MINISTERUL EDUCAȚIEI

DGÎ CANTEMIR
ȘI CERCETĂRII
SERVICIUL DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

WEBINAR:

”INDIVIDUALIZAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL

DIN PERSPECTIVA STILURILOR DE ÎNVĂȚARE
ȘI A INTELIGENȚELOR MULTIPLE”

Moderator:
Cabac Ana, șef SAP Cantemir
 Scopul webinarului
 Familiarizarea cadrelor didactice cu unele abordări ale Teoriei
inteligențelor multiple;
 Însuşirea de către participanți a strategiilor didactice pentru
asistența copiilor cu CES;
 Formarea abilităților de valorificare a inteligențelor multiple, în
funcție de stilul de învățare al copiilor;
 Deținerea competențelor privind selectarea și utilizarea
tehnologiilor didactice adecvate diferitor contexte educaționale;
 Înțelegerea de către cadrele didactice a esenței şi modalităților de
proiectare/elaborare a adaptărilor (ambientale, curriculare, a
materialelor didactice) pentru elevul cu cerințe educaționale
speciale; 
 Antrenarea în activități practice, de identificare şi utilizare a
tehnologiilor didactice adecvate unui context concret.
 Individualizarea procesului de învățare
pentru elevul cu CES
Individualizarea instruirii - acțiunea profesorului angajată în direcția
proiectării și realizării activității didactice/ educative în funcție de
particularitățile bio-psiho-socio-culturale ale fiecărui elev, în vederea
dezvoltării și integrării sale optime la diferite niveluri de cerințe micro
și macrostructurale înregistrate în procesul devenirii personalității
umane.
(Dicționar de pedagogie, Cristea, S., Editura Litera,
Chișinău, 2000, pag.180)
Acțiunea de individualizare a instruirii, presupune adaptarea continuă
a practicii de predare-învățare-evaluare la trăsăturile generale,
particulare și individuale ale personalității elevului, cunoscute și
studiate, în prealabil, prin mijloace științifice proprii perfectibile în
contextul activității de asistență psihopedagogică a tuturor „actorilor
educației”, la nivelul sistemului de învățământ.
 Individualizarea, în contextul incluziunii şcolare, este unul dintre
indicatorii calităţii și relevanței procesului educaţional.
 În acest context, cadrului didactic îi revine miisiunea să asigure
incluziunea educațională a elevilor cu CES în baza unor programe
adecvate necesităților fiecărui copil.

 Odată cu implementarea educației incluzive, se acordă o deosebită

atenție studierii procesului educațional din perspectiva
individualizării.

 Din perspectiva educației incluzive, individualizarea vizează

valorificarea tuturor diferențelor și individualizarea procesului
educațional prin dezvoltarea maximală a potențialului fiecărui
copil.
 Conform prevederilor Codului Educației, incluziunea elevilor cu
CES în școală este asigurată prin abordarea individualizată
(art.33, alin. (3).
 Acțiunea de individualizare a instruirii se realizează pe
trei niveluri de referință:
1. Individualizarea obiectivelor pedagogice concrete/operaționale,
care presupune adaptarea proiectului didactic la o diversitate de
„nevoi și de cereri”.

2. Individualizarea mijloacelor instrumentale de intervenție

educațională, care presupune adaptarea proiectului didactic la
diferite „constrângeri” obiective (spațiu-timp disponibil; calitatea
bazei didactice și a materialor, suportul multimedia) și subiective
(performanțele anterioare, resursele interne, ritmul de învățare).

3. Individualizarea metodelor de predare-învățare-evaluare, care

presupune adaptarea proiectului didactic la varietatea
disponibilităților reale și virtuale ale elevului, privite individual și în
cadrul unei grupe sau în contextul clasei de elevi.
 Individualizarea procesului educațional se va realiza prin
selectarea /adaptarea tehnologiilor didactice de predare-
învățare la necesitățile de învățare ale copilului/elevului.

 Desigur, ce va ține cont de stilul de învățare al elevului, de

inteligențele multiple, factori importanți ai individualizării, care
produc schimbări calitative la nivel de proces didactic.
 SUMARIZARE

* organizarea procesului educaţional în baza

educaţiei incluzive;
Ce este
* este un răspuns al cadrului didactic la
individualizarea?
necesitățile educaționale ale celor care învaţă,
inclusiv a copilului/elevului cu CES etc.

* cadrul didactic;
Cine poate realiza * cadrul didactic de sprijin;
individualizarea? * membrii CMI;
* membrii echipei PEI etc.
* la elaborarea/implementarea PEI;
* la stabilirea obiectivelor/finalităților
Unde putem aplica educaţionale individuale ale
individualizarea? copilului/elevului cu CES;
* în identificarea stilului de învățare și a
inteligențelor multiple etc.
 * la evaluarea paricularităților de dezvoltare a
copilului;
* la elaborarea/realizarea adaptărilor curriculare;
* la acordarea suportului copilului/elevului cu CES;
* prin adaptarea activităţii didactice la potenţialul/
Când și cum facem particularităţile individuale ale dezvoltării
individualizarea? copilului/elevului cu CES;
* prin adaptarea procesului educațional la
diversitatea de necesităţi ale copilului/elevului cu CES:
diversificarea metodelor, tehnicilor și a procedeelor;
a sarcinilor de învățare; a materialelor materialelor
didactice (elaborare, adaptare, suplimentare) etc.
* asigurarea accesului la educație de calitate a tuturor
copiilor;
* evaluarea și monitorizarea progresului elevului cu
De ce realizăm
CES;
individualizarea? * identificarea punctelor forte, a intereselor și a
necesităților educaționale ale copilului/elevului cu
CES etc.
 TEORIA INTELIGENȚELOR MULTIPLE
În de anii 80- 90 de școală , datoria noastră era să reținem date importante la
istorie, să reproducem comentarii literare și să folosim formule matematice.
Premiantul clasei, cel mai bun la matematică și limba româ nă , avea 10 pe linie chiar
dacă era un pic afon la muzică și nici la desen nu prea avea talent.
Suntem cu toții mă rturie a faptului că sistemul tradițional de educatie, cu înclinația
sa că tre memorare si logică matematică , funcționează pe premisa că toți elevii trec
prin acelașii proces de acumulare a cunoștintelor.
Dar cum ramane cu elevii pasionati de sport care reușesc sa alerge 50 de minute
fă ră oprire, sau cu micii iubitori de natură care recunosc toate plantele, dar care nu
primesc 10 decă t la biologie?
Ideea că nu toată lumea reacționează la aceiași stimuli în procesul de
învățare, l-a determinat pe profesorul Howard Gardner, de la Universitatea
Harvard, să pună sub semnul întrebă rii felul în care este organizat sistemul
educațional la nivel global.

Astfel, în anul 1983 a luat naștere a luat naștere Teoria Inteligențelor Multiple,
care a evoluat într-o știință de sine stă tă toare, apreciată de educatori și profesori
din întreaga lume.
Rezultatul:
Elevi mai implicați în procesul de învățare și apreciați la adevărata lor
valoare!
 • Ce este Teoria Inteligențelor Multiple și ce impact are
asupra procesului de învățare?
• Pornind de la ideea ca viziunea asupra capacitatii intelectuale este una
limitata, Gardner a teoretizat existenta a opt inteligențe distincte,
sugerand chiar prezenta celei de-a noua, asa zisa inteligenta existentială.
In opinia sa, fiecare dintre noi suntem un amalgam unic de abilități și
talente, iar capacitatea de memorare sau logica nu sunt singurele
elemente care ne definesc. Un copil poate să abiă o ureche muzicală
excelentă, dar de asemenea poate să spună povești cu talent, să se
orienteze foarte bine în spațiu și să înțeleagă emoțiile celorlalți dintr-o
singură privire.

• Așadar, felul în care sunt combinate aceste inteligențe multiple este ceea
ce ne diferentiază ca indivizi și determină apoi modul în care rezolvam
probleme și evoluăm ulterior. Însă tocmai aceste diferențe devin o
provocare pentru sistemul tradițional de educație, care presupune că
toata lumea e la fel, deci învață la fel.
• Poate acesta este motivul pentru care majoritatea copiilor nu se simt
stimulați sau apreciați la adevărata lor valoare într-o sala tradițională de
clasă.
Iniţial Gardner a identificat şapte tipuri de
inteligenţă, dar în 1999 a mai adăugat încă două:
•inteligenţa verbal-lingvistică

•inteligenţa logico-matematică

•inteligenţa muzicală/ritmică

•inteligenţa vizuală/spaţială
• inteligenţa naturalistă

• inteligenţa corporal – kinestezică

• inteligenţa interpersonală

• inteligenţa intrapersonală

• inteligenţa existenţială
 Din perspectiva educației, se impun o serie de precizări:

Fiecare persoană are toate cele opt tipuri de inteligență, ele funcționând
împreună în domenii unice. Unii oameni au niveluri înalte de funcționare la
toate cele opt inteligențe. Majoritatea oamenilor sunt undeva la mijloc, cu
câteva inteligenţe bine dezvoltate, majoritatea dezvoltate modest şi una sau
două nedezvoltate.
 Inteligenţele pot fi dezvoltate. H. Gardner consideră că toată lumea are
capacitatea de a dezvolta toate cele opt inteligenţe la un nivel înalt,
rezonabil, de performanţă, cu activităţi adecvate de învăţare, încurajare şi
îmbogăţire.
 Inteligenţele acţionează în moduri complexe. Nici o inteligenţă nu există
“de una singură” în viaţă. Inteligenţa întotdeauna interacţionează una cu
cealaltă.
 Există diferite moduri de a fi inteligent. Nu există un grup standard de
atribute pe care cineva trebuie să-l aibă pentru a fi considerat inteligent.

De exemplu, o persoană care este mai puțin pricepută la pictură, dar poate fi
extraordinară la dans. Ambele activităţi necesită inteligenţă corporal -
kinestezică.
 •Abordând educaţia din perspectiva inteligenţelor multiple, profesorii vor
conştientiza că elevii au combinaţii diferite de inteligenţe şi pot ţine seama în lecţii de
aceste diferenţe dintre elevi. De asemenea, pot influenţa modul de a învăţa al
elevilor, îi pot implica pe elevi în situaţii adecvate de învăţare şi în care elevii pot
obţine succes pentru că învaţă cu plăcere şi uşor. Profesorii îi pot ajuta pe elevi să-şi
îmbunătăţească învăţarea folosind punctele lor forte şi se pot concentra asupra a
ceea ce elevii fac bine şi nu pe ceea ce ei nu pot face.
•Pentru a proiecta activitatea din perspectiva inteligenţelor multiple, se poate
presupune că profesorii ar trebui să cunoască inteligenţele pe care le are fiecare
copil, ceea ce este dificil de aflat şi, mai ales, de respectat în lecţie. Totodată, ar
trebui să aibă în vedere că, nu se poate diagnostica în mod categoric prezenţa sau
absenţa unei inteligenţe, că nu există persoane care să aibă dezvoltat un singur tip
de inteligenţă şi că nu există activitate posibil de realizat cu un singur tip de
inteligenţă. Pornind de la aceste premise, profesorul poate plasa elevii în timpul
unei lecţii în situaţii diferite de învăţare în aşa fel ca ei să îşi poată valorifica şi
dezvolta toate cele nouă tipuri de inteligenţă. Dacă profesorul nu ţine cont de
inteligenţele multiple, el dă tuturor elevilor o sarcină de lucru pentru rezolvarea
căreia este necesară inteligenţă logico-matematică, elevii cu acest tip de inteligenţă
au şansa să o rezolve repede şi bine, obţin satisfacţie şi au oportunitatea să îşi
dezvolte această inteligenţă în detrimentul celorlalte. Ceilalţi elevi vor rezolva
sarcina de lucru mai puţin bine şi pot avea un eşec.
 Diferențiem 2 stilurile de învățare: după componenta genetică și după
emisfera cerebrală
1. După componenta genetică
Stilul de Caracteristici ale comportamentului de învățare
învățare

Stilul auditiv • Învață din explicația profesorului

• Verbalizează acțiunea întreprinsă pentru a învăța
• Este eficient în discuțiile de grup

Stilul vizual • Este important să vadă textul scris

• Învață pa bază de ilustrații, imagini, hărți, diagrame, tabele,
machete, scheme
• Recitirea/ rescrierea materialului sunt metode de fixare

Stilul tactil • Are nevoie să se implice fizic în activitatea de învățare

• Se exprimă folosind mișcarea mâinilor și comunicarea
nonverbală

Stilul • Învață din situațiile în care poate să experimenteze

kinestezic • Lipsa de activitate determină agitație, fiind eticetat drept copil
cu tulburări de comportament
2. După emisfera cerebrală activată predominant

Stilul cognitiv Strategia de învățare utilizată

Stilul global • Viziune de ansamblu asupra textului
• Identificarea ideilor principale, a cuvintelor – cheie și a
rezumatului care oferă perspectiva de ansamblu

Stilul analitic • Împărțirea textului în părți componente, prezentate pas cu pas și

în ordine logică
• Utilizarea sublinierii și a fragmentării textului
• Fixarea unor idei pe măsura citirii textului și refacerea la urmă a
întregii structuri
 • Teoria inteligențelor multiple din perspectivele cunoașterii elevilor, este
valoroasă mai ales în relația cu stilurile de predare/ învățare.
Cum se manifestă Cum Ce-i place Zone de Zone de Profil de
elevul gândește să facă? performanță intervenție învățare
elevul
VERBAL/ LINGVISTIC
- are o bună - în cuvinte, - să citească, să în povestit, cărţi, casete spunând,
memorie sintagme; scrie; descrieri, jurnal auzind,
pentru nume, locuri, - în - să povestească; metafore; dialoguri, citind,
date; propoziţii, - să se joace cu în a-şi aminti: discuţii văzând
- îi place să citească, fraze; cuvintele; nume de dezbateri cuvinte
să scrie şi să spună -în metafore - să participe la persoane,
poveşti; jocuri lingvistice nume de
- înţelege ordinea şi locuri, date,
înţelesul cuvintelor; Amănunte,
- explică uşor are un detalii, etc.
umor lingvistic
remarcabil;
- convinge uşor, este
persuasiv în vorbire
şi scriere;
- face analize
metalingvistice cu
uşurinţă
Cum se Cum Ce-i place Zone de Zone de Profil de
manifestă gândește să facă? performanță intervenție învățare
elevul elevul
LOGIC/ MATEMATIC

- îi place să în - să lucreze cu matematica, materiale algoritmizând,

rezolve raţionamente, numere; logica, cu operând cu
probleme, să în formule şi - să formuleze raționamente, care să structuri
lucreze cu cifre; algoritmi întrebări; rezolvare de experiment abstracte,
- raţionează - să găsească probleme eze, cautând
inductiv şi explicaţii; materiale relaţii logice
deductiv; - să caute ştiinţifice/
- are un bun structuri şi de
discernământ în relaţii; laborator,
ceea ce priveşte - să excursii la
relaţiile şi experimenteze; muzeul de
conexiunile; - să calculeze; ştiinţe,
- realizează - să rezolve expoziții
calcule probleme de tematice
complexe; logică etc.
- are gândire
ştiinţifică
Cum se Cum Ce-i place Zone de Zone de Profil de
manifestă gândește să facă? performanță intervenție învățare
elevul elevul
VIZUAL/ SPAȚIAL
- are imaginaţie în imagini, - să deseneze, a imagina imagini, vizualizând,
activă; în forme, să proiecteze, lucruri, diapozitive, folosind ochii,
- îşi formează în culori să construiescă; a sesiza filme, lucrând cu
imagini - să viseze cu schimbări, video, imagini/
mentale ochii deschişi; a citi hărţi, jocuri LEGO, culori
(vizualizează); - să folosească grafice, puzzle,
- se orientează imagini, desene, jocuri puzzle, cărţi
uşor în spaţiu; poze pentru a labirinturi illustrate,
- recunoaşte se exprima labirinturi,
relaţii şi jocuri de
obiecte imaginaţie,
spaţiale; vizite la
- percepţii muzeul de
corecte din artă
diferite
unghiuri;
- reprezintă
uşor grafic prin
pictură, desen,
sculptură
Cum se manifestă Cum Ce-i place Zone de Zone de Profil de
elevul gândește să facă? performanță intervenție învățare
elevul

MUZICAL/ RITMIC
- apreciază prin - să cânte; - a recunoaşte timp de - prin
structura ritmuri, - să fredoneze sunete; cântat; ritm, prin
muzicii şi a prin melodii; - a invăţa ore de Melodii;
ritmului melodii - să fluiere; sunete/ melodii; muzică; - cu
- are „scheme“ sau - să asculte - a-şi aminti mers la ajutorul
„cadre“ pentru muzică; melodii; concerte; sunetelor;
auzirea - să cânte la - a ţine ritmul instrumente - prin
muzicii un instrument - a sesiza muzicale muzică
- este sensibil la muzical; tonuri
sunete şi tipare - să bată şi ritmuri
vibraţionale ritmul;
- recunoaşte, - să fie
creează punctual
şi reproduce
sunte,
ritmuri, muzică,
tonuri
şi vibraţii
- apreciază
calităţile
caracteristice ale
tonurilor şi
ritmurilor
Cum se manifestă Cum Ce-i place Zone de Zone de Profil de
elevul gândește să facă? performanță intervenție învățare
elevul
CORPORAL/ KINESTEZIC
- controlează în
- jocuri de
mod voluntar
- să se mişte; rol/
mişcările corpului;
- să gesticuleze; mişcare/ - Prin
- programează
- să atingă şi să - activităţi sport; - pipăire,
mişcări ale
prin senzaţii pipăie obiecte; fizice jocuri apucare,
corpului;
somatice; - să folosească (sporturi); experienţe manipula
- face uşor legătura
prin gesturi limbajul - dans/ actorie; tactile; re,
dintre corp şi
şi mişcări trupului; - activităţi - ocazii de a gesticula
minte;
- să lucreze cu meşteşugăreşti construi, de re,
- are abilităţi
mâinile; învăţare și mimare
mimetice
- să danseze experienţia
şi funcţii corporale
lă
îmbunătăţite
Cum se manifestă Cum Ce-i place să Zone de Zone de Profil de
elevul gândește facă? performanță intervenție învățare
elevul
NATURALIST
- are dezvoltat
simţul - să observe
- prin - acces la
de comuniune cu animale şi -
elemente - a îngriji natură
natura; plante; clasificând
din natură; plante/ - ocazii de a
- recunoaşte şi - să facă - încadrând
- prin animale lucra
clasifică uşor experienţe, în
forme - a încadra în cu animale
tipare şi experimente; categorii
naturale; categorii - instrumente
comportamente; - să clasifice; -
- în - a observa de investigare
- apreciază - să se ocupe observând
categorii/ diferenţe a naturii (lupa,
impactul naturii de grădinărit evoluţii
clasificări binoclu etc.)
asupra sinelui
Cum se manifestă Cum Ce-i place Zone de Zone de Profil de
elevul gândește să facă? performanță intervenție învățare
elevul

INTERPERSONAL
- să aibă mulţi a înţelege
prieteni; - prieteni;
- comunică eficient oamenii;
- să discute cu - jocuri de
verbal şi non a organiza şi -comparând;
- prin oamenii; grup/
verbal; a conduce - stabilind
raportare - să facă parte întâlniri;
- este sensibil la evenimente, relaţii;
la alţii; din grupuri cu - activităţi de
sentimentele, activități; - discutân;,
interese comune; grup;
motivaţia celor din a comunica; - punând
- să organizeze - proiecte;
jur; a manipula întrebări;
- verificarea şi să conducă; - activităţi în
- optează pentru pe alţii; -
ideilor prin - să negocieze; comunitate/
lucrul în cooperare; a negocia împărtăşind
ale altor - să manipuleze voluntariat;
- dau dovadă de conflicte/
oamenii; - ucenicie
înţelegerea situații
- să participe la
perspectivelor
evenimente
celorlalţi;
- se pune uşor în
locul lor;
- sunt capabili să
creeze şi să
păstreze coeziunea
de grup şi spiritul
de echipă
Cum se Cum Ce-i place Zone de Zone de Profil de
manifestă gândește să facă? performanță intervenție învățare
elevul elevul
INTRAPERSONAL
- să lucreze
- a se -învăţând
singur;
- are capacitate cunoaşte/ singur;
- să-şi analizeze - locuri
de concentrare înţelege; - prin proiecte
interesele; secrete;
şi - a-și urma individualizat
- în relaţiile - să se - singurătate
tendinţă de a instinctul; e;
cu propriile autoevalueze; - opţiuni;
reflecta (natura - a-și urmări - în ritmul
nevoi, - să-şi - proiecte
umană, interesele propriu;
sentimente, planifice individuale
realitatea proprii; - având
emoţii şi viitorul, viaţa;
înconjurătoare); - a fi original; propriul
scopuri - să reflecteze
- îşi dezvoltă - a se axa spaţiu/
asupra
uşor abilităţile pepropriile intimitate
evenimentelor,
metacognitive și visuri/
emoțiilor,
sunt conştienţi sentimente
sentimentelor
de propriile
sentimente;
- are simţul
transpersonal al
sinelui, abilităţi
de gândire de
ordin superior
• Profesorul poate determina dezvoltarea stilurilor de învățare ale elevilor folosind el
însuși diferite stiluri de predare. Nu există un stil bun sau rău de învățare, așa cum nu
există un stil bun sau rău de predare.

C.E. Cornett a identificat câteva modalități de organizare a procesului didactic care

recunosc varietatea stilurilor de învățare:

1. Întrebări variate pentru valorificarea abilităților de gândire, cu accent pe abilitățile

de gândire de ordin superior
2. Structurarea unui nou conținut astfel încât experiențele anterioare ale elevilor să se
coreleze cu noile informații
3. Timp suficient pentru informare, reflecție și integrarea ambelor emisfere cerebrale
4. Fiecare elev trebuie să dobândească cel puțin un lucru nou în fiecare lecție (îl vom
întreba de fiecare dată ce consideră că a învățat nou în lecția respectivă)
5. Formularea de obiective clare pentru fiecare lecție
6. Utilizarea unor exerciții de introducere/ încălzire (asociații de cuvinte,
brainstorming, călătorii imaginare etc)
7. Folosirea mijloacelor multisenzoriale pentru procesarea informațiilor (instrucțiuni
scrise pe tablă, dar și citite; explicații verbale însoțite de realizarea unor scheme și de
demonstrații practice etc)
8. Utilizarea unei varietăți de strategii de sumarizare și încheierea activității (rezumate
scrise, recitări, dramatizări, grafice etc)
9. Utilizarea feed-back-ului descriptiv (în loc de ”foarte bine” se poate spune ”ai
identificat corect corelația între....”)
 Elaborarea sarcinilor în funcție de tipul de inteligență
și stilul de învățare
Teoria inteligenţelor multiple poate fi aplicată la toate
activităţile/disciplinele școlare și preșcolare:
• la începutul lecţiilor obişnuite se poate folosi o activitate care stimulează
inteligenţele multiple, în scopul de a creşte motivaţia elevilor;

• în cadrul unei teme interdisciplinare realizate într-un grup constituit din

copii reprezentând diverse inteligenţe „tari", care vor colabora în
realizarea sarcinii prin coduri de simboluri şi perspective diferite;

• în cadrul unui proiect individual prin care fiecare elev îşi realizează
tema din perspectiva inteligenţei/inteligenţelor „tari";

• exploatarea unei teme la nivelul unei discipline prin diferite coduri de

reprezentare.
 Modele de sarcini în contextul inteligențelor multiple

 I. Disciplina: Limba și literatura română, Textul

”Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri, clasa a IV-a
 Inteligenţa logico-matematică:

- Întocmiți un calendar cu sosirea păsărilor;

- Compuneți și rezolvați probleme cu termenii-cheie:
rândunele, cocostârci, ciocârlii, piciorușe, capuri,
aripioare;
- Desprindeți forme geometrice din text;
- Estimați câte păsărele pot fi într-un roi;
- Precizați numărul de propoziții din fiecare catren;
- Ordonați crescător denumirea păsărulor conform
greutății acestora.
 Inteligenţa spaţial-vizuală:

- Ilustrați printr-un desen strofa care v-a impresionat;

- Selectați culori pentru fiecare catren;
- Modelați din plastilină/desenează păsările din text;
- Schițați un tabel în care să introduci substantive,
adjective, verbe;
- Reconstituiți din puzzle pasajul/imaginea/fotografia
 Inteligenţa muzical-ritmică:
- Potriviți o melodie pastelului;
- Lecturați ritmic textul potrivind tempoul;
- dentificați păsările în baza audierii ciripitului;
- Atribuiți genul/caracterul de muzică pentru
termenii: veselie, speranță, viață.

• Inteligenţa corporal-kinestezică:
• - Redați prin gesturi și mimică acțiunile din text;
• Dramatizați o strofă din text (la alegere);
• Interpretați zborul păsărilor;
• Mimați procesul de construire a unui cuib;
• Construiți un cuib din diverse materiale.
 Inteligenţa naturalistă:
- Desprindeți semnele primăverii din text;
- Clasificați corpurile din text în vii/nevii,
terestre/cerești, naturale/artificiale;
- Elaborați fluturași cu conținut ecologic;
- Comparați ciocîrlia cu rândunica.

 Inteligenţa interpersonală:
- Realizați un dialog dintre cocostârc și copil;
- Redați printr-un joc de rol conținutul strofei a III-a;
- Realizați un interviu cu tema Primăvara.
 Inteligenţa intrapersonală:
- Enumerați momente din viața când trăiți stări de: veselie, amor,
sperare, viață;
- Identificați pasărea cu care ați vrea să vă asociați. De ce?;
- Alegeți locul vostru în poezie;
- Desprindeți sentimentele descrise de poet (compasiune, tristețe,
nostalgie).

Inteligenţa existenţială:
- Atribuiți termenului viață sintagme din text;
- Realizați un poster publicitar pornind de la îndemnul: Citiți pastelul
pentru că…;
- Reflectați asupra afirmației: Cocostîrcii sunt fideli baștinei.
 II. Disciplina: Matematică. Tema: Figuri și corpuri
geometrice, clasa a II-a
 Inteligenţa lingvistică:
- Scrieți câmpul de cuvinte pentru figurile/corpurile geometrice;
- Formați cuvinte noi din denumirile figurilor/corpurilor geometrice;
- Formulați întrebări pentru figurile/corpurile din imagine;
- Redactați legenda/povestea unei figuri/unui corp geometric.

Inteligenţa logico-matematică:
- Identificați asemănările/deosebirile pentru cerc și sferă, cub și pătrat;
- Estimați dimensiunile rechizitelor din ghiozdan;
- Comparați rezultatele prin măsurare;
- Precizați valoarea de adevăr a propozițiilor date.
 Inteligenţa spaţial-vizuală:
- Asociați literele alfabetului cu figuri geometrice;

- Identificați obiecte din clasă/natură corespunzătoare

figurilor și corpurilor geometrice;
- Modelaţi din plastilină corpuri geometrice; -

- Schițați corpul omului/animalelor din forme geometrice.

Inteligenţa muzical-ritmică:
- Realizați corespondențe între instrumentele muzicale și
formele geometrice;
- Interpretați Gama Do major în raport cu numărul de
laturi a figurilor (triunghi- Do Re Mi și viceversa);
- Ghiciți formele geometrice după bătăile ritmice (4 bătăi –
dreptunghi, pătrat).
 Inteligenţa corporal-kinestezică:
- Redați prin gesturi și mimică forme geometrice;

- Colorați și decupați forme geometrice;

- Construiți machete din diverse forme geometrice.

Inteligenţa naturalistă:
- Identificați obiecte/ființe din natură de formă:

triunghiulară, pătrată, dreptunghiulară, ovală, sferică

etc.;
- Clasificați piesele vestimentare conform formei

geometrice;
- Asociați fructele și legumele cu corpurile geometrice;

- Adunați și clasificați frunzele după forma lor.

 Inteligenţa interpersonală:
- Simulați un dialog între cerc și sferă, cub și pătrat;
- Inițiați un joc de rol între figurile și corpurile geometrice;
- Personificați două figuri/corpuri geometrice. Improvizați un interviu.

- Inteligenţa intrapersonală:
- Enumerați organele de simț și reprezentați-le prin forme geometrice;
- Identificați-vă printr-o formă geometrică. Argumentați alegerea;
- Elaborați un cod al bunelor maniere, redat prin simboluri (forme
geometrice).

- Inteligenţa existenţială:
- Asociați familia voastră cu una din formele geometrice (numărul de
membri, odăi, aparate electrice…). Argumentați.;
- Imaginați-vă că ați nimerit într-o lume a formelor. Ce v-ar fascina?;
- Transpuneți corpurile geometrice în dulciuri. Care ar fi acestea?
 LIMBA FRANCEZĂ
În proiectarea activităţii profesorul poate urma mai
multe modele de lucru:
•1. Grupează elevii după tipul de inteligenţă predominant şi dă fiecărui grup să
rezolve o sarcină de lucru în funcţie de acest tip de inteligenţă.

Exemplu: pentru lecţia “Franţa”, clasa a IX-a:

- matematicienii vor elabora un ciorchine structurat despre subiect sau vor
completa un tabel;
- plasticienii vor elabora sigla, blazonul sau o hartă cu figuri;
- muzicienii vor compune un cântec;
- scriitorii vor compune un cvintet;
- existenţialiştii vor anticipa ce se va întâmpla în viitor cu Franţa datorită
încălzirii climei;
- cei cu inteligenţă intrapersonală vor scrie un eseu despre sentimentele lor faţă
de Franţa;
- grupul de elevi cu inteligenţă interpersonală va realiza un interviu despre
Franţa şi francezi;
- naturaliştii vor prezenta asociaţiile de plante şi de animale specifice Franţei.
2. Grupează aleator elevii şi dă tuturor grupurilor aceeaşi sarcină de lucru,
care permite implicarea elevilor în rezolvare în funcţie de inteligenţele pe care
le posedă.
Exemplu: să facă un proiect, un poster, o prezentare în Power Point, un
flayer etc.);
- lucrează frontal cu clasa, dar propune elevilor o suită de sarcini de lucru
în rezolvarea cărora sunt solicitate pe rând anumite tipuri de inteligenţe sau
anumite ansambluri de inteligenţe;
- dă o sarcină complexă de lucru fiecărui elev în rezolvarea căreia sunt
solicitate toate tipurile de inteligenţă: spre exemplu:
- să prezinte un oraş folosind fotografii şi hărţi, scriind denumirea sa cu
litere decupate de hârtie colorată,
- scriind un text,
- desenând un blazon sau o siglă,
- compunând un cântec,
- făcând un traseu turistic prin oraş,
- scriind un eseu despre oraş,
- realizând un interviu cu un coleg despre oraş.
 Exemple de sarcini de lucru rezolvabile prin utilizarea predominantă a unui anumit
tip de inteligenţă şi care pot fi propuse elevilor în lecţiile de GEOGRAFIE:
1. Pentru inteligenţa verbal-lingvistică:
- scrie un eseu despre vizita ta în Bulgaria;
- observă în fotografie Piaţa San Marco din Veneţia. Imaginează-ţi că eşti în piaţă şi
scrie ce ţi se pare interesant;
- scrie/caută ghicitori, proverbe sau zicători despre …;
- concepe un afiş pentru Peştera Urşilor;
- creează un rebus sau aritmogrif despre …;
- descrie peisajul montan din imagine;
- scrie un text cu cuvinte date sau termeni cheie daţi în avans;
- completează un text lacunar;
- pronunţă denumiri de localităţi în alte limbi;
- citeşte o lectură geografică;
- scrie un reportaj despre …;
- descrie un loc deosebit de pe glob;
- scrie un cvintet despre …;
- formulează întrebări/răspunsuri despre …;
- răspunde la următoarele întrebări sau ghidul de studiu;
- caută termenii următori în dicţionar;
- defineşte termenii; restructurează definiţia … etc.
2. Pentru inteligenţa logico-matematică:

- anticipează ce se va întâmpla dacă …;

- anticipează consecinţele faptului că …;
- ordonează cronologic etapele unui proces geografic (eroziune, erupţie vulcanică);
- realizează o clasificare pe baza unor criterii;
- stabileşte asemănările şi deosebirile dintre două localităţi/ tipuri de medii etc.;
- rezolvă un exerciţiu, o problemă, un studiu de caz;
- pune diagnosticul în acest caz;
- aplică formula …;
- realizează o hartă conceptuală, un tabel;
- elaborează climograma folosind datele …;
- stabileşte categoriile/clasificarea …;
- stabileşte ordinea evenimentelor, a priorităţilor;
- rezolvă puzzle, rebusul;
- stabileşte relaţia dintre temperatura medie anuală, cantitatea medie anuală de
precipitaţii şi înălţimea arborilor;
- completează un tabel cu date extrase din text ... etc.
3. Pentru inteligenţa muzicală/ritmică:

- scrie versurile unui cântec despre …;

- cântă un cântec specific ţării …;
- ascultă muzică specifică acestei ţări;
- creează un cântec despre o ţară, o capitală;
- ascultă muzica în timpul activităţii;
- recunoaşte ţara din care provine un cântec ascultat;
- stabiliţi regiunea ţării din care provine cântecul popular ascultat, etc.
4. Pentru inteligenţa vizuală / spaţială:

- elaborează organizatori grafici (copacul ideilor, ciorchine nestructurat);

- subliniază cuvinte cheie şi idei esenţiale într-un text;
- colorează cuvinte cheie, sintagme într-un text;
- realizează sigle, blazoane;
- completează jurnalul grafic;
- identifică un traseu pe o hartă;
- desenează schiţa unei ţări pe baza altei hărţi sau din memorie;
- prezintă monumentele de arhitectură celebre dintr-o ţară pe baza unor
fotografii;
- elaborează o blocdiagramă pentru relieful carstic;
- elaborează un poster, un flayer, o reclamă;
- elaborează diagrame;
- vizionează un film documentar;
- analizează o fotografie;
5. Pentru inteligenţa naturalistă :

- colectează şi prezintă informaţii din ziar despre evenimente biologice şi

ecologice;
- identifică plante şi animale în mediu, în fotografii, în desene;
- identifică condiţiile optime de mediu pentru o plantă sau pentru un animal;
- identifică plante şi animale care îţi plac cel mai mult dintr-un mediu;
- întocmeşte o listă cu ţările în care trăieşte puma;
- scrie câte un animal specific fiecărui continent;
- explică cum se cultivă orezul;
- realizează colaje despre …;
- realizează o colecţie de roci şi minerale;
- elaborează propuneri de ecologizare a unei zone;
- stabileşte un traseu turistic pe hartă, etc.
6. Pentru inteligenţa corporal-kinestezică:

- mimează o plantă, un animal, o erupţie vulcanică;

- indică la hartă;
- învaţă un dans specific unei ţări;
- joacă un joc de rol dramatic;
- foloseşte globul geografe;
- realizează un mulaj pentru o formă de relief;
- foloseşte busola în teren;
- orientează-te pe hartă aplicând roza vânturilor;
- execută măsurători pe hartă cu compasul, cu rigla;
- cartează o regiune;
- marchează un traseu turistic în teren, etc.
7. Pentru inteligenţa interpersonală:

- analizează spaţiul în care se desfăşoară un conflictul militar din zona Asiei;

- realizează un interviu, o anchetă;
- stabileşte caracteristicile poporului român;
- adresează întrebări unui coleg;
- ajută un coleg să se orienteze pe hartă sau în teren;
- realizează un interviu cu un musulman pentru a-i înţelege valorile, cultura;
- negociază conflictul dintre investitori şi cei care protejează mediul;
- realizaţi un proiect în grup, etc.
8. Pentru inteligenţa intrapersonală:
- elaborează un eseu cu propriile gânduri şi reacţii în legătură cu …;
- spune ce ai face dacă ai fi în locul ….?
- scrie un eseu cu tema ...;
- elaborează organizatori grafici (copacul ideilor, ciorchine nestructurat);
- subliniază cuvinte cheie şi idei esenţiale într-un text;
- colorează cuvinte cheie, sintagme într-un text;
- realizează sigle, blazoane;
- completează jurnalul grafic; - identifică un traseu pe o hartă;
- desenează schiţa unei ţări pe baza altei hărţi sau din memorie;
- prezintă monumentele de arhitectură celebre dintr-o ţară pe baza unor fotografii;
- elaborează o blocdiagramă pentru relieful carstic;
- elaborează un poster, un flayer, o reclamă;
- elaborează diagrame; - vizionează un film documentar; - analizează o fotografie;
- elaborează o hartă mentală a localităţii;
- scrie opiniile tale despre …; - identifică trăsăturile proprii şi care sunt specifice şi
unui alt popor; - ce ar fi diferit dacă ai fi trăit într-o altă cultură?
- ce îţi place în mediul geografic în care trăieşti? - ce iţi displace?
- ce ai face pentru a te adapta să trăieşti în Sahara?
- stabileşte un plan de acţiune pentru …; - stabileşte o listă de priorităţi;
- completează într-un jurnalul opiniile despre călătoria ta în … etc.
9. Pentru inteligenţa existenţială:
- anticipează ce se va întâmpla cu omenirea prin încălzirea globală a climei;
- stabileşte măsuri pe care ar trebui să le ia oamenii pentru protecţia mediului;
- scrie cum a fost influenţat poporul român de locuirea sa în spaţiul carpatic;
- scrie cum a fost influenţat poporul român de poporul turc;
- scrie ce crezi că se va întâmpla cu populaţia din sudul ţării datorită
deşertificării;
- explicaţi cum s-a format universul;
- explicaţi faptul că universul este infinit în timp şi în spaţiu;
- explicaţi ce s-ar întâmpla pe Pământ dacă s-ar inversa polii acestuia;
- explicaţi ridicarea nivelului apei mărilor şi oceanelor datorită încălzirii globale,
etc.
Bibliografie:
•Bernat, Simona-Elena, Diversitatea în învăţare şi modalităţi de a răspunde acesteia
prin predare, „Şcoala reflexivă”, vol. 2, nr. 1 (4), Cluj-Napoca., 2005
 Pentru disciplina CHIMIE
Se propune de aplicat la clase sarcini de învățare cuprinse în strategii
didactice de predare, proiectate pe baza Teoriei inteligențelor multiple
aplicate elevilor cu CES.

1. Inteligența verbală/lingvistică
Disciplina: Chimie

Clasa: a IX-a

Tema: Soluții

Sarcini de învățare:

●Alcătuiește un scurt eseu cu tema Soluții pe care le folosesc în fiecare

dimineață, înainte de a merge la școală.

●Descrie toate substanțele chimice pe care le găsești în baia locuinței tale.

2. Inteligența logico-matematică

Disciplina Chimie

Clasa: a IX-a

Tema: Concentrația procentuală a soluțiilor

Sarcini de învățare:
●Calculează concentrația procentuală a unei soluții de ser fiziologic care
conține 4 grame de sare și 76 grame de apă.

●Calculează masa de apă corespunzătoare la 25 ml, respectiv 2 l de apă,

cunoscând valoarea densitatății apei - 1g/ml
3. Inteligența vizuală/spațială

Disciplina: Chimie
Clasa: a IX-a
Tema: Legături chimice
Sarcini de învățare:
●Desenează pe o planșă modelele moleculare ale moleculelor de hidrogen,
oxigen, apă.
●Desenează geometria reacțivului Tollens, pe baza modelului prezentat în
clasă.

Tema: Elemente galvanice

Sarcină de învățare:
●Plasează electrozii, voltmetrul, puntea de sare în macheta incompletă a pilei
Daniell din imaginea alăturată.
4. Inteligența kinestezică/corporală

Disciplina: Chimie
Clasa: a IX-a

Tema: Legături chimice

Sarcini de învățare:

●Formați două grupe de elevi - grupa metalelor și grupa nemetalelor. Invitați

un coleg din grupe pentru a forma o pereche, respectând regulile pe baza
cărora se formează legăturile ionice.

●Imitați mișcarea browniană a particulelor dintr-o soluție rece și una caldă.

5. Inteligența naturalistă

Disciplina: Chimie
Clasa: a IX-a
Tema: Legături chimice
Sarcini de învățare:
●Identificați substanțele chimice existente în saline. Precizați denumirea
științifică și proprietățile fizice ale acestora.
●Descrie substanțele chimice pe care le observi în timpul unei vizite într-o
peșteră.
●Înr-o dimineață, în drum spre școală, simți un miros neplăcut în preajma ta.
Care ar putea fi cauza, sursa?

Clasa: a X-a
Tema: Coloranți naturali și sintetici
Sarcini de învățare:
●Colorați ouăle de Paști cu substanțe extrase din plante - coji de ceapă, roibă.
6. Inteligența muzicală/ritmică

Disciplina: Chimie
Clasa a IX-a
Tema: Legături chimice
Sarcina de învățare:
●reproduceți sunetele emise de o orgă cu hidrogen.

Clasa a XII-a
Tema: Viteza de reacție
Sarcina de învățare:
●Marcați prin bătăi de palme trecerea fiecărui minut în care se formează
precipitatul alb de sulf coloidal, în reacția acidului sulfuric cu tiosulfatul de
sodiu.
●Numărați bătăile de palme și precizați tipul de reacție - lentă sau rapidă, în
două determinări experimentale diferite.
7. Inteligența intrapersonală
Disciplina: Chimie
Clasa a X-a
Tema: Mase plastice
Sarcini de învățare:
●Exprimă argumente pro și contra colectării selective a gunoiului
●Alcătuiește o listă cu reguli proprii de colectare selectivă a gunoiului în gospodăria
ta.
●Precizează asemănări și deosebiri între diverse tipuri de mase plastice.
8. Inteligența interpersonală
Disciplina: Chimie
Clasa a X-a
Tema: Mase plastice
Sarcini de învățare:
●Imaginați un dialog cu un vecin care aruncă gunoiul la întâmplare.
●Cum îl puteți convinge pe vecinul dvs. să colecteze selectiv gunoiul menajer?
 
 Scenariu didactic (model)
Disciplina: Geografie
Clasa: a VI-a.
Unitatea de învățare: „Africa.
Tema/subiectul: „Pădurile ecuatoriale umede;
Competențe:
- comunicarea corectă în limba maternă, cu utilizarea adecvată a termenilor
geografici;
- identificarea relațiilor dintre componentele naturale pecifice
continentelor.

Obiective:
- să utilizeze termenii specifici în comunicările geografice orale;
- să caracterizeze pădurile ecuatoriale umede,
utilizând tehnica „Inteligențelor multiple.
Desfășurarea activității didactice:
Pădurile ecuatoriale umede vor fi descrise/caracterizate prin
intermediul tehnicii „Inteligențele multiple îmbinată cu tehnica
„Excursia imaginară într-o zonă naturală.
 Etape de realizare:
Etapa 1: Constituirea grupurilor de lucru (membrii unui grup
vor include elevi de același tip de inteligență).

Etapa 2: Se indică tema: „Pădurile ecuatoriale umede.

Etapa 3: Grupurile descriu/caracterizează pădurile ecuatoriale

umede, dar în moduri diferite, corespunzător rolului fiecăruia.

De menționat, că fiecare grup va studia un anumit fragment de text din

cadrul temei (pag. _____ din manual).

Elevii vor folosi algoritmul indicat, hărțile tematice, imaginile etc.

La lecție pot fi aplicate posterele elaborate de elevi (pe parcursul lecției
sau acasă), utilizând diferite tehnici de prezentare grafică (ori prezentări
la computer).
• Profesorul, pe parcursul lecției, va ajuta fiecare grup de lucru, va dirija
activitatea elevilor, va urmări disciplina.
• Elevii vor avea la dispoziție pentru realizarea sarcinilor 20 de
• minute.

Grupul 1 – Inteligența verbal-lingvistică

Sarcini de lucru:

1. Compuneți o poezie despre pădurile ecuatoriale

• umede, folosind textul și imaginile de la pct. 2 (pag. 52).

2. Alcătuiți o povestire despre pădurile ecuatoriale umede, reflectând

primele impresii ale diferitelor persoane care au vizitat această zonă
pentru prima dată (în urma studierii surselor suplimentare).
Grupul 2 – Inteligența logico-matematică
Sarcini de lucru:
1. Calculați ce suprafață ocupă pădurile ecuatoriale umede, folosind o foaie
de matematică și fig. 3.50 (pag. 51).
2. Determinați, aplicând rețeaua de grade a hărții fizice a Africii, în limitele
căror latitudini și longitudini geografice se încadrează pădurile ecuatoriale
umede.
Grupul 3 – Inteligența vizual-spațială
Sarcini de lucru:
1. Indicați, pe harta-contur, limitele zonei pădurilor ecuatoriale umede.
2. Reprezentați, printr-o schemă, repartiția etajată a vegetației în pădurile
ecuatoriale umede.

Grupul 4 – Inteligența corporal-kinestezică

Sarcini de lucru:
1. Reprezentați, printr-o schemă, interacțiunea componentelor naturii în
pădurile ecuatoriale umede;
2. Reprezentați pe un poster condițiile climatice în care se formează
pădurile ecuatoriale umede.
Grupul 5 – Inteligența muzicală
Sarcini de lucru:
1. Elaborați o prezentare la computer despre cultura și modul de viață a
pigmeilor în pădurile ecuatoriale.
2. Scrie versurile unui cântec despre pădurile ecuatoriale ale Africii.

Grupul 6 – Inteligența interpersonală

Sarcini de lucru:
1. Faceți o prezentare pe poster despre importanța pădurilor ecuatoriale
pentru natura Terrei și viața omului.
2. Argumentați necesitatea protecției pădurilor ecuatoriale umede din
Africa, studiind surse suplimentare.
Grupul 7 – Inteligența intrapersonală
Sarcini de lucru:
1. Stabiliți un plan de acțiuni pentru extinderea suprafeței ocupată de
pădurile ecuatoriale umede.
2. Spuneți ce ați face pentru a vă adapta să trăiți în regiunea pădurilor
ecuatoriale
• Grupul 8 – Inteligența naturalistă
Sarcini de lucru:
1. Identificați principalele specii de plante și animale din pădurile
ecuatoriale, indicând modul lor de adaptare la condițiile climatice.

2. Faceți o prezentare pe poster despre plantele și animalele din păduri,

studiind textul din manual și sursele suplimentare.

Etapa 4: Evaluarea activității – fiecare grup de lucru va prezenta întregii

clase produsul muncii în grup, iar ceilalți elevi vin cu aprecieri și
completări.
 Pentru disciplina ISTORIE
• În proiectarea unei lecţii de istorie, bazate pe teoria inteligenţelor multiple cadrul
didactic poate porni de la următoarea premisă:
Cum pot fi folosite toate tipurile de inteligenta pentru a putea fi formate
competențele specifice acelei teme?
Pentru exemplificare , scenariul pentru o lecție de istorie, la tema: Romania după
Marea Unire.

• Modalitatea de lucru va fi urmatoarea:

• Elevii vor fi repartizaţi în 3 echipe, fiecare reprezentând câte una din cele 3
dimensiuni ale inteligenţei identificate la elevi si alese la această lecţie:
- inteligenţa lingvistică,
- inteligenţa logico- matematică;
- inteligenţa spaţială.

• Echipele vor fi formate astfel:

- Echipa 1- elevi care au preponderent o inteligență lingvistică;
- Echipa 2-elevi care au preponderent o inteligență logico-matematică;
- Echipa 3-elevi care au preponderent o inteligență spațială;
•  Apoi se va trece la lucru pe echipe.
• Astfel fiecare grupă va primi câte o fișă cu sarcini specifice tipului de inteligenţă
predominant:
Echipa 1- vor analiza texte istorice referitoare la reformele realizate și vor întocmi
liste cu aceste legi adoptate și cu prevederile acestora.
Echipa 2- vor utiliza grafice și tabele referitoare la structura economiei
românești,la ponderea ramurilor industriale ,la activitățile agricole, etc.
Echipa 3- vor primi hărți reprezentând teritoriul Romaniei după unire, structura
administrativă a României, structura populației, structura etnică pe provincii, etc.
• După îndeplinirea sarcinilor din fișe fiecare echipă va contribui la realizarea
schemei lecției pe tablă dupa structura primită în prima fișă:
1. Bilanțul Marii Uniri-teritoriu, populație, forță economică.
2. Evoluția social-economică.
3. Reforme pentru integrarea provinciilor, cu informațiile extrase din documentele
primite.
• La sfârșit toți elevii vor nota lecția în caiete.

Bibliografie:
1. Iucu,Romita-Instruirea școlară.Perspective teoretice și aplicative, Ediția a II-a, Ed.
Polirom, Iași, 2008
• Metode interactive eficiente în funcție de stilul de învățare

Stilul de învățare Metode, tehnici, procedee

• Brainstorming • Pro/Contra • Dezbateri

Auditiv • Problematizarea • Fishboll • Răspuns
• Păstrează • Învăţarea rotativ
ultimul cuvânt reciprocă • Secvenţe
pentru mine • Secvenţe contradictorii
• Predicţia contradictorii • Eseul
• Masa rotundă • Cubul • Interviul în
• Diagrama Wenn • Studiu de caz trei etape/de
• PRES • FRISCO grup
• Pânza discuţiei • Pălăriile • Discuţia panel
• Mozaic gânditoare, • Secvenţe
• Comerţul cu o contradictorii
problemă etc
Stilul de învățare Metode, tehnici, procedee
Mâna oarbă • Experimentul • Secvenţe
Kinestezic • Cubul • Pălăriile contradictorii
• Turul Galeriei gânditoare • Unul stă - ceilalţi
• Investigaţia • Învăţarea circulă
dramatizată • Mişcaţi/Îngheţa
ţi/Formaţi perechi
etc
Stilul de Metode, tehnici, procedee
învățare
• Analiza SWOT • Agenda cu •Cinquain
Vizual • Clustering notiţe • Brainsketching
• Graficul T paralele/Jurnal •Analiza
• Linia valorică, dublu trăsăturilor
• Ghidul de • Cubul semantice
învăţare • Sinelg •Explozia stelară
• Proiectul • • Tehnica Lotus •Scheletul de
• Harta conceptuală • Blazonul peşte etc.
• Colţurile • Turul Galeriei
• Diagrama Wenn • Revizuirea
• Ştiu-vreau să ştiu- circulară
învăţ • Masa rotundă
• Tehnica 6-3-5
• Acvarium