ANUL I MANAGEMENTUL PROIECTULUI CULTURAL - Sinteza Intr-o lume din ce in ce mai mai dinamica si mai globalizata a aparut necesitatea

schimbarii filozofiei de conducere a institutiilor si a organizatiilor nonguvernamentale care au ca obiect activitatea culturala. Trecand de la un regim dictatorial cu o economie centralizata, in care orice initiativa era grav restrictionata, la o economie de piata dinamica, prin definitie concurentiala, operatorii culturali au fost obligati sa-si regandeasca activitatea pe principii noi. In consecinta, au fost necesare schimbarea, modernizarea si reproiectarea managementului institutiilor/organizatiilor culturale, gasirea de finantari alternative ca fiind conditii imperios necesare pentru existenta viitoare a acestora. Managementul proiectului a aparut tocmai din necesitatea adoptarii unui instrument de planificare, coordonare, realizare i control al unei activiti complexe fie ea din domeniul politicii, economiei sau culturii. Astazi, orice activitate moderna este privita ca un proiect modern, cu un caracter complex, care impune o viziune noua incepand cu cerintele proiectului si terminand cu reutilizarea eficienta a rezultatelor sale, cu sansele de durabilitate ale acestuia. Principala caracteristica definitorie a unui proiect este noutatea sa... Proiectul este un proces nerepetitiv care realizeaza o cantitate noua, unicat, bine definita, in cadrul unor organizatii specializate. Proiectul are drept caracteristica o actiune unica, specifica noua, formata dintr-o succesiune logica de activitati componente cu caracter inovational de natura diferita, realizate intr-o maniera organizata metodic si progresiv, avand puncte de plecare si de finalizare bine definite, destinate pentru obtinerea cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar exprimate (C.Opran. Managementul proiectului).

Etape premergatoare proiectului. Inainte de a incepe montarea oricarui proiect, trebuie sa colectam informatii privitoare la posibile programe de finantare nerambursabila aflate in desfasurare sau in pregatire pentru lansare; sa analizam obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, criteriile de eligibilitate, criteriile de evaluare a proiectelor; sa analizam conditiile financiare : suma minima si maxima care poate fi solicitata, nivelul si structura contributiei cofinantarii, care trebuie suportata de solicitant. Avand aceste informatii trecem la evaluarea situatiei entitatii pe care o reprezentam, din punct de vedere al imaginii si credibilitatii sale, al resurselor umane si financiare. Aceasta evaluare se realizeaza pe baza analizei SWOT. SWOT presupune analizarea punctelor tari, a fortelor potentiale (S), a punctelor slabe, adica a deficientelor (W), a oportunitatilor potentiale (O), precum si a amenintarilor si a riscurilor care pot apare (T). Forte potentiale (S) pot fi: resursele financiare disponibile, accesul la economii, avantaje ale costurilor, competene in arii cheie, dotare tehnologica moderna etc.

Potential slab (W) poate insemna: echipament invechit, imagine defavorabila, gestionare defectuoasa, lipsa informatiilor, birocratie excesiva etc. Oportunitati potentiale (O): cererea in crestere a produselor, transfer de inovatie, integrare pe verticala s.a Amenintari, riscuri (T): personal insuficient pregatit, recesiune, reduceri de personal. In functie de toate acestea, se va lua decizia in privinta oportunitatii proiectului si, daca aceasta este pozitiva, se va urmari solicitarea unui grant. Grantul reprezinta o suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinirea unui scop anume, in cazul nostru elaborarea si implementarea unui proiect cultural.

Etapele proiectului. Pentru a incepe elaborarea unui proiect trebuie sa avem

intai un portofoliu de idei, pe care am vrea sa le punem in practica prin intermediul unui asemenea instrument. Ideea asupra careia ne vom opri va trebui sa tina seama de conjunctura, de principalele directii ale anului de proiect in domeniul culturii pe plan national si international (european cu precadere), de cmpurile prioritare de aciune ale finanatorilor, de gradul de fezabilitate al proiectului (>50%; <80%). Daca gradul de fezabilitate va fi de sub 50%, va trebui sa renuntam la ideea acelui proiect si sa cautam una mai aproape de necesitatile si de posibilitatile reale ale entitatii publice/private respective. Odata clarificata ideea proiectului, se trece la stabilirea temei acestuia, care nu trebuie sa fie marginala, trebuie s fie transparent, supl i ambiioas. In prezent, temele privilegiate in ceeace priveste domeniul culturii sunt: dialogul intercultural i prevenirea conflictelor prin intermediul acestuia; creatie si inovare; unitate n diversitate ( Bogia acestei lumi const n diversitatea sa, afirma nu demult dl. Koichiro Matzuura, directorul general al UNESCO); multilingvismul i sprijinirea limbilor mici, mobilitate profesional, perfectionarea profesionala de-a lungul intregii vieti (Longlife Learning), crearea de parteneriate, consorii sau reele. Identificarea partenerilor si constituirerea consortiului de proiect. Dupa ce am stabilit tema proiectului si principalele sale directii de actiune, trebuie sa trecem la identificarea partenerilor. In alegerea acestora trebuie, de asemenea, sa tinem cont de exigentele finantatorilor. In general, in functie de criteriile de eligibilitate stabilite de finantator, partenerii pot fi nationali, regionali, europeni sau din afara spatiului european. Partenerii alesi trebuie s fie serioi i neaprat complementari. Ei vor constitui consoriul de proiect. Consoriul creat in cadrul unui proiect este o organizatie virtuala, fara obligatia de a apartine unui spatiu anume, in care membrii ei rezolva o problema comuna, depun un efort comun, indiferent de dispunerea in spatiu a oamenilor si a resurselor. El este format din entitati publice si/sau private care au un profil asemenator si interese comune in domeniul ales de proiectul implementat. Consortiul isi distribuie rolurile in proiect astfel: coordonator al proiectului este initiatorul su, care, in mod obisnuit este si contractor principal, contractori secundari fiind partenerii de proiect, iar subcontractantii sunt desemnati de fiecare partener, in functie de necesitatile de implementare a proiectului.

Coordonatorul are un rol esential in implementarea unui proiect, el trebuie s aib intotdeauna solutii alternative, pentru c el trebuie sa previna sau sa rezolve orice eventual blocaj survenit in perioada de implementare a proiectului, operand rapid o schimbare pentru continuarea vietii proiectului. El trebuie s bat la toate uile posibile pentru a asigura realizarea si sustenabilitatea proiectului su, s fie perseverent, s utilizeze tehnologiile de vrf pentru mrirea eficacitii demersului consortiului, s aiba o intervenie lucid i sagace. Constructia proiectului. Incepe dupa studierea atenta a pachetului informativ al programului de finantare, care cuprinde: ghidul finantatorului, formularul cererii de finantare si formularele documentelor anex necesare pentru intocmirea dosarului de candidatura. Se stabilesc: - titlul proiectului, care trebuie sa fie sugestiv si atractiv pentru finantator, pentru ca uneori se citesc numai titlul proiectului si bugetul. Titlul nu trebuie sa depaseasca 150 de caractere; - acronimul trebuie sa sugereze titlul proiectului si, de cele mai multe ori, reprezinta o prescurtare a titlului proiectului. El nu trebuie sa depaseasca 10 caractere; - logo-ul este marca proiectului, el trebuie s fie sugestiv, s sprijine promovarea proiectului, s faciliteze recunoaterea rapid a acestuia pe INTERNET (logo-ul nu este obligatoriu, dar poate reprezenta un atu in plus la evaluare); - grupul tinta ( creatori din domeniul artelor, profesionisti in program de formare continua, tineri cercetatori, studenti, elevi, categorii defavorizate etc.). Elaborarea propunerii de proiect. Se face pe formularele tipizate recomandate de finantator. Pornindu-se de la informatiile cuprinse in pachetul informativ, activitatea de completare a dosarului de candidatura va urmari doua directii: 1. Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica etc.) 2. Colectarea informatiilor pentru anexele necesare (statutul juridic al solicitantului si alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei de proiect, care contin informatii ce pot fi utilizate in argumentarea proiectului). Formularele obligatorii conin urmatoarele capitole: Formularul A - informaii asupra propunerii: acronim, identificator de apel; - informaii administrative privind coordonatorul proiectului; - rezumatul proiectului, care cuprinde: obiectivele propunerii (maxim 1000 de caractere), descrierea propunerii (maxim 2000 de caractere), rezultate si repere in contextul obiectivelor de lucru (maxim 500 de caractere): - costul total al proiectului, pe elemente de cheltuieli pentru fiecare partener, mentionarea fondurilor deja primite (daca este cazul), a fondurilor solicitate de la finantatorul caruia ii este adresata cererea si a fondurilor solicitate de la alti

finantatori, mentionarea modului de finantare in viitor (durabilitatea/ sustenabilitatea proiectului); profilul fiecrui participant un formular pentru fiecare participant, inclusiv codul participantului; Formularul B Contine organigrama proiectului, care trebuie sa defineasca in mod concis si sintetic, sub forma grafica, principalele obiective ale proiectului in legatura interdependent dintre ele, planul de lucru plus tabelele si diagramele cerute in anexe: distributia pachetelor de lucru (WP) in cadrul proiectului; organigrama de dependenta (graficul PERT); programarea activitatilor desfasurate in proiect (managementul timpului de proiect = diagrama GANTT); matricea logica sau portofoliul de proiect (reprezinta o metoda de prezentare pe scurt si clar a continutului unui proiect; ea se prezinta sub forma unui tabel cu patru coloane si patru randuri, continand principalele elemente ale unui proiect); analiza pachetelor de lucru (WP). Formularul C Prezinta membrii consortiului preliminar fiecare partener cu posibile pozitii in cadrul consortiului si cu elemente de identificare: adresa, telefon, fax, e-mail, persoana de contact etc., precum si rolul fiecaruia in proiect. Formularul D Prevede workshop-urile din cadrul etapei de elaborare si implementare a proiectului. Reprezentantii partenerilor din consortiul format pentru realizarea propunerii de proiect trebuie sa se intalneasca lunar sau ori de cate ori este nevoie pentru bunul mers al proiectului. Aceste intalniri de lucru pot fi reale din punct de vedere fizic sau virtuale, folosind comunicarea electronica. In cadrul acestor intruniri de lucru (workshop-uri) se vor repartiza sarcinile de lucru ale fiecarui partener, se va analiza stadiul indeplinirii sarcinilor dintre cele doua intruniri, se vor distribui noi sarcini pana la intalnirea viitoare si/sau pentru toata durata de elaborare a proiectului.

Cateva dintre cele mai frecvente greseli la intocmirea dosarului de candidatura. Unele proiecte prezentate spre finantare nu sunt selectate datorita
unor greseli tehnice sau administrative, deoarece aplicantul nu a fost atent la unele detalii atunci cand a aplicat recomandarile Ghidului de completare a dosarului de candidatura. Din aceasta cauza unele proiecte prezentate nu intra nici macar in procesul de prima selectie, iar altele, desi au intrat in evaluare, nu sunt selectate pentru finantare. Sa trecem in revista cateva dintre cele mai frecvente greseli. Greseli administrative: - lipsa actelor statutare ale solicitantului si/sau ale partenerilor; - ne-eligibilitatea solicitantului sau/si a activitatilor propuse; - neincadrarea in bugetul maxim sau minim admis (finantarea nerambursabila

nu poate depasi 80% (in rare cazuri 90%) din costurile eligibile, iar contributia candidatului/candidatilor nu poate fi mai mica de 20% (in cazuri de exceptie 10%); - lipsa declaratiilor de parteneriat / scrisorilor de intentie; - lipsa CV-urilor echipei; - documentatie suplimentara incompleta (cca 20% din solicitanti sunt respinsi din aceasta cauza); - lipsa semnaturilor solicitantului, in original. Greseli tehnice: - lipsa detaliilor in ceea ce priveste experienta anterioara a solicitantului / a partenerilor; - CV-uri completate necorespunzator; - descrierea neclara a grupurilor tinta; - analiza incompleta a nevoilor de informare a grupurilor tinta; - activitatile propuse nu sunt corelate cu nevoia de informare a grupului tinta; - bugetul nu are legatura cu activitatile propuse; - matricea logica nu este completata corect cu indicatorii calitativi, nici cu cei cantitativi.

Finantari nerambursabile pentru proiecte culturale: nationale, europene, internationale sau private. Programe nationale Programe AFCN.
Administratia Fondului Cultural National (AFCN) este institutia careia Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National i-a delegat finantarea unor proiecte ale sale. Prin finantarile nerambursabile acordate, pe baza de proiecte, AFCN contribuie la cresterea interesului opiniei publice fata de cultura, la participarea directa la actul de cultura, precum si la cresterea numarului de consumatori avizati de cultura. AFCN subventioneaza: - proiecte culturale; - proiecte editoriale: carte si reviste culturale. Proiectele culturale sprijinite financiar apartin urmatoarelor arii tematice: activitati muzeale, arte vizuale si arhitectura, cultura scrisa, educatie culturala, interventie culturala, teatru, dans, muzica, patrimoniu cultural national material si imaterial, management cultural si formare profesionala. Proiectele editoriale sunt evaluate pentru acordarea de finantare in functie de: anvergura proiectului, calitatea produsului, publicul tinta caruia i se adreseaza, capacitatea operationala a solicitantului, raportul cost-valoare culturala dintre cheltuielile estimate si necesarul pentru realizarea proiectului editorial. Au acces la finantare institutiile publice de cultura si organizatiile neguvernamentale de profil.

Consiliul AFCN a stabilit urmatoarele prioritati de finantare, adaptate orientarilor Planului National de Dezvoltare pentru cultura, in perioada 2007- 2013: incurajarea tinerilor creatori promovarea creatiei literare contemporane explorarea diferentelor culturale si a diversitatii culturale cultura nationala in context european pastrarea identitatii nationale valorificarea patrimoniului imaterial arta pentru schimbarea sociala si pentru schimbarea mentalitatilor Au acces la finantare institutiile publice de cultura si organizatiile neguvernamentale de profil. Mai multe informatii pe: www.afcn.ro

Promocult
Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National finanteaza in 2008 (cu posibila extindere si pe anii urmatori) Programul de Pomovare a Artei Contemporane din Romania in statele membre ale Uniunii Europene. Acest Program, denumit in continuare Promocult, are ca obiectiv principal promovarea valorilor culturale contemporane din Romania prin intermediul proiectelor si actiunilor culturale din domeniul artelor vizuale, artelor spectacolului si culturii scrise. Prin Promocult nu se acorda finantari nerambursabile pentru producerea de bunuri culturale, ci doar pentru promovarea acestora. Poate solicita finantare orice persoana fizica autorizata sau persoana juridica de drept public sau privat, romana sau straina, care indeplineste urmatoarele conditii: a) este autorizata, respectiv infiintata, in conformitate cu prevederile legale; b) nu are datorii la bugetul de stat sau la bugetul local; c) a respectat obligatiile asumate prin contractele de finantare nerambursabila anterioare. Acordarea de finantari nerambursabile este conditionata de existenta altor surse de finantare, proprii sau atrase de beneficiar, in limita unui procent de minim 20% din valoarea totala a ofertei culturale propuse spre finantare: contributia proprie sau atrasa de beneficiar poate fi asigurata in numerar si/sau in natura Mai multe informatii la: http://www.finantare.cultura-net.ro

Programul CANTEMIR

A fost constituit n anul 2006 ca un program de finanare nerambursabil al Institutului Cultural Romn, pentru proiecte culturale derulate n mediul internaional, cu impact pe pieele de profil din strintate. Din acest an, programul funcioneaz n baza Ordonanei nr. 2/2008. Pentru anul 2008, obiectivele Programului CANTEMIR sunt: creterea vizibilitii i accesibilitii culturii romneti pe pieele culturale internaionale; ncurajarea cooperrii ntre artiti romni i strini.

n consecin, vor fi sprijinii artitii i operatorii culturali din Romnia care doresc s asigure o participare romneasc la festivaluri internaionale importante din strintate, precum i operatorii culturali din Romnia i din strintate care iniiaz proiecte de promovare a culturii i civilizaiei romneti n strintate sau care particip la proiecte de cooperare cultural menite s ncurajeze dialogul intercultural. n anul 2008, Programul CANTEMIR cuprinde 3 seciuni, fiecare avnd obiective i prioriti specifice: Seciunea I: FESTIVAL Culture by Request Seciunea II: PROMOVARE Culture to Go Seciunea III: COOPERARE Culture to Share Solicitanii eligibili sunt, n general, persoane fizice sau persoane juridice de drept public sau privat, romne sau strine autorizate, respectiv nfiinate n condiiile legii romne sau strine, care doresc s realizeze un proiect cultural. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie s respecte urmtoarele condiii cumulative: s se desfoare n parteneriat cu cel puin o organizaie cultural, public sau privat, nregistrat legal (cu personalitate juridic) n ara de desfurare a proiectului; s se desfoare n afara Romniei; s se concretizeze ntr-un produs artistic nou care va fi prezentat publicului, ca parte a proiectului; s nu fie dintre cele stabilite ca obligaii sau programe minimale anuale (n cazul instituiilor publice); s fie cofinanate de ctre solicitant din surse proprii sau atrase, n numerar, n procent de minimum 10% din valoarea finanrii solicitate de la ICR; s nu fi fost respinse n cadrul unor sesiuni de evaluare anterioare ale Programului CANTEMIR. Proiectele se pot nscrie ntr-unul sau mai multe dintre urmtoarele domenii: literatur, arte vizuale, arhitectur i design, teatru, muzic, dans, film sau patrimoniu cultural.

Analizarea i evaluarea documentaiei depuse de ctre solicitani pentru obinerea finanrii, precum i selecionarea propunerilor de proiect care ntrunesc punctajul necesar se fac de ctre comisii de evaluare i selecie constituite pe domenii. Comisiile de evaluare i selecie sunt formate din cel puin 3 membri - experi externi (din domenii artistice, experi n comunicare i promovare, experi n domeniul managementului de proiect) i reprezentani ai ICR. Criteriile de evaluare a proiectelor sunt: 1. Relevan . 2. Capacitate de implementare. 3. Metodologie. 4. Promovare. 5. Rezultate anticipate, impact i durabilitate. 6. Originalitate i calitate artistic. Mai multe informatii la: www.programulcantemir.ro

Programul de finantare a editorilor straini pentru TRADUCEREA AUTORILOR ROMANI (TPS)

Programul de finantare a editorilor straini pentru traducerea autorilor romani (TPS Translation and Publication Support Programme) este un program al Institutului Cultural Roman, menit sa faciliteze accesul publicului strain la literatura romana si sa sprijine prezenta autorilor romani pe piata internationala de carte pentru traducere (si publicare, atunci cand este cazul). TPS sprijina publicarea si difuzarea in lume a operelor relevante pentru cultura romaneasca din domeniile literatura si stiinte umane. Subventiile se acorda pentru traducerea operelor relevante pentru cultura romaneasca si de larg interes pentru publicul din strainatate. Obiectivele programului TPS sunt: promovarea dialogului cultural si raspandirea culturii si istoriei romanesti in spatiul european, precum si sustinerea circulatiei operelor literare romanesti in spatiul european si international. Programul sprijina publicarea lucrarilor de fictiune si non-fictiune in domeniile literatura si stiinte umane, apartinand autorilor romani. Sunt considerate eligibile numai cererile si subventiile TPS formulate de editurile (private sau de stat) inregistrate in afara teritoriului statului roman. Mai multe informatii la: www.icr.ro

PROGRAME ale UNIUNII EUROPENE

Cultura este o sfer de aciune relativ nou pentru Uniunea European (UE), cel puin din punct de vedere legislativ. Temeiul juridic pentru aciunea UE n acest

domeniu a fost introdus doar n 1992, odat cu Tratatul de la Maastricht. inta aciunii UE n acest domeniu este ncurajarea i sprijinirea cooperrii n Europa, pentru a sublinia importana patrimoniului european cultural comun. Comisia European ncurajeaz cultura n dou feluri: - prin intermediul politicilor, n special al politicilor culturale, dar i prin integrarea culturii n alte arii de interes ale UE, de exemplu n politicile concurenei i industriei; - prin acordarea de subvenii, n principal prin programul Cultura 2007 2013, ns i prin intermediul altor aciuni, de exemplu n cadrul politicilor regionale. Cele dou aspecte se afl ntr-o strns legtur, programul fiind destinat s contribuie la dezvoltarea politicilor din domeniul culturii i, n ultim instan, s promoveze valorile culturale comune, cu scopul de a pune n valoare patrimoniul cultural mprtit de popoarele Europei.

Cultura 2007 2013

Programul Uniunii Europene Cultura 2007-2013 este principalul mecanism de sprijinire a sectorului cultural lansat de Uniunea European. Programul contribuie la punerea n valoare a spaiului cultural comun al europenilor, bazat pe o motenire cultural similar, prin dezvoltarea cooperrii culturale ntre creatori, operatori i instituii culturale din statele participante la program, cu scopul de a consolida sentimentul de apartenen la spaiul european prin intermediul mobilitii transnaionale a persoanelor active n sectorul cultural, prin circulaia transnaional a operelor i a produselor artistice i culturale, prin dialogul intercultural. Programul are o durat de 7 ani i un buget de 400 de milioane de euro. Partenerii de proiect trebuie s fie organizaii nregistrate sau care-i desfoar activitatea principal ntr-una din urmtoarele ri: - statele membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Ceh, Danemarca, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria; - cele 3 ri membre ale Spaiului Economic European: Islanda, Liechtenstein si Norvegia; - rile candidate la statutul de membru al UE: Croaia, Turcia, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei i Serbia. rile din Balcanii de Vest: Albania, BosniaHeregovina i Muntenegru ar putea deveni eligibile n viitor cu condiia semnrii unui Memorandum de nelegere privind participarea fiecreia dintre aceste ri la program. Toate acele ri care nu sunt incluse n lista de mai sus a rilor eligibile sunt considerate ri tere. Obiectivele programului

Programul a fost instituit pentru a pune n valoare spaiul cultural comun al cetenilor Europei bazat pe un patrimoniu cultural comun. Atingerea acestui obiectiv se realizeaz prin activiti de cooperare ntre operatori culturali din rile eligibile, n vederea ncurajrii dezvoltrii ceteniei europene. Programul are trei obiective specifice: - promovarea mobilitii transnaionale a persoanelor care activeaz n sectorul cultural; - ncurajarea circulaiei transnaionale a operelor i a produselor artistice i culturale; - promovarea dialogului intercultural. Activitile sprijinite prin intermediul programului se nscriu n trei mari categorii, care corespund componentelor programului. Componentele programului: I. Sprijinirea proiectelor culturale Organizaiile culturale sunt sprijinite pentru a dezvolta n colaborare proiecte transnaionale i pentru a iniia i implementa activiti culturale i artistice. Scopul acestei componente este de a ajuta s coopereze organizaii precum: teatre, muzee, asociaii profesionale, centre de cercetare, universiti, institute culturale i autoriti publice din diferite ri participante la program, astfel nct sectoare diferite s poat lucra mpreun i s i extind sfera de influen cultural i artistic dincolo de frontiere. n cadrul acestei componente exist patru categorii: Componenta 1: Proiecte de cooperare multianuale (cu o durat de trei cinci ani) Prin intermediul acestei prime categorii se dorete sprijinirea dezvoltrii unor relaii de colaborare multianuale i transnaionale ntre minimum ase operatori culturali din cel puin ase ri eligibile, care s coopereze i s desfoare activiti culturale sectoriale i transsectoriale comune, cu o durat de trei-cinci ani. Sunt disponibile fonduri ntre 200 000 i 500 000 de euro pe an, sprijinul oferit de UE fiind ns limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Fondurile sunt destinate lansrii sau extinderii sferei geografice de acoperire a unui proiect i asigurrii durabilitii acestuia, dup ncheierea perioadei de finanare. Componenta 2: Proiecte de cooperare (cu o durat de maximum 24 de luni). Aceasta se refer la aciuni realizate n colaborare ntre cel puin trei operatori culturali din cel puin trei ri eligibile, operatori culturali care coopereaz i desfoar activiti sectoriale i transsectoriale, cu o durat de cel mult doi ani. Vor fi finanate cu prioritate acele aciuni care exploreaz modaliti de cooperare pe termen lung. Sunt disponibile fonduri ntre 50 000 i 200 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind ns limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Componenta 3: Proiecte de traducere literar (cu o durat de maximum 24 de luni) Cea de-a treia categorie se refer la finanarea proiectelor de traducere. Sprijinul oferit de UE pentru realizarea de traduceri literare are n vedere creterea gradului de cunoatere a literaturii i a patrimoniului literar european, prin promovarea circulaiei operelor literare ntre ri. Editurile pot primi subvenii pentru

traducerea i publicarea operelor de ficiune, dintr-o limb european ntr-o alt limb european. Sunt disponibile fonduri ntre 2 000 i 60 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind ns limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Componenta 4: Proiecte de cooperare cu ri tere (cu o durat de maximum 24 de luni) Cea de-a patra categorie se refer la sprijinul oferit proiectelor de cooperare cultural care vizeaz schimburi culturale ntre rile care particip la program i rile tere care au ncheiat acorduri de asociere sau de cooperare cu UE, sub rezerva existenei prevederilor care vizeaz domeniul cultural. Aciunea trebuie s genereze o cooperare internaional concret. Proiectele de cooperare presupun implicarea a minimum trei operatori culturali, din cel puin trei ri eligibile i cooperarea cultural cu cel puin o organizaie dintr-o ar ter selectat i/sau presupun activiti culturale desfurate n respectiva ar ter. Sunt disponibile fonduri ntre 50 000 i 200 000 de euro, sprijinul oferit de UE fiind ns limitat la maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. II. Sprijinirea organizaiilor active la nivel european n domeniul culturii Organizaiile culturale care sunt deja active sau care doresc s se implice n activiti culturale la nivel european pot primi subvenii pentru acoperirea costurilor lor. Aceast component vizeaz acele organizaii care stimuleaz sentimentul unei experiene culturale comune cu o real dimensiune european. Subveniile se acord pentru acoperirea costurilor operaionale corespunztoare desfurrii activitilor curente ale organizaiilor beneficiare: a) ambasadori b) reele de advocacy c) festivaluri d) structuri de sprijinire a politicii Agendei europene pentru cultur, cu subcategoriile: i) platforme pentru dialog structurat ii) grupri de analiz a politicilor Sunt disponibile fonduri ntre 100 000 i 600 000 de euro, n funcie de categoria pentru care se solicit finanare, sprijinul oferit de UE fiind ns limitat la maximum 80% din totalul cheltuielilor eligibile. III. Sprijinirea activitilor de analiz, a colectrii i difuzrii informaiilor, precum i optimizrii impactului proiectelor din domeniul cooperrii culturale Este oferit sprijin financiar att pentru activiti de analiz i de difuzare care ajut la colectarea i cercetarea rezultatelor, rspunznd astfel nevoii de date cantitative solide n sectorul cultural, ct i pentru evaluarea rezultatelor n raport cu obiectivele programului. De asemenea, pornind de la necesitatea informrii artitilor i organizaiilor culturale la nivel local cu privire la programul Cultura, punctele de contact cultural sunt sprijinite financiar n toate rile eligibile. Prin program se acord fondurile necesare realizrii de studii i analize n domeniul cooperrii culturale europene i n cel al dezvoltrii de politici culturale europene. Se are n vedere creterea volumului i a calitii informaiilor i datelor disponibile,

cu scopul dezvoltrii unor analize i date comparative referitoare la cooperarea cultural la nivel european, n special n ceea ce privete mobilitatea creatorilor i a actorilor culturali, circulaia operelor de art, a produselor culturale i artistice, dar i dialogul intercultural. De asemenea, programul sprijin colectarea i difuzarea informaiilor i activitile al cror obiectiv este optimizarea impactului proiectelor. Programul promoveaz schimbul de experien i bune practici, difuzarea informaiilor referitoare la program, precum i cooperarea cultural transeuropean n sens larg. IV. Legturi cu anii dedicai unor anumite teme, la nivel european Prin intermediul programului se intenioneaz crearea unor legturi cu activitile desfurate n legtur cu anii dedicai unei anumite teme la nivel european. 2008: Anul dialogului intercultural, care este de altfel unul dintre obiectivele generale ale programului 2009: Anul creativitii i inovaiei 2010: Anul de lupt mpotriva srciei i excluziunii sociale Este ncurajat crearea unor legturi cu oricare din anii ce vor urma dup 2010, care vor putea fi dedicai altor teme.

Programe EACEA (Agenia executiv pentru cultur, educaie i audiovisual) 2007-2013

Comisia European a cedat spre administrare acestei Agenii, o parte din programele ei de finanare, pentru o mai direct colaborare cu entitile publice sau private interesate. Agenia are misiunea s implementeze programe i activiti n domeniile: educaiei i formrii, ceteniei active, tineretului, audiovizualului i culturii. Programele manageriate de Agenie au scopul de a centraliza i subveniona proiecte tehnice, care nu presupun luarea unor decizii politice.

Formarea continu / Lifelong Learning

Subprograme Comenius (educaia n coal, program pentru profesori) Aciunea c) proiecte multilaterale Aciunea d) reele multilaterale; Aciunea e) msuri de acompaniament

Erasmus (pentru nvmntul superior) Aciunea b) proiecte multilaterale; Aciunea c) reele tematice Erasmus; Aciunea d) msuri de acompaniament/nsoitoare; Leonardo da Vinci (formare profesional) Aciunea d) proiecte multilaterale cu scopul de a mbunti sistemul de educaie pentru aduli prin dezvoltare i transfer de inovaie i de bune practici; Aciunea e) reele tematice ale experilor i organizaiilor; Aciunea f) msuri nsoitoare; Grundtvig (educaia adulilor) Aciunea c) proiecte multilaterale cu scopul de a mbunti sistemul de educaie pentru aduli prin dezvoltare i transfer de inovaie i de bune practici; Aciunea d) reele Grundtvig; Aciunea e) msuri nsoitoare; Programe Transversale Activitate cheie 1 (Politici de cooperare i inovare) Aciunea d) studiu i analiz a politicilor i sistemelor n domeniul educaiei i formrii: i) studii i cercetri; ii) dezvoltarea indicatorilor i urmrirea statisticilor; iii) sprijin pentru unitile naionale ale reelei Eurydice i managementul Unitii Europene Eurydice; iii) activiti n cadrul iniiativei Europass, n concordan cu Decizia nr.2241/2004 a Parlamentului European i a Consiliului acestuia; Activitatea cheie 2 (Limb) Aciunea a) proiecte multilaterale; Aciunea b) reele multilaterale; Aciunea c) msuri nsoitoare;

Activitatea cheie 3 (TIC) Aciunea a) proiecte multilaterale; Aciunea b) reele multilaterale; Aciunea c) alte aciuni cu scopul implementrii unor politici i practici n domeniul formrii continue; Activitatea cheie 4 (Diseminarea i exploatarea rezultatelor) Aciunea b) proiecte multilaterale; Aciunea "Jean Monnet" a) proiecte unilaterale i naionale: i) catedre Jean Monnet, centre de excelen i module de predare; ii) asociaii de lectori, profesori i cercettori; iii) sprijin pentru tinerii cercettori specializai n studii europene; iv) informaia comunitar i activitatea de cercetare; b) proiecte multilaterale i reele;

Erasmus Mundus / Cooperare extern Aciunea 1: Erasmus Mundus - cursuri de masterat; Aciunea 2: burse; Aciunea 3: Parteneriat cu institute de nvmnt superior din ri tere; Aciunea 4: atractivitatea nvmntului superior din Europa;

Tineretul n aciune Aciunea 1: Tineretul pentru Europa: 1.1: schimburi de tineri; 1.3: proiecte participative pentru o societate democratic; Aciunea 2: Serviciul European de Voluntariat; Aciunea 3: Tineretul n lume: 3.1: cooperarea cu rile vecine membre UE; 3.2: cooperarea cu ri tere;

Aciunea 4: Sistemul de sprijinire a tinerilor: 4.1: sprijinirea persoanelor active la nivel European n domeniul tineretului; 4.3: formare i creare de reele a persoanelor active n probleme de tineret i organizaii de tineret; 4.4: proiecte privind ncurajarea inovrii i a calitii; 4.6: parteneriate; 4.7: sprijin pentru urmtoarele structuri i programe: EURODESK network, Euro-Mediterranean Youth Platform i asociaiile tinerilor voluntari europeni; Aciunea 5: sprijin pentru cooperarea european n domeniul tineretului: 5.1: ntlniri ale tinerilor i ale responsabililor cu politici n domeniul tineretului; Europa pentru Ceteni Aciunea 1: Ceteni activi pentru Europa: 1.1: nfriri ntre orae, n plus fa de finanrile structurale directe acordate pentru anii 2007, 2008, 2009 de ctre Consiliul European al Municipiilor i Regiunilor (CCRE); 1.2: Proiecte ceteneti i msuri de sprijinire Aciunea 2: Pentru o societate civil activ n Europa: 2.1: sprijin structural pentru organizaiile care se ocup de cercetri n domeniul politicilor publice europene, n plus fa de fondurile puse la dispoziie n anii 2007, 2008 i 2009 de asociaia Groupement d'tudes et de recherches Notre Europe i de Institut fr Europische Politik; 2.2:sprijin structural pentru organizaiile societii civile la nivel european, n plus fa de granturile acordate din fondurile structurale pentru anii 2007, 2008 i 2009 pentru Platform of European Social NGOs, European Movement i European Council on Refugees and Exiles (ECRE); 2.3: sprijin pentru aciunile promovate de organizaiile societii civile;

Mai multe informaii pe: http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc413_en.htm http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc511_en.htm http://ec.europa.eu/culture/our-policy-development/doc403_en.htm http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc417_en.htm http://ec.europa.eu/culture/our-programmes-and-actions/doc505_en.htm

MEDIA 2007-2013

Arta si cultura vizuale, productie de film Programul MEDIA sprijina in fiecare an 300 de proiecte noi de film european, iar jumatate din filmele europene care ruleaza in cinematografe apar cu sprijinul Programului MEDIA. Sectorul audiovizual European are un rol important in conturarea cetateniei europene deoarece este unul dintre principalii vectori de transmitere a valorilor europene catre cetatenii europeni, mai ales catre tineri. Obiectivele Programului MEDIA sunt: pastrarea si sporirea diversitatii culturale si lingvistice si a mostenirii cinematografice si audiovizuale europene, garantarea accesului publicului european la aceasta mostenire si promovarea dialogului intercultural; cresterea distributiei si a circulatiei creatiilor audiovizuale in interiorul si in afara Uniunii Europene, inclusiv printr-o cooperare mai puternica intre actori; intarirea competitivitatii sectorului audiovizual european in cadrul unei piete europene competitive si deschise, favorabile crearii locurilor de munca, inclusiv prin promovarea legaturilor dintre profesionistii din domeniul audiovizual. In acest sens, Programul va sprijini: - cresterea numarului productiilor audiovizuale: dobandirea si perfectionarea aptitudinilor in domeniul audiovizual si dezvoltarea creatiilor audiovizuale europene; - distribuirea si promovarea operelor audiovizuale europene; - proiecte pilot care sa asigure adaptarea acestui program la cerintele pietei. Mai multe informatii la: www.media-desk.ro

Programul Operational Regional POR

Axa 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Domeniul de interventie 5.1. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea / modernizarea infrastructurilor conexe Solicitanti eligibili: - unitti administrative-teritoriale - autoritati ale administratiei publice centrale - ONG-uri - unitti de cult

- parteneriate intre unitti administrative-teritoriale Activitti eligibile: - restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea cldirilor de patrimoniu; - restaurarea, protectia, conservarea si realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare; - lucrri si dotri pentru asigurarea iluminatului interior si exterior, a iluminatului de siguranta, precum si a celui decorativ; - restaurarea si remodelarea plasticii fatadelor; - amenajri peisagistice pentru evidentierea obiectivului turistic de patrimoniu reabilitat; - dotri interioare (instalatii, echipamente si dotri pentru asigurarea condiiilor de climatizare, siguranta la foc, antiefractie); - modernizarea utilitatilor aferente obiectivului de patrimoniu (energie electrica, alimentare cu apa, canalizare); - dotri pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural mobil si imobil - amenajarea zonelor de protectie prin delimitarea si mprejmuirea obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul); - constructia utilitatilor anexe (parcaje, grupuri sanitare, puncte de informare, reclame si indicatoare); - amenajarea / marcarea de trasee turistice / itinerarii culturale la obiectivele turistice de patrimoniu reabilitate; - constructia / reabilitarea / amenajarea caii de acces ctre obiectivul turistic de patrimoniu reabilitat; aceste activitti sunt eligibile numai in cazul in care se poate argumenta ca valorificarea obiectivului de patrimoniu restaurat este afectata de infrastructura de acces deficitara. Contributie beneficiar: minim 2% din valoarea maxima a cheltuielilor eligibile. Mai multe informatii la: www.inforegio.ro

FONDURI INTERNATIONALE si PRIVATE

Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (SEE) si Programul de Cooperare Norvegian Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) si Ambasada Regala a Norvegiei au lansat in 30 iunie 2008, la Bucuresti, Fondul ONG din cadrul Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European (SEE). Acesta face parte din asistenta acordata Romaniei prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European (SEE) de ctre cele trei state membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Liechtenstein si Norvegia.

Mecanismul Financiar are ca scop sa contribuie la reducerea disparitatilor economice si sociale si sa sprijine toate tarile SEE pentru o participare deplina pe Piata Interna. Obiectivul Fondului ONG infiintat prin Mecanismul Financiar Spatiul Economic European (European Economic Area) este de a consolida societatea civila din Romania prin sprijinirea unor proiecte in cinci domenii prioritare: apararea drepturilor omului, anti-discriminare si incluziune sociala; sprijin pentru copii si tineri confruntati cu anumite dificultati specifice; servicii sociale; protectia mediului conservarea si valorificarea patrimoniului cultural. Solicitanti: numai organizatiile neguvernamentale inregistrate in Romania. Parteneri: - ONG-uri si alte categorii de entitati fara scop lucrativ (cum ar fi autoritati locale, institutii publice etc.); - organizatii relevante din Romania si din celelalte state membre AELS (Islanda, Liechtenstein si Norvegia) sau UE. Co-finantarea: contributia Fondului la costurile unui proiect nu va putea fi mai mare de 90% din totalul costurilor eligibile. Beneficiarii vor trebui sa contribuie cu 10% din valoarea costurilor totale eligibile, din surse proprii sau din alte surse.

EURIMAGES
EURIMAGES este Fondul Consiliului Europei pentru sprijinul coproductiei, distributiei si exploatarii operelor cinematografice europene. Creat in 1989 pe baza unui acord partial, reuneste la ora actuala 33 de state membre (Austria, Belgia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Letonia, Lituania, Macedonia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Serbia si Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria). Scopul sau este promovarea cinematografiei europene, prin stimularea productiei si circulatiei operelor cinematografice, precum si favorizarea cooperarii intre profesionisti. In cadrul EURIMAGES se desfasoara 4 programe de sprijin: - sprijin pentru coproductie; - sprijin pentru distributie; - sprijin pentru sali; - sprijin pentru digitalizarea proiectelor finantate de Eurimages. Resursele fondului sunt in majoritate (aproape 90% din bugetul total) consacrate sprijinului pentru realizarea de coproductii. Criterii de eligibilitate pentru coproductie: - sunt eligibile proiecte de lung metraje de fictiune, de animatie si documentare cu o durata minima de 70 de minute, destinate exploatarii in sali; - proiectele prezentate trebuie sa fie coproduse de cel putin doi coproducatori

independenti din diferite tari membre ale Fondului; - in cazul unei coproductii multilaterale, participarea coproducatorului majoritar nu trebuie sa depaseasca 70% din bugetul total al coproductiei, iar participarea fiecarui coproducator minoritar nu trebuie sa fie mai mica de 10%; - in cazul unei coproductii bipartite, participarea producatorului majoritar nu trebuie sa depaseasca 80% din bugetul total al coproductiei si participarea coproducatorului minoritar nu trebuie sa fie mai mica de 20%. Cu toate acestea, in cazul coproductiilor bilaterale al caror buget depaseste 5 milioane de euro, participarea coproducatorului majoritar nu poate depasi 90% din bugetul total al coproductiei; - coproducatorii statelor non-membre ale Fondului pot participa la proiect cu conditia ca procentajul de ansamblu al participarii lor sa nu depaseasca 30% din bugetul total al coproductiei. Proiectele trebuie sa fie europene in termeni de origine, investitii si drepturi. Mai multe informatii la: http://www.coe.int/Eurimages

Cultural Grant Aid

Scopul acestui program al Ambasadei Japoniei este acela de a ajuta institutiile culturale din Romania sa-si imbunatateasca calitatea activitatii lor prin donatii de echipamente de inalta tehnicitate, instrumente muzicale etc. Incepand cu anul 1991, Guvernul nipon ofera anual un ajutor nerambursabil Cultural Grant Aid- unor institutii culturale romanesti de importanta nationala. Grantul actual este al 15-lea oferit de Japonia in cadrul programului sau ODA (Official Development Assistance). Grantul acordat Muzeului National de Arta Contemporana din Bucuresti in valoare de 38,8 milioane Yeni (aprox. 356.000 USD) va fi utilizat pentru achizitionarea unor echipamente multimedia inalt performante. Mai multe informatii pe: www.ro.emb-japan.go.jp

Employee Matching Gift Program - Sun Microsystems Foundation

Programul vine in sprijinul ONG-urilor care primesc o donatie de la unul din angajatii full-time ai Sum Microsystem, prin dublarea de ctre fundatie a sumei pe care angajatul o doneaza. Mai multe informatii la: http://www.sun.com/aboutsun/comm_invest/giving/emgp.html

MetLife Foundation

Ofera finantari pentru organizatii non-profit. Se finanteaza proiecte din domeniile: sanatate, evenimente civice, educatie, cultura si informare publica. Mai multe informatii la: http://www.metlife.com/Applications/Corporate/WPS/CDA/PageGenerator/0,4773,P 291,00.html

The J. C. Downing Foundation

The J.C. Downing Foundation sprijina eforturile inovatoare si proiectele originale propuse de ONG-uri care au efecte pe termen lung si impact mare. Domeniile in care fundatia ofera sprijin sunt: - educatie si dezvoltarea individului - cercetari in domeniul protectiei mediului - arte - sport - tehnologie - comunicatii Mai multe informatiipe: http://www.jcdowning.org/funding/grantmaking.html

Nathan Cummings Foundation

Programele fundatiei Nathan Cummings Foundation includ arta si cultura, mediul inconjurator, sanatate, initiative inter-programe in ceea ce priveste domeniul social si justitie economica. Fundatia doreste sa lucreze cu parteneri din sectorul public, privat si neguvernamental. Cateva criterii trebuiesc indeplinite pentru ca proiectul sa aiba sanse mai mari de a fi finantat: - sa priveasca oamenii saraci si dezavantajati; - sa fie diversificative; - sa promoveze buna intelegere interculturala si sa sprijine comunitatile nevoiase. Mai multe informatii pe: http://www.gmunccd.org/FIELD/Foundations/NCF/FR_Gr.htm

IBM Philanthropy

Pentru a face cat mai eficiente resursele si expertiza sa, IBM a selectat prioritatile si initiativele cheie in investitii. Scopul principal este educatia. Ofera, de asemenea, granturi mai putin substantiale si in domeniile educatiei adultilor si dezvoltarii fortei de munca, pentru arta si cultura, comunitati in nevoie, precum si pentru protectia mediului. In plus, ofera oportunitati angajatilor IBM sa sprijine comunitatile lor. Este recomandabil ca inainte de a trimite cererea de finantare sa se expedieze o scrisoare de intentie. In general se sprijina programe care se deruleaza pe timp de mai multi ani. Cererile de finantare sunt evaluate in mod continuu. Mai multe informatii pe: http://www.ibm.com/ibm/ibmgives/grant/grantapp.shtml

Evaluare. Valorizare Difuzare. Raportare 1. Evaluarea reprezint analiza periodic a rezultatelor obinute in implementarea unui proiect, pentru a vedea dac in cadrul derulrii acestuia facem ceea ce trebuie i cum trebuie, analiz n urma creia se hotresc coreciile necesare pentru mbuntirea produsului sau pentru derularea celorlalte activiti ale proiectului, neintrate n faza de lucru pn la momentul evalurii. Evaluarea poate fi: - intern, care se realizeaza bimestrial i la sfritul proiectului - extern , care se face periodic i const n: - rapoartele partenerilor de proiect ctre coordonator i raportul coordonatorului de proiect ctre finanator. De ce este necesar acest lucru? Pentru c finanatorul doreste s se asigure c organizaia beneficiara a subventiei cheltuiete banii aa cum s-a prevzut si aprobat, conform cererii de finanare, c este capabil ca, n termenele fixate, s efectueze toate activitile prevzute n aa fel incat proiectul s fie un succes; - prezentarea proiectului de ctre fiecare partener ctre reprezentani ai grupului int, mergndu-se pn la testarea proiectului prin discutarea acelor segmente ale sale, care sunt deja finalizate la data efectuarii acestui tip de evaluare, in vederea unui eventual recadraj. Acest proces pregtete, de altfel, pasul urmtor, i anume: valorizarea si informarea beneficiarilor proiectului. 2. Valorizare informare. Se face ctre grupul int, ctre mass media, ctre organisme, organizaii sau instituii potenial interesate de proiect, deintori de portaluri etc. Ea se realizeaza prin comunicate de pres, conferine de pres, mese rotunde, participare la targuri nationale si internationale de profil, prin mail-uri, scrisori de prezentare, brosuri si fluturasi, care contin informatii despre proiect, postere, mici obiecte personalizate (pixuri, carti de vizita, tee-shirt-uri etc.)

Cnd produsul este finalizat, acesta se distribuie celor interesati pe baza de precomand. 3. Raportarea final, la sfrit de proiect, se face de ctre fiecare partener n parte ctre coordonatorul proiectului, iar acesta ctre finanator. Acest Raport general va prezenta n detaliu toate activitile desfurate pentru realizarea produsului, pe etape, rezultatele obinute si reportingurile financiare potrivit rubricilor din bugetul de cheltuieli, adic pe urmtoarele capitole: resurse investite: cheltuieli de personal; costuri directe (cheltuieli de deplasare, achiziie de TIC, cheltuieli materiale n interesul proiectului, ca de exemplu: cumprarea de DVD-uri, inscripionarea acestora, materiale documentare, ilustraii, realizarea de filme ...); costuri generale (ne-eligibile = contribuia beneficiarului) telefon, xerocopii, rechizite i alte materiale de birou. Raportul are anexat, evident, produsul finit, pentru a demonstra finanatorului pe ce a dat banii. In cazul unui calificativ foarte bun, consoriul are mari anse s obin noi finanri (de la acelai finanator sau de la alii, dat fiind faptul ca informaia circul foarte repede n aceast lume a lor i odat ce-i ctigi credibilitatea i faci tot ce trebuie ca s ti-o pstrezi, poi fi sigur c orice cerere a ta va fi privita cu interes).

Exemplu de: matrice logica MATRICEA LOGICA A PROIECTULUI sau CADRUL LOGIC Logica interventiei
Obiective generale

Descriere
Care este obiectivul general al proiectului ? Care este elementul inovator pe care proiectul dvs il aduce? Scopul proiectului

Indicatori verificabili
Care sunt indicatorii pentru obiectivele generale?

Ipoteze (constrangeri si oportunitati)

Mentionati care sunt obstacolele precum si conditiile favorabile

Obiective specifice

Care sunt indicatorii cantitativi i calitativi care vor indica dac i n ce msur obiectivele specifice ale proiectului au fost realizate?

Mentionati care sunt obstacolele precum si conditiile favorabile

Rezultate preconizate

Care sunt rezultatele preconizate ale proiectului?

Care sunt indicatorii care msoar rezultatele i n ce msur proiectul atinge rezultatele preconizate? Resurse Care sunt resursele necesare pentru realizarea activitatilor (umane, materiale etc.)

Mentionati care sunt obstacolele precum si conditiile favorabile

Activitti

Care sunt activitatile care vor fi desfasurate pentru a atinge rezultatele estimate?

Mentionati care sunt obstacolele precum si conditiile favorabile