea ipotezei.
C.ăExperimentulăaplicativăurm reşteăconfirmareaăînăpractic ăaăunorăcunoştin eăştiin ificeă
anteriorădobândite.ăEtapeleădeăparcursăsuntăurm toarele:
1. prezentareaă/ăactualizareaăcunoştin elorăteoretice;
2. prezentarea sarcinilor de lucru;
3. organizareaăactivit iiăelevilor,ăpeăgrupeăsauăindividual,ărepartizareaătruselor;
4. executareaăactivit iiăexperimentaleădeăc treăelevi,ăsubăîndrumareaăprofesorului;
5. consemnarea rezultatelor;
6. comentareaărezultatelorăşiăstabilireaăconcluziilor.
 Cerin eămetodiceăprivindădesf şurareaăexperimentului:
- experimentulăseărealizeaz ăatunciăcândăoăcereăcon inutul,ănuămaiărepedeăşiăniciădup ă
parcurgereaăno iunilorăteoreticeăcorespunz toare;
- necesit ă oă preg tireă prealabil ă aă profesorului,ă careă verific ă instala ia,ă montajul,ă
elementeleăcomponente,ăastfelăîncât,ădemonstrareaăfenomenului,ălegii,ămoduluiădeăfunc ionare,ă
s ădecurg ăf r ăincidente;
- se va asigura vizibilitateaăpeămasaădeălucruădeăc treăto iăeleviiăclasei;
- demonstra iaă experimental ă seă vaă faceă cuă voceă tare,ă seă vaă comentaă desf şurareaă
fenomenelor,ăprofesorulăexplicândătoateădemersurileăpeăcareăleăface,ăac iunileăşiăetapeleăpeăcareă
le întreprinde, orientândăastfelăaten iaăelevilorăpeătotăparcursulăexperimentului;
- lucrareaă trebuieă s ă fieă câtă maiă intuitiv ă şiă maiă explicit ,ă astfelă încâtă concluziileă s ă poat ă fiă
traseălogic,ăcaăoăconsecin ăfireasc ăaăcelorăobservate;

ÎNV AREAăDIRIJAT
Aceast ă metod ă implic ă prezentareaă unoră seriiă deă ideiă structurateă deă profesor,ă pentruă
rezolvareaăunuiăexerci iuăsauăaăuneiăproblemeădeăc treăelevi.ăNuăto iăeleviiăseădescurc ăuşorăşiăpentruă
aănuăinterveniăfrustr riăcareăs ăconduc ălaălips ădeăinteres,ăseăintroducăfişeăcuă indicii suplimentare.
Eleviiăseăfolosescădeăeleăşiădescoper ăregulaăsauăpaşiiăpeăcareătrebuieăs -iăparcurg ăpentruăaăajungeă
la rezultat.
Aceast ămetod ăpresupuneăcunoaştereaăelevilorăpentruăaăştiăcâtătrebuieăs ăcuprind ăaceleăfişeă
sau cât au nevoie de îndrumare.
Fişeleăpeăcareăeleviiăleăprimescăarătrebuiăs ăcuprind ăurm toareleăetape:ă

• aminteşte- iăşiăr spunde;ă

• utilizeaz ăindica iileăşiăconstruieşteărezolvarea;ăă

• verific ădac ăaiăîn eles;ă

• încearc ăşiătuăsingur.

Întreb ri:
1. Ceăavantajeăşiăceădezavantajeăar putea avea aplicarea acestor metode pentru clasele la care
preda i?
2. Cunoaşte iăşiăalteămetodeăactiv-participativeăceăarăputeaăfiăfolositeălaăoreleădeămatematic ?ă
Care ar putea fi modalitatea de realizare a acestora?
 Monotoniaăunorăoreăcareăseădesf şoar “laăfel”ăpoateăfiăînl turat ăprinăfolosireaăunorămetodeă
specificeă altoră discipline.ă Acesteă metodeă potă fructificaă poten ialulă unoră eleviă careă auă altă profilă deă
înv areă decâtă celă logico-matematic.ă Înă acestă modă eleviiă cuă dificult iă deă înv areă potă fructifica
propriileăabilit i,ăspecificeăunorăalteădomeniiăşiăîşiăpotădovediăutilitatea.
Organizareaăunorălec iiăcentrateăpeăastfelădeămetodeăpresupuneăimagina ieăşiăini iativ ,ăatâtă
dinăparteăprofesorului,ăcâtăşiăaăeleviloră(C.ăVoicaă– Recuperareaăr mâneriiăînăurm ălaămatematic ,
Bucureştiă2009).

Tem ădeăreflec ie: Întreba iăcolegiiăcareăpredauăalteădisciplineăceămetodeăspecificeă

folosescălaăclas .ăImagina iăactivit iăcareăaplic ăacesteămetodeălaăoreleădeămatematic ăşiădesf şura iă
activit ileăînăclas .ăDiscuta iăcuăcolegiiăconcluziileălaăcareăa iăajuns.
Seăpoateăspuneăc ăceeaăceăesteăcomunătuturorăacestorămetode,ăînăesen ăeuristice,ăbazateăpeă
descoperire,ăesteăfaptulăc ăacesteaătransform ăeleviiădinăsimpliăreceptoriăaiăştiin eiă“gataăf cute”ăsauă
simpliă“consumatoriădeăcunoştin e”ăînă“produc tori”ăaiăpropriilorăcunoştin e.ăEsteăoămetamorfoz ăală
c reiă sensă îşiă g seşteă oă sugestiv ă exprimareă înă cuvinteleă luiă Jeanneă Reardon,ă dup ă careă “oriceă
educator,ăinstitutorăsauăprofesorătrebuieăs ăfieămaiăpu inăinteresatăa-i înv aăpeăcopiiăştiin a,ăcâtăa-i
înv aă s ă gândeasc ă caă nişteă oameniă deă ştiin ,ă careă pună întreb ri,ă g sescă solu ii,ă încearc ,ă
ac ioneaz ăconştient,ăparticip ăefectivăşiăafectiv”ălaădezvoltareaăproprieiăcunoaşteriă(Raynal,ăRiunier,ă
1997, pg. 79). Aceste metodeăauămareleămerităc ădezvolt ăcapacit iăcognitiveăsuperioareăprecum:ă
gândireaădivergent ăşiăconvergent ,ăimagina iaăconstructiv ,ăcapacitateaădeăexplorare,ădeăemitereădeă
ipotezeă şiă verificareă deă ipoteze,ă capacitateaă deă descoperire,ă capacitateaă rezolutiv , capacitatea de
analiz ăcritic ăşiăreflec ie.
Formareaăspirituluiăştiin ificănuăeste,ăprinăurmare,ăoăproblem ădeăschimbareăaăadev rurilor,ăciă
deăschimbateăaătipuluiădeăactivitateăintelectual ,ădeămetodologieăcareăseăutilizeaz ă(I.ăCerghit).

Instruirea programat
Instruireaă programat ă reprezint ă oă aplicareă aă principiiloră ciberneticiiă laă procesulă deă
înv mânt.ăVorbindădespreăacestăprocesăseămen ioneaz ăc ,ăînăsensăcibernetic,ăacestaăesteăună
sistem dinamic complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente şiăinterrela ii.
Poten ialulăpedagogic:
-activeaz ăşiăindividualizeaz ămaximalăinstruirea;
-dezvolt ăunăstilăeficientădeămunc ăindividual ;
 -manifest ăunăputernicăcaracterăformativ;
-poateăfiăaplicatălaăcolectivulădeăeleviăcuăpreg tireăeterogen ;
-realizeaz ăconexiuneaăinvers ălaăcelămaiăînaltăgrad;
-con inutulăsecven elorăpoateăfiăadaptatăpentru:ărevedereaădeăcunoştin e,ăinforma iiănoi,ă
exemplific ri,ăexerci ii,ăsintezeăetc.
Limite:
-intervineălaăeleviăoăoboseal ăimediat ;
-esteăaccentuat ăparteaădeăinstruire în detrimentul celei educative;
-aparădecalajeăînăritmulădeăînv areăalăelevilor;
-sunt necesare cadre specializate în elaborarea testelor programate;
-aplicareaăinstruiriiăprogramateăimplic ăcosturiăridicate.

Seăcunoscădou ătipuriădeăinstruiriăprinăprogramare:
1. Programareălinear ă(sauăaăr spunsurilorăconstruite,ăini iat ădeăB.ăF.ăSkinner)ăaăc ruiă
principiuă areă laă baz ă oă program ă cuă r spunsă construită deă c treă elevi,ă parcurgereaă secven eloră
avândă oă singur ă înl n uireă într-oă ordineă fireasc .ă ă Oă prezentareă grafic ă aă acestuiă tipă deă
programareăesteădat ăînăfigur .

1 2 3 4 5 6

Fig.ăăReprezentareaăgrafic ăaăuneiăprogram riălineare.

Fiecareăsecven ăcuprindeăînăprincipiuăurm toareleămomente:

• prezentareaăinforma iei;
• întrebarea sau sarcina de rezolvat;
• identificareaăşiărezolvareaăr spunsului;
• comparareaăr spunsuluiădatăcuăcelăcorect.

2. Programareaăramificat ă(ini iat ădeăN.ăCrowder)ăareălaăbaz ăoăprogram ăcuăr spunsălaă

alegere.ă Înă acestă sens,ă elevuluiă îiă suntă prezentateă maiă multeă r spunsuri,ă dină careă elă trebuieă s ă
aleag ă r spunsulă peă careă îlă consider ă corect.ă Dac ă aă alesă ună r spunsă greşit,ă programulă îlă
dirijeaz ăpeăelevăs ăparcurg ămaiămulteăsecven e,ăînăcareăseăprezint ădiverseăinforma ii,ăcuărolulă
deăaăcorectaăgreşealaăcomis ,ăurmândăapoiăs ăfieăretrimisălaăsecven aăprincipal ăsauălaăsecven aă
urm toare.ăOăreprezentareăgrafic ăaăprogram riiăramificateăesteădat ăînăfigur .
 n

1 2 5 6

Fig.ăReprezentareaăgrafic ăaăuneiăprogram riăramificate.

Instruireaă programat ă prezint ă oă serieă deă avantajeă şiă dezavantaje.ă Printreă avantaje
men ion m:
-creştereaărandamentuluiăactivit iiădeăinstruire;
-economiaădeătimpăînăînsuşireaăcorect ăaăinforma iilor;
-creareaă unuiă ritmă individuală deă munc ,ă ceeaă ceă duceă laă optimizareaă procesuluiă deă
înv mânt;
-calitateaăşiăpromptitudineaăautocontroluluiăşiăcontroluluiăsarcinilorădidactice.
Dintreădezavantajeămen ion m:
-segmentareaăşiădivizareaăexagerat ăaămateriei;
-eliminareaăgândiriiăindependenteăşiăcreatoareăaăelevului.

Instruireaăasistat ădeăcalculator
Instruireă programat ă sauă instruireă asistat ă deă calculator este o form ă deă instruireă
individualizat ăprinăcareăinforma iaăesteăînv at ăfragmentat,ăfieăprinăcitireaăunorătesteăprogramate,ă
fieăutilizândăunăprogramădeăpredareăcuăajutorulăcomputerului.ăUnăr spunsăcorectălaăoăîntrebareăsauălaă
o problem ă permiteă eleviloră s ă avanseze,ă înă timpă ceă ună r spunsă incorectă presupuneă repeti ieă sauă
reînv are.ă
Instruireaăasistat ădeăcalculatoră(IAC)ăpoateăfiădefinit ăcaăoăaplica ieăaăsistemelorădeăcalculăînă
procesulădeăinstruire,ăînăcareăceiăceăînva ăcomunic ăinteractivăcuăsistemulădeăcalcul,ăînăbazaăunoră
programeădestinateăînv riiăşiăinstruirii.
Peă lâng ă faptulă c ă instruireaă asistat ă deă calculatoră esteă oă metod ă deă predare-înv area-
evaluare,ă aceastaă esteă constituit ă şiă caă oă disciplin ă deă sineă st t toare,ă prină careă ceiă interesa iă potă
asimilaăcunoştin e,ăpeăcareămaiăapoiăpotăs ăleăevaluezeăînăbazaăunorăsistemeădeăprograme.
FolosireaăsistemuluiăIACăcaămetod ădeăînv areăvaăstimulaăeleviiălaăreceptareaănoului,ălaă
dezvoltareaăimagina ieiăşiăgândiriiălogice,ălaăo înv areărapid ăşiăeficient ,ăşiălaăsporireaăşanseloră
deă reuşit ă înă ac iuneaă deă integrareă socio-profesional .ă Sistemulă IACă reprezint ă ună mediuă
integrat de hardware-softwareădestinatăinterac iuniiă
 Sistemul IAC este un mediu integrat hardware-software destinată asimil riiă activeă deă
cunoştin e,ădarăşiălaăformareaădeăpriceperiăşiădeprinderiăpractice.ăÎnăacestăscop,ăăcalculatorulăareă
nevoieădeăunăsoftăeduca ional.
Softul educational este un produs (program special) proiectat pentru a fi utilizat în
procesul de instruire al elevilor.
Înă realizareaă instruiriiă asistateă deă calculatoră laă matematic ,ă prină utilizareaă programeloră
specifice,ăsuntăimplica iăurm toriiăfactori:
-cadrul didactic – coordoneaz ăeleviiăînăprocesuluiădeăinstruire;
-elevul – îşiă formeaz ă competen eă deă utilizareă şiă exploatareă aă calculatoruluiă înă urmaă
procesului de instruire;
-calculatorul – folosit ca mijloc didactic de instruire;
-lec iileă – formeă deă baz ă înă organizareaă instruiriiă prină careă eleviiă îşiă formeaz ă
competen eleăfixateădeăprogramaăşcolar .
Raportatălaăprocesulădeăînv are,ăcalculatorulăpersonal,ăprezint ăoăserieădeăcaracteristiciă
printreăcareăenumer m:ă
-esteăunăobiectăculturalănou,ăcapabilăs ăgenerezeăoăadev rat ărevolu ieăînădomeniu;
-este un obiect interactiv care permite nu numai o instruireăşiăformareăpersonalizat ,ădară
şiărela iiădeăcooperareăcuăceilal iămembriăaiăgrupului;
-ofer ă reprezent riă multipleă şiă dinamiceă aleă fenomenelor,ă inclusivă model riă aleă
proceseloră deă nivelă macroscopică şiă microscopic,ă careă nuă suntă accesibileă înă modă nemijlocit
subiectuluiăcunosc tor;
-îndeplineşteăfunc iiăintelectuale,ăcontribuindălaăvalorificareaăpoten ialuluiăintelectualăală
indivizilor;
-soft-urileă complexeă asigur ă contexteă semnificativeă pentruă promovareaă unoră tipuriă deă
înv riăpersonalizate;
-modific ă rolurileă profesoruluiă şiă aleă formatoruluiă înă procesulă deă educareă şiă formareă
personalizat ;
Calculatorulă personală îlă ajut ă peă profesoră s ă predea,ă peă elevă s ă înve e,ă dară ă nuă poateă
supliniăînătotalitateăefortulăacestoraăînăprocesulădeăinstruireăşiădeăcunoaştere.
Instruireaă asistat ă deă calculatoră reprezint ă oă metod ă modern ă deă înv mânt,ă careă
valorific ăpeădeplinătehnicileădeămodelareăşiă analiz ăcibernetic ăînă contextulănoilorătehnologiiă
informaticeă şiă deă comunica ii,ă asigurândă organizarea,ă gestionarea,ă documentareaă şiă integrareaă
informa iilorăînăprocesulădeăcunoaştere.
Instruireaă asistat ă deă calculatoră areă oă serieă deă avantajeă şiă dezavantajeă uşoră
complementare:
 -avantajul unei mari economii de timp - creştereaăcosturilorădinăînv mânt;
-realizarea obiectiveloră deă timpă cognitivă înă detrimentulă celoră deă tipă practică şiă
psihomotor;
-facilit iădeăsimulareăaăproduceriiăşiămanifest riiăunorăfenomeneăsauăproceseă- nu poate
fiăînlocuit ăcuăexperimenteleădeăcercetareăşiădeălaboratorăsauăcuăactivit ileăpractice;
-realizareaăuneiărela iiăcalculatorăutilizatoră- izolareăfa ădeăcolegi,ăprofesor.
Sugestiiăşiărecomand riăînăprocesulădeăinstruireăcuăajutorulăcalculatorului:
-loculădeădesf şurareăalăinstruiriiăasistateădeăcalculatorăseărecomand ăaăfiăînăcadrulăunuiă
laborator dotat cu echipamente de calcul specifice;
-num rulădeăsta iiădeălucruă(calculatoareăpersonale)ăs ăfieăegalăcuănum rulăelevilorădină
clas ;
-toateăsta iileădeălucruăs ăfieăconectateăînăre eaăşiăcuăconexiuniălaăInternet;
-analizaă unoră lucr ri,ă referate,ă studii de caz, proiecte se va realiza cu ajutorul video-
proiectorului;
-laăpredareaănoilorăcunoştin eăseăvorăutilizaămetodeădeăînv areăactiv-participative;

ALTE METODE

Instruireădirect – Unătermenăutilizatăpentruăaădescrieăoăinstruireăexplicit ,ădirec ionat ăpasăcuă

pasădeăc treăprofesor.ăFormatulăsauăregistrulăadecvatăesteădemonstra ia,ăpracticaăghidat ăşiăpracticaă
independent .ăÎnăacestăfel,ăprofesorulăîiăpoateăajutaăpeăeleviăs ădeprind ăoăabilitateădeăcitireăsauăs -şiă
însuşeasc ă ună conceptă matematic.ă Apoi,ă eleviiă pună înă practic ă cunoştin eleă acumulateă subă
supraveghereaăprofesorului.ăÎnăfinal,ăpracticaăindependent ăesteărealizat ăînăscopulăperfec ion rii.ă
Jocuriăacademiceăşiăcompeti ii – Eleviiăconcureaz ăîntreăei,ăunulăcuăcel laltăsauăoăechip ăcuă
alta pentruăaăvedeaăcareăpersoan ăsauăgrupăesteămaiăbunăatunciăcândăliăseăîncredin eaz ăoăsarcin ăsauă
elaborarea unui proiect.
Centreădeăinteresăşiăexpozi ii – Colec iiăşiăexpozi iiădeămaterialeăsuntăutilizateăpentruăaăstimulaă
interesulăelevilorăpentruătemeăşiăsubiecteădeădiscu ie. Deăexemplu,ăcopiiiăpotăaduceăşiăar taălaăşcoal ă
obiecte de familie sau diferiteăarticoleăutilizateăînăm surare,ăsauăprofesorulăpoateăaranjaăoăexpozi ieă
cu astfel de obiecte, pentru a incita interesul elevilor pentru acest subiect de discu ie.
Colocvii – Unulăsauămaiămul iăoaspe iăsuntăinvita iăcuăscopulădeăaăfiăintervieva iăpentruăaăseăaflaă
câteăcevaădespreăpersoaneleăsauăactivit ileăînăcareăsuntăimplica i.
 Contracte – În elegerileăscriseăstabiliteăîntreăeleviăşiăprofesoriăcareădescriuăsarcinaăacademic ă
ceătrebuieăîndeplinit ălaăunănivelăspecificatăşiăîntr-oăanumit ăperioad ădeătimpăcumăarăfiăoăs pt mân ă
sauăoălun .
Demonstra ii – Oăform ădeăprezentareăînăcareăprofesorulăsauăeleviiăarat ăcumăfunc ioneaz ăsauă
cumăopereaz ăcevaăsauăcum esteăf cutăceva. Deăexemplu,ăunăprofesorăpoateăar taăelevilorăcumăs ă
utilizezeă ună dic ionar,ă ună calculatoră deă buzunară sauă ceă seă întâmpl ă laă v rsareaă petroluluiă înă ap ,ă
când, accidental, un petrolier are scurgeri.
Repeti ieăşiăpractic – Oăform ădeăstudiu independentăprinăcareăeleviiăpunăînăpractic ăoăsarcin ă
deă lucruă dup ă ceă aceastaă aă fostă explicat ă deă c treă profesor. Dup ă ceă liă seă arat ă eleviloră cumă s ă
utilizezeăunădic ionar,ăliăseăcereăs ăcauteăşiăs ăutilizezeăsinonimeăpentruăunăanumitănum rădeăcuvinte.
Observa ii,ălucruăpeăterenăşiăexcursiiădeăstudiu – Observa iiăf cuteăşiălucrulăînămediulănatural.
Eleviiăviziteaz ămuzeulădeăistorieăalăoraşuluiăpentruăaăvedeaăimaginiăcuădinozauriăsauăconcepăoămic ă
afacereăpentruăaăînv aădespreăproduc ieăşiămarketing.
Studiul independent sau studiul supravegheat – Studiul independent apare atunci când li se
încredin eaz ăelevilorăoăsarcin ăcomun ăpentruăaăfiăîndeplinit ălaăşcoal ăsauăcaătem ăpentruăacas .
Instruireă individualizat – Oriceă manevr ă utilizat ă deă ună profesoră prină careă predareaă şiă
înv areaăsuntăastfelăcroiteăîncâtăs ăsatisfac ăcaracteristicileăuniceăaleăunuiăelev.
Moduleădeăînv are – Oăform ădeăinstruireăindividualizat ăînăcareăeleviiăutilizeaz ăunăpachetă
completădeăactivit iădeăînv areăcareăîiăghideaz ăs ăştieăsauăs ăfieăcapabiliăs ăfac ăunălucru. Li se
poateădaăelevilorăunămodulădeăînv areăcareăs ăcon in ăactivit iămeniteăs ăajuteăeleviiăs ăîn eleag ăceă
esteăoăalimenta ieăpotrivit .
Înv areaă pentruă performan – Unuiă colectivă deă eleviă iă seă ofer ă informa iiă ceă trebuieă
înv ateăpentruăaăatingeăunănivelăpredeterminatădeăperforman . Este testat colectivul, iar indivizilor
careănuăauăob inutăunăscorăsuficientădeăridicat,ăliăseăpred ădinănouăşiăsuntătesta iăînc ăoădat . Cei care
au trecut testul primesc studiuăsuplimentarădeăîmbog ireăaăcunoştin elor,ăînătimpăceăceilal iăcolegiăîiă
prindădinăurm .
Rapoarte orale – Liăseădauăindivizilorăsauăgrupurilor,ăoriăsuntăpuşiăs ăaleag ăsinguri,ăsubiecteă
deădiscu ie. Deăexemplu,ăfiec ruiăgrupăiăseăcereăs ăafleăcâte cevaădespreăoăplanet ăaăsistemuluiăsolar.
Ceeaăceăauăaflatăesteăîmp rt şităcelorlal iămembriăaiăclaseiăprinăprezent riăorale.
Prezent riăşiăprelegeri – Eleviiăascult ăoăpersoan ăcareăvorbeşteădespreăunăanumităsubiectădeă
discu ie.
Rezolvarea de probleme – Cândă indiviziloră sauă grupuriloră liă seă prezint ă oă problem ă sauă oă
situa ieă controversat ă şiă dificil ă sauă oă situa ieă laă careă s ă seă gândeasc ă şiă peă careă s ă încerceă s ă oă
rezolve.
 Metoda înv riiăprinăproiecteăsauăactivit i – Oăform ădeăindividualizareăînăcare elevii aleg
şiălucreaz ălaăproiecteăşiăactivit i c roraăleăaleg nu numaiăsubiectul,ăciăşiămijloaceleădeărealizare.
Povestire – Liă seă dauă eleviloră informa iiă pentruă aă fiă studiateă independent. Apoi, când sunt
întreba iădeăc treăprofesor,ăvorăpovesti ceeaăceăauăînv at. Deăexemplu,ăeleviiăcitescădespreăvremeăşi,ă
apoi,ă prină întreb ri,ă profesorulă determin ă cantitateaă şiă naturaă cunoştin eloră acumulateă deă elevi,ă
precumăşiăceeaăceăauăîn eles.

Aplicații

 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăexplica iei.

 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăconversa iei.
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăexerci iului.
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăproblematiz rii.
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaădemonstra iei.
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăînv riiăprină
descoperire.
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăobserva iei.
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăinvestiga iei.
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăjoculuiădeărol.
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iămetodaăprogram rii
 Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iăIAC

Care dintre aceste metode sunt active?

Deăceăconsiderațiăc ămetodeleăutilizateăînăacesteăsecvențeăsuntăactive?

Metodele active caăformul ădeăeduca ieăcentrat ăpeăpersoan ăauălaăbaz ăcâtevaăprincipii:

o Profesoriiă şiă elevii,ă iară înă alteă cazuriă şiă p rin iiă sauă membriă aiă comunit iiă îşiă împartă
responsabilitateaăînv ţ rii
 o Climatulăactivit iiătrebuieăs ăfieăunulăcareăs ăfacilitazeăformareaăfiinţei.
o Elementulăcelămaiăimportantăesteăs ăînv m cumăs ăînv ţ măceeaăceăneăintereseaz
o Disciplinaănecesar ăactivit iiătrebuieăs ădevin ăautodisciplin
o Evaluareaăsemnifica ieiăînv riiătrebuieăs ădevin ăautoevaluare
o Profesorul trebuie receptat ca un furnizorădeăresurseăaleăînv ţ rii
Metodele active antreneaz ăoăcomunicare aleăc reiăelemente sunt:
 Emi torul,ămediatorul:ă celăcareăgestioneaz ăposibilit ileămediuluiăeduca ional,ăfaciliteaz ă
activitatea,ăintervineăînăsitua iiădificile,ăcoopereaz ăcuăsubiectulăînăactivitate.
 Destinatarul, subiectul, agentul activ ală înv rii:ă celă careă posed ă în el toate resursele
necesareăuneiăexperien eădeăînv are,ăcapacitateădeădecizie,ăini iativ ,ăautonomie,ădeăangajareăactiv ă
înăpropriaăformare;ăesteăliber,ăcreator,ăîncrez torăînăpropriileăcapacit i,ăînva ăceeaăce-lăintereseaz ,ă
înva ă prină autodisciplin ;ă particip ă laă alegereaă activit ilor,ă aă materialeloră deă înv at,ă aă
colaboratorilor.
 Con inutulă comunic rii:ă comportamenteă exploratorii,ă experien eă activeă derulateă înă via aă
interioar ăaăsubiectului,ăexperien eăcareădetermin ăprogresul,ădezvoltareaătotal ăaăfiin ei.
 Mediulăcomunic rii: mediulăincitant,ănecoercitiv,ăimprimândăoăintens ădinamic ăinterac iuniiă
subiectului cu anumite obiecte. Centrarea mediului pe subiect, pe resursele sale interne.
 Inten ia: favorizareaă evolu iei,ă aă progresuluiă interioră ală subiectului,ă recunoaştereaă calit iiă
sale de agentăactivăşiăprimăalădezvolt riiăsale.
 Direc iaă comunic rii:ă deă laă celă careă seă educ ă laă profesorulă concepută caă mediator,ă caă
facilitator;ăcooperare,ăsubordonareaămediatoruluiăfa ădeănevoileăceluiăcareăseăeduc .
Ceiăcareăseădeclar ăadep iăaiămetodelorăactiveăacord ăoămareăimportan ăpoten ialuluiăgeneratoră
ală acestora.ă Practicândă metodeă activeă elevulă înă acelaşiă timpă execut anumiteă sarciniă deă lucruă şiă
ajungeă s ă de in ă un control asupraă activit iloră propriiă deă înv are.ă Elevulă esteă realmenteă agent
activ,ă tr indă experien eă careă seă petrecă înă întregimeă înă via aă luiă interioar .ă Dinamismulă s uă şiă
resurseleăpeăcareăleăactiveaz ăîiăvorădaăsentimentulădeăautenticitate:ăpoateădaăcursăproprieiăini iative,ă
e capabil de autonomieăşiădeăaădecide,ădeăaăseăangajaăactivăînăpropriaăluiăformare.ăMetodeleăactiveă
sunt,ădinăaceast ăperspectiv ,ăsingureleăautenticeăşiăeficiente,ăeleă„sco ând”ădinăadâncuriăceăesteămaiă
personalăînăfiecare,ă„dinamismulăvital”ăcareăesteăunulărealist,ăra ional,ădirijatăspreăevolu iaăfiin ei.
Ap r toriiă metodelor active înăştiin eleăeduca ieiăconsider ăc ăinten iaămen ionat ămaiăsusăd ă
naştereă unoră inteă educativeă incomparabilă maiă importanteă decâtă sumaă cunoştin eloră achizi ionate,ă
programeleăparcurse,ăperforman eleăob inuteălaădiverseăexameneăsauăalteăformeădeăevaluare.
Subiectul careă seă educ ă esteă valorizată celă maiă intensă prină filosofiaă metodeloră active,ă metodeă
careă trebuieă s ă deaă cursă nevoiloră cognitive,ă afectiveă sauă deă alt ă natur ă aleă elevului.ă Profesorulă nuă
poateăparticipaădecâtăindirectălaăactivitate,ăcaămediatorăalădemersuluiădeăînv are.ăSubiectulăvaăputeaă
faceăalegeriăimportanteăpentruăc ădeciziaăîiăapar ine.ăÎncredereaăacordat ăvaădezvoltaăînămodănaturală
comportamenteleăexploratoriiăşiăparticipareaălaădeciziile comune.
Centrareaăpeăsubiectănuădiminueaz ărolulăprofesorului,ăalăorganiz riiăeducativeăînăansambluădară
îiămodific ăorientarea înspreăplanificarea,ăpreg tireaăactivit ii.ăMediulăareăoăimportan ădeosebit ,ă
materialele pe care le pune în joc fiind accesibileă şiă variate,ă alegereaă loră fiindă condi ionat ă totă deă
nevoileăşiăintereseleăsubiectului.ăPrinăacesteăcalit iămediulăfaciliteaz ădezvoltareaăşiăînv area.
Semnifica iaă global ă aă metodeloră active poateă fiă exprimat ă succintă prină urm toareleă idei:ă
accentuareaăpersoaneiăcaăfinalitate,ăcaăsubiectăactivăşiănuăcaămijlocă(obiect),ăaccentuareaătotalit iiă
existen eiăacesteiaăşiăaăinterac iunilorăcuăal ii.ă
Înă timpă ceă înă educa iaă tradi ional ă seă aveaă înă vedereă obiectulă şiă ra ionalitateaă instrumental ,ă
metodeleăactiveăinsist ăpeăsubiectivitate f r ăcaăprinăaceastaăs ăseăneglijezeăra iuneaăînăansamblu,ăpeă
intuiţie, pe afectivitate, altfel spus pe extraraţionalitate, pe deschiderea persoanei asupra a tot ce se
petrece în ea, asupra proceselor complexe pe care modeleleă tradi ionaleă aleă ştiin eiă nuă leă puteauă
explica.
Metodele active presupun demersuriăsubiectiveăşiăexistenţiale,ăvalorileăeduca ieiăăactualeăfiindă
maiă multă existen ialeă şiă experien ialeă decâtă obiectiveă şiă exterioareă persoanei.ă Cunoaştereaă şcolar ă
esteătotămaiămultăconceput ăcaăunăprocesătotal,ăunăprocesăalăfiin eiăînăîntregulăs u,ăeaănuăseămaiăpoateă
limita la procesele cognitive.
Metodele active îşiă tr deaz ,ă iat ,ă necesitatea,ă cunoaştereaă fiindă inclusiv ,ă eaă exprimândă
continuitatea între persoanaă careă cunoaşteă şiă ceeaă ceă aceastaă cunoaşte,ă eleă caut ă
complementaritatea şiă relaţiile, sistematizareaă experienţeiă subiective, colaborarea şiă cercetarea
comun .ă Înă fa aă acestoră elementeă experien aă controlat ă şiă reduc ionismeleă deă oriceă felă îşiă pierdă
valoarea.

CONCLUZII

Metodele active nuăsuntănişteămodalit iădeăac iuneămaiămultăsauămaiăpu inăîntâmpl toareăciăauă

laă baz ă oă filosofieă educa ional ,ă seă încadreaz ă într-un cadru paradigmatic inspirat de teoriile
socioculturaleă existen iale.ă Expresiaă acestoră teoriiă laă nivelulă ştiin eloră educa ieiă oă reg simă înă
paradigmaă educa ional-umanist .ă Funcţiuneaă general ă aă acesteiă paradigme, ceaă înă careă îşiă auă
origineaămetodeleă active,ăesteă aceeaădeăorganizareăeducativ ă centrat ăpeă fiin aăuman ă careădevineă
subiect, care trebuieăs ăpoat ăfunc ionaădinăplin.ăAceastaăesteăoăideeăprinăcareăeduca iaădevanseaz ă
oarecumăsistemulăsocialăglobal,ăînc ăinsuficientăcentratăpeăpersoan ăşiăinspir ăoăcritic ăaămaniereiăînă
careăsocietateaăindustrial ătrateaz ăpersoana.
 Funcţiaăcognitiv a acesteiăparadigmeăesteălaărândulăeiăimpregnat ădeăideeaădeăsubiectivitate şiă
calitate a fiinţei,ă vizândă înlocuireaă cunoaşterii-achizi ie,ă aă cunoaşteriiă posesiuneă cuă cunoaşterea-
acţiune, cuăcunoaştereaădeătipulăa şti să faci şiăa învăţa să fii.
Funcţiaă cultural vaă fiă şiă eaă impregnat ă fireşteă deă dimensiunileă enun ateă anterior,ă valorizândă
creativitatea subiectivă,ăexpresiaăsinelui,ăcomunicarea,ăbucuriaădeschideriiălaăexperien .ă
Pentru ca şcoala s ărealizezeă intaăpeăcareăculturaăcontemporan ăcuănoi,ăceaădeătip postmodern,
oăimpune,ăaceeaădeă aădep şiă distinc iileăneteădintreăştiin ăşiă umanism,ăra iuneăşiă sacru,ătrebuieăs ă
opereze schimb riălaănivelulămetodologieiăsale, în numele valorii activismului subiectului, valoare
careăareălaăbaz ănevoiaădeăautodep şire,ădeăevolu ieăşiăstabilizare,ădeăechilibrareăşiăsecurizare.
Nuăputemănegaă c ătoateămetodeleăeducativeăauăînă anumiteăcondi iiăoăinfluen ăpozitiv ăşiă ună
anumită gradă deă activism,ă totuşiă dac ă atribuimă actuluiă pedagogică semnifica iaă deă securizareă şiă deă
evolu ie,ănuătrebuieăs ăuit măc ăaceast ăsemnifica ieăseărealizeaz ăînămanier ănon-directiv ăînăsensulă
deă aă r spundeă întreb rilor,ă problemelor,ă îndoielilor,ă asigurândă astfelă evolu iaă fiin eiă umaneă careă
achizi ioneaz ăcunoaştere,ăcompeten eăpracticeăşiăprogreseaz ăîntruă„aăştiăs ăfii”.

Exerci ii

1. Proiecta iăoăsecven ădeăinstruireăînăcareăs ăutiliza iăuna din metodele expuse.

BIBLIOGRAFIE

M. Ionescu, I. Radu – Didacticaămodern ,ăEdituraăDacia,ăCluj-Napoca, 2001;

I. Cerghit – Metodeădeăînv mânt,ăEdituraăPolirom,ăIaşi,ă2006ă
Dumitru I.A. – Dezvoltareaăgândiriiăcriticeăşiăînv ţareaăeficient ,ăEdituraădeăVest,ăTimişoara,ă2000
Sarivan L. coord. – Predareaăinteractiv ăcentrat ăpeăelev,ăEduca iaă2000+,ăBucureşti,ă2005
Singer M., Voica C. – Recuperareaăr mâneriiăînăurm ălaămatematic , Educa iaă2000+,ăBucureşti,ă
2005
Voica C. – Recuperareaăr mâneriiăînăurm ălaămatematic , Educa iaă2000+,ăBucureşti,ă2009
RevistaăVirtual ăInfoăMateTehnică- http://www.infomate.ro/revista/imt305.pdf
Ausubel D., Robinson F.1981, Înv ţareaăînăşcoal ,ăEDP,ăBucureşti
Badea E., 1998, Flexibilitateaămintal .Oăviziuneăsincronic ,ăEDP,ăBucureştiă
Bogdan T., coord., 1981, Copiiiăcapabiliădeăperformanţeăsuperioare,ăEDP,ăBucureşti
Bruner J.,1974, Pentru o teorie a instruirii, EDP,ăBucureşti
Cerghit I., 2006, Metodeădeăînv ţ mânt,ăPolirom,ăIa iă
Cre uăC.,ă1997,ăPsihopedagogia succesului,ăEd.ăPolirom,ăIaşi
Cre uăC.,ă1998,ăCurriculumădiferenţiatăşiăpersonalizat,ăEd.ăPolirom,ăIaşi
Delors J. (coord.), 2000, Comoaraăl untric ,ăEd.ăPolirom,ăIa i
Doise W., Mugny G., 1998, Psihologieăsocial ăşiădezvoltareăcognitiv ,ăEd.Polirom,ăIaşi
Dospinescu V., 1998, Semiotic ăşiădiscursădidactic,ăEDP,ăBucureşti
Dumitru, I. Al., 2000, Dezvoltarea gândirii criticeăşiăînv ţareaăeficient ,ăEd.ădeăVest,ăTimişoara
Gagné R., 1975, Condiţiileăînv ţ rii,ăEDP,ăBucureştiă
Gagné R., Briggs L., 1977, Principii de design al instruirii,ăEDP,ăBucureşti
Golu P., 1985, Înv ţareăşiădezvoltare,ăESE,ăBucureştiă
Ionescu M., Radu I., coord., 1995, Didacticaămodern , Ed. Dacia , Cluj
Ionescu, M., Chis, V., Strategii de predare-înv ţare,ăEdituraăŞtiin ific ,ăBucureşti,
Joi aăE.,ă1998,ăEficienţaăinstruirii,ăEDP,ăBucureşti
Linksman R., 1999, Înv ţareărapid ,ăEd.ăTeora,ăBucureşti
Matei N.C., 1995, Înv ţareaăeficient ăînăşcoal ,ăEDP,ăBucureşti
Monteil J. –M., Educaţieăşiăformare,ăEd.ăPolirom,ăIaşi
NeacşuăI.,ă1990,ăInstruireăşiăînv ţare,ăEd.ăŞtiin ific ,ăBucureşti
NeacşuăI.,ă1990,ăMetodeăşiătehniciădeăînv ţareăeficient ,ăEd.ăMilitar ,
Oprea, C.-L., 2006, Strategii didactice interactive,ăEDP,ăBucureşti
Peretti A. de, Legrand J.-A., Boniface J., 2001, Tehnici de comunicare,ăEd,ăPolirom,ăIaşi
PetroviciăC.,ăăNeaguăM.,ă2006,ă„ElementeădeăDidacticaăMatematiciiăînăGr diniţ ăşiăînăÎnv ţ mântulă
Primar”, Edi iaăaăIIă- aărev zut ăşiăcompletat ,ăEdituraăPIM,ăIaşi
Petroviciă C.,ă Sec reanuă N.,ă 2006,ă „Tratareaă diferenţiat ă aă eleviloră dină înv ţ mântulă primară laă
matematic ”,ăEdituraăPIM,ăIaşi
Popescu, R., Roman, I. Lecţiiăînăspiritulămetodelorăactive, E.D.P., Bucureşti,ă1980.
Radu I., coord., 1991, Introducereăînăpsihologiaăcontemporan ,ăEd.ă“Sincron”,ăClujă
Radu M., Radu N., 1991, Reciclarea gândirii,ăEd.ăSigma,ăBucureşti
Stanciu M., 1999, Reformaăconţinuturilorăînăînv ţ mântulăpreuniversitar.ăCadruămetodologic,ă Ed.
Polirom,ăIaşi
Stoica A., 1982, Creativitatea elevilor, EDP,ăBucureşti
 Resurse on-lineăpentruăcursan i
http://cartables.net/logiciels/
http://www.espaceenfants.fr.st/
http://espacefr.com/
http://pragmatice.net/kitecole/logiciels_kit_p_w9.htm.
http://espacefr-education.com/
http://web.uvic.ca/hrd/hotpot/
http://rea.ccdmd.qc.ca/ri/netquizpro/
http://gsolaar.sourceforge.net/
http://www.algo.be/logo1/installer-MSWlogo.html
http://www.angelfire.com/pa/mswlogoinfo/
http://www.softronix.com/logo.html
http://www.dark-skull.fr.st/