DEZVOLTAREA CREATIVITATII COPIILOR SUPRADOTATI

-APLICATII PRACTICE-

Psihologia educaţiei este latura aplicată a psihologiei care accelerează condiţiile

şi legile de dezvoltare şi de manifestare a fenomenelor psihice în contextul instructiv-educativ
din şcolile de toate gradele (Creţu,T., 2004,p 12).
Psihologia educaţiei iniţiază„discuţii” despre predarea şi învăţarea eficientă,
motivează elevul pentru învăţare şi creează cadrul necesar stimulării creativităţii. Îşi îndreaptă
demersurile către segmente speciale de populaţie:(Neacsu, 2007,p.24)
 elevi supradotaţi
 elevi cu nevoi speciale.
Ariile de investigare sunt:
 procesul de instruire
 procesul de învăţare
 procese de dezvoltare
 ambianţa educaţională
Societatea, în care se nasc şi se formează oamenii, le modelează acestora
convingerile, valorile şi normele de comportament. Ei îşi însuşesc,deseori inconştient, o viziune
asupra lumii care defineşte relaţia cu ei înşişi,cu cei din jur, cu natura şi cu universul(Neacsu,
2007,p.9) .
O prima treaptă, atunci când spunem „predare excelentă” este clasa.Desigur aici
apare prima confruntare profesor - elev, tot aici putem face o primă analiză a predării şi să
asociem un calificativ.
Profesorul expert nu doar ştie ce să predea în clasă ci asigur ă permanent relaţia
între conţinut (ceea ce predă) cu mediul extern al clasei, în plus ştie cu să-idetermine pe elevi să
înveţe (Woolfolk, 2004 apud.Neacsu, 2007,p.27)
Vîgotski sugerează că profesorii trebuie să facă mai mult decât să atragă atenţia
asupra climatului şi mediului din clasă. Trebuie să lase elevii să descopere ei înşişi. Profesorul
trebuie să ghideze activitatea la clasă,trebuie să intervină în anumite momente pentru a încuraja
elevii să realizeze singuri sarcinile care le au.(Neacsu, 2007,p.49)

Factori interni (subiectivi) cercetaţi de psihologia învăţării

Factori antrenaţi în prelucrarea informaţiilor:

•reprezentările;
•gândirea;
•imaginaţia;
•limbajul;
•aptitudini (generale şi specifice);
•potenţialul creativ şi creativitatea manifestată (Neacsu, 2007,p.58) ;
În trecut, una din metodele de stabilire a diferenţelor dintre copii consta în
măsurarea inteligenţei (testele de inteligenţă). Se stabilea astfel coeficientul de inteligenţă(QI).
Se considera că inteligenţa este un suportreal pentru învăţare. Testele prin care se măsura
coeficientul de inteligenţă îndeplineau două funcţii:
(1) iniţial QI era folosit ca factor de predicţie pentru viitoarea perioadă universitar a
copilului (predicţia progresului). Se estima, astfel, o rată a progresului. La copiii cu scoruri mici
se putea anticipa o rată diminuată a progresului educaţional.
(2) QI indica potenţIalul în învăţare cu referire la cantitatea acumulărilor
(cunoştinţe).Limitele nu au ezitat să se manifeste: apar discrepanţe între QI şi ceea ce s-a
realizat de fapt (capacităţile universitare / academice).
La nivel academic învăţarea este determinată şi de motivaţie, de factorul afectiv, de
atenţie şi de voinţă care au un rol semnificativ în procesul învăţării şi asimilării.Astăzi ca
urmare a dezvoltării psihologiei cognitive asistăm la o schimbare a opticii şi accentuăm rolul
percepţiilor, reprezentărilor, gândirii,limbajului (care descriu procesele cognitive) în activitatea
de învăţare. Mai mult, noi metode calitative de analiză a diferenţelor între copii se centrează pe
stilurile de învăţare şi pe modalităţile de procesare a informaţiei (procesul cognitiv). De
asemenea studiul personalităţii este important atunci când vorbim despre învăţare.
Personalitatea poate influenţa procesul învăţării mai ales prin raportare la alte diverse situaţii de
învăţare(Neacsu, 2007,p.95)
În încercarea de a operaţionaliza conceptul „diferenţe individuale”pot fi stabilite
dimensiunile:
 Inteligenţa
Cei şapte ani de acasă
Copii supradotaţi
Creativitate
Capacităţi ale gândirii
Stiluri cognitive
Personalitatea
Copiii supradotaţi au un QI înalt (140şi peste) sau chiar talent(abilitate
specifică):-învaţă mai repede decât alţii;-memorie;-putere de concentrare pe o perioadă mai
lungă de timp (pe subiectul care-l interesează);-sferă largă de cunoştinţe (în diverse domenii);-
rezolvare de probleme dar deseori comprimă etape şi face conexiuni originale;-imaginaţie
neobişnuita(Neacsu, 2007,p.97)

Importanţa cunoaşterii diferenţelor

Copilul este o entitate cu o combinaţie unică de abilităţi e stiluri caracteriale. De
aceea cunoaşterea diferenţelor între copii este necesară deoarece oferă posibilitatea adaptării
noastre ca profesori la experienţele individuale şi la nevoile fiecă rui copil(Neacsu, 2007,p.100)
Supradotarea este o manifestare umană deosebită, cu multiple fațete, având ca
element comun excepționalitatea și fiind realizată prin combinarea fericită a unor capacități
intelectuale și aptitudini deosebite cu anumite trăsături de personalitate (și în condițiile unui
mediu socio-familial-cultural favorizant). Copiii supradotați nu constituie un grup populațional
omogen. Nu se poate vorbi de un profil psihologic unic. Totuși, supradotații constituie un grup
aparte, care se diferențiază prin caracteristicile de personalitate, stil de învățare, mod de
interacționare cu semenii etc. Ei trebuie considerați persoane cu nevoi speciale, tocmai pentru
că sunt speciali.

Elevul supradotat este acel subiect cu o capacitate intelectuală superioară mediei,

(la nivel psihometric, peste 130), observându-se diferențe cognitive atât la nivel cantitativ, cât și
calitativ.

Importanța identificării timpurii a supradotaților este primordială și constă

tocmai în faptul că majoritatea explicațiilor despre diferențele dintre potențialitate și situația de
supradotat își îndreaptă factorii familiari și oportunitățile educative și profesionale spre
diferențele substanțiale din mediile favorabile timpurii.Noi toți ar trebui să știm că a fi
supradotat nu este egal cu a fi cel mai bun la școală.

Mulți copii care au o astfel de inteligență, devin la școală plictisiți, pentru că

înțeleg atât de multe și li se pare inutil să arate că au înțeles manualul, iar unii dintre aceștia s-ar
putea să aibă dificultăți la scris din cauză că mintea procesează informația mai repede decât pot
scrie de multe ori. Unii dintre copiii supradotați se gândesc la mai multe lucruri în același timp
și par a nu fi atenți la școală. Ei știu foarte multe informații pentru că le- au citit înainte, iar ceea
ce li se predă la școală e deja mult prea depășit.

Pe cât de minunați sunt, pe atât de greu sunt de înțeleși . Dacă ne gândim ei ar

putea schimba lumea, datorită inteligenței lor superioară și fantastică, dar la fel de bine ei se pot
rata dacă nu sunt ajutați să își găsească locul. Ei se simt uneori neînțeleși și izolați, riscând să
cadă în depresie pentru că simt că nu sunt la fel ca cei din jurul lor.(Liliana Maria, 2016,p.4)

Folosind coeficientul de inteligenţă pentru indicarea

supradotării se disting nivelele:
85-99: Nivel normal
100-114: Nivel superior
115-129: Isteţ
130-144: Înzestrat
145-159: Foarte înzestrat
160-180: Extrem de înzestrat
180 Geniu

(Liliana Maria, 2016,p.20)

În aria dezvoltării cognitive există câteva aspecte fundamentale:

a) amplificarea sau aprofundarea tematică prin:

- conferinţe de interes pentru copii şi tineri (biologie, medicină, astronomie etc.)

- studii pe teme specifice, de interes pentru copii şi tineri (biologie, medicină,

astronomie etc.);

b) îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţilor creative şi de rezolvare a problemelor

(copiii sunt învăţaţi să gândească) prin:
 - diverse tehnici de lucru:

1. programe,

2. strategii de rezolvare a problemelor,

3. tehnici destinate dezvoltării creativităţii prin realizarea unor activităţi ce

stimulează: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea şi elaborarea;
- motivare pentru investigare (studiu independent) prin lucru individual sau în
grupuri mici.
- Amplificarea (îmbogăţirea) extracurriculară constǎ în conceperea unei serii de
programe educative individualizate aplicate în grupuri mici în afara programului şcolar, ele
favorizând dezvoltarea integrală a elevului şi mai buna dezvoltare a curriculum-ului; astfel, ele
includ studiul disciplinelor sau ale acestor arii de învăţare ce nu pot fi puse în practică la cursul
obişnuit, putând fi folosite atât la nivelul primar, cât şi la nivelul secundar.
- Amplificarea extracurriculară:

1. poate fi efectuată pentru un singur individ sau pentru un un grup de indivizi, de

cǎtre un singur educator sau specialist ce nu e direct legat de domeniul educaţiei, pentru o
materie anume sau pentru studii generale.
2. permite amplificarea cunoştinţelor la unele discipline ce pot fi incluse sau nu în
cadrul orelor obişnuite.(Liliana Maria, 2016,p.33-34)
 Etapizarea secvențelor unui program educațional diferențiat

În lucrarea "Curriculum diferențiat și personalizat" (1998) - autoare Carmen Crețu - găsim urmatoarele
secvențe ale elaborării unui program educațional diferențiat:

Etape Conținuturi Monitori

Conștientiz Interes Experți în domeniu,

area pentru domeniu coordonatori de programe similare,
Identificarea politicieni ai educației, personalități
relațiilor: program cu impact în lumea școlii,
comun - program subiecții unor studii de caz
pentru elevii dotați

Informarea Introducere Universitari, cercetători,

în teoria domeniului. experți
Prezentarea
unor programe
similare.

Manageme Alegerea Coordonatorul de program

nt formelor
administrative, a
tipurilor de activități,
planificarea
resurselor, a timpului.

Identificarea Oportunitățil Coordonatorul de program,

și atragerea e colaborative și decidenții educaționali, consilii
colaboratoril agenții. administrative, organizații de profil
or Transfer de
experiență.

Aplicarea Parcurgerea Coordonatorul de program

programului fazelor programului și colaboratorii

Evaluarea Aplicarea Profesori practicieni,

6
programului strategiilor de conducătorii unităților școlare,
evaluare a rezultatelor inspectorii școlari,
profesorilor psihodiagnosticienii, părinții,
colaboratorii, elevii înșiși

7
 Este de remarcat grija de a construi un cadru metodologic complet, integral
cu privire la identificarea copiilor supradotaţi, dar şi de a obţine un indice cât mai
sporit de obiectivitate prin complementaritatea metodelor de identificare.(Kelemen,
2014,p.13)

Incurajăm creativitatea copiilor prin :

• prin asigurarea unui mediu care permite copilului să exploreze și să se joace
fără restrângeri exagerate;
• prin adaptarea la ideile copilului, fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel
încât să se potrivescă cu cele ale adulților;
• prin acceptarea ideilor neobisnuite ale copilului, fără a judeca modul divergent
în care acesta rezolvă o problemă;
• folosind modalități creative pentru rezolvarea problemelor, în special a
problemelor ce apar în viața de zi cu zi;
• alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităților, pentru
trecerea de la ideile obisnuite la idei mai originale;
• încurajând procesul, iar nu scopul.

Copiii supradotaţi se remarcă prin atitudini, dispoziţii şi obiceiuri ce

valorifică mintea deschisă, obiectivitatea şi imparţialitatea. Ei practică în mod obişnuit
metacogniţia, analizându-şi propriul proces de gândire. Direcţionarea învăţării trebuie
să se realizeze pe baza analizei optimului educaţional şi planificarea pentru viitor a
acestuia. Copiii supradotaţi sunt conduşi de o curiozitate aparte, ei sunt avizi de a
înţelege cum funcţionează întreg universul, fiind capabili să îşi imagineze
îmbunătăţiri sau reformări, să producă valori utile din punct de vedere social. De
aceea, programele educaţionale pentru supradotaţi trebuie să răspundă unor cerinţe
educative care să se plieze pe caracteristicile specifice (Kelemen,2014,p.273)

Deoarece copiii supradotaţi prezintă caracteristici particulare de

dezvoltare, s-a construit pretutindeni în lume un sistem educativ ce respectă aceste
caracteristici particulare şi care poate valorifica enormul potenţial intelectual şi
aptitudinal al supradotaţilor, direcţionând influenţele educaţionale în mod deosebit de
educaţia de masă, spre stimularea acestora.

Programe educaţionale eficiente pentru supradotaţi frecvent

8
citate în literatura de specialitate sunt următoarele:
 1) Sidney J.Parnes a fost fondatorul fundaţiei pentru educaţie creativă, el a
studiat o viaţă modalităţile prin care se pot realiza programe educative care să vină în
sprijinul elevilor pentru soluţionarea problemelor în învăţare şi pentru dezvoltarea
gândirii creative, el susţinea necesitatea diferenţierii curriculum-ului.

2.Modelul triadei de îmbogăţire a lui Renzulli (The Enrichment Triad Model,

1977, 1985). Joseph S.Renzulli dezvoltă un program de educare a supradotaţilor bazat
pe experienţe de învăţare diferenţiate, care cuprinde: activităţi de instruire în grup,
activităţi exploratorii generale, activităţi de investigare individuală sau în grupuri
mici.

3.Stâlpii totemici ai talentului multiplu al lui Calvin W.Taylor (1978); Taylor,

prin propriile cercetări lansează o teorie (bazată pe modelul structurii inteligenţei a lui
Guilford2 privind stimularea şi dezvoltarea talentelor creative multiple prin
instrumente educative oportune. El susţine ideea că fiecare individ se remarcă printr-
un talent specific. De aceea, în abordarea sa el subliniază că pot fi descoperite mai
mult de 10% de copii talentaţi dincolo de evaluarea prin testele de inteligenţă, dacă se
iau în considerare şi alte aspecte şi el propune 9 arii cum ar fi: rezultate academice,
gândire productivă, planificare, comunicare, produse, decizii, aplicare, relaţii,
discernământ. El susţine, de asemenea, ideea că, dacă stimulăm motivaţia elevilor
pentru învăţare, ei îşi vor dezvolta abilităţile potenţiale într-un mod accentuat.
(Kelemen,2014,p.273-274)

4.Programul Purdue creat de John F.Feldhusen este un program dedicat

dezvoltării gândirii creative şi a celor patru calităţi ale acesteia: flexibilitate, fluenţă,
originalitate şi elaborare.

5.O metodă cu rezultate excelente, frecvent folosită în educarea copiilor

supradotaţi, este mentoratul, copilul supradotat aflat sub umbrela educativă a unui
mentor este ajutat şi consiliat în a-şi urma vocaţia. 276

Strategiile de învăţare valorificabile pentru o pedagogie activă

şi creativă

9
 Este important ca domeniile spre care profesorul ar trebui să-şi îndrepte
atenţia atunci când îşi planifică strategiile educaţionale pentru stimularea abilităţilor
elevilor capabili de performanţe superioare să ţină cont de următoarele aspecte :

dezvoltarea cognitivă continuă;

suportul afectiv-emoţional permanent;

formarea deprinderilor de învăţare eficientă;

formarea abilităţilor de cercetare şi utilizare a materialelor de referinţă;

formarea abilităţilor de a comunica prin forme orale, scrise şi

vizuale(Kelemen, 2014,p.279)

Geniile avangardei din intervalul 1900-1950 au recunoaştere maximă:

suprarealistul Salvador Dali, cubiştii Pablo Picasso şi Georges Braque (colajele şi
readymade-urile), Pierre Bonnard, Fernand Légèr, expresioniştii Marc Chagall (lumea
poveştilor patriarhale) şi Georges Rouault (hiperbola iconografică bizantină introdusă
în arta vitraliului).

Exemple de aplicații practice și idei inovative

1. Roboți Storytelling. OZOBOT și BEEBOT sunt roboței interactivi care

îmbină robotica educațională cu crearea de povești. Ozobot este controlat prin limbajul
culorilor. Pentru a face robotul să se rotească sau să prindă viață, se folosește un limbaj de
culoare universal, desenat cu markere

Cu ajutorul roboțeilor, elevii pot da frâu liber imaginației, să viseze și să creeze tot
ce le trece prin minte. Posibilitățile sunt infinite. Fiecare poate să fie arhitectul propriei lumi.
Pot ilustra propria poveste cu ajutorul unor hărți desenate și a unui Ozobot. În timp ce
Ozobotul urmează traseul, se spune povestea.

Bee-Bot sunt roboți mici care au fost concepuți pentru a fi folosiți de copii.
Bee-Bot poate fi programat să facă un număr stabilit de mișcări de la butoanele de pe spate.

2.Storytelling digital

Povestirea digitală combină arta de a spune povești cu un amestec de medii

digitale, inclusiv text, imagini, narațiune audio înregistrată, muzică și video.
Povestirea digitală poate încuraja creativitatea
10 și poate oferi cursanților o voce în timp
ce își folosesc poveștile pentru a-și împărtăși ideile și sentimentele cu alții.
 În cadrul aplicațiilor practice, sarcinile de lucru date copiilor contribuie la
dezvoltarea creativităţii fapt verificat în practica pedagogică.

3. Clădiri din orasul meu

Realizează o plimbare prin localitatea ta și identifică două clădiri ale unor

instituții importante.Întocmește un colaj cu imagini ale clădirilor vizitate.

4.Realizarea unui produs decorativ din lemn

5. Circuit electric -Electricitate obținută din lămâi -această tehnică de a

transforma o lămâie într-un fel de baterie este un proiect foarte comun și interesant de
realizat.

Realizați pe o coală de hârtie A4, cu ajutorul simbolurilor grafice , schema

electrică corespunzătoare montajelor serie și paralel. Realizați un circuit electric
simplu, prin care să asigurați alimentarea unui bec de la o sursă formată din patru
lămâi.

6. Modul de viaţă la oraş şi la sat în epoca modernă.

Construirea în detalii a machetei unei case din perioada amintită.

Etapele realizării: se formează echipe de ,,arhitecţi”; se identifică elementele

principale ale clădirii; se efectuează desenul de execuţie; se aprobă macheta; se alege
materialul de construcţie.

7. Jocul didactic Cuvinte încrucişate. Pentru dezvoltarea creativităţii la elevi

poate fi propus acest joc utilizat în procesul de predare-învăţare-evaluare, elevii au
posibilitatea să îmbine utilul cu plăcutul, iar activitatea devine interactivă şi se
pretează la necesităţile acestora.

8.Teatrul social .

Este o aplicaţie practică ce trezeşte curiozitatea elevilor, fiind o metodă

interactivă care încurajează atât participanţii, cât şi spectatorii să ia atitudine, să
susțină valori şi principii în care cred şi să identifice soluţii.
11
 În concluzie stimularea şi dezvoltarea creativităţii la copii trebuie să
constituie un imperativ pentru fiecare profesor, pentru că procesul de învăţământ, în
contextul modernizării curriculumului, oferă diverse prilejuri de cultivare a
personalităţii discipolilor.

9.3D Design

Realizeaza designul mobilierului, decorarea interioară sau arhitectura cu

ajutorul programului Tinkercad.

Obiectivul principal al este chiar proiectarea 3D a lucrărilor finalizate de către

copii.

10.Minecraft

Creeaza personaje sau obiecte cu abilități și atribute speciale pentru un joc.

11. Creeaza o aplicatie

Utilizeaza software-ul creator de aplicații Thunkable, cu ajutorul caruia vei crea

aplicații pentru iPhone și pentru Android.

Bibliografie

1.Cretu,C. (1998).Curriculum diferențiat și personalizat. Polirom.

2.Cretu,T. (2004).Psihologia vârstelor. Polirom.

3.Kelemen,G. (2014).MODELE EDUCATIVE ADAPTATE COPIILOR SUPRADOTAŢI.

Universitatea “Aurel Vlaicu“

4.Kelemen,G. (2014).Psihopedagogia supradotarii. Pro Universitaria

5.Liliana Maria,M.D. (2016).Copiii supradotati-suport curs.

6.Neacsu,I. (2007).Psihologia educatiei. Polirom.

12