Structura modelului curricular

al disciplinei limba si
literatura romana
Structura modelului curricular al disciplinei limba si literatura romana
I. Preambul
1. Specificul disciplinei
Disciplina Limba si literatura romana are un rol deosebit de important in
formarea personalitatii elevilor, in formarea unor deprinderi si abilitati necesare pentru a
le asigura accesul postscolar la invatarea pe toata durata vietii si integrarea activa intr-
o societate bazata pe cunoastere.
Fiind in acelasi timp o disciplina din curriculumul national si limba de scolarizare,
studierea limbii romane asigura formarea competentelor de comunicare necesare, in
lumea contemporana, in orice domeniu de cunoastere si in orice tip de activitate
profesionala: sa se exprime corect, clar si coerent in limba romana, sa asculte, sa
inteleaga si sa produca mesaje orale si scrise, in diverse situatii de comunicare.
2. Scopul si finalitatile disciplinei
Finalitatile disciplinei se reflecta nemijlocit in competentele generale si in setul de
valori si atitudini enuntate in programele colare, din care deriva intreaga structura
curriculara (competente specifice, continuturi ale invatarii). Aceste finalitati isi gasesc
corespondent, in principal, in domeniul Comunicare in limba materna, asa cum apare
acesta definit in documentele niunii !uropene (Competente cheie pentru invatamantul
pe tot parcursul vietii - Cadrul european de referinta, Anexa la Recomandarea
Parlamentului si a Consiliului European, "##$), cat si in competentele transversale,
mentionate in acelasi document, din domeniile A invata sa inveti, Competente sociale si
civice, Spirit de initiativa si cultura antreprenoriala, Constiinta si exprimare culturala.
%copul studierii limbii si literaturii romane in perioada scolaritatii obligatorii este
acela de a forma un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa
inteleaga lumea, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, sa-si utilizeze in mod
eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata
cotidiana, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare, sa fie
sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om.
&n acest sens, programele colare de limba si literatura romana sunt realizate pe
baza pe modelului comunicativ-functional, model ce presupune studiul integrat al limbii,
al comunicarii si al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de
studiu, ci si modalitatilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a
elevilor. De asemenea, modelul comunicativ-functional este comun pentru disciplinele
cuprinse in aria curriculara Limba i comunicare , ceea ce asigura o perspectiva unitara in
abordarea competen elor.
'odelul comunicativ-functional impune ca finalitatile disciplinei sa fie centrate pe
comunicare, proces in careinteractioneaza patru deprinderi fundamentale: intelegerea
dupa auz, lectura, vorbirea, scrierea. (rice act de comunicare comporta doua tipuri de
procese: (a) producerea (emiterea, exprimarea in scris sau oral) a mesajelor)
(b) receptarea(ascultarea sau lectura) mesajelor. Acestea reprezinta aspecte ale invatarii
oricarei limbi, ca si ale cunoasterii culturale.
II. Principii ale modelului curricular
Paradigma actualelor programe de limba si literatura romana
este una comunicativ-functionala, care presupune studiul integrat al
limbii, al comunicarii si al textului literar.
Principii ale actualului model curricular sunt:
* urmarirea unui set unitar si coerent de finalitati ale studiului disciplinei pe parcursul
intregii scolaritati)
* adoptarea unui model didactic coerent, in cadrul caruia sa apara evidenta deplasarea
accentului de pe
simpla ac+izitionare de cunostinte pe formarea de competente si atitudini, cu valente
ulterioare de actualizare si de extindere)
* diversificarea strategiilor, a ofertelor si a situatiilor de invatare si adaptarea acestora la
grupul-tinta)
* ec+ilibrarea ponderii acordate in studiu variantei scrise si celei orale)
* imbinarea ec+ilibrata a proceselor de receptare si de producere a mesajului)
* adoptarea unei perspective consecvent comunicative, conform careia accentul este plasat
pe aspectele
concrete ale utilizarii limbii)
* structurarea continuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic, al
evolutiei
fenomenului literar)
* abordarea integrata a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din
domeniul
literaturii devin nuclee care genereaza discutarea unor probleme de limba (fonetica,
vocabular, morfologie, sintaxa) sau exersarea , practicarea comunicarii (orale si scrise))
* desc+idere spre abordarile inter- si transdisciplinare.
Disciplina limba si literatura romana cuprinde, in programe, trei domenii
specifice: limba, literatura si comunicare. Aceste trei domenii nu sunt insulare, atata
vreme cat profesorul, in demersul sau de abordare a disciplinei la clasa, trebuie sa
gaseasca punctele de legatura, conexiunile care permit o predare integrata. -iteratura
(care cuprinde atat texte literare, cat si texte nonliterare) ofera domeniilor limba si
comunicare un material divers sub aspect textual (modalitati de structurare a textului,
tipuri textuale diferite: narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ,
expozitiv), lingvistic (moduri de organizare a elementelor de constructie a comunicarii la
nivelul propozitiei si al frazei) si discursiv sau situational (adaptarea discursului unui
emitator la circumstantele situatiei de comunicare, tipuri diferite de interactiuni)./0.
1unoasterea elementelor de constructie a comunicarii (circumscrise domeniului limbii)
ofera studiului textului literar sau nonliterar instrumente utile pentru descifrare, analiza si
interpretarea sensurilor (cunostintele lexico-semantice sunt necesare in intelegerea
textului, ac+izitiile de morfosintaxa ii ajuta pe elevi sa observe, de pilda, functionalitatea
timpurilor verbale sau a indicilor de cauzalitate si de consecutie intr-o naratiune,
identificarea campurilor semantice dintr-un text si a relatiilor dintre ele ii poate orienta
spre ajungerea la semnificatiile acestuia etc.). Ac+izitiile din domeniul limbii sunt
importante i pentru domeniul comunicarii, pentru ca ele ofera elevului cunoasterea
legilor de combinare si selectie a elementelor de constructie a comunicarii. &n sc+imb,
ceea ce ofera comunicarea celorlalte doua domenii, in viziunea programelor actuale, este,
in primul rand, domeniul care le aduna si le articuleaza: literatura este privita si ca un act
de comunicare, bazat pe un pact intre autor si cititor (acceptam, atunci cand citim
literatura ca ne situam in zona posibilului, a imaginarului si nu in cea a realului, ca atunci
cand citim texte stiintifice, jurnalistice etc.)) limba este vazuta nu ca finalitate a insusirii
unor reguli sistemice, ci tocmai ca aplicare a ac+izitiilor din acest domeniu in receptarea
sau in producerea mesajelor. Apoi, comunicarea este nu doar un domeniu de continuturi,
in care elevii invata cum se realizeaza un monolog, un dialog, o dezbatere, un eseu etc., ci
si un mijloc de invatare, folosit de toate disciplinele scolare (ei aplica, deci, strategiile
invatate in domeniul comunicarii nu doar pentru a discuta un text sau pentru a intelege
anumite probleme de limba, ci in orice alta disciplina pe care o studiaza in scoala).
Asadar, oferta comunicarii poate fi analizata pe trei paliere distincte: (a) structureaza pe
alte principii domeniul disciplinei limba si literatura romana, ingloband limba si
literatura) (b) se regaseste si in alte discipline ca mijloc al invatarii) (c) desc+ide scoala
spre viata, spre realitate, oferindu-le elevilor competente si cunostinte pe care le pot
aplica in experienta lor cotidiana prezenta si viitoare.
2aradigma comunicativ-functionala sc+imba in mod fundamental anumite accente in
cadrul disciplinei noastre. -iteratura nu mai este un domeniu static, in care elevii
studiaza despre texte, ci devine un domeniu dinamic, in care literatura nu inseamna doar
cunoastere, ci si comunicare. Aceasta presupune sc+imbarea focus-ului dinspre produs
(opera literara), spre proces (lectura operei) si intrarea receptorului intr-un dialog desc+is
cu textul, pe care-l interog+eaza si caruia ii ofera raspunsuri personale. 2e de alta parte, si
domeniul limbii capata o alta dimensiune, prin faptul ca nu invatarea regulilor
gramaticale este prioritara, ci felul in care elevii pot aplica in propria comunicare cele
invatate. 1u alte cuvinte, nu este vorba de o renuntare la studiul descriptiv al domeniului
limbii, ci de o reorientare a finalitatii acestui studiu inspre ceea ce in programele de
gimnaziu se numeste 3practica rationala a limbii3.
Descrierea adaptata a structurii pe verticala (pe niveluri de inva amant)
'odelul curricular al disciplinei este omogen, competentele generale si specifice
urmarind progresia ac+izitiilor de la clasa & la clasa a 4&&-a, intr-un parcurs esalonat, in
cadrul caruia fiecare ciclu si nivel de invatamant are o dominanta, care se reflecta intr-un
anumit decupaj al continuturilor.
&n invatamantul primar, accentul se pune pe capacitatile de scris-citit si pe te+nici
specifice de lectura si exprimare.
&n gimnaziu, domeniul 3!lemente de constructie a comunicarii3 are cea mai
importanta pondere, deoarece, prin ac+izitiile din acest domeniu se pun bazele pentru
comunicare (receptarea si producerea mesajelor)) abordarea literaturii se face din
perspectiva genurilor si a speciilor, menita sa-i familiarizeze pe elevi cu principalele
tipuri textuale (narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ, informativ)) activitatile de
comunicare orala si scrisa trebuie sa fie ec+ilibrate si sa puna elevii in situatii diverse de
comunicare) intre cele trei domenii trebuie create punti, astfel incat ac+izitiile sa fie
transferate cu usurinta dintr-o situatie data in situatii noi de invatare.
&n liceu, domeniul cel mai important este literatura, care este abordata din diverse
perspective pe parcursul celor patru ani: in clasa a &4-a, programele propun o abordare
tematica a textelor literare si nonliterare, menita sa inlesneasca familiarizarea elevilor cu
tipuri variate de texte, sa lege studiul literaturii de experienta lor de viata si sa stimuleze
placerea lecturii) in clasa a 4-a, abordarea literaturii se face perspectiva structurala larga
(proza, poezie, dramaturgie si critica literara), menita sa stimuleze capacitatile elevilor de
a intelege, analiza si interpreta operele literare.
2rogramele pentru clasele a 4&-a si a 4&&-a sunt unitare din punctul de vedere al
competentelor generale, al setului de valori si atitudini urmarite pentru acest segment de
scolaritate si al principiului de organizare al continuturilor pe durata celor doi ani de
studiu. 1ontinuitatea fata de programele anterioare de limba si literatura romana (pentru
invatamant primar, gimnazial si ciclul inferior al liceului) este asigurata prin paradigma
comunicativ-functionala a disciplinei, ca i prin domeniile de continut incluse in
programele pentru clasele a &4-a si a 4-a: 3-imba si comunicare3 si 3-iteratura3. &n
sc+imb, programele pentru clasele a 4&-a si a 4&&-a sunt structurate pe principiul
cronologic, evolutiv, al fenomenului literar , cultural.
III. Competentele cheie europene relevante pentru disciplina
1urriculum-ul romanesc nu se poate situa in afara tendintelor mari ale educatiei
europene. Din acest punct de vedere, programele de limba si literatura romana pentru
invatamantul obligatoriu au in vedere si documentele europene privind educatia,
documente la care 5omania a aderat.
1omisia !uropeana pentru educatie a realizat un document in care este descris un
3profil de formare european3, care propune cu titlu de recomandare noile competente de
baza necesare tuturor persoanelor pentru a face fata cerintelorsocietatii si economiei
bazate pe cunoastere si pentru a le facilita accesul post-scolar la invatarea pe toata
durata vietii.Aceste competente de baza (e!-competences), care vizeaza scolaritatea
obligatorie, sunt:
1omunicare in limba materna
1omunicare in limbi moderne
1ompetente in domeniul te+nologiei informatiei si al comunicarii
1ompetente in domeniile matematica, stiinte si te+nologii
!ducatie antreprenoriala
1ompetente civice si de relationare interpersonala
A invata sa inveti , !ducatia pe parcursul intregii vieti
Desc+idere culturala , %ensibilizare la cultura (Cultural a"areness#
1. Competente care au contributie directa
Principalul domeniu de interes pentru disciplina limba si literatura
romana estecomunicarea in limba materna, asa cum este definita in
documentul european Competente cheie pentru invatamantul pe tot
parcursul vietii - Cadrul european de referinta, Anexa la recomandarea
Parlamentului si a Consiliului European, 2006: "Comunicarea in limba
materna este abilitatea de a exprima si de a interpreta concepte,
ganduri, sentimente, fapte si opinii, atat in forma scrisa, cat si orala
(ascultare, vorbire, citire si scriere), si de a interactiona lingvistic
adecvat si creativ, in diverse contexte sociale si culturale: in educatie
si formare, la munca, acasa si in timpul liber".
Aceasta competenta-cheie se transpune intr-un set de cunostinte,
deprinderi, atitudini specifice, sistematizate in tabelul de mai os i
care se regasesc, explicit sau implicit, in programele de limba si
literatura romana :
!unostinte "#P$%&"#$% A'%'("%&%
vocabular, gramatica
functionala, functii ale
limbii (acte de vorbire))
constientizarea
principalelor tipuri de
interactiune verbala) un
comunicare orala si in
scris intr-o varietate de
situatii, monitorizarea si
adaptarea propriei
comunicari la cerintele
situatiei) sunt incluse si:
desc+iderea (dispozitia)
pentru dialog
constructiv, aprecierea
calitatilor estetice si
dorinta de a le promova
si interesul pentru
!unostinte "#P$%&"#$% A'%'("%&%
registru larg de texte
literare si non-literare)
principalele caracteristici
ale diferitelor stiluri si
registre de limba)
variabilitatea limbii si a
comunicarii in diferite
contexte
a distinge si a folosi
diferite tipuri de texte) a
cauta, a colecta si a
procesa informatia, a
folosi resurse, a formula
si a exprima argumente
orale si scrise in mod
convingator, adecvat
contextului.
interactiunea cu altii)
constientizarea
impactului
limbajului asupra
celorlalti si nevoia de a
intelege si a folosi
limbajul intr-o maniera
pozitiva, responsabila din
punct de vedere social.
2. Competente care au contributie indirecta
!omunicare in limbi straine: aprecierea di)ersitatii culturale* interesul
si curiozitatea pentru limbi si comunicare interculturala
Competente matematice de baza in stiinte si tehnologii: abilitatea de a comunica
concluzii si rationamente care au condus la acestea, apreciere critica si curiozitate
. Competente transversale
&n studiul limbii si al literaturii romane nu se poate face abstractie de anumite domenii
care vizeaza competente, cunostinte si atitudini de tip transversal, pe care disciplina
noastra le are in vedere in mod implicit:
!ompetenta digitala +',%-: intelegerea si cunoasterea specificului, a
rolului si a oportunitatilor tsi in contexte cotidiene* abilitatea de a
cauta, colecta si procesa informatia si de a o folosi intr-o maniera
critica si sistematica* abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru
a produce, prezenta si intelege informatii complexe* abilitatea de a
accesa, cauta si folosi ser)icii bazate pe internet* folosirea tsi pentru
spriinirea gandirii critice, a creati)itatii* atitudine critica si reflexi)a
fata de informatia disponibila
A in)ata sa in)eti: cunoasterea si intelegerea strategiilor de in)atare
preferate, a punctelor tari si slabe +autoe)aluare,
portofoliu-* dobandirea alfabetizarilor de baza: scris, citit, '%! - care
sunt necesare pentru in)atare* accesarea, procesarea si asimilarea de
noi cunostinte si deprinderi* managementul propriei in)atari* abilitatea
de a perse)era in in)atare* reflectarea critica asupra scopurilor si
tintelor in)atarii* abilitati de in)atare autonoma pe baza
autodisciplinei, colaborare in procesul in)atarii, impartasirea achizitiilor
in)atarii* organizarea propriei in)atari, e)aluarea propriei munci,
solicitarea de informatii si spriin cand este cazul* moti)atia si
increderea pentru a continua in)atarea pe parcursul intregii )ieti*
dorinta de a aplica achizitiile de in)atare si experientele de )iata*
curiozitatea de a cauta oportunitati pentru a in)ata si a aplica ceea ce
a fost in)atat intr-o )arietate de contexte de )iata
!ompetente sociale si ci)ice: intelegerea codurilor de comportament si
de bune maniere general acceptate in diferite societati si medii*
interactiunea dintre identitatea culturala nationala si cea europeana*
abilitatea de a comunica constructi) in diferite medii pentru a
manifesta toleranta* exprimarea si intelegerea diferitelor puncte de
)edere* colaborarea, aserti)itate* interes pentru comunicarea
interculturala* )alorizarea di)ersitatii si a respectului fata de celalalt, a
tolerantei pentru opiniile partenerului de comunicare* deschiderea
pentru depasirea preudecatilor*
%nitiati)a si antreprenoriat: abilitatea de a identifica oportunitati pentru
acti)itati personale* abilitatea de a lucra indi)idual si in echipe*
abilitatea de a aprecia si identifica punctele tari si punctele slabe*
initiati)a, independenta* moti)atie si hotarare de a realiza obiecti)ele
propuse
,ensibilizare si exprimare culturala: constientizarea mostenirii
culturale, locale, nationale* cunostinte de baza referitoare la produse
culturale maore* aprecierea critica si estetica a operelor de arta si a
spectacolului, precum si a propriei exprimari printr-o )arietate de
miloace* dez)oltarea abilitatilor creati)e atitudine deschisa fata de
di)ersitatea exprimarii culturale* creati)itate si dorinta pentru
culti)area capacitatii estetice prin expresie artistica si prin participare
la )iata culturala
I!. "rganizarea interna a disciplinei pe niveluri de invatamant
'odelul comunicativ-functional i competen ele-c+eie specifice disciplinei limba si
literatura romana impun anumite competen e generale in cadrul programelor colare pe
niveluri de inva amant i o anumita organizare a con inuturilor.
1. Competente generale ale disciplinei pe niveluri de invatamant
&nvatamant primar si gimnazial (clasele &-6&&&)
.. $eceptarea mesaului oral in diferite situatii de comunicare
2. (tilizarea corecta si adec)ata a limbii romane in producerea de
mesae orale in situatii de comunicare monologata si dialogata
/. $eceptarea mesaului scris, din texte literare si nonliterare, in
scopuri di)erse
7. tilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
&nvatamant liceal (clasele &4-4)
/. tilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in producerea mesajelor
in diferite situatii de comunicare
". Folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea
diferitelor texte literare si nonliterare
8. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare
&nvatamant liceal (clasele 4&-4&&, 4&&& traseul liceal si traseul %A')
/. tilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare
". 1ompre+ensiunea si interpretarea textelor
8. %ituarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale ,
literare
7. Argumentarea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare
2. Domenii de continuturi
&nvatamant primar (clasele &-&6)
.. Lectura/ citire
!artea
Alfabetul
!itirea cu)intelor si a propozitiilor. !itirea textelor
'extul literar. 'extul narati). 'extul liric.
'extul nonliterar
2. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de
comunicare
!omunicarea orala +componentele comunicarii dialogate,
formularea mesaului - po)estirea orala, rezumatul oral* acte de
)orbire-
!omunicarea scrisa +procesul scrierii, contexte de realizare
- scrierea functionala,scrierea imaginati)a, scrierea despre textul
literar-
3. Elemente de constructie a comunicarii
0exicul
&otiuni de fonetica
&otiuni de sintaxa
1orfologia
,intaxa propozitiei
&nvatamant gimnazial (clasele 6-6&&&)
.. Lectura
.... !artea obiect cultural.
..2. 'eoria literara +)izeaza in principal genuri si specii literare,
structura operei literare, figurile de stil, elemente de )ersificatie-
../. 'extul +tipuri de texte literare si nonliterare si trasaturile lor-
2. Practica rationala si functionala a limbii
2... !omunicarea orala +situatia de comunicare dialogata si
monologata, structurarea textului oral, contexte de realizare-
2.2. !omunicarea scrisa +procesul scrierii, structurarea textului
scris, contexte de realizare-
3. Elemente de constructie a comunicarii
/... 0exicul
/.2. &otiuni de fonetica
/./. &otiuni de sintaxa
/.2. 1orfosintaxa
/.3. ,intaxa propozitiei
/.6. ,intaxa frazei
&nvatamant liceal (clasele &4-4)
1ontinuturile invatarii sunt grupate in doua domenii: I. #iteratura, II. #imba si
comunicare.
Domeniul #iteratura este conceput cu o dominanta pentru fiecare an de studiu.
&n clasa a &4-a, dominanta este#iteratura si viata si propune trei module: 1. $ictiunea
literara% 2. $ictiune si realitate si . #iteratura si alte arte.
&n clasa a 4-a domeniul #iteratura accentueaza receptarea diferitelor texte
literare si nonliterare prin folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si
stilistica:
/. 5eceptarea textelor literare
1.1. -ectura textelor literare
1.2. 1onfruntarea cu receptarea de catre ceilalti a textelor literare
".-iteratura si alte arte
Domeniul #I&'( SI C"&)*IC(+, cuprinde:
/. 2roducerea mesajelor orale si scrise
/./. !xprimarea orala (dialogul, monologul)
/.". !xprimarea scrisa (tipuri de texte)
/.8. 9iveluri de constituire a mesajului (fonetic, ortografic si de punctuatie,
morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal)
". 5eceptarea mesajelor orale si scrise
"./. 5eceptarea diverselor tipuri de mesaje
".". 9iveluri ale receptarii (fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-
semantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal)
&nvatamant liceal (clasele 4&-4&&, 4&&&)
A. &n ciclul superior al liceului, continuturile din domeniul literaturii vizeaza aplicarea
modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica a textului literar, dar si
construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, prin
studierea unor opere literare reprezentative apartinand, in special, autorilor canonici.
:. 2entru continuturile din domeniul limba si comunicare se au in vedere aspectele
normative si functionale ale studiului limbii, se actualizeaza ac+izitiile anterioare ce pot
sprijini demersul de intelegere si interpretare a textelor literare studiate, ca si ac+izitiile
din domeniul comunicarii orale si scrise.
. &odalitati de abordare didactica a procesului de predare-invatare-evaluare
1odelul comunicativ-functional presupune studiul integrat al
limbii, al comunicarii si al textului literar. A)and in )edere ca programa
are la baza competentele generale si cele specifice, continuturile apar,
in acest context, drept miloace de realizare a finalitatilor disciplinei.
Proiectarea acti)itatii didactice, ca si elaborarea de manuale scolare
alternati)e trebuie sa fie precedate de lectura integrala a programei
scolare si de urmarirea logicii interne a acesteia.
Activitatile de invatare si strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie sa
tina seama de atat precizarile programei, cat si de particularitatile de varsta ale elevilor,
de ac+izitiile, interesele si preocuparile lor, pentru asigurarea accesibilitatii demersului
didactic.
$rientarea studiului catre elev
5ecomandarile cu privire la libertatea profesorilor de a-si alege textele-suport
adecvate pentru evidentierea notiunilor cuprinse in domeniul Lectura/ Literatura releva
relatia dintre programa scolara - principalul document care g+ideaza activitatea la clasa -
si manualul scolar ca instrument de lucru flexibil si adaptabil nevoilor concrete ale
grupului de elevi. Din necesitatea de orientare a studiului catre elev, profesorii isi vor
adapta demersurile didactice in functie de nevoile reale ale acestuia, atat in selectarea
textelor pentru studiu (texte literare apartinand diverselor genuri si specii, dar si diferite
tipuri de texte nonliterare), cat si a metodelor activ-participative, a activitatilor didactice
de tip formativ si performativ, care presupun implicare si interactiune pentru rezolvarea
unor sarcini de invatare concrete. (ptiunea pentru selectarea temelor si a textelor se poate
face si pe baza unor c+estionare de evaluare a capacitatilor si a intereselor de studiu ale
elevilor din clasa.
1entrarea pe elev, ca subiect al activitatii instructiv-educative presupune
respectarea unor exigente ale invatarii durabile, asa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitatii de
comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, desc+is si creativ)
- exersarea lucrului in ec+ipa, a cooperarii si,sau a competitiei)
- realizarea unor activitati diverse de receptare si producere de mesaje orale si
scrise, care sa dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria invatare)
- integrarea, in predare-invatare-evaluare, a elementelor de continut din cele trei
domenii ale disciplinei (lectura, practica rationala si functionala a limbii, elemente de
constructie a comunicarii), pentru a le oferi elevilor motivatii pentru invatare si un
demers coerent integrator al formarii capacitatilor de comunicare
Selectarea continuturilor invatarii in raport cu finalitatile vi%ate
2rogramele pun in centrul procesului didactic finalitatile pe care acesta trebuie sa le
aiba in vedere. 1ontinuturile disciplinei devin, in acest context, mijloace de atingere a
acestor finalitati si ele pot fi diverse si c+iar diferite. De exemplu, nu se studiaza textul x
sau ;, ci tipuri de texte, care ofera cadrelor didactice oportunitati de actualizare si de
transferare a competentelor de lectura ale elevilor. De asemenea, nu se studiaza doar
despre verb sau despre adjectiv, ci si despre felul in care acestea functioneaza in
comunicare. 1u alte cuvinte, profesorii vor urmari sa puna in practica trecerea, in
predare, de la un accent preponderent pe informativ si reproductiv, la focalizare pe
formativ si pe autonomia elevului in manevrarea cunostintelor asimilate.
&n domeniul continuturilor, o pondere importanta au capatat formele comunicarii
orale, introducerea textelor nonliterare, a altor forme de comunicare artistica (teatru,
film), desc+iderea canonului scolar spre texte actuale din literatura romana, toate acestea
urmarind de fapt sa-i ofere elevului o motivatie mai buna pentru dezvoltarea propriei
personalitati si sensibilitati intr-o lume dinamica.
Caracterul functional, practic, aplicativ al predarii-invatarii.
%tudiul limbii romane se axeaza pe doua coordonate principale: (a) normativa si
(b) functionala, avand ca obiectiv formarea la elevi a unor deprinderi de a folosi limba
romana corect, adecvat si eficient in producerea si receptarea textelor orale si scrise.
Abordarea continuturilor propuse se va face in ordinea aleasa de autorii de manuale sau
de profesori, integrandu-le acolo unde considera ca au eficienta didactica. %e recomanda,
pentru studiul limbii romane, folosirea, de preferinta, a textelor selectate pentru
domeniul #iteratura.
&n ceea ce priveste producerea de mesaje scrise si orale se vizeaza competente
procedurale care sa poata fi transferate in contexte variate (rezumare, analiza, comparare,
argumentare, descriere etc.). <extele literare si nonliterare vor fi folosite ca mijloace pentru
formarea deprinderilor de receptare, care sa fie aplicate adecvat si la lectura altor texte de
acelasi tip. 2entru sugestii si exemple de activitati de invatare, se vor consulta volumele &hid
metodologic. Aria curriculara Limba si comunicare, liceu, si&hid metodologic pentru
aplicarea programelor de limba si literatura romana - invatamant primar si
gimna%ial, :ucuresti, !ditura Aramis, "##", elaborate de 1onsiliul 9ational pentru
1urriculum.

!. "bservatii asupra specificului evaluarii de proces a disciplinei si recomandari ce
vizeaza evaluarea continua la disciplina respectiva in functie de clasa si nivel.
2entru asigurarea unei eficiente sporite a invatarii, se recomanda ca profesorii sa
foloseasca in mod adecvat scopurilor educationale toate tipurile de evaluare: evaluare
initiala, evaluare continua, evaluare sumativa) evaluare de proces, de produs si de
progres, dar si o diversitate de metode si instrumente de evaluare (traditionale si
complementare). 2entru a face invatarea mai atractiva pentru elevi, se pot folosi metode
si instrumente complementare de evaluare, precum: observarea sistematica a
comportamentului elevilor, investigatia, referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
!xemple si sugestii se pot gasi in volumul &hid de evaluare. Limba si literatura
romana, :ucuresti, !ditura Aramis, "##/, elaborat de %erviciul 9ational de !valuare si
!xaminare.
./0 !f. !. ,imard, l!ments de didacti"ue du fran#ais langue
premi$re, 1ontr4al, "e 5oec6 si 0ancier, .778, componenta )erbala a
comunicarii poate fi definita prin aceste trei dimensiuni.