Activitate 3.3.

Plan de acțiune pentru integrarea copiilor

cu dizabilități (300 min)
Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale, motrice,
deficitului de atenție, hiperactivității, dificultăților de învățare, comportamentale, relaționare etc.
Studiați următoarele documente relevante pentru integrarea copiilor cu CES în școala de masă:

 Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar
elevilor cu tulburări de învățare. https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na
%C8%9Bionale-nr-134220012017-privind-aprobarea-metodologiei-pentru
 Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția
integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării
școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării
copiilor cu dizabilități și/sau CES. https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-
1305-5805-2016-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-
integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-
scolare-si-profe/1

Elaborați un plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării
în școala de masă a copiilor cu CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții, 
elevii, cadrele didactice, comunitatea etc.

Elevi
Idei de activități:
Strategii de învățare:
Resurse:
Evaluare:
 
Părinți

(Exemplu: Am în clasă un copil cu CES. Cum îi voi vorbi părintelui despre problemele/
așteptările mele? Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora eficient cu părintele
unui copil cu CES?)
Idei de activități:
Strategii de învățare:
Resurse:
Evaluare:
 
Cadre didactice

(Exemplu de punct de plecare: Am în clasă un copil cu CES. Cum voi vorbi colegilor despre
acesta? Provocarea: Care sunt modalitățile prin care îmi pot ajuta colegii să îl cunoască și
putem colabora pentru a-l sprijini să-și atingă potențialul?)
Idei de activități:
Strategii de învățare (comune cu alți colegi):
Resurse:
Evaluare:

,, Şcolile trebuie să primească toţi copiii, fără nici o deosebire privind condiţiile lor fizice,
sociale, emoţionale, lingvistice sau de altă natură. Acestea se referă şi la copiii cu dizabilităţi
sau talentaţi, copiii străzii şi copiii care muncesc, copii din populaţii îndepărtate sau nomade,
copii aparţinând minorităţilor lingvistice şi etnice…
(Declarația de la Salamanca asupra educației cerințelor speciale adoptată la conferința
mondială „Acces și calitate“ organizată de UNESCO și Ministerul Educației din Spania, 7-10
iunie 1994)

Persoanele cu dizabilităţi, în special cele cu probleme de învăţare, deranjează şi tulbură

ordinea acceptată majoritar în societate, stereotipurile dobândite în timp. Reacţiile la aceste
tulburări pot fi mila manifestată prin acte de caritate, ostracizare (acţiunea de a le îndepărta
pentru a fi ascunse vederii şi minţii) şi/sau frică. Oricare ar fi mobilul reacţiei, persoanelor cu
nevoi speciale li se oferă foarte greu un loc semnificativ în societate. Felul în care ne purtăm cu
aceste persoane ne definește ca societate. Fiecare copil trebuie tratat ca parte din societate,
dincolo de și fără să conteze deficienţa sa sau dificultăţile pe care le întâmpină în învăţare.

Integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă poate oferi un climat favorabil

dezvoltării armonioase a acestora și o echilibrare a personalității lor.

Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

Elevi
 Idei de activități
- așezarea optimă în clasă:
- așezarea în bancă, cu un coleg cooperant și empatic, care îl poate ajuta la nevoie;
 - în jurul lui să fie elevi liniștiți, să nu fie agitaţie pentru a nu i se distrage atenţia,;
- materialele didactice care îl ajută la învăţare să fie la îndemâna lui;
 - tabla este recomandat să fie albă;
- jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia
- tehnici pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare
- filmulețe educative, povești terapeutice, în funcție de cazul de dizabilitate
- activități de terapie educațională (ludoterapia, meloterapia, terapia ocupațională);
 - conținuturile activităților adaptate în funcție de dizabilitate
- activități pe baza soft-urilor destinate elevilor cu dizabilități;
- activităţile să fie scurte şi să se pregătească mai multe variante pentru fiecare lecţie;
- formularea instrucţiunilor într-un mod accesibil;
- alocarea de timp suficient pentru sarcinile de învățare;
- organizarea unor momente frecvente de consolidare și exersare;
- formarea de rutine prin activităţi similare.

 Strategii de învățare
- învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;
- tratarea diferențiată;
- metode activ-participative şi practice
- învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;
- valorizarea activității în fiecare oră;
- ancorarea de interesele copilului, hobbyurile lui, activităţile extraşcolare, pentru motivare.
 Resurse
- folosirea de material didactic adecvat și ușor de manipulat
- mijloace de predare cu material concret-intuitiv;
- mijloace IT ;
- cărți cu imagini;
- fișe cu scheme de fixare;
- resurse educaționale deschise;
- planșe tematice .

 Evaluare
- observarea sistematică a comportamentului;
- evaluări orale și scrise diferențiate și cu sprijin (indicații);
- autoevaluarea, dacă e cazul;
- aprecieri verbale;
- fișe de observare a comportamentului, a progresului.

Părinți
 Idei de activități:
- consultări permanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune și a
cunoașterii elevului
- activități comune cu psihologi, profesori de sprijin, consilieri școlari
- activități comune părinți-elevi;
- lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță,
 
 Strategii de învățare
- lectorate
- dezbateri
- mese rotunde
- workshop-uri
- tehnici dramatice
- expoziții
 Resurse
- ppt-uri tematice
- pliante/reviste/afișe informative
- tehnologii informatizate
- umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin
 Evaluare
- observarea sistematică
- chestionare
- portofolii
 
Cadre didactice
 Idei de activități

- colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar;

- plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;
- cursuri de formare,simpozioane, vizând integrarea copiilor cu CES
- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice
- activități comune părinți-profesori-elevi
- predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlar etc.
 
 Strategii de învățare
- mese rotunde
- workshop-uri
- dezbateri
- interasistențe
- lucru în echipă
 Resurse
- pliante/reviste/afișe informative
- tehnologii informatizate
- listă cu lucrări de specialitate
- materiale didactice adecvate
- cadru normativ -Ordin Nr. 3124/2017
- Ordin Nr.1985/2016
 Evaluare
- chestionare
- portofolii cu produsele activităților
- caietul învățătorului

Incluziunea copiilor cu CES, integrarea socială și educarea acestora necesită solidaritate între
instituții și oameni, compasiune, respectul acordat necondiționat persoanei umane și
nediscriminare.
 Problematica incluziunii, a diversităţii, este o sursă complexă de politici, dezbateri şi acţiuni
sociale. Unul dintre dezideratele acestor politici este acela de a asigura o schimbare durabilă de
mentalitate la nivel de societate faţă de persoanele cu dizabilităţi, schimbare care să se integreze
în mai larga cerinţă a acceptării şi promovării diversităţii.

Educaţia copiilor reclamă o preocupare deosebită din partea tuturor factorilor implicaţi în
această misiune fundamentală. Alături de copiii din şcolile de masă, cresc şi se dezvoltă şi o altă
categorie de copii şi anume, cei cu cerinţe sau nevoi speciale (CES). Fiecare copil prezintă
particularităţi individuale şi de relaţie cu mediul, trăsături care necesită o evaluare şi o abordare
personalizate. Copiii cu deficienţe au şi ei aceleaşi trebuinţe de bază în creştere şi dezvoltare ca
toţi copiii: nevoia de afectivitate şi securitate, de apreciere şi întărire pozitivă, de încredere în
sine, de responsabilitate şi independenţă.

Şcoala, prin misiunea ei de instituţie formatoare de personalităţi, alături de misiunea de a

transmite elevilor informații și un bagaj solid de cunoștințe reprezintă un mediu prioritar pentru
începerea şi implementarea politicii incluzive. Să ne gândim doar la perioada pe care un copil o
petrece în şcoală. Aceste ore și ani pot fi marcaţi de segregare, de excluziune sau pot fi marcaţi de
efortul de a adapta metodele, tehnicile şi instrumentele de care dispune profesorul pentru a
facilita integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în mijlocul copiilor fără CES.

Educaţia incluzivă este aceea care: susţine şi confirmã că toţi copiii pot învăţa şi au nevoie de
o formă de sprijin pentru învăţare; urmăreşte să identifice şi să minimizeze barierele învăţării;
este mai cuprinzătoare decât educaţia formală obişnuită, cuprinzând: educaţia pentru familie,
pentru comunitate, alte oportunităţi de educaţie în afara şcolii; presupune schimbare de atitudini,
comportamente, curriculum, care să satisfacă diversitatea copiilor, inclusiv a celor cu nevoi
educative speciale ; este un proces dinamic, care se dezvoltă continuu în funcţie de cultură şi
context ; este parte a strategiei de dezvoltare a unei societăţi incluzive.