DIDACTICA LIMBII SI LITERATURII ROMANE

I. CURRICULUM-UL DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA

1.1 REPERELE PROFESORULUI- activitatea unui profesor se construieste in
functie de programa scolara si de grupul/clasa de elevi. Programa indica
sensul, directia drumului pe care il are de parcurs impreuna cu elevii, iar elevii
reprezinta diferitele cai pe care profesorul le are in fata. Cea mai importanta
conditie: buna cunoastere a domeniului disciplinei, intelegerea si aplicare
personalizata a programei.
1.2 PRIVIRE GENERALA ASUPRA CURRICULUM-ULUI
Curriculum- lat. parcurs, conceptul vizeaza totalitatea documentelor scolare
de tip reglator in care se precizeaza datele esentiale privind procesele
educative si experientele de invatare pe care scoala le ofera elevului si procele
educative si experientele de invatare prin care trece elevul pe durata
parcursului sau scolar.
Intrebari fundamentale la care trebuie sa raspunda curriculum:
 In ce scop?
 Cine?
 Ce?
 In ce ordine?
 Cum?
 Cu ce?
 Cat?
Idealul educational- element de politica educationala care
sintetizeaza profilul de personalitate dezirabil la absolventii de invatamant, de
aici fiind derivate finalitatile sistemului de invatamant.
Legea inv., nr. 85/1995 art. 3: (1) ,,Invatamantul urmareste realizarea
idealului educational intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile
democratiei, si pe aspiratiile societatii romanesti si contribuie la
pastrarea identitatii nationale.’’
 (2) Idealul educational si al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera,
integrala si armonioasa a individualitaii umane, in formarea
personalitatii autonome si creative.’’
Documentele scolare care alcatuiesc curriculum-ul national:
 Doc. de politica educationala care statueaza optiunile fundamentale in domeniul
curriculum-ului national
 Planurile cadru- elaborate pt. intreg parcursul scolaritatii, acoperind varietatea pe
verticala(ani de studiu) si orizontala(trasee educationale, filiere, profiluri), au in vedere
finalitaile globale ale sist. de inv., precum si finalitatile pe niveluri de scolaritate.
 Programele scolare
 Ghiduri, norme metodologice, materiale suport
 Manuale

Ciclurile curriculare- periodizari ale scolaritatii, grupand mai multi ani de studiu care au
in comun anumite obiective. Au scopul de a evidentia obiectivul major al fiecarai etape
scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara.
a) Ciclul achizitiilor fundamentale- clasa 0, I, II; acomodarea la cerintele sistemului
scolar si alfabetizarea initiala
b) Ciclul de dezvoltare- clasele III, IV, V, VI; formarea capacitatilor de baza necesare
pt. continuarea studiilor (dezv. Achizitiilor lingvistice, gandirii structurate si a
competentei de aplicare in practica, familiarizarea cu o abordare pluridisciplinara,
constituirea unui set de valori democratice, incurajarea talentului, formarea
responsabilitatii pt. propria dezv. Si sanatate etc)
c) Ciclul de observare si de orientare- clasele VII, VIII; orientarea in vederea
optimizarii optiunii scolare si profesionale (descoperirea propriilor afinitati, formarea
capacitatii de analiza, de comunicare, gandirii autonome si a responsabilitatii fata de
intregul mediu)
Ariile curriculare- ofera o viziune multi- si/sau interdisciplinara asupra obiectelor de
studiu. Obiectele de studiu incluse intr-o anumita arrie curriculara au in comun orincipii
si criterii de tip epistemologic si psihopedagogic.
 Ariile curriculare sunt: -Limba si comunicare
-Matematica si stiinte ale naturii
-Om si societate
-Arte
-Educatie fizica si sport
-Tehnologii
-Consiliere si orientare
Limba si comunicare: Limba si literatura romana, limbile materne ale minoritatilor
nationale, limbile moderne, limbile clasice.
Acestea pun accentul pe:
fundamentarea pe model comunicativ-functional, destinat structurarii capacitatilor
de comunicare sociala
vehicularea unei culturi adaptate la realitatile societatii cpntemporane
constientizarea identitatii nationale ca premisa a dialogului intercultural si a
integrarii europene

CADRUL DE GENERARE A PROGRAMELOR SCOLARE

Ideal educational finalitatile sistemului finalitatile ciclurilor curriculare planuri
cadruprograme scoalre
Trasaturi ale curriculum-ului national:
 plasarea invatarii in centrul demersului scolar
 orientarea invatarii spre formarea de capacitati si atitudini
 flexibilizarea ofertei de invatare
 adaptarea continuturilor invatarii la realitatea cotidiana
 posibilitatea realizarii unor parcursuri scolare individualizate, motivante pt. elevi
 responsabilizarea tuturor agentilor educationali
Curriculum-ul unei discipline: document scolar care precizeaza obiectivele si
continuturile specifice disciplinei, recomanda strategii de atingere a acestora si de
evaluare a performantelor elevilor. Acesta defineste:
 telurile, scopurile si obiectivele unei actiuni educative
 caile, mijloacele si activitatile folosite pentru atingerea acestor scopuri
  metode si intrumente pentru a evalua in ce masura actiunea educationala a fost
eficienta
predare+invatare+evaluare
Trecere de la centrare pe continuturi la centrare pe alevi presupune deplasarea
accentului in activitatea didactica:
 de la aspecte teoretice la cele practice, de la continuturi spre competente si
valori si atitudini
 de la cantitate la calitate, de la informativ spre formativ
 de la predare la invatare (profesorul ghideaza, faciliteaza invatare), de la
molog la dialog, de la rolul pasiv al elevului spre un rol activ, de la stilul
autoritar spre crearea unui parteneriat
 de la competite spre cooperare
1.3 CURRICULUM-UL DISCIPLINEI LIMBA SI LITERATURA ROMANA

Programele disciplinelor sunt concepute unitar si au in prim-plan obiectivele

sau competentele. Programa de Limba si literatura romana are la baza
modelul comunicativ-functional care se bazeaza pe faptul ca orice act de
comunicare comporta doua tipuri de procese:
a) Producere (emiterea, exprimarea) mesajelor
b) Receptarea (ascultarea sau lectura) mesajelor
Modelul comunicativ-functional- se bazeaza pe dezvoltarea celor patru
deprinderi fundamentale care interactioneaza in procesul comunicarii: intelegerea
dupa auz, lectura, vorbirea, scrierea.
Disciplina cuprinde trei domenii specifice: limba, literatura si comunicare care
permit o predare integrata.
Literatura- ofera domeniilor limba si comunicare un material divers sun aspect
textual, lingvistic, discursiv sau situational.
Limba- ofera studiului textului literar sau nonliterar instrumente utile pentru
descifrarea, analiza si interpretarea textelor, iar pentru domeniul comunicarii ofera
cunoasterea legilor de combinare si selectie a elementelor de constructie a
comunicarii
Comunicarea- domeniu care le aduna pe celelalte, le subordoneaza (literatura este
un act de comunicare bazat pe un pact intre autor si cititor), limba reprezinta
aplicarea achizitiilor don domeniul comunicarii in receptarea sau in producerea
mesajelor; ea este un mijloc de invatare folosit de toate disciplinele scolare.
Aceasta poate fi analizata pe trei paliere distincte:
a) Structurea domeniul disciplinei limba si literatura, ingloband cele 2 domenii
b) Se regaseste si in alte discipline
c) Deschide scoala spre viata, realitate

Obiectivele-cadru in programa de gimnaziu:

1) Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
2) Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa
3) Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa
4) Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

Competente generale in programa de liceu (clasele a IX-a, a X-a):

1) Utilizarea corecte si adecavata a limbii romane in producerea si in
receptarea mesajelor in diferite situatii de comunivcare
2) Folosirea modalitatilor de analiza tematica structurala si stilistica in
receptarea diferitelor texte literare si nonliterare
3) Argumentarea in scris sau oral a opiniilor privind un text literar sau
nonliterar
Trasaturile programelor de limba si de literatura romana pentru invatamantul
obligatoriu:
 orientarea studiului catre elev
 selectarea continuturilor invatarii in raport cu finalitatile vizate-
continuturile devin mijloace de atingere a finalitatilor, se trece la
focalizare pe formativ si pe autonomia elevului in manevrarea
cunostintelor asimilate
 contruirea unui parcurs didactic coerent si funtiona- fiecare ciclu sau an
de studiu are o dominanta (abordarea lit. in gimnaziu din perspectiva
 genurilor si a speciilor, pt a-I familiariza pe elevi cu principalele tipuri
textuale, in clasa a IX-a din perspectiva tematica pentru a-I permite
elevului sa lege studiul literaturii de experienta sa de viata, in clasa a X-a
din perspectiva structurala larga pentru a stimula elevul sa inteleaga, sa
analizeze si sa interpreteze operele literare
 integrarea celor trei domenii ale disciplinei
 structura modulara a programei- programele de gimnaziu sunt structurate
pe obiective-cadru, de referinta si activitati de invatare, iar cele de liceu pe
competente generale si specifice; se lasa laoptiunea profesorului
modalitatile de corelare a continuturilor, ordinea abordarii, structurarea
unitatilor de invatare sau alegerea strategiilor didactice si a metodelor de
evaluare)
Cadrul european- programa de limba si literastura romana trebuie sa aiba in
vedere documentele europene privind educatia. Comisia Europeana pt. educatie a
realizat un document in care este descris un profil de formare european avand
urmatoarele competente de baza:
 comunicarea in limba materna
 comunicarea in limbi moderne
 competente in domeniul tehnologiei informatiei si al comunicarii
 competente in domeniul matematicii, stiintelor
 educatie antreprenoriala
 competente civice si de relationare
 a invata sa inveti
 deschiderea culturala
Cunostinte specifice comunicarii in limba materna:
vocabular
reguli de gramatica
tipuri de texte literare si nonliterare
diferite tipuri de interactiune verbala
functiile limbajului
trasaturile principale ale diferitelor stiluri si registre
 II. PROIECTAREA DIDACTICA
Reperele proiectarii
Intrebari pentru proiectarea didactica Repere ale proiectarii didactice
 In ce scop?  Obiective
 Ce?  Continuturi

 Cu cine?  Resurse

 Cum?  Strategii, metode

 Evaluare, autoevaluare
 Cat?

Analogie: Profesorul este partenerul de drum al evelui in calatoria sa, dar si ghid, pentru ca el
cunoaste obiectivele, mijloacele, resursele.
Etapele proiectarii didactice:
1. Lectura programei
2. Alegereas manualului
3. Planificarea anula sau calendaristica a parcursului didactic
4. Proiectarea pas cu pas a unitatilor de invatare
5. Proiectarea pas cu pas a lectiilor din fiecare unitate de invatare
6. Autoevaluarea activitatii de proiectare

1. Lectura programei- primul si cel mai important pas. Programa de gimaziu este
constituita pe obiectiva carora le sunt asociate exemple de activitati de invatare, la
liceu aceasta este proiectata pe competente carora li se asociaza continuturi.
Programele de gimnaziu Programele de liceu
Nota de prezentare: descrie filozofia disciplinei, finalitatile acesteia, parcursul
obiectului de studiu, argumenteaza structura didactica
Obiective-cadu (pag. 5) Competente generale (pag. 5)
Obiective de referinta: sunt derivate din Competentele specifice: sunt derivate din
fiecare obiectiv-cadru si specifica fiecare competenta generala si specifica
rezultatele asteptate ale invatarii. Urmaresc rezultate ale invatarii pe dimensiune
progresi in formarea de capacitati si cognitiva. Ex: 1.1, clasa a IX-a ,,utilizarea
achizitia de cunostinte.( de asemenea se adecvata a achizitiilor lingvistice”, cu
 gasesc in programele scolare) ex: 1.1 clasa ajutorul infinitivului lung
a V-a ,,sa identifice informatiile dintr-un
mesaj oral” – pe dimensiune cognitiva si
afectiv-atitudinala, se formuleaza cu
ajutorul cognitivului
Exemple de OR de tip afectiv-atitudinal: Valori si atitudini: orienteaza
,,sa manifeste interes pentru participarea la dimensiunile axiologica si afectiv-
un act de comunicare” atitudinala specifice dezvoltarii
personalitatii din perspectiva disciplinei
Continuturi- mijloace prin care se Continuturi- grupate pe limba, literatura si
urmareste atingerea obiectivelor de comunicare. In programele de liceu exista
referinta propuse. In gimnaziu sunt recomandari.
structurate pe trei domenii: lectura,
elemente de constructie a comunicarii si
practica rationala a limbii. In activitati sunt
mentionate aceste continuturi.
Exemple de activitati de invatare: propun Sugestii metodologice: recomandari
modalitati de organizare a activitatilor, generale privind metodologia de aplicare a
coreleaza continuturile cu obiectivele de programei
referinta.
Standarde curriculare de performanta:
pt. sf. gimnaziului, enunturi sintetice,
reprezentand specificari ale performantelor

Programele: oferta flexibila ce permite profesorilor adaptarea activitatilor didactice la

personalitatea lor si la specificul clasei de elevi. Elemente asigura flexibilitatea:
 Posibilitatea interventiei profesorilor in ordonarea si structurarea parcursului didactic cu
conditia asigurarii coerentei tematice
 Responsabilitatea profesorului de a stabili alocarile orare considerate optime pentru
fiecare element de continut
  Posibilitatea modificarii, a completarii sau a inlocuirii activitatilor de invatare, a
concretizarii sugestiilor metodologice oferite de programe, astfel incat profesorul sa
realizeze un demers didactic personalizat

2. Alegerea manualului
Manualul este un instrument didactic flexibil, un suport pentru lucrul la clasa, o ,,varianta de
interpretare a programei”
Conditiile de alegere a manualului:
 Sa cunoasca programa(obligatoriu)
 Sa cunoasca grupul-tinta cu care va lucra
Profesorul isi poate alege manualul in functie de nevoia de adaptare a demersurilor, are libertatea
de a:
 Restructura unitatile de invatarea sau de a reordona continuturile intr-o succesiune
considerata mai accesibila grupului-tinta
 Inlocuirea unor texte, a unor sarcini de lucru, a unor teste de evaluare
 Omiterea unor continuturi care nu sunt obligatorii
 Adaugarea unor continuturi sau activitati de invatare prin care elevii sa profundeze o
notiune
Dificultati in alegerea manualelor:
Timpul scurt
Presiunile din partea catedrei
,,mostenire’’ unor manuale pentru care au optat colegii in anii anteriori
Posibilitati de alegere a manualelor:
 Profesorul alege singur manualul (consulta oferta, discuta cu colegii, isi formuleaza
alegerea, le prezinta parintilor alegerea
 Alegerea se face la nivel de catedra
 Profesorul preia manualele selectate anterior
Criterii de alege a manualelor:
 Trebuie sa fie util si eficient atat pentru elevi, cat si pentru profesor
 3. Planificarea calendaristica
Documentele proiectarii didactice: planificare calendaristica, proiectarea unitatilor de invatari si
scenariile didactice
Unitatea de invatare: o structura didactica deschisa si flexibila care are urmatoarele caracteristici:
 Determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
obiective de referinta sau competente specifice
 Este unitara, dpdv tematic
 Se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp
 Se finalizeaza prin evaluare
Planificare calendaristica: document prin intermediul caruia profesorul trebuie sa plece de la o
confruntare a curriculum-ului cu manualul ales pentru un anumit an de studiu, in scopul adaptarii
acestuia la finalitatile si la continuturile obligatorii ale programei. Este proiectare de ivel macro,
care te ajuta sa vezi imaginea de andamblu a ,,calatoriei’’ pe care o face profesoul alaturi de
clasa de elevi.
Pasii urmariti in planificare:
 Stabilirea unitatilor de invatare, corespunzatoare temneleor mari indicate in curriculum
 Stabilirea succesiunii unitatilor de invatare (logica interna a disciplinei)
 Selectarea OR sau a CS
 Selectarea continuturilor adecvate OR sau CS alese
 Alocarea temporala pentru fiecare unitate de invatare: ore la dispozitia profesorului si de
ore pentru pregatirea, sustinerea, discutarea tezei.

Formatul planificarii calendaristice cf. Ghidurilor metodologice concepute de Consiliul Naional

pentru curriculum:

Scoala… Profesor…
Disciplina…. Clasa…
Planificare calendaristica pentru anul scolar…
Resursa: manualul editurii …
Unitati de OR/CS Continuturi Nr. de Saptamana Observatii
invatare ore
alocate
Titlul primei De. Ex.: De ex.: De ex.: De ex.: VII Modificarile care apara
unitati de CS:  Texte 25 de fata de planificarea
invatare. De 1.1 literare pe ore initiala. De ex.:
ex.: Joc si 1.2 aceatsa tema Am avut nevoie de 8
Joaca (cl. A 1.3  Text saptamani in loc de 7.
IX-a) 2.1 nonliterar Am adaugat 4 ore
2.2  Dialog, inainte de a incepe
2.3 conversatia aceasta unitate pentru:
3.4  Jurnal de evaluarea initiala,

lectura cunoasterea elevilor

etc.
Ore alocate pentru teza 4 ore 2 ore pt. pregatire, 1 ore
pt. teza, 1 ora pt.
discutii
Ore la dispozitia profesorului 10 4 ore folosite inainte de
unitate etc.
Nr. total de ore pt. sem. I si II 140 Cf. structurii anului
scolar 2018-2019
Prin planificarea anuala ne asiguram ca:
Putem parcurge materia in timpul alocat pentru anul scolar respectiv
Ca avem in vedere toare OR sau CS din programa clasei
Ca parcurgem toate continuturile obligatorii
Ca parcursul pe care il parcurgem este logic
Ca facem adaptarile necesare pentru manualul si clasa cu care lucram

Planificarea are o valoare orientativa stabilind reperele importante ale unui scolar.
Planificarea unitatilor de invatare- raspunde la intrebarile legate de metodologia utilizata:
 Cum? (activitati)
 Cu ce? (resurse)
 Cat? (modalitati de evaluare)

- decurge in mod firesc din planificarea calendaristica, din care se preaiu lucrurile esentiale (OR,
CS, continuturi etc.)
- este recomandat sa se faca treptat, cu una-doua saptamani inainte de inceperea fiecarei unitati
pentru ca necesita timp de reflectie, alegeri, decizii si pentru ca lucrul pas cu pas imbunatateste
proiectarea unitatilor urmatoare
Scoala… Profesor…
Disciplina… Clasa/Nr. de ore pe saptamana…
Unitatea de invatare (ex. JOC SI JOACA)
Nr. de ore alocate…
Continuturi CS Activitati de Resurse Evaluare
(detalieri) invatare
Se preiau Se preiau din Se propun situatii Timp, forme de Instrumentele de
continuturile din planificare de invatare care organizare, evaluare aplicate.
planificare. asociaza OR/CS materiale-suport Ex: Observare
cu anumite etc. sistematica a
continuturi, elevilor etc.
pentru a face
clare tintele
fiecarei secvente
didactice
Evaluarea Se indica CS/OR Se precizeaza 1 ora
sumativa a vizate prin test. testul de evaluare
unitatii propus

Avantajul proiectarii pe unitati de invatare este ca ofera o imagine clara atat a secventelor
didactice in interiorul lor, cat si o legatura cu ansamblul din care ele au fost decupate.
Proiect de lectie/Scenariu didactic
Scenariul didactic- un document al proiectarii didactice in care se detaliaza formele de
organizare a invatarii la nivel micro, al unei ore de curs. Acesta este un instrument util mai ales
pentru profesorii debutanti.
Proiectul de lectie- parte introductiva destul de ampla a scenariului didactic.
Etapele proiectarii lectiei:
 Identificarea lectiei in unitatea de invatare- ,,decupeaza” din unitatea de invatare
randurile alocate unei ore de curs si ai deja stabilite: OR?CS, continuturile, tipurile de
activitati, resursele, eventuale forme de evaluare
  Schiteaza scenariul didactic- pornind de la activitatile de invatare propuse in proiectul
unitatii de invatare. Se pot avea in vedere:
a) STABILIREA STRUCTURII LECTIEI
b) STABILIREA STRATEGIILOR PRIN CARE SE VA DESFASURA LECTIA
c) ST. METODELOR DE EVALUARE
 Redactarea scenariului didactic ce poate fi structurat oe urmatoarele etape:
1. Evocare/Actualizare
2. Constituirea sensului
3. Reflectie
 Autoevaluarea-poate fi consemnata printr-o fisa de autoevaluare a lectiei, completata
dupa sustinerea lectiei, structurata pa intrebari:
 Care sunt sentimentele mele duoa lectie?
 In ce masura am respectat/modificat scenariul conceput pentru aceasta
lectie? De ce am fost nevoit sa fac anumite modificari?
 Care sunt aspectele care au reusit?
 Care sunt aspectele de care nu sunt multumita? De ce?
 Daca as relua lectia, ce aspecte as modifica?
Modele de redactare a scenariului didactic:
Narativ detaliat- descrierea amanuntita a modului de desfasurare a activitatilor, ajuta
atunci cand ai inspectie
Narativ schematic- sintetic descrierea activitatilor si succesiunea acestora, folosit mai
ales de profesorii cu experienta
Tabelar
Toate aceste modele de redactare a scenariului didactic este bine sa fie insotite de anexe
(fise de lucru, texte, scheme etc).

Proiectarea curriculum-ului la decizia scolii

Trunchi comun- oferta educationala stabilita la nivel central, reprezentand numarul minim de ore
de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planurile-cadru.
Curriculum diferentiat- oferta educationala stabilita la nivel central, constituita dintr-un pachet
de discipline, cu alocari aferente, diferentiata pe specializari; asigura pregatirea pe trasee de
formare specializate.
Curriculum la decizia scolii (CDS)- numarul de ore alocate in scopul dezvoltarii unor oferte
curriculare proprii fiecarei unitati de invatamant.
Planurile-cadru- propun un anumit nr. de ore destinate definirii unor trasee particulare de
invatare ale elevilor de gimnaziu sau de liceu. Se opereaza cu doua concepte importante: trunchi
comun si CDS.
Programa de optional cuprinde:
o Un argumernt-reclama pe care profesorul o face optionalului pe care il propune
o OR/CS
o Lista de continuturi
o Modalitati de evaluare
 III. DIDACTICA ORALULUI
1. Comunicarea- ,,Pentru ca transferul de informatie sa devina un proces de
comunicare, emitentul trebuie sa aiba intentia de a provoca receptorului un efect
oarecare.”1
Harold D. Laswell, 1948, intrebari care surprind aspectele esentiale ale actului de comunicare:
Cine? Ce spune? Prin ce canal? Cui? Cu ce scop?
-este forma de cunoastere, de interactiune sociala, forma a dialogului interior
SCHEMA COMUNICARII A LUI JAKOBSON:

CONTEXT
f. referentiala
|
EMITATOR f. emotiva<--MESAJ --> RECEPTOR f. conativa
f. poetica
/ \
COD f. metalingvistica CANAL\CONTACT f. fatica
Emitator cel care transmite mesajul
Receptor cel care primeste mesajul
Mesaj secventa de semnale verbale sau nonverbale pe care E o transmite catre R
Cod tip de semnale utilizat: lingvistice, gesturi, semnale vizuale, sonore (alfabet Morse),
artistice, coduri mass-media
Canal mediul prin care mesajul ajunge la R: aer, scrisoare, telegrama, mail, fax, telefon etc.
Context aspectul la care se refera mesajul: tema, subiectul, referentul
FUNCTIILE LIMBAJUL- fiecare functie se dezvolta in legatura cu unul dintre
factorii/parametrii actului de comunicare, fapt argumentat si de Jakobson: ,,Structura unui mesaj
depinde, in primul rand, de functia predominanta.”
Functia expresiva/emotiva- centrata pe E, subiectivitate, stari, sentimente: Ah!Vai!, ma bucur,
sufar, cred etc., jurnal, poezie, scrisoare;
Functia de apel/conativa- centrata pe R, incitare la actiune a interlocutorului, ordin, rugaminte:
Vino! Spune!, Ajuta-ma!, discursuri politice, pledoarii;

1
Stiinta comunicarii, Bucuresti, Humanitas, 1998
Functia referentiala- centrata pe context, informatii despre lumea reala sau imaginara, texte
juridice, rezumat, texte stiintifice etc.;
Functia fatica- centrata pe canal, se controleaza canalul si se mentine contactul dintre
interlocutori: Alo!Mai esti pe fir?, Hei!, convorbiri telefonice, piese de teatru
Functia metalingvistica- centrata pe cod, se controleaza cuvintele folosite: definitii, explicatii,
comentarii;
Functia poetica- centrata pe mesaj, se pune in valoare mesajul, pregnanta mesajului este produsa
de simetrii, rime, repetitii, sensuri figurate samd: poezie, texte literare, sloganuri, proverbe,
locutiuni etc.
PERSPECTIVA DIDACTICA ASUPRA COMUNICARII
Domeniul comunicarii acopera, prin programele de lb. si lit. rom. urmatoarele aspecte:
 Toti parametrii implicati in comunicare
 Combinarea mijloacelor in comunicarea orala
 Limbaje artistice diverse
 Comunicarea in mass-media

Abordare care permite elevilor sa inteleaga elemetele esentiale ale comunicarii- Sophie
Moirand:
o Cine vorbeste? Cui I se adreseaza?
o Ce comunica? Despre ce comunica?
o In prezenta cui? Unde? Cand? Cum?
o In ce scop?
o Care sunt relatiile dintre cei care comunica?
o Care sunt relatiile dintre cei care comunica si ceea ce este comunicat?
Perspectica comunicativ-functionala din programa are ca obiective majore:
 Intelegerea literaturii ca act de comunicare
 Intelegerea facptului ca in orice comunicare predomina anumite functii
 Intelegerea ca orice comunicare trebuie adecvata factorilor care compun la un moment
dat o situatie de com.
  Perspectiva pragmatica asupra comunicarii implica si dobandirea de catre elevi a
anumitor instrumente de receptare
Comunicarea orala ca mijloc de invatare-predare
Comunicarea= statut special in disciplinele ariei curriculare ,,Limba si comunicare”, este mijloc
de predare-invatare, dar si scop in sine al studiului
Bariere in comunicarea profesor-eleve:
Diferente de perceptie, valori, credinte
Presiunea timpului, stresului, oboselii
Lungimea lantului de comiunicare
Durata unei prezentari facute de profesor
Surplusul de informatii, divagatii de la subiect
Pozitia de autoritate a profesorului
Neimplicarea elevilor
Neintelegerea codului
Ascultarea slaba
Bruiaje de diferite tipuri

Combinarea mijloacelor de comunicare

Doi cercetatori americani (A. Mehrabian si M. Weiner) au constatat la mijlocul anilor ’70 ca in
comunicarea de tip oral impactul cel mai mare il detin nu cuvintele, ci acele elemente asociate
vizual sau sonor cu anumite mesaje orale. Astfel:
 Mijloacele vizuale au impact de 55% (elemente nonverbale si modalitati de reprezentare
vizuala)
 Mijloacele vocale au impact de 38% (ritm, volum, intonati, inflexiunile vocii)
 Mijloacele verbale au un impact de 7% (cuvintele folosite)
E important ca profesorul sa foloseasca toate aceste mijloace pentru a fi sigur ca mesajul
ajunge la elevi.
Mijloace vizuale: tabla, planse, videoproiector etc.
Avantaje: -mesajul e vizualizat in mod simplu
-informatia este expusa permanent
 -Contureaza mesajul verbal, accentueaza punctele importante ale temei
Mijloacele nonverbale= important sa privesti spre cel care te adresezi, mimica si gestica
trebuie controlate pentru a nu induce interlocutorului anumite stari emotionale
Intre elementele vocale/paraverbale sunt importante ritmul, viteza vorbirii, un ritm prea
lent genereaza plictiseala, aprox. 125 cuv/min=ritm eficient.
Ganditorul Confucius (sec 6-5 i.C):
 Spune-le si vor uita!
 Arata-le si isi vor aminti!
 Pune-I sa faca si vor intelege! – implicarea elevilor in propria invatare
Intrebarea este unul dintre declansatorii implicarii elevilor in invatare. Tipuri de
intrebari:
o Intrebari inchise- cele care nu accepta decat un singur raspuns corect si verifica
intelegerea continuturilor
o Intrebari deschise- cer o interpretare sau o evaluare a continuturilor si accepta mai
multe raspunsuri (Ce semnificatie are titlul?)
o Intrebari conducatoare- ofera elemente de sprijin in gasirea raspunsului (Explicati
cele doua interpretari posibile ale titlului Competitia continua. Ce diferente
gramaticale si semantice sunt intre ele?
o Intrebari alternative- cele care ofera mai multe variante de raspuns, se formuleaza
atunci cand raspunsul este greu de dat de catre elevu
o Intrebari inversate- cele care raspund unei intrebari printr-o alta intrebare (Elevul:
Cum e corect? Profesorul: Tu cum crezi?)
Rezolvarea situatiilor in care raspunsul este absent sau gresit:
 Valorizarea, in masura in care raspunsul exista, a aspectelor valide
 Repetarea intrebarii si acordarea unui timp suplimentar de gandire
 Reformularea intrebarii prin parafraza, oferirea unor noi perspective complementarea
 Oferirea unor date suplimetare
Principiile ascultarii active:
 Concentreaza-te asupra celor spuse de vorbitor
 Nu intrerupe vorbitorul pana nu isi termina ideea
 Incurajeaza vorbitorul
  Reformuleaza/parafrazeaza
 Intreaba cand ai neclaritati
 Recapituleaza ideile exprimate de vorbitor
 Acorda credibilitate interlocutorului
 Fii critic: filtreaza prin propria gandire
Feedback-ul: (Cum il oferi)
 Formuleaza aprecierile in enunturi clare si cat mai specifice
 Concentreaza-te pe comportamentul/ideile exprimate
 Foloseste-te de observatii, nu te presupuneri
 Incearca sa ii ajuti pe partenerii de dialog sa inteleaga ce efect are asupra ta
comportamentul lor
 Gaseste momentul potrivit pentru a oferi feedback
Cum il primesti:
 Asculta cu atentie
 Verifica daca ai inteles corect
 Incearca sa nu adopti o atitudine defensiva
 Cere exemple
 Raspunde celui care iti ofera feedback-ul
Feedback-ul are rolul de a ameliora relatia dintre profesor si elevi si de a inlatura
barierele de comunicare.
COMUNICAREA-DOMENIU DE CONTINUTURI
Domeniul comunicarii: comunicare orala (didactica oralului) si comunicarea scrisa
(didactica scrisului).
Activitatile de comunicare orala din cadrul lectiilor de limba sau de literatura conduc in
mod implicit la o rafinare a capacitatilor de exprimare orala si la formarea unei atitudini
comunicative (toleranta, ascultare activa, cooperare, incurajare).
Lectiile de comunicare- scopul de a dezvolta competentele de com. orala ale elevilor prin
tipuri foarte variate de activitati care presupun interactiuni diverse (elev-profesor, elev-
elev, elev-grup mic etc.) si sarcini de lucru concrete (raspunsuri la intrebari punctuale,
povestire, exprimarea unui punct de vedere, rezumare, argumentare, dezbatere etc.).
Programele de gimnaziu- continuturile comunicarii orale:
  organizarea logico-semantica a mesajului
 organizarea formala a mesajului
 textul dialogat
 textul monologat
 acte de vorbire
Clasa a V-a: rezumat oral, monolog informativ, dialog simplu
Clasa a VI-a: descrierea orala, monolog informativ, relatarea unor intamplari, dialog
complex
Clasa a VII-a: dialog formal si informal, modalitati textuale argumentative, elemente
verbale si nonverbale in monolog si dialog, monolog expozitiv si demonstrativ
Clasa aVIII-a: alocutiunea
Programele de liceu(clasa a IX-a si a X-a): disting intre nivelurile de constituire a
mesajului oral sau scris (fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-
semantic, stilisto=ico-textual, nonverbal si paraverbal) si nivelurile receptarii (aceleasi
paliere privite din perspectiva receptarii mesajului)
Clasa a IX-a: dialog (conversatia cotidiana, discutia argumentativa), monologul
(povestirea, relatarea, argumentarea orala), informatia verbala in mass-media audio-
vizuala, factori care inlesnesc sau perturba receptarea, principiile ascultarii active).
Clasa a X-a: dialog (dezbaterea, interviul publicistic, de angajare), monologul
(argumentativ), informatia verbala in mass-media
Programele propun asimilarea graduala a unor forme ale comunicarii orale:
 dinspre aspectele verbale spre cele nonverbale
 dinspre formele monolocutive spre cele dialogate
 la nivelul formelor monolocutive, dinspre narativ si informativ, spre descriptiv si
argumentativ
 la nivelul formelor dialogate, dinspre dialog informal la cel formal

Tintele lectiilor de comunicare orala

familiarizarea cu formele comunicarii orale si intelegerea rolului factorilor care
determina comunicarea- a sti
 dezvoltarea capacitatilor de receptare si de producere a unor mesaje orale diverse
(exersarea rolurilor de ascultator si de vorbitor)- a sti sa faci
formarea unei atitudini comunicative pozitive, civilizate (flexibilitate, toleranta,
ascultare activa, fair-play etc.)- latura afectiv-atitudinala a sti sa fii
capacitatea de a transfera in contexte noi de invatare competentele de comunicare-
a sti sa inveti

Competenta de comunicare: componenta verbala si nonverbala.

Competenta verbala:
 dimensiune lingvistica (cunoasterea si folosirea corecta a elementelor de
ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic)
 dimensiunea textuala (cunoasterea si folosirea corecta a regulilor si
procedurilor de structurare a unui text)
 dimensiunea discursiva (capacitatea de adaptare a comunicarii la
parametrii specifici situatiei de comunicare)
Componenta nonverbala:
 elemente nonverbale
 elemente paraverbale

ACTIVITATI SPECIFICE COMUNICARII ORALE

Lectura orala: timpul acordat aceste activitati scade odata cu nivelul scolarizarii, pentru a face
loc lecturii in gand. La nivel de gimnaziu este de dorit sa se aloce suficient timp pentru exersarea
si evaluarea lecturii orale.
-dezvolta elevilor abilitatea de a le impartasi celorlalti o anumita informatie sau o anumita
reactie pe care au avut-o citind in gand un text
-dezvolta vocabularul, dictia, abilitatea de a utiliza elementele paraverbale adecvat (intonatie,
accentuarea cuvintelor, ritmul vorbirii, respectarea pauzelor in vorbire etc)
-intelegerea relatiei dintre limbajul oral si cel scris si sa citeasca astfel mai usor in gand
Observatiile profesorului: procedura de diagnostic pentru a nota punctele slabe si punctele forte,
ajuta la observarea cuvintelor cunoscute sau nu, transmit daca elevii intelg relatia dintre cuvantul
tiparit si vorbire
Ascultarea activa: profesorul poate observa tipul de ascultare prin consultarea notitelor, analiza
comportamentului, poate fi exersata in timpul dialogurilor sau dezbaterilor si trebuie urmarita in
cazul prelegerilor pe care profesorul le face
Jocul de rolur: punerea in scena a unei situatii de comunicare, cea mai potrivita activitate pentru
exersarea capacitatilor de comunicare orala, !teme incitante
Dramatizare: interpretarea pe roluri a unui text (proza, dramaturgie, poezii epice), explorarea
textului, intelegerea lui, intelegerea personajelor, exprimarea propriilor ganduri, valori,
sentimente povocate de text.
Obiective:
 stimularea resurselor creative
 interpretarea unor roluri diverse, care sa le imbogateasca intelgerea despre lume si ei
insisi
 dezvoltarea spiritului de echipa
Mima: comunicare prin mijloace nonverbale a unor stari, situatii; ajuta la constientizarea
importantei elementelor nonverbale in comunicare si la crearea unei atmosfere destinse si
relaxate
Explorarea unei teme: se poate realiza prin monolog, dialog, conversatie, dezbatere.
Dezbaterea: formarea unor competente comunicative, practicarea unor atitudini, recomandabil sa
se explice diferenta dintre dezbaterea scolara si cea publica; in dezbaterea scolara important este
procesul (documentarea, realizarea unei argumentari coerente)
Profesorul urmareste: capacitatea de argumentare, de contraargumentare, abilitatile de exprimare
orala, folosirea adecvata a mijloacelor verbale, nonverbale, paraverbale, practicarea unor
atitudini specifice dezbateri (toleranta, flexibilitate, schimbarea perspectivei, fairplay, cooperare,
ascultare activa).
 Importanta: punerea in scena a laturii sociale, cognitive (cunoasterea si aprofundarea unei
teme), individuale (reevaluarea propriei imagini)
Metode si tehnici de comunicare orala provenite din gandirea critica
Brainstorming: pune in valoare creativitatea, cantitatea genereaza calitatea.
ETAPE:
 alegerea temei si anuntarea sarcinii de lucru
  Se noteaza pe tabla toate cuvintele, fara ca elevii sa faca observatii critice asupra celor
spuse anterior
 Se face o pauza in care se poate citi un text care sa aiba legatura cu tema enuntata
 Se reiau ideile emise, gasindu-se unele criterii de grupare a acestora
 Se face o analiza critica a ideilor emise in grupul mare sau in subgrupuri- selectarea
ideilor pertinente pentru tema aleasa
 Se afiseaza ideile rezultate in fiecare subgrup sau pentru fiecare categorie, in forme cat
mai originale si variate: cuvinte, colaje, imagini, desene etc.
-la inceput de lectie=verifica ceea ce stiu elevii
-profesorul sa faca referiri la rezultatul activitatii pe parcursul lectiei, valorizand ideile obtinute
-la final de lectie=de a pune in evidenta cunostintele acumulate
Lectura si rezumarea unui text, in perechi: tehnica de predare-invatare, cooperarea dintre elevi
ETAPE:
 Elevii formeaza echipe de cate doi, fiecare echipa primeste cate un text de citit cu atentie
 Fiecare membru al echipei va indeplini succesiv 2 roluri: raportor (citeste si rezuma
textul pentru partener), interlocutor (asculta si pune intrebari de clarificare a continutului)
 Elevii lucreaza, ndeplind pe rand rolurile, vor prezenta la final rezumatul
 Prezentarea rezumatului perechilor in fata clasei
Prelegerea intensificata: contracareaza prelegerea traditionala, solicita implicarea activa a
elevilor
ETAPE:
 Profesorul determina elevii sa treaca in revista cunostintele asimilate anterior, sa puna
intrebari si sa caute raspunsuri la acestea, isi pot nota intrebarile, profesorul poate indica
o lista de termeni, elevii sa identifice posibilele legaturi, definitii
 Prelegerea p-z, profesorul prezinta timp de 15-20 de min continutul, elevii vor compara
ideile initiale cu cele prezentate in prelegere, vor consemna raspunsurile la intrebarile
notate
 Reflectia pe baza continutului prelegerii; se cere elevilor sa raspunda la una sau mai
multe intrebari, realizarea unui ese in care sa prezinte pe scurt un lucru nou invatat
Predarea reciproca: elevii isid ezvolta strategiile de predare si invatare, se poate realiza in
grupuri de la patru pana la sapte elevi, permite tutror sa experimenteze rolul de profesor
ETAPE:
 Elevii primesc un exemplra cu acelasi text, isi distribuie sarcinile: textul e impartit in
atatea parti cati membri are grupul
 Toti elevii citesc primul paragraf, iar unul dintre ei rezuma
 Acelasi elev pune o intrebare despre continutul textului, solicitandu-I pe restul sa
raspunda
 Elevul care ,,preda” clarifica unele lucruri, la solicitarea colegilor sau din prprie initiativa
 Urmatorul paragraf, va fi ,,predat” de un alt membru
Interviul in trei etape: tehnica de invatare prin colaborare, in care partenerii se intervieveaza
reciproc.
TREPTE GRUP 4 MEMBRI:
 A il inervieveaza pe B, C il intervieveaza pe D
 Se schimba rolurile
 Fiecare membru rezuma raspunsul partenerului
Se poate folosi pentru:
 A anticipa continutul unei lectii
 Ca elevii sa isi imprataseasca unii altora aspecte din experienta personala sau pentru a-si
exprima propriile opinii referitoare la un subiect
 A rezuma si a sintetiza cunostintele predate
ETAPE:
 Profesorul pune o intrebare sau formuleaza o problematica
 Fiecare elev se gandeste la intrebarea/problematica prezentata, in mod individual si isi
noteaza raspunsul, opinia
 Elevii se intervieveaza, comunicandu-si raspunsurile
Metoda invatarii in grupuri mici (STAD- Student Team Achievement Divisions)
ETAPE:
 prezentarea problemei. Profesorul preda o tema.
 Activitatea in grup: levii discuta pe marginea temei, isi pun intrebari, evaluaeaza
raspunsurile pana cand sunt convinsi ca stapanesc tema respectiva
 Evaluarea profesorului, aceasta pune intrebari pentru a testa cunostintele, fiecare grup
inregistreaza un anumit scor
Forme de organizare a clasei in orele de comunicare orala:
o Elev-profesor (activitate frontala, elevul intra in dialog cu profesorul, raspunde la
intrebari)
o Elev-elev (activitate in perechi)
o Elev-grup mic (activitate in grupe mici)
o Elev-grup mare (activitate in grupe mari, elevii citesc cu voce tare, rezuma, povestesc
etc.)
o Elev-adult, altul decat profesorul

In didactica moderna se pune accentul pe invatarea prin cooperare. Benefici:

Lucrand impreuna, elevii depind in mod pozitiv unii de latii, fac eforturi comune
pentru a finaliza sarcina de lucru
Responsabilitatea individuala creste
Realizeaza o interactiune stimulatoare
Isi dezvolta deprinderile si competentele interpersonale

! Pentru a realiza activitati eficiente de invatare orin cooperare trebuie sa:

Planifici bine aceste activitati, luand decizii prioritare la:

 Stabilirea obiectivelor si competentelor
 Cat de mari sa fie grupurile, cum sa le structurezi
 Cum concepi si folosesti materialele instructionale
 Ce roluri atribui membrilor grupului
Explici foarte clar elevilor ce au de facut:
 Formuleaza sarcini de invatare concrete
 Explica-le elevilor ce inseamna interdependenta pozitiva in cadrul grupului
 Explica-le care sunt deprinderile de lucru in grup asupra carora trebuie sa
insiste
Conduci lectia, desi elevii lucreaza in grupuri, trebuie:
 Sa urmaresti si sa monitorizezi grupurile
  Sa intervii daca este nevoie
 Sa ajuti elevii sa lucreze mai eficient
Structurezi si sa organizezi activitati dupa ce se termina lucrul in echipa, in care:
 Sa evaluezi invatarea
 Elevii sa evalueze cat de eficient au lucrat ca grup si ce progrese sau
dificultati au intampinat

Structura lectiei de comunicare orala

1. Evocare/Punere in context/actualizare- face legatura cu cele invatate anterior, pregateste
elevii pentru asimilarea unor noi cunostinte, introduce o tema noua printr-o activitate care
sa antreneze elevii
2. Constituirea sensului- cea mai importanta etapa, poate fi realizata prin demersuri
inductive, deductive, analogice, dialectice sau printr-o combinare a acestora
3. Reflectie- reluarea pasilor parcursi de elevi in vederea fixarii aspectelor invatate si de a
evidentia noile cunostinte

Forme de evaluare a comunicarii orale

Lectiile de comunicare au un coeficient mare de ludic, elevii au impresia ca mia mult s-u jucat
decat au invatat ceva, asa ca evaluarea are un rol important pentru constientizarea achizitiilor,
competentelor.
Alina Pamfil propune o imagine a parametrilor care determina competenta de comunicare:
PARAMETRII FISEI DE CONTROL SI EVALUARE
Continutul Competenta verbala Competenta Competenta
discursului oral nonverbala paraverbala
 Adecvarea le  Dimensiunea  Elemente  Vocea,
tema lingvistica: chinestezice: calitatea,
expunerii, utilizarea corecta a privire, debit,
dialogului aspectelor de ordin atitudini inflexiuni,
 Pertinenta fonetic, lexical, corporale, pauze,
interventiilor sintactic miscari, respiratie
  Claritatea  Dimensiunea gesturi,
ideilor, textuala: expresia fetei
inlantuirea lor cunoasterea si  Pozitia
logica utilizarea locutorului
procedeelor care  Aspectul
asigura organizarea exterior
genrala a unui text  Modul de
 Dimensiunea aranjare a
discursiva: spatiului sia a
cunoasterea si documentelor
utilizarea regulilor
si procedeelor care
determina folosirea
limbii in context

Se pot selecta parametrii care sunt relevanti pentru o anumita situatie de comunicare.
Vezi pag. 91-92 pentru exemple de grile de evaluare.
De asemnea, autoevaluarea ii ajuta pe elevi sa isi constientizeze punctele tasi si punctele slabe.
Se pot realiza chestionare de autoevaluare pe care elevii il pot completa la sfarsitul unei lectii,
unui capitol, unui semestru. (Vezi pag. 93 pentru exemplu)

Principii ale didacticii oralului (cf. Alina Pamfil)

a) Structurarea unui demers coerent: parcurgerea continuturilor obligatorii din programa cu
actualizari si recapitulari realizate atunci cand e cazul
b) Structurarea unor demersuri explicite: justificarea activitatilor, evidentiterea strategiilor,
indicarea contextelor in care pot fi actualizate diverse achizitii
c) Structurarea unor parcursuri accesibile: care reduc problematica exprimarii orale la
intrebari simple, reluate consecvent
d) Organizarea unor secvente de invatare complete
e) Corelarea secventelor centrate asupra comunicarii orale cu cele consacrate studiului
limbii si literaturii
Autoevaluarea lectiilor de comunicare orala
Pentru profesor este importanta si autoevaluarea felului in care a conceput si a pus in scena
activitatile. Se poate face secvential, dar si global, prin notarea in jurnalului didactic a aspectelor
pozitive sau mai putin pozitive si are scopul de a imbunatati proiectarea si realizarea activitatilor.
Vezi pag. 97-98 pt. exemple

IV. DIDACTICA REDACTARII

Comunicarea scrisa-scurt istoric
O didactica a comunicarii nu poate fi complte fara didactica redactarii.
A scrie inseamna:
 A selecta, a organiza, a dezvolta idei
 A exprima idei intr-un limbaj adecvat
 A aranja idei in secvente logice/coerente
 A prezenta idei intr-o forma civilizata
Scrierea de mana consta in reprezentarea prin semne conventionale a gandirii umane si a aparut
ca urmare a nevoii de comunicare intre grupurile umane, din nevoia omului de a lasa un semn al
trecerii sale prin anumite locuri la un moment dat.
ETAPE DIN ISTORIA SCRISULUI:
 Primele manifestari sunt picturile rupestre din paleolitic, semne geometrice, discuri
solare, animale pictate sau scrijelite pe peretii pesterilor sau in piatra
 O alta modalitate de scrierei era prin intermediul nodurilor- quippus-ul incas era compus
dintr-o sfoara principala de care se innodau alte sfori de lungimi si culori diferite
 Indigenii din America de Nord foloseau insiruirea de scoici pe sfori, fiecare culoare
simbolizand cate ceva: rosu-razboi, alb-pace/noroc, negru-dusmanie/pericol
 Au aparut treptat: scrierea cuneiforma (folosita de sumerieni, babilonieni, persi),
scrierea egipteana-hieroglifele, scrierea chineza, ebraica patrata (forma literelor)
 Din alfabetul grecesc e derivat alfabetul glagolitic al slavilor, iar varianta chalchidica
a alfabetului grecesc este preluata de romani
 Alfabetul latin a devenit scrierea universala incepand cu sec. al III-lea i. Chr.
 Civilizatia scrisului pe teritoriul romanesc numara peste 2000 de ani, mai intai scrierea
ideografica (animal ucis, vanator, ofrande), apoi tablitele de lut ars de la Tartaria
 Scrierea la geto-daci nu este cunoscuta, dar din vremea respectiva a rams scrisoarea lui
Decebal catre Domitian si mesajul trimis de daci catre Traian in 102, scris in limba daca
cu litere latine
 1521-cel mai vechi text scris in limba romana si pastrat pana astazi la Muzeul de la
Targoviste, Scrisoarea lui Neacsu din Capulung catre Haris Benkner, judele
Brasovului
 1862 Alexandru Ioan Cuza semneaza Decretul de inlocuire a alfabetului chirilic cu cel
latin
  Aparitia tiparului in secolul al XV-lea
 1837- Samuel Morse patenteaza o versiune de telegraf, un aparat care transmite litere sub
forma de puncte si liniute, in 1844-Codul Morse
 Inceputul mileniului al III-lea-digitalizare

Comunicarea scrisa ajuta omul, implicit si elevul:

 Sa constientizeze variabilitatea limbajului si a formelor comunicarii peste timp si in medii
geografice, sociale
 Sa se angajeze in dialoguri critice si deschise
 Sa se straduiasca pentru calitatea estetica in exprimare, dinclo de corectitudinea tehnica a
cuvintelor

Precum comunicarea orala, cea scrisa este atat mijloc cat si scop de predare-invatare.

Statutul comunicarii scrise:

Miloc de comunicare folosit in mod uzual
Mijloc de dialog cu sine
Mijloc de invatare, evaluare in procesul didactic
Mijloc de invatare, evaluare in cadrul disciplinei

Avantajele si dezavantajele comunicarii scrise

AVANTAJE DEZAVANTAJE
-se foloseste un limbaj controlat si controlabil -imposibilitatea folosirii limbajului nonverbal
din pdv al corectitudinii
-manifestarile subiective se pot ascunde -inexistenta marcii emotionale, a
subiectivismului
-mesajul se fixeaza intr-o imagine textuala, se -lipsa formei de control prin reactia spontana a
predinte o anumita grija pentru redactarea receptorului
estetica
-enuntarea scriptica poate fi progresiva si
elaborata indelungat, pe baza unei strategii
-stapanirea corecta a tehnicii scrieri, -riscul ca receptorul sa nu inteleaga mesajul
cunoasterea regulilor de scriere

Tintele lectiilor de comunicare scrisa:

 Familiarizarea cu formele comunicarii scrise si intelegerea rolului factorilor care
determina comunicarea- a sti
 Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa- a sti sa faci
 Formarea unei atitudini pozitive fata de cultura scrisa si a unor valori pers.- a sti sa fii
 Folosirea scrierii ca mijloc al invatarii- a sti sa inveti

Procesul formarii si cizelarii competentei de redactare presupune, ca in cazul comunicarii orale,

desfasurarea unor demersuri didactice complexe ce vizeaza:
Dimensiunea lingvistica
Dimensiunea textuala
Dimensiunea discursiva

Activitati, metode si tehnici de predare-invatare a comunicarii scrise

Conversatia euristica: metoda folosita in toate orele de limba si literatura romana, conducerea
elevilor, cu ajutorul rationamentelor, la cunostinte noi
Exercitiul: dezvoltarea unor capacitati si aptitudini intelectuale, la dezvoltarea operatiilor
mentale, intelegerea notiunilor acumulate.
Contribuie la:
- identificarea diferitelor forme de limbaj
- formularea ideilor principale ale unui text
- rezumarea continutului unui text
- redactarea diferitelor tipuri de texte
Demonstrarea: usureaza intelegerea unor notiuni, formeaza deprinderi si comportamente
adecvate E/R
Invatarea prin actiune: ,,learning by doing”, metoda active, pedagogia moderna redactarea unor
texte
Invatarea prin descoperire: ,,learning by discovery”, elevul este in pozitia descoperitorului, isi
formeaza deprinderi de munca intelectuala.
Elevii vor invata:
 Sa consulte dictionarul
 Sa inregistreze sis a interpreteze date semnificative
 Sa foloseasca fisele intocmite
 Sa identifice partile component ale unui eseu etc.
Formularea enunturilor pas cu pas: procedeu care este recomandat in clasa a V-a, valorificarea
deprinderilor dobandite in ciclul primar.
Cerinta:
 Alcatuieste cate un enunt cu fiecare dintre silabele scrise.
 Formuleaza cate o propozitie care sa cuprinda, pe rand, fiecare cuvant folosit
 Imbogateste propozitiile cu expresii alese
Termeni cheie: emiterea unor idei cat mai variate, dezvoltarea imaginatiei creatoare, transforma
elevii in co-participanti la actul invatarii.
ETAPE:
 Se aleg 4-5 termeni cheie dintr-un text/lectie
 Se formuleaza sarcina de lucru, frontal: ,,Alcatuiti o povestire care sa cuprinda acesti
termini.”
 Elevii alcatuiesc individual povestirea
 Cateva povestiri se vor citi
Scrierea libera: formarea priceperilor si deprinderilor de a redacta anumite texte, reactualizeaza
cunostintele anterioare
Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat: fixeaza cunostintele elevilor despre o tema, ofera deschidere spre
noi informatii, realizeaza corelatii intre cunostinte
Jurnalul dublu: ajuta elevul sa stabileasca relatii intre textul citit si experienta personal,
contribuie la stabilirea analogiilor, la compararea, evaluarea unor fapte, gesturi, intamplari
Eseul de 5-10 minute: contribuie la formarea parerilor personale, ajuta elevul sa stabileasca
legaturi intre textul citit si experienta personala, dezvolta imaginatia.

Forme de organizare a clasei

Activitatile de comunicare scrisa necesita o atentie speciala a profesorului. Activitatile didactice
consecrate redactarii sunt precedate de activitati specific comunicarii orale.
Fata de redactarea traditional, cand elevul este E si profesorul este R, prin aplicarea modelului
comunicativ-functional, rolurile se schimba permanent.
SITUATII DE COMUNICARE SARCINI POSIBILE
-evidentierea rolului E si al R in configurarea - Redacteaza o scrisoare,
mesjaul -Scrie in calitate de cititor pasionat al revistei
-Realizeaza o descriere a satului in care ai
copilarit etc.
-evidentierea modului in care configuratia -Rezuma in scris, textul unui basm pentru a-l
mesajului se poate schimba in functie de putea citi colegilor mai mici etc.
statutul E si al R
-evidentierea modului in care configuratia -Transforma scrisoarea adresata prietenului tau
mesajului scris se poate schimba in functie de intr-un mesaj electronic, telegram, bilet…
canalul folosit
-structurarea mesajului in alt tip de mesaj decat -Transforma banda desenata/tabloul intr-o
cel verbal naratiune
-Gaseste o alta modalitatea de comunicare, in
afara cuvantului scris, prin care sa ilustrezi o
idée principala a basmului…
Tipuri de text
a) Text narativ- a povesti
Marci lingvistice:
  Repere temporale (atunci, apoi, mai tarziu etc.)
 timpuri verbale (present, perfect compus, perfect simplu)
 lexic (frecventa verbelor si adverbelor)
Genuri sau secvente:
 romane, nuvele basme, schita etc.
Intrebari care evidentiaza specificul textului:
 Cine?, Ce face?, Unde?, Cand?, Cum?, De ce?

b) Text descriptive- a descrie

Marci lingvistice:
 Repere spatiale (aici, mai departe, langa etc.)
 Timpuri verbale (present, imperfect)
 Lexic (frecventa subst., adj., verbe ale starii)
Genuri sau secvente:
 Pasaje de roman, nuvela, pasaje de ghid touristic, poezii etc.
Intrebari care evidentiaza specificul textului:
 Ce este descries?, De cine?, Cum?, De ce?

c) Text scenic/ ,,dialogal”:

Marci lingvistice:
 Punctuatie specifica
 Marci ale enuntarii
Genuri sau secvente:
 Piese de teatru, scene in texte epice, conversatii
Intrebari care evidentiaza specificul textului:
 Cine vorbeste?, Cu cine?, Despre ce?, Unde?, Cand?, De ce?

d) Text informativ- a informa:

Marci lingvistice:
 Estomparea complete a E
  Articulatii de tip chronologic: mai intai, apoi etc.
 Timp verbal: prezentul
 Lexic specific orizontului tematic
Genuri sau secvente:
 Articole de presa, rubric de tipul ,,meteo”
Intrebari care evidentiaza specificul textului:
 Despre ce suntem informati?, De cine?, Cum?, De ce?
e) Text explicativ- a explica:
Marci lingvistice:
 Estomparea E
 Conectori logici
 Timp verbal: prezentul
 Lexic specific orizontului tematic
Genuri sau secvente:
 Manual scolare, texte stiintifice etc.
Intrebari care evidentiaza specificul textului:
 Ce este explicat?, De cine?, Cum?, De ce?
f) Text injonctiv- a indica modul de actiune:
Marci lingvistice:
 Estomparea E
 Timpuri verbale: imperative, infinitiv
Genuri sau secvente:
 Retete, prospecte, manual de instructiuni
Intrebari care evidentiaza specificul textului:
 La ce se refera indicatiile?, Cine le da?, De ce?
g) Text argumentative-a argument:
Marci lingvistice:
 Conectori logici
 Lexic in functie de strategia folosita
Genuri sau secvente:
 Expuneri, editorial, cronici, comentarii lit., prezentare de carte etc.
Intrebari care evidentiaza specificul textului:
 Cine argumenteaza?, Ce argumenteaza?, Pe cine vrea sa convinga?, Cui i se opune?, De
ce?
Structurarea lectiilor de redactare
1) Abordarea metodica- prelungire a perspective traditionale care confera scrierii valoare
de activitate intelectuala esentiala, urmareste structurarea unor scenario didactice
focalizate pe formarea capacitatilor fundamentale de exprimare scrisa, speciile vizate
fiind: rezumat, argumentare, descriere, text explicative, comentariu.
ETAPE:
 Pregatirea
 Planificarea
 Redactarea p-z
 Verificarea
 Evaluarea/reflectia
2) Abordarea expresiva- ofera scrierii valoarea de activitate esentiala in procesul de
dezvoltare personala, considerand-o un process creativ, sunt vizate textile literare,
relatarile unor evenimente, jurnale etc.
ETAPE:
 Scrierea libera- notarea ideilor si dentimentelor generate de o anumita tema, fara o
anumita ordine (corespunde brainstorming-ului)
 Rescrierea- punerea in ordine a ideilor
 Varianta finala
3) Abordarea socializatoare- valoare de instrument al integrarii sociale, elevul fiind privit
ca ,,actor social, implicat intr-un process de redactare, process ancorat intr-o situatie de
comunicare autentica”, sunt vizate: notitele, temele, textul documentar, fisa de bilbioteca,
formulare tipizate, invitaie, CV, scrisoarea, PV, cereri etc.

ETAPE:
 Evocarea/Punerea in context
 Constituirea sensului
  Reflectie

Tipuri de scriere:
a) Scrierea functionala- poate fi abordata prin parcurgerea a 3 etape: prezentarea
textului functional, producerea si analiza acestuia.
Posibil scenariu didactic:
- Prezentarea unor invitatii (la aniversari, evenimente culturale sau sportive etc.)
- Analiza modelelor prezentate, identificandu-se conventiile specifice invitatiei (data,
loc, formula de adresare etc)
- Alegerea, impreuna cu elevii, a unui subiect potrivit redactarii
- Impartirea clasei in perechi sau pe grupe
- Prezentarea unor invitatii redactate de elevi si discutarea lor
- Reflectie asupra activitatii, definirea invitatie si stabilirea conventiilor specifice unui
text functional
- Stabilire tema pentru acasa
Exemple de texte functionale: telegrama, CV, cerere, PV etc.
b) Scrierea reflexiva- relatarea unor evenimente, experiente personale, redactarea de
scrisoare.
- Relatarea unor evenimente, experiente personale: fisa biografica, autobiografica
imaginara, jurnal personal, jurnal de lectura
- Redactarea scrisorilor: scenariu prezentat la scrierea functionala
- Argumentarea unui punct de vedere: apare la clasa a VI-a si a VII-a
c) Scrierea imaginativa- compuneri libere, redactarea textelor narative, descriptive
d) Scrierea interpretativa- despre textul literar sau nonliterar, apare din clasele mici, cu
exercitii simple, ajungand la rezumat, conspect, comentariu, analiza de text,
caracterizare de personaj, eseu structurat si eseu liber.

Forme de evaluare a activitatii de redactare a elevilor

Cf. didacticii moderne, evaluarea nu impune doar evaluarea produsului final, ci si a procesului de
redactare.
Prin evaluare, profesorul verifica rezultatele sale didactive si modul in care elevii au inteles
indrumarile, iar elevii descopera punctele tari si punctele slabe ale competentelor sale.
Corectarea are rolul de a incuraja elevul in producerea diverselor texte, de a-I confirma reusita
sau de a-I semnala eventualele greseli. In ceea ce priveste corectarea, este necesara respectarea
urmatorelor cerinte:
 Se realizeaza la timp pentru a se evita decalajele dintre elaborare si evaluare
 Se folosesc diferite modalitati de corectare, pentru a evita monotonia
 Este adecvata particularitatilor de varsta si celor intelectuale
 Are caracter sistematic si incurajator
Se poate realiza in mai multe feluri:
 De catre profesor: cf. Alina Pamfil- corectarea se face in functie de anumite criterii care
sa rescrie cele trei dimensiuni ale competentei verbale a competentei de comunicare si sa
vizeze continutul si estetica textului scris.
1. Criteriul continutului-adecvarea textului la domeniul pe care il reprezinta
2. Criteriul pragmatic sau discursiv- adecvarea textului la situtia de comunicare
ceruta
3. Criteriul structurii textuale- perspectiva macrocoerentei (ordinea secventelor,
calitatea intorducerii si incheierii, echilibrul dintre partie etc.) si perspectiva
microcoerentei (decupajul de paragrafe, fraze, modificari de ton, prezeta unor
explicatii, imagini)
4. Criteriu lingvistic- dpv lexical, gramatical, regulilor de ortografie, punctuatie
5. Criteriu estetic- asezare in pagina si grafia textului
 Corectarea prin dialog cu clasa: fie spontan, fie dupa realizarea corectarii facute de
catre profesor, implica participarea activa a elevilor, invatare prin actiune, se formeaza
deprinderi de scriere corecta si constienta
 Corectarea de catre elev- elevul invata sa autocorecteze
Discutarea- constientizarea actului de redactare, a oasilor care trebuie parcursi in realizarea unui
tip de text, poate fi, fie un moment distinct din timpul orei de limba si literatura romana, fie ca
activitate de sine statatoare.
Evaluarea
- trebuie sa fie facuta sistematic si consecvent
 - Sa fie subordonata scopului general de optimizare a exprimarii elevilor
- Sa se bazeze pe o anumita plasticitate afectiv-intelectiva din partea profesorului,
pentru a putea surprinde nota personala a lucrarii
Textele pot fi apreciate prin diferite modalitati:
- Modalitatea impresiei generale
- Modalitatea scarilor de specimene- selectarea a 4-5 compuneri reprezentativepentru
diferite niveluri de calitate, dar neglijeaza aspectul personal al textelor redactate
- Modalitatea analitica- definirea unor criterii de evaluare (itemi) pe baza obiectivelor
de evaluare stabilite, modalitate obiectiva
- Modalitatea determinarii frexventelor- intocmirea unui inventar de greseli
tipice, prin contabilizarea greselilor si raportarea lor la suta, este mai dificila
Exemple de liste de intrebari pentru evaluare: vezi pag. 130-131

Principiile didacticii redactarii (cf. Alina Pamfil)

1. Diversificarea contextelor de producere de text- pentru a depasi cadrul stramt al
dialogului dintre profesor si elev
2. Extinderea tipologiei textului scris-cuprinde categoriile scrierii si tiparele textuale
prototipice
3. Centrarea activitatii de scriere asupra substantei si coerentei mesajului- activitatile
trebuie sa puna accent pe continutul si macrostructura textului
4. Dublarea actului scrierii printr-un parcurs reflexiv- etapa finala, permite elevului sa
constientizeze etapele redactarii si dificultatile pe care le intampina, cautarea de solutii
5. Evaluarea dubla a scrierii- ca produs si ca proces
Autoevaluarea lectiilor de redactare concepute de profesor
- Analiza de tipul SWOT (puncte tari, slabe, amenintari, oportunitati)
Exemplu: vezi pag. 135.
V. DIDACTICA LIMBII ROMANE
Limba romana in invatamantul obligatoriu
Scopul studierii limbii romane in scoala
In DEX termenul ,,limba’’are numeroase acceptiuni, printre care:
 - Sistem de comunicare alcatuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care acestia
isi exprima gandurile, sentimentele, dorintele; limbaj.
Limbajul unei comunitati umane istoricesti constituite.
Prin urmare, limba poate fi definita ca un ansamblu de mijloace fonetice, lexicale, gramaticale,
organizate in sisteme, servind ca instrument de comunicare intre membrii unei comunitati
lingvistice.
Tinta finala a studiului limbii romane in scoala: formarea de buni utilizatori/vorbitori de limba
romana, folosind-o atat ca mijloc de comunicare, cat si ca modalitate de cunoastere.
Principiul concentric al predarii-invatarii in abordarea notiunilor de limba
Din moment ce copiii invata sa se exprime corect chiar inainte de a cunoaste cele mai elementare
notiuni de limba, mai este necesar studiul acestui domeniu? Da, pentru ca prin studiul gramaticii,
elevii isi fundamenteaza stiintific exprimarea corecta, normele limbii devenind modele de urmat.
Studiul limbii se afla in stransa legatura cu stadiile dezvoltarii intelectuale, astfel ca in clasele a
III-a si a VI-a se pun bazele formarii deprinderilor si capacitatilor de a utiliza elementele de
constructie a comunicarii.

Abordari didactice ale limbii

Activitati, metode, tehnici de predare a limbii romane
Conversatia- antreneaza elevii in cercetarea faptelor de limba, in descoperirea regulilor
gramaticale.
 Conversatia catihetica- se poate verifica modul in care elevii si-au insusit anumite
cunostinte, fiind pusi in situatia de a reproduce informatiile acumulate, la inceputul orei
cu precadere, dar si in momentul retentiei cunostintelor.
Ex: P: -Care sunt formele pronumelui personala la nr. sg.?
E:- Eu, tu, el, ea.
 Conversatia euristica- trezeste mai mult interesul elevilor, stimularea gandirii. Este
important sa ii obisnuim pe elevi:
- Sa formuleze clar si precis intrebari
- Sa evite intrebarile echivoce
- Sa nu puna alte intrebari pana nu afla raspunsul la cea anterioara
T:ipuri de intrebari:
 -frontala- adresata intregii clase
-directa- adresata unui elev anume
-inversala- adresata profesorului de catre elev si returnata acestuia
-de releu si de comunicare- adresata profesorului de catre elev si returnata intregii clase
-imperativa- se formuleaza o cerinta categorica
-de revenire- intrebare pe care profesorul o pune reluand o parere emisa de catre un elev, dar
acre nu a putut fi luata in seama in acel moment
Invatarea prin exercitiu (prin actiune)- metoda activa, frecvent utilizata, permite elevilor efectuarea
unor actiuni in vederea aplicarii cunostintelor teoretice in planul vorbirii cotidiene
Exercitiile se pot clasifica dupa:
 Forma: orale si scrise
 Continut: fonetice, lexicale, moroflogice, sintactice, ortografice, de punctuatie
 Functie: introductive, de baza, de consolidare, de evaluare, corective, aplicative, creative
 Gradul de complexitate: de repetitie, de recunoastere, exemplificare, completare, inlocuire,
transformare, creatoarea, caracter ludic
 Gradul de participare (a profesorului, a elevului): dirijate, semidirijate, independente

Jocul de rol- utilizarea intr-un mod creator a notiunilor gramaticale invatate, asumarea si jucarea
unui rol, intelegere a raportului dintre cuvinte, a relatiilor care se pot constitui la nivelul
enuntului.
Compunerea gramaticala- in etapa constituirii sensului, a evaluarii performantelor, a asigurarii
retentiei si transferului de cunostinte
Exemple de sarcini:
 Redacteaza o compunere gramaticala de 12-15 randuri, in care sa realizezi o descriere a
satului tau.
 Redacteaza o compunere gramaticala cu titlul In recreatie, in care sa folosesti predicate
verbale exprimate prin verbe predicative si locutiuni verbale.
Demonstratia- metoda traditionala, folosita frecvent si in didactica moderna; folosirea unor
rationamente logice care sunt insotite de mijloace intuitive care se pleaca si se construiesc
reprezentari, constatari, interpretari. Aceasta poate fi:
 Directa
 Figurativa
  cu ajutorul modelelor
 cu ajutorul imaginilor audio-vizuale
 cu ajutorul softurilor educationale
Invatarea prin (re)descoperire- metoda euristica, elevul descopera prin activitate independenta
sau semiindependenta, dirijare moderata;
 (re)descoperire pe cale inductiva
 (re)descoperire pe cale deductiva
 (re)descoperire prin analogie
Problematizare- metoda euristica, dezvoltarea gandirii independente, productive, profesorul
provoaca elevul la invatare, antrenand disponibilitatea creatoare si gandirea divergenta a
acestuia. Pasii:
 Debutul-cunoasterea problemei
 Investigatia- parcurgerea informatiilor necesare pentru rezolvarea problemei
 Sinteza- notarea sintetica a constatarilor
 Rezolvarea si evaluarea- obtinerea rezultatului final
Prin folosirea aceste metode se pot aborda probleme legate de:
- Scrierea corecta a unor cuvinte
- Descoperirea valorilor unor numerale
- Identificarea si corectarea unor intrebuintari gresite ale prepozitiilor etc.
Metoda studiului cu manualul- pune in prim plan munca indepedenta, exercitiu util, cu
multiple valente formativ-informative; utilizand manualul, elevul invata sa isi faca notite,
conspecte, sa extraga esentialulm sa deosebeasca informatiile de baza de cele de detaliu, sa
construiasca variate exercitii.
Analiza lingvistica- metoda principala de studiere a limbii in scoala, consolideaza cunoasterea
structurii limbii romane, a legilor ei interne de organizare si dezvoltare, ajuta la descoperirea
mposibilitatilor de exprimare, spiritul de observatie, puterea de generalizare, formarea unor
priceperi si deprinderi, poate fi partiala sau totala;
Principii/norme generale:
- Sa parcurca drumul firesc al cunoasterii- de la fapte concrete, la identificarea,
compararea, generalizarea si la confirmarea acestora in practica
- Elevii sa inteleaga relatiile interne dintre componentele comunicarii vebrale
 - Textele sa fie alese cu grija, atat din pdv al continutului, cat su al expresiei
- Sa se respecte pricipiul contextualitatii, analiza faptelor de limba sa se sprijine pe context,
care delimiteaza de fiecare data, unul din sensurile cuv./enuntului
- Sa se tina cont de sensul comunicarii, evitandu-se formalismul si analiza orientand-se
logic
- Trebuie dublata de analiza stilistica
Tipuri de analiza:
 Analiza fonetica- extragerea cuvantului
- descompunerea sa in elemente fonetice
- stabilirea ordinii componentelor
- stabilirea accentului
- stabilirea modului in care se grupeaza sunetele
- stabilirea grafemelor corespunzatoare fonemelor
- descoperirea valorilor expresive ale sunetelor vorbirii
 Analiza lexicala- in studiul vocabularului, modul de formare al cuvintelor, identificare
arhaisme, regionalisme etc., evidentiere sinonime, antonime etc.;
 Analiza morfologica
 Analiza sintactica a propozitiei- vezi pag. 19
 Analiza sintactica a frazei-vezi pag. 20
 Analiza ortografica-scrierea corecta a faptelor de limba, se tine cont de sase principii:
 Principiul fonetic
 P. silabic
 P. morfologic
 P. sintactic
 P. etimologic
 P. simbolic
 Analiza punctuatiei
 Analiza stilistica- la nivel fonetic, grafematic, lexical, morfologic, sintactic, figurativ
Invatarea cu ajutorul calculatorului- metoda moderna, poate fi folosita in toate etapele
procesului didactic;
Folosind calculatorulul elevul poate fi capabil:
 - Sa stabileasca relatii intre anumite fapte de limba
- Sa invete utilizarea dictionarului
- Sa diferentieze informatiile de baza de cele de detaliu
- Sa caute informatii despre un anumit fapt de limba
- Sa descopere eventuale greseli strecurate intr-un text tehnoredactat si sa le corecteze
- Sa contruiasca sau sa rezolve teste de evaluare etc.
Metoda ciorchinelui-preluata din gandirea critica, ajuta la stabilirea relatiilor din interiorul
propozitiei, al frazei etc.
Mijloace de invatamant folozite in studierea limbii romane
Mijloace de invatamant= ansamblu de materiale, instrumente si operatii cu ajutorul carora se
poate realiza transmiterea si asimilarrea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, precum si
inregistrarea si evaluarea rezultatelor, sunt indispensabile intr-un invatamant modern, functia
demonstrativa si cea informativ-cognitiva contribuie la activizarea elevilor datorita functiilor:
formativa, motivationala, aplicativa, estetica, de evaluare.
Prin utilizarea mijloacelor de invatamant adecvate:
- vei solicita si dezvolta procesele gandirii elevului
- vei trezi interesul si curioazitatea elevului spre a descoperi relatiile posibile ce se pot
stabili intre notiunile studiate
- vei ajuta elevul sa invete actionand, aplicand notiunile studiate in contexte noi
- vei forma si dezvolta gustul estetic al elevilor
- vei putea oferi variate modalitati de evaluare a randamentului scolar
Materiale grafice si figurative care pot fi folosite in orelele de limba romana:
Schemele- ajuta la sistematizarea cunostintelor de morfologie si de sintaxa ale elevilor.
Tabelele- evidentierea asemanarilor si deosebirilor existente intre diferite clase si
categorii morfologice
Listele- insumeaza fapte de limba cu un caracter general sau particulatr
Plansele- suport necesar mai ales in primele clase ale gimnaziului, dar nu trebuie
neglijate nici in clasele a VII-a si a VIII-a, cand au rol de sistematizare
Cuvintele incrucisate- rebusuri, integrame, aritmogrife; invatarea prin joc
Diagrama Venn- permite compararea a doua notiuni de limba, identificarea elementelor
comune, dar si a celor diferentiatoare. Se realizeaza in doua cercuri care se intersecteaza,
 zona de intersectie repr. elementele comune; dezvoltarea capacitatii de analiza si sinteza,
ofera o imagine clara, logica asupra relatiilor care se pot stabili intre diferitele notiuni
gramaticale.
Structurarea lectiilor de limba
Vistian Goia prezinta patru etape ale procesului acumularii notiunilor gramaticale:
a. Faza familiarizarii constiente a elevului cu fenomenul gramatical dat- are caracter
intuitiv, intuirea fenomenului gramatical prin mak multe exemple concrete
b. Faza distingerii planului gramatical de cel logic- faza analitica, elevii sunt condusi sa
atribuie o valoare gramaticala nu obiectului semnalat, ci cuvantului insusi ca unitate
formala a limbii
c. Faza insusirii regulilor si a definitiilor- apeland la operatiile gandirii (analiza,
comparatie, clasificare, sinteza etc.)
d. Faza operarii superioare cu notiunile de limba insusite- faza aplicarii cunostintelor
gramaticale dobandite
Alina Pamfil recomanda 4 modalitati de a structura orele de limba:
1. Demersul inductiv- parcurs de la particular la general, de la exemple, la definitie
2. Demers deductiv- parcurs de la general la particular, de la definitie, la exemple
3. Demers analogic- transpunerea, intr-un context nou, a unui fapt deja cunoscut
4. Demers dialectic- invatare prin opozitie, definirea simultana a doi termeni din aceeasi
arie.
Lectia de limba romana- un anume algoritm, presupune claritate, rigoare, pt a oferi elevulii
posibilitatea de a se deprinde u tehnici ale muncii intelectuale, contribuie la dezv. Gandirii
divergente, libere.
Cele 4 demersuri – varietate, in functie de tipul lectiei, de obiectivele urmarite, competentele
vizate.
Evaluarea achizitiilor lingvistice ale elevilor si aplicarea acestora in contexte noi
In evaluarea achizitiilor longvistice trebuie sa tinem cont de obiectivele de referinta sau de
competentele specifice. Evaluarea se poate realiza prin grile de evaluare. (vezi pag. 40)
Pentru autoevaluare vezi pag. 41-42.

VI. DIDACTICA LECTURII

Scopul lecturii in scoala
Cf. didacticii moderne nu se mai pune accent pe cunostintele despre literatura, ci pe formarea
unor competente/abilitati de receptare a unor texte diferite si de practicare a diverse tipuri de
literatura:
lectura de informare
lectura de placere
lectura institutionalizata (cea realizata de critici sau istorici literari sau cea propusa de
scoala)
 scop: formarea unor lectori competenti
Literatura= act de cunoastere + act de comunicare
- caracteristica principala a didacticii lecturii: reading for meaning (a citi penetru a
intelege)
- activitatile de producere a mesajelor orale si scrise pe marginea textelor discutate arata
nivelul capacitatilor de intelegere, analiza si interpretare ale fiecarui elev
- literatura = stimuleaza gandirea autonoma, reflexiva si critica
 cel mai important scop: formarea cititorilor activi pe tot parcursul vietii
- elevii pot intelege lumea mai bine, sa se inteleaga pe ei insisi, isi pot forma repere
culturale si estetice, pot valoriza arta ca pe o forma de comunicare si de cunoastere
- caracteristica a noii didactici: deschiderea unei perspective semiotice mai largi care
cuprinde, nu doar texte literare, cat si alte tipuri de mesaje ale lumii contemporane: texte
nonliterare sau alte forme artistice (teatru, filme, pictura, muzica), astfel scoala se
deschide spre nevoile diverse si pragmatice ale lecturii
- in scoala se studiaza texte literare, nonliterare si apartiannd altor arte (in liceu)

Tipare textual (cf. Jean-Michel Adam, Les texts, types et prototypes)- aceste tipare se gasesc
atat in textile literare, cat si in cele nonliterare
Secventa narativa:
Situatia initiala transformarea/process situatia finala
Complicatie actiune rezolvare
Secventa descriptiva:
Tema descrierii (ancorare)  aspectualizare  parti ale obiectului descries
proprietati ale obiectului descris
punere in relatie  timp, spatiu, comparatie
Secventa argumentativa:
Teza/premisa  argumentare  Concluzie
Secventa explicative:
Precizarea temei De ce?  Pentru ca  Concluzie/Evaluarea
Secventa dialogata:
Secventa fatica (deschidere)  Secvente tranzactionale  Secventa fatica (incheiere)
Tipuri de texte studiate in gimnaziu si liceu
Clasa Texte nonliterare Proza Poezie Dramaturgie
a V-a -articol de - basmul popular, -poezii ceremonial,
dictionar, reclama, legenda, parabola culte
cuvinte biblica, snoava,
incrucisate, jocuri schita, povestirea
distractive
a VI-a -anuntul, stirea, -schita, nuvela -fabula, doina,
afisul si texte balada popular,
distractive pastelul
a VII-a -mersul trenurilor, -nuvela -balada culta,
telegram, poemul eroic,
programul de imnul, oda
spectacol
a VIII-a -ziarul, texte -schita, nuvela, -balada popular -comedia
publicitare, scrieri S.F.,
cererea, scrisoarea, romanul
anecdota, gluma
A IX-a Teme: Iubirea/Scene din viata de ieri si de azi, Adolescenta, Joc si joaca, Familia,
Scoala, Aventura, Calatoria, Lumi fantastice, Confruntari etice si civic,
Personalitati, exemple, modele. Fiecare tema va fi ilustrata prin texte literare si
nonliterare, iar una dintre teme va fi ilustrata printr-un flm.
a X-a -critica literara, -proza narativa: -texte poetice care -textul dramatic si
cronica de basmul cult, sa ilustreze aspect arta spectacolului
 spectacol, nuvela, povestirea, ale genului si ale
documente de romanul evolutiei acrestuia
specialitate,
informatia mass-
media

Paradigme si abordari didactice ale lecturii

Trei modele mari care ofera perspective diferite asupra abordarii literaturii:
 Modelul cultural: - centrat pe professor
-predomina transmiterea de informatii despre text ca produs cultural
-accentul cade pe relationarea receptarii textului cu ajutorul unor
cunostinte teoretice si istorice
-are character sintetic
-are mai putina eficienta in intelegerea caract. Individuale ale textului
 Modelul lingvistic: -solicita participarea active a elevului
-este asociat frecvent cu tehnici de analiza lingvistica
-accentul cade pe rel. dintre forma lingvistica si mesajul literar si
abilitatile de a descifra sensuri
-caracter pronuntat analytic
-da rezultate in evidentierea particularitatilor textului studiat
 Modelul dezvoltarii personale: -este centrat pe elev
-predomina valorizarea reactiilor personale in receptare
-motivarea elevilor pentru lectura
-abordare antianalitica
-stimulativ pt. a determina elevii sa evalueze singuri textul
Receptarea textului sau lectura este determinate de o serie de variabile:
 Cauzele, finalitatile, imprejurarile, modul de descfasurare a lecturii (variabile actionale)
 Loc si timp (variabile cultural)
 Personalitatea, educatia, orizontul de asteptare si motivatia receptorului (variabile
individuale)
 Unghiul sau odalitatea de abordare a textului (variabile metodologice)
Importanta acestora difera de tipul de lectura, astfel ca didactica lecturii are rolul de a oferi
sugestii de abordare a textelor, care sa nu ignore aceste variabile si care sa deschida receptarea
spre pluralitatea si personalizarea interpretarilor.

Modalitati de abordare a textului

Profesorul poate transforma, cu ajutorul acestora, un text dintr-un obiect statin, intr-unul
dynamic, astfel ca elevii trebuie ghidati sa intre intr-un dialog authentic cu textul si sa nu accepte
in totalitate interpretarea profesorului asupra unui text. Oferta de texte trebuie sa fie cat mai
diversa si atractiva.
In clasa profesorul organizeaza o receptare a dirijata, ii invata pe elevi cum sa citeasca un text.
TIPURI DE ABORDARI:
 Abordare ilustrativa: lectura unui text ilustrativ pentru un current literar si identificarea
impreuna cu elevii a trasaturilor marcante
 Abordarea centrata pe punctele tari ale textului: identificarea elementelor-cheie pentru
interpretarea textului
 Abordarea rhetoric-argumentativa: identificarea elementelor specific discursului de tip
argumentative
 Abordarea problematizanta: pornid de la elemente surpriza ale textului
 Abordarea tabulara: identificarea paradigmelor sematice/ campuri semantic etc.
 Abordarea din perspeciva comunicativa: identificarea rolurilor de comunicare,
interpretarea mesajului ca act de comunicare
 Abordarea structural: analiza pe niveluri de organizare, fonetic, morfosintactic, semantic
 Abordarea linear: la prima lectura si la relectura, progresie textual, anticipari, feed-back-
uri
 Abordarea afectiva/emotional: reactii de identificare, respingere, corelarea cu experiente
personale

Structura lectiilot de literature

Pentru a pregati activitatile unei lectii de lectura:
- Revezi proiectul unitatii de invatare
- Alege modalitatile de abordare potrivite textului propus spre studio
 - Alege metodele si activitatile didactice care sa conduca la acoperirea temei si a OR/CS
- Selecteaza resursele de care ai nevoie pentru desfasurarea lectiilor
- Concepe scenariul didactic pentru discutarea textului
Abordarea fiecarui text se oiate face prin abordarea celor patru relatii ce se pot stabili intre cititor
si text:
1. A pasi din exterior in interior
2. A fi in interior si a explora lumea textului
3. A pasi inapoi si a regandi datele pe care le avem
4. A iesi din lumea textului si a obiectiva experienta
1. Intrarea in text  se face prin folosirea unor metode initiale care au rolul de a starni
interesul eleilor pentru text
EXEMPLE:
 Prezentare ,,vie” a autorului (imagini, exercitii de completare a biografiei, de
detectare a minciunilor dintr-o biografie partial trucata)
 Anticipari legate de coperta care din care e extras textul
 Pregatirea pentru atmosfera textului (exercitii imaginative de continuare a unui
pasaj, folosirea de imagini, planse)
 Evocarea unor experiente/reactii.atitudini (amintiri etc.)
 Redactarea de texte (scurte povestiri, argumentari, poezii compuse de elevi etc.)
 Brainstorming
2. Discutarea textului  se face in 3 etape: observare, explorare, interpretare;
EXEMPLE:
 Refacerea ordinii secventelor dintr-un text narativ
 Identificarea elementelor relevante memorate dupa o prima lectura
 Rezumarea textelor
 Ilustrarea (imagini, fotografii)
 Dezbaterea privind tema, personajele, semnificatiile operei
 Lectura anticipative
 Identificarea si analizarea cuvintelor-cheie
 Caracterizarea personajelor
 Alegerea intre doua sau mai multe varianmte interpretative facute de critici literari
  Discutarea textului prin raportare la alte texte studiate
3. Iesirea din text
EXEMPLE:
Corelatii cu producer de texte nonliterare (reportaj, stiri, reclame, stiri, articole,
conversatia)
Dramatizarea, jocuri de rol
Producerea de imagini illustrative
Adaptarea textului pentru un alt tip de public
Un text se discuta in mai multe ore consecutive ( de la 2 pana la 5 ore).
Principii ale didacticii lecturii
 Diversitatea de texte supuse discutiei
 Flexibilitatea grilelor de lectura, a cailor de acces, in vederea adecvarii acestora la tipul
de text
 Centrarea asupra unor obiective/competente de lectura si nu asupra exhaustivitaii
interpretarii
 Pluralitatea receptarii: re-constituirea sensului in functie de variabilele individuale
 Receptarea dirijata/ghidarea receptarii lecturii scolare
Repere pentru formarea unor grille de lectura
De regula, textile literare sau nonliterare se citesc cu aceeasi grila de lectura. Totui diferentele
dintre textul literar si nonliterar exista, constand in raportul dintre realitate si fictiune, astfel ca nu
orice fictiune este si un text literar.
Pentru a define literaritatea exista patru categorii fundamentale:
 Mimesis-ul: relatia dintre text si realitate, textul reprezentand o realitate posibila
de tip esthetic
 Expresivitatea: subiectivitatea viziunii artistice
 Receptivitatea: impactul pe care il produce textul, in cazul lit. fiind de tip esthetic
 Retorica: forma particulara in care e constituit discursul
Totusi, criteriul care diferentiaza textile literare de cele nonliterare este cel al referentului, astfel
ca textul literar are un referent fictive, iar cel nonliterar care ca referent un obiect, o persoana, un
fapt care are correspondent in ordinea realitatii.
Discutiile si analizele comparative ale unor texte literare si nonliterare pot forma un cititor avizat
care sa identifice sis a inteleaga:
 Conventiile diferite ale textului lit. si ale celui nonlit. (sa stie ca atunci cand citeste
literatura, nu trebuie sa se raporteze la realitate, ci la un univers fictional)
 Expresivitatea de tip diferit ale celor doua tipuri de texte (exprimarea unei viziuni asupra
lumii vs. comunicarea unor adevaruri factual, obiective)
 Scopurile diferite ale celor doua tipuri de texte (stimularea unor emotii vs transmiterea
unor informatii, opinii bazate pe fenomene de realitate)
 Retorica specifica (discurs individual vs formalizarea in limbajul administrativ)
 Contextual in care apar cele douatipuri de text (anumite documente, texte de epoca pot fi
incluse in scrieri lit. pentru a le conferi un grad mai mare de autenticitate vs. fragmente,
citate lit., trimiteri la opera fictionale, pentru a sublinia o idée, pot fi inserate in texte
nonlit.)
Exemplu de grila de lectura: vezi pag. 67
Concepte dificile; sugestii de abordare la clasa
Vezi pag 70-84

Evaluarea competentelor de lectura ale elevilor

Componente importante ale competentie de lectura:
 Abilitatea de a adopta un mod de lucru cu textul (lectura, relectura, problematizarea etc.)
 Folosirea unor instrumente de lucru care sa conduca la intelegerea textului (dictionare,
notite, lucrari de teorie lit.)
 Capacitatea de a descifra si analiza textile citite (identificarea inf. Esentiale, observarea
structurii, analiza procedeelor expresive)
 Capacitatea e a interpreta textile citite in mod personal (configurarea semnificatiilor
textului, formularea viziunii asupra lumii, asocierea cu alte texte)
 Capacitatea de a integra intr-un current literar/nonliterary, intr-un context
cultura/ideologic
 Capacitatea elevilor de a intra intr-un dialog personal cu textul, de a avea reactii,
intrebari, atitudini
 Este importanta si descoperirea elevilor fata de lectura. Competentele de lectura pot fi
evaliuate prin probe orale sau scrise, prin metode traditionale, cat si prin metode modern
(investigatia, proiectul, refereat, portofoliu, autoevaluare).
Autoevaluarea activitatii profesorului in domeniul lecturii vezi pag. 88-89
Autoevaluarea poate fi realizata si printr-un jurnal de reflective pe tema lecturii. Tinerea unui
jurnal didactic ajuta la constientizarea problemelor dificile, la gasirea de solutii pentru
imbunatatirea activitatii. Jurnalul poate contine reactii ale elevilor fata de textele propuse,
preferintele acestora de lectura, strategiile pe care elevii le-au aplicat cu placere si cu
rezultate bune in receptarea textelor.
In jurnal se pot nota nevoile de informare pe care le are profesorul, dar si impresiile despre
cartile citite.

VII. INSTURMENTE SI METODE DE EVALUARE

Functiile evaluarii
Evaluarea- reprezinta totalitatea activitatilor prin care se colecteaza, se organizeaza si se
interpreteaza datele obtinute in urma aplicarii unor instrumente de masurare in scopul emiterii
unei judecati de valoare pe care se bazeaza o anumita decizie pe plan educational, are caracter
stimulator, trebuie sa incurajeze elevii, indemnadu-I sa isi descopere propriile valori
Procesul de invatamant= predare+invatare+evaluare
Ghidul de evaluare elaborat de S.N.E.E.  4 funtctii generale ale evaluarii (diagnostica,
prognostica, de certificare si de selectie) si 2 functii specifice (motivationala, de orientare
scoalara si profesionala).
Functia diagnostica- scoate in evidenta punctele tari si cele slabe, stabilirea de posibile
modalitati de imbunatatire, remediere, corectare, isi justifica valoarea mai ales cu testele initiale
Functia prognostica- complementara primei functii, contribuie la stabilirea demersurilor
didactice in vederea atingerii unor performante
Functia de certificare- se stabilesc competentele si capacitatile elevilor, performantele la care
au ajuns elevii intr-un timp dat
Functia de selectie- accesul elevilor intr-o treapta superioara de invatamant sau obtinerea unor
clasificari/ierarhizari la diferite concursuri scolare
Functia motivationala- decisiva, se urmareste motivarea elevilor, trezirea interesului pentru
studiu, formarea unei atitudini pozitive fata de invatare si evaluare
Functia de orientare scolara si profesionala- ajuta cadru didactic in obtinerea unor informatii
despre aptitudinile elevilor

Etapele evaluarii:
 Masurarea rezultatelor obtinute prin metode de evaluare variate
 Aprecierea rezultatelor pe baza descriptorilor de performanta, a baremelor de corectare
 Formularea concluziilor desprinse in urma interpretarii rezultatelor obtinute

Tipuri de evaluare
a) Dupa cantitatea de informatii sau experienta incorporabila:
 Evaluare partiala
 Evaluare globala
b) Dupa momentul cand se desfasoara evaluarea:
 E. predictiva sau initiala
 E. formativa sau continua
 E. sumativa sau finala
c) Dupa ,,autorul’’ evaluarii”:
 E, interna
 E. externa

Tipuri de itemi adecvati celor trei domenii ale disciplinei

1. Itemi obiectivi- testeaza rezultate ale invatarii situate la nivelurile cognitive inferioare:
cunostinte, priceperi, capacitati de baza; obiectivitate ridicata
 Itemi cu alegere duala- identificarea valorii de adevar a unei afirmatii; indicatiile
trebuie sa fie clar formulate, evitarea enunturilor cu caracter general.
Avantaje:
Testeaza, intr-un interval scurt, un volum mare de rezultate
Poate verifica una sau mai multe unitati de continut
 Se construieste relativ usor
Are fidelitate ridicata
Limite:
Raspunsurile pot fi ghicite
Identificarea de catre elev a unui raspuns ca fiind adevarat sau fals, nu
implica neaparat cunoasterea de catre acesta a solutiei adevarate
Pentru a elimina aceste limite se poate recurge la itemi de inlocuire a unui cuvant cheie
sau itemi de modificare a variantei false
 Itemi de tipul pereche- recunoasterea elementelor aflate intr-o relatie data
 Itemi cu alegere multipla- solutia se alege de catre elev, dintr-o lista de raspunsuri
alternative.
In construirea acestor itemi se tine cont de:
 Respectarea cu strictete a structutrii: un enunt, o lista de alternative,
 Premisa trebuie sa fie bine construita
 Se recomanda folosirea a 3-5 alternative
 Se poate verifica o gama larga de rezultate
2. Itemi semiobiectivi- presupun raspunsuri mai elaborate
 Itemi cu raspuns scurt- solicita rezultate ale invatarii de nivel superior
- Cerinta implica o intrebare cu raspuns scurt
- Obisnuieste elevii cu elaborarea de raspunsuri concrete si concise
 Itemi de completare: formularea unei parti componente a unei afirmatii, astfel
incat aceasta sa capete sens si valoare de adevar
 Intrebari structurate: sarcini formate din mai multe subintrebari de tip obiecti si
semiobiectiv, legate printr-un element comun

3. Itemi obiectivi
 Eseul cu raspuns restrans- vizeaza capacitatile de receptare a mesajului scris, dar
si de exprimare scrisa, se precizeaza nr. de cuvinte, paragrafe, se introduc repere
de respectare a normelor de ortografie,, de punctuatie etc.
  Eseul structurat si semistructura- implica tot evaluarea capacitatii de exprimare
scrisa, dar cu un grad ridicat de relevanta. Elevul capata deprinderea de a-si ordona
ideile, de a construi un fir logic al argumentarii, valorificandu-si abilitatile
analitice si critice. Este utilizat in examenele nationale pentru…
 Eseul libere/nestructurat- stapanirea si valorificarea adecvata a aparatului critic,
capacitatea de a elabora un eseu argumentativ, elevul primeste foarte putine
indicatii, ii sunt solicitate mai multe operatii de gandire, se poate aluneca usor pe
panta subiectivitatii

Metode traditionale si metode alternative de evaluare

Metode traditionale: probe orale, scrise, practice
Evaluarea orala
AVANTAJE LIMITE
- Un mijloc util de verificare a - Consumatoare de timp
competentelor de comunicare orala a
elevilor
- Ofera o conexiune inversa imediata, - Evaluatorul nu are posibilitatea de a
asigurand posibilitatea corectarii revedea raspunsul, raspunsul nu poate
eventualelor greseli oferi o imagine completa a OS sau CS
- Evaluatorului I se ofera ocazia de a - Gradul diferentiat nu permite
diferentiat elevii in functie de gradul de compararea performantelor elevilor,
dificultate adica o evaluare obiectiva
- E. isi poate manifesta originalitatea, - Elevul timid nu agreeaza aceasta forma
capacitatea de argumentare, de
convingere a auditorului, insotind
comunicarea verbala cu forme
nonverbale si paraverbale
Tehnici folosite in evaluarea orala:
 Conversatia de verificare
 Interviul
 Verificarea orala bazata pe un suport vizual
  Redarea
 Completarea dialogurilor lacunare

Proba scrisa: poate fi folosita in toate tipurile de evaluare

AVANTAJE LIMITE
- Elevii au sanse egale - Eventualele greseli nu pot fi corectate
imediat
- Sunt evaluate capacitati, deprinderi, - Conexiunea inversa nu se face
abilitati pe care evaluarea orala nu le
poate pune intotdeauna in evidenta
- Raspunsul poate fi reevaluat - Nu pot fi dirijati elevii in elaborarea
raspunsurilor
- Comparativ cu probele orale, sunt
evaluati mai multi elevi
- Este o metoda agreeata si de elevii
timizi si de cei care necesita o perioada
mai lun ga de gandire

Metodele traditionale evaluarea obiectivelor cognitive

Metode alternative de evaluare
 Evaluarea obiectivelor afective care contribuie decisiv la formarea personalitatii elevului

Observarea sistematica a comportamentului elevului- se realizaeaza in cadrul orelor prin:

Fisa de evaluare- inregistrarea datelor factuale despre evenimentele cele mai importante
la care a fost observat elevul
Scara de clasificare- gradul in care o anumita caracteristica este prezenta; utilizarea scarii
lui Likert
Fisa control/verificare- inregistrand doar faptul ca o caracteristica, actiune este prezenta
Investigatia- individuala sau de grup, este utila in cadrul orelor de receptare a textelor literare sau
nonliterare, dandu-se o sarcina si observand atent aplicarea si utilizarea capacitatilor, abilitatilor,
deprinderilor
Proiectul-metoda interactiva, solicita elevii in a realiza cercetari, activitati pe grupe, interesandu-
se de ceea ce se petrece in scoala si in afara ei. Impune clarificarea de catre profesor a modalitatii
de desfasurare:
 Tema
 Planificarea activitatii
 Politica resurselor materialelor
 Data finalizarii
 Rolul profesorului (tutore, evaluator)
 Stabilirarea standardelor pentru realizare (in grupe sarcinile pot fi impartite)
Portofoliul- ,,cartea de vizita” a elevului, poate include:
 Teste
 Proiecte
 Fise de lectura
 Prezentari de carte
 Interviuri
 Autoevaluare
 Etc.
Ofera profesorului o imagine complexa a personalitatii elevului, asumarea responsabilitatii de
catre elevi.
Autoevaluarea- elevul dezvolta capacitati evaluative, comparand nivelul la care a ajuns cu
obiectivele, impunandu-si un program propriu de invatare.
Se poate realiza prin:
 Chestionare
 Scari de clasificare

VIII. MANAGEMENTUL CLASEI LA LIMBA SI LITERATURA

ROMANA
Profesorul de limba si literatura romana
Romita B. Iucu, in Managementul si gestiunea clasei de elevi propune un model al
personalitatii cadrului didactic:
1. Componenta stiinttifica:
 Abilitati necesare pentru manipularea cunostintelor
 Informatia stiintifica selectata, verididca, actualizata, precisa
 Capacitati de transmitere a cunostintelor
 Inteligenta, intelepciune
 Experienta didactica flexibila
 Aptitudini pentru cercetare
 Initiativa si obiectivitate
 Capacitati si trategii in evaluare
 Capacitati si strategii creative
 Operatii mentale flexibile
2. Competenta psihologica:
 Capacitatea de a stabili relatii cu adecvate cu elevii
 Adaptarea la roluri diverse
 Capacitatea de comunicare lejera si eficienta
 Abilitati de utilizare si dramuire adecavta a afortei si autoritatii
 Disponibilitati de adaptare la diferite stiluri educationale
 Entuziasm, intelegere si prietenie
3. Competenta manageriala:
 Capacitatea de influentare a clasei, in generale, si a fiecarui elev, in particular
 Abilitati de planificare si proiectare
 Forta si oportunitate decizionala
 Capacitatea de a organiza si coordona activitatea clasei
 Administrarea corecta a recompensei si pedepsei
 Suportabilitate in conditii de stres

4. Competenta psihopedagogica:
 Capacitatea de determinare a gradului de dificultate a uneui continut
  Capacitatea de accesibilizare a informatiei didactice
 Capacitatea de intelegere a elevilor
 Creativitate in munca educativa
 Capacitate empatica
 Atitudine stimulata, energica, plina de fantezie
 Minimum de tact pedagogic
 Spirit metodic si claviziune in activitate
Profesorul este:
 Pedagog- nu impune informatiile stiintifice, construieste dispozitive de invatare
 Proiecatnt, tutore, moderator, organizator
 Mediator
 Consilier
 Partener
 Coordonator
 Scenograf
 Actor
 Strateg-ganditor
 Co-evaluator
Sorin Cristea a identificat trei stiluri pedagogice:
 Stilul pedagogic autoritar- controleaza intreaga activitate didactica, elevul fiind pus in
situatia de a prelua punctul de vedere al acestuia, fara a-si exprima parerea, pastreaza o
anumita distanta fata de elevi
 Stilul pedagogic democratic- valorifica resursele ce-I stau la indemana, deschiderea spre
inovatie, preocuparea pentru dezvoltarea elevului, ofera elevului independenta is libertate
de gandire, interesul pentru conexiunea inversa, se adapteaza cerintelor si nevoilor
elevilor
 Stilul pedagogic permisiv- profesorul indiferent, pasiv, dezinteresat fata de procesul
didactic, conexiunea inversa nu functioneaza la parametrii normali, rezultatele elevilor
sunt scazute, nu exista motivatie.
Vera Elek identifica urmatoarele tipuri de profesori:
1. In functie de relatia cu elevii:
  Model
 Prieten
 Calauza
 Magician- pregatirea temeinica ii ofera postura prin care ii indruma pe elevi sa
foloseasca obiectele si intrumentele pentru invatare
 Consilier
 Maestru
 Sustinator
 Facilitator
2. in functie de atitudinea fata de nou:
 strut- respinge modelele educationale novatoare
 ciocanitoare- aplica intotdeauna metodele care i-au fost inoculate
 pinguin- nu depune efortul de a-si adopta metodele la diverse contexte
 pescarus- face sinteze personale intre noile metode si cele traditionale
 porumbel- aplica principiile dobandite intr-un anumit context educational la
situatii pedagogice noi
 vultur- este intotdeauna receptiv fata de principiile educationale novatoare si este
printre primii care se incumeta sa le aplice

Forme de organizare a activitatilor de limba si literatura romana

Activitate frontala – mult timp a fost considerata cea mai importanta forma de organizare;
utila in procesul de predare-invatare, in timpul prezentarilor de carte, a lecturii, a
miniepunerilor cu caracter informativ. Se foloseste la predarea-invatarea notiunilor de
limba.
Profesorul sta in fata clasei pt. a-I putea cuprinde cu vederea pe toti elevii, se evita
unghiurile moarte, se intercaleaza scurte intrebari frontale pentru a se verifica atentia
elevilor.
Alte activitati frontale: excurcii, vizite tematice, cercuri lit.,
Activitatea pe grupe/perechi- pentru pregatirea dezbaterilor, a studiilor de caz, pentru
rezolvarea diverselor sarcini, pentru realizarea proiectelor; profesorul monitorizeaza
activitatea, consiliaza.
 Activitatea individuala/independenta- cu precadere la testem redactarea compunerilor,
efectuarea temelor; modalitate optima pentru pregatirea elevilor pt. sustinerea
examenelor, formarea tehnicilor de munca individuala
Este recomandata utilizarea alternativa a celor trei modalitati de grupare, dar alegerea optima a
celei mai bune, in functie si de tipul de lectie!!!

Managementul situatiilor conflictuale

Situatiile conflictuale apar in cazul proceselor literare, dezbaterilor, astfel ca profesorul are un rol
de facilitator si moderator al discutiei, elevul trebuie sa invete sa asculte si sa respecte opinia
colegilor si sa isi exprime parerea convingand, nu impunand.

Motivarea elevilor
 Motivatia extrinseca- actioneaza din afara asupra procesului de invatare, fiind sustinuta
de factori de recompensa sau de factori de constrangere
 Motivatia intrinseca- este determinata si sutinuta de factori interni, elevul intelege
nevoia de a invata si invata din placere.
Elevul invata initial din motive externe, ajungand treptat sa invete din placere.
Elevii trebuie invatati sa foloseasca limbajul interior pentru a-si redimensiona motivatia
Elevii trebuie sa invete sa isi faca cunoscute si sa isi argumenteze opiniile
Elevii trebuie sa invete strategii ce implica colaborarea si participarea activa.
Elevii trebuie sa fie invatati sa puna intrebari despre ceea ce au citit si sa rezume paragrafe.