01 02 Intro Spatiu Public Functiuni in Arhitectura

A
rhitectura
ontext
eisaj
monika sosnowska: bienala de arta, venetia, 2007

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM
prof. ana maria ZAHARIADE
rhitectura
ontext
eisaj
bienala de arhitectura: arhitectul ca seismograf, venetia, 1996

proiect-obiect-spatiu public-oras
rolul arhitectului
rolul publicului
diverse perspective care implica atit teoria, cit si proiectul contemporan:

a perceptiei estetice,
a functiunii,
a contextui,
a peisajului si arhitecturii peisajului,
a participarii publicului.
sfera
publica
un spatiu discursiv, care mediaza intre sfera privata si sfera autoritatii publice, prin
dezbatere libera, argumentare si schimb de opinii politice, pentru binele comun; un

domeniu al vietii sociale in care se pot forma opiniile publice.
sfera
privata
complementul sferei publice, un sector al vietii societale in care individul se bucura de
un grad de autoritate si libertate neingradita de institutiile puterii (familia, casa) si in care

isi gaseste sinele autentic (Heidegger), viata in care lucreaza doar pentru el si pentru
intretinerea familiei lui. In acest sens, este oarecum separat de restul societatii.
privacy
(greu de tradus, un fel de intimitate sociala, caracter privat, in legatura cu sfera
privata) conditia unui individ sau grup de a fi liber, neobservat si nederanjat de altii, de a
nu fi in atentia publica.
publicity/public
/expunere
publica
o
conditie esentiala a unui spatiu publi; posibilitatea de a vedea si auzi, de a fi vazut si
auzit de ceilalti; punerea in comun a lumii (Hannah Arendt)
spatiul public
arie sau loc deschis sau accesibil oricui, fara nici o discriminare de nici o natura.
piatra de incercare a teoriei critice in relatie cu filozofia, geografia, arta vizuala, studiile culturale
si sociologice si proiectarea urbana.
relevanta lui devine cu atit mai presanta cu cit capitalul tinde sa inchida din ce in ce mai mult
ceea ce era gindit ca bun colectiv.
spatiul
public
urban
Poate fi considerat spatiu public acea parte a domeniului public neconstruit afectata
folosirii publice. Este deci format dintr-o forma de proprietate si de afectarea prin
folosinta. (Merlin, P. & Choay, F., Dictionnaire de lurbanisme)
domeniul public
Prin domeniu public al statului se ntelege situatia unor bunuri sau drepturi care
nu sunt n posesia nici unei persoane, fizice sau juridice. Un exemplu este domeniul
public, ce consta din spatiul radio-electronic, domeniul minier, apele terestre, apele
continentale, gazele naturale etc. Alte ordine juridice considera ca domeniul public este
format din acele bunuri al caror titular este o comunitate.
spatiul public
arie sau loc deschis sau accesibil oricui, fara nici o discriminare de nici o natura.
piatra de incercare a teoriei critice in relatie cu filozofia, geografia, arta vizuala, studiile culturale
si sociologice si proiectarea urbana.
relevanta lui devine cu atit mai presanta cu cit capitalul tinde sa inchida din ce in ce mai mult
ceea ce era gindit ca bun colectiv.
spatiul rolul
public
arhitecturii
Orasul modern este caracterizat de disparitia unor forme de colectivitate evidente si care
erau specifice societatilor traditionale (familia, comunitatile locale); apar insa alte tipuri
de colectivitati, care se insereaza in sfera anonima a orasului modern.
Experienta colectiva se transforma, in directa legatura cu importanta crescanda a
individualismului, fara sa dispara totusi.
Ce forma arhitecturala poate lua aceasta sfera publica?
Anii 80-90 - opinii negative privind conditia spatiului public: o permanenta eroziune si
pierdere a calitatii - n-ar mai trebui sa constituie o problema pentru arhitecti:
Rem Koolhaas evaporation of the public realm The Generic City
Bruce Robbins - The Phantom of Public Sphere
Michael Sorkin - Variation on a Theme Park The End of Public Space
spatiul rolul
public
arhitecturii
Pe de alta parte, arhitectii au continuat sa se gindeasca la spatiul public / oras, ceea ce
ridica multe intrebari:
Este reflectia arhitecturala influentata de aceasta privire negativa?
Cum se face ca in acest context foarte multe cladiri au pretentia/incearca sa
exprime o identitate colectiva si sa joace un rol formator pentru comunitate?
In ce masura designul / proiectul de diverse feluri poate intr-adevar sa dea
forma vietii publice?
Ce rol joaca ele in relatie cu multele fete ale colectivitatilor care par sa apara in
interstitiile domeniului urban?
Ce altceva decat designul arhitectural si urban poate ajuta coagularea spatiului
public?
ce proiectam?
cum proiectam?
pentru cine proiectam?
proiect-obiect-spatiu public-oras
rolul arhitectului
rolul publicului
participare
participarea n spatiul public presupune nu numai a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti

(Hannah Arendt), cat si implicarea n procesul de decizie asupra spatiului public.
Prezenta indivizilor ce formeza acest public face apel la responsabilitatea fiecaruia ca
cetatean a vedea, a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti presupune reamintirea uzantelor
sociale ale spatiului public, asumarea si interiorizarea normelor ce le reglementeaza.
spatiul public poate fi vazut nu doar ca scop al proiectarii, ci ca un instrument viznd
producerea unor efecte mai ample si la o scara mai larga (sociala, de implicare in viata
civica si deci n treburile cetatii).
De citit anexa 3 texte despre spatiul public:
ana maria zahariade -despre arhitect si spatiul public al filozofului (acum1)
celia ghyka - arhitectura spatiului public (acum 1)
celia ghyka - spatiul public pierdut, mort, recistigat
ioana tudora - pleinOPENair (acum2)
ioana tudora - mircea cel batran iasi-radiografia unui spatiu public (acum2)
nicole valois - arta si experienta spatiului public (acum3)
mai multe texte in ACUM1 si ACUM2: http://www.iaim.ro/catedre/istorie_teorie_restaurare/cercetare
rhitectura
ontext
eisaj
despre functiune/program/proiect
ARHITECTURA DIN PERSPECTIVA ESTETICA
citeva puncte de vedere
A. Citeva idei introductive

Arhitectura ca arta a amenajarii spatiului demersul proiectului nu prezinta similitudini cu demersul stiintific ci cu cel artistic (a se citi articolul anexat)
Despre perceptie = Proces psihic prin care obiectele si fenomenele din realitate, actionind nemijlocit asupra organelor de simt, sint reflectate in totalitatea
insusirilor lor ca un intreg unitar (spre deosebire de senzatie care reflecta o insusire sau alta a unui obiect) Se bazeaza pe experienta anterioara a
omului, pe raportarea obiectului perceput la o anumita categorie de obiecte; de aceea in perceptie se reflecta semnificatiile obiectului respectiv. (Mic
dictionar filozofic, 1969)
omul
- recepteaza prin simturi configuratiile exterioare
- le analizeaza si sintetizeaza
- le acorda semnificatii, le introduce intr=un cimp de valori care ii este propriu = le valorizeaza
Teoria prof. Dimboianu privind perceptia si re-prezentarea mentala ca baza a intelegerii procesului de proiectare = creatia de arhitectura
- imaginarul la intersectia spatiilor mentale:
- perceptiv = reflexul interior al spatiului exterior si le trimite catre cele doua laboratoare care sint spatiile:
- conceptual transforma datele in notiuni
- afectiv senzatiile provoaca reactii afective
Despre empatie (intropatie, einfhlung) in procesul de perceptie estetica
= proiectia noastra, transformarea noastra simpatetica in obiectele exterioare obiectele capata, prin transferul catre ele al experientei noastre subiective, o
viata interna, o natura sufleteasca inrudita cu a noastra (unele permit o mai bogata obiectivare a noastra in ele sint pozitiv estetice)
- exemple
De la notiunea de frumos la tipurile de judecati de valoare contemporane
- de ce azi ne referim rar la categoria de frumos?
- lipsa unor categorii estetice adecvate problematicii contemporane de arhitectura preluarea unei interpretari estetice mai acoperitoare
de ce?
rhitectura
ontext
eisaj
B. Privire asupra arhitecturii din perspectiva esteticii

Din perspectiva esteticii lui Nikolai Hartmann
1 Straturile perceptiei estetice
- perceptia imediata straturile aparitiei
- perceptia profunda straturile din spatele aparitiei
- miscarea interioara in interiorul perceptiei
- straturile perceptiei in cazul arhitecturii:
- perceptia finala este totdeauna sinteza perceptiei secventiale a obiectului (interior si exterior)
- caracterul evocator al obiectului de arhitectura importanta stilului in arhitectura
2 Arhitectura ca arta a jocului liber cu forma
- libertatea jocului cu forma
- comparatia cu muzica
- ingradirile jocului cu forma
- scopul practic = conditie sine qua non a abiectului de arhitectura
- tectonica maselor mari puse in joc
3 Straturile obiectului de arhitectura
Straturile aparitiei :
- compozitia ceruta de scop
- compozitia spatiala
- compozitia dinamica
Straturile de spate
- spiritul/sensul solutiei date temei practice
- aspectul de ansamblu al partilor si al intregului
- expresia vointei de viata si a modului de viata
4 Comunitate, stil, traditie
de ce?
rhitectura
ontext
eisaj
Hartmann revisited
Despre trasaturile esentiale ale arhitecturii ca arta (dupa Roger Scruton, The aesthetics of Architecture, Princeton, 1979):
a) Utilitatea functiunii
b) Calitatea de a fi puternic localizata
c) Trasatura tehnica
d) Caracterul de obiect public inevitabil
e) Continuitatea cu artele decorative
Interpretare critica posibila a straturilor:
Straturile aparitiei:
- organizarea ceruta de scop organizarea functional-spatiala
- ordinea formala/expresia arhitecturala/atmosfera
- expresia tectonica (similar cu compozitia dinamica la Hartmann)
Straturile de spate:
- spiritul/sensul solutiei functional-spatiale si expresive a obiectului = conceptul proiectului
- spriritul/sensul proiectului in relatie cu contextul = conceptul contextual al proiectului
- expresia vointei de viata si a modului de viata = tine de spiritualitatea colectiva si de spiritul timpului si depaseste optiunile individuale ale arhitectului (similar
Hartmann)
Alta interpretare critica posibila:
Straturile aparitiei:
- organizarea ceruta de scop organizarea functional-spatiala
- ordinea formala/expresia arhitecturala/atmosfera
- expresia tectonica (similar cu compozitia dinamica la Hartmann)
Straturile de spate:
- spiritul/sensul solutiei functional-spatiale si expresive a obiectului = conceptul proiectului
- spriritul/sensul proiectului in relatie cu contextul = conceptul contextual al proiectului
- expresia vointei de viata si a modului de viata = tine de spiritualitatea colectiva si de spiritul timpului si depaseste optiunile individuale ale arhitectului (similar
Hartmann)
Selecie bibliografic:
Extrase din Nikolai Hartmann
Traducere Fl. Radu, despre arhitectur ca art, publicat n Arhitext
de ce?
rhitectura
ontext
eisaj
De citit din NOTE DE CURS - capitolul 1. Perspectiva functionala

facultativ:
1-tschumi-get-with-the-programme
1-2_venturi-learning-from-las-vegas
functiune
functiuni ale unei cladiri
Functiunile unei cladiri ar trebui interpretate intr-un mod mai cuprinzator:

a) prime tin de scopul practic = pragmatice:
specifice = denumesc/definesc, in general, tipul de cladire:
principale = cele fara de care nu se poate defini tipul de cladire ca atare
secundare = completeaza si fac mai complexa functiunea specifica principala
nespecifice = inlesnesc functiunea specifica, putind fi aceleasi pentru multe tipuri de cladiri:
-de legatura (de circulatii orizontale si verticale)
-auxiliare (pentru igiena, regenerare, depozitare, etc.)
b) secunde (nu secundare!) tin de semnificatia si importanta cladirii
insotesc totdeauna scopul practic
uneori devin cele mai puternice, mai importante - ex.: cladiri de cult, unele cladiri comemorative
alteori, pot transforma functiuni secundare in principale, sau chiar functiuni nespecifice in
functiuni specifice.
provin sau se leaga de semnificatia si rolul cladirii in locul specfic in care se va gasi
rhitectura
ontext
eisaj
functiune
discutie despre functiune/proiect/program:

opera garnier
opera, charles garnier, paris (1861-1875)
anul III / ACP /2008-09

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM
rhitectura
ontext
eisaj
functiune
potentialul expresiv al functiunii in arhitectura
functiune
Vitruviu - utilitas
Alberti:- necesitas, commoditas
Conceptul de caracter apare in teoria franceza, prin mai multi reprezentanti:
-deriva din si este direct legat de conceptul de convenienta (raportul si concoradnta dintre destinatia cladirii si felul
in care se exprima aceasta).
-Germain Boffrand (Livre darchitecture, 1745); Jacques-Francois Blondel (Cours darchitecture, 1771-1777),
Claude-Nicolas Ledoux (Larchitecture condidre sous le rapport de lart, des moeurs, et de la lgislation, 1804arhitectura vorbitoare (architecture parlante), Etienne-Louis Boulle (Essai sur lart, 1791-1793)
-in general, in proiectarea secolului al XIX-lea, cladirea caracterul ei trebuia sa-si faca evidente (cumva), sa-si
exprime spatiile principale specifice si semnificatiile destinatiei ei - prin volum si prin stilul adoptat.
Louis Sullivan: Form follows function (revedeti, va rog, cursul IAC din anul I !)
Functionalistii:
-principiul sinceritatii plastice fata de functiune (si de structura), ca reactie fata de conventiile uzuale si de
predeterminarea formala din compozitia academica.
-contradictia planului liber, a flexibilitatii spatiale, a fatadei libere (independenta de structura).
Charles Jencks The Language of Post-Modern Architecture - 1977
-teoria dublului limbaj al arhitecturii postmoderne, capabil sa comunice si in limbaj erudit si in slang-ul maselor.
Robert Venturi & Denise Scott Brown & Steven Izenour - Learning from Las Vegas, 1972
doua situatii-tip: the duck - forma unui fast-food specializat in carne de pasare, si antiteza lui the decorated shed
- cladirea neutra a carei decoratie si indicatie a functiunii sint atasate de arhitectura.
functiune
Claude-Nicolas Ledoux 1804
adapostul saracului
sala spectacole Besancon

functiune
bursa
casa administratorului apelor
casa directorului
functiune
ospiciu
casa taietorului de lemne
functiune
Mies van der Rohe - Neue Nationalgalerie Berlin 1968
functiune
Mies van der Rohe Crown Hall IIT Chicago 1956
functiune
Catedrala Amiens sec. XVIII
functiune
Robert Venturi
Guild House Philadelphia 1963

Dixwell fire station New Haven Connecticut 1972

functiune
Robert Venturi casa Vanna Venturi - Chestnut Hill 1962
rhitectura
ontext
eisaj
proiect
semnificatia interpretarii functiunilor
rhitectura
ontext
eisaj
interpretarea functiunilor
discutie despre functiune/proiect/program

biblioteca philips exeter academy new hampshire
biblioteca philips exeter academy, louis kahn (1965-72)

Lumea va este oferita prin
cartiCartea este o
ofrandaBiblioteca va arata aceasta
oferta.
Spatiile si forma care le tranforma in
cladire ar trebui sa isi aiba originea
mai degraba in diverse interpretari ale
folosintei lor decat in satisfacerea
unui program pentru un sistem
specific de operare.(L.Kahn)

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM
biblioteca philips exeter academy

louis kahn (1965-72)

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM
biblioteca philips exeter academy

louis kahn (1965-72)

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

biblioteca publica seattle
seattle public library, OMA, 2005
Ambitia este de a redefini si reinventa Biblioteca in chip de institutie care nu mai este dedicata
exclusiv cartilor, ci devine un adevarat stoc de informatii. Intr-o epoca in care informatia poate fi
accesata de oriunde, simultaneitatea mijloacelor media si profesionalismul prezentarii si interactiunii
lor vor face o noua Biblioteca. Biblioteca este transformata dintr-un spatiu dedicat lecturii intr-un
centru social cu responsabilitati multiple.
facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

The fact that the contents of a whole library can
be stored on a single chip, or the fact that a
single library can now store the digital content of
all libraries, together represent a potential for rethinking: new forms of storage enable the space
dedicated to real books to be contained, and
new forms of reading enhance the aura of the
real book.
The building is divided into spatial compartments
dedicated to and equipped for specific duties.
Flexibility can exist within each section, but not
at the expense of any of the other
compartments... Change is possible by
deliberately redefining use, and rededicating
compartments to new programs.

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

The program was `combined` and consolidated
to identify five platforms within the apparently
ungovernable proliferation of functions and
media - each platform is a programmatic cluster
that is architecturally defined and equipped for
optimal performance, with different sizes,
densities, opacities.
The in-between spaces are trading floors where
librarians inform and stimulate, where the
interface between different platforms is
organized - spaces for work, interaction, and
play.
By genetically modifying the superposition of
floors in the typical American high-rise, a
building emerges that is at the same time
sensitive (the slopes will admit unusual
quantities of daylight where desirable),
contextual (each side can react differently to
specific urban conditions) and iconic. Its angular
facets form a plausible bracketing of Seattle`s
new modernity.
facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

facultatea
/ facultatea
de arhitectura
de arhitectura
/ UAUIM/ UAUIM

piata palatului/revolutiei bucuresti
piata palatului
~2000
istorie: 1846
gasiti foarte captivante informatii despre vechea zona in Krutescu, N., Podul Mogosoaiei, Meridiane, 1980
istorie: 1911
istorie: 1989
piata palatului
istorie: 1846/1911/1989
istorie: 1911
istorie
istorie: 1927
istorie: concursul din 1943



istorie: anii 60
istorie
istorie
istorie
istorie: concurs 1997





PUZ 2006
rhitectura
ontext
eisaj
abordari ale functiunii prin concursuri de arhitectura
programare

obiect de arhitectura si oras impreuna
1969 - concursul pentru centre pompidou paris
baile din bellinzona - concurs de idei - 1967-70
Aurelio Galfetti, amenajare promenada si spatiu public, Bellinzona
baile din belinzona - concurs de idei - 1967-70
Aurelio Galfetti, continuare amenajare, Bellinzona, 1989
Aurelio Galfetti, continuare amenajare, Bellinzona, 1989
rhitectura
ontext
eisaj
context

obiect de arhitectura si oras impreuna
aceasta leaga discutia despre functiune de tema a doua a cursului


01 02 Intro Spatiu Public Functiuni in Arhitectura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 02 Intro Spatiu Public Functiuni in Arhitectura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A

monika sosnowska: bienala de arta, venetia, 2007

prof. ana maria ZAHARIADE

bienala de arhitectura: arhitectul ca seismograf, venetia, 1996

prof. ana maria ZAHARIADE

diverse perspective care implica atit teoria, cit si proiectul contemporan:

prof. ana maria ZAHARIADE

dezbatere libera, argumentare si schimb de opinii politice, pentru binele comun; un

un grad de autoritate si libertate neingradita de institutiile puterii (familia, casa) si in care

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

participarea n spatiul public presupune nu numai a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti

prof. ana maria ZAHARIADE

A. Citeva idei introductive

prof. ana maria ZAHARIADE

B. Privire asupra arhitecturii din perspectiva esteticii

prof. ana maria ZAHARIADE

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

De citit din NOTE DE CURS - capitolul 1. Perspectiva functionala

prof. ana maria ZAHARIADE

functiuni ale unei cladiri

Functiunile unei cladiri ar trebui interpretate intr-un mod mai cuprinzator:

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

discutie despre functiune/proiect/program:

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

opera, charles garnier, paris (1861-1875)

anul III / ACP /2008-09

prof. ana maria ZAHARIADE

opera, charles garnier, paris (1861-1875)

anul III / ACP /2008-09

prof. ana maria ZAHARIADE

opera, charles garnier, paris (1861-1875)

anul III / ACP /2008-09

prof. ana maria ZAHARIADE

opera, charles garnier, paris (1861-1875)

anul III / ACP /2008-09

prof. ana maria ZAHARIADE

potentialul expresiv al functiunii in arhitectura

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

potentialul expresiv al functiunii in arhitectura

prof. ana maria ZAHARIADE

potentialul expresiv al functiunii in arhitectura

Claude-Nicolas Ledoux 1804

sala spectacole Besancon

potentialul expresiv al functiunii in arhitectura

Claude-Nicolas Ledoux 1804

casa administratorului apelor

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM

potentialul expresiv al functiunii in arhitectura

Claude-Nicolas Ledoux 1804

casa taietorului de lemne

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

potentialul expresiv al functiunii in arhitectura

Mies van der Rohe - Neue Nationalgalerie Berlin 1968

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. ana maria ZAHARIADE

potentialul expresiv al functiunii in arhitectura