Profilul de formare, prezentat pă rinților

Dragi părinți, după cum am observat cu toții, suntem asaltați de informații și de

tehnologie, suntem copleșiți de viteza în care trăim și de viteza cu care lumea se transformă
în jurul nostru. Toate aceste lucruri și încă multe altele ne arată clar că societatea se
schimbă, noi ne schimbăm, lumea s-a schimbat. Trăim într-o altă lume față de cea de acum
douăzeci și chiar de acum zece ani. In tot acest context, sistemul de educație este primul
îndreptățit să se adapteze noii lumi, noii societăți. Iar schimbarea trebuie să se realizeze atât
la nivel mental, cât și la nivel comportamental, în materie de cunoștințe, abilități și atitudini.

Vreau să vă spun că în acest moment, sistemul de educație din România este în plină
reformă, iar această schimbare a început, în principal, o dată cu noua programă apărută în
2017, o programă în care se regăsește o altfel de abordare a conținuturilor și care trebuie să
se reflecte în comportamentul copiilor noștri în următorii ani. Așadar, toate disciplinele
studiate de copilul dumneavoastră la școală trebuie să urmărească aceleași opt
competențe-cheie, recomandate de Comisia Europeană : Comunicare în limba maternă,
Comunicare în limbi străine, Competențe matematice (A) și competențe de bază în
științe și tehnologii (B), Competența digitală, A învăța să înveți, Competențe sociale și
civice, Spirit de inițiativă și antreprenoriat, Sensibilizare și exprimare culturală.
Scopul acestei schimbări de perspectivă este de a asigura o educație de calitate pentru toți.

Așadar, predarea-învățarea-evaluarea de astăzi nu mai este centrată pe memorare sau

reproducere de conținuturi, ci pe formarea competențelor mai sus enumerate. Elevul de
astăzi și de mâine trebuie să participe la propria formare, activ și în mod intuitiv, să
descopere și să aplice toate aceste informații cu care interacționează și în cadrul disciplinei
Limba și literatura română. Începând de la clasa pregătitoare, până în clasa a VIII-a, dar
și în perioada liceului, etapă cu etapă, elevul este ajutat să se construiască pe sine, să ajungă
să atingă profilul de formare al absolventului recomandat. Aceste competențe evoluează de
la un nivel elementar (cls. IV-a) – nivel funcțional (finalul cls. a X-a) până la nivelul
dezvoltat (finalul cls. a XII-a). Cum îl ajută limba și literatura română pe elev să-și formeze
acest profil ? În primul rând, această disciplină este principala responsabilă de Competența
de comunicare în limba maternă. In cadrul orelor de limba română elevul va fi ajutat să
intuiască concepte, să-și exprime cu încredere gândurile și emoțiile, să participe la
interacțiuni în contexte familiare, este îndemnat să interpreteze sentimente sau opinii în
contexte previzibile, elevul învață să se exprime autonom, să-și afirme drepturile, să-și apere
interesele și să-și folosească interactiv capacitățile intelectuale. Acest lucru se poate realiza
prin implicarea elevilor în activități interactive precum joc de rol, activități de exprimare
orală, învățarea tehnicilor de argumentare, etc. Acum se pune accentul pe formarea dicției, a
mimicii, a interpretării limbajului nonverbal și paraverbal, iar aceste aspecte au
aplicabilitate și în viața reală și îl ajută pe elev să devină un adult independent și responsabil
de propria formare.
 De asemenea, competența de comunicare în limbile străine poate fi exploatată la ora
de limba română prin studiul neologismelor, al anglicismelor care au invadat limbajul
românilor, dar și prin compararea unor obiceiuri și tradiții ale mai multor culturi, iar aici
putem atinge formarea competenței de Sensibilizare și exprimare culturală, prin care
elevul conștientizează propria moștenire culturală, a locului din care provine. Elevii pot
compara propria cultură cu alte culturi atât la nivel lingvistic, cât și din punctul de vedere al
obiceiurilor și tradițiilor (muzică, artă, spectacol, literatură). Toate acestea sunt posibile azi
la limba și literatura română, deoarece numai luând contact cu lumea înconjurătoare,
individul poate înțelege propria cultură și o poate aprecia. De asemenea, trăind într-o lume
globalizată, elevul, viitorul adult pe piața muncii trebuie să fie deschis față de diversitatea
exprimării culturale.

O altă competență de format este A învăța să înveți, iar în cadrul acestei discipline elevul
va învăța cum să-și administreze propria învățare prin proiectele la care va participa, va fi
îndemnat să-și descopere punctele slabe, dar să găsească și soluții pentru a le depăși,
deoarece elevul absolvent de clasa a VIII-a trebuie să-și formeze o disciplină a învățării.
Competența digitală poate fi dobândită tot în cadrul proiectelor, elevul este îndemnat să
folosească noua tehnologie cu încredere pentru a realiza produse literare, scenete filmate,
dar să-i stârnească și curiozitatea de a cerceta pe internet anumite informații pe teme
variate, etc. De obicei aceste proiecte sunt realizate în echipe de lucru, ceea ce susține
formarea competenței sociale și civice, încurajând cooperarea și ajutorul reciproc.

Ora de limba română poate fi corelată cu viața reală în fiecare moment, textul liric poate
fi exploatat în afara școlii, într-un cadru natural, care poate facilita exprimarea poetică,
descrierea artistică. Astfel, planificarea unor excursii de explorare a mediului înconjurător,
de elevii înșiși le poate forma Spiritul de inițiativă și antreprenoriat, dar și Competențele
matematice și competențe de bază în științe și tehnologii prin realizarea unei hărți
interactive folosind instrumente matematice și tehnice.

În concluzie, cele opt competențe cheie pe care le-am menționat stau la baza profilului de
formare al absolventului, de aceea actul didactic este regândit atât de profesorul de limba și
literatura română, cât și de celelalte cadre didactice, toate acestea pentru a forma un individ
capabil să-și asume un rol în societate. Profesorul de limba română va putea valoriza mai
multe contexte reale de învățare, va conecta disciplina pe care o predă cu alte discipline și se
va raporta la experiențele de învățare ale elevilor, toate acestea pentru a răspunde la noile
nevoi ale indivizilor și ale societății.