LECTURA ELEVILOR IN INVATAMANTUL PRIMAR

MOTTO: Carte frumoas, cinste cu-i te-a scris, ncet gndit, ginga cumpnit Eti ca o floare anume nflorit Minilor mele, care te-au deschis ( Tudor Arghezi - Ex Libris)

Lectura crii ofer celui care o parcurge, pe lng satisfaciile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecie, de meditaie. Ea ndeamn la introspecie, angajeaz valori formativ- educative, care i pun amprenta pe ntregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se consider c cititul reprezint unul dintre cele mai de pre instrumente ale activitii intelectuale. Rolul important detinut de lectura ca activitate intelectuala-este determinat de contributia sa la dezvoltarea personalitatii copiluluidin mai multe puncte de vedere: a.sub aspect cognitiv: imbogateste orizontul de cultura al elevilor, miscandu-i pe verticale temporale si spatiale distincte, prezentandu-le evenimentedin existenta universului, a comunitatilor umane si a indivizilor. b.sub aspect educativ: le ofera exemple de conduita morala superioara ii indeamna la reflexii,pentru a distinge binele de rau si a urma binele c.sub aspect formativ: le dezvolta gandirea , imaginatia, capacitatea de comunicare. [1] n clasa I, elevii nvata elementele analitice ale cititului, adica literele, silabele, cuvintele si combinarea cuvintelor n vederea ntelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . Dupa perioada de alfabetizare , in etapa numita post alfabetara, pot incepe ei insisi sa
1Corneliu Craciun- Metodica predarii limbii romane -Ed. Emia, Deva 2003, pag.193

lectureze texte scurte, povesti sau povestiri in editii prescurtate, accesibile copiilor.

Pentru

ca lectura s plac, trebuie s fie atractiv i s corespund puterii de nelegere a micului colar. n aceast perioad i atrag crile frumos colorate, cu ilustraii, cu versuri simple, cu texte scurte, avnd literele de format mai mare. Accesibilitatea unui text pe care il citesc scolarii mici nu este data atat de nivelul lui artistic ridicat, de numarul figurilor de stil, cat de masura in care problematica acestei creatii se inscrie in sfera de interese ale copiilor...[ 2] n clasa a II-a, receptarea mesajului scris pune n fata elevilor cteva obiective de referinta mai complexe, cum ar fi identificarea literelor, grupurilor de litere, cuvintelor si sintagmelor n spatiul grafic; corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mna; citirea n ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut; identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit n gnd; corelarea imaginilor cu textul , lectura unui text de mica ntindere (150-200 cuvinte), la prima vedere, precum si citirea expresiva, cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct, semnul ntrebarii, semnul exclamarii) . Pentru acestea, elevii vor nvata despre titlu, autor, alineate, text si ilustratie, vor relata ntmplari dintr-un text narativ, vor recita poezii si vor ncepe sa citeasca - n mod dirijat - carti din literatura pentru copii, fiind ndemnati sa-si ntocmeasca o biblioteca personala.Astfel dupa studierea povestiriiCioc! Cioc!Cioc!dupa Emil Garleanu li se va recomanda copiilor sa citeasca doua povestiri scurte din volumul Din lumea celor care nu cuvanta. Ca sa sporeasca interesul copiilor , invatatorul va citi in clasa o parte a povestirii, intrerupand lectura in punctul culminant. Nu va spune copiilor care este deznodamantul, ceea ce ii va determina sa citeasca in continuare singuri. n clasa a III-a, care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (III-IV), se propun, ntre obiectivele de referinta, cerinte legate de texte literare si nonliterare, citirea n mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere), precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare. Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii, gnduri, sentimente n legatura cu faptele si actiunile personajelor, despre continutul narator al textelor, diferentierea acestora. Pe lnga nvatarea altor elemente despre carte, povestire, personaje, dialog, descriere, text liric, elevii vor fi initiati n textele nonliterare cum ar fi reclama, informatia din ziar, cuvinte
2. Ioan Serdean- Didactica limbii si literaturii romane in invatamantul primar- Ed. Corint, Bucuresti, 2007, pag.165

ncrucisate. Lungimea textelor poate fi de pna la 300 de cuvinte, dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. Cele mai multe texte narative contin povestire la persoana a-III-a, facute de un autor care si-a imaginat cele povestite, sau care a fost martor al evenimentelor relatate. Sunt texte in care povestitorul este participant activ la actiune,iar naratiunea se desfasoara la persoana I, ceea ce ii da un plus de autenticitate si afectivitate.Astfel, elevii inteleg mai bine texte ca Amintiri din copilarie de Ion Creanga, texte din operele lui I.L. Caragiale, Mihail Sadovreanu, B. St. Delavrancea. n clasa a IV-a, capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (n sens didactic), nzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate, ca si continut, forma si ntindere. Elevii vor cunoaste multe dintre ,,secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere, dialog, naratiune), caracterizarea si rolul personajelor, ideile organizate n jurul unor subiecte si conflicte, tipologia textelor. La obiectivele de referinta, se manifesta aceeasi grija pentru ,,cresterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice, mitologice etc.)'', pentru alegerea lecturii n functie de gustul personal, de calitatea textelor recomandate sau descoperite. Invatatorul ii va face pe copii sa se emotioneze in fata intamplarilor din basme , sa-i indrageasca pe eroii care reprezinta fortele binelui, sa povesteasca faptele lor : Fat Frumos din lacrima de Mihai Eminescu, Fata babei si Fata mosneagului de Ion Creanga, ca si basme din literatura universala: Alba ca Zapada de Fratii Grimm, Micul print de Antoine de Saint- Exupery). O specie literara foarte indragita de copii este legenda. Le vor fi prezentate legendele romanesti din culegerea lui Neculce, legendele versificate de Dimitrie Bolintineanu sau povestite de Alexandru Mitru sau Dimitru Almas. Un camp larg pentru discutii despre copoilarie poate fi creat prin lectura unor schite, povestiri si romane despre copilarie, cum ar fi: Dumbrava minunata de Mihail Sadoveanu, Fetita cu chibriturile de H. Chr. Andersen, Cuore de Edmondo de Amicis. Pline de semnificatii sunt si textele care evoca trecutul istoric, cum ar fi schitaMos Ion Roata si Unirea de Ion Creanga, Stejarul din Borzesti de Cusebiu Camilar. Copiii pot face cunoostinta si cu literatura de aventuri, cu texte precum Fram, ursul polar de Cezar Petrescu, Toate panzele sus! de Radu Tudoran, Aventurile lui Tom Sawyer de Mark Twain.

Tot acum este momentul sa le recomandam unora dintre copii literatura stiintificofantastica a lui Jules Verne, Ion Hobana . Invatatorul trebuie sa aiba o grija deosebita pentru a-i determina pe copii sa citeasca si sa indrageasca poezia. Astfel, poezii despre trecutul de lupta al poporului, (legendele istorice ale lui Dimitrie Bolintineanu, Cantece de Vitejie ale lui George Cosbuc), poezii care fac elogiul patriei, poezii despre copilarie(Iarna pe ulita de George Cosbuc, poezii de Nina Cassian, Gellu Naum, Ana Blandiana, Marin Sorescu), poezii despre munca si profesiuni, poezii despre frumusetile naturii si despre vietuitoare ale lui Mihai Eminescu,, Geoge Cosbuc, Octavian Goga, Tudor Rghezi. George Toparceanu, Elena Farago. Dintre poezii , copiii pretuiesc mult fabula , de aceea invatatorul trebuie sa-i familiarizeze pe copii cu cele ale lui Grigore Alexandrescu, , Al. Donici. Totodata vor fi citite fabule din literatura universala: cele din proza lui Esop, fabulele lui La Fontaine, Lev Nicolaevici Tolstoi. Din universul cultural al copiilor nu trebuie sa lipseasca operele apartinand genului dramatic.In activitatile din clasa se folosesc lecturi dramatizate, monologuri, scenete, mici piese de teatru. Repertoriul se constituie din creatiile marilor dramaturgi:Ion Luca Caragiale, B. St. DelavranceaSi ale scriitorilor contemporani:Victor Eftimiu, Nina Cassian, Gellu Naum, Alexandru Mitru, Marin Sorescu, Calin Gruia etc. Lectura- ca forma de acces la orice fel de informatie - constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. Nici o comunicare nu se poate realiza dect daca se utilizeaza un limbaj comun, daca elevii nteleg la fel sensul cuvintelor, daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva. Pe langa pregatirea asigurata prin lectiile de citire/lectura in care sunt initiati in tehnicile muncii cu cartea , la orele speciale de lectura , invatatorii sunt datori sa asigure si o anume pregatire speciala , care sa-i orienteze pe elevi in vederea folosirii cartii pentru lectura. Este vorba atat despre carti sau lecturi recomandate de programe si manuale, cat si despre carti pe care ei insisi , din proprie initiativa, trebuie sa stie cum sa le caute , cum sa le solicite de la biblioteca , si mai ales, cum sa le folosesca.[3]

3. Viorica Dobre- Forme de stimulare si indreptare a elevilor catre lectura suplimentara- pag. 1469 Revista Invatamantul primarnr.1-4/2008 Ed Miniped

Pentru a dezvolta gustul elevilor pentru citit, pentru a-i face s iubeasc cartea, pentru a le satisface interesul de a cunoate viaa, oamenii i faptele lor, lectura trebuie ndrumat, verificat i evaluat. Forma de ndrumare cea mai des folosit n aceast activitate este povestirea (nvtorului i a elevilor). Povestirea nvtorului realizat pe un ton adecvat, cu nuanrile impuse de coninutul prezentat, ntr-un ritm corespunztor i de asemenea nuanate cu pauze logice i psihologice bine plasate, are darul de a genera triri emoionale, sentimente. i ceea ce e mai important, este faptul c nvtorul are posibilitatea ca pe tot parcursul redrii evenimentelor, datelor, faptelor, etc., s ntrein un permanent dialog cu elevii, fie i numai din priviri. nsi reglarea povestirii realizat de nvtor se face ca rspuns al tririlor elevilor ce pot fi citite n locul lor, pe feele lor, iar explicarea sensului figurat al unor cuvinte, al unor figuri de stil, se poate face din mers fr a ntrerupe tririle afective ale elevilor. Pentru a-i face pe elevi sa traiasca intregul complex de sentimente izvorate din contextul unui text este necesar ca insusi invatatorul sa se emotioneze sincer si convingator in fata operei artistice; pe aceasta cale el va transmite emotia sa fireasca celor pe care ii formeaza si ii educa [4].Nu trebuie neglijat povestirea elevilor. Cei care au citit o lectur, o povestesc n clas. Se completeaz coninutul povestirii de ctre mai muli elevi. Ei se ntrec n a povesti ct mai mult i mai frumos, fapt care antreneaz i pe cei mai puin dornici de lectur. O alt form de ndrumare a lecturii suplimentare o constituie vizitarea bibliotecii colare. Acolo, ntr-o atmosfer propice, s se fac i prima fi de cititor. E bine s se fac o vizit la o librrie, unde sunt expuse mai multe cri pentru copii. Aici elevii au ocazia s-i cumpere cte o carte plcut. Se trece astfel la o nou form de ndrumare i anume ca prin crile cumprate, elevii s-i pun bazele bibliotecii personale. Popularizarea crilor trezete de asemenea interesul pentru lectur. n acest sens se citesc scurte fragmente dintr-o oper literar, se recit unele poezii frumoase sau se prezint ilustrate ce reprezint scene din poveti sau basme. Diafilmele constituie un alt important mijloc de ndrumare a lecturii suplimentare. Ele prezint opera literar n imagini, astfel c elevii vin mai repede n contact cu coninutul lecturii. C.D.-urile sunt folosite tot mai mult de elevii care au acas un calculator.

44 Dumitru Logel si colaboratorii- Sinteze de metodica a predarii limbii si literaturii romane in invatamantul primar-Ed. Carminis, 2009, pag86.

Ghicitorile literare sunt mijloace pasionante ce-i invit pe elevi la lectur. Acestea se pot defura astfel: se citete un fragment i se cere elevilor s indice opera din care face parte sau se numete eroul principal (personajul) i ei indic lectura corespunztoare. Din poezii se pot recita unu, dou versuri i elevii vor continua poezia, dup ce vor spune titlul i autorul. Dramatizrile unor texte ntlnite n manualele de citire i stimuleaz pe copii s citeasc din dramaturgia scris pentru ei. nsemnrile asupra operelor citite se vor referi la: titlul lecturii citite, autorul, expresii literare din cele mai frumoase, un desen care s ilustreze un aspect din coninutul lecturii, copierea unor fragmente scurte, personajele principale i mai trziu (n clasa a IV-a) un foarte scurt rezumat. eztorile i concursurile litarare amplific interesul elevilor pentru lectur. n cadrul acestor activiti, ei au posibilitatea s se afirme, s demonstreze c au citit multe lecturi, c tiu s povesteasc frumos sau s recite cu expresivitate o poezie. Lectura pe care trebuie s o citeasc elevul trebuie dirijat de ctre coal, dar i de ctre familie. ntr-o familie unde sunt prea puine cri, unde prinii i fraii mai mari consider lectura o corvoad, rareori se poate atepta ca un copil s dovedeasc pasiune pentru lectur, pentru carte, pentru coal i dimpotriv, n familiile n care exist dragoste pentru carte, transformarea fiecrui copil ntr-un mic cititor se poate face pe nesimite. Dar exemplul personal n familie poate trece neobservat de ctre copil, dac lectura celor mari nu constituie o plcere individual, dac nu este nsoit i de stimularea interesului celorlali membri ai familiei pentru carte. n acest scop, povestirea coninutului, nu neaprat n ntregime, comentarea celor citite n mediul familial, reprezint un foarte bun mijloc pentru dezvoltarea dragostei pentru lectur. Citirea lecturii suplimentare trebuie s devin o deprindere. Formarea deprinderii n urma unei supravegheri i ndrumri atente i contiente este un proces lent care nu trebuie forat, dar nici lsat la voia ntmplrii. Copii trebuie s ajung s citeasc din proprie iniiativ, n fiecare zi, avnd sentimentul satisfaciei i nu al unei obligaii neplcute. Pentru ca lectura s-i ating scopul, e nevoie ca pe lng ndrumare s se fac verificarea i evaluarea ei. Pot fi folosite ca metode de verificare i evaluare: discuii pe

marginea celor citite, povestirea elevilor, cercetarea caietului de lectur, chestionarea oral, jocuri literare, completarea unor rebusuri. n cadrul discuiilor pe marginea celor citite, se pot sublinia mai multe aspecte: autorul, personajele, faptele lor mai importante, aspectele morale evideniate n lectur. Elevii pot s-i confrunte ideile pro i contra faptelor unor personaje la nivelul puterii lor de nelegere i la nivelul experienei lor de via. Ora de lectur devine un fel de proces literar sau mai bine spus - un cmp larg de manifestare i formare a personalitii lor. Copiilor le place s se afirme, s-i spun deschis gndurile, ideile, poziia, aa cum simt, fr oprelite. Astfel noi, nvtorii, avem posibilitatea s acionm pentru nlturarea trsturilor negative de caracter i pentru stimulare, formarea i dezvoltarea celor pozitive. O alt metod de verificare des folosit la clas, este i povestirea. Foarte plcut i atractiv este povestirea n lan. Elevul care nu poate continua povestirea rupe lanul i este pedepsit prin pedepse literare.: poezii, ghicitori, proverbe. n felul acesta se descoper acei elevi care citesc lectura superficial sau nu rein evenimentele mai puin importante. La orele de limba romn, atunci cnd sunt ascultai, elevii sunt chestionai i n legtur cu lectura suplimentar care le-a fost recomandat pentru a fi citit. Astfel calificativul care li se acord, reflect i lectura n afara clasei. Completarea rebusurilor literare este o activitate ndrgit de elevi i uor de verificat i de evaluat cunotinele lor. Cu toat amploarea pe care au luat- o mijloacele audio- vizuale n difuzarea culturii, cartea a rmas i va rmne unul dintre cele mai frecvente mijloace de autoinstruire. Prin intreaga lui activitate, invatatorul urmareste cultivarea interesului pentru carte, a respectului pentru aceasta, a gustului elevilor pentru a citi si a intelege cartile lecturate, a deprinderii de a folosi cartea in mod independent din proprie initiativa [5] Lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) n clasa si n afara clasei, prin importanta ei, ramne o obligativitate didactica. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru nvatarea permanenta
5. Dumitru Logel si colaboratorii- Sinteze de metodica a predarii limbii si literaturii romane in invatamantul primar-Ed. Carminis, 2009, pag88.

Lectura timpurie

asigura pregtirea intelectual a copiilor; pregtirea

corespunztoare a acestora pentru celelalte discipline i integrarea lor n viaa social . S urmm exemplul marelui Mihail Sadoveanu, care a spus: Mi-a plcut s caut frumuseile limbii i puterea vie a imaginilor. Le-am gsit n multe cri ale trecutului i n creaia anonim a folclorului spre care m-am aplecat totdeauna cu interes i preuire,... le-am nvat de la naintai i de la dasclul meu de limb...

BIBLIOGRAFIE 1. 2. Corneliu, Craciun- Metodica predarii limbii romane -Ed. Emia, Deva 2003 Viorica ,Dobre- Forme de stimulare si indreptare a elevilor catre lectura suplimentara, Revista Invatamantul primarnr.1-4/2008 Ed Miniped Dumitru, Logel si colaboratorii- Sinteze de metodica a predarii limbii si literaturii romane in invatamantul primar-Ed. Carminis, 2009 Ioan ,Serdean- Didactica limbii si literaturii romane in invatamantul primarEd. Corint, Bucuresti, 2007; Programa scolara- Limba si literatula romana-clasele I, a-II-a, a-III-a, a-IV-a, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Bucuresti, 2004.

3. 4. 5.