SĂRBĂTOAREA ABECEDARULUI

(sala este împodobită cu hulubaşi, citate, flori decupate).

Copilul e a lumii floare

Şi ziua lui e sărbătoare.
V-a fi viaţa fără nor
Prin zîmbetul copiilor.
Toţi oamenii să fie buni am vrea!
Să crească flori şi pomii rod să dea.
Să fie soare în fiecare dimineaţă.
Să ne trezim cu zîmbetul pe faţă.
Cînd toţi cei mari acestea le vor şti,
Pentru toţi copii va fi SĂRBĂTOARE
ÎN FIECARE ZI!
Azi e zi de sărbătoare!
Astăzi, noi cei mici,
Îi chemăm la o serbare
Pe părinţi şi pe bunici.

Cîntec: „Sîntem mari”

Ora-i de plecat la şcoală,
Veseli am ieşit şi noi.
Spre străduţa şcolii noastre
Ne-ndreptăm cu paşi vioi.
Refren
Sîntem mari, sîntem mari
Noi acum sîntem şcolari.

Uită-te ce bine-mi şade

Cu ghiozdan şi-abecedar.
De la mama am ghiozdanul,
Cartea am primit-o în dar.

Refren
Sîntem mari, sîntem mari
Noi acum sîntem şcolari.
Dragi învăţători, părinţi,
Vom serba acum aici
Încheerea primei clase
Cu rezultate frumoase.

Toate literele frumoase

Din abecedar buchet,
Vin cu dragoste să arate
Ce înseamnă ALFABET.

A e litera dintîi,
Pentru carte căpătîi:
Aţă, ac, alune, aşa
Multe –ncep cu „a”.

Cine ar putea să fie

„A” gătit cu pălărie?
„Ă” –ăstas eu de bună seamă
Eu sunt „Ă” şi eu termin
Cuvintele: ramă, mamă.

B e foarte şugubăţ,
Parcă-i trei legat de băţ,
Barză, brad ori brotăcel,
Toate se fălesc cu el.

C e un covrig din care

A muşcat un oarecare
Carte, cuie, copac, copii
Doar cu el poţi să le scrii.

Cîntecul „Copăcel”

Copăcelul din grădină

Primăvara a-nverzit
Şi cu-o rază de la soare
Alb ca neaua a-nflorit.
Refren
Copăcel, copăcel
Te iubesc de mititel.
Copăcel, copăcel
Te iubesc de mititel.

Primăvara copăcelul
De omizi l-am curăţat
Şi la Toamna următoare
Rod bogat am adunat.

Refren
Copăcel, copăcel
Te iubesc de mititel.
Copăcel, copăcel
Te iubesc de mititel.

D parcă e ...n-am ce să-i fac,

O felie de dovleac
Ca un vîrf de deal tăiat
Îi în carte răsturnat.

E cu a le lui trei braţe

Parcă vrea să te înhaţe,
Dar el te invită, bietul:
Hai, învaţă ALFABETUL!

F e fluture, fetiţă,
Farfurie, furculiţă,
Foarfece şi tot ce crezi,
Doar să ştii să-l desenezi.
G e groapă, greblă, ghindă,
Ghem, gîndac,
Iar jos în tindă
Gîsca grasă îl strigă:
-G te cheamă?
-Ga, ga, ga.
H e gras şi c-am ursuz
Ca un horn, ca un harbuz.
Dar e vesel dacă vrea.
Hai la horă şi-om dansa.
Cîntecul: „Alunelu”
(elevii cîntă însoţiţi de fonogramă şi dansează)

Alunelu, Alunelu, hai la joc,

Să răsară, să răsară busuioc!
Cine joacă horele
E frumos ca florile.

Alunelu, Alunelu, hai la joc,

Să răsară, să răsară grîu pe loc!
Cine joacă horele,
Este bun ca florile!

Alunelu, Alunelu, hai la joc,

Să ne fie, să ne fie cu noroc!
Cine joacă horele
Este neam cu florile!

I e cel mai slab se pare,

N-are poftă de mîncare,
Fiind literă cochetă
Vrea să aibă siluetă.

Î Învăţătoare,
Tu îi înveţi pe oameni chiar de-s mari
Încît în bănci n-ar mai putea să încapă.
Bătrînii înţelepţi îţi sînt şcolari
La fel cu prichindeii de o şchioapă.

J a fost foarte senin,

Dar s-a-ncovoiat puţin,
I se spune bietului:
Cîrja alfabetului.
K kilogramele îţi zic
Dacă eşti sau nu voinic.
Dacă se feresc de tine,
Nu e bine, nu e bine.
Dacă multe se adună,
Eşti voinic! E veste bună.

L mereu tot vrea să spună

Că e cel dintîi pe lună,
Chiar dacă-l găseşti mata
Şi-n lămîie, şi-n lalea.

M cel mic, dar voinic mare,

Se ţine bine pe picioare:
Melc, maimuţă, minge, miel,
Fiecare-ncep cu el!

N e foarte bun, vă zic,

Cu m cel mic
Seamănă, dar n-are spor,
Că-i lipseşte un picior.

O e gura mea cînd strig,

Ba e roată, e covrig,
O e chipul oului
Şi e gras de felul lui.

P pentru cine nu-l ştie:

E un moş cu pălărie,
Pentru cine îl cunoaşte:
P e prună, pară, peşte.

R e literă cu frac:
Ramă, roabă, raţă, rac,
Ram, rîu şi alte cuvinte
Îl pun pe „r” înainte.

S ne este foarte drag,

S e soare şi e steag,
Struguri, sanie şi sapă,
Toate vor cu „s” să-nceapă.

Ş vă spun de nu ştiaţi,
Ş cu S de mult sînt fraţi
 Ştie orişice şcolar:
Este şi-n abecedar.

Cîntec: „Şcolărei şi şolăriţe”

Şcolărei şi şcolăriţe,
Copilaşi şi voi fetiţe,
Hai la şcoală să-nvăţăm,
Şi bine să ne purtăm.
Să-nvăţăm ca să citim
Să scriem, să socotim,
Să cîntăm, să ne jucăm
Pe părinţi să-i ascultăm.

T e cam nervos la ton:

Tunet, tun şi telefon.
Dar şi paşnic, cînd îţi spune:
Tren şi televiziune.

Ţ e literă, vioară
Care spune cu drag: Ţară
Sau zic, la o adică:
Hai şi tu la Ţăndărică.

U e foarte curios,
E un „n” întors pe dos.
Ziceţi cît vă ţine gura
Ca să-i placă: Ura! Ura!
V e veveriţa, care
Vara vine la plimbare.
Vede verde codrişorul,
N-o vînează vînătorul.

X mă numesc.
Cine adînc va cugeta,
Mă va rezolva.
Ştiţi doar că prietena mea
Este matematica.

Cîntec: „Matematica”
Am crezut că matematica e grea,
Dar la şcoală am aflat că nu-i aşa,
Ne jucăm şi desenăm,
Ne gîndim şi calculăm,
Taina matematicii o dezlegăm.

Matematica-i frumoasă şi-o-ndrăgeşti,

Cînd aduni, cînd faci probleme, socoteşti
Am văzut că-i mai uşor
Şi în calcule ai spor,
Cînd înveţi cu mult temei
Dragii mei!

Iar la urmă, se-ţelege, Uite-aşa!

Roadele le vom culege, Chiar aşa!
Le dorim cît mai bogate,
După muncă şi răsplată,
După muncă şi răsplată,
Chiar aşa!

Z e litera din urmă

Din întregul alfabet,
Dacă-ai fost atent, copile,
Ai aflat şi un secret!

Zi de zi tot anul,
Noi am tot muncit.
Şi păşind întruna ,
Am şi reuşit.
Încetul cu încetul
Am aflat secretul
Ce cuprinde alfabetul.

Ştiţi, voi, ce s-ar întîmpla,

Dacă „A” n-ar exista?
Multe cuvinte n-ar fi
Fără „A” s-ar prăpădi.
Lasă dragă, frăţioare,
Nu te lăuda prea tare
Toate sîntem importante
Din abecedar facem parte.

Cînd la şcoală am venit

Am primit în dar
Un ABECEDAR.
Pe fiecare filă a lui
E o bucurie.
El ne-a învăţat pe toţi
A citi şi-a scrie.

ABECEDARUL:
Bravo, bravo, dragii mei
Silitori şi frumuşei!
Aţi răspuns toţi minunat,
Cum nici nu m- am aşteptat.
Meritaţi ca să plecaţi
Şi- alte cărţi să învăţaţi.
„Foarte bine” v- am notat
Şi pe toţi v- am promovat.
Şi acum dragele mele,
Mai aveşi ceva de spus?

Nu vom uita niciodată

Orice lecţie- nvăţată,
Din cuprinsul tău sumar,
Bunule abecedar!

Dragă abecedar,
De la tine toate ştim:
Să scriem şi să citim,
Corect limba românească,
Limba noastră strămoşească!

Iubite Abecedar,
Vom duce cu noi departe
Toată dragostea de carte,
Şi de adevăr curat,
Aşa cum ne- ai învăţat.

După ce am scris cuvinte

Trebuie de-acu-nainte
Propoziţii să formăm
Corect să le formulăm,
Şi să ştim, nu pe ghicit,
Ce să punem la sfîrşit!

Parada semnelor de punctuaţie!

(şapte copii ţin în mîini cartonaşe, de mărimea
abecedarului cu semnele de punctuaţie, fiecare se
prezintă în ordinea dată).

. La un ton obişnuit / Punem punctul negreşit.

! De-i mirare ori strigare,

Rugăminte ori urare,
Punem semn de exclamare.
? Cînd e întrebare ceea ce spui,
Semnul întrebării o să-l pui!

, Între cuvintele dintr-o enumerare

Sau pentru a izola cuvintele-nume de adresare
Şi a marca un ton mai ridicat,
Cu pauză între cuvinte,
Virgula o punem. Ţineţi minte!

: Pentru a ţi se da de ştire
Că urmează a cita
Exact cuvintele cuiva
Sau urmează o înşiruire,
Orişicare şcolar de frunte
Pune sigur două puncte!
_ Cînd o propoziţie e dintr-o conversaţie,
Ca să ştii cine ce spune, la-nceput pune-i, te rog,
Linia de dialog!

Şi multe ar mai fi de spus

Că pentru multe am găsit răspuns
La drum în cursul acestui an şcolar
Cu prietenul Abecedar.

ABECEDARUL:
Mai aveţi de spus ceva?
Da ! Şi foarte important!
E adevărat că ştim
Să scriem şi să citim,
Dar trebuie să- i mulţumim
Şi învăţătoarei noastre
Ce cu drag şi cu răbdare
Ne-a învăţat pe fiecare.

Prima zi de şcoală-mi vine-n minte,

Atrecut de –atunci aproape-un an.
Eu eram fetiţa cea sfioasă
Cu codiţe lungi şi cu ghiozdan!
Mă ţineam de mama cu-ndîrjire,
Nu voiam să mă despart de ea.
Şcoala cu ferestele înalte
Şi grilaj de fier mă speria.
A ieşit în prag învăţătoarea
Şi mi-a zis cu glas îmbietor
Hai, Valeria, să intrăm în clasă!
Şi-am urmat-o eu încetişor.
Datorită ei sînt azi mai înţeleaptă,
Ştiu acum să scriu şi să citesc.

Acesta este alfabetul,

L-am învăţat încet cu încetul,
Putem spune, aşadar:
Rămîi cu bine, ABECEDAR!
Rămîi cu bine, ABECEDAR,
La anul tu vei învăţa
Alte rînduri de copii
A scrie şi a citi!

Drag Abecedar,
Cartea mea dintîi,
În inima mea ai să rămîi.
Colţ de căpătîi!

Cîntec: „Bun rămas, Abecedar!

Drag Abecedar, de tine
Azi ne despărţim.
Tu ne-ai învîţat de bine
Şi îţi mulţumim!

Stăpînim cititul, scrisul,

Multe lucruri ştim,
Mai rapid ne este visul,
Cartea o iubim.

Ne-ai purtat în universul

Vieţii de şcolar
Şi-ţi aducem cîntul, versul,
Drag ABECEDAR.
 Proiect
de activitate extracurriculară

Subiectul: Adio, drag Abecedar!

Obiective:

O1 –să demonstreze afecţiune, respect şi recunoştinţă faţă

de prima carte de citire – Abecedarul;
O2 –să se implice activ în recitarea de poezii, înscenarea
diverselor scenete, interpretarea cântecelor.

Materiale: poezii, cântece, literele alfabetului, costum

pentru Abecedar, instrument muzical, semne de
punctuaţie, centru muzical, CD-uri cu muzică.

Elaborat:
ŢURCAN Valeria,
învăţător,
gradi didactic II

2018