Sunteți pe pagina 1din 9

SERBARE DE SFARSIT DE AN SCOLAR

2012 2013
Clasa a II-a
DENISA: Vine vara, vine vara
Cu ciree coapte, dulci,
Ploi albastre, flori i fluturi
i fnee albe-n lunci.
Vine vara, vine vara!
Hai la munte, hai la mare!
La bunici hai, la ciree!
Vine vara cu mult soare!
RAZVAN :

Vara, de noi toti iubita,


Vine-n Iunie, gatita
Cu ciresele cercei
Prinse-n pom de mana ei.
Sta cu florile la claca,
Si cu fluturii se joaca.
Dar in Iulie, ce zor!
Doar e luna lui cuptor!
Printre maci si albastrele,
Cu rochita de zorele
Si cu soarele la brau
Coace spicele de grau.
Iar in August, primitoare,
Ne intampina la mare
Si ne schimba dintr-o data
In copii de ciocolata.

CRISTINA: - Var cald i frumoas


Ce-ai n panera?
- Cireele, cpunele,
Pentru copilai!
- i n prul tu bogat
Ce i-ai mpletit?
- Flori de cmp, flori de grdin
Tot ce am gsit!
- Dar pe umeri alul tu,
E gata s pice!
De ce-atrn aa de greu?
- E brodat cu spice!

- Var, eti o delicat


Ca o zn, zu!
Aurit, mbujorat,
Ai farmecul tu!

MIHAELA:
Se zvoneste ca azi vine
Cineva iubit. Dar cine?
Striga Radu, voios tare:
-Azi vine vacanta mare!
Iata ca a poposit,
Pe toti ne-a inveselit,
De-acum joc si veselie
Libertate, bucurie.
De va doriti apa, soare,
Veti putea merge la mare.
Racoarea o adorati?
Sus pe munte sa urcati.
Dac-aveti bunici la tara,
Mult rasfat va inconjoara.
De bunici esti ocrotit
Si scaldatu-i gratuit.
Vacanta, te-am asteptat,
Ai venit si-i minunat.
Ziua-i lunga, cu mult soare,
Te iubim, vacanta mare!
ESTERA:
Dac n-ar nutri sperana
C sosete i vacana
Toi copiii, bunoar,
S-ar cam plictisi de coal
i cu gndu-ar fi afar
De cu zori i pn-n sear.
Leciile-ar fi atunci
Grele, plicticoase, lungi;
S-ar preface c i dor
Cap i burt i picior,
Ba ar suporta chiar hapuri,
Sare-amar, frecii, leacuri
Numai s nu stea n clas
La pupitru sau la mas.
Ori, avnd n fa-o carte
Gndul le-ar zbura departe
La o minge sau not
La oricare fel de sport.
Dar aa, ce bucurie
Pe colari, ca ei s tie
C vacana a sosit
Chiar la timpul potrivit
Dndu-le rgaz s creasc
i s se mai odihneasc

ALEX: coala-i gata, of ce bine!


Cine-i vesel ca mine?
Doar ct ai pocni din bici,
Sunt la ar,la bunici.
Mere coapte n livad,
Zmeura, ce st s cad,
Mure negre i afine,
Zicei-mi, e ru sau bine?

Ce miresme-mbttoare!
Zvoiul e plin de floare!
n ciubote i catrini,
Trec furnicile, cumini.
Pistruiate i confuze,
Vd i dou buburuze,
Cu-aripioare de mtase,
Se nclin, graioase.
SILVIU:
V salut! Sunt Voinicel,
Curajosul oricel.
Sunt iste, am mintea treaz,
oricimea m stimeaz.
De nimic nu-mi este fric.
Uite, astzi, o pisic
i-a gsit cu mine naul,
Cnd am vrut s roni caul.
Am intrat tiptil n cas,
Caul m-atepta pe mas;
Cnd s m nfrupt mai bine,
Vd pisica lng mine.
Dar n-am stat aa, buimac,
Ci i-am dat un bobrnac,
De musti am tras-o tare,
Am clcat-o i-n picioare.
Pn la urm, dragii mei,
A fost vai de coada ei!
***

VALI:

Am vzut ce s-a-ntmplat,
Tot ce-a spus e-adevrat.
N-a minit. La o adic,
A uitat doar ca s zic
oricelul cel ghidu
C pisica e de plu.

1. ntr-o nu tiu care sear


ntr-o nu tiu care var
ntr-un nu tiu care sat
Sub un nu tiu care pat
Sub un nu tiu care pat
Mititel ct un cercel
St pitit un oricel
Tremurnd bietul de el
Fiindc-aflase dintr-o carte
Fiindc-aflase dintr-o carte
R: ntr-o nu tiu care sear
ntr-o nu tiu care var
ntr-un nu tiu care sat
Sub un nu tiu care pat
2. Nici prea mare dar nici mic
St pitit o pisic
Tremurnd i ea de fric
Fiindc-aflase dintr-o carte
Fiindc-aflase dintr-o carte
3. Terminnd de ros un os
ade-un cine zdrenuros
Tremurnd i el fricos
Fiindc-aflase dintr-o carte
Fiindc-aflase dintr-o carte
4. Fr vreun dinte ros
ade-un lup foarte nervos
Tremurnd i el vrtos
Fiindc-aflase dintr-o carte
Fiindc-aflase dintr-o carte
5. Cu piedica putii tras
ade o vntoreas
Tremurnd cu tot cu cas
Fiindc-aflase dintr-o carte
Fiindc-aflase dintr-o carte
Mititel ct un cercel
St pitit un orcel

NU CITETI O CARTE ?!
SCENET
PERSONAJE:

A un elev harnic, ordonat; ANDREEA


B - un elev lene, dezordonat. MATHYS

A : Din cte am neles, nu-i prea place s citeti...


B : De ce spui asta? Ba chiar astzi am citit n ochii mamei o oarecare nemulumire. Cred c s-a uitat n
carnetul de note
A : La cri m refer. Nu citeti nimic ?
B : O, ba da, aproape n fiecare zi cte una.
A : Chiar aa?
B : Uite, chiar astzi am citit o carte potal ilustrat pe care mi-a trimis-o vrul meu, Costel de la
Buteni. Mi-a plcut ,c era n versuri. Zicea:
Este ora nou,
Aici la Buteni plou.
A : Tot nu m nelegi. Eu vorbesc de citit o poveste, o istorioar. Acum eti lmurit?
B : Butean! Citesc i poveti, cum s nu. Chiar azi am primit un mail de la sora mea, Tana. Mi-a
povestit istoria cu farsa pe care au fcut-o ele bieilor n tabr. Poveti, ce mai
A : Ascult, nu te preface c nu m nelegi! Eu vorbesc de cri de literatur, de tiine, de cltorii.
B : Aa spune! Sptmna asta asta am cumprat o carte super i am nceput s-o citesc.
A : Cum se numete?
B : Mersul trenurilor. Vreau s plec cu prinii la bunici i nu tiu sigur ce legturi avem.
A : Dar o carte de literatur nu citeti?
B : Da, dar s vezi fenomen interesant. M-am apucat ntr-o zi s citesc o carte aa de groas ( arat cu
mna), iar la pagina 8 m-a prins somnul. A doua zi am luat-o de la capt i cnd am ajuns la pagina 9 iar
m-a prins somnul. Nu tiu ce am de nu pot s trec peste aceast pagin.
A : Ia i tu o carte mai interesant!
B : Am luat , dar au dat de ea Titel i Gigel, gemenii vecinilor notrii au rupt-o. Ce te poi atepta de
la doi analfabei?! Abia dac au un an.
A : Cred c i-a prut ru de carte .
B : Aaa, nu, c nu era a mea, o mprumutasem de la bibliotec.
A : i de atunci nu ai mai mprumutat nimic?
B : Ba da, am luat Opere complete de cineva, adic nu . Am luat Scrieri de altcineva. Am luat
vreo trei la care le-am uitat titlul, dar le tiu coninutul . De la cei ce le-au citit, c le-am spus s mi le
povesteasc.
A : Spune-mi subiectul uneia dintre ele, poate am citit-o i eu!
B : Da. Uite c i-o spun pe aianu tiu cum i zicelas c-i dai seama de titlu dup subiect. Aa
deci! Unuladic nu unul, ci altul, avea o soacr , sau nu, o nor .sau o cuscrpe care o chema
Zoiicasau Tua Mrioarasau , nu, Julieta, nu tiu exact, dar ce conteaz numele? Ei, i era un
personaj negativi citea ziarul, cu unul Agami Venturianosau Ivan Pitulori Stan Pituln
fine, i-l lua aao mie de leghe n balon, c
A : ( l ntrerupe) Stai! Le-ai ncurcat aa de tare, c ai ajuns la Jules Verne.
B : Dar eu sunt o persoan cult!
A : Vd c nu i-a rmas nimic din toate crile pe care le-ai avut. Din nici una.
B : Cum s nu? Mi-au rmas coperile, c am fcut din ele un oracol mortal, nu altceva!
A : Vrei s spui c ai luat coperile crilor?!
B : Pi, nou ne-a spus doamna nvtoare c din fiecare carte trebuie s ne rmn ceva. Mie.mi-au rmas
coperile.

O LUCRARE SCRIS... VORBIT


ADINA: Se tie c, nc de la descoperirea extemporalelor, a lucrrilor de control i a tezelor, toate acestea
se dau n scris. De altfel, aa se i cheam: lucrri scrise. Se cunoate la fel de bine i procedeul: elevii rup o
foaie de hrtie, se gndesc cteva clipe, apoi se atern pe lucru... adic pe lucrare. Bineneles, cei care s-au
pregtit. Ceilali fac i ei o lucrare scris, dar... mai mult vorbit.
Tema lucrrii? Oricare. De pild: Cum am petrecut vacana?"
i iat-l pe eroul nostru. A nceput lucrarea printr-un apel pe ct de uotit, pe att de disperat ctre colegul
su de banc:
ROBERT Sst! Sst! Vacan" se scrie cu v mare? De ce, m, c
doar a fost vacana mic?! Stai niel mai oblic, nu vd nimic! i scrie mai mare, s m binoclez i eu... Cnd
anceput vacana? La 30? n era noastr? Eti sigur? Ah, ai un umr care acoper trei propoziii.
Ce scrii tu acolo de Ploieti? Trebuie s scriem i despre regiunile petrolifere? Spune-mi i mie, m...
Bine!... S tii c nu mai vorbesc cu tine niciodat. (Rugtor): Haide,
m... (Furios): Mai vii tu pe la mine s-i dau pompa de biciclet! (Blnd) Te rog... Arat-mi, c-i dau i
bicicleta de la pomp.
(Continu milog)
Ce-ai scris acolo, n rndul al treilea? Cloc, sau plosc?...Troscot?! Nu vrei s-mi spui? Nu vrei, ai?
Bine. Las' c o s m plng doamnei invatatoare de tine. O s vezi tu,
bombne eroul cu lacrimi n ochi.
SILVIU:
- De ce s te plngi? C nu te-am lsat s copiezi?
ROBERT: Nu! C scrii urt i... i indescifrabil!
IN LUMEA BASMELOR
R: La, la, la,la,la, la, la, la
In lumea basmelor noi am intrat
Cu Alba ca Zapada ne-am jucat
Si cu Cenusareasa am vorbit,
Cuvinte magice ea ne-a soptit.
Motanul incaltat era si el,
Bunica si Scufita Rosie,
Alice, Pinocchio si Apolodor
Erau si ei in lumea basmelor
R: La, la, la,la,la, la, la, la
Cu Degetica ne-am mai intalnit,
Mica Sirena si ea a venit
Era si Craiasa Zapezilor
Si Fat-Frumos si Zana Muntilor.
De vreti si voi in lumea basmelor
Cantati cu noi si va fi mai usor,
Cu personajele sa va-ntalniti
Balauri, vrajitoare, zmei si printi.

R: La, la, la,la,la, la, la, la 1. 4

SCUFITA-ROSIE
POVESTITOR1: A fost odata o fetita
ADINA
Ce-avea o rosie scufita,
Primita de la bunicuta
Si cand pe cap si-o aseza
Scufita-Rosie ii zicea
Si toata lumea o admira.
Dar iata ca-ntr-o zi cu soare
O cheama mama-n graba mare.
MAMA: Hai, vino, Rosie Scufita,
ESTERA
Sa mergi la biata bunicuta
Ca e bolnava, saracuta,
Si singurica in casuta.
Deci, du-te-acus in graba mare!
Ia cosuletul cu mancare!
SCUFITA-ROSIE: Am inteles, mamica draga.
ANDREEA La bunicuta fug degraba!
POVESTITOR 2:
Si vesela si sprinteioara
IULI Ea zburda ca o caprioara
Fara sa stie, mititica,
Ce o asteapta acusica.
ANDREEA: La bunica prin padure
Singura-am plecat
Cosuletul cu merinde
Mama mi l-a dat
Si mi-a spus sa fiu cuminte
De la drum sa nu m-abat
Prin padure-i lupu-nfometat
Bunicuta e bolnava
Si la ea ma duc
Lapte, cozonac si bunatati
Eu am sa-i duc
Drumul am sa-l parasesc
Si cu nimeni nu vorbesc
Fiindca mama asa m-a invatat
IULI Dup-un tufis statea pitit
Cumatrul lup, cam ostenit,
Si lacom si hulpav de fel,
Cand pe fetita o zari
Iute in fata ii sari,
Cu glas mieros o lingusi.

LUPUL:
GEORGE
S.R. :

Ziua buna, Rosie Scufita!


Unde-ai plecat grabita, fetita?

Iaca ma duc la bunicuta


Ca e bolnava, saracuta!

LUPUL: Eu de folos as vrea sa-ti fiu


Asa ca spune-mi ca sa stiu:
Unde-i casa bunicii tale?
S.R. : Intr-o casuta mai la vale.
LUPUL: Iata poiana inflorita
Ce cu miresme te invita
Un buchetel sa impletesti,
Bunicii sa i-l daruiesti.
S. R.: Ca bine zici, cumetre lup!
Bunicii mele o sa-i pun
In cosulet si floricele
Ca sa se bucure de ele.
Ce padure minunata
Sa ma joc un pic
Ca drumul pan la bunica
E destul de mic
Drumul am sa-l parasesc
Si cu nimeni nu vorbesc
Fiindca mama asa m-a invatat
POVESTITOR 1: Si-n timp ce fata culegea
O floare ici, alta colea,
Si fericita le-admira,
Cumatrul lup grabit mergea
Gandind: Ce bine voi manca!
Si de cum casa o zari
Lupul pe usa navali
Si pe bunica o-nghiti!
POVESTITOR 2 : Si el s-a prefacut, zacand,
S-a-ntins in pat, tot asteptand,
Iar cand urechile ciuli,
Pasii Scufitei auzi.
Si de cum usa a crapat,
Mirata, fata a-ntrebat:
S.R.: Vai, bunicuto,
Ce ochi mari ai!
LUPUL: Ca sa te pot vedea mai bine!
S.R.: Bunicuto, de ce ai urechile asa de mari?
LUPUL: Ca sa te pot auzi mai bine!
S.R.: Si ce gura inspaimantatoare ai!
LUPUL: Ca sa te pot manca mai bine!

POVESTITOR 1: Lupul, satul si oboist


S-a-ntins in pat si-a adormit.
Cand lupul nostru sforaia
Ferestrele le zguduia.
Tocmai atunci pe-aici trecea
Un vanator

VANATORUL: Oare bunica e bolnava?


ALEX
Sa intru, ca nu e de saga!
Aici mi-erai, cumetre lup?
De cand te caut! Am crezut
Ca din padure te-ai tot dus
De frica pustii ce-am adus!
Iar tu de viclenii te tii?
Dar nu mai scapi! Asa sa stii!
POVESTITOR 2 : O foarfeca a luat pe loc,
Pe lup l-a spintecat de tot,
Scotand din burta lui indata
Pe bunicuta si nepoata.
BUNICA:
MIHAELA

Multumesc, drag vanator!


Am crezut ca am sa mor.
Nepotica mea draguta
N-a venit drept spre casuta.
Prin padure- alergat
Si lupul, iata, ne-a mancat.

S.R.: Iarta-ma, bunico draga!


Nu mai fac si alta data!
POVESTITOR 1: Din gura lupului scapata,
Scufita-Rosie ne-nvata:
S.R. : De sfatul mamei ascultati
Si niciodata nu uitati:
Paza buna trece primejdia rea!

S-ar putea să vă placă și