Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a

Activitate de informare a părinților clasei a V-a

Exercițiu de spargere a gheții: li se va oferi părinților o fișă cu imaginea unui rucsac pe care
scrie clasa a VIII-a și li se va propune un exercițiu de imaginație.
Cu ce competențe ați vrea să fie umplut rucsacul din punct de vedere al disciplinei limba și
literatura română? Ce ați dori să știe, să aplice, ce atitudini și reacții ar fi potrivite unui abolvent de
clasa a VIII-a din perspectiva acestei discipline?

Se va discuta, se vor exprima opinii.

Li se prezenta părinților faptul că noile programe școlare urmăresc un profil de formare al
absolventului clasei a VIII-a care vizează un set de competenţe-cheie care să permită viitorului
cetăţean să se adapteze activ la o lume caracterizată prin schimbare rapidă şi profundă
interconectare, precum: comunicare în limba maternă, comunicare în limbi străine, competenţă
digitală, a învăţa să înveţi, competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativă, sensibilizare şi
exprimare culturală.
„Bagajul” cognitiv, afectiv, format în cadrul unui proces instructiv-educativ transdisciplinar
vizează ca viitorul absolvent să se integreze activ în societatea cunoașterii, prin utilizarea corectă a
limbii materne, prin cunoașterea valorilor naționale și deschiderea față de multicultural.

Astfel, disciplina limba și literatura română vizează prin cele opt competențe-cheie:

- producerea de mesaje orale sau scrise, clare, corecte în diverse situații, atât în perioada
școlarizării, cât și în mediul activ al pieței de muncă;
- exprimarea corectă a emoțiilor, opiniilor, faptelor în diverse contexte sociale, culturale;
- înțelegerea și interpretarea stărilor, opiniilor, faptelor, atât în textul scris, cât și în cel oral;
Se poate realiza prin valorificarea textelor literar și nonliterare studiate. De asemenea noțiunile de
limbă vor aprofunda studierea și înțelegerea contextelor de utilizarea a limbii române, evitându-se
predarea lor izolată.

- cunoașterea patrimoniului național și deschidere către universal;

Poate fi pusă în practică în cadrul proiectelor individuale/ de grup.

- dezvoltarea gândirii logice, critice, renunțarea la memorizare;

- crearea unor strategii proprii de învățare, în fucție de stilul propriu de învățare;
Se va avea în vedere familiarizarea elevilor cu lucrul după scheme, schițe, hărți mentale sau
conceptuale.

- participare activă la evenimente culturale, concursuri școlare, activități de voluntariat;

- utilizarea tehnologiei digitale în efectuarea diverselor sarcini școlare sau extrașcolare;
- formarea profilul absolventului conștient de principiul învățării pe toată durata vieții.
Programa de opțional

Opționalul răspunde nevoilor elevului, școlii, comunității locale, fiind proiectat de către profesor,
necesitând, pentru a fi aprobat, o programă școlară.
Programa școlară a opționalului respectă aceeași structură ca programele din trunchiul comun.
Structura acceptată care se utilizează pentru elaborarea acestora include:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice şi exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
- Bibliografie

Structura anterioară a opționalelor cuprindea:

- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi conţinuturi
- Valori şi atitudini
- Sugestii metodologice
- Bibliografie

Aspecte divergente
- proiectarea are în vedere, încă din nota de prezentare, urmărirea profilului de formare al absolventului;
- competențele specifice trebuie să aducă elemente noi, în funcție de preocupările grupului-țintă, de
integrarea absolventului în societate;
- sugestiile metodologice aduc în prim-plan strategii de predare-învățare-evaluare, urmărind, prin tipurile de
exerciții propuse, formarea competențelor; acestea valorifică experiența, cultura specifică vârstei elevului;
- evaluarea trebuie să fie centrată pe elev, să fie continuă și formativă;
- bibliografia selectată de profesorul propunător poate include lucrări recent apărute

Aspecte convergente
- se indică statutul disciplinei;
- se utilizează un glosar al termenilor de specialitate;
- competențele generale derivă din competențele disciplinei din trunchiul comun;
- modalități de evaluare tradiționale și moderne.
- bibliografia respectă statutul disciplinei
Activitatea 2.1
Sinteză pentru activități metodice

Cursul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”- CRED accentuează importanța
cunoașterii și aprofundării noului curriculum național pentru învățământ gimnazial din perspectivă
corelării profilului de formare al absolventului cu cele opt competențe cheie conform recomandării
Parlamentului european și al Consiliului:
comunicare în limba maternă;
comunicare în limbi străine;
competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii (B);
competența digitală;
a învăța să înveți;
competențe sociale și civice;
spirit de inițiativă și antreprenoriat;
sensibilizare și expimare culturală.
Aceste competențe nu se dezvoltă izolat, fiecare disciplină își poate pune accentul,
contribuind prin specificul ei la formarea absolventului. Cele opt competențe cheie sunt descrise și
vor fi integrate în procesul de predare-învîțare-evaluare la nivel de : cunoștințe, abilități, atitudini.
În plus, este de remarcat faptul că cele opt competențe cheie sunt proiectate structurat: la
nivel elementar (primar), funcțional (secundar inferior și secundar superior până la finalul clasei a
X-a) și dezvoltat (până în clasa a XII-a)

Din perspectiva disciplinei limba și literatura română, două dintre competențele cheie sunt
abordate în mod privilegiat: competența de comunicare în limba maternă, sensibilizare si exprimare
culturală.

Competența de comunicare în limba maternă este cea mai valorificata din perspectiva
profilului diciplinei, presupunând înțelegerea, reproducerea, redactarea, interpretarea corectă a
mesajului verbal și scris. Prin urmare, fiecare unitate de învățare are alocate conținuturi pentru
comunicare orală, lectură, înțelegere și receptarea a diverselor tipuri de texte, redactare de text.

Sensibilizare și exprimare culturală continuă prin deschidere spre patrimoniul național,

cultură, unitate și diversitate, procesul instructiv-educativ. Strategiile moderne de predare-evaluare
permit aprofundarea acestei competențe prin conținuturile ce trimit la interculturalitate, prin
abordări interdisciplinare ale unor teme literare (precum interferența mitului în literatură).

Prin implementarea unor strategii de lucru (plan, schite, hărți mentale sau conceptuale), a
utilizării TIC, a asumării responsabilității și a înțelegerii nevoii celorlalți, a gândirii logice, a
acceptării diversității, însumate studierii textului literar și nonliterar, a fenomenelor de limbă, a
tehnicilor de comunicare, disciplina limba și literatura română reușește să dezvolte cele opt
competențe cheie ale profilului de formare al elevului.
Activitate 2. 2. a.

Sinteză pentru activități metodice

1. Programa școlară are următoarele componente:

Notă de prezentare
Competenţe generale
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
Conţinuturi
Sugestii metodologice

Notă de prezentare informează asupra studiului disciplinei limba și literatura română, evidențiind
contribuția la nivelul de formare al absolventului, aduce recomandări cu privire la termenii de specialitate și
finalitatea studierii disciplinei.

Competenţe generale sunt specifice disciplinei pe toată durata de formare.

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare sunt derivate din competențe generale,
sunt progresive, acționale și evaluabile. Activităţile de învăţare sunt relevante pentru competenţa specifică pe
care o vizează și vizează activitatea elevului (nu a profesorului)

Conţinuturi reprezintă contextul dezvoltării competențelor specifice

Sugestii metodologice orientează înțelegerea programei, reprezintă repere pentru învățarea centrată
pe elev, în procesaul predare-învățare-evaluare, face trimiteri la elevii cu diferite niveluri de învățare.

2. Competențele specifice derivă din competențele generale, sunt reprezentative pentru fiecare an
școlar, vizează dobândirea cunoștințelor, abilităților si atitudinilor elevului la finalul anului școlar.
Vor fi dobândite de elevi în cadrul activităților de învățare, astfel presupun un deners coerent, unitar
din partea profesorului alegând conținuturile și actvitățile de învâțare din prisma competențelor specifice.

3. Exemplu la clasa a VI-a: competențe specifice ca rezultate ale învățării

Competențe specifice:
4.3 Valorificarea achizițiilor fonetice de bază, în realizarea propriei pronunții și scrieri și pentru evaluarea
pronunției și scrierii celorlalți, prin raportare la normă, cu scopul corectării erorilor în conmunicare
4.4 Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, prin raportarea la
normă.

Conținuturi: Tipuri de sunete (actualizare); Grupuri de sunete

Rezulatate ale învățării:

- în planul cunoștințelor: se vor identifica diftongul, triftongul, hiatul; se va clarifica situația grupurilor de
litere: ce, ci, ge, gi, cghe, chi, ghe, ghi.
- în planul abilităților: elevii vor pronunța corect vocalele în diftong, triftong și hiat, vor respecta norma de
pronunție corectă a literei e, care transcrie două sunete: în unele forme ale verbului a fi, la pronumele
personal el, ele, vor despărți corect cuvintele în silabe
- în planul atitudinilor: redactarea corectă a mesajelor orale sau scrise respectând norma lingvistică,
construind sentimentul apartenenței la mediul sociocultural susținând conștiința identitară.
Activitatea 2.2.b.
Accente ale demersului didactic- experiențe la clasă

Programa actuală de limbă și literatură română pentru gimnaziu aduce o nouă viziune, dar și
concepte noi. Se pune accentul pe competențe, adică asocierea cunoștințelor (ce știi să faci) cu abilitățile
(cum știi să aplici) și aptitudinile (la ce îți ajută ceea ce ai învățat) Consider că atunci când se va finaliza un
ciclu de învățământ conform programei noi, vom avea o viziune de ansamblu asupra:
1. progresiei competențelor specifice de la clasa a V-a la clasa a VIII-a
2. progresiei conținuturilor în clasele gimnaziului.
Înțelegând astfel contextul larg în care sunt plasate competențele și conținuturile se va putea realiza o
proiectare coerentă a activității didactice.
Până atunci, ține de datoria cadrului didactic să implementeze corect demersul didactic, să se
autoperfecționeze:
- formarea unor competențe de specialitate (lectura integrală, secțională a programei școlare, precum
și reveniri pentru clarificare; însușirea terminologiei specifice - în special în ceea ce privește componenta
lingvistică; participarea la activități/ cursuri de formare continuă);
- remodelarea competențelor didactice (o disponibilitate pentru schimbare, o recunoaștere a
eventualelor erori, dar și necesitatea remedierii lor, perfecționarea competențelor digitale);
- dispunerea de competențe personale- un profesor activ, implicat, inovator.

În activitatea la catedră m-am confruntat cu e serie de provocări pe care am încercat să le transform

în oportunități:
- înțelegerea terminologiei schimbate la limba română, ceea ce a condus la apelul constant la Gramatica
Academiei și un demers atent eleborat în organizarea;
-abordarea diferită a textelor, precum și diversitatea acestora, motiv de reinventarea, urmărind de fapt
aplicarea narativului, descriptiveului , argumentativului- structuri comunicative prezente în texte literare/
nonliterare, dar mai ales în comunicarea orală, în schimbul de idei, interrelaționare, renunțând astfel la
tiparele/ schițele de argumentare a genului/ speciei deja existente;
- statutul important alocat lecturii în cadrul orelor de literatură, pornind de la etapa de prelectură, prima
lectură și înțelegerea textului, identificarea semnificațiilor și redactare de text, constribuind astfel la
înlăturarea dificultăților de înțelegere a mesajului.
- promovarea gândirii autonome a elevului, exprimare liberă a ideilor în pofida eliminării unor conținuturi pe
care le consideram importante a dus la libertate în alegerea textelor, promovarea elementelor de cultură
națională, o abordare transdisciplinară.

Consider că provocările programei școlare la limba și literatura română sunt multe, cursul CRED mi-
a lămurit o parte dintre ele, iar celelalte se vor descifra pe măsura aprofundării contextului de învățare, dar în
primul rând, prin necesitatea unei stabilități la nivel curricular.
Activitate 2.2.c
Următoarea activitate de învățare

La clasa a VII-a, următoarea unitate de învățare, Granițe între lumi, are proiectate următoarele competențe
specifice, iar conținuturile vizează comunicarea orală (exerciții de ascultare activă, de participare la dialog), lectura
(Moara lui Călifar de Gala Galaction), redactarea de texte (structuri comunicative prezente atât în textul literar, cât și în
comunicarea cotidiană), elemente de limbă (pronumele și adjectivele pronominale):

1.1. Sintetizarea informaţiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din diverse texte monologate şi
dialogate
1.2. Prezentarea unor informaţii, idei şi puncte de vedere, oferind detalii semnificative şi exemple relevante, în faţa unui
public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale şi nonverbale adecvate
1.4. Evaluarea comportamentelor şi a atitudinilor comunicative, identificând strategii personalizate în funcţie de profilul
psihologic, de interesele şi de nevoile fiecăruia
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue
și multimodale
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri
adecvate intenţiei de comunicare − redactarea unei pagini de jurnal de călătorie/de lectură;
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în faţa colegilor
4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea clară şi precisă a
intenţiilor comunicative complexe
4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice cu cele sintactice şi
morfologice din limba română standard
4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi
lexicală
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul de învăţare pe tot
parcursul vieţii
5.1. Compararea unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi

Fiecare competență specificăare precizată activități de învățare selectate în funcție de nivelul și interesele
elevilor; de asemenea sunt alocate reserse de timp, metode și procedee de predare-învățare-evaluare.

În urma achizițiilor de la cursul CRED am reevaluat activitțile de învățare, încercând să le utilizez într-o
pondere mai mare pe cele activ-participative (de exemplu înlocuirea audiției cu lectura pe roluri; ordonarea cronologică
a ideilor principale- mult mai atractivă față de varianta ce implica doar formularea acestora; exerciții deductive pentru
definirea fantasticului, pornind de la cuvinte/ structuri- cheie în detrimentul definiției oferite, exerciții de identificare
abaterilor de la norma lingvistică în propriile lor comunicări, redactarea unui tipar textual- la alegere- narativ, desciptiv,
explicativ, argumentativ pentru tema de interculturaliate față de cel impus, lasând astfel o mai mare lejeritate și
observând astfel preferința, dar și minusurile întâmpinte).
Activitate 2.4.a.
Sinteză pentru activități metodice

În didactica modernă, metoda de învăţământ nu mai reprezintă doar o cale de cunoaştere propusă de
profesor, ci şi o modalitate de acţiune prin intermediul căreia îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi
deprinderi intelectuale şi practice, își întemeiază aptitudini, sub îndrumarea profesorului sau independent.
Considerând sistemul metodelor în complexitatea sa, nu putem pune o barieră între metodele
expozitive (pasive) şi cele activ-participative, deoarece caracterul lor ni se dezvăluie tocmai în practica
didactică, în modul în care profesorul alege şi combină metodele. O metodă expozitivă poate căpăta caracter
activ-participativ prin adecvarea ei la scopul şi conţinutul învăţării, suscitând interesul elevilor pentru
noţiunile prezentate, aşa cum o metodă considerată activă îşi poate pierde din valoare dacă nu este aplicată
cu responsabilitate.

Pentru exemplificare, am propus metoda Jocul de rol, la clasa a VII-a.

Competențe specifice vizate prin această metodă:
1.3. Participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă şi de
negociere a informaţiei şi a relaţiei cu interlocutorii
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii

Jocul de rol
Este o metodă care contribuie la dezvoltarea capacității de comunicare, de ascultare, de
interacționare; le oferă posibilitatea să caute alternative în rezolvarea problemelor. Asumarea şi jucarea unui
rol demonstrează, în acest caz, o înţelegere a raporturilor între autor-narato-personaj, a relaţiilor dintre aceste
instanțe narative în universul fictiv și în raport cu ei-înșiși, lectorii.
Clasa a VII, joc de rol pe grupe: consolidarea raporturilor între autor-narator-personaje; elevii sunt
grupați și li se dă sarcina de lucru.
Faceti parte dintr-o echipa de teatru amatori și trebuie să interpretați următoarele roluri:
- Autorul Gala Galaction ce își scrie opera „Moara lui Călifar”;
- Naratorul obiectiv al narațiunii, vocea autorului;
- Personajele ce poartă un scurt dialog

Trebuie să fiți cât mai creativi, imaginându-vă cum își scria autorul opera, gesturile pe care le-ar fi
făcut (Sugestii: se plimba sau nu în timpul scrierii, vorbea singur, se enerva, își numea cu voce tare
personajele, își imagina cu voce tare pădurea din Alăutești, își spunea că trebuie să mărească frica din
relatarea expozițiunii etc.). Naratorii trebuie să reproducă un pasaj din opera, citindu-l sau rezumându-l.
Personajele joacă rolul, putând improviza replicile
Observații
Jocul didactic sau jocul de rol destind atmosfera clasei, dându-le impresia elevilor că nu depun efort
pentru asimilarea unor noțiuni. Strategia de predare-învățare a profesorului care utilizează jocul ca metodă
didactică trebuie să conțină clar obiectivele de urmărit, să coordoneze activitatea elevilor, să-i conducă pe
drumul stabilit, fiindcă marele dezavantaj al acestei metode este de a crea o prea mare lejeritate, pe care
elevii o fructifică în timpul orei. De asemenea, fiindcă presupune lucru în grup, fiecare participant trebuie să
aibă atribuțiile bine stabilite. După fiecare interpretare, profesorul trebuie să extragă concluziile, să-i facă pe
elevi să conștientizeze achiziția dobândită, să-i determine să dialogheze pe marginea activității.
Se remarcă o serie de avantaje ale metodei:
 activizeaza elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv, acțional, punându-i în situația de a interacționa;
 prin dramatizare, asigură problematizarea, sporind gradul de înțelegere și participare activă;
 pune în evidență modul corect sau incorect de comportare în anumite situații;
 este una dintre metodele eficiente de formare rapida și corecta a convingerilor, atitudinilor si
comportamentelor.
Dezavantaje:
 metoda greu de aplicat, presupune nu numai aptitudini pedagogice, ci și aptitudini regizorale;
 exista riscul devalorizarii jocului de rol, ca rezultat al considerării lui ca ceva pueril, facil de către elevi;
 este posibila apariția blocajelor emoționale în preluarea și interpretarea rolurilor de către unii elevi.
Activitate 2.3. a.
Sinteză pentru activități didactice

Elaborarea unei planificări anuale la limbă și literatura română presupune o viziune integrată având în
vedere:
- lectura personalizată a programei școlare
- selectarea competențelor specifice;
- corelarea conținuturilor cu competențele specifice;
- precizarea resurselor de timp;
-observații.

În realizarea unei proiectări pe unități de învățare se urmăresc etapele:

- corelarea planificării cu proiectarea unității de învățare;
- selectarea competențelor specifice;
- corelarea conținuturilor cu competențele specifice;
- selectarea activităților de învățare;
- stabilirea formelor de organizare a activității, a metodelor și a mijloacelor de învățământ, a resurselor de
timp;
- stabilirea modului de evaluare.

În realizarea unui poiect de lecție, se va ține cont de:

- precizarea competențelor specifice;
- identificarea metodelor, mijloacelor de predare-învățare-evaluare, formelor de organizare și obiectivelor
operaționale.
- selectarea conținutului;
- proiectarea propriu-zisă.

Punctul de pornire îl constituie identificarea, în urma lecturii programei școlare, a acelor competențe
specifice de urmărit și corelarea cu tipul de conținut stabilit. În orice proiectare se va ține cont de alegerea
corectă a competențelor specifice, însemnând de fapt ceea ce va primi beneficiarul educației: de la a ști, la a
ști să faci, a ști cum să faci, a ști să te descurci în contexte diferite, a ști cum să acționezi într-o anumită
situație.
De asemenea, competențele specifice vor fi formulate (nr. criterial și enunț) pentru a se urmări corelațiile.
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei, exprimând opinii, emoţii şi
sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate/citite
1.3. Identificarea unor elemente paraverbale şi nonverbale, în funcţie de situaţia de comunicare
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
2.3. Formularea unui răspuns personal şi/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme
familiare
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice,
pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene,
scheme
3.3. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al
coerenţei şi al clarităţii
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor
comunicative
4.3. Monitorizarea propriei pronunţii şi scrieri şi a pronunţiei şi scrierii celorlalţi, valorificând achiziţiile fonetice de
bază
5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
Activitate 2.5.a.
Sinteză pentru activități metodice
Instrumente de evaluare

Predarea, învățarea și evaluarea se află într-o strânsă legătură, astfel încât predarea determină învățarea ce
creează premisele evaluării, iar evaluarea influențează predarea, rezultatele ei constituind baza reluării, reconstruirii
procesului instructiv-educativ.

Descrierea procesului de evaluare în cadrul programului național „Dezvoltarea Competențelor de Evaluare ale
cadrelor didactice” are la bază trei etape:
1. stabilirea obiectivelor de evaluare sau a competențelor de evaluat,
2. stabilirea metodelor și a instrumentelor de evaluare, precum și a baremelor de notare și a criteriilor de evaluare;
3. acordarea notelor.

În plus, teoriile mai noi în evaluare pun accent foarte mare pe feedbackul dat elevilor în vederea ameliorării învățării, a
tehnicilor de învățare, a modului de formare a competențelor.

Tipuri de evaluare folosite la ora de limbă și literatură română

Există mai multe criterii ale tipurilor de evaluare.

În funcție de etapa în care se face evaluarea:
a) evaluare inițială (realizată la începutul procesului de predare-învăţare);
b) evaluare continuă (realizată în timpul procesului);
c) evaluare finală (realizată după o secvenţă de timp bine precizată – semestru, sfârșit sau început de ciclu şcolar etc.)

Metode de evaluare
❖ Metode tradiționale: probe orale; probe scrise; probe practice.
❖ Metode complementare de evaluare/moderne: observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor,
investigația, proiectul, autoevaluarea.

Un tip de evaluare pe care îl consider potrivit pentru orele de literatură, interculturalitate îl reprezintă observarea
sistematică a activității și comportamentului elevilor, fișa de observație.
Pentru fiecare clasa am pregătită o asfel de fișă de observație, stabilind teme de evaluat, în special evaluând competențe
specifice fiecărei clase, integrate în competențele generale:
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Deși este un volum de lucru mare, prefer această metodă de evaluare ce implică:
- un feedback direct, rapid pe care elevul îl primește, observând aspectele pozitive sau minusurile în însușirea
competenței specifice vizate sau a obiectivelor evaluării;
- notarea în catalog ca sumă a unei medii de cel puțin trei teme, avantajând astfel elevul ce are posibilitatea de a
recupera/ remedia anumite competențe specifice/ obiective ale evaluării;
- completarea portofoliului și urmărirea graficului de evaluare, stimulând autoevaluarea.
Activiate 2.4.b.
Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv

Ora I
„Zâna Munților” text cules de Petre Ispirescu
Lectura expresivă și explicativă

Competențe specifice vizate:

1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei, exprimând
opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele
ascultate/citite
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale

Ce am intenționat?
Strategia didactică:
a. Activități de învățare
Activități de prelectură: evocarea lumii basmului prin câteva imagini; predicții privind textul-suport, pornind
de la titlul operei
Lectura-model a textului-suport/Ascultarea textului în varianta digitală
Discuție privind impresiile elevilor după prima lectură (înțelegerea textului, asemănări cu alte basme:
Cenușăreasa, Găinăreasa)
Identificarea cuvintelor-cheie și a temei
b. Resurse și organizarea clasei:
Manualul, textul-suport, volum de basme, Ghidul profesorului
Forme de organizare: individuală, în grupe
Evaluare: observare sistematică

Ce am obținut?
- lectura pe roluri
- reluarea lecturii explicative, pe fragmente
- mi-am propus predicții pe baza titlului, pe care nu le-am putut realiza, deoarece textul a fost citit de către
elevi, fiind propus în „Lista de lecturi de plăcere”. Așadar am înlocuit cu predicții asupra sintagmei „cules
de” sau a prepoziției „după” aflată în fața autorului Petre Ispirescu. Am discutat astfel despre literatură
populară ca parte integrantă a folclorului. Am inventat o scurtă povestioară despe rolul șezătorilor în
transmiterea creațiilor literaturii populară, în care i-am implicat și pe ei, devenind personaje, înțelegând astfel
importanța și caracterele literaturii populare.

Ce reacții au avut elevii?

Au fost încântați de rolurile pe care li le-am atribuit în cadrul povestioarei.
Au avut o atitudine pozitivă față de receptarea textului literar narativ.

Ce feedback am oferit elevilor?

- aprecieri verbale asupra lecturii expresive a textului-suport
- joc didactic: Creați un titlu care să conțină numele/ porecla voastră și un personaj în care ați dori să vă
transformați.

Ce aș fi putut face mai bine?

Inserarea unor secvențe audio/ video în demersul didactic
Lectura/ ppt a unei selecție a unor fragmente din diverse specii ale literaturii populare

Ce îmi propun pentru data viitoare?

Valorificarea prin conversație, joc a rolului creațiilor literaturii populare
Creoarea unei teme de portofoliu sau a unei șezători literare ca activitate extracurriculară.

Ora a II-a
Acțiunea. Timpul și spațiul

Competențe specifice vizate:

2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale;
2.3. Formularea unui răspuns personal şi/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de diferite tipuri,
pe teme familiare;
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile
specifice, pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate.

Ce am intenționat?
Strategia didactică:
a. Activități de învățare
Activități de lectură – lucrul cu textul:
Exerciții de înțelegere a noțiunii de miraculos în basme; elemente reale și elemente ireale
Exerciții de ordonare cronologică a idelor principale din textul-suport;
Exerciții de lectură selectivă pentru desprinderea informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text citit, pe
baza unui organizator grafic (hartă mentală);
Exerciții de identificare și comentare a reperelor de timp și de spațiu prezente în text.
b. Resurse și organizarea clasei:
Manualul, textul-suport, volum de basme, Ghidul profesorului, caietul elevului
Activitate individuală, în grupe
Observare sistematică

Ce am obținut?
- formularea și ordonarea ideilor principale
- crearea unei hărți mentale, identificând trăsături ale basmului la nivelul formei (formule specifice, schema
narativă) și conținutului (timpul și spațiul vag precizate, întâmplări supranaturale, personaje cu puteri
miraculoase, pozitive și negative, obiecte și cifre magice, finalul nupțial).

Ce reacții au avut elevii?

Atitudine pozitivă în activitatea de a descoperi trăsăturile basmului.
Conștientizarea învățării logice, schematice prin transferarea unei metode în (hărți mentale) în tehnică de
lucru;

Ce feedback am oferit elevilor?

Aprecieri verbale
Aplicații pe măsura descoperirii trăsăturilor:
- Alcătuiți o frază ce s-ar putea integra într-un basm. Precizați ce trăsătură a basmului ați utilizat?
- Ce putere supranaturală v-ar plăcea să aveți?
Ce aș fi putut face mai bine?
Inserarea unor secvențe audio/ video în demersul didactic (reluarea lecturii textului prin prezentarea
formatuui audio existent)

Ce îmi propun pentru data viitoare?

Să utilizez resurse digitale.
Activitatea 2.6
Programa de opțional

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Curs opțional: Tipare textuale
Tipul opționalului: opțional la nivelul disciplinei
Clasa a VI-a
1h/ pe săptămână
Durata: 1 an

1. Notă de prezentare

Lectura este un act complex ce presupune: învățare, conștientizare, destindere, interogare,

cunoaștere. Cititul înseamnă un moment de liniște, de uitare a cotidianului, de „ieșire” din timpul
fizic, de sustragere parțială din lume. A citi este a te bucura de tine însuți, un act de narcisism
intelectual. Însă cititul este cronofag în lumea noastră modernă, a vitezei secolului trecut, care nu se
oprește nici acum. Lectura consumă mult timp, iar finalitățile nu se văd imediat; probabil aceasta este
marea „criză” a cititului în lumea modernă, în care elevul este, bineînțeles, angrenat. Rezultatele ei se
văd târziu, după trudă și plăcere, după interiorizare și aprofundare, după înțelegere și aplicare. Este
nevoie de ani pentru a cultiva această estetică a lecturii, și de aceea, se începe de timpuriu (clasele
primare). Ideal ar fi ca profesorul de gimnaziu să se întâlnească cu elevul lector-incipient (are plăcerea
cititului) și să-l conducă spre elevul lector-eficient (a ști cum citește și de ce citește) care va deveni
lector autonom (ce/ cum/ de ce citește?).
Lectura înseamnă întâlnirea cu textul, adică cu un grup de semne organizate într-un anumit
mod în scopul producerii unui sens.

Opționalul „Tipare textuale” este proiectat a se derula în cursul unui an şcolar, câte o oră în
fiecare săptămână, pentru elevii clasei a V-a. Parcurgerea programei de către elevii care studiază
acest opţional conduce la formarea unor competenţe de comunicare orală și scrisă ce asigură
integrarea cu succes a acestora în viaţa socială şi profesională.

Alegerea acestui opțional a pornit de la importanța pe care o deține necesitatea înțelegerii

mesajului de către elevul de gimnaziu, a decodificării clare a sensurilor unui text literar/ nonliterar,
pornind de la etapa comprehensiunii, a lecturii sensibilizatoare urmată de receptare (interpretare),
conducând spre formarea comportamentelor, achizițiilor, tehnicilor de muncă intelecturală în scopul
deprinderii competențelor cheie: de comunicare și redactare, digitale, manageriale, sensibilizare și
exprimare culturală
Demersul educativ va stimula elevii, determinând formarea unui cititor activ și critic, apt să-și
exprime opinia față de mesajul textului, despre valori și idei promovate prin identificarea cu personajul/
persoana, să citească coerent și fluent, să-și recunoască identitatea națională, fiind conștient de valorile
interculturale și multiculturale, dezvoltând dorința de a învăța pe tot parcursul vieții în procesul
desăvârșirii unei personalități autonome. Gândirea „narativă” (J. Bruner) dobândită de elev îi asigură
integrarea în mediul activ al societății prin afirmarea propriei personalități creatoare, permite
elevului să exerseze latura reflexivă a limbajului, să asigure identitatea discursului şi să perceapă
comunicarea ca pe un act personal de afirmare a personalității.
 2. Competențe atitudinale

Plăcerea lecturii și înțelegerea rolului ei în dezvolatarea individuală;

Abordarea critică a specificului tiparelor textuale

3. Comptențe generale

1. Receptarea diverselor tipuri de texte în comunicarea orală și scrisă

2. Redactarea diverselor tipuri de texte
3. Identificarea și exprimarea sensibilități creative

4. Competențe specifice și activități de învățare

1.1. Identificarea elementelor de structură a textelor

- exerciții de disociere între literar și nonliterar
- identificarea modelelor / tiparelor structurale (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ,
inserarea de pasaje dialogate)
- compararea strucuturilor comunicative în textele literare, nonliterare, dar și în comunicarea
orală.

1.2 Înțelegerea mesajului textelor

- semnificația globală a textului;
- identificarea temei, a cuvintelor-cheie; planul simplu și planul dezvolat
- analizarea textelor pornind de la situația de comunicare (Roman Jakobson)
- lectură activă, participativă, interpretativă, dirijată, selectivă
- joc de rol

2.1 Scrierea textului literar

- continuarea unor narațiuni;
- inserarea unor dialoguri sau pasaje descriptive în narațiuni;
- rescrierea finalului;

2.2 Scrierea textului nonliterar

- joc de rol
- prezentarea unor texte informative, descrierea unor jocuri folosind tehnologia;
- prezentarea opiniei.

3.1. Recunoașterea valorilor culturale în textele citite

-realizarea unor proiecte tematice
- pagina de jurnal
-corelarea dintre experiențele regăsite în texte și propria experienta de viață

3.2. Manifestarea interesului pentru exprimarea propriei opinii

- exerciții de argumetare
-dezbaterea
 5. Conținuturi

1. Lectura ca pasiune. Exprimarea opiniei despre lectură, carte, scriitor, cititor

Povestea fără sfârșit, M. Ende

Geniul de a fi, Ana Blandiana, fragmente, cap. In mare, Cum am devenit poet
https://www.academia.edu/11573760/Lectura_ca_stimulator_al_potentialului_creativ

2. Narativul și descriptivul literar și nonliterar. Textul explicativ

Exploratoarea Uca Marinescu: „Mă simt ca acasă în orice loc din lume”, Interviu de Denisa
Ilașcu
http://www.uaic.ro/exploratoarea-uca-marinescu-ma-simt-ca-acasa-in-orice-loc-din-lume/
Inocenții, Ioana Pârvulescu
Micul prinț, Antoine de Saint Exupery
Pe drumuri de munte, Calistat Hogas
Carțile cu Apolodor, Gellu Naum
Documentar. Text explicativ
https://radioromaniacultural.ro/documentar-traditii-si-obiceiuri-de-craciun-in-lume

6. Sugestii metodologice

Programa oferă posibilitatea organizării flexibile a învățării într-un număr variabil de lecții.
Textele literare și nonliterare selectate în vederea dezvoltării competențelor generale vizate de
prezenta programă sunt legate tematic și strucutral de tipologia strucutrilor textuale. Textele literare
sunt selectate atât din literatura română, cât și din literatura universală. Numărul de texte literare
selectate destinate lecturii, pentru fiecare an școlar,este de cel puțin 5 (fragmente sau integrale):
poezii, proză narativă, descriptivă. În ceea ce privește textele nonliterare, se vor studia, în acest
scop, cel puțin 4 texte, de preferință legate tematic de cele literare și aflate în strânsă legătură cu
categoria de vârstă din care fac parte elevii.
Selecţia conţinuturilor cursului s-a făcut în funcţie de următoarele criterii: atractivitate şi
necesitate, raportarea la nivelul de vârstă și înțelegere a elevului de clasa a VI-a.
O eficienţă sporită a cursului o pot avea diversele metode moderne de predare-
învăţare-evaluare folosite în cadrul orelor:
 învăţarea prin descoperire,
 problematizarea,
 Gândiţi/Lucraţi în perechi/ Comunicaţi,
 portofoliul,
 autoevaluarea
 jocul didactic
 jurnalul de lectură
 SINELG
 exemplul
 recitare
 frisco
 dezbateri
 masa rotundă

MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: fișe de lucru, cărți de beletristică, laptop, cd-uri audio-

video, programe informatice, filme.

EVALUAREA se va realiza, de regulă, prin metode complementare care permit evaluarea

reacțiilor, a învățării și a comportamentului elevilor. Potrivit profilului cursului opțional se impune
predominarea metodelor moderne de evaluare, alături de cele tradiționale:
- observarea sistematică a comportamentului,
- interviul,
- portofoliul,
- autoevaluarea,
- proiectul
- hărți conceptuale

Bibliografie

Marino, Alexandru, Dicționar de idei literare, volumul I, Editura Eminescu, București, 1973.
Mănicuță, Cornelia, Genurile literare. Abordări interdisciplinare, Editura Universității, Suceava,
2004.
Săndulescu, Alexandru et all, Dicționar de termeni literari, Editura Academiei RSR, București,
1976.
Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a. (site-ul Ministerului
Cercetării, Educaţiei şi Inovării, www.edu.ro, secţiunea Preuniversitar, Programe, Aria curriculară
Limbă şi comunicare).
Pamfil Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela
45, Piteşti, 2003.
Pamfil Alina, Studii de didactica literaturii române, Editura Casa Cărții, Cluj-Napoca, 2006.
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Iaşi, Editura Polirom,
1999.
Roşca, Alexandru, Creativitatea, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1972.
Văideanu, G., Pedagogie. Ghid pentru profesori, Editura Universităţii ,,Al. I. Cuza” Iasi, 1986.
Activitate 2. 6. a.
Sugestii metodologice

CDȘ reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile elevilor, cu

specificul școlii și cu nevoile comunității locale.
Tipul de opțional disciplină nouă se clasifică în trei categorii, conform documentelor reglatoare:
- Opţionalul la nivelul disciplinei
- Opţionalul la nivelul ariei curriculare
- Opţionalul la nivelul mai multor arii

Într-o societate contemporană în continuă evoluție, ce impune modificări majore în ceea ce privește
relațiile socio-umane, comunicarea, procesul didactic a suferit modificări, în privința raportului predare-
învățare-evaluare, centrate pe elev
În acest context, rolul disciplinei opționale este de a dezvolta atitudini și valori (competențe
atitudinale), a gândirii critice, de a stimula creativitatea, de a scoate elevul din rigiditatea orei de curs, de a-l
acora în cotidian răspunzând nevoilor sale de a-și justifica faptul că achizițiile dobândite se transformă în
abilități și aptitudini.
Opționalul „Tipare textuale” își propune să ancoreze literatură de viața cotidiană prin redactarea/
prezentarea de texte (structuri comunicative prezente atât în textul literar, cât și în comunicarea obișnuită).
Abordarea diferită a textelor, precum și diversitatea acestora, reprezintă scopul acestui opțional , urmărind de
fapt aplicarea narativului, descriptiveului , argumentativului- structuri comunicative prezente în texte literare/
nonliterare, dar mai ales în comunicarea orală, în schimbul de idei, interrelaționare, renunțând astfel la
tiparele/ schițele de argumentare a genului/ speciei deja existente.
Competențele specifice pe care acest opțional le dezvoltă creează liantul ître teztul literar/
nonliterar/oral, astfel încât elevul să-și poate justifica însușirea noțiunilor teoretice și să observe
aplicabilitatea lor în practică.
1.1. Identificarea elementelor de structură a textelor
1.2 Înțelegerea mesajului textelor
2.1 Construirea textului literar
2.2 Etapele construirii textului nonliterar
3.1. Recunoașterea valorilor culturale în textele citite
3.2. Manifestarea interesului pentru exprimarea propriei opinii
Activitate 3.1.1.

Disciplina Consiliere şi dezvoltare personală este cuprinsă în planul-cadru pentru

învățământul gimnazial, ca disciplină de trunchi comun în aria curriculară Consiliere şi orientare,
având alocată 1 oră pe săptămână în fiecare dintre clasele a V-a – a VIII-a.
„Disciplina Consiliere şi dezvoltare personală contribuie semnificativ la starea de bine și la
consolidarea încrederii în sine a elevilor, ca persoane unice și valoroase, care își cunosc potențialul
individual, interacționează armonios cu ceilalți, învață cu eficacitate și iau decizii școlare,
personale, de carieră și stil de viață sănătos.” (Programa școlară)
Această disciplină contribuie la formarea personalității elevului din mai multe perspective:
autocunoaștere, competențe socio-emoționale, managementul învățării, managementul carierei,
adoptarea unui stil de viață sănătos, fiind un avantaj pentru întregul colectiv al clasei, o modalitate
de a cunoaște grupul și de a interacționa pozitiv, conducând spre pregătirea pentru viață. Faptul că
nu se bazează pe achiziționarea unor cunoștințe, transformă această oră de consiliere și dezvoltare
într-un factor important pentru cunoașterea proprie și cunoașterea celorlalți.
Programa acestei discipline visează cele opt competențe-cheie din profilul de formare al
absolventului de gimnaziu, punând accent pe următoarele:
- a învăța să înveți
- spirit civic și social
- spirit de inițiativă și antreprenoriat
Ora alocată acestei discipline, prin noua programă centrată pe competențe, oferă elevului și
profesorului diriginte posibilitatea de a vorbi despre sine, a învăța din experiența colorlalți, a primi
sfaturi, exemple bune de urmat, a conștientiza minusurile, dar și atuurile, a fi onest, a te feri de
prejudecăți, totul în cadrul unei colabărări și comunicări sincere.
Rolul acestei discipline este de a crea profilul unui elev care este încrezător, se cunoaște pe
sine, se adaptează, poate vorbi despre propria persoană, se orientează spre o continuitate a formării
care i se potrivește, cooperează, se implică activ în comunitate, are o atitudine responsabilă față de
propria sănătate și față de mediu.

2.
Ora de consiliere și dezvoltare personală impune utilizarea unor startegii activ-participative,
alături de cele numite tradiționale. Activitățile de învățare care conduc la dobândirea competențelor
specifice sunt diverse, creative și valorifică experiența elevului.
Se pot utiliza metode moderne precum: brainstomingul, explozia stelară, jocul, dezbaterea,
iar printre resurse, utilizarea TIC, cd-uri educaționale.
Una dintre activitățile pe care o fac mereu atunci când preiau clasa a V-a este de a completa
un chestionar numit Portretul chinez (pe care îl păstrez până la sfârșitul ciclului gimnazial) fiind un
prilej de cunoaștere a colectivului, într-un mod plăcut, precum și o sursă pentru viitoarele discuții
 Portretul chinez
 Dacă aș fi un animal, aș vrea să fiu…....................pentru că…..
 Dacă aș fi o prăjitură, mi-ar plăcea să fiu................................și aș împărți-o cu................
 Dacă dna dirigintă m-ar lăsăa aș vrea să stau în bancă cu..........
 Dacă s-ar putea, aș vrea să nu existe la școală obiectul............
 Dacă aș fi un erou/ o carte, aș dori să fiu................................…, deoarece……....
 Dacă s-ar putea aș vrea ca la școală să se studieze doar............

Un mesaj pentru tine cel care vei fi în clasa a VIII-a:

…………………………………………........................
…………………………………………………………………………………………………………
Activitatea 3.1.3.
RED

Proiect didactic

Limba şi literatura română

Clasa: a VI-a
Tipul lecţiei: de comunicare și însușire de noi cunoștințe
Subiectul: Adjectivul
Profesor: Agavriloie Loredana
Competențe-cheie:
comunicare în limba română
competențe digitale
Competenţe specifice:
4.1. Utilizarea structurilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard
pentru înţelegerea şi exprimarea corectă şi precisă a intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea conştientă a achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, din limba română
standard, pentru exprimarea corectă a intenţiei comunicative
4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi competenţa lingvistică, în
procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii
Competețe operaţionale:
- să definească adjectivului;
- să clasifice adjectivele;
- să identifice acordului în gen, număr și caz;
- să utilizeze în mod corect acordul adjectivului (cu deosebire la cazurile genitiv și dativ)

Strategia didactică
Metode şi procedee: conversaţia euristică, învățarea prin descoperire, demonstraţia, exerciţiul
gramatical, jocul didactic
Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe

Resurse:
- timpul: 50 de minute
- capacităţile de receptare ale elevilor
 - cunoştinţele însuşite anterior de ei.

Mijloace de învăţământ: manualul, tabla, fişe de lucru, auxiliarul, e-mailul, chestionare

Kahoot, animație pe www.voki.com

Forme de evaluare: orală, scrisă (întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică)

Bibliografie:
Coordonator Gabriela Pană Dindelegan, Gramatica limbii române pentru gimnaziu,
Editura Univers Enciclopedic, 2019
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română- Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45,
Piteşti, 2003

SCENARIUL DIDACTIC
Momentele Activitatea de învăţare Metode Forme de Eval.
lecţiei organizare
Moment Organizarea colectivului de elevi Dialog frontal
organizatoric
Evocarea Se controlează tema, cu observaţii şi Conversaţie frontal Observaţia
aprecieri, după caz. sistema-
Se verifică însuşirea noţiunilor tică
anterioare în mod frontal,
actualizarea informațiilor despre
adjectiv.
Se cere elevilor să formuleze o Joc didactic frontal
propoziție în care să apară
prenumele lor și un adjectiv care
începe cu inițiala prenumelui.
Se notează titlul lecței la tablă și
competențele urmărite.
Realizarea Profesorul le propune elevilor să
sensului intervină la construirea unui basm: Observaţia
Povestea împăratului ADJECTIV Jocul Frontal sistema-
redată cu ajutorul animației din: Pezentare tică
www.voki.com Voki

Profesorul va face pauze astfel încât

elevii să conștientizeze și să noteze
în caiete. Învăţarea prin
descoperire Individual
Se sintetizează observaţiile făcute şi
se formulează definiţia Lucrul cu
adjectivului. Se iniţiază schema manualul
lecţiei. Exerciţiul
Formularea definiţiei este urmată de
exerciţii de identificare a Conversaţia
adjectivelor (manual) euristică
Se completează schema lecţiei. Frontal
Pentru a observa acordul în gen, nr. și în perechi
și caz se efetuează exerciții din fișa Explicaţia
nr. 1.
Se va nota la atenție.

Clasificarea adjectivul: rezolvarea

fișei nr. 2. Se va sistematiza în
caiete.
De asemenea, la tablă, se face
ciorchinele lecției.
Reflecția Se propun spre rezolvare exerciţii Explicaţia Individual Evaluare
care necesită operarea cu noţiunile Exerciţiul orală,
însuşite. Exerciţiile vor fi rezolvate scrisă
individual, din auxiliar, pag. 154, ex Problematiza- Frontal
9 și 11. După rezolvarea fişelor, se rea
verifică frontal şi se corectează.

Aprecieri finale Se fac aprecieri generale şi Conversaţia Aprecieri

Tema pentru individuale asupra rezultatelor verbale
acasă obţinute.
Se indică tema pentru acasă:
Redactați un e-mail utilizând adresa
creată în classroom pe
www.yahoo.com
sau www.gmail.com
prin care descrieți o aventură a
împăratului adjectiv (40-60 de
cuvinte).
Veți folosi 6-10 adjective
precizându-le felul, genul, nr și
cazul
www.voki.com

Povestea împăratului Adjectiv

„A fost odata ca niciodata într-o țara care se numea Morfologia, un împarat pe nume
Substantiv. Acesta avea 5 fii, pe care îi mai numea și Cazuri. Se numeau: Nominativ, Acuzativ,
Dativ, Genitiv si Vocativ.
Într-un loc îndepărtat, peste mări și țări, trăia împăratul Adjectiv, o rudă apropiată a
împăratului Substantiv. În timpul unei vizite oficiale, Adjectivul a venit în țara Substantivului și nu
mai voia să plece. Astfel încât statea mereu în preajma substantivului. Și a început să îi împrumute
lucruri de preț ale substantivului: (Elevii vor descoperi acordul prin fișa de lucru I) genul, numărul
și cazul.
Adjectivul a fost trimis în lume: să aducă și el ceva. Și merse, și merse, cale lungă, căută
în lung și-n lat. Se întoarse după 3 ani cu mai multe forme: (clasificarea adjectivului din proba II a
împăratului) după proveniență: adjective propriu-zise și adjective provenite de la participiu; după
formă: adjective variabile și adjective invariabile.

Proba I a împăratului:
- Pune în dreptul substantivelor adjective potrivite:
 cine se pregăteşte frecvent la lecţii este un elev...............................
 cine nu se pregăteşte la lecţii este un elev............................
 cine nu ascultă de părinţi este un copil.............................
 cine are are mulţi prieteni este o persoană...........................
 dacă cineva m-ar insulta aş spune că este un coleg..........................
 fiindcă îmi plac culorile naturii, am o bluză............................

- Treceți la plural grupurile formate din substantiv și adjectiv din exercițiul anterior; puneți
apoi la feminin primele 2 structuri.

- Asociați fiecarui substantiv adjectivul dat, respectând cazul cerut, după modelul:
Carte: carte interesantă: N Cartea interesantă; D cărții interesante
Cățel mare
N
G.

Băiat cuminte
Ac.
V.

3.

4.
Proba II a împăratului
D
Ac
lecție ușoară

cărți noi
G
N

Completați ciorchinele, în perechi. Treceți apoi la plural. s

n
ș
b
im
p
x
o
ftu
ti
jc
d
r
lv
e
ța
ă
g
îfl
Completează tabelul de mai jos cu formele potrivite ale următoarelor adjective: simplu,
adânc, cuminte, crem, deştept, roz, nou, blând

MASCULIN
SINGULAR
FEMININ MASCULIN
PLURAL
FEMININ TOTAL FORME
Activitate 3.1.4
Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

„Educatorul nu poate fi decât răspunzător pentru atitudinea faţă de lume, pentru alegerea
cuvântului care zideşte sau care dărâmă, pentru concluziile pe care le afirmă sau le sugerează,
pentru măsura logicului şi afectivului , pentru apelul la cunoaşterea de sine şi de celălalt, pentru
valoarea pe care o dă aceluia care i se adresează. Măsura lui (a educatorului) structurează,
dimensionează şi dinamizează. Această misiune nu şi-o poate asuma doar ştiinţa .(...). Adevărul
educatorului nu poate fi alcătuit decât pe o asemenea măsură în care încape şi dragostea şi poezia şi
credinţa şi visul”. (L. Şoitu, 1996, pg. 7, cf. Strategii educaţionale centrate pe elev, L Şoitu, coord.) -
Suport curs: Consiliere și dezvoltare personală. Rolul cadrului didactic în construirea și
dezvoltarea unor medii de învățare incluzive, pag 35,

Uneori cuvinte grele pot rupe oamenii în bucăți... Apoi e nevoie ca aripi de îngeri să zboare
ușor peste praful rămas pe inimi sau în minte. Și să-l ducă departe, departe. Ori să astupe crăpături
pipăite de lacrimi.
Cuvintele pot răni, cuvintele pot vindeca.
Când simți, spune.
Când spui, simte.
Te rog omule, fii Om!
Pe tine ce cuvânt te doare cel mai tare?
(Hrisostom Filipescu)

Alegerea celor două citate are ca punct de pornire rolul esențial al comunicării în orice
demers didactic, cu atât mai mult în cazul copiilor cu dizabilități. Doar prin comunicare și
cooperare, se reușește crearea unui mediu de învățare incluziv, în care copilul cu CES să nu se simtă
marginalizat, ignorat. Cuvântul are o forță extraordinară, definește, judecă, ignoră sau, dimpotrivă,
creează oportunități, naște atitudini.

Plan de acțiune: elev cu tulburări cognitive și de limbaj care nu scrie și nu citește cursiv

Elevi

Idei de activități:
- utilizarea prezentărilor ce conțin imagini;
- realizarea unor activități scurte, într-un timp suficient alocat;
- implicarea în activități de echipă, de cooperare cu ceilalți colegi;
- realizarea la CDP a unor lecții ce presupun dezvoltarea stimei de sine, calități și defecte,
valorizarea potențialul, toleranță, ajutor;
Strategii de învățare:
- ancorarea conținuturilor în universul propriu al cunoștințelor, valorilor și preferințelor (de exemplu
texte literare cu personaje preferate)
- selecția și adaptarea conținuturilor
- utilizarea resurselor digitale; audio, video
- fișe de lucru personalizate;

Resurse:
- organizarea adecvată a mobilierului în clasă (semicerc, în formă de U,astfel încât să fie toți colegi
de bancă)
- realizarea la CDP a unor lecții ce presupun dezvoltarea stimei de sine, calități și defecte,
valorizarea potențialul, toleranță, ajutor.
Evaluare:
- observarea sistematică;
- aprecierea constantă a efortului;
- autoevaluarea (portofoliul personal)

Pentru părinți:
Idei de activități:
- consilierea părinților;
- dezbateri, mese rotunde cu părinți, profesori, profesori de sprijin, psiholog
- invitarea părinților la ore

Strategii de învățare:
- strategii de lucru comune (la școală, în timpul orei și lucrul individualizat acasă);
- ateliere de lucru
Resurse:
- utilizarea TIC
- pliante
Evaluare
- chestionare

Pentru cadre didactice

Idei de activități:
- activități de bună practică;

- activități comune (mese rotunde, ateliere) cu profesorii clasei, profesorul de sprijin, psihologul
școlar;
- co-teaching
Strategii de învățare:
- curriculum adaptat
- plan de instruire personalizat
Resurse:
- TIC
- cărți de specialitate
- pliante
- suport curs CRED

Evaluare:
- chestionare
- fișe de lucru
Autoevaluare M3

(a) Pot transfera idei și contexte de învățare promovate la disciplina Consiliere și dezvoltare
personală la disciplina pe care o predau:

- prin atenție pentru particularitățile de vârstă ale elevilor în proiectarea demersului educativ;

- prin utilizarea unor metode tradiționale sau activ-participative diferite, adresate stilului de învățare
particular;

- printr-o atitudine deschisă, empatică nevoilor elevilor.

(b) Consider că am un rol important în dezvoltarea unui mediu școlar incluziv pentru că:
- utilizez curriculum diferențiat;
- am o atitudine pozitivă;
- colaborez cu celelalte cadre didactice, părinți, psiholog școlar imlicați în procesul educativ al
elevilor.
(c) Utilizez în activitatea didactică și resurse educaționale deschise: prezentări ppt, prezentări
animate, fișe de lucru, platforme educaționale, manuale digitale, cd-uri educaționale. Astfel, elevii
mei se simt implicați în procesul de predare-învățare-evaluare, conștientizând importanța unei
atitudini participative.