SERBAREA DE SFÂRŞIT DE AN

1. Iată-ne noi ne-am gândit Literele toţi le ştim,

Să vă spunem „Bun venit!” Cu cifrele nu glumim!
Stimaţi profesori, profesoare, Iată, anul a trecut
Dragi părinţi şi-nvăţătoare, Încă-un an noi am crescut!
Şi elevi cu mic, cu mare. Nu mai suntem prichindei
În anul şcolar ce s-a-ncheiat Ci voioşii şcolărei,
Noi cu toţii-am învăţat Care astăzi, nu-i mirare
A citi şi-a socoti Vă invită la Serbare!
Şi-a ne scrie zi de zi.

VARA!
Atâtea flori au înflorit,
Şi pomii toţi au înverzit!
Cireşele se coc pe ram
Şi păsările bat în geam.

Cu firea ei cea arzătoare

Sosit-a vara înapoi.
Toţi pomii sunt în sărbătoare,
În tei stă floare lângă floare...
E dulce vara pe la noi!

A VENIT VARA
E cald. Grădina-n jurul meu
Se-ntinde leneşă la soare.
Frunzişul prăfuit şi greu
Îşi culcă umbra călătoare
În sălcii, vrăbiile tac.
Doar cucul cel bătrân aruncă,
Ne-ndemânatic şi buimac,
Chemarea-i scurtă peste luncă.

Pe-al ierburilor câmp plăpând. Şi din trifoiul adormit,

Râzând, cu capul dat pe spate, Cu flori uşoare şi rotunde ,
Un mac îşi scutură pe rând Acelaşi dulce ţârâit
Petalele însângerate. De greieri tineri îi răspunde.

4. Bună dimineața Bună dimineaţa, zi senină! Iunie, cireşul s-a gătit

Ai venit cu paşii de lumină Cu cercei sub ramul înfrunzit
Pe cărări înalte să pui flori Şi roşind îmi bate în fereşti
Toate-nvăpăiate de culori. Vară, vară, ce frumoasă eşti!
Vară dulce, vară caldă, blândă,
Cerul tău e clar ca o oglindă
Adierea piaptănă copacii
Şi prin lanuri cântă pitpalacii.
5. SUNT ȘCOLAR
De ce toţi zic Am învăţat alfabetul.
Că eu sun mic? De acum eu pot citi:
7 ani am împlinit. Glume, basme, poezii.
Asta nu e de glumit. Tot ce şcoala ne învaţă
Vezi? Încetul cu încetul, Prinde bine-apoi în viaţă.

Domnul învățător
6. Când am venit la şcoală, Nu aţi văzut în ochi de stele
Eram un ţânc sfios şi mic Bobiţe calde de mărgele,
M-aţi mângâiat pe creştet,blând Sau le-aţi văzut, acum ştiu clar,
Şi parcă m-am simţit voinic. Dar le-aţi închis într-un sertar.

Ce caldă mână mi-aţi întins! O dată, poate aţi lipsit,

Şi-am scris şi am citit cu spor; Ce mult atunci ne-am necăjit,
Nimic în viaţă nu-i uşor Că e uşoară truda noastră
Să fim destoinici ne-aţi pretins. Doar sub privirea dumneavoastră.

Dar timpul a zburat uşor...

Şi chiar de sunt acum mai mare
Mereu mă voi gândi cu dor
La scumpul meu învățător..

Învățătorul meu
7. În mâini abecedarul cin ne-a pus?
Creionul între degete stângace?
Şi semn cu semn, cu trudă ne-a-nvăţat
Să scriem: fericire, pâine, pace?
Când harnici ne-aplecam peste caiete,
Privirea cui ades ne-ncuraja?
A cui dojană-semn doar din sprâncene
Să nu mai facem rău ne îndemna?

Ni se deschid în faţă-atâtea căi!

Tot alte chipuri vom privi de dor,
Dar anii de copil rămân aici
Vegheaţi de bunul noastu-nvăţător.

Doamna învățătoare

Când tremurându-şi jalea şi sfiala, Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare,
Un cânt pribeag înfăţişează firea, A vremii noastre dreaptă muceniţă
Şi-un trandafir crescut în umbră moare, Copil blajin, cuminte prea devreme,
Şi soare nu-i să-i plângă risipirea. Sfielnică, bălaie dăscăliţă.

Tu stai în prag, şi din frăgar o frunză

La sânul tău s-a coborât să moară,
Iar vântul spune crengilor plecate
Povestea ta, frumoasă doamnă.

13.
 Învățătoarea mea
Din clasa-ntâi când ne-a privit
Noi toţi iubire am simţit
Pentru a ei făptură rară,
Ce-aduce-n clasă primăvară.
Cu pas domol şi ochi vioi,
Ea se îndreaptă către noi,
Vorbeşte calm, ca nu cumva
Să sperie pe cineva.

Iar noi o ascultăm cu drag Din inimă îi mulţumesc

Pe mama noastră, cea din prag Celei pe care o iubesc
Care ne-ajută să-nvăţăm Învăţătoarei mele, dragă,
Şi ce e bun să nu uităm. Căci n-am s-o uit viaţa întreagă.

. Elevul dumneavoastră

Afară-i noapte albă cu lună arzătoare

Eu vorbelor alese le-ncerc în taină cheia,
Şi scriu scrisoarea asta, întâia mea scrisoare
Elevul dumneavoastră, timid, din banca a treia.

Mirarea nu vă prindă! Aşa mă simt eu bine;

Când vă vorbesc în şoaptă, ca unui bun părinte;
Doar braţul dumneavoastră a fost atunci cu mine,
Când nu ştiam, din slove, să împletesc cuvinte.

15. Ştiu iubită-nvăţătoare Am simţit în orice clipă

Că în minte-o să-mi rămâi Că eşti sora mea mai mare
Când eu trec în clasa cincea Te-am ştiut mereu aproape
Iar tu mergi la clasa I. Când m-ai pus la vreo-ncercare

Iar acum, la despărţire,

Tuturor ţin să le spun,
Cu căldură şi iubire,
M-ai dus tu pe drumul bun.

16. Învăţătoare-i spun cu fală, Eu, sfatul ţi-l ascult cuminte

Iubitei mame de la şcoală,
Stăpâna basmelor frumoase,
A literelor graţioase,
A cifrelor puse-n probleme,
Stăpână peste-atâtea teme...
Învăţătoare-i spun cu fală
Iubitei mame de la şcoală!
Tot ce mă-nveţi, eu iau aminte
Îţi simt ocrotitoarea mână,
Învăţătoare, zână bună!
Emoţie răscolitoare
Simt cum mă-nvăluie când spun
Iubitei mele-nvăţătoare
Vorbele triste: „Rămas bun!”
17. Bun rămas a noastră-nvăţătoare Am avut aici ca la o mamă
Vom pleca-n vacanţă rând pe rând Sfaturi,bucurii şi ocrotire
Ne-ai fost ca o mamă iubitoare Tu ne-ai învăţat cum să fim harnici
Şi sper să ne întâlnim curând Ţării să-i aducem mulţumire.

A VENIT VACANȚA
Clopoţelul sună pentru ultima oară
Se încheie încă un an de şcoală
Noi lăsăm în urmă şi griji şi probleme
Căci vacanţa vine-acum cu alte teme.
Sunt teme de joacă şi teme de vis
Căci orice ne dorim ne este permis.

Bine-ai venit, vacanţa mare! Acum, păpuşa aruncată

Te-am aşteptat ca pe ozână Prinţesă dulce va fi iară
Ce-mi âmplineşte-orice dorinţă, Pisica îmi va fi tovarăş
Pe timpul meu mă faci stăpână. Nedespărţit, întreaga vară.

Nu va fi zi fără plimbare Am fost un an Cenuşăreasa,

Şi curse lungi pe bicicletă, Luptând cu nesfârşite teme.
Iar seara voi citi o carte Tu mă scuteşti de orice grijă,
Şi voi visa că sunt poetă. Emoţii,plâns,dictări.probleme.

Şi-n toamnă mă aduci la şcoală

Cu gânduri noi, cu noi speranţe
Şi pleci zâmbind, în gând cu mine,
Spre ţara marilor vacanţe.

Ar mai fi multe de spus,

Însă timpul ni s-a scurs
Căci, pe dealuri şi vâlcele,
Printre ramuri, printre stele,
Zboară vestea pe cărare
C-a venit VACANŢA MARE!
Noi, cu toţii-o aşteptam
Numai la ea ne gândeam
Deci... ne-ntâlnim peste-un an!
La revedere, a noastră şcoală
La revedere, noi plecăm
De-ai ştii tu dragă, ce rău ne pare
Şi cât de mult noi regretăm

Domului învăţător,
Care ne-a învăţat
Îi mulţumim din suflet
Adio şi-am plecat!