PRINTRE ANOTIMPURI

Învățăm împreună despre tot si despre toate!

Culegere de
texte și poezii
pentru
copii dragi

AMALIA BULEA KRISZTINA SZEKELY

CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ BRAȘOV
Cuvânt înainte...
De-alungul întregii noastre cariere am simțit imperios
nevoia unor materiale didactice ingenios *construite*, în
sensul că ,acestea să fie instructive, să ofere informații cât
mai diverse, ușor de receptat , cu o imagistică atrăgătoare.
Nu știm cât de mult sau, cât de bine am reusit, noi am
incercat!
Textele, poeziile, imaginile nu ne aparțin! Noi ,nu am făcut
decât, să le adunăm pe toate împreună, ca într-un
mănunchi și, să vi le punem la dispoziție.
D-voastră, prin buna cunoaștere a problematicii și prin
creativitatea de care dați dovadă, le puteți folosi, în cele
mai diferite scopuri , formulând cerințele în funcție de
copiii cărora vă adresați, printr-o intervenție educațional
terapeutică, personalizată.
Bibliografie :
Surse internet:
 www.logopedics.info
 www.desprecopii.com
 www.lumeapiticilor.ro
 www.nounascuti.ro
 www.images.google.ro
 www.animatedgif.net
 http://www.disneyclips.com/imagesnewb/imageslwrakr01/clipbts.gif
 http://www.dragamea.ro/category/poezii / Desene: BURDA

 Almanahul “Lumea Copiilor”

 Revista *Draga mea*
 Marcela Penes*Sarbatorile anotimpurilor*Editura Aramis, Bucuresti,1998
 Maria Puia*Limba noastra fermecata*-culegere de exercitii pentru
educarea limbajului, Editura Scorpion 7, Bucuresti 1996
 SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE

Au plecat spre ţări cu soare

Păsările călătoare,
Căci la noi e frig şi plouă,
Vântul bate cu putere,
Frunzele-au căzut şi ele.

În cămară adunate
Stau la sfat fructele coapte.
Nu este greu de ghicit:
Ce anotimp a sosit?

Anotimpul frunzelor uscate,

Lăzilor cu roade încărcate,
Anotimpu-n care noaptea creşte
Şi în care vremea se răceşte.

Toamna este cel mai viu colorat anotimp, însă spre sfârşitul lui timpul devine ploios şi
posomorât. Este timpul pregătirii pentru iarnă. Frunzele cad, blana animalelor se îngroaşă.
 Poarta palton de frunze aurii
Cu un parfum de strugurii din vii
Aduce ploi si vanturi reci, uscate
Paseste pe covor de frunze moarte.

Toamna pune-n cosuri de nuiele

Fructe: prune, nuci, struguri si mere
Oamenii muncesc cu spor pe campuri
Spre tari calde pasari pleaca-n carduri.

Coloreaza!
 Citeste! / Transcrie in caiet Cerinte de lucru:

Școala mea
A tecut vacanța
Cât a fost de mare,
Iar începe școală,
Nici o suparare.
Îmi revăd colegii
După-ntreaga vară
Băncile și clasa
Si pe profesoară.  Desparte în silabe cuvintele subliniate
 Formulează propoziții cu aceste cuvinte
Mergem iar la școală!  Povestește cum ți-ai petrecut vacanța
Ne-adunăm aici
De la cei mai mari
Pan*la cei mai mici.
Și-acum înca-o dată,
Ca de-atâtea ori,
Am adus la școală
Zâmbete și flori.
O iubim cu toții.
Nu e vorbă goală,
Bine te-am găsit,
Draga noastră școală!

La început de an școlar
Anul școlar, iată începe! *Rugăm un programator
Și afară-i timp frumos, Care știe cum să facă
*Să te-apuci iarși de teme Un program al temelor,
Vai, e tare plicticos! * Pentru el ar fi o joacă!*
Și-atunci Petru și Ioniță, Adișor, colegul lor,
Amândoi colegi de bancă I-a privit întrebator:
Încă de la grădiniță, -Și la școală-n locul vostru
S-au gândit ziua întreagă Merge un calculator?
Găsind, iata o salvare:
Să muncească-n locul lor
Două- trei calculatoare:
ANOTIMPURI
ed. Iuliana Moraru, Grădiniţa Padea, jud. Dolj

Mie-mi place la bunici,

Eu vin vara des aici
Şi alerg prin curtea mare,
După pui şi răţişoare.

Mie-mi place la bunici,

Eu şi toamna vin aici,
Să mănânc struguri şi mere
Adunate în panere.

Mie-mi place la bunici,

Iarna raiul e aici,
Zbor cu sania uşoară
De pe deal, pe ulicioară.

Mie-mi place la bunici,

Primăvara-s tot aici.
Mă-ncălzesc cu drag la soare,
Privesc păsări călătoare.
 LUNILE TOAMNEI

Septembrie e prima lună,

Cu soare și vreme bună,
Cu struguri copți în vii
Și școli deschise pentru copii.

Octombrie sosește imediat

Cu vânt rece pe-nserat.
Păsările-ncep să plece,
Că le apucă vremea rece.

Noiembrie e ultima lună,

Cu furtună și cu brumă,
Este rece și-ncruntată,
Așa i-a fost soarta dată.

Trimisă de Florina Dinu, Slatina, jud. Olt

 Scrisoare pentru pisoi
Elena Stanciu

Dragă, dragă pisoiaș,

Ce-ai venit de la oraș, Cerința de lucru:
Noi, pisoii de la țară,  Explică urmatoarele cuvinte: ocară, placul,
Nu ne facem de ocară: fotolii,pofta, culinară
Prindem șoricei cu sacul  Transcrie textul în caiet
 Desparte în silabe 6 cuvinte alese de tine
Și-i facem stăpânei placul.
 Desen
Ar fi bine să înveți
Să alergi și să vânezi,
Căci, la țară, noi pisoii
NU stăm ziua în fotolii,
Ci muncim din zi în seară
Pentru pofta……. culinară

citeste! Cerinte de lucru

Toamna
Vin cu atâtea nestemate
Si trimit vara departe
În alai de frunze moarte,
Peste păduri ruginii,
Cu cărările pustii,
Lipsite de cântătoare,
Ce-au plecat în zări cu soare,
Culoarea pădurii schimb,
Poarta școlilor deschid
Unde-nvață Feți-Frumosi
Silitori și respectuoși
Și mă cânta-n poezie
Că-s nostalgica tarzie.  Transcrie in caiet poezia
 Formuleaza propozitii cu urmatoarele
Frunze galbene adun
cuvinte:
Și coroana-n cap le pun -frunze
De la rodul câmpului -paduri
Dau folosul anului. -soare
-scoala
Când bruma cade pe vii
Culeg struguri razachii
Fiorosul vânt cand vine  Realizeaza un desen despre culorile toamnei
Spune: iarna-i dupa tine!
 citeste! Cerinte de lucru

Îngerasul
Luminita Toia

Trebuie să stiți cu toții:

Pentru orice copilaș,
Dumnezeu a dat poruncă,
Să vegheze-un îngeras.
Chiar de când începe ziua,
Îngerașul se trezește
Și, în fiecare clipa,
Grijuliu ne însoțește.
 Transcrie in caiet aceasta rugaciune
 Formuleaza propozitii cu aceste cuvinte:
ingeras, cinstit, fapte bune, rugaciune,
Dumnezeu
 Raspunde oral apoi in scris :

Îngerașul meu mă-nvață 1.Ce il invata ingerasul pe copil?

Ce e rău și ce e bine 2.Tu ce fapte bune ai facut?
Și, când îi urmez povața, 3.Ce rugaciune stii?
Bucuros stă lânga mine.
*Fii cinstit și bun cu alții!*
Ingersul meu imi spune.
*Celui slab dă-i ajutorl,
Fă mereu doar fapte bune!*
Iar când nu-mi ascult părinții
Și fac ce nu se cuvine,
Îngerașul se-ntristează,
Stă și plânge pentru mine.
Seara, când rostesc în șoaptă
Rugaciunea către Domnul,
Îngerașu-i lângă mine
Ca să îmi vegheze somnul.
PALATUL HĂRNICIEI

După ce a vopsit frunzele și fructele, toamna s-a îndreptat spre școală. Aici,
copiii sunt tare ocupați: scriu, citesc, desenează, cântă. Vacanța cu zilele ei
calde a zburat ca un stol de rândunele.Clasele strălucesc de curațenie în
lumina blândă a soarelui de toamnă. Manualele pline de taine sunt răsfoite
cu nerăbdare.

- Copii, anul acesta vom învăța

lucruri noi și interesante!Cărțile
vor fi prietenii noștri, spune
doamna învățătoare.

Bogdan ia cartea de limba română și citește, iar colegii îl urmăresc cu mare

atenție.

Toamna îi privește cu mare drag.

-Ce harnici sunt! Ciripește ușor o vrăbiuță.

- Ai dreptate! I-a raspuns toamna. Școala este un palat al hărniciei!

CĂRĂBUȘUL DE ARAMĂ

Lucian Blaga

Din belșugul de verdeață,

Cărăbușul de aramă

Vine din turnătoria

Verii, să-l luăm in seamă.

Zgomotos ca o reptilă

Printre vreascuri se avântă,

Să arate că-i din lumea

Celor care nu cuvântă.

 COLEGA CEA NOUĂ
Andreea Pop

Avem o colegă nouă,

Cu fața ca un bob de rouă,
Rumenă în obrajori,
Cu albaștri ochișori.
-Cum te cheamă?TEODORA,
BIANCA, ANA, MINODORA,
MARIA, ALINA, SANDRA?
-Eu mă numesc ALEXANDRA.
-Noi am vrea să știm îndată
Materia ta preferată.
-Să aleg nu prea se poate,
Fiindca mie imi plac toate.
UMBRELUȚA SUPARATĂ
Maria Ulici

Sunt o umbreluță tristă, Eu pot fi mai norocoasă,

Alta-n lume nu există. Daca vremea e ploiasă,
Toți copiii m-au uitat, Poate –atunci și-or aminti
Aruncată-ntr-un dulap, Năzdrăvanii de copii
Plin cu zeci de jucării C-au avut o umbreluță
Și cu carți de poezii. Mică ,roșie, drăguță,
Zeci de basme zac gramadă Care-așteaptă de-asta vară,
Nimeni de noi nu întreabă, Să iasă în ploaie-afară.
Uite , prafu-ncet se pune
Pe poze și pe albume.
 citeste! Cerinte de lucru:

Hai la joacă!
Luminița Toia

 Explica urmatoarele cuvinte: soare, jucaus,

Dis-de dimineață, nazbatii, program
Cu soarele în față,
La școală pleacă,
Cu gândul la joacă!
 Transcrie in caiet
Aici o să asculte
Și o să-nvețe multe,
Și ziua o să treacă  Desparte in silabe: joaca, cantece,gandul,
În cântece și joacă. nimic, pic, pleaca, maine

Și chiar n-o fi nimic,

Mai jucăuș un pic  Care sunt prietenii tai de joaca?
Năzbâtii de-o să facă,
Așa, din joacă-n joacă….
Dar seara s-a lasat,  Care este jocul tau preferat?
Programul s-a-ncheiat
Și-atunci spre casă pleacă
Dar, mâine….*Hai la joacă!*

citeste! Cerinte de lucru:

Doamna mea educatoare

Mihai Lupu  Transcrie in caiet
Doamna mea educatoare
Parcă-i sora mea mai mare;
Este peste tot cu mine  Raspunde la intrebari:
Și –mi dorește numai bine. 1.Despre cine este vorba in poezie?
Iar când doamna mă învață
Multe lucruri pentru viață, 2. Cum estedoamna educatoare?
Cum să mă comport în lume, Ca o ………………..din poveste, ……………………….ca
Ce gândesc să știu a spune, mamica si …………………………….ca bunica.
Ca să număr , să citesc
Să scriu și să socotesc,
Atunci doamna parcă este
Ca o zână din poveste:
Grijulie ca mamica
Și-nteleaptĂ ca bunica.
SEPTEMBRIE SEPTEMBRIE

E septembrie şi-i toamnă E septembrie. Înseamnă

Frunze cad uşor din nuc, Că putem vorbi de toamnă

Fraţii mei se duc la şcoală, Şi putem, fireşte, spune

Eu sunt mic şi nu mă duc. Că în păduri s-au copt alune.

În podgorii struguri grei,

Dar spre grădiniţa nouă Pe câmp pepeni rotofei,

Paşii mi-i îndrept uşor. În grădini de toate cele:

Frunze galbene mă plouă Ardei, morcovi, pătlăgele.

Şi-mi aştern sub paşi covor. În livezi pe întrecute

Mere, pere, pergamute.

Ne mândrim, deci, înc-o dată

TOAMNA Că ne e toamna bogată.

Noi, cei mici, avem se ştie

Zboară frunzele în vânt Toamna încă o bucurie

Ce frumos cad la pământ. Veseli, noi, băieţi, fetiţe

Toamna iarăşi a sosit Ne îndreptăm spre grădiniţă.

Mic şi mare-i mulţumit.

Noi cu toţii ne-adunăm TOAMNA

Desenăm, pictăm, lucrăm.

Vremea trece cu folos Sunt acum struguri şi mere,

Chiar de-i timpul mai ploios. Dar nu mai sunt rândunele.

Multe flori sunt veştejite,

A VENIT TOAMNA Frunzele sunt îngălbenite,

Iar copacii rămân goi,

Toamnă dragă, toamnă bună, S-a dus vara de la noi!

Toată lumea rod adună Păsărelele au plecat,

Prune dulci, moi şi zemoase, Frunzele s-au scuturat,

Mere, pere mai gustoase, Vântul suflă şi ne zice:

Le culegi , le duci acasă, „ – Uite, vine iarna rece,

La copii le pui pe masă. Cu zăpadă şi cu ploi,

Să ne pregătim şi noi!

TOAMNA FRUCTELE

de Florin Iordache

A venit toamna ceţoasă Toamna cea de roade plină

Frunzele au ruginit A copt fructele în grădină,

Vremea este răcoroasă Mere rumene, frumoase,

Florile s-au veştejit. Pere galbene, zemoase.

Ploi mărunte încep să cadă, Struguri aurii în vii,

Dealurile sunt pustii. Prune mari şi brumării.

S-au sfârşit şi prin ogradă În cămară le vom pune

Jocurile de copii. Că la iarnă-s tare bune.

TOAMNA TOAMNA VESELĂ
Nedelea Bîrlad

Cade frunza de salcâm Toamna veselă în odaie

Îmbrăcând cărarea. Mi-a intrat ca musafir
Berzele s-au dus de-acum În cosiţa ei bălaie
Cenuşie-i zarea. Strălucea un trandafir.

În crâng fluturi nu mai sunt! Rumenă şi prea sprinţară

Păsări nu mai cântă! A zbughit-o prin grădini,
Plutesc neguri pe pământ Pregătind pentru cămară
Vântul tot frământă… Strugurii dulci în ciorchini.

Pic cu pic, pe geamuri lin Uite-o! Vine să ne-aducă

Ploaia se prelinge. Prune brumării şi nuci,
Nu e soare, nici senin, Umblă visătoare-n luncă
Cerul parcă plânge. După cântece de cuci.

Speriat un mărăcine
De rochiţă i se agaţă:
- Nu pleca, mai stai cu mine,

Vine iarna şi mă-ngheaţă!

RUGACIUNEA DE SEARĂ

Noaptea-n liniște coboară,

Ziua de astăzi o sfărșim,

La un loc cu toții iară,

Doamne Sfinte-Ți mulțumim.

Tu ne-ai dat puterea toata,

Munca zilei s-o sfărșim,

Pentru mila ta bogată

Doamne Sfinte-Ți mulțumim!

Ne-ai făcut cu-ndestulare

Păinea vieții s-o primim,

Pentru grija-Ți iubitoare,

Doamne Sfinte-Ți mulțumim!

Somn cu pace, noapte bună

De la Tine noi dorim

Și-nco-o dată împreună,

Doamne Sfinte-Ți mulțumim!

DEGETELE
Cum stau laolaltă
Frunzele pe ram
La fiecare mână
Cinci degete am.
Cinci frați buni, ai spune
Dar ce curios…
Unul e mai mare
Altul e mai gros.
Sau e mai subțire,
Sau mai mititel,
După cum se vede
Ele nu-s la fel.
Degetele însă
Toate la un loc
Îmi ajută mie
Zilnic să mă joc.

Cinci degete sunt la o mână

Şi lucrează împreună.
Eu le ştiu pe fiecare,
Primul e degetul mare.

De te uiţi la următorul,
Ştii că este arătătorul.
Altul e cel mijlociu,
Toţi copiii cred că-l ştiu.

Degetul cel mai gătit

Inelar este numit.
Ultimul pot să vă zic
A rămas degetul mic.

Pe toate de le pui la treabă,

Ai de lucru ziua întreagă.
TOAMNA HARNICĂ

Trece o babă prin poiene

Şi culege buruiene,
Cine-o vede şi n-o ştie
Zice că-i aşa o babă
Care umblă pe câmpie fără treabă,
Dar dacă te uiţi la ea,
Vezi cum scoate din basma
Fel de fel de lucruri bune:
Mere, pere, nuci şi prune
Şi castane şi alune.
Cum se-ascunde soarele
Pleacă în cârd cocoarele
Şi din cuiburi de nuiele
Pleacă berzele şi ele.
După ce îşi termină treaba, baba
Se aşează pe butuc
Şi cu degete uscate
Face norii vălătuc
Şi din zori până-n târziu
Scarmănă din cer de zgură
Picuri mărunţei de bură.
DRUM BUN !
Mărginean Cătălin
Mândre berze şi cocori
Se ridică sus în nori
De drum lung s-au pregătit
Şi spre soare au pornit.
TOAMNA ÎN LIVADĂ
Popa Alisa
Cine vine, cine vine,
Şi ne-aduce bucurie ?
Prune zemoase şi dulci,

Struguri aurii şi nuci,

- Dragi copii, ne aşteptaţi,
Mere coapte în livadă,
Şi cuibul ni-l apăraţi!
Vine lumea să le vadă.

TOAMNA VINE
Ciucardel Vlad

Toamna vine, vine,

Cu ploaie şi cu vânt.

Cine ,oare cine,

Se- aude cântând?

Greieraşul : cri, cri, cri,

Cântă trist pe câmpii,

Că vecina furnicuţă

Nu- l primeşte în căsuţă

 AZOREL ŞI TOAMNA

Bîrlea Alexandru

Ploi mărunte bat în geam

Azorel latră : ham, ham !

- Ham, lăsaţi-mă în casă,

Mi-am udat blăniţa deasă.

Toamna mi-a făcut baiţă

Merg curat la grădiniţă

TOAMNA

Simu Darius

Frunzele s-au scuturat,

Păsărelele-au plecat

Şi-a rămas în urma lor

Numai un cuibuşor gol.

Dar nu-s supărat , că iară

Se întorc la primăvară.

TOAMNA /Hosu Denisa

Am visat că toamna vine

Şi ajunge şi la mine. /O aud că bate-n geam.
Când mă uit, e doar un ram,
Şi pe el, o frunză doar,
Celelalte-s pe trotuar.
Au căzut duse de vânt, /Că toamna vine curând
SUNT COPIL POLITICOS
instit. Mirela Ileana Popa, Grădinița cu program normal Cerezu, jud. Cluj

Sunt copil politicos,

Eu ştiu să mă port frumos,
Ştiu cuvinte fermecate,
Ce deschid uşi ferecate:
„Mulţumesc”, „Te rog frumos”
Îmi sunt de mare folos.
„Sărut mâna!”, cu glas tare,
Îi spun bunicii la plecare.
La prânz, acasă sosesc,
„Bună ziua” glăsuiesc.

DIN NOU LA SCOALA

înv. Loredana Curelariu, sat Ruși, com. Forăști, jud. Suceava

Iar miroase a cerneală,

E septembrie, copii!
Cărți, caiete și penare
În ghiozdan le-om rândui.

Școala, un palat din basme,

Ne întâmpină zâmbind
Și, cu porțile deschise,
Ne primește rând pe rând.

Doi copii, băiat și fată,

Au pornit spre școală acum,
Iar în ochi au bucuria
Începutului de drum.
 TOAMNA
de Lucia Muntean

- Uite, frunza ruginită

Se desprinde de pe ram.
Ploaia rece şi grăbită
Bate: pic, pic, pic la geam.

Păsări călătoare,
Stoluri, stoluri se adună;
Şi spre tările cu soare
Vor să plece împreună.

Picături nenumărate,
Cad pe drum şi-n poieniţă
Umbreluţe colorate
Se grăbesc la grădiniţă.
 Chiar de vremea e ploioasă
Copilaşii cei frumoşi
Intră rând pe rând în grupă
Şi se joacă bucuroşi.
INVATATURA

Brotǎcelul, curios,
Gǎsind o carte pe jos,
O privi nedumerit,
Fiindcǎ el n-a mai citit.

Plecă iute la furnicǎ

Şi-o întreabǎ fǎrǎ fricǎ:
- Pot literele sǎ ştiu,
Cel mai educat sǎ fiu?

- Dacǎ nu te-ai fi jucat,

Sigur le-ai fi învǎţat!
Stai cuminte doar un pic
Şi imediat îţi explic.

- Litera se poate oare

Sǎ fie razǎ de soare?
- Da, se poate, şi sǎ ştii
Tare luminat vei fi.

Dacǎ vei fi serios,

Şcoala-ţi va fi de folos,
Lucrurile grele-acum
Vor fi ca praful de pe drum.

Trimisă de Alexia Ștefan – 8 ani, clasa a II-a B, Şcoala nr. 51, sector 2, Bucureşti,
înv. Daniela Enach
 PENTRU SANATATEA PARINTILOR

Doamne,auzi ruga mea:

Ai grija de mama mea!

Ea se zbate, stiu prea bine,

Noua sa ne fie bine!

Milostive Dumnezeu,

Tatal meu munceste greu

Sa ne-aduca-n casa paine,

Pentru azi si pentru maine.

Fii cu ei mereu, mereu,

Milostive Dumnezeu,

Cand voi fi si eu cu Tine,

Cautand sa fac doar bine!

MICKY, CATELUSUL

Eugenia Gorgovan Are coada-ncovoiata

Micky este un catel Totdeauna-n sus purtata,

Negru, mic si frumusel. Ca un steag de batalie,

Ca el altul nu-i pe lume, Toata lumea sa o stie.

Urechila i se spune, Latra, sare sprintenel,

Fiindca are, copilasi, Ca sa ne jucam cu el,

Urechi ca de iepuras! Da din coada, multumeste

Cand mancare el gaseste.

Noi iubim acest catel

Negru, mic si frumusel.

CATELUL CEL LACOM
Aurora Humulescu

Este foarte hraparet:

Fura rate din cotet.

Lacom e de cand e mic

Dupa pasari e avid.

Gospodina insa tace

Si-o mare surpriza-i face.

Ii da din bucatarie,

O ratusca-jucarie.

Se repede. Ce obraznic!

Insa rata e din…plastic.

- Na, mananca! Nu iti place?

Sa-nveti sa nu fii rapace!

Educatoarea
Ion Socol

Jocuri, poezii ne-nvata.

Ca o mama grijulie,

Vorba ei ne e povata

Si izvor de bucurie.
TREI PISICI

Am acasa trei pisici:

Una mare, doua mici,

Eu le spal, le ingrijesc

Si cu lapte le hranesc.

Mama insa-i suparata

Ca i-au rupt dantela toata.

I-au botit covorul nou,

Si s-au suit pe birou.

De aceea ma tot cearta

Iar pe ele nu le iarta.

Zice sa le duc de-acasa

Unde-o fi lumea mai deasa.

Mie mi-e mila de ele

Cum sa le las singurele?

Rog pe mama sa le ierte

Nicidecum sa nu le certe

Ca-s micute si prostute

Nu au minte,

Da-s dragute…
 BUNELE MANIERE

Sunt mândru de mama mea

Că m-a educat aşa .
Când primesc o ciocolată
Mulţimesc spun de îndată.

Şi atunci când vreau ceva

Nu ţip ca să mi se dea.
Eu mă duc tare sfios
Şi rostesc: „ Te rog frumos!”

Dacă mai greşesc cumva

Şi-o supăr pe mama mea,
Merg şi-o întreb ruşinat:
-„Mămico, zi-mi m-ai iertat?”
Trimisă de Aurora Luchian din Vaslui
SUPARARE

Azi, Bobiţă-i supărat,

În lăbuţă s-a-nţepat
Şi eu ştiu că-l doare tare,
N-are poftă de mâncare.
N-a lătrat astăzi defel,
E tot trist şi singurel
Şi, cu botul pe lăbuţe,
Priveşte la vrăbiuţe!
Vesele, nevoie mare,
Vin şi ele la mâncare,
Fiindcă ştiu, seară de seară,
Că pe o farfurioară
Le aşteaptă firimituri
De pâine sau prăjituri.
- Nu ştiu ce să fac, Bobiţă,
Că eu plec la grădiniţă,
Dar aştept cu nerăbdare,
Să te văd iar în picioare,
Să te văd dând din codiţă,
Când ajung eu la portiţă.
Eu promit să te-ngrijesc,
Îmi eşti drag şi te iubesc!
Trimisă de Maria Ulici, loc. Baia Sprie, jud. Maramureş

PETRECEREA SORICEILOR

Cine merge pe cărare,

Așa ţanţoş, se dă mare?
E vestitul Floricel,
Cel mai vesel şoricel!

El, acum o săptămână,

A primit o veste bună -
Pisicuţa Mătrăguna
E plecată cu stăpâna.

Şi să vezi ce veselie Şi ştim toţi cum o să zică

În căsuţă o să fie! Şi cea mai bună mămică:
Or să vină toţi la masă - Pisica nu e acasă,
Şi or să petreacă în casă! Joacă şoarecii pe masă!
 ARE MAMA O FETITA

Are mama o fetiță

Cu fundiță la cosiţă,
Ochii, două viorele,
Cu luciri rupte din stele.

Numără şi colorează,
Spune poezii, dansează.
Ieri cânta un cântecel
Cu o pisică şi-un căţel.

Azi îmi spune că se face

Doctoră, că asta-i place,
Să-şi trateze păpuşica,
Pe bunica şi mămica!

Mâine, poate – cine ştie? -

Ce a visat o să fie.
Şi-i vom cere, fiecare,
Doctorei o consultare.
Trimisă de prof. Iulia Pârvu, loc. Titu, jud. Dâmboviţa
GOSPODINA

Lapte, ouă şi smântână,

Praf de copt şi-apoi făină
Le amestec în robot,
În tavă le pun la copt.

În cuptorul bine-ncins,
Mama cozonac a pus,
Dă şi tava cu ruladă,
Eu aştept ca să se coacă.

Din cuptor rulada scoasă,

Rumenită-i şi pufoasă;
Şi am s-o pudrez îndată
Cu un praf de ciocolată.

Trimisă de Joiţa Crăciun, educatoare pensionară, loc. Dolheşti, jud. Suceava

CE COPIL!

Iată vine-un domn în cale

Și s-apropie de mine.
Ce mi-a spus mămica, oare?
Să salut, c-așa e bine.
-Bună ziua! zic eu tare.
-Bună ziua! zice el,
Apoi, spre un oarecare:
- Ce cuminte băiețel!

Mă-ntâlnesc cu-o bătrânică,

Trec pe lângă ea și eu:
-Sărut-mâna, mătușică!
-Să trăiești, copilul meu!
-Apoi, către un bărbat:
-Ce respectuos băiat!

Iată casa! Iese mama

Ca să mă primească-n prag.
-Sărut-mâna! Și-mi dau seama
Să-i sărut și chipul drag.

Cum se uit-așa la mine,

Ca o zână ea îmi pare.
-Mamă, mi-a fost dor de tine,
Te iubesc așa de tare!

Parcă plânge biata mamă,

După ce m-a sărutat
Și, privind înspre icoană:
-Doamne, ce copil mi-ai dat!

Trimisă de Mihai Lupu, com. Ruginoasa, jud. Iași

SEARA
Pe o pernă din puf moale,
Stau de vorbă la culcare:
Ochișorul cu gurița,
Năsucul cu urechiușa,
Piciorul cu mânuța.
Ochișorul povestește
Tot ce peste zi privește.
Gurița tot ce-a vorbit, Doar și ele-au ajutat:
Năsucul ce-a mirosit, Pe ochișor l-a spălat,
Urechea ce-a auzit, Pe guriță l-a mâncat,
Mâna tot ce a lucrat, Urechea l-a scărpinat,
Piciorul pe-unde-a umblat. Pe năsuc mic l-a suflat,
Însă zece degețele Pe mână l-a apucat,
Rău se ceartă între ele, Pe picior l-a încălțat,
Nimeni nu le-a lăudat, Dar cu toții au uitat!
De Cătălina Tamașc-Ciapă, Iași

CĂLUȚUL
Desene: BURDA

Sidu e un cal drăguț,

Alb cu pete şi-năltuț;
Uneori e agitat
Şi se poart-un pic ciudat,
Dar pe mine mă ascultă,
Ştie că sunt pricepută.
Poate sunt şi-un pic şireată,
Că-i dau hrană din covată
Şi-i mai dau şi un pupic
Şi zăhărel câte-un pic.
Călăreață-n toată firea
Sunt doar eu, Alexandrina.
Am curaj să galopez
Şi cu Sidu m-antrenez.
de Alexandra-Sorina Măduță, loc. Oradea
 ȘORICELUL DIN VIS

Am visat un şoricel
Cu numele Mustăcel,
În căsuța lui dansa,
Într-o lungă pijama.
A greşit un pas de step
Şi-a căzut lângă bufet,
Iar piciorul şi l-a rupt
Şi în pat a tot zăcut…
Până l-a găsit un melc,
Cu meseria de-ortoped…
Mustăcel i-a mulțumit
Medicului renumit,
Îngânând timid: Chiț! Chiț!
Silvia Filip, Galați

BOBITA

Eu sunt un cățel de rasă,

Toată ziua stau în casă.
Stăpânii nu cred deloc
Că vreau și eu să mă joc.
Mă mai scot la plimbare,
Dar să nu alerg prea tare;
Lesa parcă mă sugrumă,
Parc-aș fi cățel de gumă.
De lătrat…zău, nu se poate,
Asta le-ntrece pe toate!
Acum sunt un câine mut,
Cred că altul n-ați văzut.
Dar să vezi cum e la baie,
Cu șampon și cu bătaie…
Și să vezi când mă usucă,
Din cățel devin perucă.
Vai, ce modă, ce belea
S-au legat de coada mea!
S-au gândit să mi-o taie
Că nu mai intră-n odaie.
Acum, iar se poartă coada,
Dar eu nu am decât noada.
Văd căței mergând pe stradă
Liberi, veseli, dând din coadă.
Tare mult îi pizmuiesc
Și mai jos mă iscălesc:
Bobiță, un cățel de rasă.
URSULETUL MARTINICA
Ursuleţul Martinică
De nimic nu are frică.
Într-o zi, de dimineaţă,
A dat buzna chiar în piaţă.
Miere, faguri, fragi şi mure
De-acolo ar vrea să fure,
Că tarabele sunt pline
De ,,dulceţi” şi ,,vitamine”.
Însă, când laba a pus,
ATENTIE!
Dragul nostru Ionică
Trece strada fără frică,
Pe zebra ca un covor,
Că-i verde la semafor.
Merge-agale, nu se uită
Că semaforul se schimbă
Şi-un şofer mai enervat
Pe Ionică l-a certat.
- Mişcă-te, nu eşti la bal!
Sau vrei s-ajungi la spital?
Circulă atent şi iute,
Că minutele nu-s multe!
Culoarea se va schimba
Şi te poate-accidenta
Camion, motocicletă,
Tractor sau camionetă.
ed. Geanina Vasilescu, Grădiniţa ,,Sfântul Nicolae“, Brăila
Pe-un borcan de miere sus,
Precupeaţa albinuţă
L-a înţepat de bărbiţă.

- Pentru asta am muncit,

Zise-aceasta ascuţit.
Dacă vrei, poţi să plăteşti,
Nu să vii să păcăleşti.
Trimisă de ed. Geanina Vasilescu, Grădiniţa ,,Sfântul Nicolae“, Brăila

BUNICA

Dragă bunicuţa mea,

Eu te rog pe dumneata,
Să mă ierţi de cele rele
Şi de boacănele mele.

Îmi dai ce-i bun din toate

Şi eşti tot lângă mine,
La joacă şi la carte
Tu ştii mereu ce-i bine.

Trimisă de Daniel Alexandru Savu, Bucureşti

 Iarna este unul din cele patru anotimpuri. Este cel ma rece
sezon,cu cele mai scazute temperaturi (cel maI frig), precede
toamnei şi este urmat de primavară.
La solstiţiul de iarnă (21-22 decembrie), ziua este cea mai
scurtă iar noaptea cea mai lungă.
Lunile de iarna:

 Decembrie
 Ianuarie
 Februarie
Iarna

Iarna a venit în zori

La fereastră mi-a pus flori
A venit cu gerul ei
Cu zapadă şi polei.

Cât de veseli suntem noi

Că ne-aduce bulgări noi
Cu zapadă ne jucăm
Şi cu bulgări aruncăm.

Iarna este anotimpul în care “magia” trebuie trăită din plin, este timpul pentru sărbători
de basm, bucurie, daruri şi colinde.
Zâna iernii ne poartă pe aripile vântului şi ne spune povestea ei, fulgii zboară şi ne poartă
spre meleaguri albe şi pure, unde timpul parcă a stat în loc, florile de gheaţă ne
împodobesc ferestrele. Iarna, este o poveste, spusă de bunici copiilor la gura sobei.

Este un anotimp rece cu temperaturi de sub 0 grade, Iarna e miezul copilariei noastre
şi e la fel de curată şi frumosă
ceea ce înseamnă că apa îngheaţă, totul e acoperit cu
ca sufletul unui copil.
zăpadă, iar în zilele geroase cu temperaturi de sub -15
grade celsius, zăpada scârţâie sub picioare.
IMBRACAMINTEA…..
Numeste hainele din imagine:

Iarna , unele ANIMALE HIBERNEAZA, adica se odihnesc,dorm. Vara şi toamna multă

mâncare şi relaxare, iar iarna somn. Aşa procedează animalele care hibernează, ca de
exemplu marmotele. Cum vine iarna, cad într-un somn adânc până ce simt mirosul proaspăt
al primăverii. Aricii, liliecii sau hamsterii de câmp adună în timpul verii “rezerve” de grăsime,
pentru a trece cu bine peste anotimpul rece. De asemenea, ele îşi reglează temperatura
corpului, scăzând-o, încetinesc respiraţia şi bătăile inimii.

Insectele se ascund sub pământ sau sub scoarţa copacilor unde intră într-un fel de îngheţ,
din care se trezesc abia primăvara.
Nu toate păsările se refugiază în ţinuturi mai calde şi nu toate animalele dorm pentru câteva
luni. Împotriva gerului sunt protejate de penajul des sau de blana călduroasă. Păsările reţin
un strat de aer în pene, care le protejează împotriva frigului. Pe lângă acest lucru, în cazul în
care ninge sau plouă îşi formează un strat de grăsime care nu lasă umiditatea să ajungă la
piele.

Animalele deţin strategii şi împotriva lipsei de hrană. Unele îşi adună provizii care să le
ajungă în lunile geroase. Cu toate aceste “trucuri” animalele trebuie să facă minimul de efort
în timpul iernii pentru a-şi menţine energia şi pentru a rămâne sănătoase.

Tufele de Ilex îşi păstrează frunzele verzi pe toată durata iernii.

Reprezintă coroana de spini a lui Hristos.

Frunzele ascuţite de ilex reprezintă spinii,

şi fructele roşii -picaturile de sânge.

Ce se întâmplă cu plantele iarna?Cele mai multe se usucă şi mor pentru a răsări în anul
următor.Plantele care se păstrează verzi în timpul iernii sunt: bradul, ilexul, vâscul

Vâscul de Crăciun Este o plantă care creşte încet, sub forma unei tufe atârnătoare, de
culoare verde-gălbuie,care se găseşte pe ramurile copacilor, chiar şi la 4-5 metri înălţime.

Florile mici, de culoare galbenă apar toamna

târziu, şi fac loc aproape imediat fructelor albe.

Încă din cele mai vechi timpuri, planta a fost considerată una din cele mai magice,
misterioase şi sacre din folclorul european.

Vâscul era considerat un apărător al vieţii, fertilităţii, scutîmportiva otrăvurilor şi

afrodiziac.
Iarna este un anotimp care îi bucură pe copiii pentru că le oferă multe jocuri, multe
posibilităţi de a face sport:

 Se bulgaresc
 Fac oameni de zapada
 Patineaza
 Schiaza
 Se dau cu saniuta /skateboard

Iarna (Nicolae Labiş)

Totu-i alb în jur cât vezi
Noi podoabe pomii-ncarcă
Şi vibrează sub zăpezi
Satele-adormite parcă.
Doamna Iarna-n goană trece
În caleşti de vijelii –
Se turtesc de gemul rece
Nasuri cârne şi hazlii.
Prin odăi miroase-a pâine,
A fum cald şi amărui
Zgreapţănă la uşă-un câine
Să-şi primească partea lui…
Tata iese să mai pună
Apă şi nutreţ la vacă;
Vine nins c-un fel de brumă
Şi-n mustăţi cu promoroacă.
Iar bunicul desfăşoară
Basme pline de urgie,
Basme care te-nfioară
Despre vremuri de-odinioară,
Vremi ce-n veci n-au să mai fie.
 Avem evenimente importante in acest anotimp:

 Ziua Nationala a României, țara noastră

 Mos Nocolae
 Nasterea Domnului Iisus Hristos
 Mos Craciun
 Anul nou

Când ninge liniştit, ca-ntr-o poveste

Şi iarna-şi toarce caierul din cer,
Brăduţii în pădure-ncep să cânte
Colindul de Crăciun cu lerui-ler.

Pentru întâmpinarea cum se cuvine a Craciunului, confecţionăm podoabe pentru

pom,împodobim plini de emoţie bradul, realizăm decoraţiuni pentru masa de Craciun,
scriem scrisori şi felicitari celor dragi.
 Şi mari şi mici, plini de emoţie il aşteaptă pe Moş Nicolae, Moş Crăciun.

Cu această ocazie se primesc cadouri fie în ghetuţe bine lustruite, fie sub brad sau direct
din sacul moşului care este mai norocos, se fac surprize şi toţi sunt veseli, cântă colinde

Decembrie

Uşor, uşor anul se cam încheie.

Este momentul când ne gândim la ceea ce am realizat peste an.
Ne gândim şi ne facem planuri pentru anul care urmează cu speranţa că vom realiza mai
mult.
Batrânul an pleacă şi îi ia locul un an nou,tânăr,care se naste la 1 IANUARIE.

Cu aceasta ocazie ne spunem *LA MULTI ANI!*

Iarna

A sosit iarna cea rece,

Cu pufoşi fulgi albi de nea,
Nu ne temem de zăpadă,
Nici de viscol, vreme rea.

Brăduleţ cu creanga verde,

Mos Crãciun mi te- a adus,
Venind greu, cu săniuţa,
De departe din apus

Omul de zăpadă

Omul nostru de zăpadă

Stă cu mătura de pază.
Îl întreabă – o vrăbiuţă
N-ai cumva o săniuţă?

Colo sus pe derdeluş,

Merg copii la săniuş.
Vesel latră şi Grivei,
Întrecîndu- se cu ei.

Poezii scrise de Viorica Vandor

 Craiasa zapezii

In Palatul de clestar, in pat de gheata

Doarme o prea-frumoasa, unica Craiasa
In mantie alba, sclipitoare si pufoasa
Iarna vine la sfarsit de an in tara noastra.

In padure animalele si-au pregatit culcus

Zana Zapezii e atat de friguroasa!
Dar singurii care nu au stare in casa
Sunt copiii ce-au iesit cu sania la derdelus.

Ce-i lipseste omului de zapada? Adauga tu , apoi coloreaza!

Povestea darurilor care apar pe furiş, în ghetuţele copiilor cuminţi, în noaptea
de 5 spre 6 Decembrie a fiecărui an începe din vechime...

...Demult, demult, într-un sat de lângă Bethleem, s-a născut un copil pe care
părinţii l-au botezat Nicolae. El a fost crescut de familia lui ca un bun creştin şi
mai târziu a devenit episcop.Legenda spune că în sufletul lui era atâta
bunătate încât a dat tot ceea ce avea săracilor

Bunul, Moşul Nicolaie

Lin soseşte în odaie.
Şi-n ghetuţele curate
Încep iute să se-arate:
Biscuiţi, bomboane, bani,
Ciocolata, gologani.
Dar mosneagul nu mai ştie:
Sunt reali sau jucarie?
Printre ghete aşezaţi
Râd papucii mici, ciudaţi.
Îi explică păpuşica:
Sunt papucii lu'... pisica!
În fiecare an, el vine la fereastră să vadă care copil este cuminte şi care este
neascultător...

...iar copiii îşi curăţă ghetuţele şi le aşează într-un loc unde Moşul să le
găsească şi să lase daruri în ele. Pentru copiii cuminţi lasă dulciuri, jucării,
hăinuţe iar pentru cei neascultători Moşul are nuieluşe...

Se mai spune că în ziua Sfântului Nicolae ninge pentru că Moşul îşi scutură
barba albă.

Nu doar copiii din ţara noastră îl aşteaptă pe Moşul cel darnic. La fel ca
şi noi, copiii din Germania, Franţa, Olanda, Ungaria, Spania, Anglia dar
şi din alte ţări sunt cuminţi un an întreg pentru ca ghetuţele lor lustruite
să fie pline, pline cu bunătăţi!

MOȘ NICOLAE
Nicolae Mara

Iarna bate la ușă,

Moș Nicolae vine în săniușă,

Lângă foc ne-adăpostim

Și pe Moșul îl iubim,

Noi din suflet așteptăm

Daruri ce le merităm.
 MOȘ NICOLAE
Lupescu Ana Maria

Moș Nicolae bate la ușă

Scoate mâna din mănușă

Și va da din tolba lui,

POVESTEA CU UN FULG
Darurile cerului
Mi-a căzut un fulg pe gene
Alb și moale plin de lene, Lângă sobă, lângă foc

Dar când am vrut să îl iau Cizmulița cu noroc.

Mi-a vorbit așa pe șleau:
-Nu te supăra pe mine
Vine gerul, frigul vine,
Vreau să mă-călzesc la tine!
-Să nu fi fulguț prostuț,
Că te vei topi îndată
Fiindcă ești doar din zăpadă.

COLOREAZA!
 "Nasterea Mântuitorului"
de Ion Creanga

În Betleem colo-n oras Pastorii veseli, în oras

Dormeau visând locuitorii Spre staul cu pasi iuti pornira
Iar lânga turma, pe imas Si-un prunc atât de dragalas
Stateau de paza, treji, pastorii. Acolo-n paie ei gasira.

Si-n miez de noapte dulce cânt Nici leagan moale, nici vreun pat
Din cer cu stele-a rasunat Doar fân mirositor pe jos,
Se rumenise cerul sfânt Pe fân, în iesle sta culcat
Pastorii s-au cutremurat. Micutul prunc: Iisus Christos.

Din slavi un înger coborî: El, Fiul domnului si Crai

„Fiti veseli!"- îngerul Ie-a spus Al stelelor de farmec pline
„Plecati, si-n staul veti gasi De-atunci cu drag, la voi, din Rai
Pe Craiul stelelor de sus!" Cu fiecare iarna vine!...
SE APROPIE CRĂCIUNUL
Se apropie Crăciunul
Vin să te rogi cu mine,
Iisus se naște astăzi,
Copile pentru tine!
Se apropie Crăciunul
Cu brad împodobit,
Iisus ne cere-n taină
Să-ngenunchem smerit. Vin să te rogi duios
Se apropie Crăciunul Să crești curat , copile,
Ca bradul de frumos.

ÎN NOAPTEA SFÂNTĂ DE CRĂCIUN

În noaptea sfântă de Crăciun,
Pe drumul nins de lună,
Trei magi călări, cu suflet bun
Aleargă împreună.
De unde vin? Cum se numesc
Ce doruri îi frământă?
Spre-o iesle ei călătoresc
Și cerurile cântă.
Și cântă-n inimile lor
Aprinsă bucuria:
Azi s-a născut un Salvator
Azi s-a născut Mesia!
 Povestea lui Moş Crăciun
Cândva, de mult, la marginea unui oraş, trăia un meşter bătrân care făcea
jucării. Tot anul meşterea la ele cu dragoste şi răbdare. Erau minunate jucăriile
şi nu semănau una cu alta.

În Ajunul Crăciunului, bătrânul meşter pleca prin oraş să-şi vândă

jucăriile. Oamenii din acel oraş nu erau prea bogaţi. Meşterul le vindea jucăriile
pe mai nimic.

Dar asta nu-i scădea cu nimic bucuria de a face jucării de care copiii să se
bucure, după datină, în dimineaţa de Crăciun. Până într-un an în care ...

Meşterul vânduse toate jucăriile şi se întorcea spre casă. La marginea oraşului

s-a oprit să privească pe o fereastră. Ştia că acolo locuieşte o familie săracă şi se
întreba ce jucării or fi primit copiii din casa aceea.

Trei copii visau cu voce tare:

- Dacă am avea un soldăţel de plumb, numai unul, ne-ar fi de ajuns...
- Ne-am juca împreună şi nu ne-am certa niciodată pentru el. Bătrânul
ştia că nu i-a mai rămas nici o jucărie şi tare ar fi vrut să le dăruiască măcar una.
Dar ce minune! Tocmai un soldăţel de plumb răsărise, nu se ştie de unde, în
fundul sacului. Şi, astfel, dorinţa celor trei fraţi sărmani s-a îndeplinit.
În drum spre casă, bătrânul gândea: „Aş vrea să pot face atât de multe
jucării, încât să dăruiesc câte una fiecărui copil din lume, dar mai ales celor
sărmani, cărora n-are cine să le cumpere”. Şi cum mergea aşa, pe gânduri, văzu
în zăpadă un pui de căprioară care-l privea cu ochi trişti.
- Sărmană făptură, ce te doare ?
Se pare că puiul de căprioară se rănise la un picior. Cum a ştiut şi cu ce a avut la
îndemână, bătrânul i-a legat rana şi l-a ajutat să se ridice.
Atunci făptura aceea gingaşă i-a vorbit cu glas limpede ca de copil:
- Acum văd că ai o inimă bună. Dorinţa ta se va împlini.
Ca din pământ a apărut o sanie fermecată purtată în zbor de nişte reni
minunaţi.
 Şi bătrânul s-a înălţat cu ei în slava cerului înstelat, spre o lume de basm.
Chiar şi straiele lui sărăcăcioase se preschimbaseră în nişte straie neobişnuite
de culoare roşie.

N-ar fi putut spune cât şi pe unde l-a purtat sania fermecată. Într-un târziu, a
simţit cum coboară lin într-un ţinut înzăpezit, unde îl aştepta o căsuţă cu
ferestrele luminate. O mulţime de pitici ca şi cei din poveşti l-au întâmpinat
bucuroşi.

Piticii erau harnici şi îndemânatici, gata să se apuce de treabă. Materiale se

găseau din belşug, căci, nu se ştie cum, se înmulţeau mereu şi nu se terminau
niciodată. Iar bătrânul meşter priceput îi îndruma pe pitici şi împreună făceau
jucării, mereu mai multe şi mai frumoase. Pentru fiecare copil din lume, jucăria
pe care şi-o doreşte.

În seara de Ajun sosesc colindătorii. La fiecare casă, ei aduc vestea minunată a

naşterii Domnului şi urează un an bun şi îmbelşugat.

Târziu, când noaptea se lasă, copiii se culcuşesc în pătucurile lor. În urechi le

mai sună încă zvonul de colinde: „O, ce veste minunată...”. Apoi adorm şi
visează...

Dar, oare, vis să fie ?

Este noaptea în care visele copiilor se împlinesc. A doua zi, în dimineaţa de

Crăciun, în jurul bradului împodobit, bucuria nu mai are margini. Nici unul
dintre ei n-a fost uitat. Iar după numele sărbătorii, copiii i-au pus numele Moş
Crăciun şi aşa a rămas până astăzi.

De aceea, în zilele acestei sfinte sărbători, când stăm cu toţii în jurul mesei
încărcate cu bunătăţi, nu trebuie să-i uităm pe cei sărmani. Moşul are grijă de ei
o dată pe an. Noi trebuie să ne gândim la ei mereu.
COLOREAZA!
Citeste poezia. Explica. Transcrie in caiet.

Iarna, cu papuci de gheaţă

Şi cu tâmplele cărunte,
S-a pornit de dimineaţă
Lunecând din vârf de munte.

Cu alai de-mpărăteasă,
Pe drum de mărgăritar,
Se prezintă viforoasă
Rupând foi din calendar.

Cum soseşte ne şi pune

Flori de chiciură pe ramuri
Şi începe saă adune
Mici năsucuri pe la geamuri.

În privelişti siderale
Cerne stele harnicuţă
Şi ne face, colo-n vale,
Neted drum de saniuţă.
Coloreaza!

Aceasta este o poveste veche de pe vremea primului om de zapada. Într-o iarnă friguroasă cu mult
omăt, un copil a avut ideea să aşeze trei bulgări mai mari unul peste celălalt ca să ridice un fel de
turnuleţ în grădina din spatele casei.

În joacă, i-a pus apoi bulgărelui mai mic ochi din bucăţi de cărbune şi nas dintr-un morcov. Pe cap,
o căciulă de lână roasă de vreme şi în braţe, în chip de mână, un rest dintr-o mătură veche. Aşa a
apărut primul om de nea...Pe înserat, copilul a intrat în casă lăsând omuleţul singur în grădina
îngheţată.

Zâna Iarna, care

colinda lumea în sania
ei trasă de cerbi albi, a
zărit arătarea din
grădină şi, în glumă,
s-a gândit să îi dea
viaţă.

Când s-a aşternut liniştea, din pădurea din apropiere au început să sosească musafirii nopţii. Două
căprioare înfometate s-au apucat să scormonească omătul, căutând frunze de varză sau ştiuleţi
uitaţi prin grădină de gospodari. Hrana era greu de găsit.Omul cel alb le-a zărit şi s-a gândit să le
ofere nasul său cel roşu:

- Eu nu am nevoie de el, iar pentru voi poate fi o cină gustoasă...” Căprioarele au primit
bucuroase darul.
În aceeaşi vreme, câteva păsărele s-au aşezat pe capul omului de nea. Ar fi avut nevoie de
câteva fire de lână ca să-şi mai căptuşească cuiburile reci.- Cu mare drag! le-a răspuns omul
de zăpadă şi s-a grăbit să împartă toată lâna cu păsările cerului.

Spre dimineaţă, Zâna Iarna l-a observat stând cu totul despuiat. Pentru bunătatea lui, s-a
gândit să-i ofere ea un dar special: dragostea tuturor copiilor.

De atunci, omul de zăpadă este un simbol nelipsit al iernii. Când zăpada acoperă în strat pufos
pământul, toţi copiii se grăbesc să ridice oameni de zăpadă, pe străzi, în grădini sau în curţile
caselor.
 În această iarnă, o vrăbiuţă guralivă, care-şi avea cuibul într-un colţ al
hambarului bunicilor de la ţară, s-a gândit să-i facă o vizită nepoatei sale ce s-
a mutat, din toamnă, într-un oraş modern. A găsit-o cu greu, căci aproape se
rătăcise în desişul clădirilor şi străzilor întortocheate. Nepoata a invitat-o în
locuinţa ei confort I: o crăpătură în peretele unui bloc. Apoi a poftit-o să ia
prânzul în curtea unei şcoli, unde copiii scăpau deseori fărâmituri de la
gustările lor din pauze.

Şi nimic n-a mirat-o pe vrăbiuţa – mătuşă mai tare decât o arătare albă,
foarte ciudată, ce dormita în părculeţul din faţa şcolii. Vrabia cea tânără i-a
spus râzând mătuşii neştiutoare, de la sat, că acel uriaş nu e altceva decât …
un om de zăpadă. Pasărea şi-a ciufulit penele îngrozită, întrebând unde îi este
oala de pe cap, pe care ar trebui să o poarte în chip de pălărie. Nepoata i-a
explicat că oalele sunt scumpe, iar cele uzate sunt la fier vechi. În loc de
pălărie, copiii i-au pus un fel de glugă făcută dintr-o pungă de lapte.

„Dar morcovul din nas, mătura din braţe sau cărbunii – nasturi?” a
ciripit cu ochii larg deschişi musafira. „De unde cărbune, dacă locuinţele sunt
încălzite de calorifere?” s-a răstit nepoata. În loc de morcov, omul de zăpadă
poartă înfipt un bec ars, căci… s-a modernizat şi el… nasturii sunt nişte capace
de la cariocile mai vechi, iar în braţe poartă cu mândrie un liniar crăpat.

Vrabia şi-a luat la revedere de la ruda sa mai tânără de la oraş, apoi a

făcut cu aripa şi către omul de zăpadă. Iar acesta, drept răspuns, a clipit
ştrengăreşte dintr-unul din ochii săi lucioşi, de material plastic, făcuţi din
două cutii de vitamina C…
 VINE IARNA
ŞOAPTA VÂNTULUI
Vine, vine, vine iarna,
Vântul iernii de la munte,
Vine de departe, hăt!
Într-o seară ne-a adus
Cu căciuli de promoroacă
Praful stelelor mărunte
Şi cojoace de omăt.
Şi la gemuri ni l-a pus.

Vine gerul, care pune

Flori de gheaţă la fereşti
Şi mămica iar ne spune
Adormindu-ne, poveşti.
Uite vine iarna rece
Cu zăpadă şi cu ploi.
Să ne pregătim şi noi.
IARNA ÎN NOAPTE
A-nvelit apoi tot drumul
Cu covoare de mătase,
Destrămând sub ceruri fumul
Hornurilor de pe case.
Şi-n văzduh zburând hoinarul,
Printre fulgii cei uşori,
I-a stins lunii felinarul,
Ascunzând-o după nori.

Este iarnă şi e noapte, - Noapte bună, noapte bună!

Pe cer stelele sclipesc, Şoapta lui până la noi
În adânc întunecate, A venit ca să ne pună
Ca şi comorilor cereşti.
Vise albe-n perne moi.
Norii cern uşor zăpada,
Fulgii cad, parcă plutesc,
Iar copacii în zăpadă,
Se aud cum şoptesc.

Iarna-mbracă toată ţara,

Cu o rochie albă, seara
Şi cu fulgi pufoşi de lână,
Se aşterne pe fântână.
 IARNA IARNA

Uite, iarna, zvăpăiata, Stau în casă şi privesc,

A trimis un fulg la mine, Micii fulgi ce strălucesc.
Să mă-ntrebe dacă-s gata Ei cad, se-aştern uşor,
S-o-ntâlnesc cum se cuvine. La noi au venit cu dor.

-"Las-să vină la fuguţa!" Ei în cor ne desenează,

Am răspuns cu bucurie, Iarna albă, luminoasă.
-"O aştept cu săniuţa. A venit iarna voioasă,
Ce mai vorbă? Las-să vie!" În veşmântul luminos,

Şi-l aduce pe Hristos.

Toată lumea-i mulţumeşte,
IARNA Că aduce pe Hristos,
Mesia Chip Luminos.
Iarna cea geroasă
IARNA
A sosit acum.

Bulgări de zăpadă
Iarnă albă cu ninsoare,
Îşi fac loc pe drum. Lasă-ne un pic de soare

Veselia-i mare Şi căldură, că acuş’

Pentru noi cei mici, Vom porni la săniuş

IARNA
C-alergăm pe stradă
De Natalia Poşa
Ca nişte voinici.

Iarnă mult frumoasă,

Unde-s oare florile?
La noi să mai vii, Le-au gonit ninsorile?

Căci tu-ntotdeauna Iarna albă, iat-o, vine!

Ne-aduci bucurii. - Hai copii, cu toti la mine!

Aveţi sănii şi patine?

 IARNA

Ninge, bate vântul,

S-albeşte pământul!

Vezi numai zăpadă,

Merg sănii pe stradă.

Pe geam, dimineaţa,

Găseşti flori de gheaţă.

Ai o sănioară,

Fugi cu ea pe-afară.

Iar când stai din joc,

Bine-i lângă foc.

IARNA

Este frig şi este ger,

Cad fulgi albi, de sus din cer.
Vâjiie şi suflă vântul.
Iarna a cuprins pământul.
Desenaţi copacii goi:
Unu-aici şi colo doi.
Stând sub ger în amorţire,
Au pe crengi neaua subţire.

Hai să desenăm o casă.

Sus pe ea zăpada-i groasă,
Iar din coş, spre cer, în sus,
Fumul gros de vânt e dus.

Şi alături de căsuţă,
Un copil c-o săniuţă,
Iar alţi doi înalţă-n grabă,
Un om mare de zăpadă.
CE ESTE COPILARIA?

Copilăria e dulceaţa vieţii.

E roua pură-a dimineţii.
E pasăre liberă sub soare,
E limpezime, e candoare.

E grija mamei, fără margini,

Gânduri dragi, pe multe pagini.
Prinţi, prinţese, Feţi-Frumoşi
Pentru noi, cei curioşi.

E- o poveste nesfârşită....
An de an mai primenită.
E cântec, joc şi voie bună
Prinse într-o mândră cunună!
COPILĂRIE

Copilărie…..
Cuvânt ce curge dintr-o pană de ,,poet’’
Pe un chip de înger, suav şi inocent.
Pe mare-albastră, pe o floare şi pe stea.
Cântec de leagăn ce adoarme vântul,
Furtuna aprigă, focul şi chiar pământul.
Culori magice ce picură din curcubeu
Prin zborul înalt al unui mândru zmeu.
Vise, zâne de rouă şi fluturi de mister
Înşirate de noapte într-un tainic colier.
Jocul hoinar, desculţ pe uliţa prăfuită,
Păpuşa ce zâmbeşte din oglinda vrăjită.
Litere şi cifre, scântei de aurită toamnă,
Învăţătoarea, generoasa noastră doamnă.
Plânsul şi frica îmbrăţişate de mamă,
Ochii şi zâmbetul bunicii puse în ramă.

Copilărie…. poezie scăldată-n univers

Rămâi totdeauna primul nostru vers!
FULG DE NEA
Fulg de nea, măi fulg de nea,
Vino colea-n palma mea,
Fără aripioare zbori
De sus, de-acolo din nori.
Zăpada , numită și omăt sau nea, nu este
Jos la noi când ai venit nimic altceva decât apă înghețată, constând
dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă.
Pământul l-ai învelit,
De sub el v-a înverzi Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se
numește "ninsoare".
Zăpada când s-o topi
Fulgii de zăpadă sunt un extraordinar miracol
Iarbă verde şi frumoasă, al lumii, fiind atât de speciali prin construcţia
lor, prin felul cum arată, atât de speciali şi prin
Grâu cu fir ca de mătase, provenienţa lor.

Flori frumoase prin grădini

Şi cu zumzet de albini.
Iar tu, fulgule de nea,
Rămâi în amintirea mea
Pân-la iarna care vine
Când iar o să mă joc cu tine.
PRIMII FULGI

De G. Vieru

A venit un fulg la geam Şi-au ieşit copiii, voi,

Şi s-a aşezat pe ram. Mai micuţi, mai măricei,

Ramul bate-n geam – Vedeţi? Să-i culeagă albi şi moi,

Vine iarna, măi băieţi! Ca pe nişte ghiocei.

 Soarele si omuletul de zapada

… A fost odată o iarnă albă şi strălucitoare, cu puf mult aşternut pe crengi, pe

pământ şi pe case…Era un ger strașnic în zilele acelea. Copacii abia îndrăzneau
să mai trăiască. Iarba pierise, frunzele se duseseră. Plecaseră din sat multe
vietăți mici, prieteni ai copiilor: păsărele, fluturi...

Atunci au răsărit în curtea școlii cinci omuleți de zăpadă nemaipomenit de

hazlii. Copiii care i-au construit nu s-au mai îndurat să-i strice. Așa că meșterii
au vorbit între ei și și-au zis:

-Ce-ar fi dacă i-am lăsa? Hai, să trăiască și ei! Măcar până la primăvară... Că
atunci tot o să vină soarele cald și o să-i topească!...Și așa au rămas oamenii de
zăpadă în curtea școlii.

A venit noaptea. Toată lumea s-a culcat...

Peste noapte s-a lăsat un asemenea frig, încât parcă înghețase și vântul, ba și
fumul coșurilor. Iar inimile copacilor, sub coaja înghețată, abia mai ticăiau...

Deodată, omuleții de zăpadă au început să se miște: pesemne fusese un

asemenea ger, încât le venise chef să tropăie din picioare! Cât de veseli erau !

Unul singur rămăsese dus pe gânduri. Când băgară de seamă, ceilalți se

adunară în jurul lui.

Mi-am adus aminte că, în timp ce dormeam, am auzit niste voci de copii
spunând că va veni soarele cald și ne va topi.

Ce-i de făcut?
 FULGUL DE ZĂPADĂ

Pe obraz, pe nas, pe umăr, Deschid pumnul. Unde-i fulgul?

Tot cad fulgii fără număr. Am în mână un strop de rouă,

Mi-a căzut în palmă unul. Sau un bob de apă? Plouă?

Iute, iute închid pumnul. S-a topit în mâna mea,

Ca o lacrimă de nea.

PRIMUL FULG

Un fulg moale de zăpadă - Nu te teme! Zise uşor

Cam firav şi cam speriat, Un glas lin dintr-un nor dalb,

A căzut astăzi pe stradă. Tu eşti primul vestitor

Cică a aterizat. Al anotimpului alb.

Se uita in jur mirat După tine vor veni

Pe la pomi şi pe la case, Fraţi de-ai tăi plecaţi prin lume.

Nu ştia ce s-a-ntâmplat Pământul vor împânzi,

Şi unde aterizase. Haină albă îi vor pune.

Şi în strai de sărbătoare
- Vai de mine! Ce mă fac?
Voi veţi îmbrăca pământul.
Fraţii nu mă mai găsesc!
Pe câmpuri şi pe ogoare
În apă o să mă prefac,
Iarna-şi va spune cuvântul.
Curând o să mă topesc!
 citeste!

Codita ursului
Ursuletule Mor-mor,
Unde-i coada puisor?
Ti-ai uitat coada in lac
Pestilor sa vii de hac?
Foamea sau dorinta ta
Te-a facut s-o pierzi asa?
Sau a fost o iarna grea
Si-ai uitat de coada ta?
Si-acum cine-i ca tine
Sa se planga :Vai de mine!
N-ai nici coada, n-ai nici peste,  Ce a patit ursuletul?
Stii tu bine ce-ti lipseste…
Vulpe-as vrea sa o astept  Cine l-a pacalit?
Sa o strang putin la piept
Sa nu ma mai pacaleasca
Cate zile-o sa traiasca.

PĂSĂRICA-N TIMPUL IERNII

Iarna ninge şi îngheaţă, Când afară viscoleşte,

Frigul creşte tot mereu. Ea se-ascunde tremurând,

Vrăbiuţa cea isteaţă De mâncare căutând.

Nu-şi mai zice cântul său.

DOUĂ VRĂBII

Două vrăbii zgribulite

Bat la geam pe negândite.
Hai, veniţi, veniţi la mine
Unde-i cald şi bine!
Vă dau hrană într-o clipă
Şi-aspirină pentru gripă.
 Fulgul de zapada
Pe obraz, pe nas, pe umăr,

Tot cad fulgii fără număr

S-a oprit în palmă unul…

Iute, iute inchid pumnul.

Desfac pumnul,

Unde-i fulgul?

Am în mâna un strop de rouă,

Sau un bob de apă ? Plouă ?

S-a topit în mâna mea,

Ca o lacrimă de nea…
 OMUL DE ZĂPADĂ

Sprijinit într-un toiag,

Stă-n ogradă un moşneag.
Poartă-n cap o oală veche
Răsturnată pe-o ureche.

Ochii negri şi lucioşi,

Sunt cărbuni din vatră scoşi.
Nu-i lipseşte nici lulea,
Parcă pufăie din ea.

Iar pe piept, perechi, perechi,

Are moşul nasturi vechi.
Şi mai are un nas roş
Ca o creastă de cocoş.
 SĂNIOARA

Am o sănioară,
Mă poartă mereu
Din zori până-n seară,
După placul meu.
Dar când se grăbeşte,
Aruncă din zbor
Zăpada şi gheaţă
De jos până-n nori.
Dragă săniuţă,
Mai fă un popas.
De-oi cădea drăguţă,
Rămân fără nas.

BRĂDUŢUL

M-am deşteptat. Ningea în zori

Cu fulgi frumoşi, ca în poveşti
Şi-o sanie trecea în zbor
Prin faţa casei părinteşti.
Ningea cu fulgi tăcuţi şi mici,
Iar tu în geamuri străluceai.
La joc afară mă chemai
Şi iată-mă cu tine-aici.
Ţi-ai pus hăinuţe albe, noi,
Să-mi luminezi al casei prag.
Brăduţule, mi-eşti tare drag!
Ce mândri suntem amândoi!
IARNA ŞI VOCALELE

A, a, a, aşa e iarna!
E, e, e, e rece, ger mai e!
Ninge…Iiii e tare bine,
Pe gheţuş e o plăcere.
Ooo! E omul de zăpadă!
Un nas luuung acu-i vom pune
Dintr-un vârf de morcov roşu;
Ochii facem din cărbune.
A-ha-ha! Ce gălăgie!
I-hi-hi! Ce mai ninsoare!
Sănii, zurgălăi, patine,

Iarnă, râzi, că-i sărbătoare!

Colinde ,colinde , Mihai Eminescu

Colinde, colinde,

E vremea colindelor, Caci gheata se-ntinde

Asemenea oglindelor.Miscand ramurelele,
Caci noaptea de azi-i/ Cand scanteie
stelele. Se bucur copiii, Copiii si fetele,

De dragul Mariei, Isi piaptana pletele,

De dragul Mariei Si-a Mantutorului,

Luceste pe ceruri, O stea calatorului.

Mos Craciun cu plete dalbe
A sosit de prin nameti.
Si aduce daruri multe
La fetite si baieti.
Mos Craciun, Mos Craciun.
Din batrani se povesteste
Ca-n tot anul negresit,
Mos Craciun la geam soseste
Niciodata n-a lipsit.
Mos Craciun, Mos Craciun.
Mos Craciune, Mos Craciune,
Incotro vrei s-o apuci?
Ti-as canta florile dalbe,
De la noi sa nu te duci.
Mos Craciun, Mos Craciun. TREI PASTORI

Trei pastori se intalnira

Si asa se sfatuira:

Haideti,fratilor, sa mergem

Floricele sa culegem

Si sa facem o cununa, S-o-npletim cu voie buna

Si s-o ducem lui Hristos, Sa ne fie cu folos.

Raza soarelui, floarea soarelui.

O, ce veste minunata

In Betleem ni se-arata

C-astazi s-a nascut

Cel far*de-nceput,

Cum au spus prorocii.

Mergand Iosif cu Maria

In Betleem a se-nscrie

Intr-un mic salas, langa acel oras

A nascut pe Mesia.

Pastorii vazand in zare,

Din cer o lumina mare,

Ei se bucurau, ingerii cantau,

De minunea mare.

Pe fiul cel din vecie,

Ce l-a trimis Tatal mie

Sa se nasca, si sa creasca

Sa ne mantuiasca.
Noaptea sfanta
Ioana Preda

In Bethleem, in ieslea mica, Ingenuncheaza-n graba magii,

Al lumii Creator Cand vad pe Fiul Sfant,
Nascut e azi din Maica Sfanta, Trec ingerii cantand,
Ce-l leagana usor. E pace-n cer si pe pamant!

Sosesc trei magi din departare Smeriti in noaptea asta sfanta,

Si ingerii luminosi, Cu totii sa ne plecam,
Cantand, se pleaca Cantand sa preamarim
Sa-l priveasca pe Domnul
In ochii lui frumosi. Si lauda sa-i dam.

S-a nascut Mesia

Cosma Andrei

Prorocii au prorocit Intr-o noapte sfanta,

Si iata ca s-a indeplinit. Pruncul mantuirii
S-a nascut Mesia A adus pe lume
Din Fecioara Maria Mesajul iubirii.

Steaua au urmat…
Dupa ea umbland,
Magii au aflat
Pe Iisus cel bland.
de Elena Farago
Draga Mos Craciune, De le da prin case
Eu nu pot sa-ti scriu, De parinti sarmani,
Ca sunt inca mica Sau pe-acolo unde
Si carte nu stiu. Sunt copil orfani.
Dar iti scrie acum Si, de poti pe urma,
Sora mea, Florica- Tare te rugam:
Noi in anul asta Sa ne spui si noua
Nu-ti cerem nimic, Unde sa-i catam,
Si de poate-n traista Ca sa le mai ducem,
N-ai daruri destule, Pana vii tu,iar,
Din ce-avem noi ,uite, In tot anul asta
Ia-ti-le si du-le Cate un mic dar.
 Maria Cutnan
Sed copiii sus pe vatra Prin parete sufla vantul,
E-ntuneric in bordei Lumanarea s-a topit…
Mama-i dusa-n sat sa ceara A-nserat pesemne mama
De la oameni pentru ei. La maicuta de la schit…

Tatal lor, cel dus in stele, Intr-un grajd e pus in iesle,

Va trimite azi, de sus, Intr-un grajd? Ce frig i-o fi…
Pâne si hainute noua…. Si pe rand li se inchid ochii
Caci azi s-a nascut Iisus. Somnorosilor copii.
SUS ÎN CER E SĂRBĂTOARE
Sus în cer e sărbătoare
Cântă îngerii în cor
S-a născut Iisus Mesia
Răsună cântarea lor.
Stelele lucesc puternic
Luminează cerul tot
Dintre toate una spune
SĂ FIM PLINI DE BUCURIE
S-a născut Mare Preot.
Să fim plini de bucurie
Rege.Împărat puternic
Și cu toții să cântăm
Este Isus Dumnezeu
S-a născut Mântuitorul
S-a născut în astă lume
Laudă, cinste să-i dăm!
Doar de dragul tău și-al meu.
S-a născut Iisus , Mesia
E Crăciun, e sărbătoare
Fiul Tatălui de sus
Pe Iisus noi îl serbăm
Pe pământ la noi venise
El este sărbătoritul
Pruncul Sfânt, Domnul Iisus.
Laudă în veci să-I dăm!
Să fim plini de bucurie
Să-I cântăm cu bucurie
Și cu îngerii în cor Slavă Lui să-i dăm mereu
Cântul nostru să răsune Căci veni în lumea noastră
S-a născut Mântuitor!
Iisus, Fiu de Dumnezeu.
Îți urăm Iisus de bine
Și îți spunem *bun venit!*
Rămâi în a noastre inimi
Fi cu noi pân*la sfârșit.
 De Octavian Goga

Dragi copii din tara asta, Ingerii se uita-n casa

Va mirati voi cum se poate, Vad si spun-iar Mosul are
Mos Craciun din ceriu de-acolo Acolo-n ceriu la el in tinda,
De le stie toate-toate… Pe genunchi o carte mare….

Uite cum, va spune badea…. Cu condei de-argint el scrie

Iarna-n noapte pe zapada Ce copil si ce purtare….
El trimite cate-un inger Si de-acolo stie Mosul
La fereastra sa va vada… Ca-i siret el lucru mare….
DE CRĂCIUN
De vrei să ști ,copile-ți spun
Ce-nseamnă pentru noi Crăciun!
E sărbătoarea ce-amintește
Că Fiul Domnului sosește.
El pe pământ o să trăiască
Pe oameni să îi mântuiască.
Cât vei trăi să o cinstești
Tot timpul să ți-o amintești.
Și-n casă de Crăciun să fie
Doar sărbătoare, bucurie
Bradul să îl împodobești
Lângă el daruri să găsești
Bucate bune să-ai pe masă
Să porți îmbrăcăminte-aleasă
Colindul sfânt tu îl primește
Ce nașterea lui Iisus vestește.
FLORILE DALBE
Ia culati boieri sculati
Florile dalbe,
Priveghind va bucurati,
Si va sculati slugile
De maturati curtile
S-aprindeti facliile
Ca va vin colindatori
Noaptea pe la cantatori.
Nu va vin cu nici un rau
Ci v-aduc pe Dumnezeu
Mititel si-nfasetel
Curge mirul de pe el,
Fasa dalba de matasa
Dumnezeu in asta casa.

OMUL DE ZAPADA
Nicoleta Din

Asta iarna, cand prin parc,

Ma jucam voios cu neaua,
N-am putut sa nu remarc
Fulgii mari cat acadeaua.
Fiindca fulgii de zapada
Coborau din cer usor
Am decis sa fac, degraba,
Din zapada-un omusor.
I-am pus cu sfiala gura
Si la brau i-am pus curea
Iar in loc de ochi ca mura
Doua boabe de cafea
 MOȘ CRĂCIUN PRIVESC LA TINE

Moș Crăciun, visez la tine1

De un an întreg te-aștept!

Știi? Am învățat mai bine,

Sunt cuminte și deștept.

Pe părinți i-ascult de-acum

Și nu-l supăr pe vecin.

Nu mă-ntrec deloc cu gluma

Ce încep, mereu termin.

Nu cer dulciuri între mese

Și nu sunt dezordonat.

În ce spun, un înțeles e

Și-mi respect cuvântul dat.

Cînd mă joc, nu uit de mine

Și cu toți știu să fiu drept.

RUGĂCIUNE Moș Crăciun, visez la tine!
Doamne, Tată Preaiubit, De un an întreg te-aștept.
Tu pe noi ne-ai ocrotit
Și la bine și la rău
Tu ai fost cu noi mereu.
Calea bună-ai luminat
Pe cea rea ai întunecat.
Părinți buni Doamne ne-ai dat.
Și mereu ne-ai apărat!
IARNA
Nicoleta Din

Afara vantul adie lin, Cu mantia ei alba-gri,

Si fulgii incep sa apara. Ca o zeita ea apare.

Si ma cuprinde-un do sublim Iar cand incerci a o privi

De dulcea primavara. Imaginea-ti dispare.

Pe ulita cu mic cu mare La stresini turturii sunt mii

Se-aduna toti copiii-n cor Dar nu stau mult, ci cad usor

Ca pentru-o zi de sarbatoare Caci toata gloata de copii

Se joaca-ntruna mai cu zor. Ii vor ochii prin jocul lor.

Zapada cade-ncetisor Iar ochii mei caprui sticlesc

Iar fulgii parca ar canta in cor La fata m-am imbujorat

Covorul alb se-asterne de zor - Ohh, iarna scumpa-ti multumesc

Iar eu la geam stau ganditor. Pentru decorul minunat!

ÎN SEARA DE AJUN

A venit la mine mama

Și mi-a spus cu-n zâmbet bun

-Puiule, stai treaz, ia seama

Și ascultă toată gama

Cântecelor de Crăciun!

Clătinând apoi fereastra,

Vântul mi-a șoptit ușor:

-Puiule în noaptea asta

Își despică norii creasta

Și vin îngerii în zbor…

Am răspuns la toate:*bine!* Și…am adormit în pat..

A venit Iisus la mine

Iisus Mântuitorul
Și zâmbind m-a sărutat.
Coboară pe pământ,
Îmi luminează drumul
Și-l port mereu în gând.
Mă-nvață-ntotdeauna
Să fiu mai înțelept,
Cu inima-n credință
Să fiu mai bun , mai drept.
Mă-nchin cu plecaciune
Și-n mântuirea Sa
Voi face numai bine
În tot ce va urma.
SCRISOAREA LUI MOȘ CRĂCIUN

Îți scriu o scrisoare,

Dragă Moș Crăciun,

Fiindcă mi-a spus mama

Că ești cel mai bun.

Nu te temi de iarnă,

De nămeți nicicum,

Îți iei săniuța

Și pornești la drum.

Dar la săniuța

Cu care tu vii
BRĂDULEȚ,BRĂDUȚ DRĂGUȚ
E un sac atâââta!
Brăduleț, brăduț drăguț!
Plin de jucării. Ninge peste tine
Casa noastră are Haide, hai în casa mea
Unde-i cald și bine.
Gard și un cățel
Pom de anul nou te fac
Tu să nu te sperii…
O, ce bucurie
C-am vorbit cu el! Cu beteală-am să te îmbrac
Și, ca să nu-ți fie Și steluțe o mie.
Și fetițe și băieți
Greu, fiindcă ești moș,
Bătând din mânuțe
Ciocăne la ușă, Ne-om juca și ți-om cânta
Nu intra pe coș! Cântece drăguțe.
 PE LAC
Desene: BURDA

-Hai în sus şi mai în jos,

Lacul a-ngheţat, lucios,
Şi alunec pe patine,
Şi-n picioare, şi pe vine
Şi e tare, tare bine!
Dar, deodată, gheaţa, trosc!
Şi în apă Nicu, pleosc!
-Ţi-am spus că e vai de tine,
De n-aştepţi să-ngheţe bine! NICUȘOR LA SĂNIUȘ
Stai în pat acum, ştrengare, Nicuşor cu toţi copiii
Şi bea doctorii amare…. A plecat la săniuş,
Trimisă de Ioana Preda, Bucureşti A-ngheţat zăpada bine
Şi e bun alunecuş.
Zboară sania la vale,
OMUL DE ZĂPADĂ Râde vesel Nicuşor,
Şi se duce, şi se crede
La-nceput un bulgăre Prin văzduh aviator.
Mic şi alb ş-un ţurţure
Însă, la o cotitură,
Mi-au dat o idee-ndată:
Îşi pierde cu totul fala,
Să fac un om de zăpadă!
A căzut şi are-n frunte
Un cucui cât portocala.
Multă-n curte adunată,
Stă zăpada în grămadă. A plecat încet spre casă,
Am împărţit grămada-n trei: Şchiopătând şi de picior
Pentru Mihnea, Cristi şi Andrei! -Ce-ai în frunte, sub căciulă?
Creşte mintea, Nicuşor?
Fiecare, la-nceput,
Câte-un bulgăr a făcut,
Doi ochi negri de cărbune,
Nasul, morcov, Mihnea-i pune!
Pălăria-i oală mare,
Nasturi cinci bucăţi el are.
O, ce chipeş e îndată,
Gata-i omul de zăpadă!
Cristina Oros, G.P.N. Sînlazăr, jud. Bihor
 MAINE ANUL SE-NOIESTE!

Maine anul se-noieste,

Plugusorul se porneste.

Plugusor cu patru boi,

Plugusor manat de noi.

Si incepe a brazda,

Pe la case a ura.

Irna-i grea, omatu-i mare,

Semne bune Anul are.

Semne bune de belsug

Pentru brazda de sub plug.

Doamne , binecuvantează

Casa care se ureaza.

URARI

Sa traiti .Sa traiti,

Intru multi ani fericiti

Si ca pomii sa-nfloriti

Si ca ei sa-mbatraniti.

Si ca toamna cea bogata

Fie casa-ndestulata,
Tot cu mesele intinse,
Cu facliile aprinse,
Sa petreceti impreuna,
Pana-n veci cu voie buna!!
 Martie Mai

Mai

Primavara a venit,
Tot în jur a înflorit. Aprilie
Copilaşii bucurosi
Ghiocei adună-n coş.
Primăvara, animalele şi plantele îşi revin
Satele au prins iar viaţă,
după somnul de iarnă. Zăpada se
Izvoraşe, pârâiaşe
topeşte. Apar floricelele, iar primii răsar
Susură iar bucuroase.
ghioceii. Păsările călătoare se întorc din
Păsările au venit,
voiajul lor în ţările calde.
Tot în jur e fericit!
 Cine-i mai frumoasa intre toate
Si mai deosebita decat primavara?
Sa ne daruiasca doar ea poate
Parfum de flori si ghiocei in toata tara!

Cu zambet calm, si-n par lumina de stelute,

Paseste printre toporasi si panselute
Copiii toti alearga pe campii
E zi cu soare si cu bucurii

citeste!

PRIMAVARA
Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasa,

Campul iata inverzit,
Randunica cea voioasa
La noi iarasi a sosit.
Dintr-o creanga-n alta zboara
Sturzul galben aurit,
Salutare, primavara,
Timp frumos, bine-ai venit!
Turturelele se-gana,
Mii de fluturi vezi zburand
Si pe harnica albina
Din flori miere adunand.
Canta cucu-n dumbravioara
Pe copacul inflorit,
Salutare, primavara,
Timp frumos, bine-ai venit!
Desen: culorile primaverii
SCRISOARE CATRE MAMA
Luminita Codrea
Vezi mamica mea cea buna
Tare mult as vrea sa-ti scriu
Dar sunt mica si nu stiu…
Pentru mine blandul soare
Iti trimitem o scrisoare
Caci pe foaia de caiet
Uite-a coborat incet
Cu miez galben si fierbinte
Stiu sa desenez cuminte.
Fara sa ma iscalesc,
Soare inseamna * TE IUBESC!*
MAMA, DE-AI FI O STEA
Grigore Vieru
Mama, de-ai fi o stea in cer lina,
Te-as gasi dupa lumina,
Rostire-as spre fata ta:
*Cand dormi maica, dumneata?*
De te-ai face spic secara,
Te-as gasi dupa povara
Si te-as intreba tot eu
*Nu ti-e maiculita greu?*
DE ZIUA MAMEI
Virgil Carianopol
E ziua ta, maicuta scumpa,
Ca ziua tuturor la fel
Copilul tau ti-aduce astazi
Tot ce-i mai luminos in el.
Alaturea de flori si ganduri,
De fapte ce le da oricui,
El iti aduce cu iubirea
Si viata si lumina lui.
Ai grija pana va fi mare,
Sa-l cresti astfel langa san,
Incat sa plece orisiunde
Dar sa ramana tot roman!
De-ai fi-n codru-o pasarica,
Dupa glas afla-te-as, muica,
Zice-as ud de roua ta:
*Ce dor ai de canti asa?*
De te-ai face-n vai o floare,
Te-as gasi dupa suflare,
Spune-ti-as vorbe ceresti:
*Maica, ce frumoasa esti!*
8 MARTIE
Veronica Porumbacu

S-au aprins in noapte stele

Ce aproape sunt de ele.

Numai sa intind o mana.

Una-n palma sa-mi ramana.

Mama, vrei de ziua ta,

Sa-ti aduc in dar o stea?

MAMA

Soare,azi de ziua mamei Vreau ca ziua ei sa fie

Mai frumos sa stralucesti Cea mai mandra dintre toate
Si din cerul cel albastru Pentru dragostea ei mare
Pe toti norii sa-i gonesti. Si nespusa-i bunatate.

MAMA

Eu nu sunt destul de mare Si pe mana asta care

Ca sa pot sa-nvat macar
Dupa carte o urare
Si nu sunt destul de mare
Ca sa-ti dau un dar.
Dar iti dau o sarutare
Ici pe obrajor,
Ma alinta cu mult dor.
Zile lungi si voie buna
Iti doresc din sufletel
Si ma rog de flori sa-ti spuna
Sa ma ierti maicuta buna
Ca sunt inca mititel.

DARUL MEU
Nicolae Nasta

8 Martie! E ziua ta! Sunt visele ce port in gand,

O floare-ti dau mamica mea Ca voi fi bun si drept oricand,
Si vreau sa stii ca-n acest dar C-ascultator voi fi mereu,
E dragostea-mi fara hotar. Mamico, asta-i darul meu!
E ZIUA TA
Elena Dragos

E ziua ta, maicuta Am sa iti sarut obrajii,

Te-asteapta flori pe masa La piept cand ma vei tine,
Si –un dar micut te-asteapta Si mainile ce n-au
Cand ai sa vii acasa. Odihna pentru mine!

RUGACIUNEA UNEI MAME

Mihai Eminecu (fragment)

Copilasi din toata lumea,

Stiti voi cum se roaga mama,
La icoana-n orice seara?

Nu stiti?-sigur n-ati luat seama CUVANTUL BUN AL MAMEI

Cand cu ochii plini de lacrimi
Inaintea maicii sfinte,
Isi rosteste blande soapte
Rugaciunea ei fierbinte.
Uite-asa se roaga mama:
*Maica Sfanta Preacurata,
Vezi-i ce frumos dorm dansii!
Ei imi sunt averea toata,
Pentru ei din greu ma zbucium,
Pentru ei traiesc pe lume
Si indu ratat noianul
De dureri fara de nume.
Traian Dorz (fragment)
Cuvantul bun al mamei
Nu-l lepada, copile,
Cat va mai fi pe lume
Sa ai urechi si zile.
Caci fericit e numai
Acel ce-si pretuieste
Parintii si credinta
Prin care Domnul creste.

I-am culcat…si-acum spre tine

Vin incet, sa nu ma vaza,
Si te rog, Maicuta Sfanta,
Sa cobori o blanda raza,
Si sa-i ai mereu in paza!*
 citeste!

IEPURASII
Elena Comanescu
Vine trenul de la Iasi
Incarcat cu iepurasi,
Unul sare de pe scara,
Altul tusti pe geam afara.
Numai unul mic de tot
Are lacrimi mari pe bot:
-Mai incet, nene franar,
Ca sunt mic si vreau sa sar!

citeste!

Cum il cheama pe Iepuras?

Coada-mi este scurta tare

Si-s fricos nevoie mare,
Topala mi se spune,
Rontaila e-un alt nume.
Si de Paste nu uita:
Ai un dar din partea mea!
E primavara acum la noi,
Din nou copacii au inflorit,
Prin soaptele ce curg suvoi
Se aude un gingas ciripit.
In haine noi de sarbatoare
Ne imbracam cu gand curat
Si, cu privirea catre soare,
Rostim: *HRISTOS A INVIAT!*
Si oua rosii noi ciocnim
-Asa-i un obicei lasat-,
Cu sufletul curat raspundem:

*ADEVARAT A INVIAT!*
CEARTA
Luminita Stanciu

O gaina infoiata
Ce clocea oua-ntr-un cos
Se repede enervata
Sa reclame la cocos:
-Sus pe prispa, unde-i masa,
Un obraznic urecheat
A facut un ou cat casa,
Lucru nemaiintamplat!
Vine iute pintenatul
Sa constate mintenas
Cum sta treaba cu ouatul
Si cu oul urias.
Se repede si gaina:
-Ia explica-ne si noua!
Stii doar ca in curtea asta
Numai eu pot sa fac oua!
Si-n timp ce cotcodaceste
Gainusa suparata

Iepurila-i linisteste: -E UN OU DE CIOCOLATA!

 APRIL

Stresinile se dezgheata, In mansarda locuieste

Picura margaritare…. Un artist.Baiat sarac,

Ce de lume! Ce de viata! De un ceas se chinuieste

Si ce larm-asurzitoare! Ca sa vare ata-n ac.

A intinerit natura, Si carpindu-i, biet, cum stie

Negustorii zdrentarosi Pantalonii vechi de dril,

Tipa cat ii tine gura: Fluiera de bucurie

-Hai la ghiocei frumosi! Bine ai venit, april!

GHIOCEII / de Valeriu Bargau

Din zapada-ncetisor Si sub soarele caldut

Tampla scot afara E padurea toata

Ghioceii albi si mici, O gradina de copii

Soli de primavara, Bine colindata.

Ca 8 Martie rade-n prag

Si, de sarbatoare,

Darul pentru mama mea

E-un sarut si-o floare!

PRIMĂVARA
Ciucardel Vlad

Primăvara cea frumoasă

A venit la noi acasă PRIMĂVARA ÎN GRĂDINĂ
Floricele ne-a adus, Simu Darius
Fluturaşi zboară pe sus.
Primăvara cea senină

Vrăbiuţa cea frumoasă A scos oamenii în grădină,

Şi-a făcut cuib în fereastră
Iar copilaşii cuminţi,
Ciripeşte zi de zi
Şi-i iubeşte pe copii Îi ajută pe părinţi

Cu greble şi stropitori

Să planteze multe flori.

Vrabia si pisicuta
Luminita Toia

Lapte cald, prajiturele,

Tocanita si chiftele,
Supa cu galuste seara
De la tusa Marioara,
Bombonele, inghetata,
Prajituri si ciocolata. DRAGĂ PRIMĂVARĂ
Toate-acestea de-ai primi
Boitor Andreea
Crezi ca mai satula-i fi?
Pisicuta, fi draguta,
Nu ma prinde in labuta! Vino ,dragă primăvară,
Hai prietene sa fim
Si sa nu ne mai pandim. Şi adu căldură-n ţară

Să răsară ghioceii,

Să-nverzească copăceii,

Să se-ntoarcă păsărele,

Să ne bucurăm de ele
 Motocel

A venit la noi in casa

Un pisoi. Vrea sa ramana.
Dupa cum se pisiceste
Cred ca-si caut-o stapana.
L-am oprit, caci mititelul
Cred ca a ramas orfan
Si s-a ratacit pe strada….
Alta hotarare, n-am…
Acum cerceteaza locul
Curios nevoie mare.
Nu stiu daca doar priveste
Sau isi cauta mancare….
OUĂ DE PAŞTI
I-am dat un castron cu lapte
Balu Tudor Si l-a lipait de zor.
Dupa care, fara grija,
S-a-nfipt la televizor.
Ouă roşii şi albastre
Si acum fara de veste,
Mama noastră a vopsit. Dupa ce-a trecut o luna,
A ajuns stapanul casei
Flori frumoase a pus în vaze Micul motocel de lana.
Si chiar cand se-obrazniceste
-Paşte sfânt, bine ai venit! Nu ma supara defel.
Si-a facut si un prieten:

Copilaşii au fost cuminţi, De curand, un …soricel.

I-au ascultat pe părinţi.

De câte ori se apropie Sfânta Sărbătoare a Învierii, sufletul nostru îşi
aminteşte cu evlavie şi durere de neasemuitele Patimi ale Mântuitorului,
nostru Iisus Hristos.

De Paşte, creştinii merg la biserică şi cântă cu pioşenie în faţa jertfei lui Iisus:

Hristos a înviat din morţi

Cu moartea pe moarte călcând

Şi celor din morminte

Viată dăruindu-le.

Creştinii ciocnesc ouă roşii şi spun:”Hristos a înviat!”, “Adevărat a înviat!”

 Preadulce inger care
Mi-esi dat de Dumnezeu
Te rog,pe drumul vietii,
Sa ma-nsotesti mereu!
M-ajuta-n cele bune
Sa fiu mai silitor,
Si-n sfanta rugaciune
Smerit si-ascultator.
Da-mi minte sanatoasa
Si suflet bun, sa cresc
Si-n viata luminoasa
Pe Domnul sa-L slujesc.
Fereste-ma de rele
Sa cresc mai credincios,
Cararea vietii mele
Cararea lui Hristos.
In orice loc si stare
Cu mine fii mereu,
Preadulce inger, care,
Mi-esti dat de Dumnezeu.
AMIN
Copilul bine crescut
Intr-un sat din campie, s-au
intalnit la fantana trei femei.
Doua dintre ele nu incetau
sa-si laude baietii.
Cea de-a treia, insa, nu spunea nimic, cu toate
ca avea si ea un baiat de care nu s-ar fi putut
plange. Au luat cele trei femei cate o galeata cu
apa si au plecat impreuna inapoi, spre casa. Pe
drum, s-au intalnit cu cei trei copii, care se
jucau intr-o livada.
- Ia uite-l pe-al meu, a zis prima femeie. E asa
de puternic.
- Dar al meu, zise si a doua, e priceput la toate.
Nici de aceasta data, cea de-a treia femeie nu a
spus nimic. Insa copilul ei, vazandu-si mama, s-a
grabit sa vina si sa ia galeata. Ceilalti doi baieti
au inceput sa rada si au ramas sa se joace mai
departe.
Acum se vedea adevarul. Din modestie, cea de-
a treia femeie nu se lauda cu feciorul sau, dar in
locul ei vorbeau faptele.
"Invata-te, fiule, sa fii totdeauna simplu si fara
rautate!"
Sfantul Efrem Sirul
ABECEDARUL
Apele se-nvolbureaza ,
Babele se cocoseaza ,
Este ger de Boboteaza ,
Cantecul se intoneaza ,
Este soare la amiaza
Doi baieti se converseaza ,
Are scaunul speteaza ,
Raftu-n cuie se fixeaza ,
Un surub se-nsurubeaza ,
Lemnul moale se-ncrusteaza .
MATEMATICA
Microscopul cerceteaza ,
Aparatul ne filmeaza ,
Timpul se cronometreaza ,
E piticul ce mimeaza ,
Munca se recompenseaza ,
Astrele se descifreaza ,
Tufa se-nradacineaza ,
Iata , roata se-nfraneaza ,
Cu piciorul se suteaza ,
Adevarul ne socheaza .

LA SCOALA
Clopotelul suna,
Jocul sa-l lasam,
Asezati in randuri
In clasa intram.

Hai grabeste pasul

Nu te mai juca,
Lectia incepe,
Nu intarzia!
 CUM VORBIM
Sa vorbesti mereu frumos
Vorba dulce mult aduce,
Nu vorbi taios!

Fii mereu cuviincios

Si la scoala te invata
Sa vorbesti frumos.

Dupa felul cum vorbesti

Lumea stie, stie bine
Cine esti!

Mult e bine sa citesti

Vorba scrisa ca la carte
Bine s-o rostesti.

Vorba lunga-i in zadar

Tot ce spui gandit sa fie
Si vorbeste clar.
 PINOCHIO

O poveste am să vă spun,
Dar am să vă întreb, acum:
Copii, cine nu-i cuminte
Şi părinții îşi mai minte?

Se spune că a fost odată

O păpuşă minunată,
A unui meşter vestit
Şi Pinocchio s-a numit.

Tatăl l-a trimis la şcoală,

Să nu meargă doar de fală,
Dar Pinocchio a tot mințit
Şi Zâna l-a pedepsit.

Cu cât el mai mult mințea,

Cu atât nasul îi creştea.
Nu putea să-l mai ajungă
LUNILE DE PRIMAVARA Nici măcar cu mâna-i lungă!

E martie, e primăvară, Nu uita, drag copilaş,

Soarele râde iar afară! Că nasul e buclucaş.
Toți ghioceii înfloresc, Ascultă-i pe-ai tăi părinți
Când razele cu drag zâmbesc. Şi nu încerca să-i minți!
Trimisă de Elena Andreea Ion, Rm. Vâlcea, jud Vâlcea
Iepuraşul stă să iasă
Chiar din coşul cu verdeață.
Cinci puişori se-ntreabă iară:
- E-aprilie? Şi ies afară.

Fluturaş eu sunt în strai

Şi anunț că vine… mai,
O lună de primăvară
Şi-o speranță bunăoară!

Prof. Nicoletta Huştiuc,

G.P.N. Vinerea,
Aniversarea lui BOBO
Un fluturas si-un gandacel
Stateau de vorba in ograda
Si povesteau de-un baietel
Aproape sa se ia la sfada.
Ei nu se-ntelegeau deloc:
Sa ii aduca-n dar o floare
Sau sa opreasca ziua-n loc
Sa fie vesnic numai soare?
S-au impacat pana la urma
Gandindu-se ca sfada multa
Problema asta nu o curma
Si nici pe BOBO nu-l ajuta.
S-au pus la lucru de indata
Si-au impletit din te miri ce
O coronita parfumata
Cu trei culori de trandafiri.
Si-au racorit-o incantati
Cu stropi din roua diminetii
Sa aiba ani nenumarati,
Sa-i fie neted drumul vietii.
Apoi cand treaba-au terminat
Au poposit pe un pervaz
Si-au fost cu sufletu*mpacat
Vazand copiii plini de haz.
Ce veselie-i azi aici
Si ce tort mare e pe masa!
Se bucura si mari si mici,
Se bucura intreaga casa.
Cu totii astazi s-au grabit
Sa spuna:*La multi ani, Bobita!
Sa cresti mare , sanatos
Frumos ca o garofita!
Trei gandacei
Luminita Toia
Mergand unul dupa altul,
Pe-o tulpina de ardei,
Vorbind vrute si nevrute,
Au urcat trei gandacei.
Seriosi nevoie mare
Nu-nceteaza sa discute
Fiinca au o intrebare:
E sau nu ardeiul iute?
Unul este de parere
Ca-i mai bine sa se uite,
Sa-l miroasa, poate afla,
Daca e ardeiul iute….
Altul chiar se hotareste
Mai incolo sa se mute.
Ca-i periculos ardeiul,
Dac-o fi sa fie iute….
Stai o clipa! Se trezeste
Cel de-al treilea dintre ei;
Ce atata tevatura?
Noi nici nu mancam ardei!
PRIMAVARA A SOSIT

Primăvara mult dorită

De noi toți este primită,
Zarzării sunt toți în floare,
Îmbrăcați de sărbătoare.

Albinuța lucrătoare
Zboară din floare în floare,
Fluturii cu miile
Veselesc câmpiile.

Rândunica a venit,
Cuibuşorul și-a clădit
Firişor cu firişor,
Pentru al său puişor.

Trimisă de Andreea Badea, clasa a IV-a,

GARGARITA MINCINOASA

Domnişoara gărgăriță Dar doamna educatoare,

Azi n-a fost la grădiniță, Frumoasa privighetoare,
A mințit că e bolnavă A aflat că a mințit-o…
Şi nu poate nici să meargă! Şi ştiți cum a pedepsit-o?

Dar albinele-au pârât-o Toată ziua-a stat la colț,

Că pe dânsa au văzut-o Pe o floare de crin roz!
Când ele-au terminat treaba, Ceilalți se jucau râzând
Cum pe crin stătea degeaba… Şi ea sta la colț, plângând!

Ea se desfăta la soare, Apoi şi-a cerut iertare

Cu rouă pe aripioare, Doamnei educatoare
Pe când lumea zburătoare Şi a promis că de mâine
Învăța poezioare. Va face doar ce e bine!
Trimisă de Gianina Bălașa, Craiova
MAMEI MELE

Azi e ziua mamei,

Îi dau ghiocei.

O caldă-mbrăţişare
Şi-o dulce sărutare!


Mama mea cea dragă,


Eşti lumea mea întreagă!

Faci tot să-mi fie bine,
Eşti totul pentru mine!
inst. Cristina Oros,
G.P.N. Sînlazăr, jud. Bihor

MARTISORUL
Alb cu roșu, din mătase,

Șnururi foarte frumoase,

Simbol de primăvară,

Pentru întreaga țară.
Toate aduc noroc și bine
Pentru cel care le ține.

Coșar, trifoi
Norocos, cu patru foi,
Inimioare, ghiocei,
Ciupercuțe, elefănței,

Stele, greierași,

Flori, fluturași,

Pisicuțe, căței,

Mici prichindei,

Albine, furnici,

Pentru cei pitici,

Toate sunt mărțișoare

Cu farmec și culoare.
Elevă Florina Dinu, Slatina, jud. Olt

Numaratoare de la 1 la 7

Unu este un carlig

Si e singur singurel
Doi e lebada frumoasa
Pe lac tare gratioasa
Trei este un colacel
Care am muscat din el
Trei sint iezii mititei
Si purcelusii sint tot trei
Patru este un scaunel
Rasturnat de-un baietel
Cinci degete sint la o mana
Si-s unite impreuna
Si la picioare
Tot cinci degete omul are
Sase zile noi muncim
Si apoi ne odihnim
Sapte este e ca o coasa
Asezata dupa casa
Sapte sint piticii
Din povestioare
Si tot sapte zile
Saptamana are.
In clasa intai
C-tin Dragomir
Albinutele se joaca
Nici nu se zaresc din flori,
Scoala-ntreaga-i o prisaca
De copii nerabdatori.
Clopotelul de argint
Cu glas dulce-dulce suna,
Ca parintele cel bland
De prin flori pe toti aduna.
Picii de la gradinita
Se reped buluc în scoala.
Ce sa fie? Mihaita
Se mai tine strans de poala!
In sfarsit se hotaraste:
- Hai, mamico... hai ramai...
Printre lacrimi ii sopteste:
-Sa-nvatam in clasa-ntai.
A e de la albinuta Alfabetul

B e de la bebelus

C e intrebare, iar

D e derdelus

E este a mea Elena

F e fericirea ei, iar

G este cutu Grivei.

H e de la Hanibal

I Ileana Cosanzeana

J Jianu si zapciul
A, B, C, D e F, G, H, I, J, K, L,
K de la kilogram
M, N, O, P, R, sss t, tz, u, v, x,
si uite uite uite asa am ajuns la
y, z este al nostru alfabet
L da da.

Ariciul suparat
Mihaela Maria Boni
Un arici s-a suparat
Cand in calea lui a dat
De-un balon frumos umflat
Si de ata suspendat.
De privit l-a tot privit
Apoi mai mult si-a dorit,
L-a vrut in labuta sa
Sa il poata mangaia.
Dar se pare c-a uitat
Ca in ace e-mbracat
Si balonul a pocnit
Cand de ace s-a ciocnit.
A fost tare necajit
Ariciu-n ace invelit
Ca hainuta lui ciudata
I-a stricat placerea toata.
Scaparel si Scaparici
Alina Coroian Pisicuta
Maria Pruteanu
Scaparel si Scaparici,
Doi prieteni licurici,
Toata ziua dorm la soare
Pe o floare de cicoare.
Dar de cum apare Luna,
Argintata si preabuna,
Scaparel si Scaparici
Aprind felinare mici Pisicuta, pisicuta,
Sa-i ajute pe pitici Cum de esti asa draguta
Pe arici si pe furnici Si-ngrijita si curata
Si pe multe gaze mici. Cu blanita pieptanata?
Imediat ce ma trezesc,
Paru-ncet mi-l netezesc
Si cu apa rece-ndata
Eu mas pal pe fata toata.
Fa si tu la fel ca mine
Si-ai s-arati la fel de bine.
Frumoasă-i limba noastră

Pe ramul verde tace

O pasăre măiastră,

Cu drag şi cu mirare

Ascultă limba noastră.

De-ar spune şi cuvinte,

Când la fereastră cântă,

Ea le-ar lua, ştiu bine,

Din limba noastră sfântă.

 Maica Limbă Românească
Tot ca mama, dulce, sfântă,
Ţara ajutând să crească,
Este şi-a fost din vechime,
Limba noastră românească.
Ea , în orice vremi amare,
Ne-a-nvăţat şi ne-a fost stea.
Cât ne-a fost de aspru drumul
Ne-a dat viaţă de la ea
Cartea
Cartea e ca mama noastra;
Ea ne-nvata ce e bine,
Tot ce trebuie sa facem
Si sa stie orisicine.
Ea da sfaturi tuturor,
Inteleapta, ajutor
Pentru toti ce vor sa-i ceara,
Da lumina tuturor.
Are-ntelepciunea veche,
E faclie-n univers,
Ea va lumineaza drumul
Pentru cat aveti de mers
De la ea ştim ce-i iubirea,
Ea ne-a dat tot ce-a avut.
Ne-a fost mamă şi ne este
De când lume-am început.
Maica limbă românească
Este limbă din vecii,
Tot cu ea au plâns străbunii
Şi au râs la bucurii.
Cartea
Cartea-i bucuria noastră,
Are multă-nvăţătură,
Ea a strâns toată lumina,
N-a uitat o picătură.
Poartă-n paginile-i scumpe
Toată-nţelepciunea lumii
Are scris în ea din vremuri
Tot ce ne-au lăsat străbunii.
Tu , copilule, iubeşte-o
Şi în viaţă, nu uita
Că fiind lumina ţării
Cartea-i şi lumina ta.
 Întrebare O poveste despre cum porneşti la drum

De ce soarele e soare?
Spune-mi , mamă, cum încap
De ce luna-i visătoare?
Sute de poveşti în cap?
De ce cântă pomii-n floare,
Cărţile cu multe-n ele
Cât primăvara-i de mare?
De abia le ţii de grele
De ce păsările zboară?
Şi-ndelung le frunzăreşti
De ce nu-i la cer o scară ?
Până cauţi şi găseşti
De ce plouă? De ce ninge?
Dar când eu vreau o poveste
De ce gândul rău m-atinge?
Nici n-apuc să prind de veste
De ce mama mea mă iartă,
Şi cuvintele- ţi departe
Chiar atuncea când mă ceartă?
Ştiu prin basme să mă poarte.
Şi de ce, de ce, de ce?
Câteodată mi-e şi frică!...
Totul e cum e, cum e?
Te-a vrăjit o zână mică?
Poate că m-o fi vrăjit,

Dar nici eu n-am lenevit.

Am privit şi-am răsprivit,

Am citit şi-am răscitit

Câte-n lună şi în stele,

Şi de bune şi de rele.

Orice lucru poartă-o taină.

Pe sub chip sau pe sub haină.

Da? Ei, bine, haina ta ce poveste-

ascunde-n ea?
Vorbim cu Miaunel
Andrei Tomac
Azi vorbim cu Miaunel
Despre cum isi spala el
Mainile si toata fata
Dimineata.
Somnoros si mofturos
Miaunel nu are chef
Sa se spele,
Nu-i frumos!
Mama-i spune suparata: Grivei cel nepoliticos
-Miaunel te duci indata
-Iesi, Grivei , din cusca , vrei?
Sa te speli cu apa rece
Il indeamna azi Andrei.
Si sapun, ai auzit?
-Si nu mai fi suparat
Ca microbii abia asteapta,
Ca osul ti l-am luat.
Te pandesc si imediat
Tu esti singur vinovatul
Pot sa te imbolnaveasca,
Singur tu si nimeni altul.
Asta ai uitat?
N-ai stiut sa multumesti
Miaunel isi cere scuze
Cand mancarea o primesti.
Si porneste lamurit
Daca data viitoare
Catre baie sa se spele
Cand ai sa primesti mancare
A-nteles ca a gresit.
Vei latra *MERSI FRUMOS!*
Te vei bucura de os.
Papusica

Sunt o mica papusica,

Mica doar cat o furnica,
De va place cum va cant,
Rog aplaudati pe rand!
Am acasa-un frate mic,
Toata ziua bea laptic,
Altceva nu vrea nimic,
Poate doar sa-i cant un pic.
GOSPODARII

Motanelul , de cu ziua, CASTRAVETELE SI SORICELUL

A pisat pesmeti in piua.
Cainele, cu sort da zor:
Baga turtele-n cuptor.
Pisicuta cea pestrita
Isi carpeste o rochita,
Iar gaina, cu cercei,
Se invarte printre ei,
Ca sa mature-n bordei.
Castravete,castravete,
Nu mai sta langa perete!
Soricelul te pandeste
Si codita ti-o ciupeste.
Si te duce in bordei,
Ca are pui mititei!

Micul dresor CRUCIULITA

Cred ca sunt mare dresor!....
Fara nici un ajutor
Am dresat un elefant
Din matase, elegant.
Eu i-am poruncit acus*
Trompa lui s-o faca dus.
Uite cum fuge maimuta
Ca sa nu-si ude hainuta!
Papagalul sta cuminte,
Doar cu vorba-i da-nainte.
Stiti ce spune? E usor:
-Bravo,bravo! Ce dresor!
Cruciulita sfanta
Eu la gat o port,
Sa-mi dea sanatate,
Putere si noroc.
Ma-nchin Tie Doamne,
Chiar mic de ma socoti,
Lumineaza-mi mintea
Si sufletul cat poti!
Ajuta-ma , Hristoase,
Da-mi ocrotirea Ta.
Iti multumesc tot timpul
Prin rugaciunea mea.
Ingerasul

Ingeras, coboara lin

Langa patul meu,
Veste buna sa-mi aduci
De la Dumnezeu.
Ca s-adorm
Pe bratul tau
Dulce, dragastos,
Pana-n zori
Cand m-oi trezi
Dintr-un vis frumos.
 Lunile de vară sunt:

iunie iulie august

Zeita soarelui e vara

Atat de calda si de primitoare
E vremea-n care-n toata tara
Si gaza are ochelari de soare!

Si e adevarata sarbatoare
Cu fructe dulci, capsuni si ciresele
Excursii si la munte si la mare
O lume libera sub soare cu umbrele
Vara aduce multă căldură şi soare. Se desfac florile, se coc legumele şi fructele.
Păsările şi animalele îşi cresc puii. Vara e cel mai bun anotimp pentru scăldatul
în aer liber.

Vară caldă şi frumoasă - Dar pe umeri şalul tău,

Ce-ai în paneraş? E gata să pice!
- Cireşele, căpşunele, De ce-atârnă aşa de greu?
Pentru copilaşi! - E brodat cu spice!

- Şi în părul tău bogat - Vară, eşti o delicată

Ce ţi-ai împletit? Ca o zână, zău!
- Flori de câmp, flori de grădină Aurită, îmbujorată,
Tot ce am găsit! Ai farmecul tău!

VARA
Alexandru Birlea

Vara e frumoasă,
Că e călduroasă.
Vara este dulce,
HARNICA ALBINA Vacanţa ne-aduce
Alexandru Birlea Şi plecăm la mare,
Harnica albină Că este mult soare
Merge în grădină
Frumos ne bronzăm,
Şi adună miere
De pe floricele, Şi-apoi înnotăm
Că mierea e bună
Să o pui în ceai
Când ai guturai.
Carabus si carabusa
Pelticul
Valeria Bolculesi
Valentina Teclici
Carabus si carabusa
Scoică, sac, susan, spirală,
Au tot mers, si-au mers de-a busa
E-o cumplită sâcâială.
Pe cararea cu cenusa… Limba nu stie ce vrea,
Si-au ajunsdrept la matusa Printre dinti s-ar strecura.
Si la Nusa cu papusa Șarpe, șorț, ștergar, șoșon…

Cea cu parul ca panusa… Joacă *s* și *ș* șotron…

Hai sa le deschidem usa! Șuieră și sar pe-afară

Că un dinte-i dat la cioară!

Diftongii : ai, ei, au, eu,ui, ea, ia

Doi cătei ai nu stiu cui, Un obraznic soricel

Au plecat pe drum haihui. A intrat in casa-acum
Unul a iesit pe drum Si se-aude rontaind
Si-au pornit cu toti acum. Cranț, cranț, cranț.

-LEU- Paraleu Moș Martin te lingi pe bot.

Daca vrei, Leu Paraleu Bei un butoiaș cu bere?
Sa-ți creasca coada mereu Ba eu brau compot de pere
Ia o data la trei ore Cu lamaie daca poti.
Vitamina A fiole.
Trei gaini si-au pus in gand
 Sa gateasca trei gogosi
Sa le dea la masa cand
Vin acasa trei cocosi.

Omul de zapada
Luiza Carol

nas-ras-gras / haz – necaz

Plange, plange de necaz

Omul de zapada gras

- Cine m-a muscat de nas?

Iepurasul face haz

Si mananca morcov ras.

Purcelusul
Logatomi
Luiza Carol
Pap – pep – pip – pop – pup
Purcelus bucalat
Bab-beb – bib – bob -bub
Imbracat intr-un halat
Sas – ses – sis – sos – sub
Cu un sortulet curat
Mam – mem – mim – mom – mum
Pune varza la murat.
Lal –lel – lil – lom -lum
Onomatopee Exersarea sunetelor si silabelor

 Albina – bzzz Ma-ma-ma Le-le-le

Este mama mea. Leganata e.
 Frigul – brrr

 Desumflarea – psss Me-me- me Bi-bi-bi

Mereu zici ca e. Bine e cu ea.
 Vaca – muuu
Mi-mi-mi Du-du-du
 Pisica – miauu Mica esti fetita mea. Duduie tractorul.

 Calul – i-ha-ha La-la-la Bu-bu-bu

Lala e papusa mea. Bunicuta mea.
 Rata – mac

 Puii- piuu Vaca face mu-mu-mu

Cand isi cheama vitelu,
 Cioara – craaa

 Cocosul – cucurigu Oaia face be-he-he

Si mielutul me-me-me.
 Trenul - uuu

Grupe de consoane
Luiza Carol

Chit, Chichit, pe doua ghete Chit, Chichit se suie-n pod

Are doua etichete: pe cea stanga scrie -Oare ce-as putea sa rod?
gheata
Daca stau eu si socot
Pe cea dreapta : desccheiata.
As putea sa rod chiar tot!

Un gandac, tolomac
Doua rate sub un fag
S-a urcat in varf de mac
Ce mai galagie fac,
Si-a strigat in gura mare
C-au gasit un rac in lac
Iata, am ajuns la soare!
Si margele in sirag.
Chit, Chichit cel vorbaret, Pisicel e fotograf,
Este mic si nataflet. Mester mare si grozav.
Si-are multi frati vorbareti, Si-are opt pui fotografi
Care-s si mai natafleti. Care sunt si mai grozavi.

Are puiul de canar Nasturelul cel frumos

Un sirop de tuse-amar La rochita eu mi-l cos
Si un termometru mare Vrei sa-nveti si tu sa cosi
Dar temperatura n-are. Nasturei asa frumosi?

Imi spunea o broasca grasa Pisicel a spus – nu vreau

-Caut ata si un ac Lapte dulce sa mai beau!
Si-o matase verde groasa Merg la frigider sa iau
Si-mi fac rochie. Oac, oac! Un iaurt cu zahar. Miau!

STUPUL

Vezi albinele au toate Cara saci cu miere plini.

Manecile suflecate Si aseaza in camara
Si zburand in graba mare Rodul muncii de o vara,
Fac ca gospodarii treaba. Iar pe iarna, fiecare,
De la noi si din vecini, Sta la cald si grija n-are.
 GOSPODINA
Otilia Cazimir

O furnica duce-n spate Si-s grabita, si-s grabita,

Un graunte jumatate. Ca mi-i casa ne-ngrijita.
-Incotro, fugi, surioara? Si mi-s rufele la soare
-Ia ma duc si eu la moara. Si copiii-mi cer mancare.
Ca la noi in musuroi,
Unul drege, zece strica.
Si de n-as fi eu voinica,
Ar fi vai si-amar de noi.
GALEATA BUNICUTEI
Gheorghe Zarafu
Apa, ieri, o bunicuta O vazu pe bunicuta…

Cu galeata aducea, Se opri din drum putin,

Ca statea-ntr-o casa veche Apuca si el de toarta

Ce la strada-avea cismea. Hotarat si barbateste

Dar, trecand Danut, vecinul, Pan*la casa bunicutei.

Catre noul magazin, Care, ii si multumeste.

MULTUMESC
Gheorghe Zarafu
Ieri , pe strada, o fetita Insa cum mergea grabita,
Se-ndrepta spre gradinita. N-a vazut intr-o clipita
Alerga sa nu-ntarzie Un pietroi ivit in cale
Ca un fulg de papadie. Si-a cazut…nu prea pe moale.
Dar Andrei,
Ce venea in urma ei,
O ajuta-n mod firesc
Si ea-i spune: Multumesc!
BONDARUL LENES TREI RATUSTE
Elena Dragos Otilia Cazimir

O furnica mititica, Trei ratuste joaca-n iarba:

Cat un grauncior de mei,
-Baba oarba! Baba oarba!
Duce-n spate-o greutate
Zice rata cea batrana.
De trei ori cat boiul ei.
-Stati colea mai la-ndemana,
Pe carare-n jale mare,
Ca vicleana sta la panda,Ca-i
Plange un bondar ceapcan:
flamanda!
-Mor de foame, si n-am poame
Cele marisoare, stau cuminti la
Si-as munci… soare
-Hai si cara-mi din povara Insa cealalta, o zbugheste-n balta.
Si sunt gata sa-ti platesc.
Iar in papuris
-Cum n-as merge! Dar pe lege,
Doi vulpoi stau la sfat…
Jur ca nu pot sa muncesc…
Nu mai spun ce s-antamplat.
-Vai de tine! Ce rusine,lenesule
cersetor!
Nici de mila, nici de sila / Nu ti-as da un ajutor!....

MARTINEL
Dumitru Matcovschi

Vai, vai ,vai, ca o furnica Iar un Calul Popii mare

L-a muscat pe Martinica! I-a sarit ieri in spinare.

Iar o vrabie batrana, Vai, vai, vai, ca-i mititel, Martinel

Painea i-a furat din mana. Dar creste el!

CASUTA
Florin Iordachescu

O pisica si-un ratoi - Noi primim pe orisicine

Buni prieteni amandoi, Insa nu murdar ca tine.

Din crengute si din lut Dupa ce te vei spala

O casuta si-au facut. In casuta poti intra!

Gata cand a fost casuta,

Pisicuta- a spalat-o cu labuta,

Iar ratoiul, a pornit cu maturoiul,

Si a scos din ea gunoiul.

In casuta lor curata,

S-au mutat atunci pe data.

Iata ca-ntr-o buna zi

Un purcel la ei veni:

S-a rugat in chip si fel

Sa-l primeasca si pe el.

IEPURASUL
E.Cearusin

Iepuras, ce faci aici? M-au speriat niste fiare.

Il intreaba Mos Arici. Stau acolo langa lac

De ce plangi asa de tare? Si tot striga :oac, oac, oac!

 PISICUTA

Pisicuta, mica, mica,

Tu ai blana frumusica.
Cap rotund, urechi micute
Si ai gheare la labute.
Uneori stai nemiscata
Cu privirea incordata
Atunci simti un soricel,
O, sarmanul, vai de el,
De-ar iesi acum afara,
Nu mai scapa de-a ta gheara.

CEARTA
Marina Cajal

O motata

Si-o roscata

Gata, gata sa se bata

Pentru-o boaba…

Dar o rata,

Mai isteata

Nu intreaba, vine-n graba

Si-o inhata!
MIAUNICA
Demostene Botez

Miaunica e-o pisica

Mica, mica, mititica

Cu mustatile de nea

Si cu bot de catifea.

Pru-i negru matasos,

Subtirel e si lucios.

Si-n picioare e-ncaltata

Cu ghetute moi de vata…

Astea-s ghete sau pernute?

Stau in ele cinci gherute,

Si cand vede-un soricel,

Tipa, tipa dupa el

MIORLAILA

Miorlaila pisicuta

Tare-i trista saracuta.

Ce-i cu ea de-o saptamana?

N-are nici un ghem de lana

Sa-l arunce si sa-l dea

Dura, dura pe podea.

 POMUL CATRE COPIL
Virgil Carianopol

Sunt un pom ca fiecare Sapa-ma, sa pot in tihna

Dar de vrei sa ma-ngrijesti, Sa rasuflu oricand vreau,

Faci, copilule, din mine Iar pe arsita da-mi apa

Pom, cum n-o sa mai gasesti. Si eu fructelor sa dau.

Apara-ma cand e iarna, Nu-mi mai rupe nici o creanga

Strange-ma-imprejur cu nea, Ca ma doare-mi este greu.

Sa nu-nghet la radacina Orice creanga cat de mica

Care-i si inima mea. Este cate-un brat al meu…

Si-ai sa vezi atunci ,de seama,

Precum sunt, ca un haiduc,

Ce gustoase fructe-n spate

Si in brate sa-ti aduc.

PLANGAREATA
Stelian Filip

Ce-are fata? Ce sa aiba: Dar, tipand asa cat zece,

Si-a facut, din joc o zgaiba. Cum o mangai cum ii trece!

Si de-atata : vai, vai, vai! Spune tu: aceasta boala

Nu mai e cu ea de trai. Nu se cheama..razgaiala?

NUMARATOARE
Titel Constantinescu
O aluna, doua, trei,
Veverita, tu nu vrei?
-Ba vreau, patru, cinci si sase,
Ca alunele-s gustoase!
Iti dau sapte, opt si noua
Dac-o sa ne spui si noua
Cand o sa ajunga-n coace
Iarna cu zece cozoace.
CROITORASUL VESEL
Valentin Teclici
Luni,marti,miercuri,joi
Croiesc haine la pisoi.
Vineri toata ziua cos
Si-apoi sambata descos.
Chiar de obosesc ,nu stau
Ca ma cearta Pis si Miau,
Care torc si tricoteaza
Duminica la amiaza.

NUMARATOARE
I.Tuvin

Tu, copil de nu stiu unde,

Vrei s-asculti cuvantul meu?

Mainile si obrajorii

Sa ti-i speli mereu, mereu!

Mai intrebi cu ce? Cu apa.

Cum te speli de obicei:

Calda, rece, de fantana,

Chiar de ploaie daca vrei.

Sa te speli de dimineata,

Sa te speli si peste zi,

Sa te speli si la culcare / totdeauna , orice-ar fi!

 SFATUL MAMEI ESTE BUN
Florin Iordachescu

Mama mea m-a invatat Mi-a mai spus mama asa:

Ca sa fiu mereu curat. *Inainte de-a manca

Serile si dimineata Te speli bine cu sapun!*

Imi spal mainile si fata Sfatul mamei este bun

Pe urechi mas pal, pe gat, Si la masa cand ma cheama

E destul numai atat. Eu de sfatul ei tin seama,

Nu-i destul ca peste zi Ca orice copil cuminte

Ma pot iarasi murdari Imi spal mainile-nainte.

TREBUIE SFATURI PENTRU SCOLARI
Virgil Carianopol S.Mihnea

Trebuie sa stii, copile, Zilnic, cu o periuta,dintii curata-ti usor

Cum ti-am spus, si stii prea Ca de nu o faci se strica, si te dor!
bine,
Ce voios esti cand faci baie
C-ai si datorii in viata,
Si curat esti ca un crin!
Care-s numai pentru tine.
Fa in orice saptamana, una cel putin!

Fructe si legume multe

Mergi la scoala si invata
Sa mananci, iti folosesc,
Tot ce e cinstit si bun.
Caci sunt bune, sunt gustoase si
Noua cartea-ntotdeauna hranesc!
Ne-a fost mama si strabun. Larg sa iti deschizi fereastra

Seara cand e sa te culci:

Daca vezi o batranica Aerul curat iti face, vise dulci.
Sau batran, cum e frumos, Fa gimnastica si jocuri,
Tu ajuta-l la nevoie Si alearga cat esti mic,
Gestul tau e luminos. De voiesti ca sa cresti mare si voinic.

Sa bei apa cand i-e sete nimanui nu-i e

oprit:

Dar sa fugi de apa rece ,Cand esti

incalzit.

Mainile de-ti sunt murdare

Cand mananci, te-mbolnavesti:

Spala-te adesea pe ele

Si-o sa-mi multumesti!

 DOI FRATI CUMINTI
Elena Farago

Noi suntem doi fraţi, în casă Avem hamuri, cerc şi minge,

Şi nu ne certăm deloc, Când pe-afară ne jucăm,
Şi suntem tăcuţi la masă, Iar când plouă, ori când ninge,
Şi cuminţi în orice loc. Liniştiţi în casă stăm.

Şi cu jucării frumoase Mama noastră ne vorbeşte

Ne jucăm tot amândoi, Şi ne mângâie duios,
Pe când mama nostră coase, Iară seara ne citeşte
Ori citeşte, lângă noi. Ori ne spune-un basm frumos.

Şi ne-nvaţă lucruri multe, Şi în gândul nostru-ntruna

Şi frumoase, stând cu noi, Auzim povaţa ei:
Şi îi place să ne-asculte- Fiţi cuminţi întotdeauna
Când vorbim noi amândoi… Şi fiţi buni, copiii mei!…

MOTANUL PEDEPSIT
Elena Farago

Rândunica e plecată Trist se tânguie motanul:

După hrană pentru pui, - Miau şi vai de capul meu.
Cuibu-i singurel sub streşini Petrişor îl ia în braţe:
Şi prin curte nimeni nu-i. - Iartă-mă te rog, căci eu

Râde sub mustăţi motanul: Te-am lovit, şi rău îmi pare,

- Ce noroc!… Păcat să-l scap!… Dar de bieţii puişori
Iute sus!… Dar, poc, o piatră Ţie cum nu ţi-a fost milă,
Îl loveşte drept în cap. Când săriseşi să-i omori?
 CATELUSUL SCHIOP
Elena Farago

1 Eu am numai trei picioare, 2. Fratii mei ceilalti se joaca

Si de-abia mă misc: top, top, Cu copiii toti, dar eu
Râd când mă-ntalnesc copiii, Nu pot alerga ca dansii,
Si mă cheama “cuciu schiop”. Ca sunt schiop si cad mereu!

3 Si stau singur toata ziua 4. Si când mă gandesc ce bine

Si plâng mult când mă gandesc M-as juca si eu acum,
Ca tot schiop voi fi de-acuma Si-as latra si eu din poarta
Si tot trist am să traiesc. La copiii de pe drum!…

5. Cat sunt de frumosi copiii 6. Dar copiii rai la suflet

Cei cuminti, si cat de mult Sunt urâti, precum e-acel
Mi-ar placea să stau cu dansii, Care m-a schiopat pe mine,
Să mă joc si să-i ascult! Si nu-i pot iubi de fel…

7. M-a lovit din rautate 8. Acum vine si-mi da zahar

Cu o piatra în picior, Si ar vrea să fie bun,
Si-am zacut, si-am plans atata, Si-as putea să-l musc odata
De credeam ca am să mor… De picior, să mă razbun,

9.Dar il las asa, să vada

Raul, că un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el.
 GANDACELUL
Elena Farago

De ce m-ai prins în pumnul tau, Copil ca tine sunt si eu,

Copil frumos, tu nu stii oare Si-mi place să mă joc si mie,
Ca-s mic si eu si ca mă doare Si mila trebuie să-ti fie
De ce mă strangi asa de rău? De spaima si de plansul meu!

De ce să vrei să mă omori? Si-ar plange tata mult de tot

Ca am si eu părinti ca tine, Căci am trait abia trei zile,
Si-ar plange mama dupa mine, Indura-te de ei, copile,
Si-ar plange bietele surori, Si lasa-mă, ca nu mai pot!…

Asa plangea un gandacel A incercat să-l mai invie

In pumnul ce-l strangea să-l rupa Suflandu-i aripile-n vant,
Si l-a deschis copilul dupa Dar a cazut în tarna frant
Ce n-a mai fost nimic din el! Si-ntepenit pentru vecie!…

Scarbit de fapta ta cea rea Si zi-le ca de-acum ai vrea

Degeaba plangi, acum, copile, Să ocrotesti cu bunatate,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le In cale-ti, orice vietate,
Parintilor isprava ta. Oricat de far-de-nsemnatate

Si-oricat de mica ar fi ea!

VARA
Anul are patru fete,
Toate mândre şi cochete,
Dar parcă dintre toate
Vara-i daruri bogate.

Vara ziua e mai mare

Timp de joc copilul are.
Merge vesel la scăldat
În grădină la udat.

Aşteptă cu nerăbdare
Tot ce frumos vara are:
Ploi călduţe, licurici
Şi vacanţe la bunici.
1 IUNIE

Este prima zi de vară,

Zi senină, zi cu soare,
Pentru toţi copiii noştri
Este zi de sărbătoare!
Veselia-i pretutindeni!
Parcuri pline de verdeaţă,
Strălucind, toată natura
Pe copii azi îi răsfaţă.
Florile sclipind de rouă
Îşi aleg câte-o culoare,
Păsări, fluturaşi şi gâze
Parcă merg la o serbare.
Unchi, mătuşi şi veri mai mari,
Scumpi părinţi şi dragi bunici
Se adună să petreacă
Sărbătoarea celor mici.

Dar, de fapt, orice părinte,

Până e copilul mare,
Din iubirea lui îi face,
Orice zi, o sărbătoare!
de Luminiţa Toia
COLOREAZA!