4-T0-T1-Orasul Prefunctionalist PDF

I
ntroducere in
rhitectura
ontemporana
cursul 4:
ORAUL PREFUNCIONALIST
O1
terminologie, noiuni generale
O2
parcurs istoric al oraului prefuncionalist (oraul tradiional pn

la intervenia modernist)
O3
anex: prin Bucureti (Bucureti ppt.) la care vom reveni.
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
o1
despre ora T0 T1
despre ora
IAC PUNE NTREBAREA: ce i-a determinat pe arhiteci s proiecteze ntr-un anume fel i nu
altul i ce au cutat s rezolve?
IAC PARCURGE o istorie a profesiunii, ncercnd s nelegem motivaiile i identificnd
actualitatea, persistena unor probleme:
- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal (vocabular)
sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, a
componentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul oraului: pentru c exist o legtur strns ntre arhitectur (neleas n totalitatea
ei) i ora, legtur care particip la evoluia lumii formelor construite, dar pe care arhitectura a
pierdut-o la un moment dat din vedere (de aceea a i aprut urbanismul).
ORAUL este un obiect greu de definit, deosebit de complex i aflat ntr-o dinamic pe care
nu a atins-o nici un obiect de arhitectur vreodat, un fenomen asupra cruia gndirea struie fr
s fi ajuns la o concluzie.
Pentru Alberti, arhitectura este activitatea artistic de edificare n general: concepia, cu ajutorul
unui ansamblu de principii i de reguli, a domeniului construit n totalitatea sa, de la cas la ora i
la aezrile rurale.
Dei aceast definiie nu s-a bucurat de atenia cuvenit pn la perioada modern, aceasta este
singura care coincide cu concepia contemporan asupra profesiunii de arhitect.
(de citit din breviar)
ce nseamn ora?
Oraul este un sistem social i fizic, coagulat n timp, care reflect evoluia modului
de locuire a unei colectiviti umane i a valorilor ei.
Oraul este mai degrab o stare de spirit, un corp de obiceiuri i tradiii i de atitudini i
sentimente organizate, inerente acestor obiceiuri i trasmise prin aceste tradiii. Altfel spus, oraul
nu este doar un mecanism fizic, i nici o construcie artificial. Este implicat n procesul vital al
oamenilor care l compun; este produsul naturii, i n particular al naturii umane.
(Park, R,: The City: Suggestions for the Investigation of Human Behavior in the Urban
Environment. The American Journal of Sociology, vol. XX. University of Chicago Press.
New Jersey: Prentice-Hall. Inc. 1969. 1916)
Componente/dimensiuni multiple cantitative i calitative:

fizic, economic, social, cultural...
Nu este doar o form fizic cu diferite funciuni;
Urbanitatea:
urbanitatea calific deopotriv citadinul modern i spaiul lui, civilitatea ine de un cod de
conduit care prezideaz interaciunile fa n fa.
(Merlin, P. & Choay, F. Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement. Paris: PUF)
ce nseamn ora?
Oraul nu este numai un loc n care trim, facem cumprturi, ieim i n care se joac copiii notri. Este un
loc ce implic modul n care ne nsuim o etic, modul n care ne dezvoltm simul justiiei, i mai ales modul
n care nvm s le vorbim i s i ascultm pe oamenii care nu ne sunt asemenea, ceea face ca fiina
uman s devin uman.
(Sennet. R.,The Civitas of Seeing in Places, vol. 5, nr.4. )
Proiectantul urban (urban designer) trebuie mai nti de toate s cread n ora, n importana i valoarea
progresului i culturii umane.
(Kahn, A. ed. 2002. Urban Design: Practices, Pedagogies, Premises, New York City, 2002.)
ora prefuncionalist / ora tradiional

Oraul tradiional numete generic oraul dinaintea despririi radicale (a
interveniei Micrii Moderne care se s-a transpus n ideea oraului funcionalist,
despre care vom vorbi n alte cursuri); deci numete oraul prefuncionalist.
Este un ora al sedimentelor/ora sedimentar tocmai datorit acestei caracteristici de
a se forma prin depunerea de straturi succesive, etape ale istoriei sale.
Se poate spune ca orasul in sine este memoria colectiva a locuitorilor sai si, precum memoria,
este asociat cu obiecte si lucruri. Orasul este locus-ul memoriei colective. (Aldo Rossi)
Cum citim forma fizic a oraului?

Se citeste ca
un sistem de spatii (strazi si piete) si
de cladiri reprezentative (monumente si alte echipamente publice)
care se decupeaza din masa locuintelor (suma spatiilor private ale oraului).
cum citim forma fizic a oraului?

Se citeste ca
un sistem de spatii (strazi si piete) si
de cladiri reprezentative (monumente si alte echipamente publice)
care se decupeaza din masa locuintelor (suma spatiilor private ale oraului).
Forma urban (despre complexitatea creia vei nvta toat coala) este un ansamblu
de elemente care se raporteaz la modul de via specific unui loc/comuniti.
Ea poate lua contururi fizice foarte diverse, depinznd de evoluia n timp a societii, a
economiei i politicii locale, dar i de valorile particulare ale comunitilor care locuiesc
oraul.
esut urban
tissu urbain, in franceza
urban fabric, in engleza
Este un termen preluat din analogia cu o tesatura sau cu tesutul biologic, defineste o
forma de organizare care prezinta concomitent o puternica solidaritate intre elemente,
dar si capacitatea de a se adapta, modifica, transforma.
Termenul d seama despre modul de constituire a oraului tradiional i ridic
ntrebri privind studiul urbanizrilor recente.
Presupune o atentie acordata atat banalului, cat si exceptionalului, strazilor si
constructiilor obisnuite, dar si ordonantelor monumentale si monumentelor.
(din Panerai, Depaule, Demorgon, Analyse urbaine, Marseille, 1999)
esut urban
este expresia fizica a
formei urbane.
Se citeste ca un
sistem de spatii
(strazi si piete) si de
cladiri
reprezentative
(monumente si alte
echipamente
publice)
decupate din masa
locuintelor
(majoritatea spatiilor
private ale oraului).
Nuova Topografia di Roma,

Giovanni Battista Nolli, 1748
La modul cel mai simplu, tesutul urban se constituie din suprapunerea sau
imbricarea a trei ansambluri:
reteaua de strazi,
decupajul funciar (parcelarul)
constructiile.
Analiza tesutului urban procedeaza prin identificarea fiecaruia dintre aceste
ansambluri, studiaza logica lor, precum si logica relatiilor dintre acestea.
Nuova Topografia di Roma,

Giovanni Battista Nolli, 1748
esut urban
Tesutul urban este asadar asimilabil acelui
ansamblu de elemente fizice care contribuie
la forma urbana.
Rezulta o structura compusa din:
reteaua de strazi,
parcelarul,
construitul.
insula
O componenta importanta a tesutului urban este insula.
pate de maisons, ilot (fr.), block, (en.), cuadras (America de Sud)
Insula este cea mai mic unitate a sistemului urban delimitat n totalitate de strzi; un
ansamblu format din parcele (uniti de proprietate), fronturi la strad i construit.
Forma insulelor, logica conformarii lor si relatiile dintre ele, contribuie la caracterul distinct al anumitor zone.
esut urban
Se poate ncerca i o definiie mai cuprinztoare a esutului urban prin intermediul complexului
de elemente tangibile/concrete i intangibile/abstracte care l compun.
Elemente tangibile/concrete:
fondul construit totalitatea cldirilor existente;
spatiile neocupate de construcii piaa, strada, squarul, parcul sau zonele plantate, inclusiv
cele din interiorul insulei sau al parcelelor curile deschise sau cele interioare;
monumentele de arta (fntni, sculpturi, instalaii, grupuri statuare etc.);
elementele de mobilier urban (stlpi de iluminat, bnci, staii de autobuz etc.);
Elementele intangibile:
cultura comunitii (incluzand si chestiunile economice) generatoare a unui fel de a trata,
percepe i utiliza spaiul urban;
memoria colectiv specific;
elemente definitoare ale identitii colective (tradiii, obiceiuri, uzane);
modul de viata al comunitii.
Astfel se poate formula o definitie a esutului urban ca fiind rezultatul complex al relatiilor
dintre elementele tangibile / concrete sub directa conditionare a celor intangibile / abstracte.
Asadar, oraul rmne legat de ceea ce romanii numeau urbs teritoriu fizic al oraului i civitas
comunitatea cetenilor care l locuiesc sau este definit ca relaie de apartenen reciproc a unei
entiti spaiale discrete cu un anume grad de permanen i a unei comuniti.
esut urban
MORFOLOGIA unui tesut urban (studiul
formei si al structurii orasului)
se raporteaza deci la continuitatea care
uneste un mare numar de elemente:
situl
reteaua de strazi
diviziunea parcelara (parcelar)
tipul de insula (insular)
raportul dintre spatiile construite si
neconstruite
dimensiunile, forma si stilul
constructiilor
etc.
dar si raporturile care leaga aceste
elemente intre ele, in relatie cu modul de
viata si valorile specifice ale locuitorilor/
comunitatii urbane.
TOATE ACESTEA DAU
CARACTERUL ORASULUI
Tesutul urban
n studiul formei i structurii oraului,
individualitatea construitului
cedeaz n faa rolului su
de ochi ntr-o reea de ansamblu mai ampl.
Elementele ntrein un raport de
conexiune, de proximitate,
de nrudire i de scar, ntre monumental i
banal.
Acesta este numai unul dintre motivele

pentru care studiul arhitecturii si al
orasului sunt inseparabile.
esut urban
poate fi omogen sau eterogen.
Un tesut urban omogen poate fi
definit ca aparenta fizica a unui
fragment de oras in care elementele
care il compun au caracteristici
asemanatoare.
Exista o mare diversitate de tesuturi
omogene.
Un tesut urban eterogen este
caracterizat de o mare diversitate a
elementelor care il compun:
forma i dimenisunile parcelelor;
modul de ocupare a parcelei/forma
construit n relaie cu spaiul public i
cu cel neconstruit;
dimensiunile i traseele spaiilor
publice;
etc.
esut urban omogen/neomogen

Bienala de Arhitectura de la Venetia, 2006


esut urban omogen
Dezvoltarea organic (central si vest-europeana): esut omogen lax, dezvoltat n mod

spontan, adaptat formelor reliefului si individualizat de cateva puncte de interes ale
comunitatii (biserica, primarie, scoala etc.), dup logica direciilor de dezvoltare i a
structurii majore
esut major / minor

Tesutul urban poate fi vzut sub
unghi monumental
major / monumental
(un fel de zoom out)
sau sub unghi domestic
esut minor / domestic
(un fel de zoom in)
esut major / minor

Tesutul minor / domestic se refera (prin opoziie cu cel major) la modul n care se
configureaz spaiul vieii obinuite, cotidiene (nu spaiul evenimentului), la acele
caracteristici care definesc latura domestica a orasului (spre deosebire de cea
monumentala).
Este subordonat n mare celui major, dar are propria sa autonomie la nivelul detaliului.
Tesutul minor / domestic se refera (prin opoziie cu cel major) la modul n care se
configureaz spaiul vieii obinuite, cotidiene (nu spaiul evenimentului), la acele
caracteristici care definesc latura domestica a orasului (spre deosebire de cea
monumentala).
Este subordonat n mare celui major, dar are propria sa autonomie la nivelul detaliului.
esut major / minor

Tesutul major / monumental se refera la acele caracteristici care definesc orasul in
ansamblul sau (sau o zona mai mare a acestuia) i au un mare grad de reprezentativitate.
Reprezentari schematice de
orase supuse Venetiei,
soclurile coloanelor de la
Santa Maria del Giglio,
Venetia
esut major / minor
tesut urban major,

monumental; al evenimentului
tesut minor,
domestic; al cotidianului
Toate acestea dau caracterul oraului i individualizeaz zone mai ample sau mai
restrnse n cadrul fiecrui ora; ns aceast nelegere a evoluiei oraului este
specific contemporaneitii i face obiectul preocuprilor arhitecturii zilelor noastre.
Cum putem nelege oraul ?

Forma lui s-a coagulat n timp ca o succesiune de dezvoltri organice i intervenii
autoritare, de distrugeri i noi construcii. De unde i ideea de
PALIMPSEST URBAN
palimpsestul urban
Se poate spune c oraul n sine este memoria colectiv a locuitorilor si i, precum memoria, este asociat
cu obiecte i lucruri. Oraul este locus-ul memoriei colective. (Aldo Rossi)
Dac un grup se fixeaza intr-o portiune de spatiu, o transforma dupa propria imagine, dar totodata se
pliaza si se adapteaza la lucrurile materiale care-i rezista. El se inchide in cadrul pe care si l-a construit.
Imaginea mediului exterior si a raporturilor stabile pe care le intretine cu acesta trec in prim-planul ideii pe
care si-o face despre sine. Ea patrunde in toate elementele constiintei sale, ii modeleaza si ii regleaza
evolutia. ... Locul si grupul si-au pus amprenta unul asupra altuia. (Maurice Halbwachs, Memoria colectiva)
Forma orasului se definete n timp ca o succesiune de dezvoltri organice i intervenii

autoritare.
Oraul tradiional este un ora al sedimentelor/ora sedimentar tocmai datorit acestei
caracteristici de a se forma prin depunerea de straturi succesive, etape ale istoriei sale.
o2. oraul: scurt parcurs istoric

ORAE: spontane sau
pe plan prestabilit
ORAE: esut organic sau
esut riguros geometric (ex.: oraul hipodamic/n tabl de ah)
Pn la Renatere:
se dezvolt respectnd regulile tradiiei i prescripiile religioase;
mare varietate formal;
n general se dezvol organic, prin construcie vernacular la nivelul esutului minor;
tot mai complexe ca dotri publice (care ncep s fac obiectul arhitecturii erudite);
rspund bine specificului economic;
n general fortificate;
sunt n general mici (Roma antic este excepia: este oraul prin excelen);
unele foarte bine echipate edilitar.
oraul antic
Ur, Mesopotamia, mileniul III .e.n.
aezare Massa, Camerun
Kahun, Egipt
Micene
Grecia antic
polis /i (comunitate de ceteni liberi /polites i autonomi)
Grecia antic
polis /i (comunitate de ceteni liberi /polites i autonomi)
Olint; plan prestabilit/geometrizat

Roma antic
urbs-urbis = ; civis-civitas = condiia de cetenie: concetenie
Forma urbis Romae 200 d.Cr.

Oraul medieval fortificat
ORASUL IN TIMP PALIMPSESTUL URBAN
Renaterea
Pentru Alberti, arhitectura este activitatea artistic de edificare n general:

concepia, cu ajutorul unui ansamblu de principii i de reguli, a domeniului
construit n totalitatea sa, de la cas la ora i la aezrile rurale.
Piero della Francesca (1415-1492)
Odat cu Renaterea i pna n secolul al XIX-lea, cutarea proporiei ideale i

imitarea Antichitii devine garania frumosului i cuprind i oraul.
ncepnd de acum, limbajul clasic va parcurge i istoria orasului,
folosit diferit, n funcie de gust i de circumstantele specifice
La nivelul orasului, se deschide calea interventiilor urbane de estetizare a spatiului
public/urban, de regularizare geometrica, de ordonare, prin aplicarea principiilor
subintinse de estetica ordinelor clasice.
Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare a

spatiului public/urban, de regularizare geometrica, de
ordonare, prin aplicarea principiilor subintinse de estetica
ordinelor clasice.
Piata din Pienza, 1459-62, Papa Pius II Picolomini,
arh. Bernardo Rosselino
Piata din Pienza, 1459-62, Papa Pius II Picolomini, arh. Bernardo Rosselino

ordinelor clasice.
Palazzo Rucellai, 1446-51,
arh. Leon Battista Alberti
Palazzo Rucellai, 1446-51,

arh. Leon Battista Alberti
trei elemente ale ansamblului: palatul, piata si loggia Rucellai,
elangelo,
forma
uma ligao
o incio
das
Se deschide calea
interventiilor
urbaneentre
de estetizare
a
no
da Renascena,
em Florena,
eminente Barroco,
ordonare,
prin aplicarea principiilor
subintinseedeoestetica
ordinelor clasice.
Evoluo do Campinoglio
Piazza del
Campidoglio,
1538 ~ 1650
Michelangelo
Piazza del Campidoglio, 1538 ~ 1650

Michelangelo
Piazza del Campidoglio, 1538 ~ 1650

Michelangelo
gravura de Etienne Duperac, 1568

ordinelor clasice.
Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590
Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590

ordinelor clasice.
Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590: Piazza del Popolo

ordinelor clasice.
Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590: Piazza del Popolo
marile bulevarde
Regent Street, Londra, nceputul secolului XIX

Rue Rivoli, Paris, 1757-1758
Rue Castiglione, Paris, 1803
embelissement /nfrumuseare
Termenul francez embellissement,
aprut n secolul al XVI-lea, se refer la nceput la suprafaa stilistic, peocuparea
estetic: introducerea n sistemul de proiectare al tradiiei clasice (ordonnancement).
n gndirea francez a secolului Luminilor, embelissement evolueaz ctre o noiune
sincretic, prefigurnd cumva termenul nc inexistent de urbanism,
denumea un ansamblu nc indistinct de reguli i de tehnici, de concepii i realizri
avnd ca scop ameliorarea organizrii oraului n aceeai msur cu aparena lui
formal.
Ca urmare, el se refer att la circulaie i la salubritate ct i la ordonarea faadelor sau
construcia de monumente de for public, devenind astfel un instrument de ameliorare
funcional a oraelor i chiar de rectificare a moravurilor si de edificare moral a
populaiei.
Acest sens complex (sens parial pierdut n Frana secolului al XIX-lea), unete
funcionalul, igiena i estetica urban.
(Se rspndete i subntinde /modeleaz i gndirea urbanistic bucuretean a
perioadei de modernizare i se reflect n toate documentele care reglementeaz
transformrile urbane)
embelissement /nfrumuseare
ncepnd cu secolul al XVII-lea, n Franta, operaiile de estetizare/ordonare a spaiului
public al orasului dup principiile tradiiei clasice ajung s cuprind, n secolele XVIII
i XIX, i operaii edilitare menite s trateze problemele tehnice, de salubritate sau de
circulaie ale orasului.
Rue de Rivoli, 1801
Percier et Fontaine
MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

- saltul demografic, dezvoltarea i transformarea oraelor
- revolutia industriala
- gndirea liberal i democraia
- ideologiile naionale
- ncrederea n gndirea pozitivist i n progresul stiintific
- schimbrile din art i din teoria artei
exemplul Parisului - capitale du 19e sicle
ttransformare urban exemplar

Parisul
de la Lutetia roman, la sfritul Evului Mediu
nceput de sec. XVII
operaii de embellissement: pieele regale
Place des Vosges (Place Royale),

1605-1612, Henri IV
piee regale
Place des Vosges (Place Royale),

1605-1612, Henri IV
Sec XVIII - interventii autoritare asupra spaiului public i extinderea aceleiai

concepii estetice de factur clasic asupra spaiilor din exterior, pe care le nglobeaz n
timp.
Interventii autoritare asupra spaiului public i extinderea aceleiai

concepii estetice de factur clasic asupra spaiilor din exterior, pe care le
nglobeaz n timp.
saltul demografic, transformrile economice i ale modului de via,

schimbarea de scar, noi materiale si tehnologii, noi tipuri de cldiri,
cu noi semnificaii, noi probleme n faa arhitecilor
1841
Sec. XIX: Parisul haussmannian
Baronul GEORGES-EUGENE HAUSSMANN

(1801-1891)
apropiat al imparatului Napoleon III (1851-1870)
prefect al departamentului Seine (1853-1870)
Parisul haussmannian
Haussmann pune ntr-un sistem coerent
diversele tipuri de operaii anterioare
Oraul n profunzime/la ville epaisse
- punerea intr-un sistem coerent a tuturor tipuri
de operatii de regularizare incercate
- regularizarea si rationalizarea retelei de strazi
- densificarea construitului
- strategia pentru spatiile publice
- o estetica unitara
- retelele subterane ale orasului
strpungerile haussmanniene
les perces haussmanniennes [fr.]

strpungerile haussmanniene
STRPUNGERI:
Avenue de lOpera i Opera Garnier (1851-1865)
Paris, 1852-1870
capitala secolului al XIX-lea
Opera din Paris, Charles Garnier

(santier: 1851-1865) i
avenue de lOpera
Haussmann 1852-1870
Palais Cardinal apoi Palais Royal, nceput de Richelieu, arh. Jacques Lemercier, 1633-1639
extins n numeroase etape din care cea actuala, ducele de Chartres, arh. Louis Victor, 1780-
Interventii autoritare asupra spatiului public si extinderea aceleiasi conceptii estetice

de factura clasica asupra spatiilor din exterior, pe care le inglobeaza in timp.
Totalitatea strpungerilor
defineste o strategie
dedicata ansamblului
orasului: printr-o suma de
interventii structurante
asupra unui tesut existent,
Haussmann reuseste sa se
adreseze nu atat situatiilor
locale ale orasului, cat
noii sale identitati de
capitala in intregime.
Acestui simbol unic ii
sunt sacrificate diferentele
dintre cartiere, cele
sociale sau de activitati n
favoarea hainei unitare a
strapungerilor proiectata
asupra totalitatii orasului
si a istoriei lui.
Reteaua de strapungeri si
monumentele functioneaza
impreuna pe mai multe
planuri:
revalorizeaza
monumentele, izolandu-le
in tesutul construit si
legandu-le vizual unele de
altele formand o structura
institutionala si istorica a
orasului;
combate insalubritatea si
caracterul vetust al orasului
traditional opunanu-i ca
imagini ale modernitatii
spaiul noilor piete, ale
bulevardelor late, sau cele
dimprejurul monumentelor
eliberate;
permite/incurajaza
circulatia.
Sistemul de piee (noi, reamenajate i vechile

bariere, integrate prin strpungeri
Reteaua de strapungeri si
monumentele functioneaza
impreuna pe mai multe
planuri:
revalorizeaza
monumentele, izolandu-le
in tesutul construit si
legandu-le vizual unele de
altele formand o structura
institutionala si istorica a
orasului;
combate insalubritatea si
caracterul vetust al orasului
traditional opunanu-i ca
imagini ale modernitatii
spaiul noilor piete, ale
bulevardelor late, sau cele
dimprejurul monumentelor
eliberate;
permite/incurajaza
circulatia.
Tipurile de cldiri (administratie, ordine public,

sntate, cult) nou construite.
Reeaua de spaii verzi publice, la care se adug

plantaiile de aliniament ale noilor bulevarde
Reeaua de spaii verzi publice, la care se adug

plantaiile de aliniament ale noilor bulevarde
capitala secolului al XIX-lea:

oraul modern = oraul marii burghezii a secolului al XIX-lea
Claude Monet
Camille Pisaro
n concluzie,
Locuirea urban (combinat cu locurile de munc =producia
mestesugreasc / artizanal i activitile cu caracter comercial) sunt adpostite de
cldiri care formeaz mpreun o mas construit cu regulile ei, relativ omogen.
Odat stabilit aceast regularitate (omogenitate), rupturile capt o importan
particular rezervat n principal monumentelor sau reperelor publice constituite de
cldiri care adpostesc funciuni importante pentru viaa i activitatea orasului.
Se poate spune c n spaiul urban preindustrial dar si de-a lungul secolului al
XIX-lea (in centrul oraselor), excepiile de la regula esutului urban coincid cu spaiile
cu o importanta aparte.
Orasul se defineste prin:
tesut relativ omogen, spontan sau geometrizat prin interventii urbanistice
autoritare si individualizat de punctele de interes specifice etapei istorice de
evolutie (biserica, primarie, scoala etc., apoi gara, teatrul, bursa etc.)
strazi si piete clar definite formal (lizibilitate fatada cladirilor coincide de
regula cu limita dintre parcela si spatiul orasului)
dar
Revoluia industrial i creterea demografic aduc un mare de numr de oameni sraci
pentru care e mai greu de gsit o soluie. Controlul estetic asupra oraului burghez nu le
rezolv problemele. De obicei, sracii locuiesc n periferii n condiii mizere.
Arhitectul nu e nici el pregtit pentru un astfel de program de arhitectur.
http://thecharnelhouse.org/2011/09/20/the-sociohistoric-mission-of-modernist-architecture-thehousing-shortage-the-urban-proletariat-and-the-liberation-of-woman/
sec XIX
marile schimbri n arhitectur i n ora
Ctre nceputul secolului XX, transformrile oraului (fcute sub semnul estetizrii n
tradiia clasic) devin insuficiente n msura n care:
nu reuesc s in pasul cu urgenele oraului;
nu se adreseaz tuturor orenilor, nu fac fa numrului mare de locuitori noi ai
oraelor;
aeaz problema esteticii urbane mai presus de nevoile funcionale, practice;
se sprijin pe o concepie estetic asupra oraului care se dilueaz n noua scar a
oraului i n noua vitez a vieii moderne.
Alturi de evoluia problematicii arhitecturii n secolul al

XIX-lea, toate acestea vor conduce ctre schimbarea radical
pe care o va aduce Micarea Modern.
I
o3.
ntroducere in
rhitectura
ontemporana
ANEX: prin istoria Bucuretiului

(la care vom reveni).
Exemplu: BUCURETIUL
BUCURETIUL AZI:
suprafata: 228 kmp
arie construita: 70%
1996: 2 300 000 locuitori
PNA LA PERIOADA MODERNA

context istoric general
sec. XIV
zone sub influente culturale

diferire - diferente in cultura
urbana de locuire
1310 - fondarea, sub Basarab I
al principatului Valahiei - prima
capitala la
Campulung (penduleaza
succesiv pina la jumatatea sec
XVI intre Campulung, Curtea
de Arges, Targoviste); apoi
Bucuresti.
1352 - principatul Moldovei
Transilvania -larga autonomie
din sec XI

la Nord:
in sec. XIII-XIV, Ungaria si Polonia si disputa dominatia asupra teritoriilor
cuprinse intre Carpati si Marea Neagra, incercind sa limiteze prezenta tatarilor
in zona
la Sud:
puterea otomana devine tot mai agresiva.
Datorita ofensivei otomane, care preia controlului Marii Negre, importanta
vechilor drumuri comercialele E-V (de exemplu, drumul matasii si a
mirodeniilor, care treceau pe la tatari) descreste. si drumurile se deplasesza
(drumul Lvov-ului)
1453
Caderea Constantinopolului
Bizantinitatea se retrage spre nord
(Bizant dupa Bizant). Ea ramine o dimensiue persistenta (chiar daca fluctuanta
in intensitate) a culturii locale, in particular, si
a ariilor ortodoxe, in general; ceea ce le confera o anumita pretentie, intre
infatuare si - din cind in cind - o anume grandoare..
.
1459
prima atestare a orasului Bucuresti

Sec 17 locul Principatelor Romane pe harta Europei


un oras balcanic
1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA
Bucuretiul postbizantin
BUCURESTIUL BALCANIC
PRINCIPIILE GENERATOARE ALE DEZVOLTARII
ORASULUI
Axele generatoare
Centrul: politic si religios
Absenta fortificatiilor
Regimul juridic al terenului (Fondul juridic general)
Potrivit cutumei, orasul apartine domnitorului si primeste din partea acestuia privilegiul de autonomie
administrativa. Puterea centrala e mare, iar cea a boierilor e in crestere cam din sec XVII. Astfel,
autoritatea municipala este destul de redusa si cu prerogative limitate.
(harti dupa Dana Harhoiu, Bucuresti, un oras intre Orient si Occident)
COAGULAREA
de la sate la organizarea pe cartiere mahalale - si parohii
harti dupa Adrian Majuru, Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta
1250 - 1400
1400 - 1450
1650 - 1750
COAGULAREA
de la sate la organizarea pe cartiere mahalale - si parohii
1750
1850
Diferenta minima dintre tesutul major si cel minor
Singura interventie majora Podul Mogosoaiei / Calea Victoriei
Antonio Maria Del Chiaro, secretarul lui Brancoveanu (Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia):
locuintele sunt rare si toate izolate, cu bucatarii, grajduri si, separat, gradini si livezi, [ceea ce face ca] imaginea pe care orasul o prezita sa fie
foarte vesela si placuta.
1688-1714
Constantin Brancoveanu
VIATA COLORATA A ORASULUI
amestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pe mahalale/parohii;

spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ; activitatile agricole ocupa un
rol important

Oras de joasa inaltime si densitate redusa:

in 1859:
-122 000 locuitori,
-16 232 cladiri
din care,
-1.327 cu 2 niveluri
- 58 cu 3 niveluri
spatiul public, desi dezordonat,
e populat, galagios,
monumente publice:
palatul princiar, biserici,
manastiri si hanuri
300 de biserici
Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul

Kutuzov o descrie ca un oras atit de mare incit depaseste orice rusesc cu exceptia
capitalei.
Spre 1830 orasul avea:

supraf: 3000ha 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044
straini)
Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.
Este cel mai mare oras din
sud-estul european
Atena are in 1836 14.000 de locuitori,
Belgradul, 12.900 in
1838.
Foarte putin dens: in 1859 122000 de locuitori
spatiul public, desi dezordonat,

e populat, galagios,
monumente publice:
palatul princiar, biserici,
manastiri si hanuri
(Borroczyn, 1847)
PINA LA PERIOADA MODERNA

Bucurestiul balcanic
cea mai mare capitala din Balcani dupa Constantinopol
cu pretentia unui mic Constantinopol
un mod de viata oriental
o traditie de edificare post-bizantina
Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens si
rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) - proces in care
influenta franceza va juca un rol determinant.
Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in
arhitectura si transformarea orasului.
CARE INCEPE AICI

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement,

lembellissement et
le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

in 1824:
3000 ha
60 000 locuitori
10 bariere
in 1859:
122 000 locuitori,
16 232 cladiri
din care, si 1.327 cu 2
niveluri
58 cu 3 niveluri
PERIOADA MODERNA
principalele evenimente istorice
VALAHIA
1821
Revolutia lui T. Vladimirescu
1848
Revolutia burgheza
VECHIUL REGAT
1859
Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza
1866
Carol I de Hohenzollern
1877
Independenta et participarea la razboi
ROMANIA MARE
1918
ROMANIA ACTUALA
1944
Dupa primul razboi mondial,

Transilvania devine parte a Romaniei
Insurectia armata de la 23 august
PERIOADA MODERNA
privirea se indreapta spre occident
La sfirsitul epocii fanariote, atmosfera Bucurestiul si

etosul modernizarii pot fi rezumate de acest tablou,
descris de pictorul ungur Barabs Miklos, la Bucuresti
intre 1828 si 1834:
Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi
sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana],
intrind in salon [vad] cam zece boieri, toti fumind
lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare
linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor
intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona
drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa
stea gehemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau
turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar
putea sa-si scoata jobenele.
PERIOADA MODERNA
1848, Romania accede la marea istorie europeana si incepe sa
blbie limbajul comun al modernitatii nationale. Popoarele se
revendica ca natiuni si natiunile reclama recunoasterea unei
suveranitati incarnata in Stat. Ordinea traditionala, restabilita in
1815 si care pretinde sa striveasca bulversarile produse de
razboaiele napoleoniene, mostenitoare ale Revolutiei franceze,
este refuzata.. () Ce vor face romanii?
Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul de a
capata o recunoastere internationala: ei au o limba care au
invatat sa o studieze de prin secolele XVI-XVII, si pe care, de la
inceputul secolului al XIX-lea, se caznesc sa o impaneze cu
neologisme latine pentru a-i da vocabularul modernitatii, o limba
scrisa in alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate romana
si, una mai veche, dacica; ei au o reprezentare teritoriala
explodata in trei principate, Moldova, Valahia si Transilvania, pe
care si le impart imperiile austriac si turc.
Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si descopera - la fel
ca toate elitele patriotice din Europa luminata - dreptul
popoarelor de a dispune de ele insele..
Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE
PERIOADA MODERNAparadigma balcanica

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie
unde se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati
medievale intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de
vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile
Renasterii si ale Luminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand
spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare
economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul
otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)
CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA IN

RESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC
PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
PERIOADA MODERNAideea de modernizare

Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica
decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi
cauzele.
Principalele dimensiuni:
- respingerea patrimoniului oriental si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare, ca o
conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia construita.
modernizarea orasului
Occidentalizarea modului de viata / locuire;

Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;
Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina o
capitala europeana.
BUCURESTIUL EUROPEAN

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

1831 - Le Rglement Organique (RO) +

Rglement sur lassainissement,
lembellissement et
le maintient du bon ordre dans la ville de
Bucarest
Amenajarea malurilor Dambovitei si taierea de noi

bulevarde:
- se creaza un nou tip de spatiu public,
- cu cladiri publice noi,
- prin reguli si regulamente noi.
noile cheiuri ale Dambovitei
noile cheiuri ale Dambovitei
gradini publice si parcuri
Gradinile Cismigiu A. Meyer
Gradinile Kisseleff
servicii publice si echipare edilitara
servicii publice si echipare edilitara
1857:
1860:
1872:
1882:
1884:
1885:
1889:
1893:
1894:
1908:
se introduce iluminatul public cu petrol lampant

incepe pavarea strazilor cu piatra cubica in locul bolovanilor de rau
se da in exploatare prima linie de tramvai cu cai ("tramcar"). Circula pe traseul Gara
de Nord - Calea Grivitei - Strada Luterana - Teatrul National - Piata Sfantul Gheorghe
se introduce lumina electrica. prima instalatie intra in functiune la Palatul Regal din
Calea Victoriei, de unde este alimentat si Palatul Cotroceni, apoi urmeaza Teatrul
National si Gradina Cismigiu
se instaleaza prima linie telefonica de stat (Ministerul de Interne - Posta Centrala)
in Cotroceni se inaugureaza Gradina Botanica
se instaleaza prima centrala telefonica cu un numar de 5 abonati asigurand legatura
intre Parlament si ministere
se construieste Foisorul de Foc - post de pompieri si rezervor regulator pentru reteaua
de alimentare cu apa a orasului
se inaugureaza prima linie de tramvai electric pe ruta Cotroceni Obor
se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturala Grigore Antipa
noile bulevarde: axa E-V

4-T0-T1-Orasul Prefunctionalist PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4-T0-T1-Orasul Prefunctionalist PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I

terminologie, noiuni generale

parcurs istoric al oraului prefuncionalist (oraul tradiional pn

anex: prin Bucureti (Bucureti ppt.) la care vom reveni.

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Componente/dimensiuni multiple cantitative i calitative:

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

ora prefuncionalist / ora tradiional

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Cum citim forma fizic a oraului?

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

cum citim forma fizic a oraului?

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

(din Panerai, Depaule, Demorgon, Analyse urbaine, Marseille, 1999)

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Nuova Topografia di Roma,

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Nuova Topografia di Roma,

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

pate de maisons, ilot (fr.), block, (en.), cuadras (America de Sud)

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Acesta este numai unul dintre motivele

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

esut urban omogen/neomogen

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

esut urban omogen/neomogen

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

esut urban omogen/neomogen

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

esut urban omogen

Dezvoltarea organic (central si vest-europeana): esut omogen lax, dezvoltat n mod

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

esut major / minor

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

esut major / minor

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM