Activitate 3.3.

Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități (300 min)

Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale, motrice, deficitului de atenție, hiperactivității,
dificultăților de învățare, comportamentale, relaționare etc. Studiați următoarele documente relevante pentru integrarea copiilor cu
CES în școala de masă:

 Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de
învățare. https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-134220012017-privind-aprobarea-
metodologiei-pentru
 Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării
copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea
abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES. https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-
5805-2016-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-
dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1

Elaborați un plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării în școala de masă a copiilor cu
CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții,  elevii, cadrele didactice, comunitatea etc.

Activitate 3.3. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

    Elaborați un plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării în
școala de masă a copiilor cu CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții,  elevii, cadrele
didactice, comunitatea etc.

  Şcoala, prin misiunea ei de instituţie formatoare de personalităţi, alături de misiunea de a transmite

elevilor informații și un bagaj solid de cunoștințe reprezintă un mediu prioritar pentru începerea şi
implementarea politicii incluzive. Să ne gândim doar la perioada pe care un copil o petrece în şcoală.
Aceste ore și ani pot fi marcaţi de segregare, de excluziune sau pot fi marcaţi de efortul de a adapta
metodele, tehnicile şi instrumentele de care dispune profesorul pentru a facilita integrarea copiilor cu
cerinţe educaţionale speciale în mijlocul copiilor fără CES.

             Abordarea curriculumului pe principii și din perspectiva integrată este un aspect foarte

important pentru asigurarea incluziunii școlare a copiilor cu CES, deoarece creează posibilități copilului
să exploreze, în mod global, mai multe domenii de cunoaștere, subordonate unor aspecte particulare
ale realității înconjurătoare, asigurându-i achiziția unor concepte şi legități fundamentale de cunoaștere
a realității.

          O sursă de colectare a informațiilor veridice despre copil este observarea acestuia, care se
realizează în scop de precizare a unor date. Observarea copilului îi permite învățătorului/profesorului la
clasă, psihologului, CDS și altor specialiști:

• să înțeleagă cum reacționează elevul la mesajul scris, verbal și non-verbal, cum abordează noile
sarcini, dacă perseverează în lucru, cum interacționează cu alte persoane, cum se organizează şi îşi
gestionează timpul şi resursele, cum reacționează la receptorii auditivi/vizuali/verbali direcţi şi indirecţi;

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
• să conștientizeze impactul anumitor factori de mediu asupra incluziunii elevului în proces educațional,
cum ar fi lumina, întunericul, temperatura, ambianța fizică a clasei, culorile, perioada (orele) zilei când
este implicat în activităţi, activităţile de rutină, orarul;

 • să deducă cum reacționează elevul la schimbarea comportamentului/atitudinii CDS, cum

interacționează cu alți elevi, cum reacționează la indicațiile/recomandările/adresările dirigintelui,
cadrelor didactice de predare și de sprijin, psihologului, directorului, directorului adjunct, altor
specialiști.

In elaborarea unui plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării
în școala de masă a copiilor cu CES se planifica desfășurarea unor activități cu părinții,  elevii, cadrele
didactice, comunitatea etc.

A.     Elevi:

 a)Idei de activități:

- pregatirea materialelor didactice care îl ajută la învăţare si plasarea lor la îndemâna lui, ca sa le
foloseasca cu usurinta;

 - așezarea optimă a copilului în clasă trebuie sa tina cont de:

- să stea în prima bancă, intotdeauna cu un coleg cooperant și empatic, care îl ajută la nevoie;

- să nu fie agitaţie mare în jurul lui, ca să nu-i distragă atenţia, în jurul lui să fie elevi liniștiți;

- tabla este recomandat să fie albă;

- formularea cerintelor, a sarcinilor de lucru sa se faca într-un mod accesibil;

- activităţile să fie scurte şi să se pregătească mai multe variante pentru fiecare lecţie;

- conținuturile activităților adaptate în funcție de dizabilitate (PIP sau Plan de remediere, după caz);

- organizarea unor momente frecvente de consolidare și exersare;

- jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia(  Schimbă locul!, Ghici cine e? etc.);

- tehnici dramatice pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare (  Bingo, Statuile,   etc.);

- vizionarea unor filmulețe educative, a unor povești terapeutice, în funcție de cazul de dizabilitate
( Ursul pacalit de vulpe,Rățușca cea urâtă, Degetica, Frumoasa și Bestia etc.);

- activități de terapie educațională (ludoterapia, meloterapia, terapia ocupațională);

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
- activități pe baza soft-urilor destinate elevilor cu dizabilități;  

- alocarea de timp suficient pentru sarcinile de învățare;

b)Strategii de învățare:

Cunoașterea particularităților individuale de dezvoltare a copilului va facilita identificarea necesităților

lui de învățare și dezvoltare. Necesitățile copilului constituie punct de pornire în elaborarea strategiilor
eficiente de abordare individualizată a copilului în toate domeniile de asistență.

- învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;

- tratarea diferențiată;

- învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;

  - jocul didactic;

  - valorizarea activității în fiecare oră;

-psihoterapia experienţială;

- ancorarea de interesele copilului, hobbyurile lui, activităţile extraşcolare, pentru motivare

-metode activ-participative şi practice (jocul de rol, jocul didactic-,,Ca tine sunt si eu!”    Ciorchinele, 
Explozia stelară, Diagrama Venn,Cubul, Turul galeriei etc. - adaptate);

 c)Resurse:

- folosirea de material didactic adecvat și ușor de manipulat (socotitori, alfabetar magnetic, carioci,
jetoane etc.);

- mijloace de predare/învățare multisenzoriale și distractive, cu material concret-intuitiv-reviste, carti,

imagini;

-  jocul didactic;

- mijloace IT (calculator, videoproiector, tabletă, CD-uri etc.);

- fișe cu scheme de fixare;

- resurse educaționale deschise;

- resurse educaționale digitale;

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
- planșe tematice afișate permanent în clasă etc.;

d)Evaluare:

  Rezultatele evaluării constituie sursa de informații care servesc drept temei pentru modificarea
strategiilor pedagogice, pentru a identifica parametrii optimi de învățare și dezvoltare maximă pentru
elev. Este important a examina, periodic, eficacitatea strategiilor și adaptărilor

- observarea sistematică a comportamentului;

- aprecieri verbale;

- fișe de observare a comportamentului, a progresului;

- evaluări orale și scrise diferențiate și cu sprijin (indicații);

- autoevaluarea, dacă e cazul;

      - alocarea unui timp sufiecient pentru rezolvarea sarcinii de lucru;

B.     Părinții

(Exemplu: Am în clasă un copil cu CES. Cum îi voi vorbi părintelui despre problemele/ așteptările mele?
Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora eficient cu părintele unui copil cu CES?)

Implicarea părinților Părinții sunt implicați la fiecare etapă de lucru cu copiii cu dificultăți de învățare,
încadrați într-un program de suport educațional: de la evaluarea inițială până la stabilirea obiectivelor
de învățare bazate pe necesitățile copilului și elaborarea/implementarea PEI. De asemenea, aceștia vor
fi informați asupra naturii activităților care pot fi realizate cu copiii acasă, în afara programului școlar.
Pot fi organizate și alte activități pentru a spori implicarea părinților în procesul de sprijinire a copiilor
lor, care ar include sesiuni de informare pe următoarele subiecte: • Scopul și procedurile acordării
suportului educațional. • Motivarea copiilor pentru învățătură. • Crearea unui mediu casnic favorabil
dezvoltării interesului pentru învățare. • Acordarea sprijinului în efectuarea temelor pentru acasă. •
Selectarea cărților care vor fi citite cu interes de către copii. • Dezvoltarea abilităților de rezolvare a
problemelor de viață. Părinții sunt încurajați să contacteze cadrele didactice/de sprijin permanent, în
special atunci când constată/presupun regrese în evoluția copilului lor, dar și atunci când identifică
anumiți factori care determină un progres vădit al copilului. Părinții sunt informați asupra rezultatelor.

           Părinții pot relata despre evoluția dezvoltării copilului, personalitatea lui, punctele forte și
necesitățile, preferințele și non-preferințele, accesibilitatea demersului educațional pentru copil etc.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 

a)Idei de activități:

- consultări permanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune și a
cunoașterii mai bine a elevului (Părinți acasă-Părinți la școală);

- activități comune cu invitați de specialitate -profesori de sprijin, consilieri școlari,   psihologi-,,Prinde-

ma de mana si vom reusi!”;

- activități comune părinți-elevi-învățător (ateliere de lucru- ,,Tablou de familie”, excursii, vizite, serbări
etc.);

- lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, tipuri de temperament (Suntem diferiti si totusi
la fel!”);

- activități de relaționare a părinților copiilor cu/fără CES și copiii cu /fără CES           (consiliere
individuală și de grup, ateliere de lucru, aniversarea zilelor de naștere);

- activități de genul - ,,Vrei sa fiu mama ta?- schimb de mame etc.

b)Strategii de învățare:

- lectorate;

- dezbateri;

- mese rotunde;

- munca in echipa;

- workshop-uri;

 - fișe de lucru pentru acasă;

- vizite/expoziții;

c)Resurse:

-resurse educationale digitale;

- ppt-uri tematice;

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
- pliante/reviste/afișe informative;

- tehnologii informatizate;

- resurse umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin;

d)Evaluare:

- observarea sistematică;

- chestionare;

- portofolii cu produsele activităților;

C.      Cadre didactice     

(Exemplu de punct de plecare: Am în clasă un copil cu CES. Cum voi vorbi colegilor despre acesta?
Provocarea: Care sunt modalitățile prin care îmi pot ajuta colegii să îl cunoască și putem colabora
pentru a-l sprijini să-și atingă potențialul?)

a)Idei de activități:

Cadrele didactice vor prezenta informații doveditoare privind punctele forte și necesitățile copilului,
programele de studiu în baza cărora a fost realizat procesul educațional la etapa anterioară, strategiile
și tehnologiile didactice care au condiționat rezultate bune în învățare (sau care au fost insuficient de
adecvate).

Astfel, se pot mentiona cateva activitati menite sa faciliteze colaborarea cu profesorii colegi      avand
ca obiectiv cunoasterea si sprijinirea copilului cu CES, in vederea atingerii potentialului sau oglindit in
competentele pe care le va dezvolta.

 Exemple:

- colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar (PIP sau Plan de remediere, după caz);

- plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;

- activități comune părinți-profesori-elevi (,,Copil acasa-elev la scoala!”);

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
- predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlar etc.;

- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice;

      -simpoziane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES (Integrarea copiilor cu

CES);

- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice;

  

  b)Strategii de învățare (comune cu alți colegi):

- mese rotunde;

- workshop-uri;

- dezbateri- întocmirea planului de intervenţie personalizat;

- interasistențe;

- lucru în echipă;

c)Resurse:

      - site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

      - site-educationale;

      - pliante/reviste/afișe informative;

       - lucrări de specialitate;

     - materiale didactice adecvate;

d)Evaluare:

- chestionare;

 - fise de constatare, pe baza observarii sistematice;

- portofolii cu produsele activităților;

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
- caietul învățătorului;

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020