Bahtin- Probleme de literatura si estetica

EPOSUL I ROMANUL
DESPRE MEODOLO!IA ANALI"EI ROMANULUI
1940
Studierea romanului se caracteri#ea#$ %rintr-o serie-ele di&icult$'i s%eciale( Acestea s)nt
determinate de )nsu*i s%eci&icul obiectului + romanul este sin,urul ,en )n de-enire. )nc$
necristali#at( /or'ele constituti-e ale ,enului ac'ionea#$ sub ochii no*tri + ,ene#a si de-enirea
,enului romanesc au loc la lumina #ilei istoriei( Osatura lui nu este deloc consolidat$ si )nc$ nu
%utem %re-edea toate %osibilit$'ile sale(
0elelalte ,enuri ca atare. adic$ &orme &i1e %antru turnarea e1%erien'ei artistice. le cunoa*tem sub
as%ectul lor &init( Procesul antic al &orm$rii lor se a&i$ )n a&ara obser-a'iei ar,umentate istoric(
E%o%eea a%are nu numai ca un ,en de mult &init. ci totodat$ ca un ,en %ro&und )n-echit( Acela*i
lucru se %oate s%une. cu unele re#er-e. *i des%re alte ,enuri &undamentale. chiar des%re tra,edie(
E1isten'a lor istoric$. %e care noi o cunoa*tem. este aceea a unor ,enuri &inite. cu o osatur$ &erm$
si destul de %u'in maleabil$( /iecare dintre ele dis%une de un canon care ac'ionea#$ )n literatur$ ca
o &or'$ istoric$ real$(
oate aceste ,enuri sau. )n orice ca#. elementele lor %rinci%ale. s)nt cu mult mai -echi dec)t scrisul
*i cartea 2 ele )*i mai %$strea#$ *i ast$#i. )ntr-o m$sur$ mai mare sau mai mic$. natura lor oral$.
sonor$( Dintre marile ,enuri. sin,ur romanul este mai t)n$r dec)t scrierea *i c$r'ile. *i doar el este
ada%tat or,anic noilor &orme de rece%tare t$cut$. adic$ lecturii( Dar. ceea ce este mai im%ortant.
romanul. s%re deosebire de alte ,enuri. nu %osed$ canoane + doar anumite modele de roman s)nt
istorice*te durabile. dar nu canonul ,enului ca atare( Studierea altor ,enuri este similar$ studierii
limbilor moarte. %e c)nd studierea romanului este analo,$ studiului limbilor -ii si %e deasu%ra
tinere.
EPOSUL I ROMANUL 537
ocmai de aici %ro-ine marea di&icultate a teoriei romanului( 0$ci aceast$ teorie are. de &a%t. un
cu totu3 alt obiect de studiu. s%re deosebire de teoria altor ,enuri( Romanul nu este %ur *i sim%lu
un ,en %rintre alte ,enuri( El este sin,urul ,en )n de-enire %rintre ,enurile demult &inite *i %ar'ial
moarte( Este sin,urul ,en n$scut *i hr$nit de e%oca modern$ a istoriei uni-ersale si. ast&el. %ro&und
a%ro%iat ei. )n tim% ce alte ,enuri au &ost mo*tenite )n &orm$ &init$. ele doar se ada%tea#$ 4 unele
mai mult. altele mai %u'in 4 noilor condi'ii de e1isten'$( 3n com%ara'ie cu ele. romanul a%are ca o
crea'ie de alt$ natur$( El nu se acomodea#$ cu celelalte ,enuri( El lu%t$ %entru su%rema'ie )n
literatur$ *i. acolo unde )n-in,e. celelalte ,enuri -echi intr$ )n descom%unere( Nu de,eaba cea mai
bun$ lucrare des%re istoria romanului antic -- cartea lui Er5in Rohde 4 %re#int$ nu at)t istoria lui.
cit. mai ales. %rocesul de#a,re,$rii. %e terenul antichit$'ii. a marilor ,enuri ele-ate(
Problema interac'iunii ,enurilor )n cadrul unitar al literaturii %erioadei res%ecti-e este o %roblem$
&oarte im%ortant$. )n unele e%oci 4 %erioada clasic$ a literaturii ,rece*ti. secolul de aur al
literaturii romane. e%oca clasicismului - - )n marea literatur$ 6literatura ,ru%urilor sociale
dominante7. toate ,enurile. )ntr-o anumit$ m$sur$. se com%letea#$ armonic *i )ntrea,a literatur$.
ca ansamblu al ,enurilor. constituie )ntr-o bun$ %arte un tot unitar de ordin su%erior( Dar. &a%t
semni&icati-. romanul nu intr$ niciodat$ )n acest ansamblu. nu %artici%$ la armonia ,enurilor. )n
aceste e%oci. romanul duce o e1isten'$ neo&icial$. dincolo de %ra,ul marii literaturi( In ansamblul
unitar al literaturii. or,ani#at$ ierarhic. intr$ numai ,enurile &inite. cu &i#ionomii clare. %recise( Ele
%ot s$ se limite#e *i s$ se com%lete#e reci%roc. %$str)ndu-*i natura ,enului. Ele s)nt unitare *i
)nrudite )ntre ele %rin %ro&unde %articularit$'i structurale(
Marile %oetici or,anice ale trecutului - - cele a%ar'i-n)nd lui Aristotel. 8ora'iu. Boileau 4 s)nt
%$trunse de ideea %ro&und$ a ansamblului unitar al literaturii *i a )mbin$rii armonioase a tuturor
,enurilor )n acest ansam-
9:; < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
blu( Poeticile res%ecti-e %arc$ %erce% aie-ea. concret. armonia ,enurilor( Iat$ )n ce const$ &or'a.
%lenitudinea unitar$ ire%etabil$ *i caracterul e1hausti- al acestor %oetici -- toate i,nor$ )n mod
sistematic romanul( Poeticile *tiin'i&ice clin secolul al =l=-lea nu bene&icia#$ de aceast$ unitate +
ele s)nt eclectice. descri%ti-e. nu as%ir$ s%re o %lenitudine -ie *i or,anic$. ci s%re una abstract-
enciclo-%edic$ 2 ele nu se orientea#$ s%re %osibilitatea real$ de coe1isten'$ a anumitor ,enuri )n
ansamblul -iu al literaturii e%ocii res%ecti-e. ci s%re coe1isten'a lor )ntr-o crestoma'ie. %e c)t
%osibil e1hausti-$( Desi,ur. ele nu mai i,nor$ romanul. dar )l a*a#$ %ur si sim%lu 6la loc de cinste7
l)n,$ ,enurile e1istente 6ast&el. ca ,en )ntre alte ,enuri. el intr$ *i )n crestoma'ie 2 )ns$ )n
ansamblul -iu al literaturii romanul intr$ )n cu totul alt mod7(
0um am mai s%us. romanul nu se acomodea#$ deloc cu celelalte ,enuri( Deci. nici nu %oate &i
-orba de -reun &el de armonie ba#at$ %e limitarea *i com%letarea reci%roc$( Romanul %arodia#$
celelalte ,enuri 6tocmai ca ,enuri7. de#-$luie con-en'ionalismul &ormelor si limba>ului lor. %e
unele le )nl$tur$. %e altele le include )n %ro%ria-i structur$. reinter%ret)ndu-le *i reaccentu)ndu-le(
Istoricii literaturii )nclin$ uneori s$ -ad$ )n aceasta doar lu%ta dintre orient$rile si *colile literare(
Desi,ur. o asemenea lu%t$ e1ist$. dar ea este un &enomen %eri&eric si ne)nsemnat din %unct de
-edere istoric( Dincolo de ea. )ns$. trebuie s$ *tii s$ desco%eri lu%ta %ro&und$. istoric$. dintre
,enuri. de-enirea *i de#-oltarea osaturii ,enurilor literare(
Ni*te &enomene &oarte interesante se obser-$ )n acele e%oci c)nd romanul de-ine ,enul
%redominant( Atunci. toat$ literatura este cu%rins$ de %rocesul de-enirii *i de un soi de ?criticism
al ,enurilor@( Aceasta s-a %etrecut )n unele %erioade ale elenismului. )n e%oca e-ului mediu t)r#iu
*i cea a Rena*terii. )ns$ cu o deosebit$ &or'$ *i %re,nan'$ mai ales )n cea de a doua >um$tate a
secolului al =AIII-lea( )n e%oca domina'iei romanului. toate celelalte ,enuri. )ntr-o m$sur$ mai
mic$ sau mai mare. ca%$t$ tr$s$turi romane*ti. se ?romani#ea#$@ + drama
2
6de
EPOSUL I ROMANUL >B:C
%ild$. drama lui Ibsen. a lui 8au%tmann. drama naturalist$. )n ,eneral7. %oemul 6de %ild$. Ghilde
Harold si mai ales Don Juan de BDron7 *i chiar lirica 6un e1em%lu ,r$itor -- lirica lui 8eine7(
Acelea*i ,enuri care-*i %$strea#$ cu st$ruin'$ -echile canoane. ca%$t$ caracter de stili#are. )n
,eneral. orice res%ectare strict$ a &idelit$'ii ,enului. )n %o&ida -oin'ei artistice a autorului. )nce%e
s$ semene a stili#are. uneori a stili#are %arodic$( In %re#en'a romanului. ca ,en %redominant.
limba>ele con-en'ionale ale ,enurilor canonice stricte )nce% s$ aib$ o nou$ re#onan'$. alta dec)t
cea %e care o a-eau )n e%ocile c)nd romanul nu e1ista )n marea literatur$(
Stili#$rile %arodice ale ,enurilor si stilurilor directe ocu%$ un loc im%ortant )n roman. )n e%oca de
a-)nt creator al romanului -- mai ales )n %erioadele de %re,$tire a acestui a-)nt - - literatura este
inundat$ de %arodii *i tra-estiuri ale tuturor ,enurilor ele-ate 6numai ale ,enurilor. nu ale unor
scriitori anumi'i sau ale unor curente7. %arodii care s)nt %re-estitorii. )nso'itorii *i. )n-tr-un &el.
crochiurile romanului( Este caracteristic &a%tul c$ romanul nu %ermite nici uneia dintre -ariantele
sale s$ Ese stabili#e#e( De-a lun,ul )ntre,ii istorii a romanului %utem urm$ri seria %arodiilor si
tra-estiurilor -ariantelor dominante si la mod$ ale acestui ,en 2 ele as%ir$ s$ se sabloni#e#e +
%arodii ale romanului ca-aleresc 6cea din'ii %arodie a romanului ca-aleresc de a-enturi 4 Dit d'a-
ventures 4 datea#$ din secolul al =lII-lea7. ale romanului baroc. ale romanului %astoral (Pstorul
extravagant al lui Sorel7. ale romanului sentimental 6/ieldin,. Gran-dison II al lui MusFus7 etc(
Aceast$ ?autocritic$@ a romanului constituie una dintre tr$s$turile lui remarcabile ca ,en )n
de-enire(
0um se e1%rim$ &enomenul a%ari'iei tr$s$turilor romane*ti la celelalte ,enuri. de care am %omenit
mai sus G Ele de-in mai libere. mai maleabile. limba lor se )nnoie*te %e seama di-ersit$'ii
limba>elor neliterare si a straturilor ?romane*ti@ ale limbii literare 2 ele se dialo,i-#ea#$. a%oi )n ele
%$trund. )n %ro%or'ii mari. tr)su-H. ironia. IUmorul. elemente de auto%arodiere 2 )r-(s&)r*it 4 *i
acesta
9JK < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
este lucruL cel mai im%ortant - - romanul introduce )n ele o %roblematic$. o im%er&ec'iune
semantic$ s%eci&ic$ i un contact -iu cu contem%oraneitatea )n de-enire 6cu %re#entul im%er&ect7(
oate aceste &enomene. cum -om -edea )n continuare. se e1%lic$ %rin trans%unerea ,enurilor )ntr-
o #on$ s%ecial$. )ntr-o #on$ de construc'ie a ima,inilor artistice 6#ona de contact cu %re#entul
im%er&ect7. #on$ asimilat$ %entru %rima dat$ de c$tre roman(
Desi,ur. &enomenul a%ari'iei tr$s$turilor romane*ti nu %oate &i e1%licat numai %rin in&luen'a
direct$. s%ontan$. a romanului )nsu*i( 0hiar acolo unde aceast$ in&luen'$ %oate &i %recis stabilit$ si
demonstrat$. ea este strFns )m%letit$ cu ac'iunea acelor trans&orm$ri ale realit$'ii )nse*i. care
determin$ romanul. care au condi'ionat su%rema'ia lui )n e%oca res%ecti-$( Romanul este sin,urul
,en )n de-enire. de aceea el re&lect$ mai %ro&und. mai esen'ial. mai sensibil *i mai ra%id de-enirea
realit$'ii )nse*i( Numai cel care e-oluea#$ %oate )n'ele,e e-olu'ia( Romanul a de-enit eroul
%rinci%al al dramei e-olu'iei literare din tim%urile moderne tocmai &iindc$ el e1%rim$ cel mai bine
tendin'ele e-olu'iei noii lumi. &iindc$ este sin,urul ,en n$scut de aceast$ lume nou$ *i )nrudit )ntru
totul cu ea( El a antici%at *i antici%ea#$ )n multe %ri-in'e e-olu'ia -iitoare a )ntre,ii literaturi(
Ast&el. a>un,)nd la su%rema'ie. el contribuie la )nnoirea tuturor celorlalte ,enuri. le con-erte*te la
e-olu'ie *i im%er&ec'iune. le atra,e autoritar )n orbita sa tocmai %entru c$ aceast$ orbit$ coincide
cu direc'ia %rinci%al$ a e-olu'iei )ntre,ii literaturi( In aceasta const$ im%ortan'a e1ce%'ional$ a
romanului ca obiect de studiu al teoriei *i istoriei literare(
Din %$cate. istoricii literari reduc aceast$ lu%t$ a romanului cu celelalte ,enuri &inite *i toate
&enomenele a%ari'iei tr$s$turilor romane*ti la e1isten'a *i lu%ta *colilor *i curentelor( De %ild$.
%oemul u tr$s$turi romane*ti ei )l numesc ?%oem romantic@ 6ceea ce e ade-$rat7 *i cred c$ %rin
aceasta au s%us totul( Dincolo de #ar-a *i etero,enitatea su%er&icial$ a %rocesului literar. ei nu re-
marc$ destinele mari *i esen'iale ale literaturii *i limbii. ale c$ror %ersona>e %rinci%ale s)nt )n
%rimul r)nd ,enu-
EPOSUL I ROMANUL < !41
rile. curentele *i *colile &iind doar elemente de ordinul al doilea sau al treilea(
In %ri-in'a romanului. teoria literaturii )*i arat$ ne%utin'a( 0u celelalte ,enuri ea o%erea#$ si,ur *i
%recis + ele constituie un obiect &init. &ormat. clar( In toate e%ocile clasice ale e-olu'iei lor aceste
,enuri )*i %$strea#$ stabilitatea si canoanele 2 -ariantele lor du%$ e%oci. *coli *i curente s)nt
%eri&erice *i nu a&ectea#$ osatura lor solidi&icat$( De &a%t. teoria acestor ,enuri &inite. %)n$ )n %re-
#ent. n-a %utut ad$u,a nimic substan'ial la cele s%use de Aristotel( Poetica lui r$m)ne temelia
neclintit$ a teoriei ,enurilor 6de*i uneori se a&l$ la ad)ncimi at)t de mari. )nc)t nici nu %oate &i
obser-at$7( otul mer,e &oarte bine c)t nu e -orba de roman( Dar chiar *i ,enurile care au c$%$tat
tr$s$turi romane*ti aduc teoria )n im%as. )n %roblema romanului. teoria ,enurilor se a&l$ )n &a'a
unei restructur$ri radicale indis%ensabile(
Mul'umit$ trudei meticuloase a oamenilor de *tiin'$. a &ost acumulat un uria* material
documentar. a &ost l$murit$ o serie de %robleme le,ate de ori,inea unor -ariante ale romanului.
)ns$ %roblema ,enului )n ansamblu nu *i-a a&lat o re#ol-are de %rinci%iu c)t de c)t satis&$c$toare(
0ercet$torii continu$ s$-H considere un ,en ca oricare altul. )ncearc$ s$-i &i1e#e caracteristicile. ca
,en &init. )n com%ara'ie cu alte ,enuri &inite. s$-i desco%ere canonul interior ca sistem %recis de
%articularit$'i stabile. stricte( Lucr$rile des%re roman. )n marea ma>oritate a ca#urilor. se re#um$ la
)nre,istrarea *i descrierea c)t mai cu%rin#$toare a -ariantelor romane*ti. dar )n &inal nu i#butesc s$
o&ere o &ormul$ c)t de c)t de&initorie %entru roman ca ,en( Mai mult dec)t at)t. cercet$torii nu
i#butesc s$ indice nici o tr$s$tur$ %recis$. stabil$ a romanului &$r$ o anumit$ re#er-$. care de &a%t
anulea#$ acea tr$s$tur$(
Iat$ c)te-a e1em%le ale unor asemenea tr$s$turi ?a%reciate cu re#er-e@ + romanul este un ,en cu o
multitudine de %lanuri. de*i e1ist$ *i romane remarcabile cu un sin,ur %lan 2 romanul este un ,en
cu intri,$ )ncor-
542 / PROBLEME DE LITEKATURA I ESTETICA
dat$. un ,en dinamic. de*i e1ist$ *i romane )n care descri%ti-ismul %ur a>un,e la limit$ 2 romanul
este un ,en cu %roblematic$. cu toate c$ ma>oritatea %roduc'iei romane*ti este un ade-$rat model
de amu#ament %ur si de su%er&icialitate. inaccesibile altor ,enuri 2 romanul este o %o-este de
dra,oste. de*i )n cele mai mari modele ale romanului euro%ean elementul erotic li%se*te 2 re mFnui
este un ,en )n %ro#$. de*i e1ist$ remarcabile romane )n -ersuri( Desi,ur. %ot &i enumerate )nc$
multe asemenea ?%articularit$'i de ,en@. anulate de re#er-a care le )nso -'este cu scru%ulo#itate(
Mult mai intersante *i consec-ente s)nt de&ini'iile romanului date de romancierii )n*i*i. care
%re#int$ o anumit$ -ariant$ romanesc$( declar)nd-o ca sin,ura &orm$ corect$. necesar$ *i actual$.
de roman( A*a s)nt. de %ild$. %re&a'a lui Rousseau la "oua #loi$% %re&a'a lui Mieland la &gathon%
a lui Me#el la 'o(ias )naut* a*a s)nt numeroasele declara'ii *i aser'iuni ale romanticilor )n >urul
lui +ilhel, -eister de !oethe *i .u/nde de /r( Schle-,el etc( Aceste a&irma'ii. de*i nu cu%rind
toate -ariantele romanului )ntr-o de&ini'ie eclectic$. contribuie totu*i la %rocesul de de-enire a
romanului ca ,en( Adesea. ele re&lect$ %ro&und. &idel. lu%ta romanului eu celelalte ,enuri *i cu sine
)nsu*i 6%rin -ariantele sale dominante *i la mod$7 %e o anumit$ trea%t$ a e-olu'iei( Ele se a%ro%ie
cel mai mult de )n'ele,erea %o#i'iei s%eciale a romanului )n literatur$. incom%arabil$ cu %o#i'ia
celorlalte ,enuri(
O im%ortan'$ deosebit$ ca%$t$. )n acest sens. o serie de aser'iuni care )nso'esc crearea unui nou ti%
ele roman )n secolul al =AIII-lea( Aceast$ serie este deschis$ de considera'iile lui /ieldin, des%re
roman si eroul s$u )n 'o, Jones0 Ea este continuat$ de %re&a'a lui Mieland la &gathon% iar -eri,a
cea mai im%ortant$ o constituie #seul des1re ro,an al lui BlanNenbur,( )ncheierea acestei serii o
constituie. de &a%t. teoria romanului. elaborat$ mai t)r#iu de 8e,el( Pentru toate aceste a&irma'ii.
care re&lect$ de-enirea romanului )ntr-una din eta%ele sale esen'iale ('o, Jones% &gathon%
+ilhel, -eister2% s)nt
EPOSUL I ROMANUL / 543
caracteristice urm$toarele cerin'e %use )n &a'a romanului + H( romanul nu trebuie s$ &ie ?%oetic@. )n
sensul )n care s)nt %oetice celelalte ,enuri literare 2 O( %ersona>ul %rinci%al al romanului nu trebuie
s$ &ie ?eroic@ nici )n sensul e%ic. nici )n sensul tra,ic al acestui cu-)nt + el trebuie s$ reuneasc$ at)t
tr$s$turi %o#iti-e. c)t *i ne,ati-e. at)t in&erioare. c)t *i su%erioare. at)t comice. c)t si seri oase 2 :(
eroul nu trebuie %re#entat ,ata &ormat. imuabil. ci )n de-enire. )n schimbare. educat de -ia'$ 2 J(
romanul trebuie s$ de-in$ %entru lumea contem%oran$ ceea ce a &ost e%o%eea %entru lumea antic$
6aceast$ idee a &ost e1%us$ cu toat$ claritatea de BlanNenbur,. reluat$ a%oi de 8e,el7(
oate aceste cerin'e au o latur$ &oarte im%ortant$ si %roducti-$ - - critica. din %unctul de -edere al
romanului. a celorlalte ,enuri si a atitudinii lor &a'$ de realitate + eroi#area em&atic$.
con-en'ionalismul. ?%oetismul@ )n,ust si inert. caracterul monoton si abstract. natura &i nit$ *i
imuabil$ a eroilor( Este -orba. de &a%t. de critica %rinci%ial$ a ?literaturit$'ii@ *i ?%oetismului@.
%ro%rii celorlalte ,enuri *i -ariantelor %recedente ale romanului 6romanul eroic baroc si romanul
sentimental al lui Richardson7( Aceste teorii s)nt con&irmate. )ntr-o m$sur$ )nsemnat$. *i de
%ractica acestor romancieri( Aici. romanul 4 at)t %ractica lui. c)t *i teoria le,at$ de ea 4 a%are
direct *i con*tient ca un ,en critic *i autocritic. destinat s$ )nnoiasc$ )nse*i ba#ele ?literaturit$'ii@
*i ?%oetismului@ care de'ineau su%rema'ia( 0om%ararea romanului cu e%osul 6%recum si o%o#i'ia
lor7 constituie. %e de o %arte. un as%ect al criticii altor ,enuri literare 6%ar'ial. chiar a ti%ului de
eroi#are e%ic$7. iar %e de alt$ %arte. are ca obiecti- s%orirePa semni&ica'iei romanului ca ,en
%rinci%al al noii literaturi(
0erin'ele men'ionate s)nt una dintre culmile con*tiin'ei de sine a romanului( Desi,ur. ele nu
constituie o teorie a romanului( Nici ele nu se remarc$ %rin %ro&un#ime &iloso&ic$( 0u toate
acestea. ele ilustrea#$ natura romanului ca ,en )n aceea*i m$sur$ 6%oate chiar mai mare7 ca *i
teoriile e1istente des%re roman(
544 j PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA
In continuare -oi )ncerca s$ aborde# romanul tocmai ca ,en )n de-enire. a&lat )n &runtea %rocesului
e-olu'iei )ntre,ii literaturi a e%ocii moderne( Nu -oi &ormula o de&ini'ie a canonului romanului.
care ac'ionea#$ )n literatur$ 6)n istoria ei7. ca sistem de indicii stabile ale ,enului( Aoi )ncerca s$
e-iden'ie# %rinci%alele tr$s$turi structurale ale celui mai su%lu dintre ,enuri. tr$s$turi care
de&inesc direc'ia caracterului s$u -ariabil *i a in&luen'ei lui asu%ra restului literaturii(
Am )n -edere trei tr$s$turi %rinci%ale. care deosebesc )n mod radical romanul de toate celelalte
,enuri + H( tri-climensionalitatea stilistic$. le,at$ de con*tiin'a %lurilin,--$ 2 O( trans&ormarea
radical$ a coordonatelor tem%orale ale ima,inii literare 2 :( noua #on$ de structurare a ima,inii
literare 6#ona contactului ma1im cu %re#entul im%er&ect 4 contem%oraneitatea im%er&ect$7(
oate aceste trei %articularit$'i ale romanului s)nt or,anic le,ate )ntre ele si s)nt condi'ionate de un
anumit moment de r$scruce )n istoria societ$'ii euro%ene + trecerea ei de la o stare )nchis$. o%ac$ *i
semi%atriarhal$ din %unct de -edere social. la o stare )n care ac'ionea#$ condi'iile unor noi rela'ii
interna'ionale *i interlin-istice( In &a'a lumii euro%ene s-a deschis di-ersitatea limbilor. culturilor
*i e%ocilor. care a de-enit un &actor determinant al e1isten'ei *i ,)ndirii(
Prima tr$s$tur$ stilistic$ a romanului. le,at$ de %lu-rilin,-ismul acti- al noii lumi. al noii culturi.
al noii con*tiin'e literatre. am anali#at-o )ntr-o alt$ lucrare Q( Aici -oi reaminti %e scurt esen'ialul(
Plurilin,-ismul s-a mani&estat )ntotdeauna 6el este mai -echi ca monolin,-ismul canonic *i %ur7.
dar n-a constituit un &actor creator. selec'ia artistic$ deliberat$ n-a &ormat un centru creator al
%rocesului literar-lin,-istic( !recul clasic sesi#a *i ?limba>ele@. *i e%ocile limbii. si di&eritele
dialecte literare ,rece*ti 6tra,edia este un ,en %lurilin,-7. con*tiin'a creatoare era )ns$ reali#at$ )n
limba>e %ure. )nchise 6cu toate c$ erau nedi&eren'iate7( !e-
Vezi stuiu! Din preistoria discursului romanesc, "# 4$%#
EPOSUL& I ROMANUL #' 5(5
nurile s)nt cele care au or,ani#at *i canoni#at %luriiin,-
-ismul(
Noua con*tiin'$ cultural$ *i literar$ creatoare -ia#$ )ntr-o lume acti- *i de&initi- %lurilin,-$( A luat
s&)r*it %erioada o%ac$ *i )nchis$ a coe1isten'ei limbilor na'ionale( Limbile se inter&erea#$. se %un
-reci%roc )n lumin$. &iindc$ o limb$ se %oate -edea doar )n lumina altei limbi( De asemenea. a luat
s&)r*it coe1isten'a nai-$ a ?limba>elor@ )nl$untrul limbii na'ionale. adic$ acea coe1isten'$ a
dialectelor teritoriale. a dialectelor *i >ar,oanelor %ro&esionale si sociale. a limba>ului literar *i a
-ariantelor ,enurilor %e care le con'ine. a e%ocilor )n limb$ etc(
oate acestea s-au %us )n mi*care *i au intrat )ntr-un %roces de interac'iune *i %unere reci%roc$ )n
lumin$ acti-$( 0u-)ntul. limba au )nce%ut s$ &ie sim'ite alt&el. )ncetFnd s$ mai &ie ceea ce erau( )n
condi'iile acestei inter&eren'e. &iecare limb$. chiar )n ca#ul unei in-ariabilit$'i absolute a structurii
sale lin,-istice 6a &oneticii. -ocabularului. mor&olo,iei etc(7. %arc$ se na*te din nou. de-ine
calitati- alta %entru con*tiin'a creatoare(
In acest uni-ers %lurilin,- acti-. )ntre limb$ si obiectul s$u 6lumea real$7 se stabilesc rela'ii cu
totul noi. cu im%lica'ii deosebite %entru toate ,enurile cristali#ate. &ormate )n e%oca
monolin,-ismului )nchis si o%ac( )n contrast cu alte ,enuri mari. romanul s-a &ormat si s-a
de#-oltat tocmai )n condi'iile acti-i#$rii intense a %luri-lin,-ismului intern si e1tern. care
constituie elementul lui natural( Ast&el. romanul a %utut s$ se situe#e )n &runtea %rocesului
e-olu'iei si )nnoirii literaturii sub as%ect lin,-istic *i stilistic(
)n lucrarea amintit$. am )ncercat s$ clari&ic acest s%eci&ic stilistic %ro&und al romanului. determinat
de le,$tura lui cu %lurilin,-ismul(
Aoi trece la celelalte dou$ tr$s$turi care se re&er$ la as%ectele tematice ale structurii ,enului
romanesc( Aceste tr$s$turi -or &i rele-ate *i clari&icate mai bine dac$ -om com%ara romanul cu
e%o%eea(
Din un,hiul %roblemei noastre. e%o%eea. ca ,en %recis. se caracteri#ea#$ %rin trei tr$s$turi
esen'iale + H( obi-
9JR < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
ectul e%o%eii este trecutul e%ic na'ional. ?trecutul absolut@ du%$ terminolo,ia lui !oethe *i
Schiller 2 O( i#-orul e%o%eii este tradi'ia. le,enda na'ional$ 6nu e1%erien'a %ersonal$ *i &ic'iunea
liber$ care se de#-olt$ %e ba#a acesteia7 2 :( uni-ersul e%ic este se%arat de contem%oraneitate.
adic$ de e%oca ra%sodului 6a autorului si ascult$torilor s$i7. %rintr-o distan'$ e%ic$ absolut$(
S$ ne o%rim asu%ra &iec$reia dintre aceste tr$s$turi esen'iale ale e%o%eii(
Uni-ersul e%o%eii este trecutul na'ional eroic. lumea ?)nce%uturilor@ *i ?culmilor@ istoriei
na'ionale. lumea mo*ilor si str$mo*ilor. lumea ?celor din'ii@ *i a ?celor mai buni@( Dar im%ortant
nu este &a%tul c$ trecutul constituie con'inutul e%o%eii( Ra%ortarea lumii re%re#entate la trecut.
im%licarea ei )n trecut &ormea#$ tr$s$tura &ormal$ a e%o%eii ca ,en( E%o%eea n-a &ost niciodat$ un
%oem des%re %re#ent 6&iind doar %entru urma*i %oem des%re trecut7( E%o%eea. cunoscut$ ca ,en
%recis. a &ost de la )nce%ut un %oem des%re trecut. iar %o#i'ia autorului 6adic$ a celui ce roste*te
discursul e%ic7. imanent$ e%o%eii *i &actorul ei constituti-. este %o#i'ia omului care -orbe*te des%re
trecutul inaccesibil. %o#i'ia e-la-ioas$ a urma*ului( Discursul e%ic. %rin stilul *i tonul s$u. %rin
caracterul e1%resi-it$'ii sale. se a&l$ la o distan'$ &oarte mare de discursul unui contem%oran
des%re un alt contem%oran. de discursul adresat contem%oranilor 6?Amicul meu One,hin. iat$. <
Pe '$rmul Ne-ei s-a n$scut. < Pe unde %oate-ai %etrecut. < Iubite cititor -reodat$(((@7( i ra%sodul *i
ascult$torul. imanen'i e%o%eii ca ,en. se a&l$ situa'i )n aceea*i e%oc$ *i %e aceea*i trea%t$ -aloric$
6ierarhic$7. )ns$ lumea eroilor este situat$ %e o cu totul alt$ trea%t$ -aloric$ *i tem%oral$.
inaccesibil$. se%arat$ de distan'a e%ic$. )ntre ra%sod *i ascult$tor se a&l$. ca intermediar. tradi'ia
na'ional$( A re%re#enta un e-eniment %e aceea*i trea%t$ -aloric$ *i tem%oral$ cu tine )nsu'i *i cu
contem%oranii t$i 6deci. %e ba#a e1%erien'ei *i &ic'iunii %ersonale7 )nseamn$ a s$-)r*i o cotitur$
radical$. )nseamn$ a trece din uni-ersul e%ic )n cel romanesc(
EPOSUL I ROMANUL < 9JS
Desi,ur. %utem %erce%e distan'at *i ?e%oca noastr$@. ca tim% e%ic eroic 6din %unctul de -edere al
im%ortan'ei ei istorice7. -$#ut$ %arc$ din ad)ncul -remurilor 6nu de noi. contem%oranii. ci )n
lumina -iitorului7. iar trecutul )l %utem %erce%e &amiliar 6ca %re#entul nostru7( Dar )n &elul acesta
noi nu %erce%em %re#entul )n %re#ent *i trecutul )n trecut 2 noi ne smul,em din ?e%oca noastr$@.
din #ona ei de contact &amiliar cu noi(
Aorbim de e%o%ee ca des%re un ,en real *i %recis care a a>uns %)n$ la noi( Ea se %re#int$ ca un ,en
,ata &ormat. ba chiar %ietri&icat si a%roa%e necro#at( Per&ec'iunea *i sobrietatea lui. absen'a
nai-it$'ii artistice s)nt m$rturia -echimii. a trecutului s$u )nde%$rtat. )ns$ des%re acest trecut nu
%utem &ace dec)t %resu%uneri *i trebuie s$ s%unem deschis c$ aceste %resu%uneri s)nt &oarte
ine1acte( Noi nu *tim nimic des%re acele i%otetice c)ntece %rimare care au %recedat &ormarea
e%o%eilor *i crearea tradi'iei e%ice a ,enului. care au &ost c)ntece des%re contem%orani *i ecou
direct al e-enimentelor( De aceea nu %utem dec)t s$ %resu%unem cum au &ost c)ntecele %rimare ale
ae#ilor sau cantilenele( i nu a-em nici un moti- s$ credem c$ ele ar sem$na mai mult cu c)ntecele
e%ice t)r#ii 6cunoscute nou$7. dec)t cu &oiletonul din #ilele noastre sau cu actualele ceastu*Ni
Tstri,$turiL( 0)ntecele e%ice eroice des%re contem%orani. accesibile nou$ *i %e de%lin reale. au
a%$rut du%$ &ormarea e%o%eilor. %e terenul unei -echi *i %uternice tradi'ii e%ice( Ele trans&er$
asu%ra e-enimentelor contem%orane si asu%ra contem%oranilor o &orm$ e%ic$ &init$. adic$
&orma -aloric$ *i tem%oral$ a trecutului 2 ast&el. contem%oranii s)nt im%lica'i )n lumea str$mo*ilor.
a )nce%uturilor *i culmilor. s)nt. )ntr-un &el. canoni#a'i )nc$ din -ia'$( In condi'iile or)nduirii
%atriarhale. re%re#entan'ii ,ru%urilor dominante. )ntr-un anumit sens. a%ar'in ca atare lumii
?str$mo*ilor@ si s)nt se%ara'i de ceilal'i oameni %rintr-o distan'$ a%roa%e ?e%ic$@( Im%licarea e%ic$
a eroului contem%oran )n lumea str$mo*ilor *i )ntemeietorilor este un &enomen s%eci&ic. de#-oltat
%e terenul unei tradi'ii e%ice demult )nche,ate *i. ast&el. at)t
9-HS < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
de %u'in ca%abil s$ e1%lice ori,inea e%o%eii 6cum este. de %ild$. oda neoclasic$7(
Indi&erent de ori,inea ei. e%o%eea real$ care a a>uns %)n$ la noi este &orm$ de ,en &init$ *i %er&ect$.
a c$rei tr$s$tur$ constituti-$ o constituie trans&erarea lumii re%re#entate de ea )n lumea trecutului
absolut al )nce%uturilor *i culmilor na'ionale( recutul absolut este o cate,orie -aloric$ 6ierarhic$7
s%eci&ic$( Pentru conce%'ia e%ic$ asu%ra lumii. ?)nce%utul@. cel din'ii@. ?)ntemeietor@. ?str$bun@.
?ceea ce a e1istat mai )nainte@ etc( nu s)nt cate,orii %ur tem%orale. ci -alorice *i tem%orale. s)nt
su%erlati-ul care se reali#ea#$ at)t )n %ri-in'a oamenilor. c)t si )n %ri-in'a tuturor lucrurilor *i
&enomenelor lumii e%ice + )n acest trecut totul e bun. *i tot ceea ce e esen'ial bun se a&l$ doar )n
acest trecut( recutul e%ic absolut constituie i#-orul si )nce%utul a tot ceea ce e bun *i %entru
e%ocile ulterioare( Aceasta o demonstrea#$ &orma e%o%eii(
Amintirea. iar nu cunoa*terea. constituie %rinci%ala ca%acitate *i &or'$ creatoare a literaturii antice(
A*a a &ost si nimic nu trebuie schimbat2 tradi'ia trecutului e s&)nt$( )nc$ nu e1ist$ con*tiin'a
relati-it$'ii trecutului(
E1%erien'a. cunoa*terea si %ractica 6-iitorul7 de&inesc romanul( In e%oca elenismului are loc
contactul cu eroii ciclului e%ic troian 2 e%osul se trans&orm$ )n roman( Materialul e%ic este
trans%us )n material romanesc. )n #ona de contact. trec)nd %rin stadiul &amiliari#$rii *i al r)-sului(
)n momentul c)nd romanul de-ine ,en dominant. teoria cunoa*terii de-ine %rinci%ala disci%lin$
&iloso&ic$(
recutul e%ic nu de,eaba este numit ?trecut absolut@ 2 &iind )n acela*i tim% si trecut -aloric
6ierarhic7. el este li%sit de orice relati-itate. adic$ de acele treceri tre%tate %ur tem%orale care H-ar
&i le,at de %re#ent( El este des%$r'it %rintr-o &rontier$ absolut$ de toate tim%urile ulterioare *i )n
%rimul r)nd de acel tim% )n care se a&l$ ra%sodul si ascult$torii( Aceast$ &rontier$ este. deci. ima-
nent$ &ormei e%o%eii. ea este sesi#abil$. &iind %re#ent$ )n &iecare cu-)nt al ei(
A )nl$tura aceast$ &rontier$ )nseamn$ a anula &orma e%o%eii ca ,en( )ns$ trecutul e%ic este absolut
*i %er&ect
EPOSUL I ROMANUL .P 9JC
tocmai &iindc$ este se%arat de toate e%ocile ulterioare( El este )nchis ca un cerc. totul )n el e %e
de%lin elaborat. &init( In uni-ersul e%ic nu mai )nca%e nimic im%er&ect. de nere#ol-at. %roblematic(
In el nu mai r$m)ne nici o %orti'$ s%re -iitor 2 )*i este sie*i su&icient. nu %resu%une *i nu are ne-oie
de nici o continuare( De&ini'iile tem%orale si -alorice s)nt conto%ite aici )ntr-un tot indisolubil
6cum s)nt conto%ite si )n straturile semantice antice ale limba>ului7( ot ceea ce este im%licat )n
acest trecut este im%licat )n acela*i tim% )n -alorile autentice esen'iale si semni&icati-e. dar
totodat$ ca%$t$ un caracter des$-)rsit. &init. %ierde. ca s$ #icem a*a. toate dre%turile *i %o-
sibilit$'ile de a mai &i continuat )n mod e&ecti-( 0aracterul absolut. %er&ect *i )nchis constituie o
tr$s$tur$ esen'ial$ a trecutului e%ic -aloric *i tem%oral(
S$ trecem la tradi'ie. la le,end$( recutul e%ic. se%arat %rintr-o barier$ de netrecut de e%ocile
ulterioare. este %$strat si re-elat numai sub &orma tradi'iei na'ionale( E%o%eea se s%ri>in$ numai
%e aceast$ tradi'ie( Nu este )ns$ im%ortant c$ aceasta constituie i#-orul autentic al e%o%eii.
im%ortant e &a%tul c$ su%ortul tradi'iei este imanent &ormei e%o%eii. ca *i trecutul absolut(
Discursul e%ic este un discurs con&orm le,endei( Uni-ersul e%ic al trecutului absolut. %rin )ns$*i
natura sa. este inaccesibil e1%erien'ei %ersonale. nu admite %uncte de -edere *i a%recieri
indi-iduale( El nu %oate &i -$#ut. %i%$it. atins. nu %oate &i %ri-it din orice un,hi. nu %oate &i su%us
-eri&ic$rii. anali#ei. de#membr$rii. nu se %oate %$trunde )n ad)ncul naturii lui( El este dat doar ca
le,end$ s&)nt$ *i incontestabil$. care im%lic$ o a%reciere uni-ersal -alabil$. re-endic)nd o atitudine
%lin$ de res%ect( Re%et$m *i subliniem + im%ortante nu s)nt i#-oarele e&ecti-e ale e%o%eii si nici
as%ectele de con'inut ori declara'iile autorilor. im%ortant$ este tr$s$tura &ormal$ 6mai e1act
&ormal$ si de con'inut7 a ,enului e%o%eii + s%ri>inul %e le,enda im%ersonal$ *i incontestabil$.
-alabilitatea uni-ersal$ a a%recierii *i a %unctului de -edere care e1clude %osibilitatea oric$rui
alt mod de abordare. res%ectul %ro&und %en-
9:K < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
tru obiectul re%re#ent$rii *i %entru discursul care )l red$ 6ca discurs al le,endei7(
recutul absolut. ca obiect al e%o%eii. *i le,enda in-oontestabil$. ca unic i#-or al ei. de&inesc *i
caracterul distan'ei e%ice. cea de a treia tr$s$tur$ esen'ial$ a e%o%eii ca ,en( 0um am s%us. trecutul
e%ic este )nchis )n sine *i des%$r'it %rintr-o barier$ de netrecut de e%ocile ulterioare. )n %rimul r)nd
de acel -e*nic si ne)ntreru%t %re#ent al co%iilor *i urma*ilor. )n care se a&l$ ra%sodul *i ascult$torii.
)n care decur,e e1isten'a lor *i se reali#ea#$ relatarea e%ic$( Pe de alt$ %arte. le,enda delimitea#$
uni-ersul e%o%eii de e1%erien'a %ersonal$. de orice nou$ re-elare. de orice ini'iati-$ %ersonal$ de
)n'ele,ere ori inter%retare. de noi %uncte de -edere *i a%recieri( Uni-ersul e%ic este de&initi-
)ncheiat at)t ca e-eniment real al trecutului )nde%$rtat. c)t *i ca sens si -aloare + el nu %oate &i nici
schimbat. nici reinter%retat. nici ree-aluat( El este ,ata &ormat. )ncheiat. imuabil *i ca &a%t real. *i
ca sens. *i ca -aloare( ocmai %rin aceasta se de&ine*te distan'a e%ic$ absolut$( Uni-ersul e%ic
%oate &i numai acce%tat cu %io*enie. el nu %oate &i atins. el se a&l$ )n a&ara s&erei acti-it$'ii umane.
)nclinate s%re schimb$ri *i reinter%ret$ri( Aceast$ distan'$ e1ist$ nu numai )n ra%ort cu materialul
e%ic. cu e-enimentele *i cu eroii re%re#enta'i. ci *i )n ra%ort cu %unctele de -edere *i cu a%recie-
rile 2 %unctul de -edere *i a%recierea s)nt )n,em$nate cu obiectul )ntr-un tot indisolubil2 discursul
e%ic este inse%arabil de obiectul s$u. &iindc$ semantica lui se caracteri#ea#$ %rintr-o )n,em$nare
absolut$ a elementelor sale obiectuale *i s%a'io-tem%orale cu cele -alorice 6ierarhice7( Aceast$
)n,em$nare absolut$. care im%lic$ *i li%sa de autonomie a obiectului. a %utut &i %entru %rima dat$
de%$*it$ numai )n condi'iile %lurilin,-ismului acti- *i ale inter&eren'ei limba>elor 6iar )n acest ca#.
e%o%eea de-ine un ,en %e >um$tate con-en'ional *i %e >um$tate mort7(
Datorit$ distan'ei e%ice. care e1clude orice %osibilitate de acti-itate. de modi&icare. uni-ersul e%ic
dob)nde*te %er&ec'iunea nu numai )n ceea ce %ri-e*te con'inutul. dar *i )n ceea ce %li-e*te sensul *i
-aloarea sa( El se structu-
EPOSUL I ROMANUL < 99H
rea#$ )n #ona unei ima,ini )nde%$rtate. absolute. )n a&ara oric$rei s&ere de contact cu %re#entul )n
de-enire. im%er&ect *i %asibil. deci. de reinter%ret$ri *i ree-alu$ri(
0ele trei tr$s$turi esen'iale ale e%o%eii caracteri#ate de noi s)nt %ro%rii. )ntr-o m$sur$ mai mare sau
mai mic$. si celorlalte ,enuri )nalte ale antichit$'ii clasice *i ale e-ului mediu( La ba#a acestor
,enuri )nalte &inite st$ aceea*i a%reciere a tim%ului. acela*i rol al le,endei. %recum *i o distan'$
ierarhic$ similar$( Pentru nici unul din ,enurile )nalte. realitatea contem%oran$ nu constituie
obiect ac-.U%tabil %entru re%re#entare( Realitatea contem%oran$ %oate %$trunde )n ,enurile )nalte
doar %rin straturile ei ierarhic su%erioare. distan'ate chiar )n realitate %rin %o#i'ia lor( Dar. intr)nd
)n ,enurile )nalte 6de %ild$ )n odele lui Pindar. sau la Simonides7. e-enimentele. )n-in,$torii *i
eroii contem%oraneit$'ii ?ele-ate@ s)nt )ntr-un &el im%lica'i )n trecut. amesteca'i. %rintr-o serie de
-eri,i *i le,$turi intermediare. )n 'es$tura unitar$ a trecutului eroic *i a le,endei( oate acestea
dob)ndesc -aloare si ele-a'ie tocmai %rin aceast$ im%licare )n trecut. ca i#-or a tot ceea ce este
autentic. esen'ial *i -aloros( 0a s$ s%unem a*a. ei s)nt smul*i din realitatea cu atribute im%er&ecte.
nere#ol-ate. deschise. cu %osibilit$'i de rein-ter%retare *i ree-aluare( Ei se ridic$ %e trea%ta
-aloric$ a trecutului. dob)ndindu-*i acolo %er&ec'iunea( Nu trebuie s$ uit$m c$ ?trecutul
absolut@ nu este un tim% )n sensul limitat *i e1act %e care noi )l d$m acestui cu-)nt. ci o cate,orie
ierarhic$. -aloric$ *i tem%oral$(
Nu %o'i &i mare )n e%oca ta 2 m$re'ia a%elea#$ )ntotdeauna la %osteritate %entru care de-ine trecut
6a%are ca ima,ine )nde%$rtat$7. de-ine obiectul amintirii. *i nu obiect al unei ima,ini -ii. al unui
contact direct. )n ,enul ?monumentului@. %oetul )*i construie*te ima,inea )n %lanul -iitor
)nde%$rtat al %osterit$'ii 6c&( inscri%'iile &unerare ale des%o'ilor orientali. e%ita&urile lui Au,ust7( In
lumea amintirii. &enomenul se a&l$ )ntr-un conte1t cu totul s%ecial. )n condi'iile unei le,it$'i cu
totul s%eciale. )n alte condi'ii dec)t )n lumea ima,inii -ii *i a contactului %ractic si &amiliar(
recutul e%ic este o &orm$ s%ecial$ F
99O < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
%erce%'iei artistice a omului *i e-enimentului( Aceast$ &orm$ a )n$bu*it a%roa%e )n )ntre,ime
%erce%'ia artistic$ *i re%re#entarea )n ,eneral( Re%re#entarea artistic$ este o re%re#entare sub
s1eie aeternitatis0 Numai ceea ce este demn de amintire. ceea ce trebuie %$strat )n memoria
%osterit$'ii %oate *i trebuie s$ &ie re%re#entat *i imortali#at de arta literar$ 2 ima,inea este creat$
%entru %osteritate *i ea se &ormea#$ )n %lanul antici%at )nde%$rtat al %osterit$'ii(
0ontem%oraneitatea %entru contem%oraneitate 6oare nu are %reten'ii de amintire7 este modelat$ )n
lut. contem%oraneitatea %entru -iitor 6%entru urma*i7 4 in marmur$ si bron#(
0orela'ia tim%urilor este deosebit de im%ortant$ + accentul -aloric nu este %us %e -iitor. meritele
nu sin t e1%use )n &a'a lui 6ci )n &a'a eternit$'ii atem%orale7. nu-i ser-esc lui. ci -iitoarei amintiri
des%re trecut. e1tinderii uni-ersului trecutului absolut. )mbo,$'irii lui cu ima,ini noi 6%e seama
contem%oraneit$'ii7. uni-ers care. %rinci%ial. se o%une )ntotdeauna oric$rui trecut e&emer(
ot )n ,enurile )nalte. &inite. )*i %$strea#$ im%ortan'a *i le,enda. de*i. )n condi'iile crea'iei
%ersonale deschise. rolul ei de-ine mai con-en'ional dec)t )n e%o%ee(
)n ,eneral. lumea marii literaturi a e%ocii clasice este %roiectat$ )n trecut. )n %lanul )nde%$rtat al
amintirii. dar nu )n trecutul relati-. real. le,at de %re#ent %rin eta%e tem%orale ne)ntreru%te. ci )n
trecutul -aloric al )nce%uturilor *i culmilor( Acest trecut este distan'at. %er&ect *i )nchis ca un cerc(
Aceasta nu )nseamn$. desi,ur. c$ )n el nu e1ist$ nici un &el de mi*care( Dim%otri-$. )ni$untrul lui.
cate,oriile tem%orale relati-e s)nt bo,at *i subtil %relucrate 6nuan'ele de ?mai )nainte@. ?mai
t)r#iu@. ale succesiunii momentelor. ra%idit$'ii. duratei etc(7 2 e1ist$ o tehnic$ artistic$ )nalt$ a
abord$rii tim%ului( Dar toate %unctele acestui tim% %er&ect. )nchis )n cerc. s)nt la &el de )nde%$rtate
de tim%ul real *i dinamic al contem%oraneit$'ii 2 )n ansamblul s$u. el nu este locali#at )n %rocesul
istoric real. nu este corelat cu %re#entul *i -iitorul2 ca s$ s%unem a*a. el con'ine )n sine
%lenitudinea tim%urilor( In consecin'$. toate ,enurile )nalte ale e%ocii cla-
EPOSUL I ROMANUL P 99:
sice. adic$ toat$ marea literatur$. se structurea#$ )n #ona ima,inii )nde%$rtate. )n a&ara oric$rui
contact %osibil cu %re#entul im%er&ect(
Du%$ cum am s%us. realitatea contem%oran$ ca atare. adic$ realitatea care )*i %$strea#$ &i#ionomia
-ie. actual$. nu %utea s$ de-in$ obiectul re%re#ent$rii ,enurilor )nalte( Ea era o realitate de ni-el
?in&erior@ )n com%ara'ie cu trecutul e%ic( 0u at)t mai %u'in ea %utea ser-i ca 1unt de %lecare
%entru inter%retarea *i a%recierea artistic$( 0entrul unei asemenea inter%ret$ri *i a%recieri %utea &i
a&lat numai )n trecutul absolut( Pre#entul este ce-a trec$tor. instabil. o etern$ continuare &$r$
)nce%ut *i &$r$ s&)r*it. este li%sit de %er&ec'iune autentic$. %rin urmare *i de substan'$( Aiitorul era
conce%ut ori ca o continuare %asi-$ a %re#entului. ori ca s&)r*it. moarte. catastro&$( 0ate,oriile
-alorice *i tem%orale ale )nce%utului absolut *i ale s&)rsitului absolut au o im%ortan'$ e1ce%'ional$
%entru %erce%erea tim%ului *i )n ideolo,iile e%ocilor trecute. )nce%utul este ideali#at. s&)r*itul E4
)ntunecat 6catastro&a. ?amur,ul #eilor@7( Aceast$ %erce%ere a tim%ului si ierarhia tim%urilor
determinat$ de ea s)nt im%re,nate )n toate ,enurile ele-ate ale antichit$'ii *i e-ului mediu( Ele au
%$truns at)t de ad)nc )n )ns$*i esen'a ,enurilor. )nc)t d$inuie *i )n e%ocile ulterioare. %)n$ )n secolul
al =l=-lea si chiar mai t)r#iu(
Ideali#area trecutului )n ,enurile )nalte are un caracter o&icial( oate e1%resiile &or'ei su%reme *i
ale ade-$rului su%rem 6a tot ceea ce e %er&ect7 s)nt &ormate )n cate,oria -aloric$ *i ierarhic$ a
trecutului. )n ima,inea distan'at$ *i )nde%$rtat$ 6de la ,est *i -e*m)nt 4 totul este simbolul
%uterii7( Romanul )ns$ este le,at de stihia -e*nic -ie a cu-)ntului neo&icial *i a ,)ndirii neo&iciale
6&orm$ &esti-$. -orbire &amiliar$. %ro&anare7(
Mor'ii s)nt iubi'i )ntr-alt &el. ei s)nt sco*i din s&era de contact. des%re ei se %oate -orbi *i trebuie s$
se -orbeasc$ )n alt stil( Discursul des%re un om mort se deosebe*te %ro&und de discursul des%re un
om -iu(
)n ,enurile )nalte. orice %utere. orice %ri-ile,iu. orice im%ortan'$ si ele-a'ie trec din #ona
contactului &amiliar
554 / PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
)n %lanul )nde%$rtat 6-e*m)ntul. eticheta. stilul discursului eroului *i stilul discursului des%re erou7(
0lasicitatea tuturor ,enurilor neromane*ti re#id$ )n orientarea s%re %er&ec'iune(
Realitatea contem%oran$. %re#entul instabil *i e&emer. ?in&erior@. aceast$ ?-ia'$ &$r$ )nce%ut *i
s&)r*it@ constituie obiect de re%re#entare doar )n ,enurile in&erioare. )n %rimul r)nd obiectul
%rinci%al al re%re#ent$rii )n domeniul &oarte -ast *i bo,at al crea'iei comice %o%ulare( In lucrarea
citat$ mai sus. m-am str$duit s$ ar$t uria*a im%ortan'$ a acestui domeniu 4 at)t )n antichitate. c)t
*i )n e-ul mediu 4 %entru ,ene#a si &ormarea discursului romanesc( Aceea*i im%ortan'$ a a-ut-o
*i %entru celelalte as%ecte ale ,enului romanesc )n stadiul a%ari'iei *i al constituirii lor ini'iale(
ocmai aici 4 )n r)sul %o%ular 4trebuie c$utate r$d$cinile &olclorice autentice ale romanului(
Pre#entul. contem%oraneitatea ca atare. ?eu )nsumi@. ?contem%oranii mei@ *i ?e%oca mea@ au &ost
ini'ial obiectul unui r)s ambi-alent 6>o-ial *i caustic )n acela*i tim%7( ocmai aici se &ormea#$ o
nou$ atitudine. radical$. &a'$ de limb$ *i &a'$ de cu-)nt( Al$turi de re%re#entarea direct$ - - de
ridiculi#area contem%oraneit$'ii 4 aici )n&lore*te %arodia *i tra-estiul tuturor ,enurilor *i
ima,inilor ele-ate ale mitului na'ional( Aici 4 )n %arodii *i mai ales )n tra-estiuri 4 ?trecutul
absolut@ al #eilor. semi#eilor *i eroilor este ?contem%oranei#at@ + este cobor)t. re%re#entat la
ni-elul contem%oraneit$'ii. )n ambian'a ei cotidian$. )n limba>ul ei de ni-el in&erior(
Din aceast$ stihie a r)sului %o%ular. %e terenul clasic s-a de#-oltat nemi>locit unul dintre domeniile
destul de -aste *i -ariate ale literaturii antice. %e care anticii )n*i*i H-au de&init ca
..oStou9oDs=oio-@. adic$ domeniul ?seriosului comic@( Aici intr$ mimurile cu subiecte sim%le ale
lui So&ron. )ntrea,a %oe#ie bucolic$. &abula. literatura memorialistic$ tim%urie 6PErciSintati de
Ion din 0hios. PO>ii=iat de 0ritias7. %am&letele 2 aici. anticii )n*i*i includeau *i ?dialo,urile
socratice@ 6ca ,en7 2 tot aici intr$ *i satira roman$ 6Lucilius. 8ora'iu. Persius. lu-enal7. -asta litera-
EPOSUL I ROMANUL < 999
tur$ a ?sDm%osion@-urilor 2 si tot aici este inclus$ *i satira meni%%ee 6ca ,en7 *i dialo,urile )n
maniera lui Lucian( oate aceste ,enuri cu%rinse )n conce%tul de ?se-rios-comic@ constituie
%redecesorii autentici ai romanului 2 mai mult dec)t at)t. unele dintre ele s)nt ,enuri de ti% %ur
romanesc. con'in)nd )n ,ermene. alteori )n &orm$ de#-oltat$. %rinci%alele elemente ale celor mai
im%ortante -ariante de mai t)r#iu ale romanului( S%iritul autentic al romanului. ca ,en )n de-enire.
este %re#ent )n ele )ntr-o m$sur$ incom%arabil mai mare dec)t )n a*a-numitele ?romane ,rece*ti@
6sin,urul ,en antic care a &ost numit ast&el7( Romanul ,rec a e1ercitat o in&luen'$ %uternic$ asu%ra
romanului euro%ean din e%oca barocului. adic$ tocmai )n -remea c)nd )nce%use elaborarea teoriei
romanului 6abatele 8uet7 *i c)nd se %reci#a *i se im%unea )nsu*i termenul de ?roman@( Iat$ de ce.
dintre toate o%erele i o-mane*ti ale antichit$'ii. acest termen s-a statornicit ca atare doar %entru
romanul ,rec( i totu*i. ,enurile numite de noi serios-comice. cu toate c$ nu bene&iciau de acea
osatur$ com%o#i'ional-tematic$ &erm$ %e care ne-am obi*nuit s-o %retindem ,enului romanesc.
antici%ea#$ momentele cele mai im%ortante ale e-olu'iei romanului e%ocii moderne( Aceasta
se re&er$ mai ales la dialo,urile socratice. care %ot &i numite 4 %ara&ra#)ndu-H %e /rie-drich
Scnle,el 4 ?romane ale acelor tim%uri@. *i a%oi la satira meni%%ee 6inclu#)nd aci *i 3atirionul lui
Petro-nius7. al c$rei rol este uria* )n istoria romanului 6rol %rea %u'in a%reciat de *tiin'$7( oate
aceste ,enuri serios-comice au constituit %rima eta%$ im%ortant$. autentic$. )n e-olu'ia romanului
ca ,en )n de-enire(
In ce const$ )ns$ s%iritul romanesc al acestor ,enuri serios-comice *i ce temei are im%ortan'a lor
ca %rim$ eta%$ )n de-enirea romanului G Obiectul lor. *i. ceea ce este mai im%ortant. %unctul de
%ornire )n )n'ele,erea. a%recierea *i &ormarea lor este realitatea contem%oran$( Pentru %rima dat$.
obiectul unei re%re#ent$ri literare serioase 6*i comice )n acela*i tim%7 este %re#entat &$r$ nici o
distan'$. la ni-elul contem%oraneit$'ii. )n #ona contactului sim%lu *i nemi>locit( 0hiar acolo unde
obiectul de
99R < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
re%re#entare al acestor ,enuri )l &ormea#$ trecutul *i mitul. distan'a e%ic$ li%se*te. &iindc$
%unctul de -edere a%ar'ine contem%oraneit$'ii( O im%ortan'$ deosebit$ )n acest %roces de
)nl$turare a distan'ei o are elementul comic al ,enurilor res%ecti-e. element e1tras din &olclor
6r)sul %o%ular7( R)sul este acela care )nl$tur$ distan'a e%ic$ *i. )n ,eneral. orice distan'$
ierarhic$ 6-aloric$7 e%ic$. )n ima,inea )nde%$rtat$. obiectul nu %oate &i comic 2 el trebuie
a%ro%iat %entru ca s$ de-in$ comic 2 tot ceea ce e comic e *i a%ro%iat2 )ntrea,a crea'ie comic$ ac-
'ionea#$ )ntr-o #on$ de ma1im$ a%ro%iere( R)sul este )n#estrat cu &or'a remarcabil$ de a a%ro%ia
obiectul 2 el )l introduce )n #ona contactului direct. unde %oate &i contactat sub toate as%ectele.
r$sturnat. )ntors %e dos. %ri-it de sus *i de >os. i se %oate s%ar,e )n-eli*ul e1terior si e1amina
interiorul. %oate &i %us sub semnul )ndoielii. %oate &i descom%us. de#membrat. des%uiat si
demascat. anali#at *i e1%erimentat )n -oie( R)sul alun,$ teama *i e-la-ia )n &a'a obiectului. a
lumii. )l trans&orm$ )n obiect de contact &amiliar *i %rin aceasta %re,$te*te cercetarea lui &$r$ nici o
o%reli*te( R)sul este &actorul cel mai im%ortant )n crearea acelei %remise a temerit$'ii. &$r$ de care
)n'ele,erea realist$ a lumii este im%osibil$( A%ro%iind *i &amiliari#)nd obiectul. r)sul )l %red$ %arc$
)n m)i-nile temerare ale e1%erien'ei *tiin'i&ice *i artistice. *i ale &ic'iunii care e1%erimentea#$ liber
*i ser-e*te acestei e1%erien'e( /amiliari#area lumii %rin intermediul r)sului *i al -orbirii %o%ulare
constituie o eta%$ e1trem de im%ortant$ *i necesar$ )n e-olu'ia crea'iei libere. *tiin'i&ice *i artistice
realiste a lumii euro%ene(
Planul re%re#ent$rii comice este un %lan s%eci&ic. at)t din %unct de -edere tem%oral. c)t *i s%a'ial(
Aici rolul amintirii este minim 2 amintirea *i le,enda n-au ce c$uta )n lumea comicului 2 se
ridiculi#ea#$ %entru a uita( Iat$
r
deci. care este #ona de ma1im contact &amiliar si direct + r)s 4
cu-inte de ocar$ 4E b$taie. )n &ond. aceasta )nseamn$ demisti&icare. adic$ scoaterea obiectului din
%lanul )nde%$rtat. )nl$turarea distan'ei e%ice. asaltul *i distru,erea %lanului )nde%$rtat )n ,eneral.
)n acest %lan
EPOSUL I ROMANUL < 99S
6%lanul r)sului7. obiectul %oate &i %ri-it ires%ectuos din toate %$r'ile 2 mai mult dec)t at)t. s%atele.
%artea dina%oi a obiectului 6%recum *i elementele interne nedestinate e1%unerii7 ca%$t$ )n acest
%lan o im%ortan'$ s%ecial$( Obiectul este s&$r)mat. de#,olit 6i se )nl$tur$ ornamenta'ia ierarhic$7 +
obiectul ,ol este ridicol. ridicol este *i -e*-m)ntul ?,ol@. )nl$turat de %e cor%ul obiectului( Are loc
o%era'ia comic$ a de#membr$rii(
0omicul %oate &i >ucat 6adic$ actuali#at7 2 ca obiect al >ocului ser-e*te simbolica artistic$ ori,inar$
a s%a'iului *i tim%ului + sus. >os. )nainte. )na%oi. mai )nainte. mai t)r#iu. %rimul. ultimul. trecut.
%re#ent. scurt 6momentan7. lun, etc( Predomin$ lo,ica artistic$ a anali#ei. a de#membr$rii(
Bene&iciem de un document remarcabil. care re&lect$ ,ene#a concomitent$ a unei no'iuni
*tiin'i&ice *i a unei noi ima,ini artistice romane*ti )n %ro#$( Este -orba de dialo,urile socratice(
otul este caracteristic )n acest ,en a%$rut s%re s&)r*itul antichit$'ii clasice( Este semni&icati- &a%tul
c$ el a%are ca a1o,ne,oneu,ata% adic$ ,en de ti% memorialistic. ca )nsemn$ri %e ba#a amintirii
%ersonale ale unor discu'ii reale ale contem%oranilor
H
2 este semni&icati- *i &a%tul c$ &i,ura
central$ a ,enului este un om care -orbe*te *i discut$ 2 este eloc-ent$ )n acest sens )mbinarea )n
&i,ura lui Socrate. ca erou central al acestui ,en. a m$*tii %o%ulare a %rostului care nu )n'ele,e
nimic 6a%roa%e ca Mar,ites7 cu tr$s$turile )n'ele%tului de ti%ul cel mai )nalt 6)n s%iritul le,endelor
des%re cei *a%te )n'ele%'i7 2 re#ultatul acestei )mbin$ri este ima,inea ambi-alen'$ a ne*tiin'ei
)n'ele%te. )n dialo,ul socratic este caracteristic$ autoelo,ierea ambi-alen'$ + s)nt mai )n'ele%t ca
ceilal'i &iindc$ *tiu c$ nu *tiu nimic. )n &i,ura lui So-
H
3n memorii si autobio,ra&ii. ?amintirea@ are un caracter s%ecieL 2 este amintirea des%re e%oca %ro%rie si des%re
%ersoana %ro%rie( Este o amintire care nu eroi#ea#$ 2 )n ea e1ist$ un element de automatism. de )nsemn$ri
6nemonumentale7( Aceasta este amintirea %ersonal$. &$r$ continuitate. limitat$ de cadrul e1isten'ei %ersonale
6&$r$ str$mo*i si ,enera'ii7( 0aracterul memorialistic este %ro%riu dialo,ului socratic(
55) / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA
erate se %oate )ntre-edea un nou ti% de eroi#are %ro#aic$( In >urul acestei &i,uri a%ar le,endele
carna-ale*ti 6de %ild$. rela'iile lui cu =anti%%a7 2 eroul se trans&orm$ )n m$sc$rici 6c&(
?carna-ali#area@ ulterioar$ a le,endelor )n >urul lui Dante. Pu*Nin etc(7(
Este caracteristic. de asemenea. %entru acest ,en dialo,ul %o-estit. canoni#at. )ncadrat )ntr-o
nara'iune dialo,at$ 2 este caracteristic$ a%ro%ierea. ma1im %osibil$ %entru !recia clasic$. a
limba>ului acestui ,en de -orbirea %o%ular$ 2 este deosebit de semni&icati- &a%tul c$ aceste
dialo,uri au re-elat %ro#a atic$. &iind le,ate de )nnoirea substan'ial$ a limba>ului %ro#ei literare. de
)nlocuirea limbilor 2 este ti%ic &a%tul c$ acest ,en constituie totodat$ un sistem destul de com%le1
de stiluri *i chiar de dialecte %e care le include ca ima,ini ale limba>elor *i stilurilor mai mult sau
mai %u'in %arodice 6a-em. deci. )n &a'$ un ,en cu o multitudine de stiluri. ca un roman autentic7 2
este caracteristic$ *i &i,ura lui Socrate. ca model remarcabil de eroi#are romanesc$. )n %ro#$ 6atFt
de deosebit$ de cea e%ic$7. )n s&)r*it 6ceea ce e &oarte im%ortant %entru noi7 este %ro&und
caracteristic$ )mbinarea r)sului. a ironiei socratice. a )ntre,ului sistem al de%recierilor socratice cu
in-esti,area su%erioar$. %entru )nt)ia oar$ liber$. a lumii. a omului *i a ,)ndirii umane( R)sul
socratic 6re'inut %)n$ la ironie7 *i de%recierile socratice 6un )ntre, sistem de meta&ore *i
com%ara'ii. )m%rumutate din s&erele de >os ale e1isten'ei 4 meserii. -ia'a cotidian$ etc(7 a%ro%ie
lumea *i o &ac &amiliar$ %entru a %utea &i e1%lorat$ nestin,herit *i &$r$ team$( Punctul de %lecare )l
constituie contem%oraneitatea. oamenii -ii din >ur *i o%iniile lor( De aici. din aceast$
contem%oraneitate. caracteri#at$ %rintr-o di-ersitate de -oci *i limba>e. %rin intermediul
e1%erien'ei *i cercet$rii %ersonale se reali#ea#$ orientarea )n lume *i )n tim% 6%rintre care *i )n
?trecutul absolut@ al le,endei7( De obicei. un %rete1t -oit )nt)m%l$tor *i ne)nsemnat constituie
%unctul de %ornire e1terior *i imediat al dialo,ului 6aceasta era con&orm cu canonul ,enului7 + )ntr-
un &el. e subliniat$ ?#iua
EPOSUL& I ROMANUL / 55$
de ast$#i@ si con>unctura ei )nt)m%l$toare 6o )nt)lnire ne%re-$#ut$ etc(7(
)n alte ,enuri serios-comice )nt)lnim alte laturi. nuan'e *i consecin'e ale aceleia*i %ermut$ri
radicale a centrului -aloric *i tem%oral al orient$rii artistice. ale aceleia*i r$sturn$ri )n ierarhia
tem%oral$( 0)te-a cu-inte des%re satira meni%%ee( R$d$cinile ei &olclorice s)nt acelea*i ca *i cele
ale dialo,ului socratic. cu care este le,at$ din %unct de -edere ,enetic 6de obicei e socotit$ ca %ro-
dus al descom%unerii dialo,ului socratic7( Rolul &amiliari-#ant al r)sului este aici mult mai
%uternic *i cate,oric( Libertatea de%recierilor ,rosolane *i )ntoarcerea %e dos a as%ectelor ele-ate
ale lumii *i ale conce%'iei des%re lume %ot uneori s$ *oche#e( Dar aceast$ &amiliaritate comic$
e1ce%'ional$ se )mbin$ cu o %roblematic$ acut$ *i cu un &antastic uto%ic( Din ima,inea e%ic$
)nde%$rtat$ a trecutului absolut n-a mai r$mas nimic 2 lumea )ntrea,$ *i tot ce e mai s&)nt )n ea s)nt
%re#entate &$r$ nici un &el de distan'$. )n #ona contactului direct. unde totul %oate &i atins cu m)na(
In aceast$ lume. de-enit$ )ntru totul &amiliar$. subiectul se de%lasea#$ cu o libertate &antastic$ +
din cer %e %$m)nt. de %e %$m)nt )n in&ern. din %re#ent )n trecut. din trecut )n -iitor. )n -i#iunile
comice des%re lumea cealalt$ ale satirei meni%%ee. eroii ?trecutului absolut@. re%re#entan'ii
di&eritelor e%oci istorice trecute 6de %ild$ Ale1andru Macedon7 *i contem%oranii -ii se )nt)lnesc
%entru discu'ii &amiliare sau chiar %entru a se bate 2 aceast$ coli#iune a e%ocilor )n cadrul realit$'ii
este deosebit de caracteristic$( Subiectele *i situa'iile de un &antastic &$r$ mar,ini ale satirei
meni%%ee s)nt subordonate unui sin,ur 'el + -eri&icarea *i demascarea unor idei *i a unor ideolo,i(
Acestea s)nt subiecte e1%erimen-tal-%ro-ocatoare(
Este semni&icati-$ a%ari'ia )n acest ,en a elementului uto%ic. e dre%t )nc$ nesi,ur. &ira- 2 %re#entul
im%er&ect )nce%e s$ se simt$ mult mai a%roa%e de -iitor dec)t de trecut. )nce%e s$ caute )n -iitor
su%orturi -alorice. indi&erent c$ acest -iitor este #u,r$-it deocamdat$ sub &orma )ntoarcerii la
-eacul de aur al lui Saturn 6%e terenul ro-
5*+ / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA
mFn. satira meni%%ee era &oarte str)ns le,at$ de saturna-lii *i de libertatea r)sului s%eci&ic
acestora7(
Satira meni%%ee este dialo,ic$. %lin$ de %arodii si tra-estiuri. cu%rinde numeroase stiluri *i nu se
teme nici chiar de elementele bilin,-ismului 6la Aarro si mai ales )n -/ng/ierile 4iloso4ii a lui
Boethius7( 3atirionul lui Petronius este do-ada &a%tului c$ satira meni%%ee se %oate de#-olta )ntr-
o cana-a uria*$. care s$ %re#inte o re&lectare realist$ a lumii sociale contem%orane -ariate *i
contradictorii(
A%roa%e toate ,enurile enumerate a%ar'in)nd domeniului ?serios-comic@ se caracteri#ea#$ %rin
%re#en'a inten'ionat$ *i deschis$ a elementului autobio,ra&ic *i me-moralistic( Permutarea
centrului tem%oral al orient$rii artistice. care situea#$ autorul si cititorii lui. %e de o %arte. *i eroii
*i lumea re%re#entat$. %e de alta. )n unul *i acela*i %lan -aloric. %e aceea*i trea%t$. care-i &ace con-
tem%orani. cunoscu'i *i %rieteni %osibili. care &ace rela'iile lor &amiliare 6amintesc )nc$ o dat$
)nce%utul e-ident *i subliniat romanesc al lui #vgheni 5neghin2% %ermite autorului. sub toate &e'ele
*i m$*tile sale. s$ se de%lase#e )n -oie )n c)m%ul lumii re%re#entate. care )n e%os era absolut )nchis
*i inaccesibil(
0)m%ul re%re#ent$rii lumii se schimb$ du%$ ,enuri si du%$ e%ocile e-olu'iei literaturii( El este
di-ers or,ani#at *i di-ers delimitat )n s%a'iu *i )n tim%( Acest c)m% este )ntotdeauna s%eci&ic(
Romanul se a&l$ )n contact cu stihia %re#entului im%er&ect. ceea ce )m%iedic$ acest ,en s$ se
%ietri&ice( Romancierul )nclin$ )ntotdeauna c$tre ceea ce nu este )nc$ &init( El %oate s$ a%ar$ )n
c)m%ul re%re#ent$rii )n di-erse atitudini de autor. s$ )n&$'i*e#e as%ecte reale din -ia'a sa ori s$ &ac$
alu#ie la ele. s$ inter-in$ )n discu'ia %ersona>elor. s$ %olemi#e#e deschis cu ad-ersarii s$i literari
etc( Dar im%ortant$ nu este a%ari'ia ima,inii autorului )n c)m%ul re%re#ent$rii. im%ortant este
&a%tul c$ )nsu*i autorul ade-$rat. &ormal 6autorul ima,inii autorului7 se a&l$ )n ra%orturi noi cu
lumea re%re#entat$ + ei se ,$sesc acum )n acelea*i dimensiuni -alorice *i tem%orale. discursul
EPOSUL I ROMANUL / 5* ,-
autorului care re%re#int$ se a&l$ )n acela*i %lan cu discursul re%re#entat al %ersona>ului *i %oate
intra 6mai e1act + nu %oate s$ nu intre7 cu el )n rela'ii dialo,ice *i )n combina'ii hibride(
Aceast$ nou$ %o#i'ie a autorului %rim. &ormal. )n #ona de contact cu lumea re%re#entat$ &ace
%osibil$ a%ari'ia-ima,inii autorului )n c)m%ul re%re#ent$rii( Acest nou statut al autorului este unul
dintre re#ultatele cele mai im%ortante ale )nl$tur$rii distan'ei e%ice 6ierarhice7 2 iar im%ortan'a
&ormal com%o#i'ional$ *i stilistic$ uria*$ %e care-acest statut o are %entru s%eci&icul ,enului
romanesc numai are ne-oie de e1%lica'ii(
Le,at de aceasta. ne -om re&eri la 3u4lete ,oarte de !o,ol( !o,ol )*i %ro%usese ca &orm$ a
e%o%eii sale oB Divina 6o,edie 4 a*a )*i )nchi%uia scriitorul m$re'ia o%erei lui 4 dar a
reali#at o satir$ meni%%ee( Odat$ intrat )n #ona contactului &amiliar. el nu s-a mai %utut des%rinde
din ea *i n-a i#butit s$ trans&ere )n aceast$ #on$P ima,inile %o#iti-e distan'ate( Ima,inile distan'ate
ale e%o%eii si ima,inile contactului &amiliar nu %uteau nicidecum s$ se )nt)lneasc$ )n acela*i c)m%
al re%re#ent$rii. %atetismul irum%ea )n uni-ersul satirei meni%%ee ca un cor%-str$in. %atetismul
%o#iti- de-enea abstract si totu*i r$-m)nea )n a&ara o%erei( !o,ol n-a i#butit s$ treac$ din2 in&ern )n
%ur,atoriu *i )n %aradis cu aceia*i indi-i#i si )n cadrul aceleia*i o%ere + o t$cere
ne)ntreru%t$ era im%osibil$( ra,edia lui este )ntr-o anumit$ m$sur$ tra,edia ,enului 6)n'ele,)nd
,enul nu )n sens &ormalist. ci ca. #on$ *i c)m% de rece%tare -aloric$ *i re%re#entare a lumii7( !o,ol
a %ierdut din -edere Rusia. adic$ a %ierdut %lanul %erce%erii *i re%re#ent$rii ei. s-a )ncurcat )ntre
amintire *i contactul &amiliar 6sim%lu -orbind. n-a i#butit s$ %otri-easc$ distan'a
cores%un#$toare a binoclu-
lui7(
Dar contem%oraneitatea. ca nou %unct de %lecare ai orient$rii artistice. nu e1clude de&el
re%re#entarea trecutului eroic. chiar &$r$ nici un &el de tra-estire( Un e1em%lu este 6iro1edia
()7rou1aideia2 lui =eno&on 6care. desi,ur. nu mai intr$ )n domeniul serios-comicului. ci se
89: ; PROBLEME DE LIEVAURA I ESEI0A
situea#$ la mar,inile lui7( Obiectul re%re#ent$rii este trecutul. eroul 4 0irus cel B$tr)n( Dar
%unctul de %ornire )l constituie e%oca lui =eno&on + ea de&ine*te %unctele de -edere *i re%erele
-alorice( Este caracteristic &a%tul c$ =eno&on n-a ales trecutul na'ional al ,recilor. ci unul
str$in. barbar( Acum lumea e deschis$ 2 lumea monolit$ *i )nchis$ a trecutului na'ional 6%ro%rie
e%o%eii7 este )nlocuit$ cu lumea mare *i deschis$ care cu%rinde at)t trecutul na'ional. cit
si cel a%ar'in)nd altor %o%oare( Aceast$ ale,ere a unor &a%te eroice a%ar'in)nd str$in$t$'ii este
determinat$ de interesul cresc)nd 4 caracteristic e%ocii lui =eno&on 4 %entru Orient. %entru
cultura (*i ideolo,ia lui. %entru &ormele lui social-%olitice( De la Orient a*te%tau lumin$. )nce%use
de>a inter&eren'a culturilor. ideolo,iilor *i a limbilor( Este caracteristic$. de asemenea. ideali#area
des%otului oriental( i aici se &ace au#it$ e%oca lui =eno&on. cu ideea ei 6)m%$rt$*ita de un cerc
)nsemnat de contem%orani7 de )nnoire a &ormelor %olitice ,rece*ti )ntr-un s%irit a%ro%iat
autocra'iei orientale( Aceast$ ideali#are a autocratului oriental este. desi,ur. com%let str$in$
s%iritului tradi'iei na'ionale eline( Este s%eci&ic$. a%oi. ideea. &oarte actual$ )n acea e%oc$. a
educa'iei omului 2 ulterior ea a de-enit una dintre ideile &ormati-e &undamentale ale noului roman
euro%ean( i%ic este *i trans&erul inten'ionat *i absolut deschis )n ima,inea lui 0irus cel B$tr)n a
tr$s$turilor lui 0irus cel )n$r. contem%oranul lui =eno&on. la cam%ania c$ruia acesta a luat
%arte( Se simte. de asemenea. in&luen'a &i,urii altui contem%oran a%ro%iat lui =eno&on 4 Socrate(
Ast&el este introdus )n o%er$ elementul memorialistic( In s&)r*it. este caracteristic$ )ns$*i &orma
o%erei + dialo,uri )ncadrate )n nara'iune( 0ontem%oraneitatea *i %roblematica ei constituie aici
%unctul de %lecare. centrul unei inter%ret$ri. a%recieri artistice *i ideolo,ice a trecutului( Acest
trecut este %re#entat &$r$ distan'are. la ni-elul contem%oraneit$'ii 2 e dre%t. nu )n straturile ei
in&erioare. ci )n cele su%erioare. la ni-elul %roblematicii ei )naintate( S$ not$m o anumit$
nuan'$ uto%ic$ a acestei o%ere. o mi*care u*oar$ 6*i nesi,ur$7 a contem%oraneit$-
EPOSUL I ROMANUL < 9R:.
'ii dins%re trecut c$tre -iitor( 6iro1edia este un roman )n sensul ade-$rat al acestui cu-)nt(
Re%re#entarea trecutului )n roman nu %resu%une moderni#area acestui trecut 6la =eno&on e1ist$.
desi,ur. elemente ale unei asemenea moderni#$ri7( Dim%otri-$. re%re#entarea cu ade-$rat
obiecti-$ a trecutului ca trecut este %osibil$ doar )n roman( 0ontem%oraneitatea cu noua ei
e1%erien'$ r$m)ne )n )ns$*i &orma -i#iunii. )n %ro&un#imea. acuitatea. am%loarea si -i-acitatea
acestei -i#iuni. dar ea nu trebuie nicidecum s$ %$trund$ )n con'inutul re%re#entat ca &or'$ ce
moderni#ea#$ *i denaturea#$ s%eci&icul trecutului( /iindc$ orice contem%oraneitate im%ortant$ *i
serioas$ are ne-oie de ima,inea autentic$ a trecutului. de limba>ul str$in autentic al unui alt tim%(
Re-olu'ia )n ierarhia tim%urilor. des%re care am -orbit. determin$ o re-olu'ie radical$ *i )n
structura ima,inii artistice( Pre#entul )n ?ansamblul@ s$u. ca s$ #icem a*a 6de*i el nu constituie un
ansamblu7. este )n %rinci%iu *i )n esen'$ im%er&ect + din toat$ &iin'a lui. %re#entul cere o continuare.
el mer,e s%re -iitor 2 *i cu c)t mai acti- *i mai con*tient )naintea#$ el s%re acest -iitor. cu at)t mai
)nsemnat$ este im%er&ec'iunea lui( De aceea. c)nd %re#entul de-ine centrul de orientare a omului
)n tim% *i )n lume. tim%ul *i lumea )*i %ierd %er&ec'iunea at)t )n ceea ce %ri-e*te ansamblul. c)t si
&iecare %arte( Modelul tem%oral al lumii se modi&ic$ radical + ea de-ine o lume )n care cu-)ntul
dint)i 6al )nce%utului ideal7 nu e1ist$. iar cel clin urm$ n-a &ost )nc$ rostit( Pentru con*tiin'a
ideolo,ico-artistic$. tim%ul *i lumea de-in %entru )nt)ia oar$ istorice + ele s)nt re-elate. la )nce%ut
)nc$ tulbure *i con&u#. ca de-enire. ca mi*care ne)ntreru%t$ s%re -iitorul real. ca un %roces unitar.
atotcu%rin#$tor *i neterminat( Orice e-eniment. indi&erent care. orice &enomen. orice lucru. )n
,eneral orice obiect al re%re#ent$rii artistice %ierde acea %er&ec'iune. acel caracter absolut &init *i
imuabil care )i erau %ro%rii )n lumea ?trecutului absolut@ e%ic. &erit %rintr-o &rontier$
ine1%u,nabil$ de %re#entul care continu$( Prin contactul cu %re#entul. obiectul este
(9RJ < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
antrenat )n %rocesul continuu al de-enirii lumii *i asu%ra lui se a*terne am%renta im%er&ec'iunii(
Oric)t de de%arte s-ar a&la de noi )n tim%. el este le,at de %re#entul nostru im%er&ect %rin muta'ii
tem%orale ne)ntreru%te. )ntr$ )n ra%orturi cu im%er&ec'iunea noastr$. cu %re#entul nostru. iar acest
%re#ent )naintea#$ s%re -iitorul continuu. )n acest conte1t im%er&ect se %ierde imuabilitatea
semantic$ a obiectului + sensul *i semni&ica'ia lui se )nnoiesc *i cresc %e m$sura de#-olt$rii
conte1tului( Aceasta Educe la schimb$ri radicale )n structura ima,inii artistice. care ca%$t$ o
actualitate s%eci&ic$( Ea intr$ )n rela'ie 4 sub o &orm$ sau alta. )ntr-o m$sur$ mai mare sau mai
mic$ 4 cu e-enimentul -ie'ii )n curs de des&$*urare. )n Ecare *i noi 4 autor *i cititori 4 s)ntem
esen'ialmente im%lica'i( Prin aceasta se creea#$ o #on$ com%let nou$ de -structurare a ima,inilor
)n roman. #ona contactului ma1im al obiectului re%re#ent$rii cu %re#entul )n im%er&ec'iunea lui *i.
%rin urmare. cu -iitorul(
Pro&e'ia este caracteristic$ e%osului. %re#icerea este W%ro%rie romanului( Pro&e'ia e%ic$ se
reali#ea#$ )n )ntre-(,ime )n cadrul trecutului absolut 6dac$ nu )n e%osul res%ecti-. atunci
)n tradi'ia caro )l )ncadrea#$7. ea nu are le,$tur$ cu cititorul si cu tim%ul lui real( Romanul. )n
Eschimb. caut$ s$ %roroceasc$. s$ %re-esteasc$ si s$ in&luen'e#e -iitorul real. -iitorul autorului *i al
cititorilor( El are %robleme noi. s%eci&ice 2 %entru el este caracteristic$ %ermanenta reinter%retare
si ree-aluare( 0entrul inter%ret$rii *i >usti&ic$rii trecutului este trans&erat )n -iitor( ?Modernismul@
romanului. )n-ecinat cu a%recierea nedrea%t$ a e%ocilor trecute. este ine1tir%abil( S$ ne amintim
de ree-aluarea trecutului )n e%oca Rena*terii 6?be#na secolului ,otic@7. )n secolul al =AIII-lea
6Aoltaire7. )n %erioada %o#iti-ismului 6demascarea mitului. a le,endei. <a eroi#$rii. re&u#ul net al
amintirii *i )n,ustarea ma1im$ 4 %)n$ la em%risim 4 a conce%tului de ?cunoa*tere@. (
?%ro,resi-itatea@ mecanicist$ considerat$ criteriu su%rem7(
EPOSUL I ROMANUL < 999(
Ne -om re&eri acum la unele tr$s$turi artistice le,ate de aceste %robleme( Li%sa %er&ec'iunii *i
)nche,$rii interne duce la accentuarea cate,oric$ a im%erati-elor %er&ec'iunii e1terne. &ormale.
mai ales tematice( Problema )nce%utului. a s&)r*itului *i a %lenitudinii se %une )ntr-un( mod cu totul
nou( E%o%eea este indi&erent$ )n %ri-in'a )nce%utului &ormal. ea %oate &i incom%let$ 6adic$ %oate
a-ea un s&)r*it a%roa%e arbitrar7( recutul absolut este )nchis *i %er&ect at)t )n ansamblu. c)t *i )n
oricare dintre %$r'ile sale( De aceea. oricare %arte %oate &i elaborat$ *i %re#entat$ ca un tot unitar.
)ntre,ul uni-ers al trecutului absolut 6el este unitar *i )n ceea ce %ri-e*te subiectul7 nu %oate &i
cu%rins )ntr-o sin,ur$ e%o%ee 6aceasta ar )nsemna re%o-estirea tradi'iei na'ionale )n totalitatea ei7 2
este di&icil de cu%rins chiar *i numai un &ra,ment c)t de c)t semni&icati-( Dar aceasta n-are nici o
im%ortan'$. )nX trucat structura )ntre,ului se re%et$ )n &iecare %arte. iar &iecare %arte este %er&ect$
*i rotun>it$ ca orice )ntre,( Po-estirea %oate &i )nce%ut$ *i s&)r*it$ a%roa%e )n oricare dintre
momentele sale( Iliado0 se %re#int$ ca un decu%a> )nt)m%l$tor din ciclul troian( /inalul 6&uneraliile
lui 8ec-tor7 nu %utea )n nici un ca# constitui &inalul unui roman( Per&ec'iunea e%o%eii )ns$ nu
su&er$ c)tu*i de %u'in din aceast$ %ricin$( Interesul s%eci&ic %entru ?&inal@ + cum se -a termina
r$#boiul G cine -a )n-in,e G ce se -a )nt)m%la cu Ahile G etc(. este cu totul e1clus din materialul
e%ic at)t din moti-e interioare. c)t *i e1terioare 6de#-oltarea subiectului tradi'iei era dinainte )n
)ntre,ime cunoscut7( Interesul s%eci&ic %entru ?continuare@ 6ce -a &i mai de%arte G7 *i interesul
%entru ?&inal@ 6cum se -a s&)r*i G7 s)nt caracteristice numai romanului. &iind %osibile numai )n #ona
de a%ro%iere si contact 6)n #ona ima,inii )nde%$rtate ele nu s)nt %osibile7(
In ima,inea )nde%$rtat$. e-enimentul este dat )n )ntre,ime. iar interesul %entru subiect 6ceea ce nu
se cunoa*te7 este im%osibil( Romanul )ns$ s%eculea#$ cate,oria
(9RR < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
necunoa*terii( A%ar di-erse &orme *i metode de &olosire a sur%lusului autorului 6a ceea ce eroul nu
*tie *i nu -ede7( Este %osibil$ utili#area 6e1terioar$7 a sur%lusului de subiect *i %entru des$-)r*irea
6*i %entru o e1teriori#are romanesc$ deosebit$7 a ima,inii omului( A%are deci *i o alt$ %osibilitate(
Particularit$'ile #onei romane*ti )n di-ersele ei -ariante se mani&est$ )n mod di&erit( Romanul
%oate &i li%sit de orice %roblematic$( S$ lu$m. de %ild$. romanul bule-ardier de a-enturi. )n el nu
)nt)lnim %robleme &iloso&ice. nici social-%olitice. nici %siholo,ice 2 deci. %rin nici una dintre aceste
s&ere nu %oate &i stabilit contactul cu e-enimentul im%er&ect al e1isten'ei noastre contem%orane(
Absen'a distan'ei *i #ona contactului s)nt &olosite aici )n alt mod + )n locul e1isten'ei noastre anoste
ni se %ro%une. e dre%t. un suro,at. dar e suro,atul unei e1isten'e interesante. str$lucitoare( Noi
%utem ?tr$i@ aceste a-enturi. ne %utem identi&ica cu eroii lor 2 asemenea romane a%roa%e c$ %ot
)nlocui %ro%ria noastr$ e1isten'$( Inimic din toate acestea nu %oate &i %osibil )n ca#ul e%o%eii si al
altor ,enuri distan'ate( Aici a%are *i un %ericol. s%eci&ic acestei #one romane*ti de contact + %utem
noi )n*ine intra )n roman 6dar niciodat$ nu -om %utea intra nici )n e%o%ee. nici )n alte ,enuri
distan'ate7( De aici %osibilitatea unor asemenea &enomene cum s)nt + substituirea %ro%riei e1isten'e
cu lectura &renetic$ a romanelor sau cu -is$rile romane*ti 6eroul din "o1=i al(e de Dostoe-sNi7.
bo-arismul. a%ari'ia )n -ia'$ a eroilor de roman la mod$ 6de#am$,i'i. demonici etc(7( Alte ,enuri
s)nt Eca%abile s$ ,enere#e ast&el de &enomene numai dac$ do-b)ndesc tr$s$turi romane*ti. adic$
s)nt trans%use )n #ona romanesc$ de contact 6de %ild$. %oemele lui BDro-n7(
De noua orientare tem%oral$ *i de #ona de contact Eeste le,at *i un alt &enomen e1trem de
im%ortant )n istoria romanului + rela'iile lui s%eciale cu ,enurile e1trali-terare - - cele %ri-ind -ia'a
cotidian$ *i ideolo,ia. )nc$ )n %erioada )nce%uturilor sale. romanul *i ,enurile %remer,$toare se
s%ri>ineau %e di-ersele &orme e1traartis-tice ale -ie'ii %ersonale *i %ublice. mai ales %a cele reto-
EPOSUL I ROMANUL < 9RSP
rice 6e1ist$ chiar o teorie care socote*te romanul ca %ro-enind din retoric$7( i )n e%ocile
ulterioare ale e-olu'iei sale. romanul a utili#at %e scar$ lar,$ *i )n mod substan'ial &orma
scrisorilor. >urnalelor intime. con&esiunilor.. &ormele *i metodele noii retorici >udiciare etc(
Structu-r)ndu-se )n #ona contactului cu e-enimentul contem%oran-im%er&ect. romanul trece adesea
hotarul s%eci&icului li-terar-artistic. trans&orm)ndu-se c)nd )n %redic$ morali#atoare. c)nd )n tratat
&iloso&ic. c)nd )n discurs %olitic direct. ori de,ener)nd )n sinceritatea ?brut$PY nelim%e#it$ de
&orm$. a con&esiunii. )n ?stri,$tul inimii@ etc( oate-aceste &enomene s)nt ti%ice %entru roman ca
,en )n de-enire( Pentru c$ &rontierele dintre artistic si e1traartis-tic. dintre literatur$ *i
nonliteratur$ etc( n-au &ost stabilite de #ei o Pdat$ %entru totdeauna( Orice s%eci&icitate-este
istoric$( De-enirea literaturii nu )nseamn$ doar cre*terea *i trans&ormarea ei )ntre &rontierele
imuabile ale s%eci&icit$'ii 2 ea atin,e *i aceste &rontiere( Procesul trans&orm$rii &rontierelor
domeniilor culturii 6%rintre care se-a&l$ *i literatura7 este un %roces e1trem de lent *i com%le1(
Unele )nc$lc$ri ale &rontierelor s%eci&icit$'i 6de &elul celor ar$tate mai sus7 constituie doar
sim%tome ale acestui %roces care se des&$*oar$ la mari ad)ncimi( In roman. ca ,en )n de-enire.
aceste sim%tome ale modi&ic$rii s%eci&icit$'ii se mani&est$ mult mai &rec-ent. mai cate,oric *i s)nt
mai semni&icati-e. &iindc$ romanul este cel mai rece%ti-( Romanul %oate ser-i dre%t document
%entru %re-estirea marilor destine. )nc$ )nde%$rtate. ale e-olu'iei literaturii(
Schimbarea orient$rii tem%orale *i a #onei de structurare a ima,inilor nu se mani&est$ nic$ieri at)t
de %ro&und *i esen'ial ca )n restructurarea ima,inii omului )n literatur$( In limitele studiului de &a'$
)ns$ nu ne %utem re&eri dec)t )n &u,$ *i destul de su%er&icial la aceast$ %roblem$ deosebit de
im%ortant$ *i &oarte com%le1$(
Omul )n ,enurile )nalte. distan'ate. este omul trecutului absolut *i al ima,inii )nde%$rtate( 0a atare.
el este )ntru totul %er&ect *i &init( El este %er&ect *i &init la un )nalt ni-el eroic. dar este %er&ect *i cu
des$-)r*ire &init.
.5*) / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA
este )n )ntre,ime %re#ent aici. de la )nce%ut %)n$ la s&)r-*it. este absolut e,al cu sine )nsu*i.
coincide cu sine )nsu*i( A%oi. el este %e de-a-ntre,ul e1teriori#at. )ntre &iin'a ade-$rat$ *i a%aren'a
sa nu e1ist$ nici cea mai mic$ Ene%otri-ire( oate %otentele. toate -irtualit$'ile lui s)nt reali#ate
de&initi- )n situa'ia sa social$. )n destinul lui. Echiar )n as%ectul lui e1terior 2 )n a&ara acestui destin
%recis *i a acestei situa'ii %recise nu mai e1ist$ nimic( El a de-enit ceea ce %utea &i *i %utea &i ceea
ce a de-enit( El este )ntru totul e1teriori#at *i. )ntr-un sens mai elementar. a%roa%e literal + totul )n
el este deschis *i s%us cu -oce tare. uni-ersul s$u l$untric. toate tr$s$turile sale Ee1terioare.
mani&est$rile si ac'iunile se a&l$ )n acela*i i%lan( O%inia lui des%re sine coincide )ntru totul cu o%i-
nia celorlal'i des%re el + mediul 6colecti-itatea din care iace %arte7. ra%sodul. ascult$torii(
)n acest sens. s$ ne re&erim la %roblema ?auto,lori&i-P0$rii@ la Plutarh *i la al'ii( ?Eu )nsumi@. )n
condi'Pile %lanului )nde%$rtat. nu e1ist$ )n sine *i %entru sineL ci %entru %osteritate. )n amintirea
antici%at$ a %osterit$'ii( Eu s)nt con*tient de mine. de ima,inea mea. )n %lanul )n-Pde%$rtat.
distan'at2 )n acest %lan distan'at al amintirii. con*tiin'a mea este )nstr$inat$ de mine 2 eu m$ -$d cu
ochii altuia( Aceast$ coinciden'$ a &ormelor 4 a %unctelor de -edere des%re sine *i des%re al'ii (4
are un caracter nai-. dar unitar. )ntre ele nu e1ist$ )nc$ ne%otri-iri( 0on&esiunea-autodemascare
)nc$ nu e1ist$( 0el Ecare re%re#int$ coincide cu cel re%re#entat
H
.
El -ede )n sine *i *tie des%re sine numai ceea ce -$d E*i *tiu ceilal'i des%re el( ot ceea ce %oate
s%une altul Edes%re el 4- autorul 4 %oate s%une el )nsu*i *i in-ers( )n el nu e nimic de c$utat. de
,hicit2 el nu %oate &i demascat *i nici %ro-ocat+ el este )n )ntre,ime )n a&ar$. nu
H
E%osul decade atunci c)nd )nce% c$ut$rile unui nou %unct de -edere des%re sine 6&$r$ ad$u,area %unctelor de
-edere ale Ealtora7( !estul romanesc e1%resi- a%are ca abatere de la norm$. dar tocmai ?ine1actitatea@ lui )i
de#-$luie semni&ica'ia subiecti-$( La )nce%ut a%are abaterea de la norm$. a%oi urmea#$ %roblema normei )nse*i(
EPOSUL I ROMANUL / 5*$
are nici coa>$. nici mie#( De asemenea. omul e%ic este li%sit de orice ini'iati-$ ideolo,ic$ 6s)nt
li%site de ea at)t %ersona>ele. c)t *i autorul7( Lumea e%ic$ nu cunoa*te de-c)t o sin,ur$ *i unic$
conce%'ie. ,ata constituit$. deo%otri-$ obli,atorie *i indiscutabil$ at)t %entru %ersona>e. c)t *i
%entru autor si ascult$tori( Omul e%ic este li%sit *i de ini'iati-$ lin,-istic$ 2 lumea e%ic$ cunoa*te
un sin,ur *i unic limba>. ,ata constituit( De aceea nici conce%'ia des%re lume. nici limba>ul nu %ot
ser-i ca &actori de delimitare *i constituire a ima,inilor oamenilor. a indi-iduali#$rii lor( Oamenii.
aici. s)nt delimita'i. constitui'i. indi-iduali#a'i %rin di&erite situa'ii *i destine. )ns$ nu %rin
?ade-$ruri@( Nici chiar #eii nu s)nt se%ara'i de oameni %rin -reun ade-$r s%ecial + ei au acela*i
limba>. aceea*i %roiec'ie total )n a&ar$(
Aceste %articularit$'i ale indi-idului -I%ic. )nt)lnite. ele re,ul$. si )n alte ,enuri )nalte. distan'ate.
creea#$ &rumuse'ea e1ce%'ional$. unitatea. lim%e#imea de cristal *i %er&ec'iunea artistic$ a acestei
ima,ini a omului. ,ene-r)nd. )n acela*i tim%. limitarea ei. %recum *i o anumit$ a%atie )n noile
condi'ii ale e1isten'ei umane(
Destruc'ia distan'ei e%ice *i trecerea ima,inii omului din %lanul )nde%$rtat )n #ona de contact cu
e-enimentul )n des&$*urare al %re#entului 6*i. deci. *i al -iitorului7 duce la restructurarea radical$ a
ima,inii omului )n roman 6iar ulterior. )n toat$ literatura7. )n acest %roces au >ucat un rol uria*
sursele comico-&olclorice ale romanului( Prima *i cea mai im%ortant$ eta%$ a acestei de-eniri a
&ost &amiliari#area comic$ a ima,inii omului( R)sul a anihilat distan'a e%ic$ 2 el a %urces. liber *i
&amiliar. s$ e1%lore#e omul + s$-H )ntoarc$ %e dos. s$ dema*te ne%otri-irea dintre as%ectul e1terior
*i natura lui interioar$. dintre %osibilitate *i reali#are. )n ima,inea omului este introdus un
dinamism im%ortant. dinamismul ne%otri-irii *i di-er,en'ei dintre di&eritele elemente ale acestei
ima,ini 2 omul a )ncetat s$ mai coincid$ cu sine )nsu*i. deci *i subiectul a )ncetat de a mai re-ela
omul %)n$ la ca%$t( Din toate aceste ne%otri-iri *i di-er,en'e. r)sul e1tra,e mai )nt)i e&ecte comice
6*i nu numai comice7. iar )n ,e-
57+ / PROBLEME DE LITERATURA I ESTETICA
nurile serios-comice ale antichit$'ii din ele se conturea#$ *i ima,ini de un alt ordin. de %ild$ &i,ura
,randioas$ a lui Socrate. unitar$ *i eroic$. dar )ntr-un mod nou si mult mai com%le1(
Este caracteristic$ structura artistic$ a ima,inii m$*tilor %o%ulare imuabile. care au e1ercitat o
in&luen'$ &oarte mare asu%ra de-enirii ima,inii omului )n roman. )n cele mai im%ortante stadii ale
e-olu'iei lui 6,enurile serios-comice ale antichit$'ii. Rabelais. 0er-antes7( Eroul e%ic *i tra,ic nu
este )n a&ara destinului s$u *i a subiectului condi'ionat de acesta. el nu %oate de-eni eroul unui alt
destin *i al unui alt subiect( M$*tile %o%ulare 4 MaNNus. Pulcinella. Arlecchino 4. dim%otri-$.
%ot a-ea orice destin. %ot &i,ura )n orice situa'ie 6ceea ce *i &ac uneori chiar )n cadrul aceleia*i
%iese7. dar cu aceasta ele nu se e%ui#ea#$. %$str)ndu-*i mereu 4 indi&erent de situa'ie *i destin 4
sur%lusul lor de -eselie. &a'a lor uman$ sim%l$. dar ine%ui#abil$( Ast&el. aceste m$*ti %ot s$ ac'io-
ne#e *i s$ -orbeasc$ )n a&ara subiectului 2 mai mult. tocmai )n mani&est$rile din a&ara subiectului
4E )n acele tri0es ale atelanelor *i la$$i ale comediei italiene 4 )*i de#-$luie cel mai bine
&i#ionomia( Eroul e%ic sau tra,ic. %rin )ns$*i natura lui. nu se %oate %roduce )n a&ara subiectului.
)ntr-o %au#$ sau )n antract 2 %entru aceasta. el nu are nici &a'$. nici ,esturi. nici cu-inte 2 aici re#id$
&or'a. dar *i limitele lui( Eroul e%ic *i tra,ic este un erou care %iere datorit$ naturii sale( M$*tile
%o%ulare. dim%otri-$. nu %ier niciodat$ + nici unul dintre subiectele atelanelor. ale comediilor
italiene *i ale comediilor &rance#e italieni#ate nu sti%ulea#$ *i nu %oate s$ sti%ule#e moartea
ade-$rat$ a lui MaNNus. a lui Pulcinella sau a lui Arlecchino( In schimb. &oarte multe dintre ele
%re-$d moartea lor &icti-$. comic$ 6urmat$ de )n-iere7( Ei s)nt eroii im%ro-i#a'iilor libere. nu ai
le,endei 2 s)nt eroii %rocesului -ie'ii mereu nou. mereu actual. nu eroii trecutului absolut(
Aceste m$*ti *i structura lor 6noncoinciden'a cu sine )nsu*i *i sur%lusul de -eselie.
ine%ui#abilitatea etc(. )n &iecare situa'ie dat$7 au e1ercitat 4 re%et$m 4 o in&lu-
EPOSUL I ROMANUL / 57%
en'$ uria*$ asu%ra e-olu'iei ima,inii romane*ti a omului( Aceast$ structur$ se %$strea#$. dar )ntr-o
&orm$ mai com%le1$. mai %ro&und$. )n ceea ce %ri-e*te con'inutul. si mai serioas$ 6sau serios-
comic$7(
Una dintre %rinci%alele teme interioare ale romanului este tocmai tema noncores%onden'ei eroului
cu destinul *i situa'ia sa( Omul este ori su%erior destinului s$u. ori in&erior umanit$'ii sale( El nu
%oate de-eni )n )ntre,ime si %)n$ la ca%$t &unc'ionar. mo*ier. ne,ustor. lo,odnic. ,elos. tat$ etc(
Dac$ totu*i un erou de roman se )ncadrea#$ %e de-a-ntre,ul )n situa'ia *i destinul s$u 6un erou de
,en. ma>oritatea %ersona>elor secundare ale romanului7 atunci sur%lusul de umanitate se %oate
reali#a )n &i,ura eroului %rinci%al2 )ns$ acest sur%lus se reali#ea#$ )ntotdeauna )n orientarea
&ormal-con'inutistic$ a autorului. )n sistemul -i#iunii lui. al re%re#ent$rii omului. )ns$*i #ona de
contact cu %re#entul im%er&ect *i. deci. cu -iitorul creea#$ necesitatea acestei noncoinciden'e a
omului cu sine )nsu*i( In el r$m)n )ntotdeauna %otente nereali#ate *i cerin'e nesatis&$cute( E1ist$
un -iitor care nu %oate s$ nu aib$ tan,en'$ cu ima,inea omului. s$ nu aib$ r$d$cini )n om(
Omul nu se %oate )ntru%a %)n$ la ca%$t )n materia so-cial-istoric$( Nu e1ist$ &orme care s$ %oat$
)ntru%a %e Zle-a-ntre,ul toate %osibilit$'ile sale umane. )n care el ar %utea &i e%ui#at total. %)n$ la
ultimul cu-)nt 4 asemenea eroului tra,ic sau e%ic 4. %e care ar %utea s$ le um%le %)n$ la re&u# *i.
)n acela*i tim%. s$ nu se re-erse. )ntotdeauna r$m)ne un sur%lus de umanitate nereali#at. o ne-oie
de -iitor *i un loc indis%ensabil %entru acest -iitor( oate -e*mintele e1istente s)nt strimte 6*i. deci.
comice7 %entru om( Dar aceast$ umanitate e1cedentar$ ne)ntru%abil$ se %oate reali#a nu )ntr-un
%ersona>. ci )n %unctul de -edere al autorului 6de %ild$. la !o,ol7( )ns$*i realitatea romanesc$ este
una dintre realit$'ile %osibile. ea nu este indis%ensabil$. este )nt)m%l$toare. con'ine )n sine *i alte
%osibilit$'i(
In roman. inte,ritatea e%ic$ a omului se destram$ si )n alte %lanuri + a%are di-er,en'a esen'ial$
)ntre omul
9SO < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
a%arent *i omul interior care &ace ca subiecti-itatea omului s$ de-in$ obiectul e1%erien'ei *i al
re%re#ent$rii. la )nce%ut )ntr-un %lan comic. &amiliari#at 2 a%are di-er,en'a s%eci&ic$ dintre
as%ecte + omul -$#ut de sine )nsu*i *i omul )n ochii celorlal'i( Aceast$ destr$mare a inte,rit$'ii
e%ice 6si tra,ice7 a omului )n roman se )mbin$ cu %re,$tirea unei inte,rit$'i noi. com%le1e. %e o
trea%t$ su%erioar$ a e-olu'iei umane(
)n s&)r*it. )n roman. omul dob)nde*te ini'iati-$ ideolo,ic$ *i lin,-istic$. ini'iati-$ care schimb$
caracterul ima,inii lui 6un ti% nou si su%erior de indi-iduali#are a ima,inii7. )nc$ )n stadiul antic al
e-olu'iei romanului a%ar &i,urile remarcabile ale eroilor-ideolo,i( Ast&el este &i,ura lui Socrate.
&i,ura -eselului E%icur )n a*a-numitul >o,an al lui Hi11orate% &i,ura %ro&und romanesc$ a lui
Dio,ene )n -asta literatur$ dialo,at$ a cinicilor *i )n satira meni%%ee 6unde se aseam$n$ &ra%ant cu
&i,ura m$*tii %o%ulare7 *i. )n s&)r*it. &i,ura lui Meni%%os la Lucian( De re,ul$. eroul romanului
este. )ntr-o anumit$ m$sur$(( ideolo,(
Aceasta este schema )ntruc)t-a abstract$ *i sim%li&icat$ a restructur$rii ima,inii omului )n roman(
Acum s$ &ormul$m unele conclu#ii(
Pre#entul. )n im%er&ec'iunea lui. ca %unct(de %lecare *i centru al orient$rii ideolo,ico-artistice.
)nseamn$ o cotitur$ uria*$ )n con*tiin'a creatoare a omului( In lumea euro%ean$. reorientarea *i
anihilarea -echii ierarhii a tim%urilor *i-au c$%$tat e1%resia. esen'ial$ )n ceea ce %ri-e*te ,enul. la
hotarul dintre antichitatea clasic$ *i elenism. iar )n tim%urile moderne 4 )n e%oca e-ului mediu
t)r#iu *i a Rena*terii. )n aceste e%oci se %un ba#ele ,enului romanesc. de*i elementele lui erau de
mult %re,$tite. iar r$d$cinile %ornesc din &olclor( oate celelalte ,enuri mari. )n aceste e%oci. erau
de mult constituite. erau -echi. a%roa%e anchilo#ate. %$trunse de la un ca%$t la altul de -echea
ierarhie a tim%urilor( Romanul )ns$. ca ,en. s-a &ormat *i s-a de#-oltat de la )nce%ut )n condi'iile
unui nou sentiment al tim%ului( recutul absolut. tradi'ia. distan'a ierarhic$ n-au >ucat nici un rol
)n
EPOSUL I ROMANUL < 9S:
%rocesul constituirii lui ca ,en 6au a-ut un oarecare rol numai )n anumite %erioade ale e-olu'iei
romanului. c)nd acesta se remarc$ %rintr-o anumit$ e%icitate. cum e. de %ild$. romanul baroc7 2
romanul s-a &ormat )n %rocesul destruc'iei distan'ei e%ice. )n %rocesul &amiliari#$rii comice a lumii
si a omului. a cobor)rii obiectului re%re#ent$rii artistice la ni-elul realit$'ii contem%orane im%er-
&ecte si schimb$toare( De la )nce%ut. romanul s-a edi&icat nu )n ima,inea )nde%$rtat$ a trecutului
absolut. ci )n #ona contactului nemi>locit cu aceast$ contem%oraneitate im%er&ect$( La ba#a lui se
a&l$ e1%erien'a %ersonal$ si &ic'iunea creatoare liber$( Noua *i lucida ima,ine artistic$ romanesc$
)n %ro#$ si noul conce%t critic *tiin'i&ic. ba#at %e e1%erien'$. s-au &ormat %aralel. rimultan deci(
Ast&el. )nc$ de la )nce%ut. romanul a &ost constituit din alt aluat dec)t celelalte ,enuri &inite. el are
o alt$ natur$ 2 %rin el *i odat$ cu el. )ntr-o anumit$ m$sur$. s-a n$scut -iitorul )ntre,ii literaturi( De
aceea. odat$ n$scut. romanul nu %utea de-eni %ur *i sim%lu un ,en ca oricare altul *i nu %utea
stabili cu celelalte ,enuri ra%orturi )n sensul unei coe1isten'e %a*nice *i armonioase. )n %re#en'a
romanului. toate ,enurile )nce% s$ aib$ o alt$ re#onan'$( Asist$m la declan*area unei lu%te de
lun,$ durat$. lu%ta %entru ca celelalte ,enuri s$ ca%ete tr$s$turi romane*ti. %entru atra,erea
acestora )n #ona de contact cu realitatea im%er&ect$( Drumul acestei lu%te a &ost com%le1 *i
)ntortocheat(
Intensi&icarea tr$s$turilor romane*ti ale literaturii nu )nseamn$ de&el im%unerea )n celelalte ,enuri
a unui canon str$in. a%ar'in)nd altui ,en( /iindc$. %rin natura sa. romanul nu %osed$ nici un &el de
canoane( El se distin,e %rin su%le'e. este un ,en )n %ermanent$ c$utare. un ,en care se
autoe1%lorea#$ %ermanent *i tot ast&el )*i re-i#uie*te toate &ormele constituite( Numai ast&el %oate
&i un ,en constituit )n #-ona contactului nemi>locit cu realitatea )n de-enire( De aceea atribuirea de
tr$s$turi romane*ti celorlalte ,enuri nu )nseamn$ subordonarea lor canoanelor unui ,en str$in 2
dim%otri-$. aceasta )n-
9SJ < PROBLEME DE LIERAURA I ESEI0A
seamn$ eliberarea lor de tot ceea ce este con-en'ional. %ietri&icat. em&atic si inert. care
&r)nea#$ %ro%ria lor e-olu'ie. de tot ceea ce le trans&orm$ al$turi de roman )n stili#$ri ale unor
&orme %erimate(
Am de#-oltat aceste te#e )ntr-o &orm$ )ntruc)t-a abstract$( Le-am ilustrat doar %rin c)te-a
e1em%le luate din stadiul antic al e-olu'iei romanului( Ale,erea mea se e1%lic$ %rin &a%tul c$.
la noi. im%ortan'a acestui stadiu este cate,oric subestimat$( 0hiar dac$ se -orbe*te de stadiul
antic al romanului. %rin tradi'ie se are )n -edere numai ?romanul ,rec@( Stadiul antic al
romanului are o im%ortan'$ considerabil$ %entru )n'ele,erea >ust$ a naturii acestui ,en( Dar. )n
realitate. %e terenul antichit$'ii. romanul nu %utea s$-*i de#-olte acele %osibilit$'i re-elate )n
lumea modern$( Am remarcat c$ )n unele e-enimente ale antichit$'ii %re#entul im%er&ect
)nce%e s$ se simt$ mai a%roa%e de -iitor dec)t de trecut( Ins$. %e terenul societ$'ii antice.
li%sit$ de %ers%ecti-$. %rocesul de reorientare c$tre -iitorul real nu %utea &i conce%ut. &iindc$
-iitorul real nu e1ist$( Aceast$ reorientare s-a reali#at %entru %rima dat$ )n e%oca Rena*terii(
Anume acum de-ine (con*tient &a%tul c$ %re#entul. actualitatea. constituie nu numai
continuarea nedes$-)r*it$ a trecutului. ci *i un )nce%ut nou *i eroic( A %erce%e la ni-elul
contem%oraneit$'ii )nsemna nu numai a cobor). ci *i a )n$l'a )ntr-o nou$ s&er$ eroic$( In e%oca
Rena*terii. %re#entul si-a dat seama. &oarte clar *i lucid. c$ este incom%arabil mai a%ro%iat de
-iitor dec)t de trecut(
Procesul de-enirii romanului nu s-a )ncheiat( El intr$ acum )ntr-o nou$ &a#$( E%oca se
caracteri#ea#$ %rintr-o mare com%le1itate a lumii. %rintr-o cre*tere neobi*nuit$ a e1i,en'elor
umane. a lucidit$'ii *i criticismului( Aceste tr$s$turi de&inesc *i e-olu'ia romanului(
HCJH