11.

Strategiile
Strategia didactica = sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse
educationale care vizeaza atingerea unor obiective.
- ocupa un loc central n cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si organizarea lectiei se
realizeaza n functie de decizia strategica a profesorului.
- este conceputa ca un scenariu didactic complex, n care sunt implicati actorii predarii nvatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate.
- prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru
abordarea unei situatii concrete de predare si nvatare( astfel se pot preveni erorile, riscurile si evenimentele nedorite
din activitatea didactica).
Componente ale strategiei didactice:
sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale,
sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice,
sistemul mijloacelor de nvatamnt, respectiv a resurselor utilizate,
sistemul obiectivelor operationale.
Din punctul de vedere al didacticii generale, strategiile de instruire/autoinstruire se pot defini ca sisteme de
metode, procedee, mijloace i forme de organizare a activitii de instruire/autoinstruire, integrate n structuri
operaionale, care au la baz o viziune sistemic i care sunt menite s asigure o nvare activ i creatoare a
cunotinelor i abilitilor i s raionalizeze procesul instruirii.
Strategiile didactice
_ repr o combinare optim a metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice si a formelor de org a proc de nvtm;
_ se structureaz n functie de conceptia pedagogic a profesorului si de competentele de care dispune acesta;
_ tipologie: inductive/deductive, analoge, dirijate sau algoritmice/libere sau euristice.
Caracteristici ale strategiilor de instruire/autoinstruire:
1. au caracter normativ, dar nu i rigiditatea unei reguli sau a unui algoritm de desfurare; constituie
componenta dinamic i deschis a situaiilor de instruire, caracterizat prin flexibilitate i elasticitate intern;
2. funcia strategiilor de instruire este de a structura i modela nlnuirea situaiilor de nvare n care sunt
pui elevii i de a declana la acetia mecanismele psihologice ale nvrii;
3. elementele componente ale strategiilor de instruire alctuiesc un sistem; ntre ele se stabilesc conexiuni,
interrelaii i chiar interdependene;
4. strategia didactic vizeaz procesul instruirii n ansamblul su, nu o singur secven de instruire;
5. strategiile nu se asimileaz cu lecia, ntruct ele pot fi i trebuie s fie valorificate nu doar n cadrul leciilor
i al activitilor didactice desfurate n clas, ci n cadrul tuturor tipurilor de activiti desfurate de
binomul profesor-elev;
6. strategiile au caracter probabilistic, stocastic; exist un mare nr de variabile i subvariabile ce intervin n
acest proces.
La stabilirea strategiilor didactice trebuie avute n vedere cteva criterii (M. Ionescu, 1997):
a. concepia pedagogic i didactic general a perioadei respective, principalele orientri din didactic i concepia
personal a cadrului didactic;
b. sistemul principiilor didactice generale i cel al principiilor didactice specifice disciplinei de studiu;
c. obiectivele generale, cadru, de referin i specifice, n funcie de finalitatea urmrit;
d. natura i specificul coninutului tiinific care face obiectul activitii instructiv-educative; acesta poate fi predat i
asimilat n moduri diferite, n funcie de rolul deinut de profesor sau elev;
e. particularitile clasei de elevi (numr de elevi, grad de omogenitate, nivel de pregtire, de dezvoltare intelectual,
particulariti de vrst i individuale, nivelul motivaional, sistemul de interese i aspiraii, aptitudini etc.);
f. experiena i tipul de nvare ale elevilor (cele mai eficiente strategii sunt cele care promoveaz tipul de nvare
activ, euristic i creatoare);
g. natura i formele probelor de evaluare;
h. dotarea didactico-material a colii, caracteristicile spaiului colar;
i. timpul disponibil;
j. personalitatea i comp tiinific, psihopedagogic i metodic a cadrului didactic, stilul, ingeniozitatea i
creativitatea sa.
Clasificarea strategiilor de instruire i autoinstruire se poate face dup mai multe criterii:
1. Dup gradul de generalitate:
de rutin;
generale (comune mai multor discipline de studiu);
bazate pe sisteme de deprinderi, pe moduri generale
particulare (specifice unei discipline de studiu);
de abordare a predrii pentru categorii de probleme;
2. Dup caracterul lor:

 novatoare, creative (elaborate chiar de ctre cei care

predau).
3. Dup natura obiectivelor pe care sunt centrate:
cognitive;
acionale;
afectiv-atitudinale.
4. Dup evoluia gndirii elevilor:
inductive;
deductive;
analogice;
transductive;
mixte.
5. Dup gradul de dirijare a nvrii:
a) algoritmice (de nvare riguros dirijat);
semialgoritmice (de nvare semiindependent);

nealgoritmice
(de
nvare
preponderent
independent).

b) prescrise/participative (de dirijare riguroas a

nvrii):

imitative;

explicativ-reproductive (expozitive);

explicativ-intuitive (demonstrative);

algoritmice;

programate;
c) neprescrise/participative (de activizare a elevilor):
euristice: explicativ-investigative (descoperire
semidirijat);
investigativ-explicative;
de
explorare
observativ;
de
explorare
experimental; de descoperire independent,
dirijat sau semidirijat; bazate pe conversaia
euristic; problematizante; bazate pe cercetarea
n echip;
creative (bazate pe originalitatea elevilor);
d) mixte;
algoritmico-euristice;
euristico-algoritmice.

Principalele elemente constitutive ale strategiei didactice sunt:

sistemul formelor de organizare i desfurare a activitii de instruire i autoinstruire;

sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor i al procedeelor didactice;

sistemul mijloacelor de nvmnt.

Metodele didactice

Functiile metodelor didactice

1. Comunicativ, de transmitere a noi cunostinte/abilitti/atitudini.
2. Cognitiv, de dobindire de noi cunostinte/abilitti/atitudini.
3. Normativ, de organizare, dirijare si corectare continu a procesului de instruire.
4. Motivational, de a stirni si mentine interesul elevului, curiozitatea, dorinta de cunoastere si actiune.
5. Operational-instrumental, ca intermediar intre elev si unitatea de continut. PROFESORUL este un
reprezentant al stiintei, care mediaz, prin intermediul metodelor, accesul la cunoastere.
6. Formativ-educativ, de exersare si dezvoltare a proceselor psihice si motorii, simultan cu insusirea
cunostintelor, formarea deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor si
calittilor morale.

Procedeul didactic si raportul cu metoda de nvtmnt

Procedeul didactic este o component a metodei, o tehnic mai limitat de actiune, un element de sprijin sau un
mod concret de valorificare a metodei.
Raportul dintre metod si procedeu didactic este dialectic, de complementaritate:
_ intr-o lectie in care predomin expunerea profesorului, efectuarea unui experiment poate interveni ca procedeu
demonstrativ.
Metode pentru dezvoltarea gndirii critice
_ Prelegerea intensificat
_ Stiu/Vreau s stiu/Am invtat
Metode de nvtare prin cooperare
_ S.I.N.E.L.G. (Sist. Interactiv de Notare pt Eficientiz.
_ Gnditi/Lucrati n perechi/Comunicati
Lecturii si a Gindirii)
_ Predarea reciproc
_ Jurnalul dublu
_ Mozaic
_ Organizatorul grafic
_ Reteaua de discutii
_ Cubul
_ Linia valorilor
_ Cvintetul
_ Turul galeriei/Unul sta, trei circul
_ Ghidul de anticipatie
Mijloacele de nvtmnt
_ ansamblul instrumentelor materiale, naturale sau tehnice, selectate si adaptate pedagogic la nivelul metodelor si
procedeelor de instruire, pentru realizarea eficient a sarcinilor de predare-nvtare-evaluare
Functiile mijloacelor de nvtmnt
1. stimulativ - de dezv a motivatiei elevilor pt studiu, de stimulare a curiozittii si interesului pentru cunoastere;
2. de comunicare - de transmitere de informatii;
3. ilustrativ-demonstrativ - de form la elevi a reprez, de nsusire de noi cunostinte, de fixare si sistematizare;
4. formativ-educativ - exersare si dezvoltare a operatiilor gndirii, formare a deprinderilor intelectuale si practice;
5. ergonomic - de rationalizare a eforturilor profesorului si elevilor n activitatea de predare-nvtare;
6. estetic - de cultivare a capacittii de receptare si apreciere a frumosului;
7. de evaluare - de diagnoz si apreciere a progreselor elevilor.
Clasificarea mijloacelor de nvtmnt
_ reale, naturale
colectii de plante, roci, insecte, minerale, substante etc.
_ substitute ale realittii

bidimensionale - fotografii, desene, hrti, planse etc.

tridimensionale - machete, mulaje, corpuri geometrice etc

_ simbolice
reprezentri grafice, scheme, formule etc.
_ actionale
truse de piese, instrumente, aparatura de laborator, aparate etc.
Importanta mijloacelor de nvtmnt
_ Mijloacele de nvtmnt devin eficiente dac sunt folosite adecvat n activitatea de predare-nvtare si dac se
valorific potentialul lor didactic.
_ Introducerea n practica didactic a mijloacelor de nvtmnt nu este un scop n sine, ci au rolul de a sprijini
desfsurarea activittii de predare-nvtare si realizarea obiectivelor instructiv-educative prestabilite.
_ Mijloacele de nvtmnt trebuie corelate cu:
_ obiectivele si continuturile instruirii;
_ metodele si procedeele didactice;
_ particularittile de vrst si individuale ale elevilor.
Nu exist metode bune sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate (Ioan Cerghit)