Prof. înv.

primar Trandafir Mihaela-Isabela

Școala Gimnazială “Sf. Andrei” Mangalia

Serbarea abecedarului

Dragi părinţi şi fraţi mai mici,

Vom serba acum, aici
Încheierea primei clase
Cu rezultate frumoase.

Sunt şcolar ! Ce lucru mare ! Ce învăţ e cu folos:

Vin la şcoală bucuros Scris, citit, bună purtare;
Şi-am crescut , precum se pare, Vin la şcoală bucuros-
Mai ceva ca Făt-Frumos ! Sunt şcolar ! Ce lucru mare !

Cântec: Școlărei și școlărițe

Şcolărei şi şcolăriţe
Băieţei şi voi fetiţe
Hai la şcoală să-nvăţăm
Şi bine să ne purtăm
Să-nvăţăm ca să citim
Să scriem, să socotim
Să cântăm, să ne jucam
Lucruri bune să-nvățăm.

Când la şcoală am venit

Am primit în dar
Un ABECEDAR.
Fiecare filă-a lui
A fost o bucurie.
El ne-a învăţat pe toţi
A citi şi-a scrie.

Cântec: Micul meu abecedar

Micul meu Abecedar

Școala mi te-a dat în dad,
Să mă-nveți ca să citesc
Și la scris să nu greșesc,
Să mă-nveți ca să citesc
Și la scris să nu greșesc.

Toate-acestea de m-oi învăța,

1
Eu la toți te-oi lăuda.
Te-oi lăuda cu folos
Și te-oi îmbrăca frumos,
Te-oi lăuda cu folos
Și te-oi îmbrăca frumos.

Ce e alfabetul oare?
Şir de puişori în soare?
Stolul alb de porumbei?
Sau pe câmp turma de miei?
Licurici sunt ori mărgele,
Literele subţirele?
Ce e alfabetul, ce e?
Cred că e un fel de cheie,
Năzdravană şi anume
Să deschidă porţi spre lume.

Cântec: Alfabetul

Refren:
Alfabetul este bun
Că ne-nvaţă toate.
A – e apa cu săpun,
B – e bunătate.
M – e muncă,
Z - e zel,
V – e voioşie.
Alfabetul doar Gigel
În alt fel îl ştie:
A – e-absenţă pentru el şi-i nemotivată.
B – bomboane caramel,
C – e ciocolată.
F – fondante-ar însemna,
P – ghiciţi! Praline!
Şi aşa cum va urma,
S – sunt savarine.
De la a până la zet,
Pentru el se ştie,
Că întregul alfabet,
E-o cofetărie.
Refren

Și-acum, de la „A” la „Z”

Rostim stimatul alfabet
2
Să răspundă la apel.
Nu de alta, dar din el,
Să nu fi rămas cumva,
Vreo literă pe-undeva,
Să începem deci cu: „A”....

A: Eu sunt A de la Alina,
Angelica și Adina.
Dacă-mi pui o pălărie,
Sunt Ă de la păpădie

B: Eu sunt B de la balon,
Barcă, barză și balcon.

C: Eu sunt C de la culoare,
Carte, cuburi și chenare.
Din cireșe și cenușă
Covrigel și urechiușă.

D: Semăn cu juma de Lună

Și sunt în cuvântul „dună”.

E: Eu sunt E de la elev
Exemplar și eminent.

F: Pe F îl întâlnim în floare,
Furnicuță și fuioare.

G: Eu sunt G de la gărduț
Ghemotoc, dar și ghemuț.

H: Eu sunt H de la hotar,
Haină, hartă și hoinar.

I: Eu m-asemăn cu un băț,
Șugubăț.
Dacă-mi pui un fes pe cap,
Mă fac Î din “împărat”.

3
J: J e de la jucării
Mult dorite de copii.

K: Eu sunt K de la kaki,
Kilometru și kiwi.

L: Eu sunt L de la lalea,
Luminiță și lulea.

M: Eu sunt M de la mămică,
Mere, mure și mărgică.

N: Nume, numere și nun,

Toate-ncep acum cu N.

O: Semăn cu un oușor,
Casă pentru puișor.

P: Pot să scriu cu P cuvinte:

Plante, păsări și plăcinte.

R: Eu sunt R de la rochiță,
Rică, rață și rotiță.

S: Soare, sare și sudoare

Sunt cu S de la suflare.
Dacă-i pun o virguliță
Iese-un șoarec cu codiță.

T: Eu sunt T de la Tănase,
Tache, Trică și Tudose.
Dacă-i pun și lui codiță
Iese Ț din Țăndărică.

U: Ursulețul Pandelică,
Strânge mierea în ulcică.
4
V: Vara vine de la mare
Aducând valuri și soare.

W : D-apoi eu, ce să mai zic ?!

Că de-ar fi din voia mea
Doar “ week-end”-ul mi-ar plăcea ;
Care-ar însemna, adică:
Sâmbătă, duminică.

X: Două bețe aplecate

Stau mereu încrucișate.
Îl găsim în exerciții,
Explicații și excursii.

Y: Stau și eu pe lângă tine,

Doar în cuvinte străine:
Yoga, Yemen, Yokohama.

Z: Eu sunt Z și stau cuminte

În zambile, zăcăminte,
În zorele și Azor,
În zăpadă și vizor.

Acesta este alfabetul

L-am învăţat încetul cu încetul,
Putem spune aşadar:
( toţi): Rămâi cu bine-ABECEDAR!

Voi nu ştiţi, n-aveţi habar,

Tare-i greu să fii şcolar!
Şi vă dau cuvântul meu
Că elev în clasa întâi
Este-n lume cel mai greu!
Dar nu şcoala mă apasă,
Ci profesorii de-acasă,
Ce-mi pândesc orice mişcare:
Mama, tata, mama-mare,
5
Tanti Puşa, unchiul Gicu,
Nenea Tache şi bunicul;
De atâţia, nu mai poţi
Nici un cuvinţel să scoţi!

Mama-mi spune să mănânc,

Tata-mi strigă să mă culc,
Tanti Puşa - să citesc,
Unchiul Gicu – să mai cresc,
Bunicuţa s-o ajut,
Nenea Tache – să-l ascult.

Fii atent şi stai cuminte!

Fii atent şi ţine minte
Adunările-nvăţate!
Măi, băiete, treci la carte!

Fără zece să nu vii!

Primu-n clasă vreau să fii!
Toată ziua să înveţi,
Să nu scoţi nasul din cărţi!

Fii atent la traversare!

Ai luat punga cu mâncare?
Să nu fugi, să fii atent,
Pe hol să mergi mai încet!
Vezi să nu mai scrii cu pete
Şi să rupi foi din caiete!

Eşti mare să cumperi pâine,

Să te scoli devreme mâine!
Poezia s-o înveţi
Şi pe X să-l mai repeţi!

Fii atent şi fii cuminte,

E un rău cel care minte!
Nu păta când scrii acasă!
Nu mai alerga prin clasă!

6
N-o mai bate pe Alina,
Nu copia după Crina!
Spune tare tot ce spui!
Să nu vii cu vreun cucui!

Spală-ţi mâinile murdare,

Să te speli şi pe picioare!
Nu uita cartea acasă!
Stai frumos când stai la masă!

Asta-i virgulă? Ha! Ha!

Mai curând e-o acadea…
Vrei să zici c-aşa e 3?
E codiţa lui Grivei!

4-ul ăsta-i nemâncat,

5-ul pare spânzurat,
Iar de 8, ce să mai zic!
Seamănă cu un covrig.

Nu se face-aşa un „plus”!
(Strigă tata la Ionuţ.)
Nu se scrie-aşa “Maria”!
Că m-apucă nebunia.

Spune repede, Andrei,

Cât fac nouă fără trei?
Fără numărat, băbeşte,
Doamne, cât se mai gândeşte!

Vai, copilu-i anormal,

Îl vom duce la spital!
De greşea şi adunarea,
Aduceam, pe loc, salvarea!

Nu aşa şi nu aşa,
Cât se poate îndura?
7
Bietu-mi cap, de mic şcolar,
Mi-l făcuse calendar!
Ştiu că ce spun toţi e bine,
Dar uitaţi-vă la mine!
Sunt eu mare, dar nu prea
Şi-mi place a mă juca.
Am crescut, dar tot sunt mic,
Nu mă credeţi un voinic!

Zace tristă bicicleta,

Rugineşte trotineta,
Iar jucăriile, frate,
Prăfuite şi uitate
Stau departe, aruncate…

Toţi: Jocurile să-ţi mai placă?

Nu prea mai ai timp de joacă…

Chiar bine ştiu să citesc,

Însă mai silabisesc.
Scriu frumos, pe îndelete,
Uneori… mai fac şi pete.
În recreaţie, pe hol,
Fiindcă alerg – cad,
Dar mă scol.
La prânz nu prea pot să dorm,
Însă noaptea, zău, am somn!

Foarte bine socotesc,

Uneori mai şi greşesc,
Fac pe minus şi pe plus
Şi rezultatul... s-a dus!
În ore-s atent, citesc,
Dar mă mai şi răsucesc.

După avioane mor,

Mă voi face-aviator!
Plâng caietele-n ghiozdane
C-am rupt foi de avioane.

Ce să fac, aşa sunt eu,

8
Of! Să fii şcolar e greu!
Să ai lecţii de-nvăţat,
De citit, de copiat.
Când eram la grădiniţă
Vorbeam chiar şi ne-ntrebat.
Dar acum s-a terminat,
Am crescut cu-adevărat.
Am trecut în altă clasă,
Plec devreme de acasă,
Scriu, învăţ, sunt ordonat.

Că tăticul şi mămica,
Tanti Puşa şi bunica,
Nenea Tache, unchiul Gicu,
Şi vecinii, şi bunicul,
Profesorii mei de-acasă,
Să fiu altfel – nu mă lasă!

Credeţi că aţi promovat?

Pe mine m-aţi întrebat?
Eu sunt MATE din orar!
Cifre am în buzunar!
După cum am observat,
Litere aţi învăţat
Să scrieţi şi să citiţi,
Însă cu ce socotiţi?

Aşa este, am uitat,

Că noi am mai învăţat
Cifre, numere şi semne.
Ştim să facem adunări,
Ştim să facem şi scăderi,
Socotim şi calculăm
Şi probleme rezolvăm!
Ştim şi ce-i acela metru,
Şi cum scriem centimetru,
Ştim şi ziua, luna, anul,
Ora, litrul, kilogramul!

I-ascultaţi o ghicitoare!
Numerele când se-adună.
9
Spunem că aflăm o ...SUMĂ
Când vedeţi minus în test
Gândul vă duce la ... REST.

Descăzut şi scăzător,
Număram şi crescător,
Termeni, diferenţă, sumă,
Oricine poate să spună!
Haideți, spuneți-mi îndată,
Cifrele, știti cum arată ?

Zero e clădirea goală

Fără nici un țânc în școală
Însa numerele toate,
Fac ce fac,
Că de-l pun la dreapta lor,
Cresc precum un cozonac.

1 e un cârligel,
Și e singur, singurel.

2 e lebăda frumoasă
Printre trestii grațioasă.

3 a fost un colăcel,
Dar, Gigel,
Mușcând din el,
Jumătate l-a mâncat,
Jumătate l-a lăsat.

4 e un scaunel,
Răsturnat de Costăchel.

5 e semnul de-ntrebare
Răsturnat de nu știu care.
E o seceră de mână,
Pusă-n cui de o bătrână.

10
Ochelarii lui Tănase,
S-au rupt și-au devenit 6.

7 este ca o coasă,
Așezată după masă.

8 e împletit colac,
Și cu mere și cu mac.
Mănânci mierea, mănânci macul,
Despletind frumos colacul.

9-i 6 răsturnat,
Dar cu atât n-am terminat.
Că din astă întâmplare,
S-a trezit cu 3 mai mare.

Uite, nu știu cum să zic,

Dintr-un 1 și...nimic,
Și prin nu știu ce-ntâmplare,
Iese nota cea mai mare.

Să ştiţi, lupta cea mai grea

E cu matematica.
Aici clasa noastră este
Ca voinicul din poveste.

„În săbii să ne tăiem,

Numere să adunăm,
Probleme să rezolvăm!”

Cântec: Șade rata pe butoi

Şade raţa pe butoi
Numărând din doi în doi:
1,3,5,7,9
Dimineaţa mâncăm ouă,
Ca să creştem mari,
Să fim buni şcolari!
Şade raţa pe butoi
Numărând din doi în doi:
2,4,6,8,
Cozonacul este copt,
Dar ca să mâncăm
11
 Pe mâini ne spălăm!
Şade raţa pe butoi
Măcăind cu drag la noi:
Mac,mac,mac şi iarăşi mac!
Pe copiii buni îi plac,
Iar noi învăţăm,
Cum să ne purtăm!

Dragi prieteni, nu-i de glumă:

Adunare, termeni, sumă.
Dar acum s-a terminat....
Și-n vacanță am intrat.
Să strigăm toţi într-un glas:
„Şcoală dragă, bun rămas!
Vom veni peste trei luni
Şi mai harnici şi mai buni”.

12