SCHIȚĂ SERBARE FINAL CLS I

Ruse: Dragi părinți și oaspeți, stimați profesori,

Bună ziua și bine ați venit la cea mai importantă sărbătoare a clasei I, „ Adio, drag
Abecedar!”!
Constantinescu: Ne-am adunat astăzi aici la sărbătoarea celei mai scumpe cărți, începutul
tuturor începuturilor.
Ruse: Abecedarul, ca o minunată cheiță de aur, ne-a deschis ușa Palatului Cunoștințelor, unde
trăiesc toți eroii poveștilor lui Ion Creangă, versurile marelui poet Mihai Eminescu și toate
înțelepciunile lumii.
Constantinescu: Pentru a vă convinge de faptul că ne-am însușit cu brio toate cunoștințele,
invităm în scenă cei mai bravi actori ai sărbătorii noastre, elevii clasei I E!
Neacșu: Şcoala este o cetate,
în care urcă fiecare cât poate.
Urcuşul începe într-o zi de toamnă,
cu frunze argintii,
când o mulţime de copii,
la porţile cetăţii se adună
şi o aşteaptă pe Zâna cea Bună.

Cântec: Învățătoarea
Cântec: Școala mea
Țigănilă: Cu cireșe la urechi/Clasa-ntâi vă spune-acum/Anul care a trecut/A fost unul
FOARTE BUN!

Mocanu: Silabe și propoziții/Probleme și exerciții/Credeți că mi-a fost ușor?/Mi-era

somn...credeam că mor!

Comăneci: Eu,voiam o tură-două/să mă dau cu bicicleta/Da de unde?nu e vreme/Mi-a

luat chiar și...tableta.

Tudor Rareș: Eu,doresc să stau pe-afară/Nu să scriu,să socotesc/Se face repede seară/Și
repede obosesc.
Chiriță:
Să începem nu putem,
Căci pe scenă nu avem
Prietenul ce am avut
În anul care a trecut.
Haideți să-l strigăm!
A-BE-CE-DAR! A-BE-CE-DAR! A-BE-CE-DAR!

Abecedarul (Bîrlea): Bună ziua, dragi prieteni!

TOŢI: - Bună ziua, prietene Abecedar!

Simion: Bun găsit, abecedar!

Auzisem doar de tine;
Cum arăţi n-aveam habar,
Azi te ştiu, şi-mi pare bine.
Mult iubite-abecedar,
Tu m-ai învăţat pe mine
Şi chiar foarte, foarte bine
Să mă port ca un şcolar,
Să vorbesc frumos, corect,
Să am grijă de caiet,
Să ne-ajutăm între noi
La măruntele nevoi.
Cântec: Abecedarul
Abecedarul: - Vă mai amintiţi de prima zi de şcoală?

TOŢI: - Da, da!

Taraivan: Era întâia zi de şcoală
Când am primit frumosul dar:
Doritul meu Abecedar.
Cu-atâta drag eu îl priveam!
Filă cu filă învăţam!
Sunt fericit că l-am sfârşit,
Că mintea mi-am îmbogăţit,
Că ştiu să scriu şi să citesc,
Să socotesc şi să gândesc.

Mîrzac: Te-am primit cu drag în dar

Minunat abecedar!
Mi-ai devenit prieten bun
Şi tot ce ştiu ţie îţi spun.
Te strâng la piept acum duios,
Abecedarul meu frumos.
Cușneviciu:
Ion: Până când am învăţat
Scrisul ordonat
Am tot scris, am exersat
Şi bine şi apăsat,
Uneori chiar şi pătat.

Chiriță: La-nceput când eu scriam

Mâna-mi tremura
Cu stiloul apăsam
Vai, ce greu era !

Puiu: Voi nu ştiţi, n-aveţi habar

Tare-i greu să fii şcolar
Este, pe cuvântul meu
De şcolar de-a –ntâia,
Este foarte greu!
Nedelea: Dar nu şcoala mă apasă,
Ci profesorii de-acasă,
Ce-mi pândesc orice mişcare:
Mama, tata, mama-mare,
Tanti Puşa, unchiul Gicu,
 Nenea Tache şi bunicul;
De atâţia, nu mai poţi
Nici un cuvinţel să scoţi!
Mama-mi spune să mănânc,
Tata-mi strigă să mă culc,
Tanti Puşa - să citesc,
Unchiul Gicu – să mai cresc,
Bunicuţa s-o ajut,
Nenea Tache – să-l ascult.
Badea: Fii atent şi stai cuminte!
Fii atent şi ţine minte
Adunările-nvăţate!
Măi, băiete, treci la carte!
Zanfir: Fără zece să nu vii!
Primu-n clasă vreau să fii!
Toată ziua să înveţi,
Să nu scoţi nasul din cărţi!
Fii atent la traversare!
Ai luat punga cu mâncare?
Mîrzac:
Să nu fugi, să fii atent,
Pe hol tu să mergi încet!
Vezi să nu mai scrii cu pete
Şi să rupi foi din caiete!
Bicu: Eşti mare, să cumperi pâine,
Să te scoli devreme mâine!
Poezia s-o înveţi
Şi pe X să-l mai repeţi!
Găină: Fii atent şi fii cuminte,
E un rău cel care minte!
Nu păta când scrii acasă!
Nu mai alerga prin clasă!
Anghel: N-o mai bate pe Alina,
Nu copia de la Adina!
Spune tare tot ce spui!
Să nu vii cu vreun cucui!
Roșu: Spală-ţi mâinile murdare,
Să te speli şi pe picioare!
Nu uita cartea acasă!
Stai frumos când stai la masă!
Ruse: Asta-i virgulă? Ha! Ha!
Mai curând e-o acadea…
Vrei să zici c-aşa e 3?
E codiţa lui Grivei!
Bicu: 4-ul ăsta-i nemâncat,
5-ul pare spânzurat,
Iar de 8, ce să mai zic!
Seamănă cu un covrig.
Țigănilă: Nu se face – aşa un „plus”!
Strigă tata la Ionuţ.
Nu se scrie-aşa, Maria!
Te apucă nebunia.
Neacșu: Spune repede, Andrei, cât fac nouă fără trei?
Fără numărat, băbeşte, doamne, cât se mai gândeşte!
Vai, copilu-i anormal, îl vom duce la spital!
De greşea şi adunarea, aduceam, pe loc, salvarea!
Nedelea: Nu aşa şi nu aşa, cât se poate îndura?
Bietu-mi cap, de mic şcolar, mi-l făcuse calendar!
Ştiu că ce spun toţi e bine,
Dar uitaţi-vă la mine!
Sunt eu mare, dar nu prea
Şi-mi mai place-a mă juca.
Am crescut, dar tot sunt mic,
Nu mă credeţi un voinic!
Iordache: Zace tristă bicicleta,
Rugineşte trotineta,
Iar jucăriile, frate,
Prăfuite şi uitate
Stau departe, aruncate…
Toţi: Jocurile să-ţi mai placă?
Nu prea mai ai timp de joacă…
Roșu: Chiar bine ştiu să citesc,
Însă mai silabisesc.
Scriu frumos, pe îndelete,
Uneori… mai fac şi pete.
În recreaţie, pe hol,
Fiindcă alerg – cad,
Dar mă scol.
La prânz nu prea pot să dorm,
Însă noaptea, zău, am somn!
Gheorghe: Foarte bine socotesc,
Uneori mai şi greşesc,
Transform minusul în plus
Şi rezultatul... s-a dus!
În ore-s atent, citesc,
Dar mă mai şi răsucesc.
Tudor Rareș: După avioane mor,
Mă voi face-aviator!
Plâng caietele-n ghiozdane
Că s-au subţiat prea tare,
C-am rupt foi de avioane.
Nedelea: Ce să fac, aşa sunt eu,
Of! Să fii şcolar e greu!
Să ai lecţii de-nvăţat,
De socotit, de copiat.
Cântec: Dacă părinții ar fi copii
 Abecedarul: Eu socot că este timpul să vedem ce-aţi învăţat.

Gheorghe: Ştim poveşti, poezii, jocuri, ghicitori şi snoave.

Ba-ţi putem aduce-n dar
Tot ce e-n abecedar.

ABECEDARUL:
Ia priviţi colea la ele
Cum vor toate să mă-nşele?
De-abia-s alfabetizate
Şi se cred emancipate!
Credeţi că puteţi pleca
Fără a vă examina?

TOŢI – Nu cerem aşa ceva!

ABECEDARUL:
Sau credeţi că mi-i totuna
De nu-i pregătită vreuna ?

Simion: Nu, şi te rugăm noi toate

Ca să fim examinate!
Vrem să fie repetentă,
Cea care nu-i competentă!

Găină: Ne-am luptat cu abecedarul

Ca nişte voinici,
Dar acum, ce bucurie!
Literele mari şi mici
Le cunoaştem toţi prea bine.

ABECEDARUL:
Vreţi examen la moment?
Drepţi! Alinierea-ncet,
Cum sunteţi la alfabet!
Că trec la examinare,
Şi v-ascult pe fiecare!
Să-mi răspundeţi rar şi tare,
Fără vreo intimidare!
Fiţi atente, deci, vă rog,
Că trec nota-n catalog!
Ce e alfabetul oare ?

3. Ce e alfabetul oare?

Şi-acum literele toate

Din Abecedar, buchet,
Să vină să ne arate
Ce înseamnă ALFABET!

1. A-ul e delicat ca o albină

2. Ă e-un A cu pălărie
Şi e bine să se ştie
Fiindcă Ă dacă n-ar fi
Nici nu am putea citi:
 Casă, ladă, pălărie,
Cucoană şi jucărie.

3. Și B-ul e bondoc ca un bondar

4. D-ul e-un dromader cu o cocoașă plină

5. Iar F-ul e un fluture sprințar.
6. C-ul este o casă,colo-n vale.
7. E-ul, un evantai micuț și frumușel,
8. G-ul e-o gâscă ce îți iese-n cale
9. Constantinescu: H-ul e hora ce în sat se joacă/
10. Iar I-ul este Ion cel mititel.

Î/Â
Țigănilă
Î seamănă cu o săgeată
Către ceruri îndreptată.
Cu Î/Â e mai complicat
Fiindcă e reprezentat
De două semne.
Neapărat
Cu î scriem la început
Cum ar fi în „împrumut”;

Ruse: Dar când este în cuvânt

Îl vom scrie â, ca-n „sfânt”.

Țigănilă: La sfârşit, regula o știm,

Tot pe î îl folosim.

11. Cușneviciu: Iar J-ul de la jocul nostru bun/

12. K de la kilogramul de căpșune

13. Iar P-ul de la pietrele din drum.

14. L-ul e luna ce pe cer apare

15. /Iar M-ul de la mama mea iubită

16. /N de la norul mic din depărtare/

17. Iar O e de la: Of,sunt fericit!

18. R e de la renul cel cu nasul roșu/

19. S e de la sărbătoare,sunet,stol/

20. T de la tata ce mereu mă-nvață/Să fiu om bun și harnic și...domol.

21. U este de la ursul din pădure/

22. Iar V e veverița cea roșcată

W: W, Y şi Q, litere de împrumut,
Să le uit, cum am putut?
Walt Disney cum pronunţam
Literele de nu ştiam ?
Y: De yacht nici că pomeneam
Pe y de nu-l aveam.
Q: Sau Quebec, oraş frumos.
Mă uitam de sus în jos
Şi nu ştiam cum să-i zic,
Motivând că eu sunt mic!
Iar despre Z,vă vom spune pe dată.
Z este de la nota ZECE/Pe care toți o vrem, că e FB/
Dacă ai ZECE,nimeni nu te-ntrece/
Ești cel mai bun și meriți laude!

Abecedarul: Acum, atenție mare! (Copiii formează cuvintele îngroșate.)

Alfabetul voi îl știți,
Acum ,încet și chibzuit,
Vreau ca să îmi spuneți negreșit
De ce la școală ați venit,
Dragi fetițe și băieți?
Pentru că aici
Despre toate ÎNVEȚI!
Ești acum la școală
Nu mai este loc
de pozne și glume
Nici măcar de JOC!

Pe fereastră încălzea
Soarele cel luminos
Și pe toți vă ajuta
Să scrieți FRUMOS.

Apoi doamna învățătoare

La lectură, cu răbdare,
Te-a învățat să citești
Cele mai hazlii POVEȘTI!

Apare Păcală (Buga)

Păcală: Bună ziua, fraților!

Cușneviciu: Dar tu cine ești?

Păcală: Cum, nu mă cunoașteți?

Sunt Păcală cel vestit
Din comuna Păcălici,
Din județul Șmecherici.

Am și-un frate pe măsură

Toți îi zic doar cască-gură.
E grozavul de Tândală
Cel ce lumea toată-nșală.
Apropo, l-ați văzut?

Copiii: Nuuuuuuuuuu!

Păcală: Pe la voi nu a trecut?

Cușneviciu: Poate că l-am și văzut
Însă nu l-am cunoscut.

Păcală: Nu-l cunoașteți pe Tândală

Care s-a pornit spre școală
C-un papuc și c-o sandală?

Apare Tândală (Tudor Rareș)

Tândală: Noroc, frate Păcală!

Păcală
Noroc, jupâne Tândală!
Da-ncotro așa iute?

Tândală: Of, frate Păcală, am dat peste belea!

S-a zis cu școala și cu clasa I!

Păcală: De ce, mă?

Tândală: Mi-a spus că sunt maaare de statură, dar slăbuț la minte.

Păcală: Dar câți ani ai?

Tândală: Apăi, când s-or coace cireșele împlinesc 8 ani.

Poate oi reuși și eu să învăț câte ceva până la toamnă că învățătoarea mi-a zis că dacă nu
pun burta pe carte, mă lasă repetent. Mă fac de rușine!

Păcală: Dar de ce nu ai învățat, măi Tândală?

Tândală: Păi, n-aveam eu chef de carte, mă tot țineam de șotii. Știii ce-am pățit la oree?

Păcală: Ceee?

Tândală: Știi ce-am pățit la o lecție de limba română?

Păcală: Ce?

Tândală: Învățătoarea m-a pus să citesc o propoziție, iar eu nu am citit-o de la stânga la

dreapta, ci de la dreapta la stânga. Și să vezi! În loc să citesc „Iepurașul mănâncă
morcovii.”, eu citesc „Morcovii mănâncă iepurașul.”

Păcală: Ia să facem o examinare, să vedem cât de pregătit ești de școală!

Spune, capra este animal domestic, sau sălbatic?

Tândală: De pădureee! Se năpustește asupra oamenilor! Chiar la mine a săriiit! Taaaare

m-am speriat!

Păcală: Cum? Dar lupul?

Tândală: Nu știi că lupul s-a făcut gospodar la casa caprei?

 Păcală: Văd eu că la tine toate se întâmplă anapoda! Nu știu de ce? Știi ceva? Ia
mănâncă tu niște morcovi care sunt carotenă și ajută la întinerirea minții !
Tândală:Ce aree? Scarlatină?
Păcală: Am zis carotină.
Tândală: Uraaaaaaa! La școală este carantină iar doamna are scarlatină!
Păcală: Văd că ești într-o ureche! Ce să fac eu cu tine?

Abecedarul: Ahaa! Mai ai o singură șansă: Să te întrebe câte ceva colegii tăi, iar, dacă
treci testul și te pregătești, poate promovezi!

Cușneviciu: Să vedem dacă știi măcar zilele săptămânii!

Toți spun versurile, Tândală spune ziua săptămânii.

De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheamă LUNI.
Unu şi cu unu-s fraţi,
Cea de-a doua zi e MARŢI.
Trei broscuţe saltă-n cercuri,
Cea de-a treia zi e MIERCURI.
Patru greieraşi vioi
Cântă pân’ se face JOI.
Cucu-nvaţă-a număra,
Cu-cu! Cu-cu!
Cu-cu! Cu-cu!
Ziua-a cincea-i VINEREA.
Cocostârcu-n apă stă,
Ziua-a şasea-i SÂMBĂTĂ.
Furnicuța harnică
Spală și DUMINICĂ.

ABECEDARUL:
Bravo, bravo, dragii mei
Silitori şi frumuşei!
Aţi răspuns toţi minunat,
Cum nici nu m- am aşteptat.
Meritaţi ca să plecaţi
Şi- alte cărţi să învăţaţi.
„Foarte bine” v-am notat
Şi pe toţi v-am promovat.

Zanfir: Tot ce v-am spus aici/S-a întâmplat în clasa-ntâi/Și asta-i minunat!/Dar noi n-am
terminat!
Constantinescu: Ne pregătim de un drum nou/De clasa-doua ce ne-așteaptă,iată/Cu alte
provocări,/C-un nou ecou/Și de-o vacanță bine-meritată!
Ruse: Vă mulțumim că ați avut răbdare/Să ne-ascultați/Dar vine pe cărare,cu pas
grăbit/VACANȚA MARE!
Cântec: Vacanța
Mai departe va propune niste probleme de la diferite discipline.
Sarcina dumneavoastra este sa vedeti cum putem aplica aceste metode la clasa

Harta conceptuala
Ghidarea intelegerii
Modelul Frayer
Harta mintii