Scoala de Tudor Arghezi Din nou la scoala Un prieten bun

Un loc e minunat pe lume,
Locul unde ai invatat sa scrii,
Sa socotesti, sa ai prieteni si sa fii.
Profesorii te-nvata acolo,
Multe lucruri valoroase,
Care-n viata-s necesare.
Ati ghicit voi oare,
Care-i locul minunat?
Este scoala cea de aur,
Profesoara pentru toti
Care carte vor sa stie.
Scoala
Scoala ne invata
Sa fim buni in viata.
Cuminti si silitori
De parinti ascultatori.
Ne invata sa citim
Si sa socotim,
Cum sa respectam
Si sa ne rugam.
Profesorii sunt fericiti
Cand copii sunt cuminti,
Si cand obtin rezultate
Foarte bune la toate.
Prima zi de scoala este o incantare: Cartea parcă e un flutur
Grupuri de elevi se strang la rasarit de soare cu aripi deschise,
Si intra in scoala cu doamna invatatoare, când se-nalţă-n zbor, te poartă
Cu totii insotiti de o gingasa floare. prin poveşti şi lumi de vise.
Fete si baieti, pe rand intrand in clase, O corabie îmi pare,
Unde ii asteapta carti noi si frumoase. pânzele-s desfăşurate…
Si cu nostalgie, cu totii povestesc Navighezi pe mări, oceane,
Bucuria din vacanta, ce toti si-o amintesc. sau spre aster-ndepărtate.
Dar clopotelul suna, ora a inceput: Ce prieten bun e cartea!
Toti copiii stau in banci, vacanta a trecut. Te învaţă doar de bine,
ştie tot ce-o-ntrebi şi-ţi spune,
nu se supără pe tine.
Învățătura
Toate stau ascunse-n slove:
Învățătura e averea adevăruri şi poveşti.
Ce pururea o duci în gând Dar să poţi citi în ele,
Și fără raza ei, puterea trebuie să le iubeşti.
E doar un colb purtat de vânt.
Învățătura-i o comoară
Ce nimeni nu ți-o poate lua Scoala
Îți va spori podoaba rara,
Cu cat împarți mai mult din ea! Scoala ne invata
Sa fim buni in viata.
Cuminti si silitori
Cartea De parinti ascultatori.

Flori de vis şi-nţelepciune Ne invata sa citim

Clopotelul suna îmi oferă cartea-n dar, Si sa socotim,
Clopotelul suna, slovele parcă-s petale Cum sa respectam
Jocul sa-l lasam, ce-au crescut în nopţi de har. Si sa ne rugam.
Asezati in randuri
In clasa intram. Eu le strâng cu mare grijă, Profesorii sunt fericiti
le păstrez ca pe-o comoară, Cand copii sunt cuminti,
Hai grabeste pasul, pentru inimă şi minte, Si cand obtin rezultate
Nu te mai juca, cartea e o floare rară. Foarte bune la toate.
Lectia incepe,
Nu intarzia!
 Ziua cea mare
„Oglinjoară, oglinjoară,
Am o veste, surioară:
Azi e prima zi de şcoală!”
Zise fata, cu sfială.
Din oglindă, ştrengăreşte,
O elevă îi zâmbeşte.
„Ce se uită-aşa la mine?
Uniforma-mi şade bine,
Păru-i pieptănat frumos…”
Dar un lucru-i curios,
Şi-o frământă o-ntrebare:
„În oglindă, eu sunt, oare?
Sunt de nerecunoscut,
Cât de mare am crescut!”
Chiar de sufletul îi cântă,
Multe gânduri o frământă:
„Cum e şcoala, e frumoasă?
Câţi colegi vom fi în clasă?
E uşor să scrii cu cretă?
Unde-i cheia cea secretă,
Ce deschide o cetate
Cu poveşti nenumărate?
Oare, n-am uitat nimica?
Pot lua şi păpuşica?”
Griji, emoţii, întrebări,
Vis, fiori şi căutări,
Le adună, frumuşel,
Le strecoară-n ghiozdănel
Şi porneşte, cu-ndrăzneală
Şi speranţe, către şcoală.”
Învățătura
Învățătura e averea
Ce pururea o duci în gând
Și fără raza ei, puterea
E doar un colb purtat de vânt.
Învățătura-i o comoară
Ce nimeni nu ți-o poate lua
Îți va spori podoaba rara,
Cu cat împarți mai mult din ea!
Școlărița
Ligia, de dimineaţă,
C-un ghiozdan, târâş- răbiş
O porni, o mogâldeaţă,
Către şcoală, pe furiş.
Frăţiorul când se scoală,
Căutând ghiozdanul, nu-i!
S-o fi dus cumva la şcoală
Oare altu-n locul lui?
În curând, se dumireşte
Cine poartă vina.
Ligia în prag scânceşte,
Ea-i toată pricina!
-Şcolăriţă-am vrut să fiu,
Zice roşie ca jarul,
Cum eşti tu, să ştiu să scriu,
Să citesc abecedarul!
RECUNOŞTINŢA plus RESPECTUL
Ce folos, mi-au spus că-s mică!
Lasă, însă, peste-un an,
Când voi fi şi eu voinică,
O să-mi ia tata ghiozdan.
Literele
Literele toate, azi sunt colorate.
Şi- au dat întâlnire, în pagini de carte.
Prima zi de şcoală mi-a adus în dar,
o carte frumoasă, un... ABECEDAR.
În ABECEDAR găseşti
litere mai mari, litere mai mici
şi pe lângă ele, arici şi pitici.
Căţelul, cocoşul şi un purceluş,
sunt şi ei aici, cu un urs de pluş.
Max, pisoiul mic a venit la şcoală
să înveţe, literele frumos să le scrie.
M-a rugat să îi cumpăr un caiet, de la librărie.
Suntem toţi aici să ne amuzăm.
Literele toate noi le învăţăm.
Corect le vom scrie apoi pe caiete.
dar cu multă grijă şi fără de pete.
Colaborare
De vreţi să fiţi părinţi de treabă,
Copiilor să daţi de toate,
Atunci sădiţi-le în inimi
Din cât mai multă BUNĂTATE !
O educaţie selectă,
Părinţilor, e cu putinţă!...
În atitudini infantile
Adăugaţi RECUNOŞTINŢĂ !
Şi dacă-n urmă la aceste
RESPECTUL le predaţi ca stare
Fiţi fericiţi că odoraşul
Numai aşa va fi om mare !
Nu îi lipsiţi de-aceste lucruri
Ce pot uşor fi învăţate:
Şi cât mai multă BUNĂTATE...
Aceasta e averea noastră
Ce s-o lăsăm ca moştenire,
Cu conştiinţa împăcată
Că toate se traduc :IUBIRE.
De restul se ocupă şcoala,
Avem şi dascăli pe măsură,
Să ne mândrim cu generaţii
C-un grad înalt de-nvăţătură !
Învățătura
Învățătura e averea
Ce pururea o duci în gând
Și fără raza ei, puterea
E doar un colb purtat de vânt.
Învățătura-i o comoară
Ce nimeni nu ți-o poate lua
Îți va spori podoaba rara,
Cu cat împarți mai mult din ea!
 Cartea
Cartea e ca mama noastră:
Ea ne-nvaţă ce e bine,
Tot ce trebuie să facem
Şi să ştie orişicine.
Ea dă sfaturi tuturora,
Înţeleaptă, ajutor
Pentru toţi ce vor să-i ceară
Dă lumină tuturor.
De-aia, dragi copii, întruna
s-o-ntrebaţi că, la nevoi,
ea nu doarme,ea chiar noaptea
este trează pentru noi.
Scoala de Tudor Arghezi
Un loc e minunat pe lume,
Locul unde ai invatat sa scrii,
Sa socotesti, sa ai prieteni si sa fii.
Profesorii te-nvata acolo,
Multe lucruri valoroase,
Care-n viata-s necesare.
Ati ghicit voi oare,
Care-i locul minunat?
Este scoala cea de aur,
Profesoara pentru toti
Care carte vor sa stie.
Clopotelul suna
Clopotelul suna,
Jocul sa-l lasam,
Asezati in randuri
In clasa intram.
Hai grabeste pasul,
Nu te mai juca,
Lectia incepe,
Nu intarzia!
Scoala Un prieten bun
Scoala ne invata Cartea parcă e un flutur
Sa fim buni in viata. cu aripi deschise,
Cuminti si silitori când se-nalţă-n zbor, te poartă
De parinti ascultatori. prin poveşti şi lumi de vise.
Ne invata sa citim O corabie îmi pare,
Si sa socotim, pânzele-s desfăşurate…
Cum sa respectam Navighezi pe mări, oceane,
Si sa ne rugam. sau spre aster-ndepărtate.
Profesorii sunt fericiti Ce prieten bun e cartea!
Cand copii sunt cuminti, Te învaţă doar de bine,
Si cand obtin rezultate ştie tot ce-o-ntrebi şi-ţi spune,
Foarte bune la toate. nu se supără pe tine.
Din nou la scoala Toate stau ascunse-n slove:
adevăruri şi poveşti.
Prima zi de scoala este o incantare: Dar să poţi citi în ele,
Grupuri de elevi se strang la rasarit de soare trebuie să le iubeşti.
Si intra in scoala cu doamna invatatoare,
Cu totii insotiti de o gingasa floare.
Literele
Fete si baieti, pe rand intrand in clase,
Unde ii asteapta carti noi si frumoase. Literele toate, azi sunt colorate.
Si cu nostalgie, cu totii povestesc Şi- au dat întâlnire, în pagini de carte.
Bucuria din vacanta, ce toti si-o amintesc. Prima zi de şcoală mi-a adus în dar,
o carte frumoasă, un... ABECEDAR.
Dar clopotelul suna, ora a inceput: În ABECEDAR găseşti
Toti copiii stau in banci, vacanta a trecut. litere mai mari, litere mai mici
şi pe lângă ele, arici şi pitici.
Învățătura Căţelul, cocoşul şi un purceluş,
Învățătura e averea sunt şi ei aici, cu un urs de pluş.
Ce pururea o duci în gând Max, pisoiul mic a venit la şcoală
Și fără raza ei, puterea să înveţe, literele frumos să le scrie.
E doar un colb purtat de vânt. M-a rugat să îi cumpăr un caiet, de la librărie.
Suntem toţi aici să ne amuzăm.
Învățătura-i o comoară Literele toate noi le învăţăm.
Ce nimeni nu ți-o poate lua Corect le vom scrie apoi pe caiete.
Îți va spori podoaba rara, dar cu multă grijă şi fără de pete.
Cu cat împarți mai mult din ea!