Importanța metodelor active pentru procesul de predare-învățare-evaluare cu aplicații pe o unitate

didactică la alegere

Dezvoltarea gândirii critice a elevilor se realizează prin folosirea metodelor activ-participative , care îi
transformă pe elevi din subiecți pasivi în subiecți activi ,coparticipanți la procesul de formare. Printre
avantajele acestor metode se numără: caracterul formativ , obținerea unor răspunsuri într-un timp mai
scurt, dezvoltarea spiritului de echipă, relaționarea , dobândirea încrederii în sine a elevului, dezvoltarea
spiritului competitiv.Pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor, profesorul trebuie să asigure un
demers didactic adecvat învățării active, folosind metode, procedee și tehnici de învățare
eficiente.Metodele active nu trebuie separate de cele tradiționale, însă profesorul trebuie să pună
accentul pe strategii didactice moderne, care să trezească și să mențină interesul elevilor.

Pentru a demonstra importanța acestor metode, este necesară aplicarea lor pe o unitate didactică,
exemplificată într-un scenariu didactic.

Unitatea de învățare: Schița

Text suport: Vizită, de I.L. Caragiale

Clasa a Va

Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe/receptarea unei opere epice

Motivația- această lecție este valoroasă, deoarece dezvoltă gândirea critică a elevilor, oferindu0le
posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în legătură cu un text literar, de a se implica activ prin
formularea unor opinii personale, de a-și împărtășiideile celorlalți colegi.

Competențe generale

-receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare

-receptarea mesajului scris din texte literare și nonliterare,în scopuri diverse

-utilizarea corectă și adecvată a limbii române, în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare cu scopuri diverse

Competențe specifice

3.1-identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text

4.1- redactarea unor lucrări pe o anumită temă, urmărind un plan

4.4-redactarea unor texte imaginative și reflexive în scopuri și în contexte variate

Obiective operaționale:
O1-să anticipeze conținutul textului ,pe baza termenilor dați în avans-prelectură

O2-să citească textul corect, conștient și expresiv

O3-să explice sensul unor cuvinte sau expresii din necunoscute din text

O4-să elaboreze planul simplu de idei al textului

O5-să selecteze din text structuri semnificative pentru conținutul acestuia

O6-să realizeze o extensie a textului dat

O7-să transpună mesajul educativ al textului în propria experiență

Strategia didactică

Metode și procedee: conversația euristică,expunerea, lectura, lectura explicativă, termeni

cheie(termeni dați în avans), brainstorming, explozia stelară , jurnalul dublu, eseul de cinci minute

Mijloace de învățământ: manualul, dicționare de sinonime, tabla,flipchart, markere

Resurse umane: clasa de elevi cu nivel mediu

Resurse temporale: 50 de minute

Scenariu didactic

I.Evocarea
Profesorul intră în clasă și asigură climatul favorabil desfășurării lecției.

Elevii își pregătesc materialele necesare pentru lecție.

Se verifică apoi tema elevilor, făcându-se corecturile necesare dacă este cazul.

Reactualizarea cunoștințelor anterioare: 3 min

Metoda R.A.I.- Profesorul le adresează întrebări elevilor din lecția anterioară. Elevii răspund la
întrebările profesorulu, apoi adresează întrebări altor colegi şi se implică activ în desfăşurarea lecţiei.

- Ce reprezintă opera epică?

Răspuns: Opera epică reprezintă opera în care autorul își exprimă gândurile în mod indirect, prin
intermediul acțiunii și al personajelor.

-Care sunt elementele unei opere epice?

Opera epică cuprinde: indici spațio-temporali, personaje, acțiune, moduri de expunere.

Întrebările elevilor adresate colegilor:

-Cum se clasifică personajele după locul ocupat în operă?

Răspuns: personajele se clasifică în : principale, secundare, episodice.

Care sunt modurile de expunere întâlnite în opera epică? Care dintre ele este predominant?

Răspuns: Într-o operă epică se pot întâlni următoarele moduri de expunere: narațiune, descriere, dialog,
monolog, predominantă fiind în general narațiunea.

II. Realizarea sensului

Captarea atenției

Metoda Termeni cheie/termeni dați în avans 2 min

Profesorul scrie pe tablă cinci termeni cheie extrași din textul ce urmează a fi studiat: onomastică, vizită,
Ionel, cadou, prietenă.Se adresează frontal sarcina de lucru: „ Alcătuiți fiecare câte un enunț în care să
folosiți termenii prezentați”.

Elevii rezolvă individual sarcina de lucru.

Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor urmărite

Profesorul scrie pe tablă titlul lecției: Vizită, de I.L.Caragiale și enunță obiectivele avute în vedere.

Dirijarea învățării

• Cunoașterea și explorarea textului 10 min

Se efectuează lectura textului, elevii urmând să descopere termenii avansați inițial și legătura dintre ei.

Prin dezbatere în perechi, se concluzionează că termenii anticipează tema textului: vizita pe care autorul i-
o face prietenei sale, cu ocazia onomasticii fiului său Ionel.

• Prin activitate frontală, se explică cuvintele necunoscute din text, elevii folosind dicționarul.

onomastică-ziua numelui

chesea= vas mic de sticlă, de cristal sau de porțelan, în care se ține dulceața

vestibul=hol(la intrare)

șoșoni=încălțăminte de iarnă(din pâslă, cauciuc) care se poartă peste pantofi

• Explozia stelară- este o metodă care activează brainstormingul. Profesorul împarte clasa în cinci echipe
a câte 4 elevi. Se împart echipelor steluțe pe care ei vor formula întrebări pe baza textului citit, începând
cu cuvintele: cine? ce?când? de ce? 10 min

1.Cine vine în vizită la doamna Maria Popescu?

Cine strigă după ajutorul doamnei Popescu?

5. Care persoană 2. Ce primește în dar Ionel?

este responsabilă de VIZITĂ

comportamentul băiatului? Ce reiese din comportamentul lui

Ionel?

4. De ce pleacă Ionel 3. Când se petrece acțiunea?

cu cheseaua de dulceață?

Se lipesc steluțele pe coala de flipchart, se citesc întrebările formulate de elevi .Profesorul îi îndrumă pe
elevi în elaborarea răspunsurilor la întrebările formulate în echipă .

1.Autorul îi face o vizită doamnei Maria Popescu.

Slujnica strigă după ajutorul doamnei Popescu.

2.Ionel primește în dar o minge de cauciuc foarte elastică.

Din comportamentul lui Ionel reiese proasta educație pe care a primit-o din partea mamei sale, lipsa de
respect față de vizitator și atitudinea indiferentă față de observațiile mamei sale.

3. Acțiunea se petrece în ziua de Sf.Ion.

4.Ionel pleacă cu cheseaua cu dulceață ,pentru a-i turna musafirului dulceață în șoșoni.

5. Mama este principalul vinovat pentru comportamentul elevului.

Elevii notează răspunsurile în caiete.

• Jurnalul dublu- ajută elevul să stabilească legături între textul citit și experiența personală.metoda
demonstrează posibilitatea interpretării diferite a aceluiași text.

Elevii împart pagina în două părți, trasând o linie verticală pe mijloc .În partea stângă se pot nota
citate,fragmente ,iar în partea dreaptă le vor comenta ,vor justifica alegerea făcută.
Activitate pe grupe Timp de lucru-10 minute

După trecerea timpului de lucru, se citesc fragmentele selectate și interpretările acestora.

fragment/paragraf semnificativ comentarii /interpretări

-A! asta nu e bine, domnule maior, zic eu; tutunul Replica lui Ionel evidențiază obrăznicia acestuia,
este o otravă... lipsa de educație .
— Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrând
cu lingura în cheseaua de dulceață...

— Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era să-mi Răsfățul peste măsură pe care mama i-l oferă
scoți ochiul... Ți-ar fi plăcut să mă omori? --- involuntar copilului.
Sărută-mă, să-mi treacă și să te iert!Maiorul
sare de gâtul mamei și o sărută... Mamei îi
trece

Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul Atitudinea ironică a autorului față de cele
ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să- întâmplate în ziua respectivă.
mi toarne dulceață înșoșoni.

• Realizarea planului simplu de idei al textului

Activitate frontală- 10 minute

Prin conversație euristică, pe baza descoperirilor făcute de elevi,profesorul realizează cu aceștia planul
simplu de idei al textului.

1.Autorul îi face o vizită prietenei sale, doamna Maria Popescu, cu ocazia onomasticii fiului său Ionel.

2.Ionel primește în dar o minge de cauciuc.

3. În timp ce vizitatorul discută cu doamna Popescu despre educația lui Ionel, se aud țipetele slujnicei
provocate decomportamentul băiatului.

4. Încercând să intervină, doamna Popescu primește o lovitură de sabie sub ochi.

5. Ionel bate toba, suflă din trâmbiță și lovește policandrul, vărsând cafea pe pantalonii vizitatorului.

6. Ionel iese cu cheseaua cu dulceață în vestibul.

7. Cu permisiunea mamei, Ionel fumează o țigară, iar la scurt timp leșină, spre disperarea acesteia.

8.După ce îl ajută pe Ionel să-și revină, naratorul pleacă acasă, unde descoperă că șoșonii săi erau plini
cu dulceață.

Elevii notează planul de idei în caiete.

Reflecția
Eseul de cinci minute

Elevii vor realiza un eseu pornind de la următoarele întrebări:

-Ce lucru important ai reținut din lecția de azi?

-Ce te-a atras în mod deosebit și ce ți-a displăcut profund în legătură cu cele întâmplate?

-Cum ai fi reacționat dacă ai fi fost tu vizitatorul?

Așadar, prin folosirea metodelor activ-participative, profesorul urmărește eficientizarea procesului de

predare-învățare-evaluare, cu accent pe participarea și implicarea tuturor elevilor la activitățile de
învățare, pentru a facilita procesul dobândirii și asimilării informațiilor.

Însă există și unele limite sau dezavantaje ale acestor metode, printre ele numărându-se următoarele:
timpul de lucru este prea scurt pentru rezolvarea unei sarcini, unii elevi obosesc repede, pot apărea
blocaje cognitive la unii elevi, munca inegală în rezolvarea sarcinilor,în sensul că unii elevi din grup
muncesc mai mult, iar alții mai puțin, riscul ca unii elevi să se inspire în formularea ideilor de la ceilalți
colegi de grup.

În concluzie, profesorul trebuie să fie un adevărat maestru, care să îmbine eficient metodele activ-
participative cu cele tradiționale, pentru a optimiza procesul învățării.