Sunteți pe pagina 1din 10

15 Ianuarie

Călătorind
printre stele
Ianuarie ne aduce
A simţirii sărbătoare,
Scrisă în sufletele
noastre
Tot cu litere de floare,
Tot cu slove de lumină
Însorind şi înstelând,
Clipe vii de amintire,
Peste timpuri
dăinuind!
Când ninsori din cer
de
vise
Cad, pământul
troienind,
Devenim cu toţii stele
Printre astre
hoinărind,
Culegând stropi de
lumină
Dintr- un vers,
Sau dintr- un gând,
Florii de nu- mă- uita
Veşnicie dăruind.
Deschidem astăzi iarăşi,
Cu dor măiastra carte
Şi Eminescu vine,
Luceafăr de departe,
Ne- ndeamnă să pornim
În căutări de stele,
Lumină pentru suflet,
Să înflorim din ele!
Pornim călătoria,
Din prag de Ipoteşti,
Leagăn copilăriei,
Tărâmul de poveşti!
Şi pasul, printre plopii fără soţ,
Cu Eminescu noi ni- l potrivim
Şi lângă lacul codrilor albastru,
Cu Eminescu iarăşi poposim...
Cutreierăm pădurea de poveste,
Să ascultăm un murmur de izvor
Şi Eminescu este lângă noi,

Şi atunci simţim, ce tare ne e dor,


Să hoinărim uitaţi, prin codrii de aramă
Şi pe risipa clipei, suflet,
Să ştim că nu dăm vamă!
Sub teiul care ninge
Petale parfumate,
Îl întâlnim pe Creangă
Cu a lui duioasă carte
Cu pozne , ghiduşii,
Crâmpeie dintr-o viaţă,
Cu amintiri de suflet
Bădia ne răsfaţă...
Prieteni devenim
Şi povestim, visăm,
Prietenia noastră
În dor o transformăm!
Ajungem împreună Vântul prin ramuri plânge...,
Din nou, la Ipoteşti, Se- opreşte, iar porneşte,
Tărâmul de minune De dor de frunză verde
Din cartea de poveşti... Şi vântul azi jeleşte...

Unde- i copilăria?
Şi lunca e pustie Întreabă gându- acum, Ascunsă într- o carte,
Şi ramul este gol Cutreierând pe deal, Ascunsă în cuvinte,
Şi peste toate cerul Pe şerpuitul drum... Copilăria stă,
Spuzeşte stele dor... Ca un copil cuminte...
Deschidem astăzi iarăşi,
Cu dor măiastra carte
Şi Eminescu vine,
Din stele, de departe,
Înşirând mărgăritare,
Rostuind cu simplitate
Un îndemn plin de simţire,
Pentru fiecare- n parte:
Pentru darul său de suflet,
Pentru darul său de minte,
Nu- şi doreşte mulţumire
Din noiane de cuvinte!
Vrea respect pentru
rostirea
Graiului cel românesc,
Şi bun simţ în exprimarea
Celor care îl vorbesc!
Floarea de nu- mă- uita
Să- nflorească în cuvinte,
În rostire românească,
Pentru suflet,
Pentru
Versuri şi realizare:
Prof. Beldie Nina
Grădiniţa cu Program Normal
” Orizont”
Rm. Sărat- Ianuarie 2010

S-ar putea să vă placă și