Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni Prof. Înv.

Primar: Bercea Carmen

REFERAT
NOUL CURRICULUMULUI NAȚIONAL.
RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE (R.E.D.)

Introducere
Notiunea de ”curriculum” este definită, în sens larg ca „ansamblul experiențelor de
învățare prin care trece elevul pe parcursul traseului său școlar“și în sens restrâns ca și
ansamblul documentelor școlare care reglementează desfășurarea activității școlare: plan de
învățământ, programe, manuale, ghiduri de aplicare etc.“.
Curriculumul Naţional din perspectiva documentelor curriculare, reprezintă ansamblul
planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.
Acesta cuprinde un set de documente care reglementează modalităţile prin care şcoala poate
asigura atingerea finalităţilor educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale
pentru dezvoltarea personală şi profesională, pentru inserţia socială.
În 2013 au fost aprobate, prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr.
3371/12.03.2013, noi planuri-cadru pentru inv primar;. Planurile-cadru din 2013 care au
înlocuit în ciclul primar, planuri-cadru din 2003 (pentru clasele I şi a II-a) şi din 2004 (pentru
clasele a III-a şi a IV-a).
În 2016 au fost adoptate noi planuri-cadru de învăţământ pentru gimnaziu; aprobate
prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3590/ 05.04.2016.
Aspect de noutate în procesul de elaborare a noului Curriculum National este structura
programei școlare care este centrată pe formarea de competențe.
Noile programe școlare au urmărit să indice în mod coerent competențele urmărite și
oferta educaţională propusă de un anumit domeniu de studiu. Din această perspectivă,
programa școlară este primul document pe care orice profesor, de la orice disciplină trebuie
să-l cunoască. Noile programe și-au asumat astfel rolul de a răspunde în mod direct la câteva
întrebări extrem de importante în orice demers didactic autentic:
• Ce trebuie să urmăresc în mod specific în activitățile de învățare cu elevii mei?
• De ce trebuie să urmăresc aceste ținte?
• Cum ajung în mod eficient acolo, cum mă asigur că fiecare elev al meu poate reuși?
• Cum știu dacă ceea ce mi-am propus a fost atins?
Actualele programe școlare de primar și gimnaziu traduc la nivelul unei discipline de
studiu o perspectivă specifică a interconectării competențelor-cheie. Astfel ideea subsecventă

1
 Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni Prof. Înv. Primar: Bercea Carmen

tuturor programelor de primar și gimnaziu este aceea că fiecare disciplină are o contribuție la
structurarea profilului de formare centrat pe competențele-cheie și că toate aceste contribuții
trebuie să fie convergente. Acest lucru trebuie să se întâmple pentru simplul motiv că o
competență-cheie nu se dezvoltă izolat și nu este apanajul unei anumite discipline.
“Legea Educației Naționale stabilește ca finalități ale nivelurilor învățământului
preuniversitar cele opt competențe cheie recomandate de Comisia Europeană. Nucleul tare al
prevederilor legii este constituit de adoptarea ca decizie de politică educațională a opțiunii
pentru competențe cheie și de structurare, pe baza acestora, a unui profil de formare european
al elevului. Legea Educaţiei Naţionale precizează contribuţia Curriculumului Naţional, pe
niveluri de învăţământ, la formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie, astfel: clasa
pregătitoare asigură punţile către dezvoltarea competenţelor cheie, învăţământul primar şi cel
gimnazial sunt centrate pe formarea competenţelor cheie, învăţământul liceal este centrat pe
dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie.”( Curs CRED, pag. 6).

Delimitări Conceptuale
Conceptul de competenţă a devenit termenul central în domeniul curriculumului şcolar
şi prioritate a majorităţii reformelor curriculare din sistemele de învăţământ europene.
Accentul pe dezvoltarea competenţelor a fost pus în relaţie cu nevoia de învăţare de-a lungul
întregii vieţi, de transferabilitate a rezultatelor învățării și de abordare integrată în învățare.
Ca rezultate ale proceselor de învățare, competențele sunt definite în perspectiva
recomandării europene, ca ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini.
În programele școlare din învățământul primar, competențele sunt definite ca și
“ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în
diverse contexte particulare.“

2
 Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni Prof. Înv. Primar: Bercea Carmen

Competenţele generale sunt formulate la nivelul unei discipline și jalonează achiziţiile

elevului pentru întreg ciclu primar. Competenţele generale ale disciplinei sunt corelate cu
cele ale altor discipline de studiu din aceeași arie curriculară și reprezintă o etapă formativă
superioară în raport cu cele dezvoltate anterior (în situaţia în care disciplina este cuprinsă în
planurile de învățământ din ciclul anterior).
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică
experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de
învăţare variate.
Competențele-cheie sunt considerate în mod egal importante pentru o viață împlinită/
de succes în societatea cunoașterii. Acestea se aplică într-o varietate de contexte și într-o
varietate de combinații; se interconectează și se întrepătrund prin faptul că elemente
componente ale unora dintre competențe sprijină dezvoltarea elementelor altor competențe.
Abilități de ordin înalt precum gândirea critică, rezolvarea de probleme, negocierea,
creativitatea, abilități analitice și interculturale sunt incluse în ansamblul competențelor cheie.
Competențele cheie conform Recomandării Parlamentului European și a Consiliului,
în Official Journal of the European Union, L394/10, 30.12.2006 pentru profilul de formare al
unui absolvent de clasa a IV-a sunt :
a) Comunicare în limba maternă;
b) Comunicare în limbi străine;
c) Competenţă matematică și competenţă de baza în știinţe și tehnologii;
d) Competenţă digitală;
e) A învăţa să înveţi;
f) Competenţă socială și civică;
g) Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
h) Sensibilizare și exprimare culturală;

3
 Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni Prof. Înv. Primar: Bercea Carmen

Utilizarea Aplicată A Resurselor Educaționale Deschise (Red) De Către Cadrele

Didactice
Mediul tehnologic, foarte cunoscut elevilor, facilitează astăzi includerea de
instrumente digitale și resurse multimedia în activitățile de învățare propuse de profesori.
Sala de clasă se deschide pentru situații variate, cu parcursuri alternative, bogate în resurse,
iar activitățile didactice devin experiențe de învățare construite pentru susține dezvoltarea de
competențe pentru viața reală, pentru a atrage și pentru a motiva. Strategiile didactice gândite
de cadrul didactic pot fi proiectate combinând, într-o logică unitară și în parcursuri
individualizate, activități „convenționale” și situații educative cu suport digital.
În acest context, este necesară încurajarea creării de resurse educaționale deschise de
calitate. De asemenea, devine imperativă organizarea resurselor educaționale deschise
existente, ordonarea și ierarhizarea lor pe mai multe criterii, dar în primul rând în funcție de o
filosofie specifică, pe un fundament conceptual orientat către inovare didactică autentică.
Resursele educaționale deschise (RED) reprezinta orice materiale de învățare, predare
și cercetare, care sunt disponibile în orice format și suport, din domeniul public sau aflate sub
licențe deschise și care permit accesul gratuit, reutilizarea, adaptarea și redistribuirea (Stracke
și colab., 2019; UNESCO).
Necesitatea ca valențele noului Curriculum național, să fie cunoscut în profunzime a
generat aparitia Proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED”
si a Proiectului „Profesionalizarea carierei didactice” – PROF, al căror beneficiar este
Ministerului Educației. Aceste proiecte au fost menționate în raportul de țară, înaintat de
România, Comisiei Europene, în cadrul programului „Deceniul digital al Europei”, ca modele
de bune practici, în formarea competențelor digitale. În cadrul proiectelor s-au elaborate,
Resurse educaționale deschise și alte resurse relevante pentru sprijinirea aplicării la clasă a
noilor programe școlare (inclusiv materiale multimedia etc.)

4
 Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni Prof. Înv. Primar: Bercea Carmen

Învăţarea combinată” (blended learning), în care se foloseşte atât metoda tradiţională

cu profesorul faţă in faţă cât şi internetul, pare să fie cea mai dorită şi răspândită formă de e-
învăţământ (e-learning) în lume în momentul de faţă.
Practicile educaționale deschise (PED) sunt considerate de Wiley și Hilton (2018) ca
fiind o pedagogie bazată pe RED și au definit-o ca fiind un „set de practici de predare și
învățare care sunt posibile numai în contextul permisiunilor 5R (set de permisiuni =
reutilizarea, revizuirea, remixarea, redistribuirea și reținerea) care sunt caracteristice RED”.
Exemple RED, validate de specialisti în educatie sunt cele de mai jos:
 Platforma şcolară de e-learning, înființată și gestionată de Ministerul Educației:
https://www.elearning.ro/
 Resursele educaționale deschise realizate pe platforma Livresq:
https://library.livresq.com/browse/public&cred
 Resursele educaționale deschise realizate în cadrul proiectului CRED:
https://digital.educred.ro/red-din-cred
Două dintre obiectivele importante formulate UNESCO în Ghidul pentru aplicarea
Practicilor Educaționale Deschise sunt:
1. ”dezvoltarea de mecanisme pentru crearea de comunități de practică, promovarea
dezvoltării profesionale a cadrelor didactice utilizând RED, crearea de rețele de
experți în RED...”
2. ”sprijinirea creării și întreținerii unor rețele colegiale eficiente care partajează RED,
bazate pe domenii precum disciplinele de studiu, limba, instituțiile, regiunile și nivelul
de educație la nivel local, regional și mondial”.
Noutatea în utilizarea resurselor educaționale deschise (RED) și a practicilor
educaționale deschise (PED) este obligativitatea de reproiectarea a activităților de învățare și
evaluare, la inovare didactică și lucru colaborativ, prin depășirea abordărilor convenționale,
prin adecvarea situațiilor educaționale din mediul școlar la cerințele și nevoile concrete ale
beneficiarilor. Prin integrarea RED și a PED în procesul educațional, profesorul poate
proiecta și desfășura secvențe de învățare cu parcurs personalizat, adaptate cunoștințelor,
capacităților și intereselor elevilor.
Exemple de instrumente digitale/aplicații online:
 Google Classroom: https://classroom.google.com
 Documente Google: https://www.google.ro/intl/ro/docs/about/
 Prezentări Google: https://www.google.ro/intl/ro/slides/about/.

5
 Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni Prof. Înv. Primar: Bercea Carmen

 Padlet: www.padlet.com
 WordArt: https://wordart.com
 CANVA: https://www.canva.com/
 MENTIMETER: https://www.mentimeter.com/app
 BOOK CREATOR: https://bookcreator.com/, https://wizer.me
 GitMind: https://gitmind.com/
 SLIDO: https://www.sli.do/
 TELESKOP: https://teleskop.ro/
 StoryJumper: https://www.storyjumper.com/

Exemplele de bune practice in folosirea acestor resurse educationale deschise vor fi

prezentate de colegele mele în cadrul cercului pedagogic al învățătoarelor cu aplicațiile de
mai jos.
StoryJumper - este o aplicatie care te ajută să împărtășești poveștile din mintea ta, cu
cei din jurul tău, cât și cu cei din întreaga lume. Revenind la crearea unei cărți pot spune că
personajele, acțiunile lor, tematica aparțin aproape în totalitate elevilor. Fiecare își aduce
contribuția cu câte o idee, cadrul didactic le consemneză și împreună scriu cartea. Platforma
are mai multe imagini care se pot folosi ca „scene” din poveste sau personaje. Se pot importa
din calculator fotografii sau se pot căuta pe internet alte scene de poveste sau noi personaje.
Apropierea copilului de carte și de povești se poate face acum, datorită tehnologiei, și în
acest mod.
Quizizz – este o aplicatie care e folosită ca instrument gratuit de evaluare a claselor ce
permite tuturor elevilor să învețe împreună. Este foarte ușor să creezi teste și să te distrezi! -
Quizizz are avatare amuzante, tabele live, teme, muzică, memuri și multe altele, de asemenea
conține o bază de date cu milioane de teste create de profesori. Testele create cu această
aplicaţie pot fi accesate de către elevi de pe telefoanele mobile, tablete, laptop sau
calculatoare conectate la Internet.

Wordwall - este o platformă care permite de construirea de jocuri educaționale

interactive în format digital, ce pot fi inserate în alte platforme de învățare sau, mai simplu,
distribuite prin link și construirea de resurse în format pdf, aferente jocurilor create.
Kahoot - este o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și tehnologie educatională.
Lansat în august 2013 în Norvegia, Kahoot! este acum folosită de peste 50 milioane de

6
 Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni Prof. Înv. Primar: Bercea Carmen

oamenidin 180 de țări. Se creează un joc distractiv în câteva minute; il numim "kahoote". Se
pot face o serie de întrebări , formatul şi numărul de întrebări depinde doar de alegerea
cadrului didactic. Se pot adăuga imagini, clip-uri video şi diagrame întrebărilor pentru a face
testul cât mai plăcut. Se joacă cel mai bine în grup, de exemplu, o clasă. Jucătorii răspund
întrebărilor de pe propriile dispozitive, în timp ce întrebările şi răspunsurile sunt afişate pe un
ecran comun, pentru a uni lecţia. Jocul creaza un "moment-foc de tabără" , încurajând
jucătorii să interacţioneze. Pe lângă puterea de a creea propriul kahoot, jucătorii pot să caute
prin milioanele de jocuri deja existente. Învăţarea prin joc promovează discuţia şi impactul
pedagogic, chiar dacă jucătorii sunt în aceeaş cameră sau în părţi diferite ale lumii.

Resursele educaționale digitale elaborate de colegele mele pentru a fi utilizate într-o

activitate de invatare, într-o abordare frontală pot avea o singură funcție, care susține o
activitate scurtă, sau pot fi complexe, colaborative, cu multe deschideri, utilizate și
valorificate în variate moduri. Aceste activități sunt preferate de copii. Acestia sunt curioși,
participă cu interes și se bucură de folosirea mijloacelor de comunicare online. Totuși trebuie
să combinăm tehnologiile şi oportunităţile de învăţare online cu metodele clasice derulate faţă
în faţă, în sălile de curs. E necesar ca elevii să aibă o bază solidă clădită pe metode
traditionale cu etape clare și bine structurate, pe care se pot clădi cele opt competente cheie.
Oana Moraru argumentează în cartea Copilul tău citește necesitatea și importanta
metodei traditionale, lectura explicativă, pentru că testele PISA arată existenta
analfabetismului funcțional. Metoda lecturii explicative, susținută de verbele gandirii din
exercitiile Învățării vizibile sau din taxonomia lui Bloom, este o cale de a combate
analfabetismul functional daca e aplicată consecvent la școala. Cititul conștient și dezvoltarea
lui odată cu plicarea metodei explicative aduc șansa organizării unei relatii professor-elev-
parintesi constituie locul de unde trebuie să începem revitalizarea sistemului nostrum de
educatie.
„Este eronat să afirmăm că metodele tradiţionale nu sunt eficiente, iar cele moderne
sunt eficiente. Eficienţa unei metode depinde de modul în care ea este valorificată în
contextul didactic, de influenţa pe care o are asupra rezultatelor şcolare, de cantitatea de efort
intelectual şi practic, de volumul de timp investi de elev şi profesor ş.a.m.d” (Ionescu, M.,
2003, pag.224).
În concluzie ,condiția necesară rămâne, mai evidentă decât altă dată, prezența
învățătorului responsabil , care susține cititul conștient ca și o condiție a performanței școlare

7
 Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni Prof. Înv. Primar: Bercea Carmen

dar care e capabil de a realiza activităti didactice în care sa integreze Resurse Educaționale
deschise, variate pentru o invățare interactivă și interesantă pentru elevi.

BIBLIOGRAFIA:
1. Ionescu, M., (2003), Instrucţie şi educaţie, ediţia I, Tipografia Garamond, Cluj-Napoca;
2. Dulamă M., (2010), Didactică axată pe competenţe, Editura Presa Universitară, Cluj-Napoca;
3. Moraru O., (2022), Copilul tău citește, Editura Univers, Bucuresti;
4. Ionescu, M, Radu I., (2001), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
5. Istrate, O., (2021), Resurse Educaționale deschise, Accesat pe:
https://revistaprofesorului.ro/resurse-educationale-deschise/, la data de: 16.11.2023;
6. Ministerul Educației, (2023), CRED-Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți,
Accesat pe: https://www.educred.ro/eu-sunt-cred/activitatile-cred/, la data de: 16.11. 2023;
7. Ministerul Educației, (2019), Repere Pentru Proiectarea, Actualizarea Şi Evaluarea
Curriculumului Național Document De Politici Educaționale. Accesat pe:
https://www.edu.ro/sites/default/files/DPC_31.10.19_consultare.pdf, la data de 16.11.2023;
8. Ministerul Educației, (2020), Program de formare continua a cadrelor didactice. Suport de
Curs, Accesat pe: https://formare.educred.ro/resurse/CRED_P_M12_Noul_curriculum.pdf, la
data de: 18.11.2023;
9. Ministerul Educației, (2015), Repere Pentru Proiectarea Și Actualizarea Curriculumului
Național. Document De Politici Educaționale, Accesat pe:
https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Document-politici-
curriculum_final_23decembrie.pdf , la data de: 18.11.2023;
10. Mocanu, D., (2021), Blended learning, inevitabila schimbare în educaţie!, Accesat pe:
https://training-romania.com/blended-learning/