*Hei, şcolari din clasa I,

Ia veniţi aici,
Să vă vadă toată lumea
Cât sunteţi de voioși!

*Elevii intră în clasă interpretând cântecelul „Frunzuliţă rozmarin”,

pe o melodie populară („Frumoasă-i vecina noastră”):

Frunzuliţă rozmarin,
Şapte ani am împlinit
La şcoală noi am venit,
La şcoală-am venit.
R: Suntem clasa I.
Suntem, suntem clasa I
Timpul trece repede
Si noi vom creşte.
(bis) Da, vom creşte mari
Ca să fim mai buni şcolari
Bucuria tuturor
Si-a părinţilor!

*Dragii noştri invitaţi,

Dragi bunici, părinţi şi fraţi
Ce-aţi venit cu mic cu mare,
La mica noastră serbare
Pregătită-n cinstea cui?
Toţi: In cinstea alfabetului!
Noi, cu sufletu-nsorit
De-a cărţii lumină vie
Vă spunem : bine aţi venit!
Sănătate, bucurie!

*Dragi părinţi, bine-aţi venit

La a noastră sărbătoare!
Astăzi, voi veţi auzi
Minunate poezii
Şi ce cântece cântăm
Şi ce frumos noi dansăm.
Dragi părinţi şi spectatori,
Vă rugăm de mii de ori
Ca să nu vă plictisiţi ,
Cu drag la noi să priviţi!
Deci, să-ncepem!…
*Nu e prea mult de când întâia oară,
Sculându-ne cu grijă de cu zori,
Ne-am luat ghiozdanul şi-am pornit spre şcoală,
Sfioşi, dar veseli şi nerăbdători.

*Ne mai ţineam de mâna mamei încă.

Ne era teamă? Nici acum nu ştim.
Mergeam cu drag spre prima noastră muncă:
Să învăţăm să scriem, să citim!

*Eram voioşi şi prea nerăbdători

Să dezlegăm mai iute taina slovei,
Să nu mai fim aşa neştiutori
In meşteşugul scrisului şi-al vorbei.

*Toţi ne amintim cu drag

Când pentru întâia dată
Am păşit al şcolii prag.
Tu, mămica mea cea bună
M-ai sculat de dimineaţă,
M-ai spălat pe mâini, pe faţă,
Mi-ai pus uniforma nouă
Si-am pornit-o amândouă
Către şcoala mult iubită.
Cât eram de fericită!
M-am schimbat dintr-o fetiţă
Intr-o mândră şcolăriţă.
Şi sfioasă, dar vioaie,
Am intrat la noi în clasă.

*Cântecelul „Noi acum suntem şcolari”

Ora-i de plecat la școală, veseli am ieșit și noi

Spre străduța școlii noastre ne-ndreptăm cu pași vioi
Suntem mari, suntem mari, noi acum suntem școlari
Suntem mari, suntem mari, noi acum suntem școlari

Uită-te ce bine-mi șade, cu ghiozdan și-abecedar

De la mama am ghiozdanul, cartea am primit-o-n dar
Suntem mari, suntem mari, noi acum suntem școlari
Suntem mari, suntem mari, noi acum suntem școlari
*Când la şcoală am venit,
Am avut ca dar, un abecedar.
Daru-acesta minunat
Ca dintr-o poveste,
Cu cât dor l-am aşteptat,
Cât de drag ne este!

*Fiecare filă a lui e o bucurie!

El ne-a învăţat pe toţi
A citi şi-a scrie.
De aceea l-am păstrat
Ca pe-o scumpă carte
Si nu prea l-am supărat;
Am sau nu dreptate?
Spune tu, ABECEDAR,
Ce ne eşti de faţă,
Este cineva la noi care nu învaţă?

*ABECEDARUL:
Ascultaţi la mine dar.
Eu, pe nume – ABECEDAR,
Vă chem azi la judecată,
Elevi şi-abecedar deodată.
Ce mai luptă noi dădurăm
Când cunoştinţă-abia făcurăm!
Lupta azi s-a terminat.
Cine oare-a câştigat?
Timpul e judecătorul,
Martor e învăţătorul.
Greu a fost, dar m-aţi învins.
Toate literele aţi deprins!

*Iţi aminteşti la început ce greu a fost?

Atâtea semne parcă fără rost!
Ovale, zale, bice, bastonele.
Priveam nedumerit la ele.
Acum le stăpânesc pe fiecare,
Prietene îmi sunt şi-s mândru tare!

*Parc-a fost ieri când ziua-ntreagă

Vorbeam de sunet, de silabă,
Căci pronunţam greoi, neclar
Cuvinte din abecedar
 Şi mâna cum ne tremura ,
Când l-am făcut pe primul „A”.

*ABECEDARUL:
Voi aţi muncit toţi cu mult zel
Fiindcă tu şi ea şi el
Aveţi în viaţă câte-un ţel.
Şi zi de zi şi ceas de ceas
Spre ţintă faceţi câte-un pas.
Literele ştiu câte-o poveste
Cât o Neghiniţă sau cât o alună,
Pe care numai o dată-n an
Vin ca să ne-o spună.

*A:
Nu este pentru nimeni un secret
Că şi-n abecedar şi-n alfabet
Sunt prima literă, cine-ar putea
Să nu mă-nveţe sau uitării să mă dea?
Sunt prima literă din alfabet
Şi-s mândră foc, eu vă spun drept
Căci sumedenii de cuvinte
De câte ne aducem aminte
Ca şcoală, carte, primăvară,
Tractoare ce se-ntrec şi ară,
Sau vorbe dulci ca ţara mea
Nu s-ar putea scrie fără „a”.

*B:
Sunt o literă voinică
Dar nu-mi pare rău deloc.
„B” e foarte şugubăţ,
Parcă-i trei legat de-un băţ.
Barză, brad şi brotăcel
Toate se fălesc cu el.
Şi-apoi toată lumea ştie
Că belşug şi bucurie,
Bunicuţă sau bebe
Se scriu cu litera „b”.

*C:
Cărţi, creioane şi caiete,
Clasă, călimară, cretă,
Spuneţi, care mic şcolar
Ca să scrie toate-acestea
S-ar putea gândi măcar
Să mă lase la o parte?
Sunt jumătate bob de rouă
Sau un ou tăiat în două.

*D:
Când l-am învăţat pe „D”,
Bineînţeles pe „D” mare,
Am scris cuvântul Dunărea
Cu migală şi răbdare.
„Doctor” se-ncepe, ştiţi cu „D”.
Pot să-l scriu şi-adică, ce?
N-aş putea ajunge chiar
Doctor la un dispensar?
Tu ce zici, ABECEDAR?

*E:
Nu-i nici mică, nu-i nici mare.
Parcă-i greblă în picioare.
Nimeni n-o vede pe stradă
Uite grebla n-are coadă.
Doarme-ntr-una, doarme dusă
Cu spatele spre apus.
Pentru voi, copii cuminţi,
Râde zilnic cu trei dinţi!

*F:
Litera n-a fost cuminte,
Uite, şi-a pierdut un dinte!
Furnică, fabrică şi floare
Chiar şi fulgii de ninsoare
Nimeni, nimeni nu le spune,
Fără litera „f” pe nume.

*G:
„G” e literă isteaţă,
Frumoasă şi vorbăreaţă.
Şi tot spune la poveşti
Despre stelele cereşti.
Poartă sacul cu secrete
Numai printre alfabete.
Nu-i nici lună, nu-i nici soare,
Doar un O cu gura mare!
 *H:
Horia la şcoală vine
Îmbrăcat cum se cuvine.
Şi nu este nicio taină:
El îşi perie cu grijă
Zilnic îngrijita-i haină.

Hora s-o întindem mare,

Dragii mei colegi de şcoală!
Hora mare, hora mare,
Hai să o jucăm!
Haideţi toţi cu veselie,
Haideţi să cântăm!

*Cântecul „Drag mi-e jocul românesc”- cu acompaniament muzical;

se dansează o horă.

Drag mi-e jocul romanesc,

Dar, nu stiu cum sa-l pornesc.

ref::: Hei. hei, tra-la-la,

la, la, la, la, la, la, la.

Bine de nu loi porni'

Eu rusine oi pati!!!.

ref:::Hei, hei, tra-la-la

la, la, la, la, la, la, la.

Nu, te uita la cojoc

Ci te uita cum mai joc!!!!.

ref::: hei, hei, tre-la-la

la, la, la, la, la, la, la

*I:
Dintre toate mai uşor
„i” chiar e un beţişor.
Stă visând cu gândul dus
Ca un brad pe munte sus
Şi se-ntreabă de ce oare
N-are fraţi şi surioare,
Măcar două beţişoare.
*J:
Sunt un baston întors pe dos
Chiar de nu-s aşa frumos.
Fără mine nu poţi scrie
Nici „joc” şi nici „jucărie”.
„J” a fost senin,
Dar s-a-ncovoiat puţin.
I se spune bietului
Cârja alfabetului!

*K:
„Kilogram” şi „kilometru”,
Vasilica şi cu Petru
Să le scrie n-ar putea
De n-ar şti litera „K”.
Şi eu vă sunt de folos:
Cântăriţi tot ce-i frumos:
Ceapa, varza, leuşteanul,
Cântăriţi cu kilogramul.
Sunt o literă glumeaţă,
Nu mă las uitată-n viaţă!

*L:
Parcă-i cizma lui bunicu’
Îmi spunea aseară Nicu.
Si-l putem scrie uşor
Dintr-un băţ şi-un beţişor!

*M:
Mamă, mamă, dragă mamă,
In orice clipă din viaţă,
Eu te am mereu în faţă!
Iar când fac obrăznicii,
Cum mai fac şi alţi copii
Tu, mămica mea mă cerţi
Dar eşti bună şi mă ierţi.
Iţi promit de-acum-nainte

Am să fiu mereu cuminte.

Si-am să-nvăţ din răsputeri,
Azi, mai bine decât ieri.
Eu îţi spun adevărat
Vreau să-mi ţin cuvântul dat.
Să pot face numai bine,
 Să te simţi mândră de mine.
Eu sunt bucuria ta,
Nu-i aşa, mămica mea?

*Cântecul „Mama”

E-un cuvânt care-mi dă putere mereu,

Un cuvânt care nu mă lasă la greu;
Numai două silabe gemene sunt,
Dar sunt fără egal pe pământ:

Mama! – când să-nving reuşesc,

Mama… - când mă mai lovesc,
Mama – e un strigăt firesc;
Mama, te iubesc!

E-un cuvânt fermecat care face minuni,

Doar rostindu-l simţim c-am vrea să fim mai buni;
Numai două silabe gemene sunt,
Dar sunt fără egal pe pământ:

Mama! – când să-nving reuşesc,

Mama… - când mă mai lovesc,
Mama – e un strigăt firesc;
Mama, te iubesc!

Numai două silabe gemene sunt,

Dar sunt fără egal pe pământ:
Mama! – când să-nving reuşesc,
Mama… - când mă mai lovesc,
Mama – e un strigăt firesc;
Mama, te iubesc!

*N:
Două beţe stau de pază,
Faţă-n faţă şi dansează.
Nu e frate bun vă zic
Cu „M” mare şi „m” mic;
Seamănă, dar n-are spor
Că-i lipseşte un picior.

*O:
Mă cunoaşteţi , mic şi mare
Şi-mi ziceţi covrig, îmi pare.
Dar ziceţi-mi cum veţi vrea,
Eu tot „O” voi rămânea.
De cu zori şi până seara,
Vara, când stai lângă lac,
Te cuprinde plictiseala
Dacă n-auzi şi „OAC! OAC!”
 *Cântecul „Broscuţele”

1. Ce petrecere frumoasă
Este-n margine de lac
Broscărimea bucuroasă
Are vin şi cozonac.

R: Oac, oac, diridirida

Oac, oac, oac, oac, diridirida
Oac, oac, diridirida
Oac, oac, oac, oac, diridirida.

2. Un broscoi cântă la cobză

Şi o broască la ţambal
O broscuţă mică, strâmbă
Vrea să joace sus pe deal.

R: Oac, oac, diridirida

Oac, oac, oac, oac, diridirida
Oac, oac, diridirida
Oac, oac, oac, oac, diridirida.

3. Dintr-o trestie înaltă

A ieşit un câine şchiop
Broscărimea speriată
A luat-o la galop.

R: Oac, oac, diridirida

Oac, oac, oac, oac, diridirida
Oac, oac, diridirida
Oac, oac, oac, oac, diridirida.

*P:
-Eu sunt „P” din „pepene”!

-Din cel care-i harbuz ,

Sau din cel care-i castravete?

-Ce mă sâcâi, măi băiete?

Ce-am avut de spus, am spus.
Vorba lungă…Stii dictonul?
Uite-acuş îmi iau bastonul
Şi schimbăm pe loc fasonul!
*R:
Litera nu e prea grea
Şi-o vom scrie uite-aşa:
Facem „P” întâi ş-apoi
Mai luăm un băţ cu noi
Şi-l punem culcat să doarmă.
Uite-l că nu se răstoarnă!

*S:
„S”, copii, cum să vă spun,
Are istoria lui:
Într-o zi, un pescar vestit
Cu noroc la pescuit,
Peşti mai mulţi vrând să câştige
A pus la capăt de sfoară
Cap în cap două cârlige,
Ca să fie-asigurat,
El invers le-a aşezat.

*T:
Tată, tată, dragul meu,
Mândru eşti că ai un fiu!
Tată, eu încerc să ştii
Să-ţi fac numai bucurii.
Dar îmi dau prea bine seama
Că se-ntâmplă câteodată
Să te supăr, dragă tată.
Ba mai iau o notă mică,
Ba pun clopot la pisică
Fac şi eu greşeli, prostii,
Cum mai fac şi alţi copii.
Dar, de – acu - nainte, gata!
Vor vedea mama şi tata,
Că voi fi exemplu, gata!
Tata,
Astăzi e ziua ta, tata !
Cât de mult te prețuiesc,
Tata !
Ca tine-aș vrea sa fiu,
Tata!

Tata,
Ești universul meu,
Tata !
Și ne ocrotești mereu,
Tata !
Noi te iubim nespus,
Tata !

Tu ești eroul meu,

Te voi iubi mereu,
Să fii mândru de mine,
Eu vreau sa fiu ca tine,

Tu ești eroul meu,

Te voi iubi mereu,
Tata !

Mulți ani,
Mulți ani să îmi trăiești,
Tata !
Și să-mi citești povești,
Cu tine să adorm,
Tata !

Tata,
Tu ai un suflet bun,
Tata,
Ești harnic și ești blând,
Tata !
Ești cel mai iubitor,
Tata !

Tu ești eroul meu,

Te voi iubi mereu,
Să fii mândru de mine,
Eu vreau sa fiu ca tine,

Tu ești eroul meu,

Te voi iubi mereu,
Tata !

*U:
U, u, u şi iar u, u!
Trenu-i pregătit la gară
Ca să plece azi prin ţară.
U, u, u şi iar u, u!
Peste câteva minute,

Trenul trece iute, iute.

Când în gară a sosit,
Roţile şi le-a oprit.
U, u, u şi iar u, u!

*V:
Două beţe jos legate
Fără brâu la jumătate.
Dacă ne-am urca pe ele
Am ajunge pân’ la stele.
Şi de-am vrea, chiar pân’ la soare
De-am tot pune beţişoare.

„V” mai e asemănător

Cu un stol de raţe-n zbor.
Îl poate scrie orice fetiţă
In cuvântul „veveriţă”.

*X:
Eu sunt „X”, priviţi la mine!
La urmă nu-s de ruşine!
Două spade, nu prea late,
In mijloc încrucişate.
Este „X”. De-l căutaţi,
In excursie-l aflaţi!

*Z:
Tot trei beţe ca la „A”,
Insă aşezate-aşa:
Un băţ sus şi unul jos,
Intre ele mai frumos
Băţul mare supărat,
Îl vom pune aplecat.
„Zidar” şi „zidărie”,
Ba chiar şi nota „zece”,
Încep cu „Z”, se ştie.
Dar altul mi-e secretul:
Cu mine se încheie ALFABETUL!

*Ştiind acum tot alfabetul

Deprins încetul cu încetul,
În catalog toţi vor s-adune
Doar bucurii şi note bune.
Dar veţi vedea că nu oricare
Scrie încet şi cu răbdare.

*Ştiţi cu toţii azi că nu mai este

Sfarmă- Piatră din poveste.
Ştiţi c-au fost , dar nu mai sunt
Strâmbă - Lemne pe pământ.
Strâmbă - litere mai sunt
Cei care le fac încovoiate.
Poate vreţi să-i ştiţi şi voi!
Uite-aici sunt printre noi
Cei ce scriu în graba mare
Fără un pic de răbdare:

*Sceneta „Uf, e greu să fii şcolar!”

Uf, e greu să fii şcolar!

Este, pe cuvântul meu
De şcolar de-a-ntâia…greu!
Dar nu şcoala mă apasă,
Ci doar criticii de-acasă.

Când de lecţii mă apuc,

Dup-un ceas devin năuc.
Câţi în jurul mesei încap,
Toţi mă bat mereu la cap.
Şi-mi pândesc orice mişcare:

Mama, tata, mama-mare,

Tanti Geta, unchiul Gicu,
Nenea Gore şi bunicul.
De-atâţia critici nu mai poţi
Niciun cuvinţel să scoţi!

Un coleg: -Asta-i virgula? Ha, ha!

Mai curând e-o acadea!

Alt coleg: -Asta e caligrafie?

Fir-ar el de scris să fie!

Alt coleg: -Spune repede, de vrei,

Cât fac 7 şi cu 3?

.........10.
De greşeam şi adunarea
Cred c-ar fi chemat salvarea.
Bietu-mi cap, de mic şcolar,
Mi-l făcură calendar!
Ascultaţi acum ceva.
O propunere - aş avea:
Nu se poate-nfiinţa
Şi o şcoală de părinţi
Să se facă mai cuminţi?
 *Sceneta „Fetiţa leneşă”:

O fetiţă cu un ghiozdan în spate iese în faţa colegilor şi se plimbă

tacticoasă:

-Ce să fac? Nu-s eu pricina

Că peniţa poartă vina.
Uite-o ţin bine de cap
Dar nu-i chip că tot o scap!
Şi-o coteşte-aşa la vale
Mă uit după ea cu jale.
Fuge-aşa ca o neroadă
Face litera schiloadă!

Într-o parte a clasei sunt amenajate câteva scăunele. Fetiţa se îndreaptă

spre ele, caută ceva în ghiozdan, scoate o oglindă şi spune, uitându-se în ea:

-Oglindă, oglinjoară,
Spune-mi,
Cine-i cea mai frumoasă din şcoală?
Ştiu că eu sunt, din zori până-n serat
Pentru că de tine nicicând nu mă despart.
Mama zice dimineaţa: ”Scoală!”

Tata zice: „E vremea de şcoală”

Apoi spală-te, mănâncă, ia-ţi ghiozdanul
Şi, vrei nu vrei, note bune să iei!
La şcoală cum să stau nepieptănată?
Să mă creadă lumea vreo dezordonată?
Ah, ce bine e-n recreaţie!
Eu mă uit în oglinjoară,
Ca să văd o mutrişoară
Tare drăgălaşă!
Şi bunica-mi zice-adesea:
„Ce fetiţă minunată!”
Păi, spuneţi şi voi acum:
Să-nvăţ, să mă obosesc?
Mai bine să lenevesc!

Se culcă pe pătuţul improvizat şi visează că în jurul ei apar literele

care o ceartă.
 Câţiva colegi, care interpretează rolul unor litere vin şi o ceartă, o
chinuie, ca într-un coşmar:

*Ascultă, dragă fetiţo!

Noi suntem literele
Şi vrem să te-ntrebăm:
Ce ai cu noi?

*De ce ne chinuieşti?
Când trebuie să scrii „ghe”, ţi-e foame
Şi îl mănânci pe „h”,
Picioruşele sau braţele ni le schilodeşti!

*Spune, de ce ne chinuieşti?
Ce ai cu noi? De ce nu ne iubeşti
Şi mai tot timpul ne-nvârţi şi ne suceşti?
După atâta tevatură
Iese o harababură!

*Uite ce e fată dragă,

Lasă oglinda la o parte
Şi apucă-te de carte.
Că eşti frumoasă, nu-i nimic de zis,
Dar uite, până una-alta, te-ai făcut de râs!

*Toate literele în cor: Gândeşte-te mai bine ce ai de făcut!

Fetiţa se trezeşte speriată, îşi revine şi spune:

*Oglindă, oglinjoară,
Cine-i cea mai frumoasă din şcoală
Să nu te mai întreb mereu, promit!
Chiar azi m-apuc mai serios de scris şi de citit!

Cântec: Are mama o fetita

Are mama o fetita, cat un ghemotoc

Are mama o fetita, cumintica foc
Vesela si harnicuta unde s-ar afla
Parca e o albinuta, asa este ea
Si la scoala si acasa ea mereu de zor
Fata mamei e voioasa si de ajutor
Acasa eu cred ca nu strica sa fii gospodina mereu
Caci patul mi-l fac singurica si praful il sterg numai eu
Ghiozdanul mi-l fac de cu seara si pun tot ce trebuie-n el
Imi dau pantofiorii cu ceara si sortul mi-l calc frumusel

Are mama o fetita, cat un ghemotoc

Are mama o fetita, cumintica foc
Vesela si harnicuta unde s-ar afla
Parca e o albinuta, asa este ea
Si la scoala si acasa ea mereu da zor
Fata mamei e voioasa si da ajutor

La scoala, la fel ca acasa imi place cuminte sa scriu

Si sunt totdeauna in clasa, atenta ascult ca sa stiu
Si vreau sa invat cat mai bine sa fiu un exemplu mereu
Oriunde-i nevoie de mine, indata prezenta-s si eu

Are mama o fetita, cat un ghemotoc

Are mama o fetita, cumintica foc
Vesela si harnicuta unde s-ar afla
Parca e o albinuta, asa este ea
Si la scoala si acasa ea mereu de zor
Fata mamei e voioasa si de ajutor

*ABECEDARUL:
V-aţi străduit cu toţii. Pot să spun
Că-n clasa voastră am lucrat cu drag.
Aţi mers cu mine pe-al luminii drum,
Vă mulţumesc şi-acum mă retrag!

*Iubite ABECEDAR,
De azi ne despărţim.
De la tine ne mutăm
Alte cărţi să învăţăm.
Vrem să-ţi mulţumim curat
Pentru că ne-ai învăţat
Şi să-ţi spunem cu plăcere:
RAMAS BUN! LA REVEDERE!

*Toţi copiii:
RAMAI CU BINE ABECEDAR,
LA ANUL TU AI SA-NVETI IAR,
O ALTA CLASA DE COPII
A SCRIE BINE SI-A CITI!
*Voi de Doamna ați uitat?
Noi v-am scris o scrisoare:

*Doamna, nu vă este greu,

Să repetați întruna, când mi-e greu?
Vă mulțumesc că zi de zi,
Mă ajutați a socoti și a citi

*Gabi a scris că-i mulțumește!

Ștefania c-o iubește!
Denis că-i cuminte...
Carina c-a pierdut un dinte!

* Ianis i-a scris c-a fost atent,

După ce-a luat un ”suficient”,
Când a uitat să-și facă tema...
Și a dat vina pe ...Ema!

*Iosua promite să citească,

Raul c-o să socotească,
Paul că va desena,
Iar Ana va cânta.

*Căci...nu au fost cuminți, se pare

Cum dorea doamna învățătoare.

Toți: Și toți v-am scris, iubită doamnă,

Că vom fi și mai atenți la toamnă.

*Iar din vacanță de la mare

Vă vom trimite o scrisoare!
Cu titlu, cu alineat,
Așa cum bine-am învățat!

* Bravo, bravo dragii mei!

Ați învățat toți minunat
Cum nici nu m-am așteptat.
Meritați ca să plecați
Și-alte cărți să învățați
Foarte bine v-am notat
Și pe toți v-am promovat!
Cântec: Vacanța

Astăzi chiar sunt fericit!

M-am trezit din somn zâmbind.
Mă simt ca și când plutesc,
Simt că mă topesc!

Deci ghiozdanul mi l-am luat

Și spre școală am plecat.
Îmi tot repetam în gând
Și-am început să cânt:

Vine vacanța și de bucurie

Până la cer eu mi-aș dori să sar!
Este ziua în care am mai crescut încă un an
Și-am primit vacanța în dar!

Îmi este dor și de bunici

Și de cei mai buni amici.
Dar în curând îi voi vedea spre bucuria mea!
De dimineață până-n noapte

Vom mânca cireșe coapte,

Vom depăna doar amintiri,
S-asculți și să te miri!

Vine vacanța și de bucurie

Până la cer eu mi-aș dori să sar!
Este ziua în care am mai crescut încă un an
Și-am primit vacanța în dar!

Vine vacanța și de bucurie

Până la cer eu mi-aș dori să sar!
Este ziua în care am mai crescut încă un an
Și-am primit vacanța în dar!