PROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI – DEFINIȚIE, ROL, FUNCȚII

Școala urmărește să ofere fiecărui elev șanse egale pentru dezvoltarea personală,
pentru o comunicare eficientă în situațiile reale folosind limba română, limba maternă,
limbile moderne precum și diverse limbaje de specialitate, pentru orientarea școlară și
profesională optime în raport cu aspirațiile și aptitudinile elevilor, pentru adaptarea și
integrarea în comunitate prin formarea unor atitudini pozitive în relaționarea cu mediul social
(respect, responsabilitate, solidaritate, toleranță, motivația pentru a învăța continuu în
condițiile unei societăți în permanentă schimbare, etc).
În ceea ce privește formarea absolvenților din învățământul gimnazial au apărut noi
schimbări pe care planul-cadru și programa școlară le implementează odată cu apariția unor
competențe centrate pe elev.  Atât planurile-cadru de învățământ, cât şi programele şcolare,
componente importante ale noului Curriculum național, îşi propun, prin modificările aduse,
să ofere posibilitatea fiecărui elev de a avea şanse egale la o educaţie de calitate. Finalitatea
procesului instructiv-educativ este de a crea un profil de formare al absolventului, din
perspectiva a ceea ce trebuie să ştie (cunoştinţe), să ştie să facă (abilităţi, aptitudini) şi să se
manifeste atitudinal (atitudini) la finalul unui nivel de studiu. 
           Aceste competențe sunt foarte importante pentru dezvoltarea tinerilor și pregătirea
acestora pentru viața socială, deoarece urmăresc un întreg ciclu de învățământ, de-a lungul
căruia educabilii vor dobândi cunoștințe ce le vor servi la o cultură comunicațională de bază,
dezvoltând sensibilitatea acestora la frumosul din natură și la cel creat de om.  Acestea îi
asigură elevului adaptarea flexibilă la o lume în rapidă schimbare și profundă interconectare,
contribuind la o viață de succes în societatea cunoașterii.   
            Multe dintre aceste competenţe se întrepătrund şi se conectează, aspecte considerate
esenţiale într-un anumit domeniu sprijină dezvoltarea competenţei dintr-un alt domeniu.
Acestea se pot raporta atât la viața personală, cât și la cea socială și profesională. Vor
parcurge teme de generalitate cu aplicabilitate în viața cotidiană, vor învăța să își exprime
clar și argumentat puncte de vedere cu privire la un anumit subiect, să găsească soluții în
rezolvarea unor probleme, fapt care susține dezvoltarea unui tânăr pregătit pentru societate.
Spre deosebire de modelul tradițional bazat pe transmitere de informații, cel nou pune
accentul pe transferul acestora, pregătind tinerii să fie într-o permanentă căutare și
descoperire de noi abilități și atitudini.                                                                         
În noile programe școlare, competențele au la bază modelul european al celor opt
competențe cheie (Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe
matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţă digitală, A învăţa să
înveţi, Competenţe sociale şi civice, Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi
exprimare culturală), de asemenea competențele specifice sunt în strânsă legătură cu
activitățile de învățare, fapt care oferă cadrului didactic un ajutor suplimentar în elaborarea
conținuturilor și organizarea procesului instructiv-educativ.
           Această nouă abordare vizează construirea profilului absolventului de gimnaziu, având
ca obiectiv atingerea unui nivel intermediar de deținere a competențelor-cheie; acestea sunt în
continuarea profilului absolventului de clasa a IV-a și deschid perspective către profilul de
formare al absolventului de liceu.
        În concluzie, aceste competențe vizează dezvoltarea absolventului de clasa a VIII-a și
pregătirea lui pentru viitor. Profilul de formare al elevului de gimnaziu este constituit într-un
mod riguros, etapizat, pe 3 niveluri de achiziție (elementar, funcțional și dezvoltat), pornind
de la descrierile competențelor cheie prezentate anterior, respectate în funcție de 
particularitățile de vârstă ale elevilor pentru fiecare stadiu de școlarizare, potrivit structurii
actuale a sistemului de învățământ românesc, și axate pe 5 principii generatoare ale
planurilor-cadru