PROIECT DIDACTIC

1 septembrie 2022

Propunător: ZAZUC TATIANA grad didactic doi, GANGURA

„Moldova – vatra mea

străbună ”
 PROIECT DIDACTIC
INSTITUȚIA: gimnaziul Gangura
DATA: 01.09.2022
CLASA: a I-a
INVĂŢĂTOR: Zazuc Tatiana, grad didactic doi
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
SUBIECTUL : Moldova - vatra mea străbună
DURATA:45 minute
Unitatea de competență:
Formularea de către elevi a judecăților de valoare privind responsabilitățile ce le revin, în calitate
de cetățeni ai Republicii Moldova, pentru perpetuarea patrimoniului național.

Obiective operaţionale:
Elevul va fi capabil:
O1 – să aprecieze valoric rolul personalității în viața societății;
O2 – să elaboreze mesaje argumentate la subiect;
O3 – să deducă importanța implicării fiecărui cetățean în prosperarea țării noastre;
O4 – să manifeste interes și respect pentru istoria neamului prin cunoașterea acestuia.

Strategia didactică:
a) Metode și procedee: audiere meditativă, impresii din vacanță, (independent, frontal),
asocierea(frontal), descoperirea, brainstorming oral (frontal), expunerea, lectura
meditativă, pălării gînnditoare, declar lumii întregi.
b) Mijloace instrucționale: frunză de toamnă (verde, galbenă, roșie, portocalie sau ruginie),
simboluri de stat ale RM, bufnița cu versurile lacunare, puițorul cu literele inițiale la
determinative, nori cu citate, soare, grafic, coș, frunxe cu litere la descoperirea
subiectului.

Designul instrucțional
Etapele Activitatea dirigintelui și a elevului Strategii
lecției didactice
Evocarea Pe ușă sunt scrise versurile: Poezie
Veniţi de pe potecile vacanţei
10 min. Plini de impresii, agitaţi, zglobii
Şi vara cu tot farmecu-i se stinge
Topindu-se-n frumoase nostalgii.
Mesajul.
Dragi elevi, stimaţi părinţi!
Iată-ne ajunşi în pragul unui nou an de învăţămînt. Orice început Audiere
înseamnă entuziasm, speranţe şi emoţii. meditativă
Cît de frumos sună ziua de astăzi: ,,Ziua cunoştinţelor” ,
iar şcoala putem să o asemănăm cu un izvor care curge permanent,
curge indiferent că bea sau nu cineva din el.
 Dragi elevi, beţi permanent din acest izvor al cunoştinţelor,
pentru ca fiecare zi să fie o sărbătoare, să fie o zi a cunoştinţelor.
Elevilor le doresc cuminţenie, ascultare şi dorinţă de carte, iar
părinţilor- sănătate deplină, răbdare, putere de muncă şi clipe de
împliniri.
Bună ziua și bine ați venit în Marele Altar al Cunoștințelor!

Lecturez poezia Îndemn

Copiii mei cu ochi senini

Şi suflet plin de bunătate
Lectura
La început de an şcolar
Vreau să vă ştiu cu dor de carte. expresivă

Păşiţi semeţ pe noua treaptă

Încrezători în viitor
În tot ce-i nou, ce vă aşteaptă
Să deveniţi biruitori.

Vă fie viaţa ca un pom

Iar sufletul vă fie pîine
Cu gîndul inspiraţi de bine
Să deveniţi cu adevărat OM.

Prezentarea noului elev venit .

- Pentru început vă propun să adunăm în coșul toamnei frunze, Coș cu
amintindu-ne despre cărările vacanței mari. frunze
 Fiecare elev are în față o frunză de toamnă (verde, galbenă, roșie, colorate
portocalie sau ruginie) Fișa cu
 Li se propune să le ridice în sus, iar dirigintele recită: poezia
Suntem în prima zi de toamnă
Cînd valsul frunzelor ne-ndeamnă
Să scrie cu drag fiecare
Impresii din vacanța mare. Impresii din
Elevii scriu cîteva impresii și adună frunzele în coșul din fața vacanță
casei, apoi comunică unele momente colegilor. E foarte incitant să (independent,
scrie și cadrul didactic de rând cu elevii. frontal)
Priviți atent oglinda tablei citiți . Bufnița cu
cartea
Completați ultimul vers al poeziei: deschisă
Unde-am zis întîi cuvîntul,/Și-am simțit sub tălpi pămîntul.
Unde-i soarele mai mare/Și măicuța ce mă are, Fișa cu
Unde ochiul mi se pierde,/ Între șes și codrul verde versurile
Unde-i bolta mai albastră, / Acolo e ___________(țara noastră) lacunare

-Cum se numește țara noastră? (Moldova) Descoperirea

Se analizează tabelul completat la începutul orei. Se numără Grafic
numărul de voturi pentru o analiză mai amplă

Cel mai mult iubesc fișa cu tabela

Țara Casa părintească Mama

Trebuie să ne iubim țara ,în această dragoste încape și cea pentru

mamă,casa parintească și pentru persoanele dragi.
La tablă se întorc frunzele și se descoperă subiectul lecției Frunzele cu
Moldova – vatra mea străbună litere

Se afișează harta Moldovei. Harta RM

Cuvîntul învățătorului: Avînd un teritoriu relativ mic, doar 33,8
mii km, fără piscuri îndrăznețe, fără întinse nemărginiri de ape, Expunere
natura i-a hărăzit plaiului nostru rare frumuseți: cîmpii alintate de Cuvintele
mîngîierea duioasă a vîntului, dumbrăvi ce tresar bucuroase la sunt scrise pe
cîntecul păsărilor, ape domoale care sărută țărîna străbună, dealuri nor
blajine ce te îndeamnă la cumințenie și bunătate.
Asociere
-Ce reprezintă Moldova pentru tine ?(țara în care locuim, casa (frontal)
părintească, baștina natală, e patria, continentul, țările vecine)
Expunere
Cuvîntul învățătorului: Moldova –țară cu nume. Noi ne-am
născut în Moldova. Moldova e pămîntul nostru strămoșesc, e casa Cuvintele
noastră. Aici trăiesc părinții noștri, aici au trăit strămoșii noștri. sunt scrise pe
Ne mîndrim că avem acest plai mioritic, această gură de rai nor
transmisă din generație în generație. O țară cu personalități
marcante de-a lungul timpului.O gură de rai, care te încălzește
prin spiritualitatea, generozitatea, ospitalitatea acesteia. Țara este
ceea ce avem cel mai frumos în lume.
Numeroși poeți au accentuat valoarea incontestabilă a ţării, a Recitarea
casei şi a graiului, în devenirea sa .
Recital de poezie
Mi-i casă Moldova , Vasile Nedelescu
E pace în iarbă, Mi-i casă Moldova,
E linişte-n frunză. Pămîntul mi-i sfînt –
Munceşte pămîntul Să-l apăr de rele,
Făr'să se-auză. Prin muncă să-l cînt…
 Domol curge Nistrul Şi codrii, frumoşii,
Din munte spre mare. În zările-albastre
Spun unii că-i mic, Doinească-ne neamul
Pentru mine e mare. Şi faptele nastre.

MOLDOVA (Ana Țărnă)

Aici imi este ţara În ţara asta sfîntă,
Şi limba mea şi graiul, Iubită de copii,
Aici imi este mama, În ţara mea Moldova,
Aici imi este raiul! Cu pitoreşti cîmpii,
În ţara mea frumoasă, Cu şesurile-ntinse,
Cu dealuri şi cîmpii, Cu codri mari şi deşi,
În ţara mea Moldova, În ţara mea Moldova
Cu multe bucurii. Cu-ntinsele poteci.
O altă ţară-aleasă
Ca asta nu găseşti,
Cu lanuri înspicate,
Cu vii şi cu livezi!
Realiza- Descrieți Moldova, folosind cît mai multe determinative, Acrostihul cu
rea pornind de la inițialele date. însușiri
sensului Mică, minunată, mîndră, măreață
Ocupată, ocrotitoare, ospitalieră
20 min. Liberă, legendară, lăudată, luptătoare, luminoasă, liniștită
Dezvoltată, dragă, darnică, democratică, dulce, doritoare
Obosită, optimistă
Vitează, vrednică, veche, voinică, visătoare,
Armonioasă, avută, adevărată, avansată, activă, adorată

Informații despre Republica Moldova Imagini

I – Simbolul de Stat al Republicii Moldova. Drapelul.

Republica Moldova are drapel, stemă și imn care sunt ocrotite de
lege
Drapelul
1. Drapelul de Stat al Republicii Moldova — Tricolorul . El
simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului , reflectă
principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului
moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea
tuturor cetăţenilor republicii.

2. Drapelul de Stat al Republicii Moldova — Tricolorul —

reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîşii de
dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a
culorilor de la hampă: albastru (azuriu), galben, roşu. În centru,
 pe fîşia de culoare galbenă este imprimată Stema de Stat a
Republicii Moldova.

3. La ceremoniile de arborare a Drapelului de Stat cu prilejul

solemnităţilor, asistenţa urmează să stea în picioare, bărbaţii îl
onorează cu capul descoperit.

4. Utilizarea Drapelului de Stat cu încălcarea prevederilor legii,

precum şi profanarea Drapelului de Stat prin murdărire, pătare,
inscripţionare, desenare, aplicare a unor obiecte, ardere, călcare
în picioare, utilizare în calitate de faţă de masă, husă de scaun,
draperie etc. se pedepsește conform legii.

Poezia „Trei culori ”, Ciprian Porumbescu

Trei culori cunosc pe lume Rosu-i focul vitejiei,
Ce le tin ca sfânt odor, Jertfele ce-n veci nu pier
Sunt culori de-un vechi renume Galben, aurul câmpiei,
Amintind de-un brav popor. Si-albastru-al nostru cer.

Cât pe cer si cât pe lume, Multe secole luptara

Vor fi aste trei culori, Bravi si ne-nfricati eroi
Vom avea un falnic nume, Liberi sa traim în tara
Si un falnic viitor. Ziditori ai lumii noi.
Iar când fratilor m-oi duce
De la voi si-o fi sa mor
Pe mormânt atunci sa-mi puneti
Mândrul nostru tricolor.

II – Simbolul de Stat al Republicii Moldova. Stema.

Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat

pe orizontală avînd în partea superioară cromatică roşie, în cea
inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour avînd între coarne
o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o roză
cu cinci petale, iar în stînga de o semilună conturnată. Toate
elementele reprezentate în scut sînt de aur (galbene). Scutul este
plasat pe pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o cruce de aur
(acvila crucială) şi ţinînd în gheara dreaptă o ramură verde de
măslin, iar în stînga un sceptru de aur. Stema de stat este
amplasată în centrul drapelului Republicii Moldova

III – Simbolul de Stat al Republicii Moldova. Imnul.

 Imnul de Stat al Republicii Moldova
În calitate de Imn de Stat al Republicii Moldova se
considerăcântecul „Limba noastră”, versuri de Alexei Mateevici
(strofele 1, 2, 5, 8, 12), muzica de Alexandru Cristea, aranjament
de Valentin Dînga.
Se intonează:
a) la ridicarea Drapelului de Stat al Republicii Moldova;
b) la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales al
Republicii Moldova;
c) la deschiderea şi închiderea sesiunilor Parlamentului;
d) la inaugurarea monumentelor;
e) încadrul ceremoniilor oficiale de înmânare a distincţiilor de
stat;
f) la întâmpinarea şi la plecarea şefilor de stateşi de guverne, care
întreprind vizite oficiale în Republica Moldova. În acest caz,
Imnul de Stat al Republicii Moldova se intonează după imnul de
stat al ţării respective;
g) la deschiderea adunărilor solemne, ongreselor, simpozioanelor
consacrate unor date remarcabile din istoria şi cultura ţării

Imnul de Stat al Republicii Moldova

(versuri – Alexei Mateevici, muzica – Alexandru Cristea)
Limba noastră-i frunză verde,
Limba noastră-i o comoară Zbuciumul din codrii veşnici,
În adîncuri înfundată Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Un şirag de piatră rară Ai luceferilor sfeşnici.
Pe moşie revărsată.
Limba noastra-i limbă sfîntă,
Limba noastră-i foc ce arde Limba vechilor cazanii,
Într-un neam, ce fără veste Care o plîng şi care o cîntă
S-a trezit din somn de moarte Pe la vatra lor ţăranii.
Ca viteazul din poveste.
Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

IV – Întemeierea Moldovei. Legenda lui Dragoş Vodă.

Era odată un voievod pe nume Dragoş, care trăia în acea
parte din România care se numeşte Maramureş. Era bun gospodar
şi cârmuitor dibaci, dar şi meşter vânător. Îi plăcea tare mult să
vâneze zimbri, urşi, cerbi, căprioare, mistreţi şi lupi.
Legenda spune că, umblând el la vânătoare, a auzit că fraţii
lui, românii de la răsărit de munţii Carpaţi, de pe valea râurilor
Siret şi Prut, sufereau mult din pricină ca-i jefuiau şi-i ucideau
tătarii. Aceştia erau pe atunci, un neam de oameni care trăiau
numai din razboaie şi din ceea ce luau de la alţii. Se ştia că nu-i
întrecea nimeni la călărie. Năvăleau pe cai iuţi ca vântu. Loveau
cu nişte săbii curbate numite iatagane, iar săgeţile repezite din
arcurile lor ţâşneau ca gândul şi nimereau drept în ţintă. Pe cap
purtau căciuli mari, din blană de oaie, iar de apărat se apărau cu
scuturi rotunde din fier. Conducătorul tătarilor se numea han sau
han-tătar.
Cu vitejii lui din Maramureş, Dragoş a trecut munţii la
răsărit, ca să-i ajute în lupta cu tătarii. Prin munţi, în calea lui
Dragoş şi a vitejilor săi, a ieşit un bour sau zimbru, mai mare ca
un taur, cu coarne ţepoase, cu grumaz gros, cu copite tari, cu păr
lung negru, cu ochi holbaţi, fioroşi, cu nări largi.
Întâi l-a simţit căţelandra lui Dragoş, numită Molda. Şi,
simţindu-l, a alergat după el, lătrând ascuţit. Dar oricât de fioros
era acel bour, Dragoş tot l-a ochit cu săgeata şi l-a înţepat cu
suliţă. Rănită, plină de sânge, acea fiară a mai fugit încă mult prin
pădurea cu arbori înalţi. Ba, a trecut şi un râu cu apă mare; Molda,
după dânsa, gonea, gonea din răsputeri s-o prindă. Dar râul fiind
adânc şi valurile lui repezi, biata căţelandră Molda s-a înecat.
Călări, Dragoş cu vitejii lui au trecut râul, au lovit zimbrul
drept între coarne şi, în sfârşit, l-au doborât. Foarte mult s-a
bucurat Dragoş de această biruinţă, dar mult i-a părut rău de
pierderea căţelandrei. În amintirea ei a numit acel râu Moldova.
Apoi, Dragoş a trecut încă mai departe şi a ajutat pe
românii din această parte a ţării să-i alunge pe tătarii cel
răufăcători. Când s-a întors din luptă, biruitor, românii l-au ales
voievod şi l-au poftit să conducă această parte din ţară, pe care au
numit-o tot Moldova, de la numele râului.

V – Sărbători naționale
Ziua independenței, Limba noastră

VI – Personalități ale neamului.

Ceea ce ne poate prezenta ca naţiune şi ca identitate sunt:
graiul,muzica, dansul, cântul, portul,obiceiul. Un rol important în
evoluţia culturii a avut şi literatura. De la mic la mare, oamenii
sunt însufleţiţi de operele lui V. Alecsandri, M. Eminescu, I.
Creangă, G. Vieru, S. Vangheli, I.Druţă ş.a.

VII – Portul național. Meșteșuguri populare. Bucate

naționale.
Moldova este o ţară europeană ,o ţara populată, preponderent,
de moldoveni cât si de multe minorităţi naţionale: ucraineni,
bulgari, găgăuzi, ruşi, evrei, ţigani, nemţi, cehi etc. Sărbători in
Moldova sunt multe si variate. Sărbătorile de iarna, de exemplu,
 sunt însoţite de colinzi, haituri, scenete teatralizate ale copiilor si
maturilor de la casa la casa, vestind cu bucurie sosirea unui An
Nou. De fapt, în această perioadă sărbătorile calendarului agricol
tradiţional se suprapun cu cele creştine, legate de Naşterea lui
Hristos – Crăciunul.
O sărbătoare tradiţionala moldoveneasca este "Mărţişorul" –
simbolul primăverii. La fel, primăvara este serbat Paştele – o
sărbătoare religioasă populară în Moldova. Moldovenii în timpul
sărbătorilor pot participa la un şir de evenimente culturale:
concerte („Mărţişor”, „Cireşar”, „Va invita Maria Bieşu” etc.),
parade si manifestări de masă de Ziua Independentei, „Limba
Noastră”, hramurile oraşelor si satelor etc.

Reflecție Pălăria albă:

10 min. Cum îți imaginezi Republica Moldova peste 50 ani? Pălării
gînditoare
Pălăria roșie:
De ce îți iubești țara?(Deoarece părinții pe care mi i-a dat Fișe cu
Dumnezeu sînt din această țară. Aici e țara bunicilor, prietenilor, Întrebări
neamului meu. Indiferent unde aș pleca aș dori să mă întorc aici.
Cu toate că pîinea e mica , dar mai gustoasă. Aici sunt cei mai
frumoși oameni de pe pămînt, cele mai pitorești locuri.)

Pălăria neagră:
Numiți riscurile la care ne-am expune dacă vom uita de țară, de
neam, de lucrurile sfinte (Pot să povestească unii părinți care au
fost plecați peste hotarele țării și cum s-au simțit departe de ea.)

Pălăria galbenă:
Ce ai povesti străinilor despre țara ta?

Pălăria albastră:
Cum dorești să fie țara noastră? (Să avem cetățeni active și
responsabili. Să dispară corupția de orice formă și orice nivel, să
fie respectate drepturile fiecărui cetățean al țării noastre)

Pălăria verde:
Cum putem fi fericiți la noi în țară? Soluția ar fi: Se recită

Poezia Fă-ți timp!

 În trecerea gră bită , prin lume, că tre veci, În trecerea gră bită prin lume că tre veci
Fă -ţi timp, mă car o clipă , să vezi pe unde treci! Fă -ți timp mă car o clipă să vezi pe unde treci
Fă -ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzâ nd, Fă -ți timp să stai aproape cu-ai tă i iubiţi, voios,
Fă -ţi timp să poţi, cu mila, să le alini, trecâ nd. Fă -ţi timp să guşti frumseţea din tot ce e curat.

Fă -ţi timp pentru-adevă ruri şi adâ nciri în vis, Fă -ţi timp, cu orice taină sau adevă r să stai,
Fă -ţi timp pentru câ ntare cu sufletul deschis, Fă -ți timp că ci toate-acestea au inimă , au grai
Fă -ţi timp să vezi pă durea, s-asculţi lâ ng-un izvor, Fă -ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă -ţi timp s-auzi ce spune o floare, un cocor. Fă -ţi timp să -i dai vieţii şi morţii tale preţ.

Fă -ţi timp s-aştepţi din urmă câ nd mergi cu slă bă nogi, Fă -ţi timp acum, că -n urmă zadarnic ai să plâ ngi;
Fă -ţi timp pe-un munte, seara, stâ nd singur să te rogi, Comoara risipită a vieţii n-o mai strâ ngi.
Fă -ţi timp să stai cu mama şi tată l tă u bă trâ ni, Fă -ți timp, fă -ți timp, o, nu uita, fă -ți timp!
Fă -ţi timp de-o vorbă bună şi-o coajă pentru câ ini.

Tu ce faci? Te plîngi mereu, dai vin ape cineva de neajunsurile tale, aștepți ca ceilalți
să se implice în viața țării noastre, numai nu tu? Sau acționezi?!
Ține minte! Moldova are nevoie de cetățeni activi și responsabili. De tine depinde
prosperitatea țării pe care ne-au lasat-o ca moștenire strămoșii noștri.

Extinde- Jocul „Declar lumii întregi!”

re În faţa clasei (pe un scaun) elevii pe rînd desprind esenţialul din Declar lumii
lecţia desfăşurată; întregi
5min. Discursul începe cu enunţul „Declar lumii întregi că ...”
 Declar lumii întregi că acel care vede frumosul ţării sale,
ştie cu-adevărat ce este patria!
 Declar lumii întregi că fiecare din noi trebuie să iubească
patria!
 Declar lumii întregi că patria mea e doina, codru-n basme-
ascuns!
 Declar lumii întregi că trebuie să păstrăm și să dezvoltăm
patrimoniul cultural al țării.
 Declar lumii întregi că fiecare din noi trebuie să-și iubească
țara, s-o ocrotească, să contribuie la prosperarea ei, deoarece
Moldova e țara doinelor.
Recital de poezii.
Atît mi-e de ajuns pentru trai (Vasile Romanciuc)
,,Atât mi-e de-ajuns pentru trai: / O ţară, o casă, un grai.
Dar nu orice ţară frumoasă,/ Ci ţara în care-s acasă.
O casă în care să-mi vină / Din liniştea ţării lumină.
Un grai din născare ales, / În ţară şi-n casă-nţeles
O ţară, o casă, un grai–/ Atât mi-e de-ajuns pentru trai”

MOLDOVA (Ana Țărnă)

Aici imi este ţara În ţara asta sfîntă,
Şi limba mea şi graiul, Iubită de copii,
Aici imi este mama, În ţara mea Moldova,
Aici imi este raiul! Cu pitoreşti cîmpii,
În ţara mea frumoasă, Cu şesurile-ntinse,
Cu dealuri şi cîmpii, Cu codri mari şi deşi,
În ţara mea Moldova, În ţara mea Moldova
Cu multe bucurii. Cu-ntinsele poteci.
 O altă ţară-aleasă
Ca asta nu găseşti,
Cu lanuri înspicate,
Cu vii şi cu livezi!
Poetul Grigore Vieru spunea:
La noi mai dulce-mi pare Mai verde e pământul,
Şi pâinea din ştergar, Mai scurt e lungul drum,
Şi apa din izvoare, La noi chiar şi omătul
Şi-acel cireş amar. Mai cald e, nu ştiu cum.
Țara mea, Grigore Vieru
Am o casă printre ramuri, Am un plai ca din poveste,
Am un sat întreg de neamuri, Altul mai frumos nu este,
Am un codru, o cîmpie, El mi-i drag pînă la stele
Am un grai ce-mi place mie. Şi pîn'dincolo de ele!
Cuvîntul învățătorului: Avem o ţară mică, dar frumoasă. Avem expunere
un plai cu oameni harnici, frumoşi la suflet şi la port, inimile şi
casele cărora sînt deschise pentru prieteni şi dornice de vorbă
dulce, de vreme bună şi de pace. Suntem un popor ce ţine la
pămînt, istorie, limbă şi cultură tindem să fim o ţară europeană.
Iubiți țara și faceți totul pentru a o păstra curată, îngrijită și bogată
în tradiții.