PROIECT DIDACTIC

PROFESOR:
DATA: 20.09. 2016
CLASA: a V-a A
OBIECTUL: Limba şi Literatura Română
SUBIECTUL LECŢIEI: Bunicul a fost, bunica este de Ionel Teodoreanu
TIPUL LECŢIEI: receptare a unui text literar (invitaţie la lectură)
DURATA: 50’

COMPETENŢE GENERALE:
1. receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare
monologată și dialogată
3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare,
cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;
1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora;
2.5 participarea la diferite situații de comunicare
3.1 identificarea ideilor principale dintr-un text
3.2 recunoașterea modurilor de expunere utilizate îmtr-un text narativ
3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar
4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime și derivate adecvate temei date

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Se urmărește ca elevii:

a) În domeniul cognitiv:
- să citească expresiv textul;
- să construiască mesaje orale şi scrise pornind de la textul literar;
- să construiască enunţuri cu elementele lexicale noi ale textului;
- să identifice figuri de stil învăţate în textul studiat;
- să desprindă ideile principale potrivite fiecărui fragment în parte;
- să identifice trasăturile unui personaj argumentând cu exemple din text;
- să argumenteze apartenența operei la genul literar corespunzător;
- să identifice secvențele de dialog, narațiune, descriere;
- să explice semnificația titlului.
b) În domeniul intelectual-formativ:
- să utilizeze corect limba română în producerea și utilizarea de mesaje;
- să opereze cu limbajul specific studiului literaturii;
c) În domeniul afectiv:
să își dezvolte interesul și afectivitatea pentru receptarea operei;
să fie pătrunși, emoțional, de stările lirice transmise de textul studiat
 STRATEGIA DIDACTICĂ

1. METODE ŞI PROCEDEE:
- lectura expresivă, conversaţia euristică, Brainstorming, învăţarea prin descoperire, Mai multe capete la
un loc.

2. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII DIDACTICE:

- activitatea frontală, în alternanță cu activitatea pe grupe și activitatea independentă individuală.

3. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
- fişele elevilor pentru rezolvarea probelor date ca sarcini în activitatea lor pe grupe sau în activitatea
independentă individuală, volumul „În casa bunicilor”, de Ionel Teodoreanu

4. FORME DE EVALUARE:
- orală, scrisă (test formativ)

5. RESURSE:
1. BIBLIOGRAFICE
a) metodice:
- Constantin Parfene, Literatura în şcoală, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1977;
- Emanuela Ilie, Elemente de didactica literaturii române, Editura Universității „Alexandru Ioan
Cuza”, Iași, 2007;
- Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2003.
b) didactice:
- Volume de Ionel Teodoreanu
c) ştiinţifice:
- *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1998
d) pedagogice:
- Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, Iaşi, POLIROM, 1998
e) oficiale:
- Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Aria curriculară limbă şi
comunicare, Bucureşti, 1999
2. TEMPORALE
- 50 minute
3. UMANE
- 17 elevi
- clasă de nivel mediu
Motivația:
Activitatea se justifică, deoarece le oferă elevilor posibilitatea de a se familiariza cu opera și personajele
lui Ionel Teodoreanu, și totodată de a le privi dintr-o nouă perspectivă.
Activitatea le facilitează elevilor focalizarea atentiei catre un domeniu preferat (lumea copilariei și
amintirea plăcută a chipurilor bunicilor, ce făcea ca această vârstă să fie și mai frumoasă).
Intregul demers didactic urmareste dezvoltarea creativitatii, a posibilitatilor de cunoastere a textului si a
exprimarii libere a opiniei.

Conditii preliminare:
Elevii poseda anumite cunostinte despre volumele de proză ce trateză această temă a evocării copilăriei
și aducerea aminte cu duioșie și de portrele bunicilor. Spre exemplu opera lui Ion Creanga “Amintiri din
copilarie”, scrierile lui Barbu Ştefănescu Delavrancea (schițele „Bunica”, „Bunicul”), volumele lui Ionel
Teodoreanu: „Ulița Copilăriei”, „În casa bunicilor” etc.
Elevii au deja formate deprinderile de gândire, învătare si lucru in grup, incat lectia sa se poata baza pe
o strategie de invatare dirijata care sa permita implicarea totala a elevilor in activitate.

Demersul didactic
Moment organizatoric – Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității, asigurarea liniștii,
pregătirea materialului didactic, notarea absenților. Elevii se pregătesc pentru lecție.

EVOCARE

1. Verificarea temei și reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior

Cu ajutorul Metodei Scaunul autorului se verifică tema pentru acasă. Se alege un elev, ce este
invitat să ia loc pe „scaunul autorului”, așezat în fața clasei și dă citire compunerii realizate de el. Elevii
au avut ca temă realizarea unei compuneri cu titlul Bunica. După aceasta, este intervievat de către colegi
cu scopul de a clarifica elemente din „laboratorul de creație”. Posibile întrebări: Ce dificultăți ai
întâmpinat în cursul redactării? Ce timp ai alocat redactării fiecărei secvențe? Dacă ai rescrie lucrarea ai
modifica ceva? etc.
Prin Metoda Starburst (explozia stelară) profesorul reactualizează cunoștințelor anterioare ale
elevilor referitoare la opera discutată anterior, și anume, Bunica de B. Șt. Delavrancea. Elevii își vor
pune unii altora întrebări pe baza textului.

2. Captarea atenției
Pentru a le capta atenția elevilor profesorul notează în mijlocul tablei PERSOANE DRAGI MIE. Elevii
scriu sintagme sau cuvinte care le vin in minte in legatura cu acest termen. (Brainstorming)
Reguli pentru utilizarea tehnicii ciorchinelui:
- scrieti tot ce va trece prin minte referitor la tema propusa;
- nu judecati/evaluati ideile propuse, ci doar notati-le;
- nu va opriti pana nu epuizati toate ideile care va vin in minte, insistati pana apar idei noi;
- nu limitati numarul ideilor;
- lasati sa apara cat mai multe si mai variate conexiuni intre idei.
REALIZAREA SENSULUI

Demersul didactic
1. Anuntarea subiectului si a obiectivelor
Profesorul face cunoscut elevilor faptul ca urmeaza o lectie de receptare a unui text epic, și anume
Bunicul a fost, bunica, de Ionel Teodoreanu. Pe parcursul lectiei se vor desprinde ideile principale, se vor
discuta modurile de expunere, constructia personajelor, semnificatia titlului si apartenenta fragmentului la genul
epic.
2. Date despre autor și operă
Datele despre autor și operă vor fi prezentate de către profesor cu ajutorul video-proiectorului.
Aceste informații vor fi notate atât pe tablă, cât și în caietele elevilor.
3. Lectura expresivă a textului
Se va face lectura model de către profesor după care 1-2 elevi vor citi expresiv textul. Împreună cu
profesorul elevii vor identifica și explica cuvintele necunoscute.
4. Semnificatia titlului – brainstorming de grup
Titlul rezumă în două propoziții simple două aspecte esențiale ale textului, pe care se pune accent:
biografia de tinerețe a bunicului și biografia prezentă a bunicii. Bunicul este învăluit într-o aură de
poveste („a fost”), încărcat de titlurile și de decorațiile sale. Bunica, în schimb, nu poate fi imaginată de
nepoți decât la vârsta pe care o are, așa cum o cunosc ei. Orice încercări de a și-o imagina tânără, devin
imposibile pentru copii, pentru că îi îndepărtează de imaginea ei obișnuită.
5. Activitate pe echipe
Se împarte opera în patru fragmente în conformitate cu numărul membrilor din grup. Li se împarte
elevilor fișa de lucru cu diverse exerciții.
Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura
că au înţeles sarcina de lucru şi cǎ lucreazǎ corect.
Fiecare grupă își alege un raportor, care pentru început realizează lectura expresivă a fragmentului dat,
urmând ca mai apoi să dea citire rezolvării exercițiilor. Profesorul completează răspunsurile în cazul în
care s-au omis aspecte importante sau adresează întrebări care să conducă spre răspunsuri mai clare
(prin conversație euristică). Elevii din celelalte grupe sunt invitați să adreseze, la rândul lor, întrebări
colegilor care își expun rezultatele discuțiilor interpretative.
După ce fiecare raportor a prezentat rezolvarea exercițiilor, profesorul reia prezentarea ideilor
principale pentru a fi notate de fiecare elev în caiet. De asemenea, elevii notează în caiete și concluziile
referitoare la portretele bunicilor.
6. Mai multe capete la un loc
În cadrul grupelor de elevi deja constituite, acestia numara de la 1-4. Se formuleaza prima intrebare.
Elevii se gandesc la solutie singuri, apoi problema este discutata in grup. Profesorul spune un numar (3)
si toti elevii care au acel numar raporteaza clasei ce s-a discutat in grupul lor, dupa ce au completat
impreuna fisa explozia stelara. Se trece la a doua intrebare si asa mai departe.
Întrebari:
1. Care sunt personajele care participă la acțiune?
2. La ce persoană sunt povestite întâmplările?
3. Unde se desfășoară acțiunea?
4. Ce moduri de expunere sunt folosite?
5. În ce gen literar se încadreaza textul?
Elevii noteaza in caiete răspunsurile.
REFLECȚIA

Metoda “Cadranelor”
Se imparte o coala de hartie in 4 si, pe rand, vor fi completate individual cele 4 cadrane cu urmatoarele
cerinte:
1. Intocmiti un desen vizualizat in timpul lecturii.
2. Notati emotiile si sentimentele traite pe parcursul lecturii.
3. Notati legaturile care se pot face cu un fapt petrecut in viata voastra.
4. Dati un nou titlu povestirii.
Sarcinile vor fi date pe rand si rezolvate tot pe rand, pentru fiecare acordandu-se un timp de lucru.

Evaluare – aplicarea unui chestionar (5 min.)

1. Ce ati invatat astazi?
2. Ce v-a impresionat placut la lectia de astazi?
3. Ce coleg a fost cel mai activ astazi?

Extindere: Realizati o compunere narativa cu titlul Persoane dragi mie.

ANEXA 4

FIȘĂ DE LUCRU

EXPLOZIA STELARĂ

UNDE se desfășoară
actiunea?

CE LA CE persoană

moduri de expunere apar sunt relatate întâmplările?

CARE sunt ÎN CE gen literar se

personajele care participă la acțiune? încadrează textul?
 FISA DE LUCRU

PLANUL SIMPLU DE IDEI

Fragmentul 1
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………

Fragmentul 2
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………

Fragmentul 3
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………

Fragmentul 4
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
 Chestionar

1. Ce ati invatat astazi?......................................................................................................

2. Ce v-a impresionat placut la lectia de astazi?................................................................

1. Ce coleg a fost cel mai activ astazi?...............................................................................

Chestionar

1. Ce ati invatat astazi?......................................................................................................

2. Ce v-a impresionat placut la lectia de astazi?................................................................

3. Ce coleg a fost cel mai activ astazi?...............................................................................

Chestionar

1. Ce ati invatat astazi?......................................................................................................

2. Ce v-a impresionat placut la lectia de astazi?................................................................

3. Ce coleg a fost cel mai activ astazi?...............................................................................

Chestionar

1. Ce ati invatat astazi?......................................................................................................

2. Ce v-a impresionat placut la lectia de astazi?................................................................

3. Ce coleg a fost cel mai activ astazi?...............................................................................

ANEXA 5

METODA CADRANELE

Desen vizualizat in timpul lecturii Emotiile si sentimentele traite pe parcursul

lecturii

Legaturile ce se pot face cu un fapt petrecut in Un nou titlu povestirii

viata voastra
ANEXA 1
GRUPA I

„Bunicul a fost, bunica este”

de Ionel Teodoreanu
Fişă de lucru

Se dă textul:
„E TERIBILĂ CASA bunicilor!
Uf! de câte ori trebuie să se ducă la bunici cu părinţii, copiii se uită chiorâş unul la altul, strâmbă din
buze, dau din cap, şi sunt ca zmeele descălecate de pe vânturi şi arestate în dulap, cu cozile înfăşurate, sfoara
depănată şi zbârnâietoarea mută.
Mâinile trebuie să fie curate şi dulci la pipăit, unghiile tăiate, părul pieptănat — dar nu cu mâinile —,
hainele periate, ghetele lustruite.
— Să nu vorbiţi tare şi neîntrebaţi, să nu râdeţi prosteşte, să nu puneţi mâna pe lucruri, să nu v-atingeţi
de pisici, să nu faceţi obrăznicii...
— Atunci ce să facem?
— Să fiţi cuminţi.
Să nu, să nu, să nu. Asta-i casa bunicilor: zidurile între care nepoţii n-au voie să fie copii. E mai rău decât la
biserică. Acolo măcar e lume multă, mare şi cam surdă, iar copiii — printrei babe şi moşnegi — sunt ca în
pădurea veche: îşi fac semne şi râd pe furiş şi înfundate. Dar bunicii sunt doi, fiecare în câte un fotoliu;
părinţii, doi, fiecare pe un scaun; iar copiii, prizonieri între ochelarii bunicilor şi ochii părinţilor.”

1. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: chiorâș, neîntrebați.
2. Construiți enunțuri cu expresiile: a se uita chiorâș, a strâmba din buze.
3. Precizaţi câte un antonim pentru: curate, lustruite, tare, multă.
4. Identificați în fragmentul dat două figuri de stil distincte.
5. Extrageți ideile principale din text.
6. Identificați în text sintagmele ce descriu casa bunicilor.
ANEXA 2
GRUPA II
„Bunicul a fost, bunica este”
de Ionel Teodoreanu
Fişă de lucru
Se dă textul:
„Bunicul a fost procuror general, adică generalul procurorilor.
Tata spune:
— Nimeni nu crâcnea în faţa tatei.
— Stăteau toţi smirnă?
— Toţi.
— Chiar şi mata?
— Chiar şi eu.
Teribil!
— Şi bunica? urmează logic glasul inocent.
Tata vrea să se încrunte, dar zâmbeşte cu ochii mici.
— Mama? se întreabă el. Straşnică femeie! Râde şi nu mai spune nimic.
Aşa e tata: când nu vrea să spună ceva, îi vine să râdă. Cu mama râde des. Mama se supără, şi tata parcă
e copilul mamei, ca şi ceilalţi.
Bunicul a fost şi primar şi decanul avocaţilor, bunicul a fost decorat: decoraţiile le ţine bunica în
şifonieră, şi portretul bunicului, din salon, pe tot pieptul fracului.
— Tată, bunicul e ca o poveste.
— De ce?
— Fiindcă începe cu „a fost”.
Tata zâmbeşte. Asta nu înseamnă întotdeauna că e vesel. Dar nici nu se supără.”

1. Explicați cum s-a format cuvântul zâmbește din text.

2. Construiți enunțuri cu expresiile: a sta smirnă, a nu crâcni.
3. Precizaţi câte un antonim pentru: stăteau, zâmbește, vesel, întotdeauna.
4. Identificați două figuri de stil distincte.
5. Extrageți ideea principală din text.
6. Desprindeți din text acele sintagme care conturează portretul bunicului și al bunicii.
ANEXA 2
GRUPA III

„Bunicul a fost, bunica este”

de Ionel Teodoreanu
Fişă de lucru

Se dă textul:
„Acum bunicul e alb şi zâmbeşte. Chiar şi primăvara el e tot ca un copăcel nins. Are ceas de aur cu
muzicuţă, ochelari cu ramă de aur — şi stă. Stă acasă toată ziua. E foarte bine să fii bunic.
Bunica a fost şi ea tânără, adică a fost mireasă când bunicul nu era bunic, când tata nu era tată, şi când
copiii tatei nu erau deloc. Numai gândindu-se la tinereţea ei, mintea copiilor se înceţoşează de aţe de păianjeni
mai colbăite decât cele din pod de pe cărţile cu litere chirilice.”

1. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: tinerețe, colbăite.
2. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: colbăite, chirilice.
3. Precizaţi câte un antonim pentru: acum, stă, tânără, se încețoșează.
4. Identificați două figuri de stil distincte.
5. Extrageți ideile principale din text.
6. Desprindeți din text acele sintagme care conturează portretul bunicului și al bunicii.
ANEXA 2
GRUPA IV

„Bunicul a fost, bunica este”

de Ionel Teodoreanu

Fişă de lucru

Se dă textul:
„Când o fi fost tânără şi bunica?
Atât de încâlcită-i socoteala tinereţii ei, încât nepoţii se gândesc la tinereţea bunicii ca la altceva, cum e
de pildă portretul doamnei frumoase din salon, de lângă portretul cu decoraţii al bunicului, — dar simt câtă
vechime e în fosta mireasă a bunicului.
Teribil!
Lumea spune bunicii „Coana Elencu” şi bunicului „Cuconu Alecu”. Iar bunicii între ei îşi spun Alecu şi
Elencu, şi nu-şi vorbesc cu ,,tu" ca tata şi cu mama, ci cu „mata", ca şi cum ar fi în vizită unul la altul.
Nepoţilor le vine să râdă.
Dar:
— Să nu...”

1. Explicaţi cum s-a format cuvântul vechime din text:.

2. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: încâlcită, de pildă.
3. Precizaţi câte un antonim pentru: se gândesc, frumoase, vechime, fosta.
4. Identificați o figură de stil prezentă în fragmentul dat.
5. Extrageți ideile principale din text.
6. Desprindeți din text acele sintagme care conturează portretul bunicului și al bunicii.
ANEXA1
REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR- METODA EXPLOZIEI STELARE

CARE?

CE? CUM?

UNDE? CINE?