Învăţător: A fost odată ca niciodată

O poveste minunată cu gust de îngheţată.

E povestea clasei întâi,
Povestea năzdrăvanilor copii,
Care,ca-n vis au zburat,
Trei luni de zile au învăţat,
Acest lucru vi-l spun curat
Că am bătătorit împreună acest drum minunat
Iar acum cu bucurie mare,
Vă invităm la serbare!
- Astăzi suntem la un debut, v-am invitat să admiraţi boboceii clasei l-âi
Ne vom aminti cu drag de primii paşi , neîndeminatici, de primele semne, de primele lecţii.
(Apar doi bobocei , cautând pe cineva , încep a plânge)

Boboceii: Piu! piu! piu!

Învăţător: De ce plângeţi, boboceilor? Ce s-a întâmplat?
Bobocel: Ne-am rătăcit de ceilalţi bobocei...
Învăţător: Poate au plecat la baltă?

B1: Nu, nu puteau pleca la baltă, pentru că toți boboceii din clasa întâi trebuie să fie astăzi, aici, la Balul
Boboceilor!
B2: Și-apoi noi am cutreierat toată școala și n-am ajuns la acel bal al nostru.
Înv: Păi, trebuie să dansați și să cântați și sărbătoare se va începe!
B1: Cum să dansăm singuri și fără muzică?
Învățător: Muzica , vă rog, pentru bobocei!
Copii intră în scenă. Dansul boboceilor
(14) Dansul bobocilor - YouTube

Tudor: Ora-i de plecat la școală

Veseli am ieşit şi noi
Spre străduța școlii noastre
Ne-ndreptăm cu paşi vioi
Sofia:Uită-te ce bine-mi şade
Cu ghiozdan şi abecedar
De la mama am ghiozdanul
Cartea-am primit-o-n dar
Ecaterina C: Şcoala mea e ca-n poveşti
Mai frumoasă nu găseşti
E mare, ncăpătoare
Orice zi e sărbătoare
Știți de ce mi-i dragă ea
~1~
 Fiindcă ea e şcoala mea!
Lavinia: Azi e zi de sărbătoare

Pentru noi elevi de-a-ntâia

Toată clasa e o floare

Și cu noi e-nvățătoarea

Și tăticul, şi mămica
Şi bunelul, şi bunica
Au venit cu bucurie
În astă zi să ne susție
Cântec Școala

Mădălina: Dragii mei, frumoşii mei

Fetițe și băieței
In acest timp am reuşit
Să înțeleg că fiecare sufletel
Are comori ascunse-n el

Arsenie: Și ca să ajungă un om mare

Trebuie să exploreze cu răbdare
Dar nu de unul singurel
Are nevoie de prieteni cu el
În clasă când ați intrat
Noi prieteni ați aflat

Cântec Cling cling

Cătălina:Un prieten bun e Abecedarul
El e primul ce m-a-ntâmpinat
Mă-nvață a citi, şi a scrie
Și de atunci îmi este cel mai devotat!

~2~
 Ecaterina B: Precum albinele-n pomet
Din floare-n floare sorb nectarul
Noi învățăm din alphabet
Să ne iubim Abecedarul.

Xiușa: De la A până la Z
Lănţişor de litere
Lănţişorul nu-i de aur
Dar ni-i scump ca un tezaur
Ne deschide drum departe
Luminând din carte

Laurențiu:Şi matematica îmi e o bună prietenă

Să cunosc de loc nu strică
Doar uneori m-apucă amețeala
Cind numerele îmi cer socoteală

Cântec numerele pare

Elev:
Unu-i cam suparacios,
Vezi cum sta cu nasu-n jos?
Daca ar mirosi o floare,
Ar uita de suparare!

El este urmat de doi,

Ce seamănă cu un rățoi,
Sau cu-o lebăda frumoasă,
Gingașă și grațioasă…

Treiul e un pic mai mare,

Două dealuri, în picioare
Sau e un cocor în zbor,
Spre țări calde călător.

Dar asta nu mai contează…

După el, patru urmează,
Care e un scăunel
Răsturnat! Nu stăm pe el…

~3~
Seceră cu coadă ruptă
Ce din lânuri se înfruptă
E, desigur, cifră cinci!
Câte degete-n opinci.

Peste șase n-am sărit…

Este un numărul iubit!
E un lacăt desfăcut,
Pus la ușă de-nceput.

Șapte parc-ar fi o coasă

Mititică, netăioasă…
Șapte zile sunt, surori,
Trec că șirul de cocori.

Ei sunt mici, ca doi pitici

Colacei pentru furnici
Numai buni de pus la copt.
Ei formează cifra opt!

Maimuțica cea vioaie

Coada ușor își îndoaie,
De seamănă amândouă
Chiar leit cu cifră nouă.

Noi am fost copii cuminți:

I-am ascultat pe părinți
Și la școală-am învățat,
Numai zece am luat!
Cântec Toamna boboceilor

Într-o împărăţie cam ploioasă,

trăiau un împărat şi-o-mpărăteasă
ce-aveau, cum se cuvine, şi un prinţ,
singur la părinţi.

Povestitor 2

Prinţul era de şase anişori

Si miorlăia din noapte până-n zori.

~4~
În loc de ”vreau” spunea “miorlau!”
Și tot ”miorlau” pentru „nu vreau!”

Povestitor 1

Deci, cum spuneam, cu prinţul miorlăit

De loc nu era lesne de trăit.
Când i se aduceau bomboane-
el miorlăia că vrea baloane;

Maria:

Miorlau! – că plouă-afară;
Miorlau! – că-afară-i soare;
Miorlau! – că-i zi de lucru ;
Miorlau! – că-i sărbătoare…

Povestitor 1

Părinţii nu ştiau ce să-i mai facă

– numai să tacă …
Îi aduceau în fiecare zi
o mie-o sută una jucării:

Împăratul și împărăteasa pe rând câte un vers, începe împărăteasa:

Căişori de lemn,

~5~
puşti de tras la semn,
gume şi creioane,
raţe dolofane
de celuloid,
şi căţei, şi mâţe,
şi păpuşi semeţe,
cu ochi ce se-nchid
şi iar se deschid…

Povestitor 2
Ah, dar prinţul nostru nu tăcea defel.
El voia ceva ştiut numai de el:

Maria:

Miorlau! – de ce e luna lună ?

Miorlau! – friptura nu e bună !
Miorlau! – vreau să mănânc compot !
Nu vreau compot, că nu mai pot !

Povestitor 1

…Albi şi Împăratul, albi şi-mpărăteasa.

De-atâta miorlăială, se-mbolnăvise casa.
Canarii asurziseră, căţeii leşinară,
iar caii se mutară cu totu-n altă ţară.

Povestitor 2

~6~
Bostanii şi verzele
părăsiră grădinile.
Fugiră găinile.
Zburară şi berzele.
Şi se făcu – pe câte ştiu –
în jurul prinţului – pustiu.
…Doar mâţele sosiră toate
cu cozile încârligate,
torcând de zor,
la prinţişor.

Pisicile:

Sfârr… sfârr…

Povestitor 2

Ce pisici
cu ochi mici !
ce motani
năzdrăvani !
Şi-ncepură să-l aţâţe,
miorlăind, motani şi mâţe:

Pisicile:

“Miau-miorlau !

~7~
Hai cu noi !
Nu eşti prinţ.
Eşti pisoi.
Nu mai sta ! Vino-ncoa !
De-acum, şoareci vei mânca.”

Povestitorul 2

Atunci prinţişorul, de frică

să nu se prefacă-n pisică,
uită de miorlăitul lui, fireşte,
şi prinse să vorbească omeneşte.
Pisicile-au plecat tiptil, tiptil:

Pisicile:

„Acesta nu-i pisoi, ci e copil!”

Povestitor 1

Şi foarte bosumflate fură ele

că au putut astfel să se înşele…

Toți:

Dragi copii, povestea-i gata.

Să vă duceţi imediat
Şi la mama, şi la tata,

~8~
Să le spuneţi răspicat:
”Iubiţii mei părinţi, nu vreau
să fiu şi eu un prinţ Miorlau !”
6, 30 min
,

Denisa:Când umblam la grădiniţă

Eram încă miticuţă.
Azi sunt bucuroasă tare
C-am crescut un pic mai mare.
Cătălina:
Tot mai mare o să cresc,
Am să-nvăţ cum să citesc,
Cum să scriu şi să socot –
Toate-toate-am să le pot!
Căci aş vrea să ştiţi, copii:
Sunt elevă-n clasa-ntâi!

~9~