Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Romană-Engleză), anul al II-lea

Studenți: SÎRBU DANIELA-PARASCHIVA
SÎRBU VIORICA
MITU ELENA-SIMONA
IONAȘCU ALINA

Analiza „Limba romana. Manual pentru clasa a VIII-a”

I. DESCRIEREA MANUALULUI

Autor(i):Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian

Editura: Humanitas Educațional

Colecția: Integral Humanitas

Anul apariției: 2008

Localitatea editurii: București

Titlul manualului: Limba romana. Manual pentru clasa a VIII-a

Nr. pagini: 240 pagini

ISBN: 9789735020897

Prețul: 26 ron

Manualul este pus la dispoziția elevilor împreună cu „Limba romana. Caietul elevului pentru
clasa a VIII-a”, Autor(i):Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Editura: Humanitas
Educațional, Colecția: Integral Humanitas, Nr. pagini: 264 pagini ISBN: 9789735021634.
Caietul are aceeași structura ca manualul și este scris în spiritul metodei comunicativ-funcționale
de abordare a limbii romane. Caietul de clasa a VIII-a este conceput ca material auxiliar pentru
aprofundarea si extinderea cunoștințelor și cuprinde:
- are exerciții numeroase și diverse de limba română, de literatură și de comunicare
- completează aplicațiile pentru fiecare temă din manual;
- oferă sugestii de abordare a unui text literar la prima vedere, de redactare a unui rezumat, a unei
caracterizări, a unei scrisori sau a unei invitații;
- exersează instrumentele de lucru solicitate de examenul de capacitate;
- recapitulează toate cunoștințele din clasele V-VIII solicitate de examinările finale.

Aspectul manualului: În primul rând este atractiv datorită coloraturii bogate a imaginilor, cât şi a
diverselor texte. Punerea în evidenţă a diverselor informaţii cât şi diferenţierea lor se face prin variaţia
culorilor, încadrării, sublinierii, îngroşării caracterelor scrisului, ceea ce uşurează munca cu manualul a
elevului de clasa a VIII-a.
 II. GRUPULȚINTĂ

Obiectivele învățării:

a) Obiective-cadru
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral.
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală.
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris.
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă.

b) Obiective de referință:
1.1 să înțeleagă semnificația generala a mesajului oral, sesizând progresia si coerenta ideilor
exprimate.
1.2 - să sesizeze semnificația îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (kinetica, mimica etc.)
într-un text oral.
1.3 - să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat.
1.4 - să sesizeze particularitățile lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat.
1.5 - să sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitări, tăcerea partenerului
etc.).
1.6 - să manifeste toleranta fata de opiniile diferite exprimate de interlocutori si sa ia o atitudine critica
față de argumentele ascultate.
2.1 - să construiască un discurs oral pe o tema dată.
2.2 - să utilizeze într-un mesaj oral categorii lexicale diferite.
2..3 - să utilizeze relațiile sintactice în textele orale proprii.
2.4 - să îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral.
2.5 - să capteze si sa mențină atenția interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului.
3.2 - să sesizeze valoarea expresiva a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a
vocabularului si a categoriilor semantice studiate.
3.3 - să identifice valori etice si culturale într-un text, exprimându-si impresiile și preferințele
4.1 - să redacteze texte diverse, adaptându-se la situația de comunicare concretă.
4.2 - să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoștințele de morfosintaxa, folosind adecvat semnele
ortografice si de punctuație.
4.3 - să identifice efectele expresive ale construcției lingvistice utilizate în diferite texte.

Nivelul: clasa a VIII-a

Număr ore pe unitatea de învățare: 72 de ore de literatura; 72 de ore de limba si comunicare

Conținutul și structura manualului supus predării:

Manualul constituie o concretizare a paradigmei comunicativ-funcționale, propusă de programa de
limba română pentru clasa a VIII-a. Materia este organizată în patru compartimente, fiecare cuprinzând
una sau mai multe unități: Genul liric, Genul epic, Genul dramatic, Îmbinarea genurilor.

Transparența manualului:
Manualul editat de Humanitas evită aglomerarea de materie, de informaţii și texte adiţionale. Astfel
se poate vorbi de o accesibilitate sporită în privinţa manualului Humanitas.

Conținutul și structura lecțiilor:

Unitățile conțin cate o secțiune dedicată celor trei domenii de studiu: Lectura, Elementele de limba
română, Comunicarea (scrisă sau orală).
Secțiunea „Lectură” cuprinde texte propuse pentru studiul aprofundat și texte auxiliare din
literatura română și cea universală.
În secțiunea „Elemente de limba română” se reia, sintetic, ceea ce au învățat elevii în acest
domeniu de-a lungul gimnaziului și se completează cu temele noi din programa. Exercițiile au ca scop, în
principal, formarea competentelor necesare susținerii examenului de capacitate.
 În ceea ce privește secțiunea Comunicare, accentul se pune pe tipurile de redactare prevăzute
pentru examenul de capacitate (analiza textului literar, rezumatul, conspectul etc.). Fiecare unitate se
încheie cu o secvență de Evaluare, autorii preluând modul de formulare a exercițiilor și punctajul folosite
la examenul de capacitate din acest an.

III. ANALIZA CONȚINUTURILOR LINGVISTICE, DE CULTURĂ ȘI

CIVILIZAȚIE DIN PERSPECTIVA ACTIVITĂȚII PRACTICE
Situațiile de comunicare: Competenţa de comunicare derivă din competenţa-cheie a învăţa şă
înveţi şi trebuie tratată ca o componentă de bază a domeniului definit de citit-scris. Ea se definește, în
primul rând, prin capacitatea de a activa cunoştinţe, de a manifesta atitudini, de a le contextualiza în sfera
interrelaţionării. Complexitatea procesului trebuie văzută şi din perspectiva implicaţiilor formative pe
care le au cele două acţiuni fundamentale: înţelegere de text şi producere de text, atât în componenta
scrisă, cât şi în componenta orală.
În planul disciplinei, manualul ține cont de noua perspectivă pedagogică, prin aplicarea modelului
comunicativ-funcţional în predare ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului
literar, a deplasat accentul de pe acumularea de cunoştinţe pe dobândirea de competenţe. În acest context,
competenţa de comunicare nu este doar „reproducerea itemilor memoraţi, ci se defineşte ca sistem de
strategii creative ce permit înţelegerea valorii elementelor lingvistice în context, dezvoltând abilitatea de a
aplica cunoştinţele despre rolul şi funcţionarea limbajului”. Aşadar, trebuie înţeles faptul că prin
competenţă de comunicare nu se înţelege volumul de cunoştinţe despre limbaj deţinute de un vorbitor, ci
valoarea lor funcţională, generatoarea unei activităţi de interrelaţionare. Totodată, comunicarea nu poate
fi abordată în afara socialului şi, în consecinţă, trebuie avută în vedere şi dimensiunea integratoare a
procesului.
Competenţa de comunicare se regăseşte în conţinutul competenţelor generale specifice disciplinei
Limba şi literatura română, aşa cum sunt acestea prevăzute de Programa la limba română pentru clasa a
VIII-a:
– receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
– utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare
monologată şi dialogată;
– receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
– utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare cu scopuri diverse.

Textele și aspectele lingvistice:

În cadrul lecţiilor gramaticale explicaţiile sunt complete şi nu lipsesc exemplificările pentru
fiecare element de limba română menţionat, contribuind astfel la însuşirea mai eficientă de către elevi a
noţiunilor gramaticale. Exerciţiile gramaticale se caracterizează prin grade de dificultate crescânde, de la
simplu la complex şi accesibilitate.

Gradul de autenticitate a textelor: Materialele prezentate sunt originale, manualul respectând

integral curriculum-ul național de limbă și literatură romană pentru clasa a VIII-a. El continuă firesc
structura și modalitățile de lucru impuse de manualul de clasa a VII-a și pregătește elevii pentru
conținuturile și solicitările din manualele pentru clasa a IX-a.

Analiza d.p.d.v. pedagogic și d.p.d.v. al pedagogiei învățării:

a) Motivarea prin conținuturi, structură și sarcini:
În privinţa conţinutului se evită expunerea amănunţită a comentariilor sau caracterizărilor de
personaje, în schimb exerciţiile sunt concepute în aşa măsură încât îl conduc pe elev în mod sistematic la
a analiza şi interpreta el însuşi o operă literară.
b) Stimularea activității creative: Exerciţiile sunt foarte variate atât în privinţa conţinutului cât şi
a formei, fiind prezente exerciţiile pragmatice sub forma de diagrame, tabele, matrici, etc. Aceste variante
de exerciţii contribuie mai mult la antrenarea şi captarea atenţiei elevilor precum şi la sistematizarea şi
imprimarea mai eficientă a informaţiei în mintea elevilor.
În concluzie, manualul editat de Humanitas este complet, atractiv, sugestiv, accesibil facilitând
munca cu manualul tuturor elevilor de clasa a VIII-a de diferite niveluri la învãțãturã.
Analiza conceptului didactico-metodic: are la bază programa şcolară nouă, pe care o acoperă
integral la nivelul conţinuturilor şi al competenţelor specifice; volumul este adus la zi din punct de vedere
ştiinţific - noţiunile prezentate corespund noilor norme ale limbii române (DOOM, ediţia a doua;
Gramatica Academiei, 2005);
Utilizarea mijloacelor tehnologice actuale: Cartea conține un material interactiv bogat si divers:
fotografii, reproduceri de arta, imagini din filme sau din piese de teatru.
Portofoliul elevului, jurnalul învățării:
a) Evaluarea e-portofoliului:
Pentru evaluarea unui portofoliu trebuie avute în vedere următoarele criterii generale:
- conţinutul portofoliului depinde de competențele generale și specifice ale fiecărei discipline;
- stabilirea elementelor minimale şi maximale incluse în standardul curricular;
- acordarea punctajului funcție de importanța categoriilor portofoliului;
- evaluarea echilibrată a elementelor calitative și cantitative ale conținutului portofoliului.
b) Conţinutul e-portofoliului cuprinde următoarele categorii:
- obligatorii: coperta; argumentele; probe scrise de sine stătătoare (de consolidare, de remediere,
de excelență) şi de evaluare efectuate în clasă şi acasă (continue, stadiale, finale) conform standardelor
curriculare; rezolvări de probleme obligatorii și suplimentare din manual, culegeri, etc.;
- de cercetare si creativitate: scrierea referatelor şi a eseurilor; realizarea unor proiecte complicate
(individuale şi în echipă), studiul și cercetarea unor aspecte complicate; rezolvarea problemelor
nonstandard cu grad sporit de performanţă; contribuții personale (creativitate);
- situaționale: aplicarea conţinutului studiat în situaţii practice; rezolvarea problemelor aplicative;
realizarea lucrărilor grafice şi de laborator; lucrări la discipline înrudite şi situaţii practice în care elevul a
utilizat cunoştiinţele sale, etc.;
- descriptive: memorator; antologie personală; jurnalul învățării; chestionare de autoevaluare cu
descrierea aspectelor neclare la tema respectivă şi scoaterea în evidenţă a cauzelor ce au generat
insuccesul; materiale ilustrative la temă, modele, articole decupate din reviste şi cărţi; originale,
fotografii, schiţe ale modelelor şi ale figurilor confecţionate de elev sau de o grupă de elevi la tema dată;
copii ale unor resurse informaționale de pe Internet, copii ale programelor de computer; copiile lucrărilor
elevilor realizate în cadrul cercurilor/atelierelor,la concursuri şi olimpiade, de diferit nivel,în consens cu
temele studiate; lista de obiective pe care elevul ar dori să le realizeze după însuşirea temei, nivelul real
atins, etc.
- externe: aprecierile, comentariile profesorilor de la disciplina respectivă și ale altor profesori, ale
conducerii școlii, ale colegilor de clasă și prietenilor, ale părinţilor, ale diferitelor organizații; diplome,
medalii, premii, etc.;
Funcție de fiecare categorie, se stabilește distribuţia mediei generale.
Repartiţia aproximativă și orientativă poate fi următoarea:
- categoriile obligatorii – 50 %;
- categoria de cercetare și creativitate – 20 %;
- categoriile situaționale –15 %;
- categoriile descriptive – 10 %;
- categoriile externe –5 %.
c) Notarea e-portofoliului:
NOTA 9-10 (foarte bine)
Criterii de evaluare:
- multilateralitate, diversitate a categoriilor conținutului;
- progres deosebit al dezvoltării gândirii, competențelor generale și specifice;
- capacitatea de a rezolva probleme, subiecte, teme, lucrări practice, de laborator etc.
- abilități de aplicare și comunicare (orală, scrisă, în echipă);
- autoevaluare critică și atitudine motivațională;
- originalitate și creativitate în organizarea conținutului;
NOTA 7-8 (bine)
Criterii de evaluare:
- multilateralitate, diversitate a categoriilor conținutului;
- progres evident al dezvoltării gândirii, competențelor generale și specifice;
- capacitatea de a rezolva probleme, subiecte, teme, lucrări practice, de laborator etc.
- abilitați de aplicare și comunicare (orală, scrisă, în echipă);
- absența elementelor neobligatorii;
- absența originalității și creativității în organizarea conținutului;
NOTA 5-6 (suficient)
Criterii de evaluare:
- absența multilateralității, diversității categoriilor conținutului;
- progres limitat al însușirii cunoștințelor;
- capacitatea de a rezolva anumite probleme, subiecte, teme, lucrări practice, de laborator etc.
- absența abilităților de aplicare și comunicare (orală, scrisă, în echipă);
- absența elementelor neobligatorii;
- absența originalității și creativității în organizarea conținutului;
NOTA 1-4 (insuficient)
Criterii de evaluare:
- fragmente de sarcini din categorii diferite realizate parțial;
- încercări de rezolvare a exercițiilor, problemelor, subiectelor, temelor, lucrărilor practice, delaborator
etc.
- absența progresului însușirii cunoștințelor;
- absența abilităților de aplicare și comunicare (orală, scrisă, în echipă);
- absența originalității și creativității în organizarea conținutului;