Cristina Catana Primele 100 de Zile BT 2

CRISTINA CATANĂ
CRISTINA CATANĂ
PRIMELE 100 DE ZILE

CA
PRIMAR ÎN ROMÂNIA
Editura Lumen,
Iaşi, 2009
1
CRISTINA CATANĂ
CRISTINA CATANĂ
PRIMELE 100 DE ZILE CA PRIMAR
ÎN ROMÂNIA
Editura Lumen este acreditată CNCSIS

sub nr. 003
Redactor: Simona PONEA

Copertă: Cristian UŞURELU
2
PRIMELE CA 100 DE ZILE
CRISTINA CATANĂ
PRIMELE 100 DE ZILE

CA
PRIMAR ÎN ROMÂNIA
Editura Lumen,
Iaşi, 2009
3
CRISTINA CATANĂ
4
A ceastă primă publicaţie o dedic

celor care au încredere în mine,
mă sprijină şi mă iubesc
necondiţionat
– Vă mulţumesc!
5
CRISTINA CATANĂ
6
CUPRINS:
Introducere .......................................... 15
Capitolul I.
PRIMARUL – PERSONAJ CENTRAL

ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
LOCALĂ ............................................ 19
PRIMARI AI CAPITALELOR LUMII
............................................................. 21
Hellen Zille Primarul din Cape Town
– AFRICA DE SUD........................ 21
Bertrand Delanoe Primar al Parisului -
FRANŢA......................................... 27
Adrian Fenty Primar al Washington,
DC - USA........................................ 35
Boris Johnson Primar al Londrei –
REGATUL UNIT AL MARII
BRITANII ....................................... 41
Boyko Borisov Primarul Sofiei -
BULGARIA .................................... 49
Dr. Michael Häupl Primar al Vienei -
AUSTRIA ....................................... 54
7
CRISTINA CATANĂ
Job Cohen Primarul Amsterdamului -

REGATUL ŢĂRILOR DE JOS...... 58
Klasu Wowereit Primarul Berlinului –
GERMANIA ................................... 63
Nikitas Kaklamanis Primarul Atenei -
GRECIA.......................................... 68
Yury Luzhkov Primarul Moscovei –
Federaţia Rusă................................. 72
Shintaro Ishihara Guvernatorul
Tokyoului - JAPONIA .................... 84
Consideraţii generale privind statutul
primarului la nivel mondial................. 97
Statutul Primarului în România .......... 99
CAPITOLUL II
CERCETAREA NAŢIONALĂ –
PRIMELE 100 DE ZILE CA PRIMAR
ÎN ROMÂNIA .................................. 129
Obiectivele cercetării .................... 129
Precizări metodologice.................. 130
2.1 Primar în România la un an după
alegerile locale din iunie 2008 ...... 150
8
CAPITOLUL III -
Analiza SWOT a sistemului de
comunicare cetăţean – primar ........... 213
Reordonarea factorilor S.W.O.T. 227
Elaborarea balanţei dintre factorii
“S” şi factorii “O” ..................... 232
Elaborarea balanţei dintre factorii
“W” şi factorii “T” .................... 234
Elaborarea de recomandări
strategice ................................... 235
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.. 243
POSTFAŢĂ ...................................... 247
BIBLIOGRAFIE............................... 251
ANEXA 1.......................................... 255

ANEXA 2.......................................... 263
ANEXA 3.......................................... 275
9
CRISTINA CATANĂ
10
PREFAŢĂ
Istoria reglementărilor referitoare

la statutul primarului este elocventă pentru
starea de permanentă căutare a unei soluţii
mai bune. Nevoia de avea o administrare
locală eficientă şi în consonanţă cu
reglementările privind autorităţile centrale,
pe de o parte, dar şi cu particularităţile
comunităţii (cu specificul naţional, în
ultimă instanţă) au făcut ca acest domeniu
să fie unul cu schimbări frecvente de
organizare şi de poziţionare în raport cu
puterea centrală.
Configuraţia actuală a legislaţiei -
care îl impune prin votul majorităţii
populaţiei cu drept de vot şi – mai ales –
în urma unui scrutin uninominal îi conferă
primarului un rol special, deosebit de
important pentru soarta comunităţii.
El are a răspunde (şi a se
confrunta) cu două probleme majore.
1. Echilibrul puterilor – la nivel
local – îi impune conlucrarea cu Consiliul
11
CRISTINA CATANĂ
Local şi gestionarea raporturilor de forţă

existente la nivelul consiliului între
reprezentanţii diferitelor partide.
Situaţiile reale se încadrează între
două extreme – cea de conlucrare între
primar şi consiliu (când primarul şi
majoritatea consiliului au aceeaşi culoare
politică ori primarul poate negocia cu
succes cu un consiliu heterogen politic) şi
situaţia conflictuală, când voinţa
primarului şi cea a consiliului controlat de
forţe adverse se paralizează reciproc,
ducând la blocaje şi ineficienţă.
2. Raportul cu centrul, sub
aspectul diviziunii competenţelor şi
participării la redistribuirea resurselor.
În acest sens disputele legate de
descentralizare au relevat necesitatea de a
căuta în continuare soluţii care să nu
îngăduie accentuarea unor dezechilibre şi
condiţionări de ordin politic în alocarea
resurselor.
Din păcate, o a treia problemă –
cea a comunităţii, a cetăţeanului nu ajunge
pe un loc fruntaş, participarea cetăţenilor
nedepăşind, în cele mai bune cazuri,
12
formele participării formale (tokenismul,

pe scara participării elaborate de Arnstein.
Sunt puţine studiile consacrate
celor 3.173 de primari aleşi la alegerile
locale din 2008, prezenta cercetare venind
să clarifice câteva din preocupările acestei
categorii de responsabili de destinele
comunităţilor lor.
În fapt, primele 100 de zile nu
sunt o lună (sau trei!) de miere ci, pentru
debutanţi prilejul de a realiza distanţa
dintre aşteptări şi realitate iar pentru
ceilalţi – o reluare a unei curse cu
obstacole la care au mai participat...
Sunt semnificative si ar trebui sa
dea de gândit câteva dintre concluziile
autoarei:
− covârşitoarea majoritate a primarilor
care se simt încorsetaţi de lege
− faptul că doar aproape ½ dintre
primari au absolvit cursuri de
perfecţionare în administraţie
− acceptarea parteneriatului de către
doar 2/3 dintre primari şi
respingerea lui de către 20% dintre
aceştia
13
CRISTINA CATANĂ
− faptul că doar 2% consideră că

cetăţenii din localitatea pe care o
conduc sunt activi
Recomandările din finalul
cercetării sunt pertinente şi ar putea
constitui bune repere pentru primarii care
şi-ar propune, fie şi după primele 100 de
zile de mandat, să încerce să se apropie de
standardele bunei guvernări.
ION OLTEANU
14
Introducere
România după anul 1989 s-a

schimbat. La 20 de ani de la revoluţie
oamenii încep să uite trecutul şi să
privească spre noi oportunităţi, să
compare, să-şi pună întrebări, să permită
aplicarea de noi programe şi concepte, să
importe bune practici, să-şi permită luxul
de a vrea mai mult şi de a cere mai mult de
la aleşii locali.
A fi primar sau a nu fi primar este
o întrebare la care foarte puţini dintre noi
ne gândim. De câte ori avem însă tendinţa
de a face asta ne vine în minte un model
de primar ideal, o persoană de necomparat
în raport cu noi. Şi totuşi există primari în
România, unii dintre aceştia având în spate
o experienţă impresionantă, alţii aflându-
se abia la început.
Ce se află în spatele deciziei de a
candida la funcţia de primar? Care sunt
aşteptările pe care le poţi avea? Cum este
să fii primar la primul, al doilea, al treilea,
15
CRISTINA CATANĂ
respectiv al patrulea mandat? Cât de greu

este să faci faţă provocării? Cum au fost
primele 100 de zile ca primar în România?
Toate acestea sunt întrebări la care am
hotărât să răspund prin intermediul unei
cercetări naţionale care a vizat:
− Identificarea percepţiei, atitudinii,
cunoştinţelor, aşteptărilor şi primelor
impresii ale primarilor din România
în primele 100 de zile de mandat,
realizările sau provocările acestora.
− Identificarea tipurilor de comunităţi
(active, cvasi-active, pasive) în care
primarii din România îşi desfăşoară
activitatea;
− Identificarea aşteptărilor factorilor de
interes cu privire la activitatea
primarului şi a aparatului de
specialitate;
− Identificarea hârţilor ideologice în
ceea ce priveşte strategia de
dezvoltare a comunităţilor din
România (pe zone geografice, etc.)
În prima parte, lucrarea abordează
11 modele de primari ai capitalelor lumii şi
prezintă modul în care aceştia sunt
16
aleşi/numiţi, dar şi o scurtă caracterizare a

statutului primarului la nivel mondial. A
doua parte prezintă, pe scurt, principalele
rezultate ale cercetării. Cea de-a treia parte
este alcătuită dintr-o analiză SWOT a
relaţiei cetăţean – primar, o evaluare
bazată atât pe rezultatele focus-grup-urilor
cât şi pe experienţa personală din cadrul
cercetării.
Mi-am ales această temă pentru că
am considerat oportună realizarea unei
astfel de diagnoze, tocmai în vederea
îmbunătăţirii capacităţii administrative a
primarilor pe viitor, urmărind, ca follow-
up al cercetării efectuate, realizarea unui
ghid pentru primele 100 de zile ca primar
în România, momente considerate extrem
de dificile şi critice pentru activitatea
oricărui ales local.
17
CRISTINA CATANĂ
18
Capitolul I.
PRIMARUL – PERSONAJ
CENTRAL ÎN
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
LOCALĂ
În întreaga lume primarul

reprezintă un element important, un punct
de echilibru al colectivităţilor locale, un
promotor, un lider, un personaj central al
vieţii publice.
În urmă cu 15 ani, majoritatea
ţărilor încurajau sistemul de alegere a
primarului din rândul consilierilor locali
desemnaţi prin vot de către cetăţeni sau
acela al numirii primarului de către o
structură superior ierarhică.
Noul val de empowerment al
cetăţenilor a afectat nu numai deciziile
publice, reacţiile persoanelor publice
referitoare la probleme de interes local,
naţional sau global ci şi modul în care
19
CRISTINA CATANĂ
primarii sunt sau vor fi aleşi în fruntea

colectivităţilor locale.
Astfel, pentru a integra primarul
din România în contextul mondial, pentru
a compara nivelul educaţional,
experienţele politice, administrative şi
manageriale, dar şi preocupări pe care le
au primarii din ţara noastră şi cei ai
principalelor capitale ale lumii, am selectat
11 modele de primari puternici care s-au
adaptat schimbărilor şi au reuşit, indiferent
de metodele utilizate, să aducă un plus
comunităţilor pe care le reprezintă.
20
PRIMARI AI CAPITALELOR
LUMII
Hellen Zille Primarul din Cape
Town – AFRICA DE SUD 1
23 Septembrie
2008: Ca primar din
Cape Town,
capitala legislativă a
Africii de Sud şi
atracţie turistică
principală, Hellen
Zille a trecut cu
bine de o tentativă nereuşită a guvernului
provincial de a desfiinţa postul ei şi de o
tentativă de coaliţie de la alegerea ei în
Martie 2006. Aleasă ca lider al Alianţei
Democratice a opoziţiei, cu un trecut de
avocat provincial şi naţional, a fost
finalistă pentru Femeia Anului din Africa
de Sud în 2003. Hellen Zille a câştigat
1 Sursa: www.worldmayor.com – Andrew Stevens,
editor adjunct; Traducere Cristina Catană şi Iulia

Manda
21
CRISTINA CATANĂ
Premiul pentru cel mai bun Primar din

Lume în 2008.
Rolul lui Zille în viaţa publică a
început cu o slujbă ca şi corespondent
politic pentru “Rand Daily Mail”,
publicaţia liberală principală din Africa de
Sud în timpul erei apartide. Cât timp era la
ziar s-a remarcat ca un critic anti-apartid,
evidenţiind circumstanţele din spatele
morţii lui Steve Biko sub custodia poliţiei
în 1977, care a fost cauzată în mod oficial
de răni auto-produse. Şi-a făcut o reputaţie
la apogeul erei apartide ca membră a
“Black Sash”, mişcarea de rezistenţă a
femeilor albe şi ca activistă pentru pace în
oraşul ei adoptiv Cape Town. Apoi a
lucrat în domeniul public ca şi consultant
public pentru asigurări şi ca director de
comunicări pentru Universitatea din Cape
Town.
Înainte de a deveni primar, Zille a
fost aleasă ca membră a legislaturii
provinciale din vestul Cape-ului în 1999,
lucrând ca şi membru executiv al
consiliului (MEC) pentru educaţie până în
2001 şi ca lider al opoziţiei, înainte de a fi
aleasă MP pentru Parlamentul Africii de
22
Sud în 2004, tot în Cape Town. Zille e

liderul Alianţei Democratice, un partid
relativ recent în Africa de Sud post-
apartidă, dar cu antecedente în partidele
recente a tradiţiei multirasiale liberal
democratice din politica Africii de Sud, cel
mai notabil Partidul Progresiv a lui Helen
Suzman. Partidul Progresiv, cu rădăcinile
în informarea liberală urbană a populaţiei
minoritare albe, a fost principală mişcare
opozantă din cadrul Parlamentului
exclusiv alb din timpul erei apartide. Prin
procesul mai multor fuziuni, partidul şi-a
extins baza îngustă de suport urban,
rezultând în 2000 Alianţa Democratică şi
principalul contra-candidat pentru
Congresul Naţional African aflat la putere
în sistemul constituţional non-rasial din
era post-apartidă.
Cape Town în sine este
considerată o municipalitate metropolitană
din Constituţia Sud Africană din 1996, cea
mai înaltă formă de guvernământ locală şi
e comparabilă cu entităţile oraşelor unite
din SUA. Oraşul Cape Town îşi datorează
statutul guvernului provincial. Oraşul în
sine este condus de un consiliu al oraşului
23
CRISTINA CATANĂ
format din 210 membrii, cu un executiv de

12 membrii condus de Zille ca şi executiv
majoritar, lucrând împreună cu un
manager al oraşului numit. Consiliul în
sine este ales printr-un sistem proporţional
hibrid, cu 105 membrii fiecare
reprezentând un singur cartier şi restul
aleşi dintr-o listă proporţională. La
ultimele alegeri în 2006, Alianţa
Democratică a fost cel mai mare partid cu
90 de locuri, urmată de ANC cu 81 de
locuri. Activitatea consiliului este
administrată de 23 de sub-consilii, care
intersectează graniţele celor 7 foste consilii
care alcătuiesc Cape Town.
Din cauza alegerilor cu rezultate
apropiate din 2006, unde Alianţa
Democratică a înfiinţat o administraţie cu
ajutorul partidelor minore, relaţiile dintre
Zille şi ANC atât în consiliul oraşului cât
şi în legislatura provincială au început să
fie tot mai încordate. Cape Town a avut o
succesiune constantă de primari şi lideri
interimari care au încercat să discrediteze
conducerea ANC din oraş, cu predecesori
corupţi şi care au provocat scandaluri
legate de pornografia pe internet şi în
24
prezent este singurul oraş major din ţară

care nu este guvernat de ANC.
Nu mult după alegerea lui Zille ca
primar, consiliul regional executiv al ANC
a încercat să pună în aplicare un plan prin
care să reducă postul de primar al oraşului
la un rol ceremonial şi să distribuie puterea
executivă la consiliul oraşului în sine, cu
necesitatea pentru o guvernare mai
cuprinzătoare dată ca motiv. Planul în stil
“Mugabe” a condus inevitabil la o revoltă
atât din partea lui Zille cât şi a unui număr
de organizaţii, deşi impasul a fost evitat de
negocieri (Zille a sfătuit partidul ei la o
Convenţie pentru o Africa de Sud
democratică).
O altă criză a urmat când Partidul
Musulman African a părăsit coaliţia din
cauză că Zille nu a putut să îi ofere
liderului acestuia postul de viceprimar,
deşi Zille a obţinut mai târziu suportul
Democraţiilor Independenţi pentru a-şi
păstra postul de primar. Lupta sa
înverşunată împotriva drogurilor a dus la
arestarea ei în Septembrie 2007 sub
acuzaţia că a participat la arestări ilegale,
această acuzaţie a fost retrasă mai târziu şi
25
CRISTINA CATANĂ
ea a iniţiat propriile sale acţiuni pentru

combaterea arestului necuvenit. Recent ea
şi-a riscat poziţia prin acuzarea corupţiei în
cadrul poliţiei din Africa de Sud şi pentru
că s-a opus desfiinţării unităţii anticorupţie
“Scorpions”. Din aceste evenimente Zille
a ieşit nu numai nevătămată dar şi mai
puternică în comparaţie cu adversarii săi
oportunişti.
Considerat un operator media abil,
Clubul National de Presă a numit-o
“Newsmaker-ul anului 2006” pe baza
faptului că a supravieţuit loviturii de după
alegeri şi a lucrărilor din oraş în vederea
Cupei Mondiale din 2010.
Zille este căsătorită cu Johann

Maree şi are 2 fii.
26
Bertrand Delanoe
Primar al Parisului - FRANŢA 2
20 martie 2008:
Bertrand Delanoe a
fost ales ca fiind
primul primar
socialist al Parisului
din ultimul timp în
martie 2001. De
atunci a suferit o
încercare de asasinare, a dezamăgit cu
securitatea Jocurilor Olimpice şi s-a
confruntat cu declararea stării de urgenţă
când revoltele au acaparat suburbiile
oraşului. De asemenea a instituit o serie de
initaţive culturale populare şi nu şi-a ţinut
niciodată homosexualitatea secretă. Cu
uşurinţă reales în martie 2008, primarul a
fost nominalizat pentru „World Mayor
Prize” în 2008.
2 Sursa: www.worldmayor.com – autori Andrew Stevens
şi James Monaghan, Traducere Cristina Catana şi Iulia

Manda
27
CRISTINA CATANĂ
Născut în colonia franceză Tunisia

în 1951, familia lui Delanoe s-a mutat în
Franţa în timpul adolescenţei lui Bertrand.
Primul post al lui Delanoe, nefiind
membru al Partidului Socialist, a fost de
secretar în departamentul Aveyron.
Delanoe a fost pentru prima dată ales în
Consiliul Orasului din Paris în 1977, anul
în care Jacques Chirac a devenit primar.
De asemenea a lucrat în Senatul Franţei,
care, uimitor, are numeroşi primari printre
membri săi. Controlul socialiştilor asupra
consiliului oraşului este semnificativ
deoarece este pentru prima dată de la
„Paris Commune” din 1871 când oraşul
este condus de stânga politică. Alegerea lui
Delanoe ca şi candidat nominalizat al unei
alianţe formată din partide de stânga s-a
desfăşurat împotriva unei drepte
semnificativ dizgraţiate şi divizate, urmând
destăinuirile făcute de primarii anteriori,
Jacques Chirac si Jean Tiberi.
Legile stricte ale Franţei,
referitoare la protejarea intimităţii, au
protejat, în mod tradiţional, figurile
publice de prezenţele inoportune în viaţa
lor privată, primarul Parisului fiind
28
singurul politician francez important care

s-a declarat public gay. Oricum, în 2002,
un atentat a fost făcut la adresa sa, de un
oarecare asasin, Azedine Berkane.
Domnul Berkane a pretins că
homosexualitatea primarului l-a
determinat să facă atacul. Primarul nu a
fost grav rănit, cu toate că a petrecut două
săptămâni în spital.
Cu toate că Domnul Delanoe a
investit multă energie în dezamăgitoarea
organizare pe care a realizat-o Parisul
pentru Jocurile Olimpice din 2012,
publicul a fost mai înţelegător cu el decât
cu preşedintele Chirac, ale cărui neplăcute
comentarii despre organizarea
concurenţei, a Londrei, au fost atribuite
deciziei. Popularitatea d-lui Delanoe le
depăşeşte în prezent pe toate celelalte
figuri politice din Franţa.
Cea mai neplăcută perioadă din
timpul în care Dl Delanoe a fost primar al
Parisului a venit cu conflictele care s-au
izbucnit în Paris în suburbii în octombire
2005, în „zona roşie”. „Banlieus”-urile au
reprezentat scena pentru multe revolte în
ultimele două decenii, dar de această dată
29
CRISTINA CATANĂ
a presupus moartea a doi adolescenţi de

origine nord-africană în timpul unei
urmăriri a poliţiei în comuna Clichy-sous-
Bois, care are cele mai ridicate rate de
criminalitate din zona metropolitană a
Parisului. Pe 8 noiembrie preşedintele
francez Jacques Chirac a declarat starea de
urgenţă, folosind astfel puterea pentru
înăbuşirea revoltelor. Cu toate ca revoltele
au fost în mare înăbuşite, sute de oameni
au fost arestaţi şi mii de maşini arse. Ca
răspuns la revolte, Guvernul francez a
înăsprit condiţiile de imigrare, în special în
zona acordării cetăţeniei franceze.
Alegerile pentru Consiliul Local
din Paris se desfăşoară o data la 6 ani
(extinse cu un an în 2007 datorită faptului
ca în acel an au fost alegerile
prezidenţiale). Există 163 de consilieri
pentru 20 de districte. Primarul este ales ca
şi conducator pe lista partidului, dar
participă la alegeri mai degraba ca un
consilier decat că primar.
30
Măsuri ca primar
În ceea ce priveşte locuinţele, Dl

Delanoe a promis în alegeri să reintegreze
populaţia pariziană prin construirea unor
locuinţe luxoase, în special în zone up-
market ale Parisului, şi să le facă accesibile
la preţuri scăzute la chirie pentru chiriaşii
mai săraci. Acest lucru s-a realizat prin
cumpărarea unor proprietăţi din vestul şi
centrul oraşului şi astfel s-au construit sute
de noi apartamente, disponibile la
preţuri/chirii moderate, sau HLM
(Habitations a Loyer Modere), în ciuda
faptului că nu a fost bine primit de actualii
rezidenţi, care l-au acuzat de inginerie
socială inutilă. El susţine că această
politică va răsturna orientarea oamenilor
mai săraci, în special a familiilor tinere,
abandonând oraşul complet precum şi
reintegrarea populaţiei de la oraş, o
politică deja practicată în alte oraşe
europene, precum Munich.
Politica sa se bazează pe „Legea
pentru Solidaritate şi Reînnoire Urbană”,
31
CRISTINA CATANĂ
emisă de Guvernul Socialist al Franţei în

anul 2000, ceea ce o face obligatorie
pentru comunele cu mai mult de 50,000
de persoane, care necesită să aibă cel puţin
20% din numărul de locuinţe până în
2020. Scopul este standardizarea
principiului de „variaţie socială” şi
prevenirea ca vecinătăţile să ajungă cartiere
foarte bogate sau foarte sărace. Dl
Delanoe a aplicat această lege în fiecare
dintre cele 20 de districte ale Parisului,
care variază între 30% şi 1% locuinţe
sociale. Urmăreşte să facă obligatoriu
pragul minim de locuinţe sociale 20%,
aplicat chiar în jurul intregului oraş.
Inutil de menţionat, realizarea
unor locuinţe ieftine în mijlocul Parisului
poate să influenţeze modul de votare al
oamenilor. Administraţia anterioară l-a
acuzat de favorizarea susţinătorilor RPR-
ului lui Chirac în repartizarea caselor.
Delanoe speră să scadă cele 93,000 de
aplicatii pentru HLM prin furnizarea a
3,500 de locuinţe noi anual, majoritatea în
districtele 8 şi 13, si astfel împiedicându-se
o, şi aşa existentă, divizare flagrantă est-
vest, chiar şi în afara oraşului
32
Delanoe a fost ales şi pe baza

angajamentului de a controla traficul de
maşini şi poluarea asociată acestuia. El a
semnalat că „automobiliştii privaţi
reprezinta un sfert din cei care folosesc
şoselele şi folosesc 94% din suprafeţele
pavate”. El a propus să rezolve această
problemă prin restricţionarea accesului
maşinilor în centrul oraşului. Oprind linii
pe rutele principale pentru autobuze,
taxiuri şi biciclete numai, şi astfel
restricţionând maşinile pe una sau doua
benzi, a făcut ca folosirea maşinii în oraş
să fie neatractivă. El vrea, eventual, să
elimine traficul de maşini pe ambele
maluri ale Senei complet şi să construiască
o nouă linie de tramvai în sudul Parisului,
în 2006.
Tranformările centrului Parisului
prin proiecul de închiriere numit „Velib” a
condus la o creştere masivă a susţinerii
primarului socialist Bertrand Delanoe,
conform ziarului Liberation. „Velib” sau
„velo libre”, este exercitat de consiliul
oraşului împreună cu gigantul în
publicitate, „JC Decaux”, şi utilizează
20,000 de biciclete „plăteşti-cum-conduci”
33
CRISTINA CATANĂ
din 1450 de puncte automate de închiriere

în întreg oraşul. Priectul a reuşit
transformarea străzilor Parisului şi
încrederea acordată administraţiei lui
Delanoe în desfăşurarea efectivă a crescut
printre parizieni, conform articolelor. Cu
revitalizarea imaginii capitalei prin acest
proiect, nu la mult timp după dezamăgirea
proiectului pentru Jocurile Olimpice 2012,
primarul propune acum introducerea
„autolib”, cu 2000 de maşini mici
disponibile pentru utilizatorii pe termen
scurt, de la staţii la colţuri de stradă.
Prezidând un atac civil al dreptei franceze
în capitală, Delanoe a intuit momentul din
spatele acţiunii sale de a-l înlocui pe
Francois Hollande ca lider al PS, ajuns pe
locul al treilea la Congresul Reims din
2008 şi declarând ulterior partidul ca fiind
„grav bolnav”.
În Franţa primarul este ales de
către cetăţeni prin vot uninominal.
Primarul Delanoe a fost propus
pentru „World Mayor Prize” în 2008.
34
Adrian Fenty
Primar al Washington, DC - USA 3
13 septembrie 2007:
La vârsta de 35 de
ani, Adrian Fenty a
devenit cel mai tânăr
primar al capitalei
SUA. Executând
funcţia de membru
al consiliului până
când a fost ales primar anul trecut, Fenty
este de asemenea numai al doilea
Washingtonian nativ ales pentru acest
birou. Primarul câştigase deja laude pentru
discursurile publice şi modul accesibil de
guvernare, dar alţi politicieni din capitală
pretind că nu consulta aliaţii cheie asupra
politicii şi întâlnirilor.
Primarul s-a născut în capitală şi a
crescut în districtul Mount Pleasant, o
editor adjunct; Traducere Cristina Catana şi Iulia

Manda
35
CRISTINA CATANĂ
zonă pentru clasa muncitoare/clasa de

mijloc. Părinţii săi deţineau un magazin de
pantofi în districtul vecin Adam’s Morgan,
district cu multiple activităţi. Deţine o
licenţă în engleză şi economie de la
Colegiul Oberlin din Ohio şi o diplomă
universitară de la Universitatea Howard.
Pe când Fenty termina universitatea,
cunoscută ca o universitatea pentru negri,
el însuşi având familie birasială, din ce în
ce mai comună pentru multi tineri din
Washington.
Cu toate că are numai 35 de ani şi
îşi descrie ascensiunea ca fiind
neplanificată, Fenty şi-a investit deja
timpul politic şi profesional în
Washington. A lucrat pentru congrese la
care au luat parte numeroşi politicieni
democratici, incluzându-i pe Eleanor
Holmes-Norton, delgatul districtului la
Camera Reprezentanţilor (care în prezent
nu votează). Înainte de a lucra la consiliul
oraşului, Fenty a condus asociaţia locală
civică şi a fost ales la una dintre cele 37 de
Comisii Consultative ale
Împrejurimilor (consilii ale comunităţii),
lucrând ca trezorier. În 2000 a fost ales să
36
lucreze ca membru al consiliului oraşului

pentru Ward 4, printre cei 12 membri ai
consiliului oraşului, fiind ales din nou în
2004. În timpul funcţiei de membru al
consiliului, şi-a câştigat reputaţia ca un
campion pentru serviciile publice,
ocazional opunându-se politicii de
administrare a primarului Anthony
Williams.
Politica atât a consiliului local cât
şi a partidului democratic dominant este
dezbatută aprig în permanenţă, probabil
datorită înăbuşirii partidului în politica
oraşului şi absenţei unei concurenţe
republicane locale serioase. Prezenţa
permanentă a lui Marion Barry în consiliu,
odată cu numira sa ca „primar pe viaţă”, a
condus la o coroziune a valorilor civice în
instituţiile locale şi la zădărnicirea
autonomiei locale prin impunerea unui
minister federal de control care să
desfăşoare o administraţie în paralel, până
în a doua jumătate a anilor ‘90. Nu există
nicio insuficienţă în fapte şi cult al
personalităţii în politica locală a DC. În
timp ce aceasta pare să fi fost o
oportunitate pentru ca tânărul Fenty să
37
CRISTINA CATANĂ
apară ca un om de încredere, în ciuda

lipsei de experienţă, a însemnat totodată
depăşirea obstacolelor pentru ca el să
reuşească în formarea administraţiei. Fenty
a trebuit de asemenea să concilieze sau
măcar să negocieze cu colegii săi de la
consiliul oraşului, niciunul dintre ei nefiind
de acord cu candidatura sa pentru funcţia
de primar.
Fenty şi-a anunţat candidatura
pentru primar în 2005 şi s-a ridicat
împotriva unui număr de competitori în
septembrie 2006, la prima votare de
alegere a unui candidat democratic. Într-
un oraş în care democraţii întrec
republicanii ca număr 10-1, câstigătorul
partidului democratic a avut practic
garantată alegerea în scrutinul general din
noiembrie. Oponentul principal al lui
Fenty pentru funcţia de primar a fost
preşedintele consiliului Linda Cropp, o
veterană a politicii DC care a fost
susţinuntă de prezentul primar, Anthony
A. Williams. Totuşi, la votare, Fenty a
primit 57% şi a câştigat toate
circumscripţiile electorale, fiind salutat de
influentul Washington Post, ca oferind cel
38
mai bun amestec de energie, inteligenţă şi

sprijin al populaţiei.
Cu toate că este primar al capitalei
statului şi districtului federal, şeful oraşului
tinde să fie umbrit de primarii marilor
oraşe din SUA. Cu toate acestea, Fenty
urmăreşte o mulţime interesantă de
primari precedenţi, chiar şi pe tehnocratul
Anthony A. Williams (1999-2007), adesea
observat pentru papionul său şi
comportamentul rigid. Pe lângă
administraţia dată uitării a lui Sharon Pratt
Disxon(nee Kelly) din timpul intervalului
1991-1995, precipitat de încarcerarea sa
pentru consum de droguri, din 1979-1991
şi apoi din 1995-1999, primăria DC a fost
condusă de binecunoscutul Marion Barry.
În timpul ultimei perioade ca primar, un
minister de control federal a administrat
efectiv afacerile districtului în locul lui
Barry. Acesta a fost ales să îndeplinească
funcţia de membru al consiliului, în 2004,
în locul noului primar ales, Fenty.
Predecesorul lui Barry ca primar, primul
care a luat decizia de a concesiona case,
decizie luată în 1975, a fost Walter
Washington, care de asemenea a condus
39
CRISTINA CATANĂ
oraşul ca primar-comisionar din 1967.

Înainte de această dată, districtul a fost
guvernat de consilii de comisionari care au
fost de asemenea fixaţi de către
preşedinte.
Soţia lu Fenty, Michelle, pe care a
întâlnit-o la Facultatea de Drept, este un
avocat comercial; ei au doi fii, gemeni.
Primarul Fnety este alergător pasionat,
mergând atât de departe încât a ajuns să îşi
încurajeze rezidenţii să i se alăture în
alergările sale de dimineaţă.
40
Boris Johnson
Primar al Londrei – REGATUL
UNIT AL MARII BRITANII 4
21 iunie 2008:
Primarul, decisiv
numit „tânărul
conservator” al
Londrei, a avut cu
certitudine impact
asupra capitalei
engleze din mai 2008, în urma victorioasei
alegeri în faţa primarului ales de două ori
anterior, Ken Livingstone.Trecând de la
un jurnalist controversat la un politician
naţional în mai puţin de un deceniu, Boris
Johnson a fost o alegere surprinzătoare
pentru candidatura conservatorilor la
primăria oraşului.
Născut în 1964 în New York din
parinţi englezi – Stanley Johnson (membru

Manda
41
CRISTINA CATANĂ
fodator Conservator al Parlamentului

European) şi prima sa soţie, pictoriţa
Charlotte Wahl, Alexander Boris de
Pfeffel Johnson s-a mutat în Anglia la o
vârstă mică. A frecventat apoi cursurile
instituţiei educaţionale de elită, Colegiul
Eton, înainte de a merge la Colegiul Balliol
din Oxford pentru a-i citi pe clasici. La
Oxford a devenit preşedinte al celei mai
faimoase societăţi de dezbateri şi membru
al celebrului club Bullingdon, unde l-a
întâlnit pe prietenul său Etonian şi pe
liderul Partidului Conservator David
Cameron. Fără îndoială, el a a fost format
pentru o carieră politică încă de la o vârstă
fragedă.
După absolvirea la Oxford din
1986, Johnson a început o carieră în
consultanţă managerială, dar a renunţat
după o săptămână datorită lipsei de
interes. A fost apoi acceptat să lucreze la
„The Times”, dar a fost concediat după
mai puţin de un an pentru falsificarea unui
citat pentru a îmbunătăţii o poveste
plictisioare. A fost curând salvat de
anonimatul provincial într-un ziar local de
seară prin asocierea cu ziarul conservator
42
„Daily Telegraph” ca scriitor de articole în

1987, devenind corespondentul acestuia
cu Brussels. Prosperând în rolul său de
observator al Uniunii Europene în timpul
Tratatului de la Maastricht, el a devenit
liderul politic corespondent al ziarului şi a
fost premiat cu un reportaj în
săptămânalul de dreapta „The Spectator”.
A avansat în locul editorului ziarului în
1999 şi a început să captiveze persoane
din zona mass-media, ceea ce a condus în
final la alegerea sa în Parlament, cu toate
că prima sa încercare din 1997 pentru
Labour-held Clywd West nu s-a dovedit a
fi de succes.
În 1998 Johnson şi-a început
durabila ascociere cu afacerile curente ale
BBC-ului prin concursul „Am veşti pentru
tine” (asemănător cu „Spectacolul Zilnic”
din SUA), eventual pentru a-şi forma un
nume cunoscut (neobişnuit pentru o
figură conservatoare minoră) şi pentru a
asigura numărul mare de apariţii (ironic,
alături de Ken Livingston). A reuşit să
asigure alegerile în Parlament ca şef de
campanie în 2001, când l-a înlocuit pe
Michael Heseltine pe locul Henley-on-
43
CRISTINA CATANĂ
Thames din Oxfordshire, la pensionarea

Prim-ministrului anterior. O dată ce în
Parlament şi-a menţinut un randament
prolific şi un profil ridicat pentru cei de
dreapta ca transmiţător şi jurnalist, a rămas
observator la „The Telegraph” şi editor la
„The Spectator” în 2005. Prima sa slujbă
în opoziţie a fost ca Ministru al Culturii în
2004, timp în care a şi scris un roman
comic. Oricum , a fost curând obligat să
demisioneze din această funcţie, datorită
destăinuirilor din presă ale unei probleme
extra-conjugale cu un coleg jurnalist de la
„The Spectator”. La fel cu tendinţa sa de
a avea un comportament predispus la gafe,
ofensându-i pe mulţi cu izbucnirile sale
jurnalistice şi cu scuzele frecvente datorită
acestora, i-a facut pe unii să speculeze că
potenţialul său ameţit a fost erodat
devreme în cariera sa politică.
Johnson a revenit totuşi, dar nu
până când contemporanul de la Oxford,
David Cameron a fost ales lider al
Partidului Conservator în 2005. Cameron
l-a numit pe Johnson, Ministru al
Educaţiei Superioare, o funcţie minoră
luându-i în considerare profilul public
44
ridicat, dar probabil una potrivită cu

portofoliul său de activităţi în afara
Parlamentului. Johnson a trecut peste o
altă indiscreţie conjugală cu un jurnalist şi
renunţă la funcţia din partid în 2007, când
a fost lansat concursul pentru lista de
candidaţi a conservatorilor pentru alegerile
primarului Londrei 2008. Partidul a
amânat iniţial concursul datorită faptului
că niciunul dintre „marii candidaţi” nu s-a
prezentat să concureze cu Ken
Livingstone, al laburiştilor, care ulterior
părea asigurat de un al treilea mandat ca
primar. Johnson a fost recrutat de
conducerea partidului în ultimul moment,
la sugestia „Evening Standard” din Londra
(care, mai târziu, a acţionat împotriva lui
Livingston în permanenţă), forţând cele
trei partide rivale să treacă prin moţiuni şi
să formeze numărul necesar pentru
concurs, în care Johnson s-a impus cu
75% din voturi pentru conservatori.
La eveniment, Johnson a început o
campanie uşoara, cu activişti conservatori
ce puneau sub semnul întrebării
candidatura sa datorită intrereselor variate
continue pentru media. Partidul
45
CRISTINA CATANĂ
Conservator şi-a jucat asul din mânecă

angajându-l pe combativul strateg
australian în alegeri Lynton Crosby, al
cărui câştig cu prim-ministrul John
Howard a fost încercat şi în Londra, unde
şi-a concentrat resursele înspre cei care
tind spre conservatorism, în special în
suburbii (aşa numita „strategie
doughnut”). Aceasta a avut efectul de a-l
vedea pe Johnson depăşindu-l pe
Livingston, comparat cu un primar obosit,
ce a trecut prin două mandate, cu
raţionament îndoielnic asupra întâlnirilor
şi folosirii resurselor atât de către
conservatori, cât şi de media. Johnson este
cel de-al doilea primar al Londrei ales
direct, la 1 mai 2008 (cu 1,168,738 voturi
faţă de Livingston cu 1,028,966). După
aceea a demisionat din postul de MP
pentru a se devota Primăriei (în timp ce
anterior, având un mandat de Oxfrodshire
în Parlament a rămas de asemenea locuitor
al Londrei).
Imediat după alegeri, Johnson a
căutat să-şi sporească statutul (fiind acuzat
de lipsă de experienţă într-o funcţie
executivă) cu toate că o întelegere de
46
parteneriat a fost semnată cu primarul

New York-ului, Michael Bloomberng, care
a promis să-l îndrume pe noul primar. Tot
timpul campanie Johnson a făcut o
problemă din pretinsa lipsă de cercetare
atentă a finanţelor şi guvernare deschisă a
lui Livingstone. A hotărât ca primar
stabilirea unei „liste juridice de verificare”
petru a examina rapoartele financiare şi a
identifica economisirile costurilor, precum
reţeaua internaţională a ministerului
realizată de Livingstone. A stabilit de
asemenea un sistem de funcţii pentru
primarii adjuncţi/viceprimari, pentru a-şi
plasa consilierii pe o bază răspunzătoare
public, după acuzaţiile cum că primarul
precedent angajase prieteni în posturi
cheie în care aceştia abuzau de putere
asupra cheltuielilor şi personalului.
Oricum, mulţi, incluzând şi
Adunarea Londrei, au criticat confuziile
determinate de acest aranjament, întrucât
primarii adjuncţi au ajuns la statutul de
prim-ministru al Londrei (un membru al
adunării stabilit de Johnson prin lege).
Alte acţiuni importante ale noului primar
includ interzicerea consumului de alcool în
47
CRISTINA CATANĂ
mijloacele de transport în comun

(introducerea căreia a fost primită cu o
revoltă) şi anularea festivalului anti-rasist,
mai mult pentru enervarea uniunilor de
meşteşugari.
Primarul Johnson este căsătorit cu
Marina Wheeler, avocat şi fiica
jurnalistului Sir Charles Wheeler, şi au
patru copii. Johnson a fost anterior
căsătorit cu mondena Allegra Mostyn-
Owen, pe care a întalnit-o la universitate.
48
Boyko Borisov
Primarul Sofiei - BULGARIA 5
14 ianuarie 2008:
Un prezentabil
reprezentant al
justiţiei, un bărbat
puternic şi un
campion înfocat la
karate, primarul Sofiei,
Boyko Borisov speră să redreseze
economia, să combată crima şi corupţia în
capitala bulgară în următorul său mandat.
Ca lider al celui mai nou şi mai mare partid
din opoziţie, el urmăreşte de asemenea
oficiul naţional şi caută să poziţioneze
partidul său ca o putere centrală de
dreapta pentru schimbare în cel mai nou
stat al Uniunii Europene.
Boyko Borisov s-a născut în oraşul
Bankya, un municipiu învecinat cu

Manda
49
CRISTINA CATANĂ
capitala, în 1959. Meseria iniţială a

primarului Boyko este de fapt aceea de
funcţionar de stat fiind angajat în cadrul
Ministerului de Afaceri Interne în anii `80
reluând slujba de secretar între 2001 şi
2005 sub guvernarea fondatorului, Tsar
Simeon II.
Ca şi conducător al forţei politice
naţionale, Borisov deţine reputaţia publică
a unui om puternic ce aplică legea şi
rezolvă probleme. În anii `90, în urma
prăbuşirii regimului comunist bulgar,
Brisov înfiinţează firma lui privată de pază
Ipon-1.Un priceput expert în arte marţiale,
Borisov antrenează echipa naţională de
karate şi arbitrează mai multe turnee
internaţionale.
Anterior introducerii democraţiei
în urma încheierii razboiului un partid
stabilea ca primarii capitalei bulgare să fie
aleşi după statutul lor în consiliul oraşului,
cu aprobarea Partidului Ţarist sau pe locul
doi, cu aprobarea Partidului Comunist.
Borisov este al patrulea primar de la
introducerea alegerilor directe în 1991.
Primul primar al capitalei astfel ales a fost
Aleksadar Yanchulev ce aparţinea
50
curentului pro-democratic, Uniunea

Forţelor Democratice. Predecesorul lui
Borisov, Stefan Sofiyanski, de asemenea a
condus capitala pentru un deceniu
începând din 1995, chiar fiind Prim
Ministru câteva luni în 1997. Borisov a
reuşit să devină primar în 2005 în urma
renunţării lui Sofiyanski de a participa la
alegerile generale din acel an, în care şi
Borisov a fost ales în Marea Adunare
Natională dar a refuzat să ocupe acest
post. În ciuda acestui fapt se spune că el
aspira la o funcţie naţională mai
importantă, chiar de când şi-a organizat
propriul partid politic, Cetăţeni pentru
Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (sau
GERB), în 2006.
De la căderea comunismului, ca în
multe alte state răsăritene, cel dintâi curent
pro-democratic s-a transformat într-o
înlănţuire privind libertatea forţelor de
dreapta, din care câteva au fost depravate
de corupţie. Corpul politic bulgar a
răspuns în mai multe moduri până acum,
exemplu ar fi fundaţia Mişcării Naţionale
Liberale Simeon II în jurul formatorului,
ţarul, care a susţinut puterea din coaliţia de
51
CRISTINA CATANĂ
guvernare între 2001 şi 2005 şi care de

atunci a devenit Mişcarea Naţională de
Stabilitate şi Progres ca membri ai noii
coaliţii condusă de formatorul Partidului
Comunist Bulgar (2005-).
Guvernarea precedentă a Uniunii
Forţelor Democratice a suferit o mare
pierdere a bugetului ca rezultat al
şomajului şi corupţiei asociate cu perioada
mandatului său, în timp ce alianţa Atacul
Uniunii Naţionale, de departe partid
naţionalist de dreapta, este văzut ca o
mişcare xenofobică pentru a promova
candidatura jurnalistului TV Volen
Siderov, care şi-a câştigat popularitatea
prin deziluzionarea principalelor partide
de dreapta sau de stânga.
Baza GERB este clar
conservatoare de dreapta, îndreptată
înspre lupta contra crimei şi corupţiei şi
promovând valorile familiei pentru a
înlătura indispoziţiile sociale. Deşi
momentan funcţioneaza bine în sondajele
de opinie (pe locul doi după guvernarea
socialistă), partidul nu este reperezentat în
Parlament după ultimele alegeri generale.
52
A fost în fruntea primului

Parlament European în 2007, obţinând
acelaşi număr de locuri ca şi socialiştii dar
nu cu acelaşi număr de voturi.
În urma alegerii pentru
Parlamentul European, GERB a optat
pentru a se alătura Partidului European al
Oamenilor, format din partide
Conservatoare şi Creştin Democrate. De
asemenea GERB a progresat în alegerile
municipale un an mai târziu, cu Borisov
reales în Sofia şi cu înlăturarea primarului
celui de-al doilea oraş din Bulgaria,
Plovdiv.
53
CRISTINA CATANĂ
Dr. Michael Häupl

Primar al Vienei - AUSTRIA 6
28 Martie 2007:
Dr. Michael Häupl s-
a născut pe 14
septembrie 1949 la
Altlengbach în
Austria. Şi-a început
cariera politica în
1975 şi până în 1977 a fost preşedinte al
Asociaţiei Socialiste Studenţeşti din
Austria (VSSTÖ).
În 1978 a devenit membru al
Comitetului Partidului Democrat pentru
districtul 16 al Vienei, Ottakring. Între
1978 şi 1984 a deţinut multiple funcţii în
Tânăra Generaţie (JG), organizaţia de
tineret a Partidului Social Democrat din
Austria SPÖ.
În 1982 a fost ales preşedinte al JG
Viena şi preşedinte adjunct al Organizaţiei

Manda
54
Federale JG. Din 1983 şi până în 1988 a

fost membru al Consiliului din Viena şi al
Parlamentului Provincial, iar din 1988
până în 1994, a fost membru al
Guvernului Vienei ca şi consilier Executiv
al oraşului pentru Mediu, Recreaţie şi
Sport.
În 1993 a ajuns preşedinte al SPÖ
Viena şi în 7 Noiembrie a fost ales primar
şi guvernator al Vienei. În plus, d-ul Häupl
este preşedinte al Consiliului Regiunilor şi
Municipalităţilor Europene (CEMR), dar
şi preşedinte al Asociaţiei Austriece a
oraşelor (Österreichischer Städtebund).
De când a devenit primar al
Vienei, d-ul Häupl a realizat numeroase
obiective pentru oraşul său în diferite
domenii, cum ar fi: responsabilitatea
socială şi securitatea pentru toţi oamenii
care trăiesc în Viena, standarde stricte
pentru protecţia mediului precum şi
iniţiative de mari proporţii pentru
promovarea ştiinţei, cercetării şi
tehnologiei.
Exemple de responsabilitate
socială în Viena sunt accesul la sistemul
medical mondial şi dreptul de a îmbătrâni
55
CRISTINA CATANĂ
cu demnitate şi de a primi asistenţa

medicală necesară, fără plată. Un excelent
sistem şcolar public gratuit este oferit în
Viena, precum şi îngrijire zilnică gratuită
pentru copiii care provin din familii cu
venituri scăzute. Oraşul Viena prevede
asistenţă pentru diferite grupuri ţintă care
au nevoie de ea – de la subvenţii la un
plan de profesori asistenţi pentru copiii cu
nevoi speciale şi cursuri gratuite de limbă
pentru emigranţi.
O altă problemă pentru dl Häupl
este mediul. Cu 36 pachete individuale de
măsurare formând aşa numitele Programe
de Protejare a Climatului KliP, Viena a
redus emisiiile anuale de CO2 cu
aproximativ 2,4 tone. Aceste măsuri au
dus la dezvoltarea la scară largă şi
expansiunea sistemului de transport în
comun, dublarea subvenţiilor pentru
energia solară şi reabilitarea termică a
clădirilor rezidenţiale.
Aceste măsuri au dus la
următoarele rezultate: Viena are cea mai
scăzută emisie de CO2 pe cap de locuitor
din toată Austria. Momentan Consiliul
Orăşenesc pregateşte „Klip II” care va
56
începe în 2010, când programul actual de

protecţie a climatului se termină.
Cu aceste eforturi, Viena rămâne
un oraş model în privinţa mediului. În
plus, d-ul Häupl sprijină pe scară largă
investiţiile şi proiectele pentru ştiinţă,
cercetare şi tehnologie.
57
CRISTINA CATANĂ
Job Cohen
Primarul Amsterdamului -
REGATUL ŢĂRILOR DE JOS 7
21 aprilie 2006:
Primarul capitalei
olandeze poate indica
către un record de
invidiat în: politica
naţională şi cea a
oraşului, academiei şi
transmisii radio/TV (broadcasting), cu
laude de la o masă de formatori de opinie
pentru abordarea sa cuprinzătoare a
politicii şi vieţii oraşului. Desemnat primar
în 2001, el a fost numit unul dintre “Eroii
europeni” ai revistei Time magazine în 2005.
Job Cohen a fost clasat pe locul doi ca
Word Mayor 2006.
Job Cohen a fost născut în 1947 în
vecinătatea oraşului Haarlem, având

Manda
58
părinţi progresişti evrei. A urmat şcoala

gimnazială din Haarlem înainte de a studia
dreptul la Universitatea Groningen, unde a
absolvit cu o licenţă în drept în 1971 şi s-a
căsătorit în următorul an. La vârsta de 20
de ani a intrat în PvDA (partidul labursit).
După absolvire, a ocupat o funcţie în
cercetare la Universitatea Leiden, unde a
rămas până în 1981. Apoi a început să
predea la Universitatea Maastricht,
devenind profesor în 1983 şi apoi rector
magnificus în 1991.
În 1993, Cohen a fost desemnat să
lucreze în cel de-al treilea cabinet al lui
Ruud Lubbers, prim-ministrul cu cea mai
mare longevitate în funcţie (1982-1994),
remarcat pentru politica sa într-un sistem
politic, de altfel, consensual. După ce a
lucrat ca Ministru adjunct al Educaţiei,
Cohen s-a întors la postul său academic
după un an, rămânând, totuşi, un membru
al Camerei Superioare Olandeze (Eerste
Kamer). În 1998 a fost desemnat să
lucreze ca director interimar pentru postul
de televiziune liberal VRPO, înainte de a
demisiona din Eerste Kamer pentru a
lucra în cel de-al treilea cabinet al prim-
59
CRISTINA CATANĂ
ministrului laburist Wim Kok ca ministru

adjunct al Justiţiei, cu responsabilitate
pentru imigraţie. Aici Cohen a fost
responsabil de revizia generală a legilor
olandeze în privinţa imigraţiei, un
domeniu care rămâne discutabil în politica
olandeză de azi.
Cohen a demisionat din cabinet la
sfârşitul anului 2000 şi a fost desemnat
Primar al Amsterdamului în ianuarie 2001.
Primarii oraşelor olandeze sunt desemnaţi
de cabinet, în numele monarhului. Una
dintre primele măsuri remarcabile ale lui
Cohen ca primar a fost oficializarea,
pentru prima oara, a căsătoriile legale între
persoane de acelaşi sex, legislaţia necesară
fiind ghidată de către Cohen cu numai
câteva luni înainte, când încă făcea parte
din Ministerul Justiţiei.
La alegerile generale olandeze din
ianuarie 2003, în urma căderii cabinetului
lui Jan Peter Balkenende, ca rezultat al
formării unei liste anti-imigrante Pim
Fortuyn, Cohen a devenit candidatul
Partidului Laburist pentru prim-ministru,
după refuzul conducătorului Wouter Bos
de a lucra în partid. În urma
60
evenimentului, Balkenende a câştigat la

limită, iar Cohen a rămas primar.
În 2005, Cohen a fost numit unul
dintre “Eroii europeni” ai revistei Time
magazine pentru atitudinea sa în legatură cu
uciderea producătorului de filme Theo van
Gogh pe o stradă din Amsterdam de către
un islamist în noiembrie 2004. Cohen i-a
condus pe cetăţenii oraşelor în proteste de
stradă, cerând unitate şi toleranţă. Din
momentul crimei, care îl transformă pe
Cohen însuşi o ţintă a asasinului, primarul
a fost obligat să adune imigranţii capitalei
pentru a asigura un dialog împotriva
extremismului, atât de către, cât şi
îndreptate înspre imigranţii musulmani,
pentru a-şi păstra reputaţia de persoană
tolerantă, cu atitudini liberale.
Oraşul Amsterdam este guvernat
de primar (burgemeester), consilieri
orăşeneşti (wethouders desemnaţi de
consiliu) şi consiliul municipal
(gemeenteraad). La alegerile municipale
din 2006, coaliţia dintre Partidul Laburist
şi Partidul Verde de Stânga (GreenLeft) a
primit 27 de mandate din 45. Oraşul a
fost, mai departe, împărţit în 15 districte,
61
CRISTINA CATANĂ
spre deosebire de celelalte oraşe olandeze.

Diviziunile au fost create ca o parte a unei
initiaţive de descentralizare în anii 1980 şi
preiau majoritatea responsabilităţilor
locale, continuând să păstreze neglijenţa
centrală faţă de infrastructură şi
problemele legate de traversarea oraşului.
În 1995 guvernul naţional a propus
crearea unei provincii a Amsterdamului,
alături de cele 12 provincii istorile ale
Olandei, şi în timp ce aceasta era respinsă
de cetăţenii oraşului într-un referendum,
descentralizarea a crescut de atunci până la
cel mai înalt nivel.
62
Klasu Wowereit
Primarul Berlinului – GERMANIA 8
18 septembrie 2006:
Primarul Berlinului
Klasu Wowereit este
cel mai cunoscut
conducător al
Germaniei şi, după
departajarea de
cancelarul german Gerhard Schröder la
sfârşitul anului 2005, a devenit unul dintre
politicienii social-democraţi conducători ai
ţării. Înainte de alegerile locale din 2001, el
le-a spus oamenilor din Berlin că este gay.
Fraza pe care a folosit-o “ich bin schwul und
das ist auch gut so – Sunt gay şi acesta nu
este un lucru rău” a fost adoptata de
atunci de mulţi oameni celebrii, care şi-au
declarat homosexualitatea.

Manda
63
CRISTINA CATANĂ
Într-un interviu în 2004, Klaus

Wowereit le-a spus Primarilor oraşelor că
el nu se putea gândi la o slujbă mai bună
decât aceea de a fi primar al capitalei
Germaniei. “Berlin este o metropolă
tânără, plină de viaţă, cu multă energie
care explodează de vitalitate urbană,
atrăgând către ea oameni tineri şi creativi
din întreaga lume.”, a spus el apoi a citat
un tânăr designer de modă “Berlinul dă
aripi imaginaţiei”.
Klaus Wowereit s-a născut în 1953
în Berlin, cel mai tânăr dintre cei patru
copii ai familiei. A crescut fără tată şi, deşi
familia avea posibilităţi modeste, mama sa
l-a încurajat să urmeze şcoala de gramatică
şi mai târziu universitatea. El a susţinut
întotdeauna că politica lui Willy Brandt
din acea vreme, primarul Berlinului şi
primul cancelar Social-democrat al
Germaniei de West, care oferea copiilor
dintr-un mediu sărac posibilitatea de a
avea o educaţie superioară, i-a permis să
studieze dreptul.
Wowereit s-a alăturat Social-
Democraţilor (SPD) când era la
universitate şi îl descria pe Willy Brandt ca
64
idolul său politic. “Modul în care el, mai

întâi ca ministru al externelor, apoi ca şi
cancelar, a continuat cu politica schimbării
şi politica de est (Ostpolitik) m-a fascinat
şi m-a îndrumat către politica.”
În 1984, Wowereit şi-a început
cariera politică, devenind consilier la
Tempelhof, unul dintre cele 20 de districte
(pe vremea aceea) a Berlinului de vest.
(Astăzi, în urma reformelor din 2001,
oraşul are 12 districte). Ca şi consilier de
district, el s-a concentrat asupra educaţiei
şi culturii şi de asemenea a câştigat
cunoştinţe desăvârşite ale scenei politice a
Berlinului.. Dupa 11 ani în Tempelhof,
Klaus Wowereit s-a avântat pentru un
scaun în Camera Reprezentanţilor din
Berlin (Abgeordnetenhaus). După primii 4
ani ai săi în Cameră, a fost ales preşedinte
al grupului parlamentar SPD în decembrie
1999. În acel moment partidul său era un
partener tânăr într-o coaliţie mare cu
partidul Conservator Creştin Democrat
(CDU). Coaliţia s-a destrămat în 2001,
după ce CDU a fost implicat într-un
scandal financiar. În urma colapsului
guvernului CDU/SPD, Social-Democraţii
65
CRISTINA CATANĂ
şi Partidul Verde au format o administraţie

minoritară cu Wowereit ca primar.
La alegerile organizate în
octombrie 2001, SPD a devenit cel mai
mare partid în Parlamentul Berlinului, cu
aproape 30% din voturi. CDU a fost pe
locul doi cu 24%, urmaţi îndeaproape de
PDS (fostul partid comunist al Germaniei
de Est) cu 23%. După ce au eşuat
discuţiile despre o coaliţie iniţială între
SPD, Partidul verde si Liberal-democraţii,
Social-democraţii şi PDS au acceptat să
formeze un guvern, avându-l conducător
pe Wowereit.
În timpul primului său mandat
(2001-2006), Klaus Wowereit a obţinut
laude pentru menţinerea serviciilor publice
cum ar fi deschiderea de muzee şi
promovarea culturală, ajutând la atragerea
unui număr mai mare de vizitatori în
capitala Germaniei decât în orice alt oraş
European, cu excepţia Parisului şi a
Londrei. Oponenţii săi politici, totuşi,
susţin că primarul nu a depus mult efort în
revitalizarea economiei Berlinului, care are
cea mai mare rată a şomajului dintre
capitalele vest-europene. Conform
66
Camerei de comerţ a Berlinului, oraşul a

pierdut în jur de 100.000 de locuri de
muncă în domeniul manufacturii de la
reunificarea din 1990 până în prezent.
În contradicţie cu imaginea de
iubăreţ petrecăreţ conturată de oponenţii
lui Klaus Wowereit, primarul s-a dovedit
de multe ori neîndurător. La scurt timp
după ocuparea biroului, Wowereit a forţat
uniunile publice sectoriale să accepte
micşorări drastice ale salariilor angajaţilor
din oraş pentru a reduce deficitul bugetar
al Berlinului. El de asemenea nu a ezitat să
reducă cheltuielile pentru şcoli şi grădiniţe
pentru a controla cheltuielile oraşului.
Klaus Wowereit a rămas foarte
popular de-a lungul mandatului său (2001-
2006), cu cota de aprobare în general peste
60%. La alegerile ţinute pe 17 septembrie
2006, SDP primarului a rămas cel mai
mare partid din Berlin, câştigând aproape
31% din voturi. În ciuda înfrângerilor,
partidul conservator CDU forma din nou
al doilea cel mai puternic grup în
Parlamentul berlinez. În Berlin primarul
este ales în cadrul Parlamentului local.
67
CRISTINA CATANĂ
Nikitas Kaklamanis
Primarul Atenei - GRECIA 9
8 aprilie 2007:
Nikitas Kaklamanis,
specialist doctor, fost
europarlamentar şi
ministru de guvern, a
devenit al 50-lea
primar al Atenei la
începutul anului 2007. Noul primar are
sarcina deloc uşoară de a fi succesorul
unuia dintre primarii cei mai bine văzuţi în
străinătate, Dora Bakoyannis, care în
timpul mandatului, a transformat
fundamental oraşul pentru jocurile
olimpice de la Atena din 2004, şi, prin
urmare, a câştigat şi premiul Cel Mai Bun
Primar al Lumii în 2005. Oricum,
Kaklamanis este determinat să
demonstreze, ca şi ilustrul său predecesor,

Manda
68
că funcţia de primar al Atenei aduce cu ea

şi responsabilităţi internaţionale. La trei
săptămâni după preluarea funcţiei, s-a
alăturat primarilor Romei şi Parisului într-
o manifestare comună prin care se milita
pentru abolirea pedepsei cu moartea la
nivel internaţional.
Nikitas Kaklamanis s-a născut în
insula Andros din Arh. Cyclade în 1946.
El a absolvit Facultatea de Medicina din
Atena în 1971, şi s-a specializat în
radioterapie şi oncologie. În 1981 el a
primit doctoratul de la Şcoala Medicilor
din Atena, iar în 1989 a fost votat în
unanimitate Profesor.
Adjutant la secţia radiologie în
cadrul şcolii, el a desfăşurat de-alungul
vieţii mai multe proiecte ştiinţifice extinse
şi este membru a numeroase organizaţii de
cercetări ştiintifice. Din 1975 până în 1989
a fost ales, în mod constant, să prezideze
uniuni ale medicilor, iar în 1987 a fost ales
Secretar General al Asociaţiei Elene
Medicale, cu un scor nemaiîntâlnit de
93%.
În 1986 a fost ales membru în
Comitetul central al partidului Noua
69
CRISTINA CATANĂ
Democraţie iar în 1987 a intrat în

Comitetul Executiv al partidului.
A fost ales pentru prima oară
parlamentar al ţării în 1990, din secţiunea
A a Atenei. La alegerile din octombrie
1993 şi-a păstrat mandatul de parlamentar
pentru ca în iunie 1994 să se alăture
Parlamentului European, cu partidul
Primavara Politică.
În timpul mandatului său la
Parlamentul European, a ocupat funcţia
de vicepreşedinte al Comitetului pentru
transport şi Turism şi a fost membru al
Comitetului pentru Fonduri. În plus, a
fost un membru al delegaţiilor UE-Turcia
şi Cipru - comitete parlamentare mixte
între statele UE şi cele care doresc să
adere la UE.
În anul 200l, la alegerile naţionale,
Kaklamanis a fost reales parlamentar
pentru secţiunea A a Atenei şi a acceptat
postul de “ministru din umbră” pentru
Ministerul Sănătăţii şi Bunăstării. Pe 11
iulie 2001, a fost ales Coordonator
Parlamentar de către Comitetul pentru
Afaceri al partidului.
70
La alegerile naţionale din 2004 a

fost reales parlamentar pentru secţiunea A
a Atenei cu Noua Democraţie. În martie
2004 a fost numit Ministru al Sănătăţii şi
Solidarităţii Sociale, post pe care l-a ocupat
până în februarie 2006.
Kaklamanis a fost ales al 50-lea
primar al Atenei, cu lozinca “Atena, oraşul
vieţii noastre” pe 15 octombrie 2006 şi a
preluat prerogativele din ianuarie 2007.
Kaklamanis vorbeşte engleză şi franceză
fluent.
71
CRISTINA CATANĂ
Yury Luzhkov
Primarul Moscovei – Federaţia
Rusă 10
23 septembrie 2006:
Puţini primari de
oraşe au neveste
milionare şi o agendă
politică externă
independentă, şi chiar
mai puţini scot la
iveală atâta
animozitate şi adoraţie ca primarul
Moscovei Yury Luzhkov. El a rămas
centrul atenţiei în viaţa politică a Moscovei
de peste un deceniu, construind o
succesiune în planurile politice şi urbane
care cu siguranţă va dura mai mult decât
perioada sa de ocupare a funcţiei de
primar. Iar dacă mişcările recente ale lui
Luzhkov sunt vreo indicaţie, el nu are de
10 Sursa: www.worldmayor.com – Paul Abelsky;
Traducere Cristina Catană şi Iulia Manda
72
gând să alunece într-o pensionare liniştită

după 14 ani de lucru în birou.
În calitatea sa de politician de
statură internaţională şi ca şef
administrativ al oraşului care tronează
peste mersul vieţii, deciziile sale au cu
siguranţă efecte mult mai departe de
Moscova. Mai important pentru viitorul
oraşului este gradul în care schimbarea
conducerii va afecta calea distinctă, chiar
neregulată, a dezvoltării pe care capitala a
cunoscut-o sub conducerea lui Luzhkov.
“Este relativ uşor să exagerezi
impactul unui singur individ, oricât ar fi
acesta de puternic, în special într-un oraş
larg şi complex cum este Moscova”, a
spus Blair Ruble, directorului Institutului
Kennan din Washington, D.C., care a scris
pe larg despre Moscova. “Nimeni nu se
poate îndoi că primarul Luzhkov şi-a lăsat
amprenta personalităţii sale în Moscova,
încă din primii ani când puterea voinţei
sale i-a determinat pe oameni să observe
schimbări pozitive în oraş şi până recent,
când preferinţa sa pentru proiecte ample
pare că domină întreaga opoziţie. În acest
sens, va fi greu pentru oricine să-i intre în
73
CRISTINA CATANĂ
pantofi. În continuare, dominaţia

Moscovei asupra ierarhiei urbane centrale
şi euro-asiatice va continua necontrolată,
indiferent cine va fi primarul, indiferent de
diferenţele ce vor aparea din alegerile
specifice politice.”
Când Luzhkov a eliberat biroul din
strada Tverskaya 13 a fost un subiect
intens dezbătut, deşi primarul însuşi a
declarat că doreşte să părăsească biroul
anul următor, când mandatul său expiră.
Tehnic, 35 de membrii ai City duma sunt
împuterniciţi să nominalizeze candidatul
pentru primărie, care este apoi prezentat
pentru aprobare preşedintelui. Totuşi,
alegerile de anul trecut au dat Rusiei Unite
pro-prezidenţială, în care Luzkhov este co-
preşedinte al consiliului suprem, o
majoritate dobordantă, făcând supremaţia
lui Luzkhov puţin probabilă, dacă acesta
alege să rămână la primărie.
Totuşi, preşedintele nu l-a
împuternicit oficial pe Luzkhov în cele 10
luni care au trecut de la alegeri. În
schimbările instituite în sistemul electoral
după 2004, care a dispărut odată cu
alegerile populare ale guvernatorului, Putin
74
avea dreptul să renumească în funcţie

conducători regionali chiar înainte ca
mandatul lor actual să expire, uneori
făcând asta în cazul unor politicieni aflaţi
în funcţii de mult timp cum ar fi Mintimer
Shaimiyev, preşedintele Tatarstanului.
Dar convergenţa la scară largă
asupra scandalurilor recente din Moscova
– cum ar fi conflictul dintre autorităţile
comunale cu rezidenţi în sudul Butovo-
ului asupra managementulului
proprietăţilor – i-a daterminat pe unii
observatori să detecteze urme ale unor
jocuri de puteri oportuniste şi un atac al
aspiraţiilor primarului de a deveni
preşedinte.
Analiştii politici influenţi şi bine
informaţi Stanislav Belkovsky şi Sergei
Markov au declarat public ca Kremlinul
este interesat în temperarea ambiţiilor lui
Luzkhov şi s-ar putea să fi fost în spatele
publicităţii conflictelor din Butovo de Sud
cât şi în spatele mişcării abia formate a
deţinătorilor de apartamente care sunt
evacuaţi din centrul capitalei.
Exodul membrilor cheie ai echipei
politice a lui Luzkhov în urmă cu un an,
75
CRISTINA CATANĂ
când preşedintele Putin i-a numit pe

Mikhail Men, Georgy Boos şi Valery
Shantsev, toţi văzuţi ca posibili urmaşi la
primărie, să preia guvernarea a câtorva
regiuni ruseşti îndepărtate, a fost văzut ca
un efort din partea administraţiei
prezidenţiale de a demonta cercul apropiat
pe care Luzkhov l-a construit în jurul său
cu posibilul scop de a controla procesul
succesiunilor.
“Lunile care au trecut de la acele
întâlniri este un timp îndelungat şi
Luzkhov a fost capabil să-şi păstreze
poziţia ca o figura politică independentă”
a spus Alexander Konovalov, director al
Institutului Strategic Evaluations, un
adevărat tank bazat pe gândirea rusească.
“Interesul său continuu şi angajarea în
problemele globale, la fel ca şi reformele
canalului TV central deţinut de oraş,
demonstrează că el nu este încă pregătit să
demisioneze şi să înceapă să-şi scrie
memoriile. Participarea la cursa
prezidenţială din 2008 este cel puţin o
variantă, însă este probabil ca el să ia o
decizie prudentă care îl va avantaja cel mai
bine.”
76
Deşi Luzkhov a fost somat public

să părăsească biroul după 2007, sondajele
opiniei publice în seara alegerilor City
Duma au demonstrat că el încă se bucură
de un support impresionant în rândul
populaţiei Moscovei. Un sondaj Levada
Center condus în septembrie 2005
dovedea că 69% procente îl doreau pe
Luzkhin să îşi continue activitatea în birou
şi 24% preferau un alt candidat.
Ratingurile aprobatoare ale lui Luzhkov
printre populaţia Moscovei au avut un atu
în faţa celor prezidenţiale şi ale
autorităţilor federale. În luna august 2007,
conform unui sondaj Levada Center, 45%
din cei care au răspuns au manifestat
încredere în Luzhkov şi în administrarea
oraşului, cam cu 20% mai mult decât
aceştia aveau încredere în guvernul central.
Moscova se extinde extreme de
mult ca fiind cel mai atrăgător oraş de
locuit din ţară, conform unui sondaj
realizat de VTsIOM. Aproape 1 din 5 ruşi
(19 procente) ar vrea ca fiul/fiica sa să
trăiască în Moscova, surclasând dorinţa de
plecare în străinătate. 21% din cei care au
răspuns atribuiesc buna stare a oraşului
77
CRISTINA CATANĂ
activităţii primarului, care încă zăboveşte

cu unele explicaţii cum ar fi statutul de
capitală al oraşului, procedurile fiscale
(taxele) pentru unele companii mari şi
oportunităţile uriaşe de a câştiga salarii
mari.
Întradevăr, pentru toate
contributiile lui Luzkhov la conducerea
oraşului prin haos şi dificultăţile anilor
1990, creând un model managerial pe care
istoricul Roy Medvedev îl descria ca pe un
“capitalism municipal”, transformarea
socio-economică a Moscovei într-o
metropolă mondială a fost de asemenea
condusă de o convergenţă de forţe ce
depăşeau puterea de control a primarului.
“Moscova este un subiect
excepţional de complex şi bogat al
Federaţiei Ruse, cu concentraţia sa de
neegalat de resurse financiare şi putere
politică” a spus Konovalov. “Mărimea
oraşului şi contribuţia disproporţionată la
bugetul naţional îl fac să fie perfect
potrivit pentru creare unei baze politice
independente, pe care primarul actual a
fost capabil să o îndeplinească.”
78
Partea opusă a puterii economice a

Moscovei şi imaginea de manager
pragmatic a lui Luzkhov este aceea că el a
condus oraşul practic fără opoziţie,
transformându-l într-un fel de paradis
administrativ, unde interesele politice şi de
afaceri se suprapun una peste cealaltă.
Yelena Baturina, soţia primarului şi fostă
secretară, este cea mai bogată femeie din
Rusia, având sub control un imperiu de
afaceri cu un pilon de susţinere exact în
complexul de construcţie al oraşului.
Nesurprinzător, Luzkhov a ajuns să fie
comparat cu Shaimiyev şi Bashkortostan
Preşedintele Murtaza Rakhimov,
conducători pe perioade de timp
îndelungate cu un control apropape feudal
asupra republicilor lor.
Toţi trei au fost capabili să
asambleze variante regionale ale “puterii
pe verticală”, cu rădăcinile, cel puţin
parţial, în economia locală prosperă şi
susţinută printr-un control vertiginous al
puterii, înainte ca guvernul federal să
înceapă să facă acelaşi lucru, la o scală mai
mare. Din coincidenţă, numirea
membrilor echipei lui Luzkhov la
79
CRISTINA CATANĂ
guvernarea regională a venit în momentul

în care doi oficiali cheie din Tatarstan şi
Bashkortostan au fost promovaţi să
devină soli prezidenţiali pentru Orientul
Îndepărtat şi districtele Federale de pe
Volga.
“După părerea mea, oraşele rămân
viabile şi sănătoase pe un termen lung prin
implicarea cetăţenilor în controloarea
destinului comunităţii lor, prin înfiinţarea
responsabilităţii locuitorilor, mai degrabă
decât numai prin responsabilizarea
intereselor de afaceri si administrative.” a
spus Ruble. “Din acest punct de vedere,
tipul de capitalism municipal practicat de
Luzkhov, pentru toată puterea şi
dinamismul său, va continua să fie
vulnerabilă. Problema e că toţi
conducătorii de oraşe sunt oameni şi prin
urmare capabili să facă greşeli. Fără
verificarile complete ale sistemelor de
responsabile, conducătorii puterii o vor
lua pe căi greşite la un moment dat. Se
pare că nu este nimic de făcut pentru a
opri o viitoare conducere moscovită să
abordeze o politică dezastruoasă, care
80
reprezintă o problemă reala pentru viitorul

oraşului.”
Luzkhov a enunţat cu claritate
ambiţiile naţionale, care datează încă din
anii 1990 când planifica succesul
preşedintelui de atunci Boris Yeltsin.
Primarul a reuşit să navigheze apele
periculoase ale politicii înalte ruseşti – de
multe ori stabilizându-se pe poziţii
antagonice Kremlinului – fără a pierde
vreo-dată din vedere priorităţiile
Moscovei. Un câştigător a trei mandate
pentru primărie – în 1996, 1999 şi 2003 –
are şansă să depăşească mandatele a doi
preşedinţi.
Retorica neconciliantă a lui
Luzkhov în lunile recente sugerează că el
continuă să arunce priviri asupra Rusiei şi
chiar mai departe. În articolele publicate,
discursuri şi vizite oficiale, ghidate de o
postură principială pentru interesul
naţional al Rusiei şi o legătură patriotică cu
trecutul naţional.
Întradevăr, din poziţia sa înaltă de
la Primărie, Luzkhov a condus o politică
externă care de obicei i se potriveşte unui
leader de ţară. Ultimele sale şiretlicluri
81
CRISTINA CATANĂ
include vizite în Belarus, Kyrgyzstan şi

Abkhazian – care a generat un protest din
partea ministrului de externe Georgian –
el de asemenea făcând publice opiniile
controversate cu privire la disputa ce
zăboveşte între Rusia şi China cu privire la
delimitarea teritorială şi până la accesul
Rusiei la WTO.
Totuşi, moştenirea sa domestică a
lăsat deja o amprentă vizibilă în Moscova
şi noi iniţiative sunt îndreptate către
cugetări de lungă durată asupra dezvoltării
capitalismului, indiferent cine va dirija
viitoarele schimbări. În luna mai 2007,
primarul a înaintat o propunere care
urmăreşte să unească oraşul Moscova cu
zonele populate din jurul Moscovei,
transformându-le într-o singură unitate
administrativă. Un referendum este
plănuit pentru anul următor pentru a se
determina dacă iniţiativa are destulă
susţinere. Alte programe lansate de curând
de administraţia oraşului includ o ofensivă
de relaţii publice costisitoare pentru a
îmbunătăţi imaginea internaţională a
Moscovei, măsuri specifice adoptate în
august pentru stimularea economiei locale,
82
şi iniţiative anunţate în septembrie pentru

a creşte rata de natalitate a oraşului.
În timpul celebrării extravagante a
celei de-a 895-a aniversare a oraşului pe 2
septembrie 2006, Luzkhov a repetat
neschimbata sa urmărire a măreţiei
oraşului, privind către priorităţile naţionale
dictate de Kremlin. “Moscova se schimbă
în faţa ochilor noştri, este mereu în
mişcare, în fiecare an căpătând aspectul
unui megalopolis modern” a spus el în
timpul ceremoniei de deschidere a
festivităţilor. Până în 2009 vom reuşi
atingerea scopului propus de preşedinte –
dublarea GDP –ului.” În Moscova
primarul este ales în mod direct.
83
CRISTINA CATANĂ
Shintaro Ishihara
Guvernatorul Tokyoului -
JAPONIA 11
24 august 2008:
Pentru susţinătorii
săi, guvernatorul
oraşului Tokyo,
Shintaro Ishihara,
este un politician
talentat şi un patriot
adevărat. Totuşi,
numeroşii săi critici spun că încurajează un
naţionalism în continuă creştere şi ieşirile
sale frecvente şi brutale sunt încercări
pentru a distrage atenţia de la administraţia
sa ineficientă. Un personaj controversat
atât în ţară cât şi în străinătate, cel ales de
trei ori în funcţia de conducător al
capitalei Japoniei poate fi considerat un

Manda
84
exemplu pentru a te face remarcat printre

birocraţii tipici care totuşi devin politicieni.
Născut în 1932 în comitatul
Hyogo, Ishihara şi-a început cariera ca
autor, câştigând premiul Akutagawa la 23
de ani pentru romanul sau “Sezonul
soarelui”. Şi-a început cariera politică un
deceniu mai târziu, când s-a înscris la
Partidul Liberal Democrat (PLD).
Ascensiunea sa în atenţia publicului a
început atunci când s-a alăturat altor PLD-
işti parlamentari în încercarea de a fonda o
noua Gardă Anticomunistă prin semnarea
numelor sale cu sânge, neavând succes la
alegerile guvernamentale locale din 1975,
el a fost ales în 1999 ca independent şi
reales în 2003 şi 2007. Guvernatorul
Ishihara încă are un devotat electorat, mai
ales în presa de dreapta japoneză.
Tânărul Ishihara a început un curs
la Universitatea Hitotsubashi, unde a
editat revista literară a universităţii, dar a
renunţat doar după 6 luni. După ce a
câştigat cel mai pretigios premiu al
Japoniei pentru literatura în 1965, Ishihara
şi-a început cariera politică, cu romanele
sale apreciate de tinerii japonezi pentru
85
CRISTINA CATANĂ
conţinutul lor sexual veritabil. Fratele său

mai tânăr Yujiro a fost un actor celebru în
acea perioadă, ajungându-se astfel la o
tradiţie sau marcă a familiei Ishihara,
denumind chiar şi o coafură după familie.
Ishihara a lucrat ca jurnalist pentru
cotidianul Yoimuri Shimbun, făcând
reportaje din Vietnam. Curtat insistent de
către fracţiunile conducătoare ale PLD, el
s-a declarat neinteresat la început, Ishihara
intrând doar ca reprezentant al Dietei, al
clasei superioare, mai degrabă decât al
clasei inferioare. A revenit în atenţia
publicului naţional ca un conducător de
vârf al grupării anticomuniste “Furtuna
Albastră”. Antipatia sa de a proteja statele
comuniste a devenit mai târziu una din
caracteristicile lui definitorii. Guvernatorul
este încă cunoscut pentru aversiunile sale
personale faţă de orice simbol al Chinei
sau Coreei de Nord, politic sau nu. Prima
tentativă a lui Ishihara de a deveni
guvernator al oraşului Tokyo a fost
zădărnicită de victoria contracandidatului
său socialistul Ryokichi Minobe în 1975.
În ciuda înfrângerii, el a rămas un
important factor de decizie în conducerea
86
PLD şi a fost răsplătit cu mandatul de

membru al Cabinetului în 1987. Şi-a
anunţat decizia de a se retrage din politica
naţională în 1995, după singura şi scurta
pierdere a puterii în faţa coaliţiei conduse
de partidul Socialist Japonez.
Ishihara s-a făcut remarcat şi în
afara graniţelor prin cartea sa profund
naţionalistă “Japonezii care pot spune nu”.
Publicată în 1989 având coautor pe
preşedintele Sony Akio Morita, cartea a
provocat îngrijorare în SUA, care la acel
timp încă se bucură de boomul industriei
manufacturiere japoneze înainte de
procesul de recesiune îndelungat care a
urmat timp de mai mulţi ani. Deşi scrisă
într-un stil predominant provocator, tema
centrală, care vizează desprinderea de
dependenţa SUA în materie de politică
externă, a devenit de atunci un punct
important pe agenda publică. Mai târziu
Morita s-a îndepărtat de conţinutul cărţii şi
de afirmaţiile făcute de el acolo, mergând
atât de departe încât să scoată acele pasaje
din versiunea tradusă în engleză. Ishihara
însuşi a susţinut nepublicarea cărţii în
engleză, probabil fiind îngrijorat de modul
87
CRISTINA CATANĂ
în care va fi receptată de SUA. Oponenţii

săi au criticat vehement cartea, susţinând
că este doar o unealtă pentru Ishihara
pentru a-şi relansa cariera politică, ci nu o
analiză serioasă a problemelor pe care le
înfruntă Japonia. Propunerile cărţii de a
folosi Uniunea Sovietică în calitate de
mijloc de negociere cu SUA, cât şi ajutorul
de peste oceane al statelor europene în
încercarea de a transforma Japonia într-un
lider al globului au făcut ca ultimele
afirmaţii ale lui Ishihara pe această temă să
fie mult mai bine primite.
Reputaţia lui Ishihara, şi mulţi ar
spune şi şarmul său, au crescut în rândul
publicului datorită acestei atitudini
hotărâte faţă de relaţiile Japoniei cu China
şi Coreea de Nord. El a cerut atacuri
preventive atât asupra Bejingului cât şi
asupra Pheniangului de mai multe ori, în
timpul unor emisiuni televizate. În 1995 el
a susţinut că masacrul de la Nanjing a fost
doar o poveste fictivă şi doar propagandă
chineză.
Un an mai târziu a publicat,
împreună cu prim-ministrul Malaieziei Dr
Mahathir bin Mohamad “Vocea Asiei. Doi
88
lideri discută secolul următor”, care a

expus credinţa autorilor în autoritarele
“Valori asiatice” care transcend pe cele
vestice “decadente”. Mai mult, el a
denigrat statutul ţărilor din Asia de est,
vecine cu Japonia şi a sugerat ce măsuri ar
putea fi luate împotriva ţărilor vecine în
eventualitatea unui dezastru natural.
Stupefiant, el a definit limba franceză ca
fiind într-un fel inferioară, ducând la un
proces de judecată fără succes al unei şcoli
de limbi practice din Tokyo. Recent, el s-a
folosit de timpul acordat într-un interviu
al cotidianului London Times pentru a
incita un război gen “insulele Falkland” cu
China pentru un grup de insule nelocuite
pe care guvernul de la Tokyo susţine că le
are sub jurisdicţia sa.
Ishihara este de asemenea un
conservator social important, luând o
atitudine fermă atât împotriva
infracţiunilor cât şi a problemelor de ordin
moral. El a iscat o controversă aprinsă
atunci când a declarat că femeile care nu
mai pot naşte şi-au irosit rostul pentru
societate.
89
CRISTINA CATANĂ
Ishihara şi-a motivat modul de a

privi viaţa prin experienţele trăite în
copilărie în timpul ocupării SUA a
Japoniei în urma războiului, după ce un
soldat american l-a lovit cu patul de la o
mitralieră în urma refuzului său de a se
apleca atunci când un batalion american a
trecut pe lângă satul în care trăia Ishihara.
În ciuda caracterului său naţionalist
declarat şi a numeroaselor izbucniri
nervoase din presă, Ishihara se bucură de
un electorat solid în Tokyo, chiar dacă
viziunile sale politice nu îi sunt apreciate.
În ciuda rezervelor multora în
privinţa lui, stilul independent al lui
Ishihara îl face uşor de remarcat printre
politicienii japonezi convenţionali, care
sunt mereu ţinta cinicilor şi a presei
datorită rigidităţii lor, fiind acuzaţi de
incompetenţă sau chiar corupţie. Nu doar
găsirea vinovaţilor pentru politica plină de
greşeli a Japoniei, şi anume inerţia din
sistemul birocratic şi hegemonia unui
singur partid PLD cu o opoziţie aproape
inexistentă, au asigurat succesul lui
Ishihara, dar şi faptul că retorica lui a
căpătat din ce în ce mai multă legitimitate
90
cu ajutorul declaraţiilor date de Cabinetul

Koizumi. Fostul Ministru de Externe Taro
Aso chiar a sugerat alegerea lui Ishihara, în
timpul unui discurs în care descria
însuşirile unice ale poporului japonez faţă
de popoarele din restul lumii, remarci care
au fost blamate atât de celelalte ţări din
Asia de Est cât şi de cetăţenii japonezi
descendenţi din poporul chinez sau
coreean.
Atitudinea sa fermă împotriva
Chinei şi Coreei de Nord a constituit
fondul principal al campaniei sale de
obţinere a locului lăsat liber de prim-
ministrul Koizumi. Având în vedere
sentimentele naţionale cu privire la
problemele dificile care se aflau în discuţie,
precum recuperarea ostaticilor răpiţi de
serviciile secrete nord coreene din anii 70’,
sau armata în continuă creştere a Chinei şi
istoria drepturilor omului din cele două
ţări, intervenţiile lui Ishihara pot fi văzute
departe de a fi amuzante sau ajutătoare, în
ciuda deziluzionării populaţiei de către
elita japoneză tehnocrată.
Guvernul Metropolitan al oraşului
Tokyo este constituit dintr-un Guvernator
91
CRISTINA CATANĂ
şi o Adunare de 124 de reprezentanţi. În

sistemul istoric al Japoniei de 47 de
prefecturi este considerat drept un “veto”
sau mai bne spus un comitat. Tokyo mai
are de asemenea şi alte 23 de consilii mai
mici cunoscute drept ‘prezidii”. Sediul
guvernatorului se găseşte în Kenzo Tange-
designed Metropolitan Buildings din
Shinjuku. Ishihara a fost reales de un
electorat masiv în 2003, deşi aliaţii săi au
fost reduşi în urma alegerilor electorale din
iulie 2005. Guvernatorul numeşte 3
viceguvernatori dintre birocraţii de vârf
pentru a-şi asuma o serie de funcţii în
administrarea oraşului, deşi oricare dintre
ei este obligat să demisioneze dacă se
dovedeşte că s-a amestecat în deciziile
Adunării.
În 2005 Ishihara a anunţat că va
face o ofertă formală pentru organizarea
Jocurilor Olimpice de vară din 2016 la
Tokyo, care ar fi nu mai puţin de 52 de ani
de la ultima dată când acestea au fost
desfaşurate în capitala Japoniei. Oferta
Japoniei a avut succes, învingând
contraoferta oraşului Fukuoka pentru a
deveni oraşul candidat al Japoniei în 2006.
92
Mai târziu în acel an el a ocupat o poziţie

surpriză în sondajul cotidianului liberal
londonez Prospect's al celor mai inteligenţi
100 de oameni în viaţă, ieşind pe locul 100
cu 57 de voturi din aproape 20000.
În timpul alegerilor din 2007
pentru funcţia de guvernator al capitalei,
Ishihara a fost nevoit să înfrunte mai
multe scandaluri ruşinoase, fiind obligat să
îşi ceară scuze că s-a distrat pe banii
statului şi având două procese pe rol. Unul
dintre ele, iniţiat de profesorii de franceză,
în legatură cu afirmaţia lui din 2004
conform căreia: ”Limba franceză este o
limbă ce nu se poate califica printre
limbile internaţionale deoarece este o
limbă ce nu poate număra cifre”. De
asemenea, în 2005 el a grăbit excluderea
Bejingului dintr-un parteneriat al
capitalelor asiatice, insistând că întâlnirea
de anul viitor să fie ţinută în Taipei, în
ciuda poziţiei delicate a Chinei în faţa
suveranităţii Taiwanului. Ishihara este un
susţinător al insulei, atât datorită
rezistenţei împotriva regimului comunist
cât şi pentru un teritoriu care a fost ocupat
93
CRISTINA CATANĂ
de Japonia înainte de câştigarea

independenţei.
Baza centrală a administraţiei lui
Ishihara, banca ShinGinko, creată cu
scopul de a ajuta micile SMEs pe cale de
formare din capitală, s-a desumflat în 2007
când a devenit evident că multe din
împrumuturile pe care le-a acordat banca
nu vor mai fi niciodată returnate, şi
ducând astfel la mari datorii în corpul
central financiar al oraşului. Un Ishihara
deosebit de ispăşit şi-a cerut scuze pentru
eşecul băncii finanţate de primărie,
recunoscând incompetenţa oficalilor care
au acordat credite la întreprinderi ce nu
mai aveau nici o şansă să se salveze de la
faliment. Acest episod ar putea exclude
posibilitatea unui al patrulea mandat
pentru bătrânul guvernator, care ar putea
să opteze pentru o retragere plină de
demnitate după 3 mandate consecutive la
conducerea metropolei japoneze.
Guvernatorul Ishihara este
căsătorit cu Noriko şi are patru fii. Doi
dintre fii săi sunt membri ai corpului
principal al legislaturii japoneze, Dieta, în
timp ce altul este actor de televiziune,
94
ultimul predă la Şcoala Vizuală de Arte din

New York. Nobuteru Ishihara a fost
numit membru al cabinetului Koizumi în
2001 pentru a supraveghea aplicarea
principalelor reforme administrative, şi
apoi a primit funcţia de ministru al
Infrastructurii şi Transporturilor până în
2004.
95
CRISTINA CATANĂ
96
Consideraţii generale privind

statutul primarului la nivel
mondial
Cele 11 modele prezentate aduc în
prim plan câteva trăsături esenţiale ale
oricărui reprezentant al colectivităţilor
locale: profesionist, abil politician, bun
manager, excelent comunicator şi o
persoană responsabilă, vizibilă şi credibilă
la nivelul conştiinţei publice.
Totodată, fiecare dintre
personalităţile prezentate şi-a creat un
background politic şi administrativ
important înainte de dobândirea funcţiei
de primar, ca după obţinerea mandatului
să-şi utilizeze experienţa la nivel local şi să
reducă la minimum perioada de
acomodare cu noile atribuţii şi
responsabilităţi.
În acelaşi timp, deşi diferă modul
de alegere al primarilor (fie în mod direct,
fie aleşi din rândul consiliilor locale sau
numiţi), este relevant gradul de
responsabilizare pe care îl manifestă în
97
CRISTINA CATANĂ
faţa cetăţenilor, dar şi încrederea publică

de care beneficianză (aproximativ 60%).
La nivelul puterii politice, primarii
prezentaţi sunt lideri ai principalelor
formaţiuni politice, 60% din aceştia fiind
aleşi cu dorinţa de a schimba radical
administraţia locală şi clasa politică, fiind
văzuţi ca “factori ai schimbării”.
La nivel mondial se remarcă o
tendinţă de apropiere sistematică a
cetăţeanului de deciziile administrative şi
se încearcă o dezvoltare continuă a
sistemelor de consultare şi participare
publică. Mai mult, iniţiativa britanică de
adoptare a sistemului electoral direct,
începe să capete tot mai mulţi adepţi, fiind
considerată o variantă de responsabilizare
directă a primarului în faţa cetăţenilor. În
ceea ce priveşte mandatul primarilor,
acestea diferă ca dimensiune de la 1 an în
Marea Britanie până la 4 ani în celelalte
ţări.
98
Statutul Primarului în România

Scurt istoric al reglementării
funcţiei de primar
În ţara noastră, funcţia de primar a
fost reglementată pentru prima dată, prin
art.83 din Legea Comunelor nr.394/1864
potrivit căreia primarul comunei, se alege
de alegătorii comunei împreună cu
membrii consiliului şi se aprobă de
prefect. Prin legea din 1874 primarul
comunelor rurale nu este ales, ci numit
direct de la Guvern 12.
Legea comunală din 7 mai 1887,
cu modificările din 1894 şi Legea
“organizării comunelor rurale şi
administraţiunea plăşilor” din 1 mai 1904 13
au venit cu altă soluţie: primarul era ales
de către consilieri” dintre membri cu
ştiinţă de carte” şi confirmat de prefectul
judeţului. Actul normativ din 1904 ca şi
modificările din 1908 şi 1910 au căutat să
12 Lect.Dr. BERCU Ana Maria, Statutul Primarului din
Romania, Lucrare de semestru, Universitatea A.I. Cuza,

Iasi
13 Înlocuind Legea din 1887
99
CRISTINA CATANĂ
facă din primar un reprezentant exclusiv al

intereselor locale, în acest fel
deposedându-l de calitatea sa de agent al
puterii centrale. O inovaţie a Legii din
1904, a constat în faptul că orice cetăţean
putea cere primarului să intenteze
acţiunile ce credea că aparţin comunei,
cel interesat având posibilitatea să-l
reclame prefectului, când acesta refuza
nejustificat 14.
În acest caz, prefectul putea să-l
suspende pe primar, ca măsură
disciplinară, printr-o decizie motivată şi pe
termen de cel mult două luni în cursul
aceluiaşi an; el putea fi revocat, în cazurile
limitative prevăzute de lege, de către
Ministerul de Interne, cu avizul Consiliului
administrativ permanent.
Legile apărute ulterior în mai 1906,
aprilie 1908, aprilie 1910 şi martie 1912 au
avut tendinţe centralizatoare, dar n-au
modificat în fond organizarea
administraţiei noastre locale stabilită prin
14Antonie Iorgovan – Tratat de drept administrativ, curs

universitar, vol.I, ediţia a III-a, Editura All Beck,
Bucureşti, 200l, pag. 498;
100
legile din 1 şi 2 aprilie 1864 care au

continuat aceasta organizare 15.
Legile ulterioare, până la
instaurarea dictaturii regale, s-au înscris
când intr-o formulă, când în alta, fireşte cu
anumite variaţiuni date de modul în care a
fost concepută administraţia judeţeană de
la nivelul clasei. Nu trebuie să uităm că la
un moment dat legislaţia reglementa doi
prefecţi, unul politic, numit de Guvern, şi
unul administrativ.
Reglementări cu privire la funcţia
de primar a cuprins şi Legea pentru
unificare administrativă din 1925 si Legea
pentru organizarea administraţiei locale
din 1929.
Legea administrativă din 2 martie
1936 a consacrat soluţia alegerii primarului
de consiliu: „Consiliul odată constituit, va
proceda la alegerea primarului, ajutorilor
de primari, a unei comisiuni financiare,
compusă din trei membri, iar la municipii
şi a unei delegaţiuni a Consiliului” (art.
57), Legea admitea şi ipoteza numirii
15 Valentin I. Prisăcaru – Tratatat de drept administrativ
român, partea generală, ediţia a II-a revăzută şi adăugită,

Editura All, Bucureşti, l996, pag. 500
101
CRISTINA CATANĂ
primarului, se înţelege atunci când „din

orice cauză primarul n-a putut fi declarat
ales” 16.
Modificari ulterioare au intervenit
prin art.10-18 din Legea administrativă din
14 august 1938. Indiferent de modul cum
este numit sau ales, primarul are, pentru
perioada mandatului său, calitatea de
funcţionar public.
Perioada cuprinsă între 1940-1944
îl “găseşte” pe primar în postura de şef al
administraţiei comunale şi preşedinte al
consiliului comunal, acesta lua decizii
referitoare la problemele ce interesau
comuna, în acest sens existând şi un
delegat sătesc ce asigură legătura între
primar şi populaţia satului.
Reformele legislative de după l944
şi până la intrarea în vigoare a primei
Constituţii socialiste din 1948, nu au fost
de natură să aducă mari modificări în ceea
ce priveşte regimul administrativ din
România care s-a păstrat, Ministerul de
16 Lect.Univ.Dr. SAVA Constantin - îndrumator, Statutul
Juridic al Primarului in Romania, Lucrare de dizertatie,

2008, Universitatea ANDREI ŞAGUNA Constanţa,
Facultatea de Drept Public şi Ştiinţe Administrative
102
Interne fiind organul care coordona

activitatea autorităţilor administrative.
Prima Constituţie socialistă din anul 1948
a prevăzut în Titlul VI, art.76 că: „organele
locale ale puterii de stat sunt consiliile
populare locale”, iar în art.82 se stipula că:
“organele de direcţie şi execuţie ale
consiliilor populare locale sunt comitetele
executive” care se aleg din sânul consiliilor
populare locale, care s-au menţinut şi prin
prevederile Legii nr.l7/l949. 17
Prin adoptarea Legii nr.5/1950
pentru raionarea administrativ-economică
a teritoriului României, teritoriul ţării
noastre a fost împărţit în: regiuni, oraşe,
raioane şi comune, împărţire care s-a
menţinut şi prin Constituţia din anul
1952. 18.
Legea nr. 57 de organizare şi
funcţionare a consiliilor populare din anul
1968 aduce “inovaţii” în materie. Astfel,
preşedinţii comitetelor şi birourilor
executive de la comune, oraşe şi municipii
sunt şi “primarii” acestor localităţi şi prim-
17 Lect.Univ.Dr. SAVA Constantin - îndrumator, op.cit.,
pag. 7
18 Valentin I. Prisăcaru – op.cit., pag. 479
103
CRISTINA CATANĂ
secretari sau secretari ai organizaţiei locale

de partid, după caz. 19
Imediat după victoria Revoluţiei
din Decembrie 1989 au fost desfiinţate
structurile de bază ale statului totalitar şi s-
a declanşat procesul de trecere spre un stat
de drept. 20
Prin Decretul-Lege nr.8 din 7
ianuarie 1990, s-au constituit primăriile ca
organe locale ale administraţiei de stat,
care exercitau conducerea activităţii
administrative în aceste unităţi
administrativ-teritoriale.
După alegerile generale din 20 mai
1990, în Legea nr.5/1990 era stabilită
componenţa prefecturilor şi a primăriilor,
iar numirea şi eliberarea din funcţie a
prefecţilor şi primarului general al
Capitalei se făcea de către primul-ministru,
pe când a primarilor de către prefecţii
judeţelor şi de primarul general al
municipiului Bucureşti.
pag. 7
20 Verginia Vedinaş – Drept administrativ şi instituţii
politico-administrative, manual practic, Editura Lumina

Lex, Bucureşti, 2002, pag.354
104
În România, după victoria

Revoluţiei din Decembrie l989 şi până în
prezent, au avut loc două mari reforme în
administraţia publică locală, astfel :
− prima reformă a fost realizată prin
Legea nr.69/l99l privind
administraţia publică locală,
anterioară adoptării Constituţiei;
− a doua reformă a fost realizată prin
Legea nr.24/l996 care a modificat
Legea nr.69/l99l şi desăvârşită prin
Legea nr.215/200l prin care au fost
puse în concordanţă prevederile
Legii fundamentale cu documentele
organismelor europene.
Legea nr. 215/ 2001, legea
administraţiei publice locale, prevede în
art. 66 că, primarul îndeplineşte o funcţie
de autoritate publică şi este şeful
administraţiei publice locale, calitate ce îi
conferă şi pe cea de a reprezenta comuna
sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice
sau juridice din ţară şi din străinătate,
precum şi în justiţie. Ulterior a apărut
105
CRISTINA CATANĂ
Legea nr. 286/2006 21 pentru modificarea

şi completarea Legii administraţiei publice
locale nr. 215/2001. În ceea ce priveşte
funcţia de primar, aceasta a fost atent
reglementată prin Legea nr. 393/2004
privind “Statutul aleşilor locali”. În 2008
au intervenit noi modificări, care însă nu
au adus mari schimbări în ceea ce-i
priveşte pe primari, prin Lege nr. 35/2008
- pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, a Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali
21 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 621 din
18/07/2006
106
Modul de alegere a primarului în

România
Primarii comunelor, oraşelor,
municipiilor, sectoarelor şi primarul
general al municipiului Bucureşti se aleg
pe circuscripţii electorale, prin scrutin
uninominal. 22
Prin circumscripţii electorale
înţelegem unitatea administrativ-teritorială
– comună, oraş, municipiu, sector,
Bucureşti – în care se organizează alegeri
pentru ocuparea funcţiei de primar,
atribuindu-se mandatele în urma
rezultatelor votului cetăţenilor cu
domiciliul pe aria localităţii respective.
Prin scrutin uninominal, în cazul
alegerilor pentru primari, întelegem
modalitatea de a vota un candidat, care
este fie independent, fie reprezentant al
unui partid politic. În cazul alegerilor
locale votul este o expresie a scrutinului
electoral majoritar – candidatul care obţine
22 Conform Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale
107
CRISTINA CATANĂ
50%+1 din totalul voturilor valabil

exprimate obţinând mandatul de primar.
În cazul în care nici un candidat nu
întruneşte majoritatea simplă a voturilor
valabile în primul tur, se organizează un al
doilea tur de scrutin cu primii doi
candidaţi clasaţi în ordinea descrescătoare
a rezultatelor, declarându-se câştigător cel
care obţine cele mai multe voturi valabil
exprimate. Participarea la vot (procentul)
nu influenţează procedura electorală în
cazul alegerilor locale.
Au dreptul de a fi aleşi în funcţia
de primar cetăţenii cu drept de vot, care
au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv,
vârsta de cel puţin 23 de ani., au domiciliul
pe raza localităţii unde candidează şi nu le
este interzisă asocierea în partide politice 23.
23 Conform art. 40, alin. (3) din Constituţia României,
republicată
108
Mandatul primarului 24
Mandatul primarului este de 4 ani

şi se exercită de la depunerea jurământului
în faţa Consiliului Local, până la
depunerea jurământului de primarul nou-
ales. Mandatul primarului poate fi
prelungit, prin lege organică, în caz de
război sau de catastrofă.
Mandatul încetează de drept în
unul dintre următoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă
unitate administrativ-teritorială;
d) imposibilitatea de a fi exercitat
mandatul pe o perioadă mai mare de 6
luni consecutive, cu excepţia cazurilor
în care se suspendă de drept;
e) când se constată, după validarea
mandatului, că alegerea s-a făcut prin
fraudă electorală sau prin orice altă
24 Conform art. 72 – 77 din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001
109
CRISTINA CATANĂ
încălcare a Legii privind alegerile

locale;
f) a fost condamnat, prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă, la o
pedeapsă privată de libertate;
g) punerea sub interdicţie
judecătorească;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) când, în exercitarea atribuţiilor ce îi
revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu
caracter normativ într-un interval de 3
luni, care au fost anulate de instanţa de
contencios administrativ prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă şi
irevocabilă;
j) deces;
Mandatul primarului se suspendă

de drept numai în cazul în care acesta a
fost arestat preventiv. Măsura arestării
preventive se comunică de îndată de către
parchet sau de instanţa de judecată, după
caz, prefectului care, prin ordin, constată
suspendarea mandatului.
Mandatul primarului încetează, de
asemenea, înainte de termen ca urmare a
110
rezultatului unui referendum local,

organizat în condiţiile legii.
Atribuţiile primarului
Ca autoritate executivă a
administraţiei publice locale, primarul are
atribuţii care sunt, de altfel atribuţiile
oricărei autorităţi publice din sfera oricărei
puteri, acele abilitări şi îndrituiri cu care
legea investeşte o astfel de autoritate
pentru a-şi îndeplini rolul pentru care a
fost creată. Din acest motiv, drepturile
apar în acelaşi timp ca obligaţii şi invers,
iar purtătorul lor nu le deţine în nume
propriu, ci în numele celui care l-a
desemnat în funcţie şi respectiv l-a abilitat.
Primarul nu deţine şi exercită
drepturile, obligaţiile şi atribuţiile în nume
propriu, ci în numele colectivităţii care l-a
ales şi al statului care l-a abilitat şi i-a
recunoscut aceste drepturi şi obligaţii ca
fiind de interes public, atât pentru
colectivitatea respectivă, cât şi pentru stat.
111
CRISTINA CATANĂ
O parte din atribuţiile primarului

interesează numai colectivitatea comunei
sau a oraşului, după caz, altele interesează,
atât colectivitatea din localitatea
respectivă, cât şi statul; iar altele
interesează, dacă nu în exclusivitate statul,
cel puţin îi interesează, în primul rând, în
mod preponderent şi implicit pe locuitorii
comunei sau oraşului.
Primarul nu reprezintă doar
interesele comunei sau ale oraşului, lucru
demonstrat şi de faptul că legea
autorizează intervenţia statului şi aplicarea
de sancţiuni primarului a cărui activitate
„contravine intereselor generale ale
statului sau încalcă ordinea de drept”.
Primarii exercită atribuţiile ce le
revin doar în limitele stabilite prin lege sau
hotărârile consiliilor locale, întrucât
natura juridică a instituţiei primarului
este de „autoritate executivă”. Aceasta nu
înseamnă că ei nu pot da dispoziţii, dar
acestea au caracteristicile actelor de
execuţie.
Atribuţiile primarului se exercită în
mod legal şi produc efecte juridice,
obligatorii, numai în limitele teritoriale ale
112
comunei respective, nefiind de conceput

depăşirea acestora, competenţa teritorială,
ca şi cea materială fiind de ordine publică
şi ca atare obligatorie în a fi respectată.
Principalele atribuţiuni ale
primarului sunt prevăzute de art. 68 alin.
(1) din Legea nr. 215/2001 privind
administraţia publică locală, iar realizarea
acestora se face având în vedere dubla
calitate pe care o îndeplineşte primarul,
„de agent al statului şi de agent al
comunei, cea din urmă primând asupra
celei dintâi” 25.
În aceste două calităţi, el
îndeplineşte o serie de atribuţii 26:
În calitate de reprezentant al statului,
primarul:
a) asigură respectarea drepturilor şi
libertăţile fundamentale ale cetăţenilor a
prevederilor Constituţiei, precum şi
punerea în aplicare a legilor, a decretelor
preşedintelui României, a hotărârilor şi
pag. 40
26 Lect.Dr. BERCU Ana Maria - îndrumător, op.cit.pag.
113
CRISTINA CATANĂ
ordonanţelor Guvernului; dispune

măsurile necesare şi acordă sprijin pentru
aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu
caracter normativ ale miniştrilor şi ale
celorlalţi conducători ai autorităţilor
administraţiei publice centrale, precum şi a
hotărârilor consiliului judeţean;
b) asigură funcţionarea serviciilor
de stare civilă şi de autoritate tutelară,
supraveghează realizarea măsurilor de
asistenţă şi ajutor social;
c) îndeplineşte funcţia de ofiţer de
stare civilă. Această atribuţie poate fi
delegată viceprimarului, secretarului sau
altor funcţionari cu competenţe în acest
domeniu;
d) organizează şi supraveghează
buna desfăşurare a alegerilor locale şi a
recensămantului;
e) ia măsuri pentru prevenirea şi
limitarea urmărilor calamităţilor,
catastrofelor, incendiilor şi epidemiilor,
împreună cu organele specializate ale
statului;
f) asigură ordinea publică şi liniştea
locuitorilor, prin intermediul poliţiei,
jandarmeriei, gardienilor publici,
114
pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă,

care au obligaţia să răspundă solicitărilor
sale;
Atunci când primarul acţionează în
calitate de reprezentant al statului, el poate
solicita, inclusiv prin intermediul
prefectului, în condiţiile legii, concursul
şefilor serviciilor publice descentralizate
ale ministerelor şi ale celorlalte organe
centrale din unitaţile administrativ-
teritorile, dacă sarcinile care îi revin nu pot
fi rezolvate prin aparatul propriu de
specialitate;
În calitate de şef al administraţiei
publice locale,
Primarul este şeful ierarhic al
funcţionarilor din acea administraţie şi,
drept urmare, îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) conduce serviciile publice locale;
b) exercită funcţia de ordonator
principal de credite;
c) îndrumă şi supraveghează
activitatea gardienilor publici, conform
angajamentelor contractuale;
115
CRISTINA CATANĂ
d) ia măsurile prevăzute de lege cu

privire la desfăşurarea adunărilor publice;
e) ia măsuri de interzicere sau de
suspendare a spectacolelor,
reprezentaţiilor sau a altor manifestări
publice care contravin ordinii de drept ori
atentează la bunele moravuri, la ordinea şi
liniştea publică;
f) controlează igiena şi salubritatea
localurilor publice şi a produselor
alimentare puse în vânzare pentru
populaţie, cu sprijinul serviciilor de
specialitate;
g) ia măsuri pentru prevenirea şi
combaterea pericolelor provocate de
animale;
h) asigură repartizarea locuinţelor
sociale pe baza hotărârii consiliului local;
i) asigură întreţinerea şi reabilitarea
drumurilor publice, proprietate a comunei
sau a oraşului, instalarea semnelor de
circulaţie, desfăşurarea normală a traficului
rutier şi pietonal în condiţiile legii;
j) exercită controlul asupra
activităţilor din târguri, pieţe, oboare,
locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri
pentru buna funcţionre a acestora;
116
k) emite avizele, acordurile şi

autorizaţiile date în competenţa sa prin
lege;
l) numeşte şi eliberează din funcţie
personalul din aparatul propriu de
specialitate al autorităţilor administraţiei
publice locale, cu excepţia secretarului;
m) răspunde de inventarierea şi
administrarea bunurilor care aparţin
domeniului public şi domeniului privat al
comunei sau al oraşului;
n) organizează evidenţa lucrărilor
de construcţii din localitate şi pune la
dispoziţie autorităţilor administraţiei
publice centrale rezultatele acestor
evidenţe;
o) ia măsuri pentru controlul
depozitării deşeurilor menajere, industriale
sau de orice fel;
Atribuţii exercitate de primar în
legătură cu consiliul local.
Faţă de consiliul local, rolul
primarului constă în iniţiativa şi pregătirea
deliberărilor consiliului, precum şi în
executarea hotărârilor adoptate de către
117
CRISTINA CATANĂ
acesta. În acest domeniu, primarul are

următoarele atribuţii principale:
a) asigură aducerea la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local. În situaţia în
care apreciază că o hotărâre este ilegală, în
termen de trei zile de la adoptare îl
sesizează pe prefect;
b) poate propune consiliului local
consultarea populaţiei prin referendum, cu
privire la problemele locale de interes
deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local
ia măsuri pentru organizarea acestei
consultări;
c) asigură repartizarea locuinţelor
sociale pe baza hotărârii consiliului local;
d) propune consiliului local
numirea şi eliberarea din funcţie a
conducătorilor regiilor autonome, ai
instituţiilor şi serviciilor publice de interes
local;
e) reprezintă consiliului local,
anual sau ori de câte ori este necesar,
informări, privind starea economică şi
socială a comunei sau a oraşului, precum şi
informării asupra modului de aducere la
îndeplinire a hotărârilor consiliului local;
118
f) întocmeşte proiectul bugetului

local şi contul de încheiere a exerciţiului
bugetar şi le supune spre aprobare
consiliului local;
g) verfifică, din oficiu sau la cerere,
încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul
local şi comunică de îndată consiliului
local cele constatate;
h) ia măsuri pentru elaborarea
planului urbanistic general al localităţii şi îl
supune spre aprobare consiliului local;
asigură respectarea prevederilor planului
urbanistic general, precum şi ale planurilor
urbanistice zonale şi de detaliu;
i) propune consiliului local spre
aprobare organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a aparatului
propriu de specialitate;
În exercitarea atribuţiilor de
autoritate tutelară şi de ofiţer de stare
civilă, a sarvicinilor ce îi revin din actele
normative privitoare la recensământ, la
organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la
luarea măsurilor de protecţie civilă precum
şi a altor atribuţii stabilite prin lege,
primarul acţionează şi ca reprezentant al
119
CRISTINA CATANĂ
statului în comuna sau oraşul în care a fost

ales.
În această calitate, primarul poate
solicita, inclusiv prin intermediul
prefectului, în condiţiile legii, concursul
şefilor serviciilor publice descentralizate
ale ministerelor şi ale celorlalte organe
centrale din unitaţile administrativ-
teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot
fi rezolvate prin aparatul propriu de
specialitate.
Actele primarului 27
În exercitarea atrubuţiilor sale,
primarul, potrivit articolului 71 din lege,
adoptă dispoziţii, care se comunică în mod
obligatoriu prefectului, în cel mult 5 zile
lucrătoare de la semnarea lor şi devin
executorii numai după ce au fost aduse la
cunoştinţă publică sau după ce au fost
comunicate persoanelor interesate, după
caz. Legea actuală prevede expres că
dispoziţiile primarului pot avea atât
27 Lect.Dr. BERCU Ana Maria - îndrumător, op.cit.pag.

10
120
caracter normativ, cât şi caracter

individual, însă precizăm că majoritatea
dispoziţiilor emise de primar au caracter
individual, ele vizând situaţia unor
subiecte de drept determinate, precum
numiri în funcţie, aplicarea unor sancţiuni.
Dispoziţiile trebuie emise doar în
sfera de competenţă a autorităţii executive
şi în domeniile sale de activitate cum ar fi:
social, edilitar - gospodăresc, cultural,
administrativ, apărarea ordinii şi liniştii
publice şi a rezolvării problemelor
cetăţenilor.
Ca şi în cazul celorlalte acte
administrative, dispoziţiile primarului
trebuie să îndeplinească condiţiile de
formă şi fond, cu alte cuvinte să fie emise
în cadrul competenţei sale materiale şi
teritoriale, în baza şi în condiţiile legii
corespunzător scopurilor acesteia.
Dispoziţiile trebuie să aibă un
conţinut clar, să cuprindă măsuri concrete,
cu o relatare simplă şi neechivocă, care să
facă înţelegerea şi executarea lor corectă.
Actele primarului, ca orice acte
administrative, sunt supuse controlului de
legalitate exercitat de instanţele
121
CRISTINA CATANĂ
judecătoreşti în baza articolelor 52 şi 126

alin. (6) din Constituţie şi prevederilor
Legii nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ. În baza articolului 123 alin.
(5) din Constituţie şi a prevederilor Legii
nr. 340/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, şi Legii nr.
215/2001 a administraţiei publice locale,
ele se supun controlului de legalitate
exercitat de prefect.
Prefectul examinează legalitatea
dispoziţiei emisă de primar şi, în cazul în
care consideră că aceasta este ilegală, va
solicita primarului reanalizarea dispoziţiei
în cauză, cu propuneri motivate de
modificare sau revocare a acesteia. În
urma intervenţiei prefectului este posibil
ca publicarea dispoziţiei primarului să nu
mai aibă loc, dacă însuşi primarul va
accepta că dispoziţia sa este ilegală sau are
dubii în legatură cu legalitatea acesteia.
122
Răspunderea primarului 28
Regimul juridic al răspunderii
primarului este guvernat de principiul
conform căruia în exercitarea
atribuţiilor sale, primarul e ocrotit de
lege, ceea ce nu exclude intervenţia unor
forme de răspundere.
Articolul 66 (1) din Legea nr.
215/2001 prevede că primarul îndeplineşte o
funcţie de autoritate publică. Existenţa acestui
principiu nu înseamnă faptul că primarul
este exonerat de orice formă de
răspundere.
Prin articolul 154 se instituie o
răspundere administrativă, civilă,
contravenţională sau penală, după caz,
pentru primar, viceprimar, consilieri,
prefecţi, subprefecţi, secretari generali,
precum şi pentru personalul din aparatul
propriu pentru faptele săvârşite în
exercitarea atribuţiilor care le revin,
potrivit legii.
28 ONLINE, accesat 21.06.2009,

http://www.scribd.com/doc/11040100/Institutii-
Politice-Si-Administrative-Celelalte-Raspunsuri, pag. 16
123
CRISTINA CATANĂ
Sunt consacrate două sancţiuni

specifice răspunderii administrativ
disciplinare a primarului, şi anume
suspendarea din funcţie şi demiterea. În
caz de suspendare sau de vacanţă a
postului, atribuţiile sale sunt îndeplinite de
viceprimar, până la data validării
primarului nou ales.
Incompabilitate funcţiei de primar

Funcţia de primar este
incompatibilă cu:
1) funcţia de prefect şi subprefect;
2)calitatea de funcţionar public în
aparatul propriu de specialitate al autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale;
3)calitatea de funcţionar public în
aparatul propriu de specialitate al
consiliului judeţean, al prefectului, al
serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor şi ale celorlalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale;
4)calitatea de angajat în adrul
autorităţilor admilnistraţiei publice locale
respective sau în cadrul aparatului propriu
al prefectului din judeţul respectiv;
124
5) funcţia de manager sau

membru în consiliul de administraţie al
regiilor autonome, ori de conducător al
societăţilor comerciale înfiinţate de
consiliile locale sau judeţene;
6)calitatea de senator, deputat,
ministru, secretar de stat, subsecretar de
stat şi cele asimilate acestora;
7) cu orice funcţie de conducere
din cadrul societăţilor comerciale la care
statul sau o unitate administrativ-teritorială
este acţionar majoritar ori din cadrul
societăţilor naţionale, companiilor
naţionale sau regiilor autonome;
8) cu orice alte activităţi sau funcţii
publice, cu excepţia funcţiilor didactice şi
a funcţiilor din cadrul unor fundaţii ori
organizaţii neguvernamentale 29
29 Antonie Iorgovan – op. cit., pag. 50
125
CRISTINA CATANĂ
Protecţia legală a primarului în

calitatea sa de ales local
Primarul, în exercitarea mandatului
său, ca ales local este în serviciul
colectivităţii, fiind ocrotit de lege.
Libertatea de opinie şi de acţiune
în exercitarea mandatului de primar este
garantată.
Potrivit Legii nr. 393/2004
primarul nu poate fi tras la răspundere
juridică pentru opiniile politice exprimate
în exercitarea mandatului.
De asemenea, reţinerea, arestarea
sau trimiterea în judecată penală ori
contravenţională a aleşilor locali, precum
şi faptele săvârşite care au determinat
luarea măsurilor se aduc la cunoştinţă atât
autorităţii administraţiei publice din care
fac parte, cât şi prefectului, în termen de
cel mult 24 de ore, de către organele care
au dispus măsurile respective.
Pe întreaga durată a mandatului,
primarul se consideră în exerciţiul
autorităţii publice şi se bucură de protecţia
prevăzută de legea penală.
126
De aceeaşi protecţie juridică

beneficiază şi membrii familiei - soţ, soţie
şi copii - în cazul în care agresiunea
împotriva acestora urmăreşte nemijlocit
exercitarea de presiuni asupra primarului
în legătură cu exercitarea mandatului său.
127
CRISTINA CATANĂ
128
CAPITOLUL II.
CERCETAREA NAŢIONALĂ –
PRIMELE 100 DE ZILE CA
PRIMAR ÎN ROMÂNIA
Obiectivele cercetării
1. Să identificăm percepţia,
atitudinea, cunoştinţele, aşteptările şi
primele impresii ale primarilor din
România în primele 100 de zile de mandat,
realizări sau provocări ale acestora.
2.Să identificăm tipurile de
comunităţi (active, cvasi-active, pasive) în
care primarii din România îşi desfăşoară
activitatea;
3. Să identificăm aşteptările
factorilor de interes cu privire la activitatea
primarului şi a aparatului de specialitate.
4. Să identificăm harţi ideologice
în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a
comunitatilor din România (pe zone
geografice, etc.)
129
CRISTINA CATANĂ
Precizări metodologice
Perioada cercetării
15 septembrie 2008 – 25 iunie 2009
Tipul cercetării
Calitativ şi Cantitativ
Nivelul cercetării: Naţional
Câmp de observaţie
− Primarii din localităţi rurale şi urbane

aleşi în iunie 2008 din cele 7 judeţe
selectate şi municipiul Bucureşti;
− Organizaţii neguvernamentale
(formale şi informale) din diferite
sectoare de activitate;
− Populaţia cu drept de vot, cu vârste
cuprinse între 18 şi 75 de ani;
− Agenţii economici locali;
− Instituţii publice descentralizate şi
deconcentrate (în special unitaţile
şcolare)
− Mass media locală
130
Tabelul 2.1
Metoda de Instrument Grup ţintă
Cecetare ul utilizat
Ancheta
sociologică Populaţia cu drept de vot,
Chestionar
(ancheta cu vârste cuprinse între
(instrumen
telefonică, 18 şi 75 de ani din cele 7
t
survey online, judeţe şi municipiul
cantitativ)
aplicarea directă Bucureşti
si direct mail)
Interviul
Ghidul de
semistructurat,
interviu
monitorizarea
(instrumen Primarii din localităţi
apariţilor tv şi a
t calitativ) rurale şi urbane aleşi în
declaraţiilor
Analiza iunie 2008.
publice din
Rapoartelo
primele luni de
r Mediafax
mandat
Ghid de Organizaţii
interviu - neguvernamentale
Focus grup formale din domeniul
(2 în activismului civic şi
fiecare informale – consilii locale
Interviul
regiune de ale copiilor şi tinerilor,
semistructurat
dezvoltare, consilii pentru
Observaţia
unul în transparenţă locală si
participativă
mediul consilii consultative
rural – în cetăţeneşti;
localitatea Agenţii economici locali;
cu nr. cel Instituţii publice
mai mare descentralizate şi
131
CRISTINA CATANĂ
de locuitori deconcentrate;
- şi al Mass Media (în localităţile
doilea în urbane).
mediul
urban)
Descriere instrumentelor de cercetare
Instrumentele ce vor fi folosite în

cadrul cercetării sunt: chestionarul şi
ghidul de interviu.
1. Chestionar (metodologie cantitativă)
Grup ţintă: Populaţia cu drept de

vot, cu vârste cuprinse între 18 şi 75 de ani
din cele 7 judeţe şi municipiul Bucureşti.
Tip eşantion: Eşantionarea nealeatoare –
eşantionarea pe cote
Număr total eşantion: 408
persoane intervievate - 51 / judet
132
Tabelul 2.2
Grupe de vârste 18- 30- 45- Total
30 45 75
Municipiu Masculin 3 2 2 7
Feminin 3 2 3 8
2 Oraşe Masculin 2 1 1 4x2=
8
Feminin 2 1 2 5x2=10
3 Comune Masculin 1 1 1 3 x 3=
9
Feminin 1 1 1 3 x 3=
9
Total Masculin 6 4 4 24
chestionare Feminin 6 4 6 27
aplicate pe TOTAL 12 8 10 51
judeţ
Pretestare chestionar: 10
noiembrie - 13 noiembrie 2008
Perioada de colectare a
informaţiilor: 15 noiembrie 2008 - 15
martie 2009
Chestionarul este structurat pe 5
dimensiuni operaţionale:
a) Natura participării cetăţenilor la
nivel local;
133
CRISTINA CATANĂ
b) Modalitatea de realizare a
alegerii de a vota sau nu un anumit
candidat în funcţia de primar;
c) Aşteptările cetăţenilor cu privire
la activitatea primarului şi a aparatului de
specialitate;
d) Factorii care stau la baza
evaluării de către cetăţeni a activităţii
aparatului de specialitate al primarului;
e) Natura comunităţilor din care
fac parte respondenţii.
2. Ghidul de interviu primari

Grup ţintă: Primarii din localităţi
rurale şi urbane aleşi în iunie 2008.
Tip eşantion: Eşantionarea
nealeatorie astfel:
1. Selectarea unui judeţ de la
nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare astfel:
− după numărul de locuitori
− după partidul care a obţinut locul de
preşedinte al Consiliului Judeţean
134
Tabelul 2.3
Regiunea de Judeţul Numărul Partidul care

dezvoltare selectat de a câştigat
locuitori alegerile
pentru şefia
Consiliului
Judeţean
Nord–Est Iaşi 824 083 Partidul
Judeţele Iaşi, Social
Botoşani, Democrat
Neamţ,
Suceava,
Bacău, Vaslui
Vest Timiş 659 512 Partidul
Judeţele Arad, Democrat –
Caraş-Severin, Liberal
Hunedoara şi
Timiş
Nord-Vest Bihor 600 223 Partidul
Judeţele Bihor, Naţional
Bistriţa- Liberal
Năsăud, Cluj,
Maramureş,
Satu-Mare şi
Sălaj
135
CRISTINA CATANĂ
Centru Braşov 596 140 Partidul

Judeţele Alba, Naţional
Sibiu, Mureş, Liberal
Harghita,
Covasna,
Braşov
Sud-Est Tulcea 265 349 Partidul
Judeţele Democrat –
Vrancea, Liberal
Galaţi, Brăila,
Tulcea, Buzău,
Constanţa
Sud Prahova 829 945 Partidul
Muntenia Social
Judeţele Argeş, Democrat
Dâmboviţa,
Prahova,
Ialomiţa,
Călăraşi,
Giurgiu,
Teleorman
Bucureşti-Ilfov Bucureşti 1 -
Bucureşti şi Ilfov 931
838
Sud Vest Dolj 734 Partidul
Oltenia 231 Social
Judeţele Mehedinţi, Democrat
Gorj, Vâlcea, Olt,
Dolj
136
2. Selectarea unui municipiu, două

oraşe şi trei comune la nivelul fiecărui
judeţ luând în calcul:
− numărul de locuitori;
− apartenenţa politică a primarului
ales;
− vechimea în funcţia de primar.
137
CRISTINA CATANĂ
Tabelul 2.4
Judeţ Localitati Număr de Primari Apartenenţă Vechime
locuitori politică (aleşi în
2008)
Iaşi Municipiu
Iaşi 320 888 Gheoghe Nichita PSD
Oraşe
Paşcani 42 057 Grigore PNL √
Crăciunescu
Tg. Frumos 13 619 Gheorghe Tătaru PNL
Comune
Răducăneni 8 107 Neculai Botezatu PD-L √
Ţibana 7 540 Dănuţ Spota PSD √
Belceşti 11 433 Constantin Pătraş PC √
Timiş Municipiu
Timişoara 317 660 Gheorghe PNTCD
138
Ciuhandu
Oraşe
Lugoj 46 540 Constantin PSD √
Boldea
Jimbolia 11 659 Gabor Kaba UDMR
Comune
Comlosu 4 977 Nicolae PSD
Ştefănescu
Periam 6 458 Rodica Boancaş PD-L
Lenanheim 6 194 Ilie Suciu PD-L √
Bihor Municipiu
Oradea 206 614 Ilie Bolojan PNL √
Oraşe
Beiuş 12 089 Adrian Domocos PNL √
Stei 8890 Ioan Lucaciu PSD
139
CRISTINA CATANĂ
Comune
Diosig 9 330 Laszlo Endre UDMR √
Bacso
Sanmartin 7 917 Lucian Popus PD-L
Tinca 7 238 Teodor Coste PNL √
Braşov Municipiu
Brasov 284 653 George Scripcaru PD-L
Oraşe
Zărneşti 25 332 Dorel Barladeanu PSD √
Rasnov 15 436 Ioan Vestea PNL √
Comune
Prejmer 8 323 Todorica Serban PSD √
Tărlugeni 7 413 Kiss Iosif UDMR √
Feldioara 6 476 Taus Sorin PNL √
Tulcea Municipiu
140
Tulcea 91 875 Constantin Hogea PD-L

Oraşe
Isaccea 6000 Ilie Petre PD-L √
Babadag 10 037 Ioan Dardac PSD
Comune
Sarichioi 7 457 Vitali Cristian PD-L
Finoghen
Greci 5 508 Niculai Caraua PSD
Luncavita 6 978 Ilie Ştefan PD-L √
Prahova Municipiu
Ploieşti 232 452 Andrei Liviu PD-L √
Volosevici
Oraşe
Buşteni 11 787 Emanoil Savin PD-L
Comarnic 13 500 Dorin Botoaca PD-L
Comune
141
CRISTINA CATANĂ
Bucuv 10 500 Ion Savu PNL

Ariceşti 8 663 Alexandru Cristea PSD √
Rahtivani
Filipeştii de 7 704 Aurelian Manole PNG-CD √
Targ
Bucureşti Bucureşti 1 931 838 Sorin Oprescu Independent √
Sectorul 1 238 215 Andrei Chiliman PNL
Sectorul 2 362 609 Neculai Ontanu PSD
Sectorul 3 395 565 Liviu Negoiţă PD-L
Sectorul 4 170 946 Cristian Popescu PC √
– Piedone
Sectorul 5 270 000 Marian Vanghelie PSD
Sectorul 6 362 877 Cristian Poteraş PD-L
Dolj Municipiu
Craiova 302 601 Antonie Solomon PD-L
Oraşe
142
Bailesti 22 231 Costel Pistritu PD-L √

Calafat 18 890 Mirciu Marinel PNL √
Guta
Comune
Motăţei 8 243 Constantin Enea PSD
Poiana Mare 12 528 Marin Vintila PNL √
Daneti 7 211 Constantin PD-L
Spiridon
143
CRISTINA CATANĂ
Număr total de persoane

intervievate: 49 de primari.
informaţiilor: 15 noiembrie 2008 – 10
iunie 2009
Dimensiunile operaţionale avute în
vedere, în cadrul interviului semistructurat,
au fost următoarele:
a) percepţia primarilor asupra
propriei funcţii, asupra influenţei la nivel
local a partidului din care fac parte, a
comunităţii şi a diferitilor actori sociali;
b) principalele trăsături de
personalitate şi atitudini manifestate de
aleşii locali;
c) cunoştinţele şi nevoile de
instruire ale aleşilor locali;
d) principalele aşteptări ale
primarilor;
e) principalele realizări ale aleşilor
locali în primele 100 de zile de mandat;
f) principalele provocări ale
grupului ţintă în primele luni de mandat;
g) principalele hărţi ideologice în
ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a
comunităţilor din România.
144
Desfăşurarea interviurilor
Interviurile semistructurate au avut

ca obiectiv identificarea percepţiei,
atitudinii, cunoştinţelor, aşteptărilor şi
primelor impresii ale primarilor din
România în primele 100 de zile de mandat,
realizări sau provocări ale acestora.
În medie sunt acordate 50 de
minute efective fiecărui interviu.
Interviurile s-au desfăşurat la locul de
muncă al respondenţilor maximizându-se
astfel confortul acestora şi onestitatea lor.
Toate conversaţiile au fost
înregistrate audio – cu acceptul
intervievatului, intervievatorul a folosit
notiţe pentru a adăuga informaţiile
referitoate la limbajul nonverbal al
respondenţilor şi la sfârşitul fiecărui
interviu a alcătuit un mic raport
sumarizant al convorbirii.
Au fost alcătuite transcripturi
(transcrierea în text) după toate interviurile
realizate şi apoi au fost aplicate metodele
de analiză calitativă specifice urmărindu-se
a se identifica opiniile comune între
145
CRISTINA CATANĂ
respondenţi, dar şi particularităţi specifice

fiecăruia.
1. Ghidul de interviu focus-grup
Grup ţintă: Factorii de interes

locali
Tip eşantion: Eşantionarea
nealeatorie
Număr total eşantion: 128
participanţi la 16 sesiuni (8 în mediul
urban şi 8 în mediul rural)
informaţiilor/organizare a focus
grupurilor: 28 ianuarie - 20 martie 2009
Focus grupul este un interviu
semistructurat care ne permite sa aflăm
percepţiile, motivaţiile, sentimentele,
nevoile şi atitudinile oamenilor. Focus
grupul este un grup de discuţii între 6 şi 10
persoane, condus de un moderator, unde
discuţiile se poartă pe o temă dată, bine
definită anterior întâlnirii de grup.
Tema focus grupurilor a fost
identificarea aşteptărilor organizaţiilor
neguvernamentale, a reprezentanţilor
mass-media, mediului de afaceri, a
146
diferitelor instituţii publice şi a liderilor

informali din comunitate cu privire la
activitatea primarului şi a aparatului de
specialitate.
La fiecare grup de discuţii au
participat câte 8 persoane recrutate din
rândul factorilor de interes din
comunităţile selectate pe criteriile:
− numărul de locuitori
− mediul social
Tabelul 2.5
Judeţ Localităţi Număr de Mediul

locuitori social
Iaşi Iaşi 320 888 Urban
Belceşti 11 433 Rural
Timiş Timişoara 317 660 Urban
Periam 6 458 Rural
Bihor Oradea 206 614 Urban
Diosig 9 330 Rural
Braşov Braşov 284 653 Urban
Prejmer 8 323 Rural
Tulcea Tulcea 91 875 Urban
Sarichioi 7 457 Rural
Prahova Ploieşti 232 452 Urban
Bucuv 10 500 Rural
Bucureşti Bucureşti 1 931 838 Urban
Sectorul 3 395 565 Urban
147
CRISTINA CATANĂ
Dolj Craiova 302 601 Urban

Poiana 12 528 Rural
Mare
Ghidul de interviu este

instrumentul principal de lucru în focus
grup. În ghidul de interviu se pun
întrebări deschise, subiecţii fiind puşi în
situaţia de a relata, de a povesti ceva (o
experienţă, o opinie), de a explica o
atitudine, un comportament. Ca şi modele
de întrebări vom utiliza exerciţiile de
ordonare, întrebările cu conţinut
emoţional, scenariile şi întrebările
ipotetice. Ghidul de interviu conţine 13
întrebări.
Desfăşurarea interviului
Focus-grup-urile au durat între 1,5
ore si 2 ore; întrebărilor neprevăzute în
ghidul de interviu li s-au alocat 15 minute,
la sfîrşitul aplicării ghidului.
În cazul focus-grupului, înainte de
începerea discuţiei propriu-zise,
moderatorul:
148
− se prezintă şi se face o scurtă

prezentare a instituţiei pe care o
reprezintă; spune care este rolul său;
− prezintă tema discuţiei;
− explică regulile discuţiei (faptul că nu
există răspunsuri corecte sau greşite,
că este de dorit ca subiecţii să
vorbească tare şi pe rând şi toţi să
participe la discuţie; nu se urmăreşte
consensul, ci schimbul de idei şi
experienţe);
− explică necesitatea înregistrării
discuţiei (moderatorul nu poate
reţine sau nota tot ceea ce se discută,
înregistrarea facilitează prelucrarea
ulterioară a datelor) şi asigură
subiecţii de confidenţialitatea celor
discutate (numele subiecţilor nu vor
apărea în nici un document,
importante fiind opiniile lor);
− cere subiecţilor să se prezinte pe
rând.
În timpul discuţiilor moderatorul a
urmărit ghidul de intreviu şi a încercat să
orienteze discuţiile mereu către tema şi
subiectul propus. Moderatorul a fost ajutat
149
CRISTINA CATANĂ
în sarcinile sale de un asistent de

moderare, care a avut rolul de a lua notiţe
(pentru a uşura munca celor care transcriu
discuţiile), de a monitoriza aparatura de
înregistrare pe parcursul discuţiei, de a
nota detalii privind comportamentul non-
verbal al subiecţilor şi, eventual, de a
interveni în discuţie în cazul în care
“simte” că un obiectiv al discuţiei n-a fost
atins sau când se iveşte un element nou,
util cercetării, care n-a fost luat în
considerare în proiectarea studiului.
2.1 Primar în România la un an

după alegerile locale din iunie 2008
Percepţia, atitudinea, cunoştinţele,
aşteptările şi impresiile primarilor din
România în primele 100 de zile de
mandat;
Raportul de cercetare prezintă
interpretarea integrală a interviurilor
ţinând cont de toate variabilele prezentate
în cadrul metodologiei. Datele ce urmează
a fi relevate reprezintă parte componentă a
raportului narativ.
150
Percepţia primarilor a vizat:

− funcţia pe care aceştia o deţin;
− viziunea lor asupra responsabilităţii
funcţiei publice, a competenţelor şi a
principalelor atribuţii ale unui
primar;
− dezvoltarea localităţii pe care o
conduc;
− deschiderea faţă de ideea
parteneriatelor în general;
− gradul de interes manifestat faţă de
organizaţiile neguvernamentale şi
punctele tari şi slabe pe care le-au
remarcat pe parcursul colaborărilor;
− principalele 3 probleme existente la
nivelul comunităţii, din perspectiva
personală a persoanelor intervievate,
şi modul în care au fost identificate;
− principalele 3 motive pentru care au
obţinut funcţia de primar;
− principalele lipsuri ale contra-
candidaţilor;
− viziunea primarilor asupra gradului
de autonomie al Primarului şi
Consiliului Local, precum şi asupra
151
CRISTINA CATANĂ
oportunităţii şi necesităţii acestei

autonomii;
− opinia primarilor cu privire la
implicarea şi rolul city managerului
în contextul administrativ actual;
În urma interviurilor s-a constatat

că percepţiile primarilor diferă
semnificativ în funcţie de date
demografice (rural, urban), nivelul de
dezvoltare a regiunii din care face parte
localitatea respectivă, numărul de mandate
obţinute, nivelul de pregătire profesională
a primarului, dar şi, în mică măsură, de
apartenenţa sa politică. 30
Astfel, 63,27% din primarii
intervievaţi consideră că funcţia de primar
reprezintă o şansă de a schimba ceva la
nivelul localităţii natale, de a “lăsa o
moştenire copiilor şi nepoţilor” şi de a
demonstra că “se poate mult mai mult
decât s-a făcut până acum”. Alţi 10,20%
consideră că motivaţia lor este aceea de a
“da o nouă faţă localităţii pe care o
reprezintă”, de a lucra pe proiecte, de a
30 Date relevate în raportul de cercetare.
152
atrage fonduri în comunitate astfel încât

localitatea să-şi obţină “statul pe care îl
merită”. 4% consideră funcţa de primar o
oportunitate personală de a se autodepăşi,
dar şi o oportunitate de a aduce
schimbarea la nivel local. 20,49% din cei
intervievaţi consideră funcţia de primar o
meserie şi o pasiune în acelaşi timp.
2,04%. consideră că funcţia de primar este
o datorie pe care o au faţă de comunitatea
în care s-au născut şi au crescut.
Figura 2.1
Pentru cei 49 de primari, funcţia reprezintă:
2%
20%
4%
10% 64%
Şansa de a schimba ceva

Oprtunitatea de a aduce fonduri în comunitate şi a lucra p
Oportunitate personală de a se autodepăşi
"Meserie" şi pasiune
O datorie fată de comunitate
153
CRISTINA CATANĂ
La această întrebare, primarii din

mediul rural au răspuns în proporţie
9,52%, că funcţia reprezintă pentru ei o
oportunitate de a aduce fonduri în
comunitate şi de a lucra pe proiecte,
pentru 4,76% este o “meserie”, pentru
4,76% o datorie faţă de comunitate, iar
pentru 80,96% este şansa de a aduce o
schimbare la nivel local. La nivelul
primarilor din mediul urban, 32,14%
consideră funcţia publică pe care o deţin o
“meserie”, 7,14% cred că este în acelaşi
timp şi o oportunitate de a se autodepăşi,
10,71% o percep ca pe o oportunitate de a
aduce fonduri în comunitate şi de a lucra
pe proiecte, iar 50,01% cred că este şansa
de a schimba multe lucruri la nivel local.
În ceea ce privesc răspunsurile primarilor
în funcţie de regiunile de dezvoltare pe
care le reprezintă, 40% din cei care
considera funcţia o oportunitate de a
aduce fonduri în comunitate sunt dn
regiunea de Vest, 20% din regiunea Nord-
Vest, 20% din Sud-Vest Oltenia şi 20%
din regiunea Centru. Dintre cei care văd
acestă funcţie ca pe o “meserie”, 20% sunt
din regiunea Nord-Est, 10% din Vest,
154
10% din Nord-Vest, 20% din Sud-Vest

Oltenia, 10% din Centru, 20% Sud-Est şi
10% Bucureşti-Ilfov. Din punct de vedere
al numărului de mandate, 74,19% din cei
care consideră funcţia o oportunitate de a
schimba ceva sunt la primul mandat.
Referitor la responsabilităţile
funcţiei publice, a competenţelor şi a
principalelor atribuţii ale unui primar,
73,47% consideră că responsabilităţile
sunt “enorm de mari”, că sunt obligaţi,
datorită legislaţiei care “nu îi ajută la nivel
local”, să lucreze la limita legii. 20,49%
cred că responsabilităţile principale sunt
“cetăţenii şi bunăstarea acestora”, iar
6,04% consideră că primarul este
responsabil pentru banii care vin în
comunitate şi implicit pentru dezvoltarea
integrată a localităţii pe care o conduc.
61,54% din cei 73,47% care sunt de părere
că responsabilităţile sunt “enorm de mari”
şi că legislaţia “nu îi ajută la nivel local”,
sunt primari la al doilea, al treilea,
respectiv al partrulea mandat.
În ceea ce privesc competenţele,
79.59% sunt de părere că primarul are
“competenţele limitate de lege”, 2,04%
155
CRISTINA CATANĂ
cred în competenţele lărgite ale unui

primar, pentru că “omul vine la primar ca
la doctor şi nu trebuie să plece fără o
soluţie”, iar 18.37 cred că deşi există limite
legale, primarul este responsabil ca “totul
să funcţioneze la cele mai înalte
standarde” şi astfel “competenţele sunt
nelimitate; depinde doar de om”.
Figura 2.2
Unde se termină competenţele primarului în
ceea ce priveşte comunitatea pe care o
conduce?
17%
15%
2% 66%
"Competenţele unui primar sunt limitate de lege"
Există un set de "competenţe lărgite ale unui primar
Primarul trebui să "se asigure ca totul să funcţionez

înalte standarde", tinând cont de principalele preved
"Competenţele sunt nelimitate. Depinde de om."
156
Au fost definite de către 93,88%

ca fiind principalele atribuţii ale unui
primar gestionarea fondurilor,
reprezentarea colectivităţii şi atragerea de
resurse pentru dezvoltarea comunităţii.
Restul de 6,12% au considerat că
principalele atribuţii vizează rezolvarea
tuturor problemelor pe care cetăţenii
singuri nu le pot soluţionate.
În ceea ce priveşte dezvoltare
localităţii, 55,10% pun mare accent pe
dezvoltarea infrastructurii (utilităţi şi
infrastructuri rutiere), pe dezvoltare socio-
culturală şi atragerea de investitori pentru
a crea noi locuri de muncă. 18,37%
consideră că atragerea fondurilor
europene pot duce la dezvoltare reală a
localităţii, iar 26.53 cred că o dezvoltare
adevărată se poate face prin intermediul
unor strategii de dezvoltare locală bine
fundamentate şi cu un potenţial de
implementare foarte mare.
Parteneriatele sunt acceptate şi
aplicate de 67,35%, sunt acceptate însă
fără a fi fost vreodată aplicate de 12,24%,
iar 20,41% consideră că nu este în mod
necesar o practică benefică, mai ales dacă
157
CRISTINA CATANĂ
implică resurse. 58,97% din cei care susţin

practica parteneriatelor sunt primari aflaţi
la primul mandat, 71,79 % sunt primar ai
unor comunităţi urbane. În ceea ce
priveşte colaborarea cu organizaţiile
neguvernamentale, aceste sunt necesare
dar şi oportune din perspectiva a 93,88%,
restul de 6,12% considerând astfel de
contacte inutile având în vedere
dimensiunea localităţii. 100% din cei
6.12% sunt primari din comunităţi rurale.
Principalele puncte slabe atribuite
ONG-urilor 31 sunt: lipsa de iniţiativă,
slaba co-finanţare, nu vin cu soluţii ci doar
cu probleme, nu lucrează în parteneriat cu
alte organizaţii existând situaţii de
suprapunere, nu reuşesc să se impună
toate prin profesionalism şi rezultate, nu
toate au capacitatea de a atrage fonduri în
comunitate, în cazul organizaţiilor de tipul
“grant maker” sumele de bani sunt
insuficiente, “se vorbeşte prea mult şi se
face prea puţin”, lipsa de follow-up-uri în
cazul proiectelor, “majoritatea ONG-
urilor sunt construite în jurul unei
31 Organizaţiilor neguvernamentale
158
persoane şi nu în jurul unei teme”, sunt

foarte puţine comparativ cu multitudinea
problemelor şi cu potenţialul civic
existent, “îşi pierd suflu iniţial şi uită
pentru ce s-au înfiinţat”, solicită fonduri
de la bugetul local pentru majoritatea
iniţiativelor, lucrează mai mult pe
probleme de formă şi nu de fond;
Principalele atuuri identificate au
fost: dorinţa de schimbare venită din
partea cetăţenilor, încrederea pe care a
inspirat-o candidatul, faptul ca nu au
minţit/sinceritatea, deschiderea faţă de
comunitate, experienţa în posturile
anterioare, nici unul dintre primari nu a
menţionat partidul ca fiind un motiv, din
contra, viziunea unanimă a persoanelor
chestionate a fost “din păcate primarii
ajută partidul şi nu invers” sau că “singura
politică pe care un primar o face la nivel
local este cea a cetăţenilor”. Principalele
puncte slabe ale contracandidaţilor sunt
considerate a fi lipsa rezultatelor,
autoritatea excesivă şi indiferenţa faţă de
cetăţean.
Primăria nu este considerată o
autoritate autonomă de 93,88% , 100%
159
CRISTINA CATANĂ
din aceştia fiind convinşi că autonomia

este un lucru bun, chiar dacă presune o
nouă reorganizare administrativă,
comasarea unor localităţi “nerentabile”.
6,12% cred că primăriei îi lipseşte
autonomia financiară, dar nici nu şi-o
doresc pentru ca nu consideră că au
capacitatea de a rezista fără alocarea unor
sume de la buget. 12,24% din totalul
respondenţi s-au declarat dezamagiţi că
“după doi ani de când la conducerea ţării
s-au aflat doi primari, administraţia locală
este tot în acelaşi stadiu”. Din cei 6,12%,
100% sunt primari din mediul rural, la al
doilea, al treilea mandat, respectiv al
patrulea mandat.
City managerul este văzut de
100% din primarii intervievaţi ca fiind un
lucru bun, însă numai 4,08% consideră că
este oportună introducerea unui astfel de
post, însă cu modificări legislative care să-i
permită să-şi asume răspunderea pentru
activităţile întreprinse. 95,92% cred că
România nu este pregătită “pentru încă un
funcţionar public plătit extrem de bine din
banul public, dar inutil în localităţile sub
150 000 de locuitori”. Totodată, 100% din
160
aceştia cred că un city manager fără

competenţe şi responsabilităţi pe măsură
nu va schimba nimic, ci doar va “aglomera
organigrama”.
Atitudinea primarilor intevievaţi
este una optimistă în proporţie de 95,92%,
79,60% din aceştia adăugând că
optimismul lor este şi unul realist. 4,08%
se consideră mai puţin optimişti însă
extrem de realişti. Evaluându-şi
impulsivitatea, 81,43% cred că nu sunt
impulsivi şi că se limitează la a fi raţionali.
10,20% consideră că nu sunt impulsivi
decât în momentele în care epuizează
toate alternativele, iar 8,37 acceptă că sunt
impulsivi şi “slobozi la gură”.
Cunoştinţele pe care aceştia le
aveau înainte de a obţine funcţia de primar
erau în domeniul tehnic 57,15%,
economic 14,29%, juridic 12,24%,
educaţional 12,24%, alte pregătiri 4,08%.
81,43% din aceştia şi-au folosit aptitudinile
dobândite în experienţele anterioare şi în
domeniul administrativ. 48,98% din cei
intervievaţi au absolvit cursuri de
perfecţionare în administraţie la Institutul
Naţional de Administraţie, restul de
161
CRISTINA CATANĂ
51,02% şi-au îmbunătăţit abilităţile prin

studii de master sau experienţă practică.
Cea mai importantă nevoie de formare
identificată de către primari la nivelul
aparatului propriu este cea referitoare la
relaţiile publice şi comunicarea cu cetăţenii
şi societatea civilă, fiind considerată cel
mai util modul de către 57,15%.
Aşteptările au fost mari la primul
mandat al fiecărui primar, însă în mai
puţin de o lună lucrurile au prins contur,
iar imaginea pe care şi-au creionat-o ca
rezultat al evaluării situaţiei iniţiale s-a
dovedit a fi diferită de cea iniţială existentă
în momentul în care au luat hotărârea de a
candida. Principalele aşteptări au fost:
personalul disciplinat şi motivat în a-şi
desfăşura activitatea, suficiente resurse,
cooperare în consiliul local, lipsa datoriilor
şi “ordine în documente”.
162
Stilul de conducere al primarilor

intervievaţi;
Stilul de conducere desemnează
modalitatea concretă de exercitare a
rolului de manager.
Stilul de conducere are un rol
deosebit într-o organizaţie publică, cel
puţin din următoarele considerente:
− influenţează relaţiile interpersonale
dintre superior şi angajaţi;
− are posibilitatea extinderii prin
imitare la alte niveluri ierarhice;
− influenţează climatul organizaţional;
− determină metodele de management
ce vor fi folosite.
În practica managerială se cunosc

mai multe stiluri de conducere:
− autoritar care impune centralizarea
autorităţii şi dictează salariaţilor
decizii la adoptarea cărora nu au
contribuit;
− democratic care se bazează pe
încrederea managerului în subalternii
163
CRISTINA CATANĂ
pe care îi implică în adoptarea

deciziilor;
− liber/ laissez-fair care se bazează pe
lipsa de implicare a managerului în
derularea activităţilor, care
funcţionează aproape automat, în
sistem de autoreglare şi influenţare
reciprocă.
− stilul organizatorului, care acţionează
pe considerente de raţionalitate
economică;
− stilul participativului, care are în
esenţă preocuparea pentru
desfăşurarea muncii în echipă;
− stilul întreprinzătorului care
urmăreşte înregistrarea celui mai bun
efect;
− stilul realistului care se bazează pe
încredere şi respect faţă de salariaţi;
− stilul maximalistului, care presupune
orientarea activităţilor în funcţie de
obiectivele urmărite;
− stilul birocratului, care pune accent
pe grade şi titluri dobândite;
164
− stilul paternalistului, care exagerează

şi vorbeşte mai mult decât este
necesar;
− stilul tehnocratului care urmăreşte
menţinerea poziţiei de conducere.
Ne vom referi la cea mai simplă
clasificare a stilurilor de conducere:
democratic, autoritar şi laissez-fair. Astfel,
59,18% din primarii intervievaţi au stil de
conducere autoritar, 22,45% democratic şi
18,37% laissez-fair.
Din punct de vedere al clasificării
manageriale “people oriented” şi “task
oriented”, 79,60% din primarii intervievaţi
sunt “task oriented”.
Din cei 59,18% cu stil autoritar,
68,96% sunt primari din mediul rural, iar
din cei 22,45% cu stil democratic 81,81%
sunt la primul mandat. Din cei 18,37%
laissez-fair, 88,89% sunt primari la al
doilea, al treilea, respectiv al patrulea
mandat, iar 33,33% din cei care se
încadrează în acest stil de conducere sunt
din regiunea Sud-Est.
165
CRISTINA CATANĂ
Principalele realizări şi provocări ale

acestora;
Principalele realizări identificate
sunt din domeniul resurselor umane, cel
mai mare obstacol pe care l-au depăşit
(79,60%) fiind cel al incopetenţei şi
indiferenţei personalului, lipsei de
motivare, angajării după alte criterii şi
nicidecum performaţă. A doua provocare
majoră au fost datoriile pe care au fost
nevoiţi să le plătească, “moştenirea
primarului anterior” – 18.37%, iar 2,03%
s-au confruntat cu subfinanţarea
proiectelor pe care şi le-au propus. O
gravă problemă semnalată de toţi primarii
este cea a lipsei locurilor de muncă şi a
gradului ridicat de şomaj, la Timişoara,
existând performanţa obţinerii la primul
mandat a unui procent de aproximativ 2%
şomaj. Alte provocări au fost: lipsa actelor
pe terenurile care aparţin domeniului
public, problema retrocedărilor – inclusiv
retrocedarea clădirii primăriei, lipsa
agentului termic, sistemul sanitar,
securitatea la zonele de frontieră,
dificultăţile de a “învăţa legile” şi “teama
166
de a lua decizii fără o solidă argumentare

legală”.
O realizarea importantă am
remarcat la Beiuş, unde primarul, aflat la
primul mandat, a aplicat proiecte pe toate
liniile de finanţare, o parte din ele fiind
deja în următoarele etape de evaluare şi
chiar finanţate.
Influenţa funcţiei asupra vietii
personale;
La această întrebare 61,22%
consideră că funcţia le-a afectat viaţa
personală; 30,61% au familii înţelegătoare,
care îi susţin şi le sunt alături, iar 8,17 au
divorţat şi s-au dedicat Primăriei, fiind la al
treilea mandat. Din cei 30,61%, 93,33%
sunt primari aflaţi la primul mandat şi din
mediul urban, iar 100% din cei 8,17% sunt
primari la al treilea mandat. În afară de
influenţa directă, primarii au remarcat şi o
influenţă indirectă prin modul în care se
raportează membrii comunităţii la
persoana primarului, prin aşteptările
comunităţii, prin timpul care trebuie
alocat, prin imposibilitatea, cel puţin la
167
CRISTINA CATANĂ
primul mandat, de “a-ţi lua concediu sau

de a petrece duminici în familie”.
Viziunea primarilor intevievaţi asupra
gradului de implicare sau pasivitate a
comunităţilor pe care le reprezintă;
La întrebarea referitoare la nivelul
de implicare al cetăţenilor, 87,75%
consideră că “nu există pădure fără
uscăciuni”, caracterizându-şi comunitatea
ca fiind cvasi-activă; 10,20% sunt de
părere că lucrează într-o comunitate cu
oameni pasivi în totalitate, care “aşteaptă
totul de la primar”, iar 2,05% îşi apreciază
comunitatea ca fiind una activă şi
implicată (100% din aprecieri pozitive
aparţin primarilor din judeţul Timiş,
regiunea Vest). Din cei care îşi consideră
comunitatea cvasi-activă 46,51% sunt
primari în comunităţi rurale, iar din punct
de vedere regional 13,95% sunt din
regiunea Nord - Est, 13,95% Nord-Vest,
11,63% Centru, 11,63% Vest, 13,95%
Sud-Muntenia, 13,95% Sud - Vest Oltenia,
13,95% Sud - Est, 6,99% Bucureşti-Ilfov.
Din cei care îşi consideră comunitatea
168
pasivă, 20% sunt din regiunea Centru,

80% din Bucureşti-Ilfov.
Modul de realizare a hand-over-ului
către următorul primar
Răspunsul unanim a fost “nu aşa
cum l-am primit eu”. 85,71% vor să lase
un “portofoliu de proiecte”, “o
comunitate fără probleme majore”, iar
14,29% intenţionează să pregătească o
persoană pe care să o susţină mai departe.
Din cei 85,71%, 52,38% sunt primari aflaţi
la primul mandat, iar din aceştia 90,91%
sunt primari ai colectivităţilor urbane. Din
cei 14,29%, 85,71% sunt primar la al
doilea, al treilea, respectiv al patrulea
mandat.
Tipurile de comunităţi în care primarii
din România îşi desfăşoara activitatea
– tipologia comunităţilor locale
Comunitatea reprezintă o formă
de organizare umană, caracterizată prin
relaţii stabile între membrii care
împărtăşesc o serie de caracteristici
comune: valori, status, tradiţii, interese, etc
Este dificil de identificat o tipologie a
169
CRISTINA CATANĂ
comunităţilor întrucât, cum au remarcat

90% din primarii intervievaţi, peste tot
există “oameni şi oameni”. Totuşi, dacă
există diferenţe socio-culturale între
locuitorii unor regiuni (olteni, moldoveni,
ardeleni, bănăţeni,etc) este cert că există şi
diferenţe între locuitorii comunităţilor
locale.
Tipologia pe care am alcătuit-o
aduce în prim plan o serie de criterii de
clasificare şi un set de standarde minime.
Tipologia comunităţilor locale din
punct de vedere al implicării civice a fost
alcătuită pornind de la constatările
primarilor intervievaţi, dar şi ale celorlalţi
actori sociali.
1.Criterii de clasificare
Criterii generale:
− Geografic:
• Comunităţi din regiunile
de dezvoltare:
- Sud Vest Oltenia
- Bucureşti-Ilfov
- Sud Muntenia
170
- Sud-Est
- Centru
- Nord-Vest
- Vest
- Nord–Est
•Comunităţi din regiunile

istorice:
- Muntenia
- Oltenia
- Banat
- Moldova
- Ardeal
- Maramureş
- Dobrogea
- Crişana
- Bucovina
− Demografic:
• Comunităţi rurale
• Comunităţi urbane
Criteriu specific:
− Implicarea civică
• Comunităţi active
• Comunităţi cvasi-active
171
CRISTINA CATANĂ
• Comunităţi pasive
− Standarde minime pentru a fi

considerată o comunitate activă:
1. Cel puţin 25% din forţa de muncă

să fie ocupată;
2. Cel puţin două iniţiative
cetăţeneşti pe an;
3. Existenţa unei structuri de
reprezentare a cetăţenilor (de ex.
Comitete Consultative Cetăţeneşti);
4. Participarea la cel puţin 2 dezbateri
publice anual;
5. Prezenţa la vot în cadrul alegerilor
locale;
6. Existenţa organizaţiilor
neguvernamentale;
7. Aplicarea la nivel local a legii
350/2005 – Legea Granturilor
8. Atragerea de fonduri
nerambursabile de către organizaţiile
neguvernamentale pentru proiecte de
dezvoltare comunitară;
9. Organizarea de către
reprezentanţii cetăţenilor a minim 2
proiecte proprii într-un an;
172
10. Participarea şi consultarea

cetăţenilor în minim un proiect de
hotărâre, de preferabil bugetul local;
11. Realizarea a minim trei solicitări
pentru obţinerea unor informaţii de
interes public.
− Caracterul cvasi-activ vizează:

1. Interesul cetăţenilor pentru
comunitatea lor;
2. Implicarea în probleme care îi
privesc;
3. Prezenţa la vot în cadrul alegerilor
locale;
4. Manifestarea de
opinii/păreri/sugestii în cazul
deciziilor de interes public.
− Caracterul pasiv include comunităţile
alcătuite din cetăţeni preocupaţi de
problemele zilnice, care refuză să
contribuie într-un anumit mod la
binele comun, la dezvoltarea
comunităţii din care fac parte.
173
CRISTINA CATANĂ
Percepţia şi aşteptările factorilor de

interes cu privire la activitatea
primarului şi a aparatului de
specialitate - Cetăţeni;
La chestionarul aplicat în rândul a

408 cetăţeni, 75,24% au votat la alegerile
locale din iunie 2008, iar 24,76% nu au
votat, eroare de ± 1%
174
Item Variabila Categorie Valoare Varianta Valoare

1. Sex Da 11,46%
F 48,28%
Nu 88,54%
Da 13,54%
M 51,72%
Nu 86,46%
Da 68,63%
18-30 53,76%
Nu 31,37%
Da 78,57%
Vârstă 30-45 29,03%
Nu 21,43%
Da 94,18%
45-75 17,20%
Nu 05,82%
Regiune Da 41,67%
N-E 12,5%
Nu 58,33%
Da 75,00%
12,5%
Nu 25,00%
175
CRISTINA CATANĂ
Da 83,33%
V 12,5%
Nu 16,67%
Da 58,34%
S-V 12,5%
Nu 41,66%
Da 91,67%
Centru 12,5%
Nu 08,33%
Da 66,67%
S-E 12,5%
Nu 33,33%
Sud - Da 83,33%
12,5%
Muntenia Nu 16,67%
Da 58,34%
B - Ilfov 12,5%
Nu 41,66%
Studii Scoala Da 66,67%
03,26%
generală Nu 33,33%
Da 64,29%
Liceu 29,35%
Nu 35,71%
176
Da 100,0%
Postliceală 01,09%
Nu 00,00%
Da 78,57%
Facultate 29,35%
Nu 21,43%
Da 80,00%
Master 31,52%
Nu 20,00%
Da 80,00%
Doctorat 05,43%
Nu 20,00%
177
CRISTINA CATANĂ
Putem constata că nivelul de

participare la vot este mult mai ridicat în
rândul persoanelor cu vârste cuprinse între
45 şi 75 de ani, în regiunile Centru, Vest şi
Nord-Vest, în special în rândul
absolvenţilor de facultate.
Din totalul respondenţilor 64,15%
nu au participat niciodată la o consultare
publică, în timp ce 35,87% au participat.
67,74% nu au înaintat nici o propunere de
proiect autorităţilor locale, în timp de
32,26% au făcut acest demers.
Principalele două criterii luate în
calcul de majoritatea cetăţenilor
intervievaţi în momentul în care aleg un
primar sunt: experienţa acestuia şi bunul
management. Experienţa administrativă şi
managerială este considerată foarte
importantă de către 62,37%, importantă
de 33,33%, puţin importantă de 3,23% şi
deloc importantă 1,08%.
Alte criterii luate în calcul au fost:
credibilitatea, claritatea şi coerenţa în
transmiterea programului său electoral,
deschiderea sa către dialog, realizarea de
promisiuni realiste, bun gospodar, bun
organizator, profesionalism, competenţă,
178
apartenenţa politică, mentalitatea,

integritatea, caracterul, studiile, onestitatea,
notoritatea, realizările, seriozitatea, vârsta,
strategia pe care o promovează,
vizibilitatea, inteligenţa, să nu fie
santajabil, să fie consecvent, să implice
cetăţenii în luarea deciziilor şi să fie
capabil să atragă şi să gestioneze fonduri.
Apartenenţă politică este foarte
importantă pentru 17,20%, importantă
pentru 41,94%, puţin importantă de
26,88%, deloc importantă de către
13,98%.
Principalele calităţi pe care ar
trebui să le aibă un primar sunt:
inteligenţă, transparenţă, sinceritate, curaj,
să fie un bun manager şi strateg. Alte
calităţi pe care cetăţenii le văd la un primar
ideal ar fi: deschis către dialog, cu o
deosebită capacitate organizatorică, dispus
să-şi aplice promisiunile din campania
electorală, cu simţ practic, realist, flexibil,
perseverent, cu iniţiativă, responsabil,
având cunoştiinţe de drept, vigilent,
înţelept, dispus la formare continuă, bun
negociator.
179
CRISTINA CATANĂ
La întrebarea “Care credeţi că ar

trebui să fie prima activitate din mandatul
unui primar?”, 53,76% au răspuns “analiza
situaţiei existente la momentul preluării
mandatului”, 33,33% cred că este
important ca primarul “să-şi formeze o
echipă de lucru cu oameni de încredere”,
9,68% au răspuns “analiza factorilor de
interes”, 1,08% consideră important
“evenimentul public de lansare”, iar 2,15%
iau în calcul alt răspuns.
Din punct de vedere al activităţilor
care ar trebui să ocupe cel mai mult loc pe
agenda primarului, 47,83% au susţinut
varianta analizelor, evaluărilor,
planificărilor, strategiilor de dezvoltare
locală, 26,09% munca pe teren, 8, 70%
întâlnirile cu investitorii, 7,61%
evenimentele publice, 3,26% şedinţele
operative, 2,17% audienţele şi 4,35% alt
răspuns.
Principalele aşteptări pe care le au
respondenţii de la primarul din localitatea
lor sunt: să rezolve problemele comunităţii
şi să atragă investitori. În acelaşi timp,
cetăţenii aşteaptă ca primarul să aibă o
viziune pe termen mediu şi lung vis-a-vis
180
de dezvoltarea comunităţii pe care o

conduce, să asigure o gestionare eficientă a
resurselor, să-şi respecte promisiunile din
campania electorală, să asigure o implicare
reală a cetăţenilor, să încurajeze implicarea
tinerilor în procesul decizional, să sprijine
dezvoltarea învăţământului şi a educaţiei
non-formale în comunitate, să
implementeze un sistem de management
al calităţii şi să aplice Legea granturilor
350/2005, Legea 544/2001 si 52/2003.
Competenţele primarului se
opresc, din punctul de vedere a 62,37%
din respondenţi, la limitele legale.
Cele mai importante 3 puncte
slabe ale aparatului de specialitate au fost
identificate a fi: activitatea
compartimentelor urbanism, economico-
financiar şi relaţiile cu cetăţenii, dar şi
birocraţia şi corupţia.
Cele mai importante 3 puncte tari
ale aparatului de specialitate apreciate de
către cetăţeni sunt: salubritatea, spaţiile
verzi şi oragnizarea evenimentelor
culturale.
Din perspectiva respondentţlor
cele mai importante 3 probleme ale
181
CRISTINA CATANĂ
comunităţilor locale sunt: comunicarea

administraţie-cetăţean, infrastructură şi
corupţia. Alte probleme semnalate au fost:
degradarea clădirilor istorice, lipsa unui
brand local, eterogenitatea populaţiei, lipsa
unui strategii de dezvoltare locală, lipsa de
implicare şi responsabilitatea scăzută a
cetăţenilor, taxele şi impozitele nu pot fi
plătite online, lipsa de locuinţe pentru
tineri, monopolul politic, câinii
comunitari, nivelul ridicat de
infracţionalitate, infrastructura deficitară,
parcările insuficiente, trafic intens, spaţiu
verde insuficient, nivelul ridicat al
şomajului, inexistenţa sau degradarea
aşezămintelor sociale, managementul
urbanistic deficitar, lipsa de încredere în
tinerii specialişti, managementul ineficient
al deşeurilor şi al apelor uzate şi lipsa de
consultare a cetăţenilor.
Ca puncte tari au fost listate:
potenţialul pentru dezvoltare economică şi
cultural-educaţională a comunităţilor
locale, aşezarea geografică şi istoria
comunităţilor, dar şi spiritul de iniţiativă,
puterea de muncă şi creativitatea
cetăţenilor.
182
Instituţii publice;
La nivelul instituţiilor publice,
principalele aşteptări identificate în cadrul
focus-grup-urilor sunt cele referitoare la
utilizarea corectă a banilor alocaţi
unităţilor de învăţământ, respectarea
perioadelor de plată a salariilor pentru
cadrele didactice, atragerea de fonduri
pentru dotarea şcolilor şi asigurarea
tuturor condiţiilor igienico-sanitare.
Date tehnice: Focus grupurile s-au
constituit din 8 persoane de ambe sexe, de
vârste mixte, nivel venit mediu, nivel
educaţie superior, 3 reprezentanti ai
instituţiilor publice (şcoală, spital, poliţie).
Obiective: Atât prin compoziţia
grupului, cât şi prin temele luate în
discuţie, focus-grupurile au urmărit să
identifice principalele aşteptări ale
stakeholderilor cu privire la activitatea
primarului şi a aparatului de specialitate.
Teme: Discuţia s-a purtat în jurul
a patru teme:
− Percepţia şi aşteptările participanţilor
asupra activităţii primarului şi
aparatului de specialitate;
183
CRISTINA CATANĂ
− Identificarea nivelului de importanţă

pe care stakeloderii îl acordă
experienţei administrative a
primarului;
− Viziunea participanţilor asupra
nivelului de participare publică, de
implicare a actorilor sociali în luarea
deciziilor;
− Viziunea participanţilor asupra
gradului de implicare al cetăţenilor,
desemnarea tipului de comunitate;
− Identificarea principalelor probleme
al comunităţii din care fac parte.
Percepţia şi aşteptările participanţilor

din rândul instituţiilor publice
aparatului de specialitate
“Cum vedeţi dumneavoastră în
prezent Primăria din localitatea în care
activaţi?”
− departe de beneficiarii serviciilor
publice;
− cu un exces de autoritate;
184
− neinteresată de dialogul inter-

instituţional;
− fără o strategie coerentă.
“Care credeţi că ar trebui să fie

prima activitate din mandatul unui
primar?”
89,53% din rândul
reprezentanţilor instituţiilor publice
prezenţi la cele 16 focus-grup-uri
consideră ca prima activitate din mandatul
oricărui primar ar trebui să fie consultarea
stakeholderilor în vederea stabilirii unor
direcţii strategice, iar 10,47% susţin ca
primă activitate analiza situaţiei existente
la momentul preluării mandatului.
„Care credeţi că ar fi activitatea

agenda primarului din localitatea
dumneavoastră?”
La această întrebare reprezentanţii
instituţiilor publice au optat preponderent
către activitatea de Analize/ Evaluări/
Planificări/ Strategii pentru dezvoltarea
locală (79,16%), însă au acordat o maximă
185
CRISTINA CATANĂ
importanţă şi audienţelor şi întâlnirilor cu

potenţiali investitori sau parteneri locali.
„Ce asteptări aveţi de la primarul

din localitatea dumneavoastra?”
Majoritatea participanţilor din
rândul instituţiilor publice au punctat ca
principală aşteptare corectitudinea în
gestionarea fondurilor, promptitudinea în
efectuarea transferurilor către unităţile de
învăţămât sau spitale, implicarea
instituţiilor publice în luarea deciziilor care
produc efecte şi la nivelul acestora.
„Care sunt punctele slabe ale

aparatului de specialitate al primarului
(taxe şi impozite, relaţii publice, urbanism
şi amenajarea teritorială, compartiment
economic-financiar, etc)?”
Principalele puncte slabe
identificate au fost cele referitoare la
compartimentele buget-finanţe, taxe şi
impozite locale, dificultatea şi întârzierile
cu care se realizează procesele
administrative.
186
„Care sunt punctele tari ale

aparatului de specialitate al primarului?”
Un punct tare îl reprezintă din
punctul de vedere al instituţiilor, existenţa
unor birouri de informare pentru cetăţeni.
“Ce calităţi/competenţe ar trebui

să aibă un primar ideal?”
− bun manager;
− excelent comunicator;
− punctual;
− perseverent;
− corect;
− neîndoctrinat politic;
− deschis şi flexibil.
Identificarea nivelului de importanţă

experienţei administrative a primarului
La întrebarea „În ce măsură
consideraţi importantă experienţa
administrativă şi managerială a primarului
din localitate?”, 77,08% consideră acest
criteriu „foarte important”, 16,67% îl
187
CRISTINA CATANĂ
consideră „important”, iar 06,25% îl

cataloghează a fi „puţin important”.
Viziunea participanţilor asupra

nivelului de participare publică,
de implicare a actorilor sociali în
luarea deciziilor
Întrebaţi dacă “în primele 100 de
zile de mandat au existat consultari
publice, întâlniri la care au fost invitaţi de
primarul din localitate în calitate de
parteneri sociali”, majoritatea
reprezentanţilor instituţiilor publice au
confirmat existenţa unor astfel de
iniţiative. În acelaşi timp, participanţii
descriu relaţia cu autoritatea locală ca fiind
una de colaborare şi cooperare în interes
comunitar.

desemnarea tipului de comunitate
Din punctul de vedere al
instutuţiilor publice prezente la focus-
grup-uri, comunitaţile sunt cvasi-active,
188
implicarea cetăţenilor variind în funcţie de

domeniile de interes, de apartenenţa la
anumite grupuri sociale, de vârstă sau de
nivelul de educaţie. Comunitatea ideală
este prezentată a fi comunitatea cu
infracţionalitate 0, cu acces la servicii
sanitare şi învăţământ de calitate.
Identificarea principalelor probleme

ale comunităţii din care fac parte
− infrastructura;
− siguranţa cetăţeanului;
− educaţia adulţilor;
− lipsa de responsabilitate comunitară
a cetăţenilor;
Concluzii
Reprezentanţii instituţiilor publice

care au participat la focus group-uri simt
nevoia unei implicări mai active a lor în
luare deciziilor la nivel local, simt că
potenţialul este mare, problemele diverse,
iar o cooperare inter-instituţionala ar
facilita soluţionarea acestor probleme,
189
CRISTINA CATANĂ
propunând înfiinţarea la nivel local al unui

comitet inter-instituţional care să aibă rol
consultativ.
Organizaţii Neguvernamentale/
Structuri asociative;
Organizaţiile neguvernamentale
aşteaptă de la primar o mai mare
deschidere faţă de propunerile de proiecte,
o susţinere logistică, iar prin Legea
Granturilor – o susţinere financiară pentru
domeniile strategice ale localităţii.
Totodată, îndeamnă autorităţile publice la
transparenţă decizională şi implicarea
cetăţenilor în luarea deciziilor la nivel
local.
190

din rândul organizaţiilor
neguvernamentale asupra activităţii
primarului şi aparatului de specialitate
activaţi?”
− netransparentă;
− rigidă;
− lipsită de iniţiativă;
− cu o activitate greoaie.

primar?”
81,25% din rândul ONG-urilor
prezente la cele 16 focus-grup-uri
oricărui primar ar trebui să fie analiza
mandatului, 12,5% susţin consultarea
stakeholderilor în vederea stabilirii unor
direcţii strategice, iar 6,25% optează
pentru formarea unei echipe de lucru cu
oameni de încredere.
191
CRISTINA CATANĂ

dumneavoastră?”
ONG susţin preponderent activitatea de
Analize/ Evaluări/ Planificări/ Strategii
pentru dezvoltarea locală (68,75%), însă au
acordat o maximă importanţă şi
audienţelor.
„Ce aşteptări aveţi de la primarul

din localitatea dumneavoastră?”
Principalele aşteptări punctate au
fost:
− aplicarea Legii Granturilor;
− co-finanţarea proiectelor de interes
public iniţiate de ONG-uri;
− organizarea de consultări cu ONG-
urile;
− includerea reprezentanţilor ONG în
procesele de elaborare a proiectelor
de hotărâre;
− implicare societăţii civile în
conturarea strategiilor de dezvoltare
locală.
192

identificate au fost:
− relaţiile publice;
− contactul direct cu primarul este
dificil;
− informaţiile sunt mult prea „filtrate”
de purtătorii de cuvânt sau şefii de
cabinet înainte de a ajunge la primar;
− lipsa autorităţilor locale de la
evenimentele organizate de
organizaţiile neguvernamentale.

Ca punct tare a fost identificată a
fi tendinţa de schimbare la nivel local, atât
din punct de vedere politico-administrativ,
cât şi din punct de vedere al cetăţenilor şi
al dezvoltării unui spirit critic faţă de
candidaţii la funcţia de primar. Un punct
193
CRISTINA CATANĂ
tare al aparatului de specialitate nu a putut

fi conturat.

− sincer;
− corect;
− profesionist;
− cu experinţă în mediul administrativ
sau non-profit;
− lider;
− bun manager;
− să-şi respecte promisiunile din
campania electorală;
− bun organizator al timpului său;
− bun co-echipier;
− deschis.

din localitate?”, 87,50% consideră acest
194
criteriu „foarte important”, iar 14,50% îl

consideră „important”.

luarea deciziilor
zile de mandat au existat consultări
parteneri sociali”, majoritatea
participanţilor din rândul organizaţiilor
neguvernamentale au afirmat că astfel de
iniţiative au fost foarte rare, de cele mai
multe ori organizaţiile venind către
autorităţile locale cu propuneri de
organizare a unor dezbateri publice. În
acelaşi timp, participanţii descriu relaţia cu
autoritatea locală ca fiind una greoaie,
autorităţile încercând să evite contactele cu
aceştia.
195
CRISTINA CATANĂ

Comunitaţile sunt cvasi-active,
implicarea cetăţenilor fiind mult redusă de
realizăţile sociale, culturale şi politice.
Comunitatea ideală este prezentată a fi
alcătuită din cetăţeni activi, implicaţi în
viaţa publică şi interesaţi de deciziile
administrative.

− lipsa de interes a cetăţenilor;
− gradul ridicat de poluare;
− lipsa unei prioritizări a problemelor
existente la nivel local;
− lipsa strategiilor de dezvoltare locală;
− lipsa pistelor pentru biciclişti;
− nivelul şomajului foarte ridicat
196
Concluzii
Reprezentanţii organizaţiilor
neguvernamentale aşteaptă de la primarul
din localităţile în care îşi desfăşoară
activitatea să fie deschis la propunerile de
colaborare, să susţină realizarea de
parteneriate la nivel local, să participe la
evenimentele organizate în acest sens, să
implice organizaţiile neguvernamentale în
luarea deciziilor la nivel local şi propun în
acest sens realizarea unor consultări
periodice, organizarea unui portal prin
care autorităţile locale şi organizaţiile
neguvernamentale să-şi pună la dispoziţie
resursele în vederea promovării
parteneriatelor viabile (după modelul
târgurilor de voluntari sau ONG-uri),
realizarea unui calendar comun al
activităţilor lunare derulate de organizaţii
în care este absolut necesară prezenţa
primarului sau a unui reprezentant al
primăriei şi includerea în bugetul local al
unui fond de cofinanţare a proiectelor
derulate în parteneriat cu organizaţiile
neguvernamentale.
197
CRISTINA CATANĂ
Mediul de afaceri;
Reprezentanţii mediului de afaceri
aşteaptă de la primarul din localitatea în
care îşi desfăşoară activităţile economice la
un oarecare “confort fiscal”, la
corectitudine şi transparenţă în
organizarea procedurilor de atribuire de
contracte, dar şi la consultarea lor în
problemele care îi privesc.

din rândul mediului de afaceri
activaţi?”
− Influenţată de grupuri de interese
diverse;
− birocratică;
− cu intenţii bune;
− constrânsă mult prea mult de cadrul
legal;
− lipsită de autonomie;
198
− apatică şi suspicioasă la iniţiativele

mediului de afaceri.

primar?”
93,75% din rândul
reprezentanţilor mediului de afaceri
prezenţi la cele 16 focus-grup-uri
oricărui primar ar trebui să fie analiza
mandatului, iar 6,25% optează pentru
formarea unei echipe de lucru cu oameni
de încredere.

dumneavoastră?”
mediului de afaceri au răspuns în
unanimitate în favoarea activităţii de
Analize/ Evăluari/ Planificări/ Strategii
pentru dezvoltarea locală.
199
CRISTINA CATANĂ
„Ce asteptări aveţi de la primarul

fost:
− asigurarea de şanse egale pentru toţi
operatorii economici;
− crearea de facilitaţi fiscale la nivel
local pentru dezvoltarea mediului de
afaceri şi înfiinţarea unor noi locuri
de muncă;
− consultarea mediului de afaceri;

− sistemul de achiziţii publice;
− comunicarea deficitară.

Ca punct tare a fost identificată a
fi desemnarea, în cadrul unor primării, a
200
unei persoane care să faciliteze contactul

cu mediul de afaceri.

− corect;
− profesionist;
− cu competenţe în domeniul
economic, juridic şi administrativ.
− deschis;
− bun manager şi lider.

din localitate?”, toţi participanţii au
considerat acest criteriu „foarte
important”.
201
CRISTINA CATANĂ

luarea deciziilor
parteneri sociali”, 06,25% au confirmat un
astfel de contact, ceilalţi participanţi
negând existenţa oricărei iniţiative de acest
fel.

Comunitaţile sunt cvasi-active, în
mediul rural sau oraşele mici cetăţenii
preferă să stea pe ajutorul social în loc să
se angajeze şi foarte mulţi agenţi
economici au un mare deficit de personal,
mai ales personal calificat. Comunitatea
ideală este prezentată a fi alcătuită din
cetăţeni interesaţi de bunăstarea lor şi a
întregii localităţi.
202

− nivelul şomajului foarte ridicat;
− dezintereseul cetăţenilor faţă de
oportunităţile de muncă;
− lipsa de calificare a personalului;
− scăderea consumului;
− creşterea numărului de controale
fiscale săptămânale;
− îngreunarea fiscală a agenţilor
economici.
Concluzii
Reprezentanţii mediului de afaceri

propun o mai mare transparentizare a
procesului de atribuire a contractelor de
achiziţii publice, o scădere a fiscalităţii
locale care să vină în compensarea
fiscalităţii naţionale excesive, organizarea
unor întâlniri periodice cu mediul de
afaceri şi realizarea de parteneriate public-
private ca soluţie pentru depăşirea
perioadelor de criză.
203
CRISTINA CATANĂ
Mass Media;
Aşteptările mass-media se referă la
transparenţa luării de decizii, la utilizarea
raţională a sumelor de la bugetul local şi la
disponibilitatea organizării de dezbateri
publice.

din rândul mass-media
activaţi?”
− birocratică;
− deschisă totuşi la propunerile de
colaborare venite din partea
instituţiilor mass-media;

primar?”
75% din rândul reprezentanţilor
mediului de afaceri prezenţi la cele 16
204
focus-grup-uri consideră ca prima

activitate din mandatul oricărui primar ar
trebui să fie analiza situaţiei existente la
momentul preluării mandatului, 12,5%
optează pentru formarea unei echipe de
lucru cu oameni de încredere, 6,5% pentru
întâlnirile cu stakeholderii şi 6,5% pentru
organizarea unui eveniment de lansare.

dumneavoastră?”
mass media au considerat toate activităţile
la fel de importante.
„Ce aşteptări aveţi de la primarul

fost:
− disponibilitatea de a răspunde la
întrebările mass-media;
− transparenţa în luarea deciziilor;
− corectitudine în gestionarea
fondurilor publice;
205
CRISTINA CATANĂ

− gestionarea banilor publici.

Ca punct tare a fost identificată
componenta de comunicare şi existenţa
unui purtător de cuvânt în cazul
municipiilor.

− bun economist;
− bun manager;
− comunicativ;
− cu experienţa în sectorul public sau
privat.
206

din localitate?”, toţi participanţii au
considerat acest criteriu „foarte
important”.
luarea deciziilor
parteneri sociali”, 87,5% din reprezentanţi
au confirmat existenţa unor astfel de
iniţiative.
207
CRISTINA CATANĂ

Comunitaţile sunt cvasi-active,
existând foarte puţine iniţiative cetăţeneşti.
Comunitatea ideală este prezentată a fi
alcătuită din cetăţeni activi şi implicaţi în
viaţa socio-culturală.

− infrastructura;
− lipsa de informatizare a serviciilor de
taxe şi impozite;
− calitatea precară a serviciilor
medicale;
− violenţa în familie;
− numărul mare de animale fără
adăpost.
Concluzii
Principalele recomandări vizează

creşterea numărului de investiţii în
208
sistemul medical şi educaţional, dar şi

crearea unui sistem eficient de asistenţă
socială.
Biserică;
Biserică îl consideră pe primar un
actor important în dezvoltarea de servicii
publice şi speră într-o colaborare extinsă
în acest domeniu, considerând oportună
construirea de centre sociale, autoritatea
locală urmând a contribui la investiţia
finală.
Concluzii
Principala recomandare este aceea
de a externaliza serviciile publice pe care
alţi parteneri sociali le-ar putea derula la
un alt nivel şi cu o calitate superioară.
209
CRISTINA CATANĂ
Hărţi ideologice în ceea ce priveşte

strategia de dezvoltare a comunităţilor
din România
Conceptul de “hartă ideologică”
vizează alcătuirea unui set de valori
politico-doctrinare care guvernează la
nivel local şi care sunt reliefate prin
intermediul politicilor publice.
Pe parcursul cercetării, am utilizat
instrumentul busolapolitica.ro prin care
am corelat apartenenţa politică a
primarilor cu politicile pe care aceştia le
promovează la nivel local. Astfel, în
89,80% din cazuri politicile locale actuale
sunt foarte apropiate de programe politice
ale Partidului Naţional Liberal şi ale
Partidului Conservator. În plan real, 33%
primarii care implementează astfel de
politici aparţin Partidului Social Democrat
şi 28% Partidului Democrat Liberal.
La întrebarea “în ce măsură
respectaţi ideologia partidului din care
faceţi parte”, răspunsul unanim al
primarilor intervievaţi a fost că ei
“respectă în primul rând politica
cetăţeanului” pentru că mai presus de
210
orice ideologie există nevoile cetăţenilor,

iar principalul scop al administraţiei în
general este acela de a încerca să satisfacă
pe cât posibil aceste nevoi. În acelaşi timp,
ei afirmă că este foarte greu, în momentul
în care te confrunţi zi de zi cu probleme
diverse, să respecţi cu desăvârşire
ideologia partidului pe care îl reprezinţi,
deşi în campania electorală programul
primarului este realizat în
complementaritate cu programul politic al
partidelor.
211
CRISTINA CATANĂ
212
CAPITOLUL III
- Analiza SWOT a sistemului de
comunicare cetăţean – primar
Enumerarea factorilor “S”, “O”,
“W”, “T” Tabelul 2.6
213
CRISTINA CATANĂ
Puncte Tari Puncte Slabe Oportunităţi Ameninţări

Existenţa unor Birouri Durata extraordinar Statutul de membru Crearea unor
pentru Relaţia cu cetăţenii; de mare de reacţie în UE şi schimbările disfuncţionalităţi
Existenţa unui purtător de cazul solicitărilor impuse în sistemul grave la nivelul
cuvânt; publice - în cazul administrativ; relaţiei cetăţean -
Organizarea unor zile de acestei cercetării Dezvoltarea de primar;
audienţă; reacţiile a 40 din 49 platforme de Birocraţia excesivă
Organizarea unor dezbateri de primari comunicare multiplă în derularea oricărui
publice pe teme de interes intervievaţi începând ce pot fi utilizate de proces
(de exemplu la Craiova şi să apară după 4 luni către aleşii locali în administrativ;
Beiuş); de contact facilitarea relaţiei cu Aglomerarea
Organizare de campanii săptămânal, cu cetăţenii (Twitter, programului unui
pentru educarea/ excepţia Facebook, blog-ul, primar până la
conştientizarea cetăţenilor municipiului etc); eliminarea
şi prin mijloacele media şi Timişoara care a Dezvoltarea de către contactului cu
prin metode eficiente de răspuns invitaţiei
214 organizaţiile electoratul său;
marketing; noastre într-o neguvernamentale a Existenţa unor

Existenţa unor website-uri săptămână; tot mai multor resurse relativ
oficiale; Fluxul informaţional programe de facilitare reduse şi
Promovarea în cadrul deficitar – în cazul a comunicării cetăţean constrîngeri
instituţiilor a listelor cu nostru de patru ori a – administraţie (de bugetare
persoane de contact şi cu fost trimisă exemplul proiectul permanente;
adresele de e-mail; scrisoarea pentru Asociaţiei Tinerilor Confuzie între
În mediu rural există o solicitarea interviului Europeni de înfiinţare instrumentele care
relaţie directă cu primarul pentru a ajunge a Consiliilor pentru se utilizează şi
din localitate, ceea ce ultima dată în mapa Transparenţa scopurile insuficient
crează siguranţă şi acestuia, de multe Administraţiei definite şi
satisfacţie în rândul ori circuitul adresei Publice) conturate;
cetăţenilor; fiind neclar inclusiv Oportunitatea de a Transpunerea
Diversitatea canalelor de pentru funcţionarii transfera o bună parte eronată a dorinţelor
comunicare existente în responsabili cu din activităţile cetăţenilor în
prezent, 10 din primării presa, comunicare, executive ale hotărâri, fără a-i
215
CRISTINA CATANĂ
intervievaţi având inclusiv relaţii pubice şi chiar primarului către consulta în

conturi pe Twiter şi cabinet; managerul public; prealabil;
Facebook; Lipsa de la audienţe Implicarea cetăţenilor Îndepărtarea
a primarului, de cele în toate etapele specialiştilor în
mai multe ori acesta proceselor decizionale comunicare datorită
fiind înlocuit cu (identificare, pachetelor salariale;
reprezentanţi ai fundamentare, Criza economică –
aparatului de elaborare, adoptare şi necesităţile
specialitate; implementare) cetăţenilor se
În mediul urban, se Fondurile structurale acutizează, iar
remarcă din partea ce pot fi utilizate administraţia locală
cetăţenilor o pentru consolidarea ar putea să intre în
frustrare provocată capacităţii colaps.
de imposibilitate de administrative de
a transmite un mesaj relaţionare cu
în mod direct cetăţeanul;
216
primarului, fiind Organizarea

necesar ca audienţelor 3D (după
informaţia să treacă modelul primarului
prin toate filtrele capitalei, Sorin
(există primării unde Oprescu)
audienţele la primar
sunt posibile numai
în cazul reclamaţiilor
sau cazurilor
nesoluţionate, de
exemplu Primăria
Sectorului 4);
Programul incert şi
mereu în schimbare
a unui număr
semnificativ de
217
CRISTINA CATANĂ
primari din
eşantionul meu –
lipsa unui planning
detaliat al zilelor de
lucru, acţiuni ce îl
împiedică să
participe alături de
actorii sociali la
diferite evenimente
importante;
Necesitatea ca
primarii să fie
implicaţi în fiecare
proces administrativ
– lipsa de
răspundere a
218
funcţionarilor
publici;
Birocraţia excesivă;
Lipsa de informare a
cetăţenilor asupra
drepturilor lor şi
asupra obligaţiilor
autorităţilor publice.
219
CRISTINA CATANĂ
Analiza “Punctelor Tari”

Tabelul 2.7
Puncte Tari Cauze
Existenţa unor Birouri pentru Relaţia cu cetăţenii; Numărul foarte mare de solicitări venite către
primărie; existenţa unor persoane care nu
cunosc procedura administrativă dar care
trebuie îndrumate pentru a-şi soluţiona
problema; Cetăţeni care se adresează Primăriei
deşi aceasta nu are competenţele necesare
pentru a interveni, în acest caz existând
obligaţia morală de a-l direcţiona către
organele competente; În acelaşi timp, în
comunităţile în care Primăria a început să
organizeze consultări publice, un astfel de
birou are responsabilitatea de a organiza
220
dezbateri, de a coordona Consiliile

consultative înfiinţate.
Existenţa unui purtător de cuvânt; Primarii din localităţile urbane au simţit
nevoia de a avea o voce mereu prezentă la
solicitările jurnaliştilor, de obicei această
persoană fiind un excelent comunicator.
Organizarea unor zile de audienţă; Cetăţeni au probleme pe care vor să le
comunice direct persoanei pe care au ales-o să
le reprezinte interesele;
Organizarea unor dezbateri publice pe teme de Necesitatea de a implica cetăţenii în procesul
interes (de exemplu la Craiova şi Beiuş); decizional, de a asculta propunerilor lor şi de a
le corobora cu planurile prezentate;
Organizare de campanii pentru Orice decizie administrativă este bazată sau ar
educarea/conştientizarea cetăţenilor şi prin trebui să aibă la bază aşa numitul marketing
mijloacele media şi prin metode eficiente de public, prin care se identifică nevoile şi
221
CRISTINA CATANĂ
marketing; problemele cetăţenilor. Însă după ce o

anumită decizie este luată este important ca
fiecare să-şi asume direcţiile respective şi
împreună să încerce soluţionarea lor. (de
exemplu în domeniul ecologic, este inutil să
colectezi deşeuri dacă cetăţenii nu
conştientizează că nu trebuie să le pună la loc
ci că pot colecta selectiv şi pot sprijini natura
alături de autorităşile publice);
Existenţa unor website-uri oficiale; Există o nevoie de infromare din ce în ce mai
mare, iar în prezent internetul este cel mai
important mijloc de promovare, de a spune că
exişti pe hartă, de a-ţi prezenta echipa,
programele, viitoarele iniţiative. Cu cât un
web-site este mai bine conturat şi axat pe
nevoile cetăţenilor cu atât se va reduce
222
numărul persoanelor care vin neinformate la

primărie, fără să cunoască o persoană de
contact, actele pe care trebuie să le prezinte,
etc;
Promovarea în cadrul instituţiilor a listelor cu Pentru o comunicare directă, încercând astfel
persoane de contact şi cu adresele de e-mail; să evităm nebuloasa fluxului informaţional;
În mediu rural există o relaţie directă cu primarul Comunităţile fiind mici, oamenii se cunosc cu
din localitate, ceea ce crează siguranţă şi satisfacţie mult înainte de a fi primar sau viceprimar.
în rândul cetăţenilor; Primarul este considerat cea mai importantă
persoană, la care se apelează indiferent de
problemă;
Diversitatea canalelor de comunicare existente în Necesitatea de a comunica cu electoratul, dar
prezent, 10 din primarii intervievaţi având inclusiv şi timpul extrem de redus pe care îl au la
conturi pe Twiter şi Facebook; dispoziţie pentru a realiza astfel de
comunicări, apelând în ultimă instanţă la
mediul virtual.
223
CRISTINA CATANĂ
Analiza “Punctelor Slabe”

Tabelul 2.8
Puncte Slabe Cauze
Durata extraordinar de mare de reacţie în cazul Principala cauză o reprezintă managementul
solicitărilor publice - în cazul acestei cercetării defectuos al documentelor, birocraţia
reacţiile a 40 din 49 de primari intervievaţi excesivă, superficialitatea funcţionarilor
începând să apară după 4 luni de contact publici şi alocarea timpului numai pentru
săptămânal, cu excepţia municipiului Timişoara problemele prioritare.
care a răspuns invitaţiei noastre într-o săptămână;
Fluxul informaţional deficitar – în cazul nostru de Superficialitatea funcţionarilor publici;
patru ori a fost trimisă scrisoarea pentru solicitarea
interviului pentru a ajunge ultima dată în mapa
acestuia, de multe ori circuitul adresei fiind neclar
inclusiv pentru funcţionarii responsabili cu presa,
comunicare, relaţii pubice şi chiar cabinet;
224
Lipsa de la audienţe a primarului, de cele mai multe Lipsa unui planning eficient;
ori acesta fiind înlocuit cu reprezentanţi ai
aparatului de specialitate;
În mediul urban, se remarcă din partea cetăţenilor o O interpretare mai puţin reuşită a ideii de
frustrare provocată de imposibilitate de a transmite orientare către priorităţi, în toate sistemele
un mesaj în mod direct primarului, fiind necesar ca de management se recomandă într-adevăr
informaţia să treacă prin toate filtrele (există cât mai mult delegări pentru a te putea
primării unde audienţele la primar sunt posibile concentra pe strategia instituţiei şi pe modul
numai în cazul reclamaţiilor sau cazurilor său d eiplementare. În sectorul public,
nesoluţionate, de exemplu Primăria Sectorului 4); cetăţeanul este cel care decide cine şi cât
poate să hotărască în locul său, chiar dacă o
dată la patru ani.
Programul incert şi mereu în schimbare a unui Lipsa unui planning detaliat al zilelor de
număr semnificativ de primari din eşantionul meu; lucru, acţiuni ce îl împiedică să participe
alături de actorii sociali la diferite evenimente
importante;
225
CRISTINA CATANĂ
Necesitatea ca primarii să fie implicaţi în fiecare Lipsa de răspundere sau răspunderea limitată
proces administrativ; a funcţionarilor publici;
Birocraţia excesivă; Legislaţia în vigoare;
Lipsa de informare a cetăţenilor asupra drepturilor Încă românii nu sunt obişnuiţi să aibă
pe care le au, dar şi asupra obligaţiilor autorităţilor drepturi şi mai ales să solicite informaţii d
publice. einteres public.
226
Reordonarea factorilor S.W.O.T.
Criteriile unei anume reordonări

nu se pot baza numai pe teorii precum cea
a mulţimilor vagi, a utilităţii sau altele
similare, a căror principală trăsătură este
exactitatea. De aceea am impus o serie de
criterii, prezentate fiecare pentru acei
factori la a căror ordonare contribuie.
Ordonarea “S” şi “O” se
realizează în şiruri strict descrescătoare,
primul element al şirului fiind cel cu
importanţa cea mai mare.
Factorii “S”
− Existenţa unor Birouri pentru

Relaţia cu cetăţenii;
− Existenţa unui purtător de cuvânt;
− Existenţa unor website-uri oficiale;
− Organizare de campanii pentru
educarea/conştientizarea cetăţenilor
şi prin mijloacele media şi prin
metode eficiente de marketing;
227
CRISTINA CATANĂ
− Promovarea în cadrul instituţiilor a

listelor cu persoanele de contact şi
cu adresele de e-mail;
− Organizarea unor dezbateri publice
pe teme de interes (de exemplu la
Craiova şi Beiuş);
− Organizarea unor zile de audienţă;
− Diversitatea canalelor de comunicare
existente în prezent, 10 din primării
intervievaţi având inclusiv conturi pe
Twiter şi Facebook;
− În mediu rural există o relaţie directă
cu primarul din localitate, ceea ce
crează siguranţă şi satisfacţie în
rândul cetăţenilor;
Factorii “O”
− Dezvoltarea de platforme de
comunicare multiplă ce pot fi
utilizate de către aleşii locali în
facilitarea relaţiei cu cetăţenii
(Twitter, Facebook, blog-ul, etc);
− Statutul de membru UE şi
schimbările impuse în sistemul
administrativ;
228
− Dezvoltarea de către organizaţiile

neguvernamentale a tot mai multor
programe de facilitare a comunicării
cetăţean – administraţie (de
exemplul proiectul Asociaţiei
Tinerilor Europeni de înfiinţare a
Consiliilor pentru Transparenţa
Administraţiei Publice)
− Implicarea cetăţenilor în toate
etapele proceselor decizionale
(identificare, fundamentare,
elaborare, adoptare şi implementare)
− Oportunitatea de a transfera o bună
parte din activităţile executive ale
primarului către managerul public;
− Fondurile structurale ce pot fi
utilizate pentru consolidarea
capacităţii administrative de
relaţionare cu cetăţeanul;
− Organizarea audienţelor 3D (după
modelul primarului capitalei, Sorin
Oprescu)
Ordonarea “W” şi “T” se

realizează în şiruri strict crescătoare,
229
CRISTINA CATANĂ
primul element al şirului fiind cel cu

importanţa cea mai mică.
Factorii “W”
− Lipsa de la audienţe a primarului, de

cele mai multe ori acesta fiind
înlocuit cu reprezentanţi ai aparatului
de specialitate;
− Programul incert şi mereu în
schimbare a unui număr semnificativ
de primari;
− În mediul urban, se remarcă din
partea cetăţenilor o frustrare
provocată de imposibilitate de a
transmite un mesaj în mod direct
primarului, fiind necesar ca
informaţia să treacă prin toate
filtrele;
− Lipsa de informare a cetăţenilor
asupra drepturilor pe care le au, dar
şi asupra obligaţiilor autorităţilor
publice;
− Necesitatea ca primarii să fie
implicaţi în fiecare proces
administrativ;
230
− Birocraţia excesivă;
− Durata extraordinar de mare de
reacţie în cazul solicitărilor publice;
− Fluxul informaţional deficitar;
Factorii “T”
− Confuzie între instrumentele care se

utilizează şi scopurile insuficient
definite şi conturate;
− Aglomerarea programului unui
primar până la eliminarea contactului
cu electoratul său;
− Crearea unor disfuncţionalităţi grave
la nivelul relaţiei cetăţean - primar;
− Existenţa unor resurse relativ reduse
şi constrangeri bugetare permanente;
− Îndepărtarea specialiştilor în
comunicare datorită pachetelor
salariale;
− Criza economică – necesităţile
cetăţenilor se acutizează, iar
administraţia locală ar putea să intre
în colaps.
− Birocraţia excesivă în derularea
oricărui proces administrativ;
231
CRISTINA CATANĂ
− Transpunerea eronată a dorinţelor

cetăţenilor în hotărâri, fără a-i
consulta în prealabil;
Elaborarea balanţei dintre factorii “S”

şi factorii “O”
Ţinând cont că numărul punctelor
forte este superior celor al oportunităţilor,
vom realiza balanţa pentru primele 3
enunţuri ale fiecărui tip de factori.
− 1 – 1 Existenţa unor Birouri pentru
Relaţia cu cetăţenii poate fi
considerată în echilibru faţă de
oportunitatea dezvoltării de
platforme de comunicare multiplă ce
pot fi utilizate de către aleşii locali în
facilitarea relaţiei cu cetăţenii
(Twitter, Facebook, blog-ul, etc) din
cel puţin două motive: nivelul de
importanţă al celor doi factori este
ridicat şi reprezintă totodată măsuri
complementare pentru dezvoltarea
relaţiei cetăţean - primar;
− 2 – 2 Existenţa unui purtător de
cuvânt este un punct forte potenţat
de statutul de membru UE şi
232
schimbările impuse în sistemul

administrativ întrucât transparenţa
decizională şi liberul acces la
informaţiile de interes public au
devenit priorităţi administrative.
Astfel putem spune ca se află într-o
relaţie de dezechilibru parţial;
− 3 -3 Existenţa unor website-uri
oficiale este un punct tare fără de
care iniţiativele organizaţiilor
neguvernamnetale nu ar putea fi
suficient valorificate, iar transparenţa
şi comunicarea informaţiilor publice
nu s-ar realiza la standarde optime.
Aşadar, remarcăm o relaţie de
dezechilibru parţial.
−
Factorii S Factorii O
1 1
2 2
3 3
233
CRISTINA CATANĂ
Elaborarea balanţei dintre factorii “W”

şi factorii “T”
Ţinând cont de numărul
enunţurilor corelate anterior şi pentru
următorii doi factori vom realiza balanţa
pentru ultimele 3 enunţuri.
− 6 – 6 Birocraţia excesivă este un

punct slab grav, însă corelat cu
perioada crizei economice ar putea
însemna nu numai pierderea
timpului ci şi a banilor publici care în
astfel de momente sunt de nerisipit
şi de neiertat din perspectiva
cetăţenilor. Astfel, balanţa înclină
clar către temerea gravă a crizei
economice şi la modul cum aceasta
afectează bunăstarea şi trasează noi
bariere de comunicare cu
administraţia, sentimentul general în
astfel de momente fiind acela de
nemulţumire.
− 7 – 7 Durata extraordinar de mare
de reacţie în cazul solicitărilor
publice este mult potenţată de
temerea birocraţiei excesive şi
234
remarcăm astfel o relaţie de

dezechilibru.
− 8 – 8 Fluxul informaţional deficitar
este un punct slab care ar facilita cu
siguranţă transpunerea eronată a
dorinţelor cetăţenilor în hotărâri,
fără a-i consulta în prealabil. Asfel
remarcăm o stare de dezechilibru.
− Factorii W Factorii T
−
− 6 6
−
−
− 7 7
8 8
Elaborarea de recomandări strategice

Recomandările strategice trebuie
formulate în functţe de corelaţia dintre
factorii S.W.O.T. identificaţi. Astfel,
analiza acestora poate conduce la
recomandări vizând minimizarea
235
CRISTINA CATANĂ
punctelor slabe şi a ameninţărilor şi

maximizarea ori potenţarea punctelor
forte şi a oportunităţilor.
Recomandările vor fi formulate
pentru 3 grupuri mixte de factori
S.W.O.T. identificaţi şi balansaţi mai sus,
sub forma unui tabel. În primul tabel vom
avea factorii S1, W8, O1, T8, în cel de-al
doilea vom avea S2, W7, O2, T7 şi în cel
de-al treilea S3, W6, O3, T6.
236
Tabelul
Factorul S1 Factorul W8
2.9
S – O: max – max W – O: min – max
Beneficiind de un compartiment pentru Reproiectarea sistemului informaţional
Relaţia cu cetăţenii, primarul va avea ar putea minimiza punctul slab privitor
timpul necesar să-l dedice miilor de la fluxul informaţional deficitar şi are
utilizatori de platforme de comunicare, veni în întâmpinarea oportunităţii de
interesaţi de activităţile pe care le dezvoltare a platformelor de
Factorul desfăşoară, de experienţa personală, de comunicare.
O1 modul în care îşi pot soluţiona anumite
probleme, dar mai ales vor încântaţi să
comunice în mod direct cu primarul
localităţii. Pentru maximizarea punctului
tare, dar şi a oportunităţii este important
ca PR-iştii şi primarul să contureze un
plan de comunicare la nivelul instituţiei
237
CRISTINA CATANĂ
primarului, care să fie implementat zilnic

prin mici post-uri pe canalele de
comunicare. Această combinaţie S1O1
este oportună inclusiv din punct de
vedere al procesului decizional, putând fi
realizate online inclusiv consultări.
S – T: max – min W – T: min – min
Transpunerea eronată a dorinţelor Trebuie evitate punctul slab şi
cetăţenilor în hotărâri, fără a-i consulta ameninţarea. Recomandarea strategică
în prealabil este o temere care ar putea fi vizează reproiectarea sistemului
Factorul înlăturată în cazul unei activităţi eficiente informaţional şi dezvoltare unui sistem
T8 a Birourilor de relaţii cu cetăţenii. de consultare şi participare publică
Recomandarea în legatura cu această online..
ameninţare, considerând şi punctul forte
menţionat, vizează deci exploatarea la
maxim a avantajului existent pentru
238
evitarea erorilor, dar şi iniţierea

proceselor de consultare publică.

Existenţa unui purtător de cuvânt, mai Statutul de membru UE şi schimbările
ales în municipiile reşedinţă de judeţ, impuse în sistemul administrativ pot să
este un punct forte potenţat de statutul îmbunătăţească vizibil durata
de membru UE şi schimbările impuse în extraordinar de mare de reacţie a
Factorul O2
sistemul administrativ. Astfel, pentru a autorităţilor publice. Recomandările
beneficia de o astfel de strategia mele ar fi informatizarea cât mai mare a
recomandarea ar fi ca fiecare purtător de sistemului de comunicare, pregătirea
cuvânt să beneficieze de internshipuri la profesională corespunzătoare a
organismele internaţionale şi să-şi asume comunicatorilor, înfiinţarea unui birou
un rol în echipa de cooperare unic de informare pentru cetăţeni,
239
CRISTINA CATANĂ
internaţională a primăriei şi să-şi posibilitatea de a prelungi programul cu

dezvolte capacitatea de mediere şi publicul în cazul solicitărilor numeroase
înăbuşire a conflictelor. şi de a utiliza întreaga capacitate a
instituţiei publice (ghişee, oameni,
echipamente) pentru satisfacerea
nevoilor cetăţenilor.
Purtătorul de cuvânt din păcate nu poate Trebuie evitate punctul slab şi
“stăvili” fenomentul birocraţiei, însă ameninţarea. Durata extraordinar de
poate crea mijloace comuncaţionale mare de reacţie în cazul solicitărilor
pentru a nu mai produce efecte negative. publice este mult potenţată de temerea
Factorul T7
birocraţiei excesive, iar pentru a putea
împiedica o astfel de combinaţie
recomand implementarea unui
management strategic sau a unui
management prin obietive.
240
Maximizarea celor doi factori se poate Este greu să încerci să valorifici o

realiza prin interdependenţa dintre ei. oportunitate precum iniţiativele
Asfel, pentru o colaborare foarte bună organizaţiior neguvernamentale atunci
Factorul
cu organizaţiile neguvernamentale ce când punctul tău slab, ca şi administraţie,
promovează transparenţa administrativă este birocraţia. Astfel, recomandarea
O3
este necesar un web-site oficial care să mea ar fi realizarea unei analize
prezinte hotărârile de consiliu, proiectele amănunţite la nivelul fiecărei structuri
de hotarâre, programele implementate, administrative, identificarea punctelor
raportul primarului. „nevralgice” care nu lucrează după
principiile eficienţei şi eficacităţii şi
reorganizarea acestora.
241
CRISTINA CATANĂ
Factorul Web-site-ul oficial poate să vină în Recomanadarea mea ar fi evitarea

sprijinul cetăţenilor cu informaţii permanentă a structurilor de acest timp,
T6 importante, cu link-uri către diferiţi întrucât o ameninţare cuplată cu un
recruteri, cu programele anticriză pe care punct slab pot să influenţeze decisiv
ar trebui să-şi le pună la punct fiecare continuitatea organizaţională.
primar într-o perioadă dificilă.
242
CONCLUZII ŞI
RECOMANDĂRI
Relaţia administraţie-cetăţean este
un subiect intens dezbătut în ultimii 5 ani,
aceştia devenind tot mai interesaţi în a
participa la viaţa publică, la decizia
adminsitrativă şi de a contribui la
dezvoltarea socio-economică, educaţională
şi culturală a localităţilor în care trăiesc, fie
prin intermediul organizaţiilor
neguvernamentale, fie prin intermediul
unor grupuri informale de iniţiativă,
nevoia de schimbare fiind manifestată
unanim. În acelaşi timp, s-a produs o
schimbare şi în rândul primarilor din
România, electoratul, în special din mediul
urban, alegând oameni noi, fără să pună
un accent deosebit pe formaţiunea politică
pe care aceştia o reprezintă, apreciind însă
inteligenţa, transparenţa, sinceritatea,
curajul, să fie un bun manager şi strateg.
La nivelul relaţiei dintre
administraţie şi organizaţiile
neguvernamentale, instituţii publice, mass
243
CRISTINA CATANĂ
media şi biserică, întâlnim ca

probleme strategice lipsa de comunicare
constructivă, personalul ineficient şi
transparenţa redusă (de ambele părţi).
Astfel, principalele mele

recomandări vizează:
− realizarea unui ghid al primărilor din

România – instrument care să vină
în sprijinul primărilor la primul
mandat, dar şi al celor care îşi
propun să obţină această funcţie în
2012. Acest ghid, din perspectiva
mea, ar putea conţine trei părţi:
Primele 100 de zile de mandat,
Cadrul legislativ (sinteză) necesar
desfăşurării activităţii aparatului
propriu, instrumentele şi formularele
necesare desfăşurării proceselor
administrative, funcţiile
managementului aplicate la nivelul
instituţiei primarului;
− organizarea, cu sprijinul Ministerului
Administraţiei şi Internelor, a unei
formări complete pentru primari în
primele 100 de zile de mandat şi
244
asigurarea unui proces de

mentorship pe parcusul acestei
perioade pentru primarii aflaţi la
prima experienţă de acest fel.
− dezvoltarea cu sprijinul autorităţilor
locale a consiliilor locale cetăţeneşti
de cartier (după modelul Craiovei şi
Timişoarei);
− înfiinţarea unor structuri de tipul
Consiliilor Locale ale Copiilor şi
Tinerilor prin intermediul proiectul
PAL-TIN (Participarea Tinerilor la
Administrarea Locală) implementat
de Asociaţia Master Forum în
România din 1994, astfel încât să
stimulăm implicarea copiilor şi
tinerilor la viaţa locală şi la luarea
deciziilor de interes public;
− stimularea înfiinţării Consiliilor
pentru Transparenţa Administraţiei
Publice Locale – concept lansat,
aplicat şi promovat de Asociaţia
Tinerilor Europeni;
− reintroducerea obligativităţii
administraţiilor publice de a organiza
245
CRISTINA CATANĂ
dezbateri publice pentru proiectul de

buget;
− realizarea descentralizării
administrative prin consultări directe
cu primarii din România;
− realizarea unui studiu detaliat asupra
problemelor existente la nivelul
fiecărei localităţi din România în
vederea stabilirii în mod corect a
priorităţilor naţionale şi în vederea
sprijinirii primarilor pentru a
soluţiona probleme care nu ţin de
competenţele lor (de exemplu
problema centralelor termice care
produc la o capacitate mult prea
mare pentru consumatorii casnici, în
contextul desfiinţării platformelor
industriale şi diminuării numărului
de consumatori economici)
Cu siguranţa mai sunt multe

probleme de abordat însă începutul este
cel care îşi pune amprenta pe întregul
proces.
246
247
CRISTINA CATANĂ
POSTFAŢĂ
Am lăsat la final mulţumirile
pentru acei oameni care au contribuit
fundamental la succesul acestei cercetări
fie prin implicare directă, indirectă,
informaţională, logistică sau emoţională.
Mulţumesc tuturor primarilor
implicaţi în acest proiect, comunităţilor
locale care ne-au primit cu multă căldură şi
deschidere, domnului Ion Olteanu
(CENTRAS) pentru încrederea şi spijinul
acordat şi persoanelor resursă care au fost
mereu disponibile pentru a răspunde
întrebărilor mele şi pentru a contribui cu
idei constructive: Mihăiţă Lupu (UNDP),
Nicolae Cuţă (CRONO), Florian Niţu
(fost Director Executiv World Learning) şi
Alina Ţacu (Asociaţia de cercetare “Noi
Oameni Împreună”). Mulţumesc de
asemenea profesorului care m-a îndrumat
în realizarea lucrării de licenţă, Irina
Ruxandra Popescu - Academia de Studii
Economice Bucureşti, Facultatea de
Management - Administraţie Publică, fără
de care rezultatul nu ar fi fost acelaşi.
248
Iuliei Manda, lui Harry Andrei şi

Cristinei Călin le mulţumesc pentru
sprijinul acordat în colectarea datelor şi în
traducerea articolelor internaţionale.
Mulţumesc părinţilor mei care au

susţinut această iniţiativă şi au contribuit
esenţial la finalizarea cercetării, în mod
special mamei mele, Catană Rodica,
pentru întregul suport logistic şi emoţional
şi iubitului meu, Bucă Traian, care a fost
alături de mine la fiecare pas, la fiecare
interviu şi în fiecare moment de bucurie
sau dezamăgire.
Mulţumesc tuturor celor care au

făcut acest proiect posibil şi îmi cer scuze
celor pe care i-am exclus, involuntar, din
lista de mai sus. Fără implicarea tuturor
acest proiect nu ar fi fost posibil.
249
CRISTINA CATANĂ
250
BIBLIOGRAFIE
BERCU Ana Maria, Statutul Primarului din
România, Lucrare de semestru,
Universitatea A.I. Cuza, Iaşi, 2001
IORGOVAN Antonie – Tratat de drept

administrativ, curs universitar, vol.I, ediţia a
III-a, Editura All Beck, Bucureşti, 200l
PRISĂCARU Valentin – Tratatat de drept

administrativ român, partea generală, ediţia a
II-a revăzută şi adăugită, Editura All,
Bucureşti, l996
SAVA Constantin - îndrumator, Statutul

Juridic al Primarului în România, Lucrare de
dizertaţie, 2008, Universitatea ANDREI
ŞAGUNA Constanţa, Facultatea de
Drept Public şi Ştiinţe Administrative
VEDINAŞ Verginia – Drept administrativ şi

instituţii politico-administrative, manual
practic, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
2002
*** ONLINE, accesat 21.06.2009,
http://www.scribd.com/doc/11040100/I
251
CRISTINA CATANĂ
nstitutii-Politice-Si-Administrative-
Celelalte-Raspunsuri, pag. 16

http://books.google.ro/books?id=3tZ_tq
9BE94C&lpg=PP1&dq=%22Qualitative
%20market%20research%20online%22&
hl=en&pg=PP8
*** ONLINE, Online focus-groups, accesat

22.09.2008,
http://www.mindcomet.com/_assets/ass
ets/pdf/online_focus_groups.pdf
*** ONLINE, accesat 01 – 20.06.2009,

www.worldmayor.com
*** ONLINE, Eşantionarea, accesat

23.09.2008,
http://www.roportal.ro/articole/66.htm

15.01.2009, www.scribd.com

www.surveypro.ro
252
*** ONLINE, accesat 16.01.2009 –

22.06.2009, http://busolapolitica.ro/
*** Legea nr. 67/2004 pentru alegerea

autorităţilor administraţiei publice locale
*** Legea administraţiei publice locale nr.

215/2001***Republicată în temeiul art. III
din Legea nr. 286 din 29 iunie 2006 pentru
modificarea şi completarea Legii
215/2001, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie
2006.
*** Constituţia României, Republicată
*** Transcrierile interviurilor cu primarii

efectuate in perioada septembrie 2008 -
iunie 2009
253
CRISTINA CATANĂ
254
ANEXA 1
CHESTIONAR
Bună ziua,
Numele meu este Cristina Catană

şi prin intermediul acestui chestionar
doresc să aflu aşteptările Dvs. cu privire la
activitatea primarului şi a aparatului de
specialitate. Menţionez faptul că în
prezent sunt studentă la Academia de
Studii Economice Bucureşti – Facultatea
de Management – Administraţie Publică şi
rezultatele acestui studiu îmi sunt necesare
în realizarea părţii practice a lucrării de
licenţă.
Răspunsul la fiecare întrebare va fi realizat

prin bifarea cu „x” a căsuţei
corespunzătoare răspunsului Dvs sau prin
completarea spaţiilor destinate opiniei
Dvs.
Asigurându-vă de confidenţialitatea
informaţiilor furnizate vă mulţumesc
255
CRISTINA CATANĂ
anticipat pentru timpul acordat

completarii acestui chestionar!
1. Aţi votat la alegerile locale pentru

primar organizate în 1 iunie 2008?
Da
Nu
2. Aţi participat, până în prezent, la o

consultare publică organizată de
autoritatea local?
Da
Nu
3. Aţi înaintat, până în prezent, o

propunere de proiect autorităţilor locale?
Da
Nu
4. Atunci când alegeţi un primar care sunt

primele 2 criterii pe care le luaţi în calcul?
5. În ce măsură consideraţi importantă

experienţa administrativă şi managerială a
primarului din localitate?
Foarte mult
Mult
256
Puţin
Deloc
6. În ce măsură consideraţi importantă

apartenenţă politică a primarului din
localitate?
Foarte mult
Mult
Puţin
Deloc
7. Ce calităţi/competenţe ar trebui să aibă

un primar ideal?
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
8. Care credeţi că ar trebui să fie prima

activitate din mandatul unui primar?
Analiza situaţiei existente la momentul
preluării mandatului (atât din punct de
vedere financiar cât şi din punct de vedere
al activităţilor administrative şi al
personalului)
257
CRISTINA CATANĂ
Analiza factorilor de interes (cetăţeni,

ONG-uri, mediu de afaceri, instituţii
publice)
Eveniment public de lansare
Să-şi formeze o echipa de lucru cu
oameni de încredere
Altă activitate___________________
9. Care credeţi că ar fi activitatea care ar

trebui să ocupe cel mai mult loc pe agenda
primarului din localitatea dumneavoastră?
Audienţe
Şedinţe operative
Evenimente publice/ Dezbateri/
Consultări publice
Analize/ Evăluari/ Plănificari/Strategii
pentru dezvoltarea locala
Întâlniri investitori
Munca pe teren (vizite la structuri din
cadrul primăriei, sau structuri din
comunitate care au parte de sprijinul
primăriei, întâlniri cu cetăţenii în cadru
informal etc.)
Semnarea documentelor necesare
funcţionării aparatului de
specialitate/Verificarea corespondenţei
Altă activitate ___________________
258
10. Ce aşteptări aveţi de la primarul din

localitatea dumneavoastră?
1.
2.
3.
11. Unde credeţi că se opresc

competenţele unei Primării / unui Primar
în ceea ce priveşte dezvoltarea unei
comunităţi?
12. Care sunt punctele slabe ale aparatului

de specialitate al primarului (taxe şi
impozite, relaţii publice, urbanism şi
amenajarea teritorială, compartiment
economic-financiar, etc)?
1.
2.
3.
13. Care sunt punctele tari ale aparatului

de specialitate al primarului?
1.
2.
3.
259
CRISTINA CATANĂ
14. Care credeţi că sunt principalele 3

probleme ale comunităţii dumneavoastră?
1.
2.
3.
15. Care credeţi că sunt principalele 3

puncte tari ale comunităţii
dumneavoastră?
1.
2.
3.
DATE SOCIO-DEMOGRAFICE:
SEX:
feminin
masculin
VÂRSTA:
18-30
30-45
45-75
OCUPAŢIA PERSOANEI CARE A

COMPLETAT CHESTIONARUL:
___________
260
ULTIMA SCOALĂ ABSOLVITĂ:

şcoala generală
şcoala profesională
liceu
şcoala postliceală
facultate,
master
doctorat
LOCUIŢI ÎN:
mediul urban
mediul rural
VĂ MULŢUMESC PENTRU TIMPUL

ACORDAT!
261
CRISTINA CATANĂ
262
ANEXA 2
GHID DE INTERVIU
- PRIMARI ALEŞI ÎN IUNIE 2008
-
PRIMELE 100 DE ZILE CA
PRIMAR ÎN ROMÂNIA
Ghidul de faţă îşi propune

identificarea percepţiei, a atitudinii, a
cunoştinţelor, nevoilor de formare,
aşteptărilor şi a primelor impresii ale
primarilor din România în primele 100 de
zile de mandat, realizări sau provocări ale
acestora.
SET INTREBĂRI 1
1. Ce înseamnă, pentru dumneavoastră,

funcţia de primar? (pot fi selectate mai
multe variante)
Oportunitate personala
Oportunitatea de a aduce o schimbare
la nivel local
263
CRISTINA CATANĂ
Asumarea unei responsabilităţi pentru

asigurarea bunăstării cetăţenilor
Oportunitatea de a căpăta experienţă
administrativă
Oportunitatea de a utiliza experienţa
administrativă dobândită anterior
Altceva________________________
2. Ce înseamnă, în viziunea
dumneavoastră, dezvoltarea localităţii pe
care o conduceţi?
3. În ce măsură urmăriţi linia partidului

(e.g. ideologia, etc.) care v-a sprijinit în
campania pentru primărie?
Foarte mult
Mult
Puţin
Deloc
Nu este cazul
4. Dacă vă inspiraţi din ideologia

partidului, care sunt principalele elemente
preluate din ea?
5. Vedeţi ideea de “parteneriat” ca fiind

ceva util? Argumentaţi vă rog răspunsul şi
264
în cazul în care aţi răspuns DA daţi

exemple de posibili parteneri la nivel local.
Da
Nu
6. Ce părere aveţi de colaborarea cu

organizaţiile neguvernamentale?
7. Dacă aţi colaborat cu ONG-uri, care au

fost punctele tari şi punctele slabe în a
lucra cu ele?
8. Ce inseamnă, pentru dumneavoastră,

responsabilitatea funcţiei de primar?
9. Care sunt, din punctul dumneavoastră

de vedere, principalele 3 probleme ale
comunităţii pe care o conduceţi?
10. Cum le-aţi identificat? Care sunt datele

care v-au arătat că acelea sunt problemele?
11. Cum arată pentru dumneavoastră

comunitatea locala actuală (activă, cvasi-
activă, pasivă) şi cum vă imaginaţi
comunitatea ideală?
265
CRISTINA CATANĂ
12. Cum vă imaginaţi comunitatea optimă,

cea realizabilă ţinând cont de resursele
existente şi cele imaginate (dar realiste),
timpul avut la dispozitie, etc.?
SET ÎNTREBĂRI 2
13. Care credeţi că sunt primele trei

motive pentru care aţi obţinut funcţia de
primar?
14. Ce credeţi că le-a lipsit

contracandidaţilor dumneavoastra în lupta
pentru primărie?
15. Ce ocupaţie aveaţi înainte de obţinerea

funcţiei de primar?
16. Ce o să folosiţi din expertiza de la

locul anterior de munca în munca de la
primărie?
17. Sunteţi o persoana optimistă? Dacă da,

vă rugăm să ne daţi un exemplu
exemplificator.
266
18. Sunteţi o persoană impulsivă? Vă

rugăm să ne daţi un exemplu
exemplificator.
19. Sunteţi o persoană căreia îi place să

lucreze mai mult din birou sau de pe
teren?
SET INTREBARI 3
20. Care sunt ultimele dumneavoastră

studii absolvite (inlusiv cursuri de formare
profesională)?
21. Pe o scara de la 1 – 10 (1 fiind “foarte

util/important” şi 10 fiind “deloc
util/important”) evaluaţi nevoia
dumneavoastră de formare/ sau a
aparatului de specialitate pe care îl
conduceţi, luând în considerare ceea ce aţi
descoperit/simţit în primele 100 de zile de
mandat:
267
CRISTINA CATANĂ
Nr. Module de Punctaj

Crt fomare
Management
public;
Achiziţiile
publice;
ECDL –
permisul european de
conducere a
calculatorului;
Limbi străine;
Dezvoltare de
proiecte; Licitarea şi
managementul
proiectelor;
Relaţii publice
şi comunicare/
organisme consultative
Dezvoltare
locală – strategia de
dezvoltare locală;
Politici
publice locale;
Managementul
serviciilor publice
locale;
Calitatea – în
serviciile publice locale
Legislaţia
268
sectorului public
Parteneriatul
şi comunicarea inter-
instituţională
Relaţia dintre
sectorul profit – non-
profit şi cel
guvernamental
Managementul
timpului
Managementul
documentelor
Debating/
discurs şi dezbateri
publice
22. Care consideraţi că sunt cele mai

importante 3 atribuţii ale unui primar?
23. Unde se termină competenţele

primarului în ceea ce priveşte comunitatea
pe care o conduce?
24. Este Primăria o autoritate autonomă?

Argumentaţi vă rog.
25. Care este viziunea dumneavoastră cu

privire la oportunitatea şi necesitatea unui
administrator public/ public manager?
269
CRISTINA CATANĂ
SET ÎNTREBĂRI 4
26. Ce vă aşteptaţi să găsiţi în Primărie

atunci când v-aţi gândit prima oara să
candidaţi (reurse umane, logistice,
motivarea personalului, imaginea
primăriei, deschiderea către cetăţeni, etc.)?
27. Ce aşteptări aţi avut de la personalul

administrativ, de la cetăţeni, de la
potenţialii parteneri în momentul în care
aţi obţinut funcţia de primar?
28. Ce măsuri aţi luat să vă asiguraţi că

lucraţi cu un personal motivat, competent,
pergătit să vă sprijine în programul
dumneavoastră în calitate de primar?
29. Cum vă aşteptaţi să vă afecteze această

funcţie în plan personal?
30. Ce diferenţe aţi observat în aceste

prime 100 de zile între ceea ce v-aţi
aşteptat şi ceea ce este de fapt?
270
SET ÎNTREBĂRI 5
31. Care a fost prima activitate pe care aţi

realizat-o după momentul investirii în
funcţie?
32. Ce aţi făcut ca să cunoaşteţi oamenii

din primărie?
33. Credeţi că oamenii din primărie sunt

deschişi faţă de dumneavoastră? Puteţi să
ne daţi un exemplu?
34. De unde vă daţi seama dacă angajaţii

primăriei au încredere în dumneavoastră?
Ne puteţi da un exemplu?
35. Care a fost prima dumneavoastră

decizie/propunere în calitate de primar?
36. Care sunt primele 3 probleme cu care

v-aţi confruntat în aceste 100 de zile de
mandat? Cum le-aţi abordat?
37. Care este prima dumneavoastră

realizare în aceste 100 de zile de mandat?
271
CRISTINA CATANĂ
38. Care este cea mai mare provocare a

dumneavoastră din aceste prime 100 de
zile?
SET ÎNTREBĂRI 6
39. Vă rugăm să faceţi o prioritizare a

activităţilor care vor ocupa cel mai mult
loc în agenda dumneavoastră ca primar
(folosind cifre de la 1 la 8, 1 fiind cea mai
importantă activitate, iar 8 cea mai puţin
vizată)
Audienţe
Şedinte operative
Consultări publice
pentru dezvoltarea locală
Întâlniri cu investitori
Muncă pe teren (vizite la structuri din
primăriei, întâlniri cu cetăţenii într-un
cadru informal etc.)
funcţionării aparatului de specialitate/
Verificarea corespondenţei
272
40. Cum vă imaginaţi comunitatea pe care

o conduceţi la finalul mandatului
dumneavoastră?
41. Cum v-aţi gândit să faceţi hand-over-ul/

transmiterea activităţii către următoarea
persoană care o să fie primar?
Nume şi prenume:
Localitate:
Vechime în funcţie:
Nr. de telefon:
273
CRISTINA CATANĂ
274
ANEXA 3
GHID DE INTERVIU
- Factori de interes -
“PRIMELE 100 DE ZILE CA
PRIMAR ÎN ROMÂNIA”
Ghidul de faţă îşi propune

identificarea aşteptărilor stakeholderilor cu
privire la activitatea primarului şi a
aparatului de specialitate.
1. Cum vedeţi dumneavoastră în prezent

Primăria din localitatea în care activaţi? Ce
poate să facă primăria şi ce nu poate să
facă? Ce poate să facă singură şi unde are
nevoie de ajutor?
2. În primele 100 de zile de mandat au

existat consultări publice, întâlniri la care
aţi fost invitaţi de primarul din localitate în
calitate de partener social? Cum credeţi că
influenţează organizare unor astfel de
manifestări dezvoltarea locală?
275
CRISTINA CATANĂ
3. Cum caracterizaţi relaţia organizaţiei/

instituţiei dumneavoastră cu autoritatea
locală?
4. Dacă aţi fi primarul localităţii în care

locuiţi, care ar fi prima activitate din
mandatul Dvs.?
Analiza situaţiei existente la momentul
preluării mandatului (atât din punct de
vedere financiar cât şi din punct de vedere
al activităţilor administrative şi al
personalului)
Analiza cu privire la încrederea
cetăţenilor în instituţia primăriei
Analiza factorilor de interes (cetăţeni,
ONG-uri, mediu de afaceri, instituţii
publice)
Eveniment public de lansare
Să-şi formeze o echipă de lucru cu
oameni de încredere
5. Care credeţi că ar fi activitatea care ar

trebui să ocupe cel mai mult loc pe agenda
primarului din localitatea dumneavoastrp?
Vă rugăm să faceţi un clasament al
activităţilor de mai jos în funcţie de
276
importanţa (unde numărul 1 va fi

activitatea cea mai importantă)
Audienţe
Şedinte operative
Consultări publice
pentru dezvoltarea locală
Întâlniri cu investitorii
Muncă pe teren (vizite la structuri din
primăriei, întâlniri cu cetăţenii într-un
cadru informal etc.)
funcţionării aparatului de specialitate/
Verificarea corespondenţei
6. Cum ar putea să influenţeze experienţa

dezvoltarea comunităţii din care face
parte?
7. Ce aşteptări aveţi de la primarul din

localitatea dumneavoastră?
277
CRISTINA CATANĂ
8. Care sunt punctele slabe ale aparatului

de specialitate al primarului (taxe şi
impozite, relaţii publice, urbanism şi
amenajarea teritorială, compartiment
economic-financiar, etc)?
9. Care sunt punctele tari ale aparatului de

specialitate al primarului?
10. Care credeţi că sunt principalele

probleme ale comunităţii dumneavoastră?
11. Unde credeţi că se opresc

competenţele unei Primării în ceea ce
priveşte dezvoltarea unei comunităţi?
12. Cum caracterizaţi comunitatea actuală

în care vă desfăşuraţi activitatea (activă,
cvasi-activă, pasivă) şi cum vă imaginaţi
comunitatea ideală, cea pe care o doriţi
pentru copiii dvs?
13. Ce calităţi/ competenţe ar trebui să

aibă un primar ideal?
278
279
CRISTINA CATANĂ
Editura Lumen
Str. Ţepeş Vodă, Nr. 2, Iaşi
OP 3, CP 780, Iaşi
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
edituralumen@gmail.com
grafica.redactia.lumen@gmail.com
Printed in EU
280

Cristina Catana Primele 100 de Zile BT 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cristina Catana Primele 100 de Zile BT 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRISTINA CATANĂ

PRIMELE 100 DE ZILE

Editura Lumen este acreditată CNCSIS

Redactor: Simona PONEA

PRIMELE 100 DE ZILE

A ceastă primă publicaţie o dedic

PRIMARUL – PERSONAJ CENTRAL

Job Cohen Primarul Amsterdamului -

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.. 243

POSTFAŢĂ ...................................... 247

ANEXA 1.......................................... 255

Istoria reglementărilor referitoare

Local şi gestionarea raporturilor de forţă

formele participării formale (tokenismul,

− faptul că doar 2% consideră că

România după anul 1989 s-a

respectiv al patrulea mandat? Cât de greu

aleşi/numiţi, dar şi o scurtă caracterizare a

În întreaga lume primarul

primarii sunt sau vor fi aleşi în fruntea

editor adjunct; Traducere Cristina Catană şi Iulia

Premiul pentru cel mai bun Primar din

Sud în 2004, tot în Cape Town. Zille e

format din 210 membrii, cu un executiv de

prezent este singurul oraş major din ţară

ea a iniţiat propriile sale acţiuni pentru

Zille este căsătorită cu Johann

2 Sursa: www.worldmayor.com – autori Andrew Stevens

şi James Monaghan, Traducere Cristina Catana şi Iulia

Născut în colonia franceză Tunisia

singurul politician francez important care

a presupus moartea a doi adolescenţi de

În ceea ce priveşte locuinţele, Dl

emisă de Guvernul Socialist al Franţei în

Delanoe a fost ales şi pe baza

din 1450 de puncte automate de închiriere

3 Sursa: www.worldmayor.com – Andrew Stevens,

editor adjunct; Traducere Cristina Catana şi Iulia

zonă pentru clasa muncitoare/clasa de

lucreze ca membru al consiliului oraşului

apară ca un om de încredere, în ciuda

mai bun amestec de energie, inteligenţă şi

oraşul ca primar-comisionar din 1967.

4 Sursa: www.worldmayor.com – Andrew Stevens,

editor adjunct; Traducere Cristina Catana şi Iulia

fodator Conservator al Parlamentului

„Daily Telegraph” ca scriitor de articole în

Thames din Oxfordshire, la pensionarea

ridicat, dar probabil una potrivită cu

Conservator şi-a jucat asul din mânecă

parteneriat a fost semnată cu primarul

mijloacele de transport în comun

5 Sursa: www.worldmayor.com – Andrew Stevens,

editor adjunct; Traducere Cristina Catana şi Iulia

capitala, în 1959. Meseria iniţială a

curentului pro-democratic, Uniunea

guvernare între 2001 şi 2005 şi care de

A fost în fruntea primului

Dr. Michael Häupl

editor adjunct; Traducere Cristina Catană şi Iulia

Federale JG. Din 1983 şi până în 1988 a

cu demnitate şi de a primi asistenţa

începe în 2010, când programul actual de

7 Sursa: www.worldmayor.com – Andrew Stevens,